REFERAT

Catedra de Pediatrie
Tema: Particularitile anatomo-fiziologice ale
sistemului nervos la copii.
Simptoamele i sindroamele de afectare. Metode de
examinri complementare







Efectuat de : Iovdii Mirela
Gr.1401

Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului nervos i organelor de sim
Sistemul nervos coordoneaz toate procesele fiziologice din organismul copilului n
cretere, asigurnd adaptarea permanent la condiiile mediului extern. Sistemui nervos
coordoneaz activitatea cordului, sistemului respirator, digestiv i altor sisteme.
Deosebim:
Sistem nervos central;
Sistem nervos periferic;
Sistem nervos vegetativ.
Funcia sistemului nervos periferic i vegetativ este coordonat de sistemul nervos
central. Nou-nscutul este pregtit parial pentru viaa extrauterin. ndat dup
natere creierul copilului are funcia imperfect, care continue s se diferenieze pn
lavirsta de 20 ani.
Creierul la nou-niscut este relativ mare, cntrete 330-400g (constituie 1/8 din
greutatea corpului), la vrsta de 20 ani creierul semrete n dimensiuni de 4-5 ori. La
brbai cntrete 1400g, iar la femei 1270 g. (constituie 1/40 parte din masa corporat
).
nvatul fiziolog Pavlov I. a menionat, c caracterul sistemutui nervos depinde mult de
factorii ereditari, de educaia primit, defactorii mediutui extern. S-a dovedit c creierul
crete mai intens pe parcursul primilor 4 ani de via - circa 50%, de la 4-7 ani -30%, i
de la 8 la 17 ani doar - 20%. esutul medular al creierului este bogat n ap, conine
puin licetin i alte substane proteice specifice. Circumvoluiunile i scizurile sunt
slab dezvoltate. Cu vrsta ele devin mai pronunate, se adncesc i se lungesc. Schizurile
i circumvoluiile cerebrale se accentueaz n primii ani de via. Apar circumvoluiuni i
fisuri noi, mai mrunte. Acest proces evolueaz deosebit de intens n primii 5 ani de
via i se soldeaz cu creterea suprafeei totale a emisferelor cerebrale.
Substana cenuie este dezvoltat incomplet, aproape c nu se deosebete de substana
alb. Cile piramidale sunt lipsite de membrana mielinic. Numrul celulelor nervoase
(neuronilor) n emisferele cerebrale sunt ca i la aduli n numr de 12 miliarde, ns
structura lor este foarte simpl, imatur. Ele sunt mici, insuficient difereniate, au form
de fus cu puine ramificaii (dendride i axoni), sunt strns lipite ntre ele, lipsite de
mielin, se maturizeaz foarte lent i la diferite vrste. S-a constatat c la nou-nscut
sunt formate i funcioneaz 25% din celulele nervoase, la 6 luni - 65% i la 1 an 90 %.
Creterea creierului sugarului se face prin multiplicarea i diferenierea celulelor
cerebrale care se ncarc cu pigment i se mielinizeaz.
Primii care se mielinizeaz snt receptorii i analizatorii cutanai, gustativi, olfactivi,
acustici i optici. Mielinizarea cilor piramidale are loc la vrsta de un an. Maturizarea
celulelor nervoase din scoara cerebral continu pn la 18 - 20 luni, n bulbul rahidian -
pn la 7 ani. Aproximativ la aceeai vrst se ncheie i mielinizarea fibrelor nervoase.
Nervii cranieni mielinizeaz la 3 luni, iar cei periferici la 3 ani.
Sistemul neryos vegetativ este dezvoltat relativ mai bine ca scoara cerebral. El
menine tonusul vaselor sangvine, regleaz funcia organelor interne. La dereglarea
funciei sistemului vegetativ apar aa semne clinice ca meteorismul, crampele
intestinale. Deoarece scoara cerebral, cile piramidale i corpul striat sint imature,
toate funciile vitale ale nou-nscutului snt reglate de diencefal, de centrii subcorticali.
Micrile nou-nscutului sunt haotice, necoordonate. Mduva spinrii la nou-nscut
este mai bine dezvoltat ca creierul, este relativ mai lung ca la aduli. Odat cu
creterea copilului captul distal al ei se ridic n sus din cauza vertebrelor, care se
dezvolt mai intens ca mduva spinrii. La nou-nscut ea ajunge pin la a III -a vertebr
lombar, la 1 an atinge vertebra lombar IV. Aceste date topografice au importan la
efectuarea punciei lombare. Prin urmare la nou-nscut ea se face n spaiul
intervertebral III - IV, la copilul mai mare IV - V.
Vascularizarea creierului la copii este mai intens ca la aduli . Creierul necesit oxigen
de 2 ori mai mult ca muchii, deoarece ei se dezvolt cel mai intens. Vasele sangvine ale
creierului au pereii subiri, cu permiabilitatea sporit, de aceea la nou-nscut sunt
posibile hemoragii intracraniene, ndeosebi la copiii prematuri. Deasemenea datorit
acestor particulariti la nou-nscut, n cazul maladiilor infecioase toxinele foarte
repede se reabsorb n celulele creierului, provocind intoxicaii severe.
La copiii nou-nascui este mrit i permeabilitatea barierei hematoencefalice, care
explic dezvoltarea edemului cerebral, pe fundalul cruia apar convulsiile. Creterea
volumului lichidului intracranian conduce la comprimarea, atrofia sau moartea celulelor
nervoase (de exemplu: hidrocefalia la copii).
Spre deosebire de muchi i cord creerul nu are o rezerv de glicogen, ceea ce explic
sensibilitatea sporit a sistemului nervos fa de micorarea aportului de glucoz i
oxigen.
Copilul nou-nscut la termen posed o serie de reflexe nscute sau necondiionate
(permanente, ereditare) cum sunt: reflexul pupilar, cornean, respirator, de sugere,
glutiie, de micare, tuse, strnut, cscat, de miciune, de defecaie, rotulian, ahilic etc.
Cu ajutorul acestora copilul se adapteaz la mediul ambiant i pn la sfiritul primului
an de via ele sufer o evoluie rapid i la nou-nscut se observ reflexe fiziologice
tranzitorii:
Reflexul Babinschi - la atingerea plantei piciorului cu un obiect de forma stiloului,
degetul mare se retroflexeaz, iar celelalte se destind sub form de evantai.
Reflexul de mbrtiare Moro - micarea simetric de apucare cu mnile n caz de
lovire cu palma a feselor sau zdruncinarea suportului, pe care st copilul.
Reflexul Robinson - reflexul tonic al braelor - apucarea i inerea obiectului cind
acesta se atinge de suprafaa intern a palmei.
Reflexul de tromp - ntinde buzele inainte la apropierea suzetei (dispare la 2-3
luni);
Reflexul de trre (Bauer) - fiind culcat pe abdomen se respinge reflex de la palma
aplicat la plante, dispare dup 4 luni;
Reflexul Galant - ndoirea n form de arc a corpului la netezirea pielii spatelui
ntre coloana vertebral i scapul, dispare
ctre 4 luni;
Reflexul de cutare - la atingerea unghiului gurii copilul ntoarce capul i deschide
gura, dispare dup 1 an;
Ulterior aceste reflexe dispar, persistena lor dup o anumit vrst sau reapariia lor
confirm o patologie la copil. Dup virsta de 7-8 luni reflexele defecaiei i miciunii,
fiind dirijate de prini, vor fi transformate progresiv n reflexe condiionate.
Pe baza reflexelor necondiionate la copil se elaboreaz treptat reflexele condiionate.
La sfiritul primei i nceputul celei de-a doua luni postnatale apar un ir de reflexe
condiionate de la toi analizatorii. De la cele mai simple, elementare reflexe
condiionate se elaboreaz ntr-un ritm foarte rapid cele mai complexe reflexe:
locomotorii, secretorii, vasculare, de modificri n organele inteme etc.
De menionat, c reflexele nou formate se pot stinge uor sub influena excitanilor
nefavorabili puternici.


Ontogeneza sistemului nervos
Sistemul nervos deriva din stratul ectodermal, care alaturi de mezoderm si
endoderm se constituie deja din a 2-a saptamna 141i86b gestationala.
Principalele faze ale ontogenezei cerebrale n perioada embrionara cuprind n
ordine succesiva:
1. neurulatia
2. formarea veziculelor cerebrale (prozencefalizarea)
3. neurogeneza (maturatia)
1. Neurulatia (Figura: Neurulatia) se produce din ziua 14 pna n ziua 30 de gestatie(g) si
consta n formarea si nchiderea tubului neural, care anterior plutea sub forma de placa
neurala n lichidul amniotic. Treptat, n saptamna a 3-a placa neurala ncepe sa se
largeasca si sa se invagineze nspre mezoderm si endoderm, pentru a se nchide
formnd tubul neural. Defectele de neurulatie determina n patologie disrafiile
(anencefalie, encefalocel, meningo-cel, spina bifida etc.).
2. ncepnd din zilele 25-30 de gestatie (g) si continund pna n zilele 80-90
gestationale, urmeaza faza de formare a emisferelor
cerebrale (prozencefalizarea) (Figura: Prozencefalizarea). nainte ca partea caudala sa
fie deplin dezvoltata, partea anterioara a primei somite cervicale ncepe sa se evagineze
si sa formeze flexiuni si cavitati, fiecare cu anumite semnificatii n dezvoltarea ulterioara.
Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul
mijlociu), si rombencefalul (creierul posterior). Cu timpul, pe partile laterale ale
prozencefalului apar alte 2 evaginari - veziculele optice - din care apoi se vor dezvolta
nervii optici si o parte din globii oculari. n ziua 36, prozencefalul se divide n diencefal
(posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice, care ulterior devin cele 2 emisfere
cerebrale. Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice, care pe parcurs formeaza
ventriculii cerebrali. n acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul), se
divide si cel posterior (rombencefalul) n 2 structuri: una anterioara, constituind
viitoarea punte si cerebelul si una posterioara - viitorul bulb si nceputul maduvei
spinarii. Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul IV. Mezencefalul ramne
neschimbat, din el dezvoltndu-se pedunculii cerebrali si lama cvadrigeminala.
Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent, coarda spinala se
extinde caudal, odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Agresiunile de orice tip sau
perturbarea acestei importante etape de formare a sistemului nervos induce
malformatii morfologice majore ca: holoprozencefalia, arinencefalia, agenezia de corp
calos etc.



3. Neurogeneza, care ncepe ntre saptamnile 8-10g si continua si dupa nastere,
consta n proliferarea si migrarea neuronilor. Multiplicarea neuroblastilor n zonele
germinative periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni
sa fie constituit definitiv spre 20 saptamni de gestatie (exceptie fac neuronii granulari
din cortexul cerebelos si din fascia dentata din hipocamp). La ultima lor mitoza neuronii
migreaza de-a lungul unor ghizi gliali, conform unei determinari genetice, pentru a
constitui placa corticala. Ultimii neuroni care migreaza se aseaza n partea cea mai
externa, asa nct straturile externe ale cortexului se vor dezvolta mai trziu dect cele
profunde. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce reducerea migrarii
(microencefalie, agirie, lisencefalie), dezordini n locul ocupat de neuroni n cortexul
cerebral (displazii celulare) sau aglomerari n substanta alba de neuroni care nu mai
ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). n perioada dintre
lunile 3-9g (perioada fetala) sistemul nervos intra ntr-o faza distincta si importanta de
dezvoltare numita perioada de maturatie, care nu se ncheie dect dupa ctiva ani de la
nastere. n luna a 3-a, sistemul nervos central (SNC) este deja schitat n structura sa
generala. Desi n forma rudimentara, exista toate componentele creierului, maduvei
spinarii si a celor 2 organe de simt - ochiul si urechea, strns legate de dezvoltarea
sistemului nervos. Ulterior apar conexiuni ntre ventriculii laterali, ventriculul 3 se
reduce n marime si se diferentiaza comisurile interemisferice (corpul calos, trigonul si
comisura alba anterioara). n a 2-a perioada de maturatie, care acopera ultimele 20
saptamni, se produce cresterea cerebrala, legata pe de o parte de multiplicarea
celulelor gliale, nceputul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). Paralel
se maturizeaza sistemul enzimologic cerebral.
Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia
spre sfrsitul perioadei (luna 4g.- scizura silviana, luna 5g.- scizura Rolando, luna 6g.-
scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si temporal). La sfrsitul lunii
8g. sunt formati toti lobii cerebrali.
La nivel microscopic, n perioada fetala ncepe un proces foarte important pentru
dezvoltarea sistemului nervos central deoarece ntre procesul de mielinizare si
dezvoltarea functiilor specifice SNC exista un paralelism linear.
Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului
nervos. Ea continua si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict nscris n
genom. Astfel, exista o ordine a mielinizarii diverselor fascicule, cele ascendente fiind
mielinizate naintea celor descendente. Mielinizarea este precedata de o marcata
proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina (oligodendroglia). Se constituie o
adevarata unitate functionala neuron - nevroglie. Mielinizarea ncepe de la structurile
mai vechi filogenetic si se termina la ultimele aparute pe scara evolutiei. Avnd n
vedere ca structura creierului este, n mare, formata n perioada fetala, aspectele
patologice ce se produc n aceasta perioada de dezvoltare rezulta n special din procese
distructive, ischemice sau infectioase si nu realmente malformative.
n perioada postnatala, ncepnd de la nastere se considera ca macroscopic
emisferele cerebrale sunt bine conturate, dar procesul de maturare continua chiar ntr-
un ritm mai accentuat. Maturarea este un proces complex si de durata mare, aspect
specific ontogenezei umane. Pentru functiile neurologice maturarea se ncheie n jurul
vrstei de 10 ani, iar pentru functiile psihice n jurul vrstei de 14 - 16 ani. Astfel,
greutatea creierului la nou-nascut este de 320 - 340g, ajungnd la greutatea adultului
(1300-1450g) abia la 12- 15 ani; aspectul exterior al creierului ajunge sa fie comparabil
cu al adultului abia la 1,5 ani. Cerebelul se maturizeaza mai trziu, ajungnd ca la vrsta
adulta abia la 7 - 10 ani. Neuronii existenti deja n formula completa de la nastere (14 -
22 miliarde) se maturizeaza si ei n continuare (corpul celular, prelungirile neuronale,
sinapsele), realiznd circuite tot mai complexe. Celulele gliale se dezvolta n primele 6
luni postnatal (n special n luna a 6-a) si ajung la maturitate functionala n jurul vrstei
de 2 - 3 ani. Treptat apar noi sinapse, neuronii se interconecteaza, realiznd o retea
vasta de "complexe functionale" care integreaza progresiv, pe etape diferitele functii
motorii sau psihice.
La nastere sistemul nervos nu este total dezvoltat functional, asigurnd doar
functiile de supravietuire localizate n trunchiul cerebral (nou-nascutul este o fiinta
subcorticala, dar n plin proces maturational - Evans 1987 citat de V. Foisoreanu 1998).
Treptat, se achizitioneaza noi functii ce duc spre o corticalizare progresiva care implica
unirea structurilor vechi cu cele noi si o ierarhizare functionala, cu o subordonare a
structurilor inferioare fata de cele superioare.
Trebuie stiut faptul ca ntregul proces de maturare nu are loc dect sub influenta
stimulilor din mediul extern care trebuie nsa sa intervina ntr-o perioada bine
determinata pentru fiecare structura n parte denumita "perioada critica", de unde
importanta cunoasterii dezvoltarii sistemului nervos uman.

Investigarea sistemului nervos la copii
Investigarea SN la copil depinde n mare msur de vrsta copilului, n deosebi aceste
deosebiri se manifest la vrsta nou-nscutului i copilului de vrst fraged.
Particularitile de investigare neurologic a nou-nscuilor i copiilor de vrst
fraged.

Examenul neurologic la copii este n dependen direct de particularitile de vrst a
SNC la copii, care sunt diferite la prematur, la nou-nscut la termen, la sugar i copil de
vrst fraged (pn la 3 ani). La copii mai mari examenul neurologic este asemntor
cu cel al adultului.
Examenul neurologic la copii de vrst fraged (0-3 ani) const din 2 verigi principale:
1. Aprecierea gradului de maturizare anatomic i funcional a SN corespunztor
vrstei;
2. Aprecierea simtomelor i sindroamelor neurologice n dependen de etiologie i
localizarea focarului patologic, care va evalua ntr-un diagnostic preventiv mai mult sau
mai puin conturat.
Aprecierea corect a gradului de maturizare fiziologic a SNC i a dezvoltrii
psihomotorii a copilului n perioada postnatal (n deosebi n 1 an de via) favorizeaz
depistarea precoce a semnelor patologice din partea SNC. Cu ct gradul de afectare a
SNC este mai mare, cu att simtomele neurologice vor aprea mai devreme, chiar din
perioada nou-nscutului. Dac afectarea SNC este ntr-o form uoar, atunci semnele
de afectare pot fi bine destinse mai trziu datorit reinerii procesului de mielinizare a
fibrelor nervoase i corespunzator agravrii treptate a retardului neuropsihic.
Gradul de maturizare a SNC se poate stabili prin urmrirea dezvoltrii psiho-motorii a
copilului n perioada 0-3 ani, adic n perioada, cnd se termin maturizarea anatomic
a SNC.
La nou-nscut se relev micri fr scop, fr efect precis, subordonate reflexelor
tonice primitive, de postur; postura simetric cu predominana tonusului pe flexori; n
decubit ventral pstreaz poziia de flexie; poate ntoarce capul ntr-o parte.
1 lun n decubit dorsal pstreaz poziia de flexie, dar se reduce gradul de flectare la
nivelul membrelor inferioare; din decubit dorsal se ntoarce parial pe o parte;
membrele vor lua poziii n funcie de postura capului datorit prezenei reflexelor
tonice cervicale; din decubit 8ventral ridic pentru cteva momente capul i poate s-l
ntoarc lateral; gambele execut micri de trre; reflecul de prehensiune prezent; n
ortostatizm este prezent reflexul de pire; urmrete un obiect dintr-o parte a poziiei
mediane; reacioneaz la sunetul clopoelului, fixeaz chipul adultului, nceteaz plnsul
cnd i se vorbete
2 luni ine minile predominant n pumn; ridicat de pe pat i menine singur capul;
prinde cu minile pe scurt timp; din decubit ventral ridic capul pe cteva secunde;
extenzie mai bun a membrelor inferioare; urmrete cu ochii i capul n unghi de 90o;
zmbete ca rspuns; ncepe s vocalizeze.
3 luni ine minile ocazional n pumn; prinde un obiect plasat n mn pentru scurt
timp; ntoarce capul spre obiecte; le fixeaz i le urmrete direcia; n poziie ventral
se sprijin pe antebrae pentru a-i susine capul ridicat (poziia ppuii); i analizeaz
minile; zmbete i vocalizeaz cnd i se vorbete; privete faa, rde, gngurete.
4 luni ine bine capul ridicat cnd este n poziie eznd; din decubit ventral se spijin
pe palme, ridicndu-i capul i trunchiul; ntoarce capul n ambele sensuri i n direcia
sunetului (dispariia reflexelor tonice cervicale); ntinde mna dup obiect, l prinde i-l
aduce la gur, rde spontan.

5 luni ridic capul din poziie decubit dorsal, se rsucete de pe o parte pe alta; ncepe
poziia eznd cu sprijin; se dezvolt micrile simetrice controlate. 6 luni se
rostogolete pe burt i spate; se trte n toate sensurile; pstreaz poziia eznd cu
micarea capului n toate direciile; face prehensiune palmo-cubital; transfer
obiectele dintr-o mn n alta, i recunoate mama; distinge chipurile familiale de cele
strine, gngurete.
7 luni se ridic din decubit dorsal n poziia eznd; se sprijin pe membrele
inferioare, i duce picioarele la gur, examineaz cu interes o jucrie, vocalizeaz silabe.
8 luni st pentru scurt timp n ortostatism cu suport, apoi i flecteaz membrele
inferioare (astazia, abazia); face prehensiunea palmo-radial; apare reflexul parautei;
duce la gur toate obiectele; lovete obiectele de mas; ncepe lalalizarea (da-da, ma-
ma).

8.5 - 9.5 luni - repet silabele cu intonaii diferite;
9.5-18 luni - cuvinte: mama, baba; sunete simbolice: gav- gav - cinele; tic-tac - ceasul
etc. toate ntrebuinate la nominativ;
18-20 luni - fraze din 2 cuvinte (mama d), ndeplinete comenzi simple ce exprim
interesul copilului;
20-22 luni - apare aprecierea unui obiect din mai multe;
22-24 luni - bagajul de cuvinte ~ 300 substantive, verbe i alte pri de vorbire;
18-24 luni -1 perioad: a?, ce?;
3 ani - frazele complexe, percepe cazul n fraze;
4-5 ani - fraze lungi, momologuri. Perioada definitiv de dezvoltare a vorbirii. II
perioad: de ce?



Dezvoltarea senzorial
1.Vzul. Vede la natere, la lumin clipete de la natere.Clipitul de aprare apare mult
mai trziu. Nou-nscutul pe scurt timp fixeaz mna ocular. De la 2 luni activitatea
organizat, la 3-4 luni descoper corpul, se studiaz. Ctre 4 luni devine eficace privirea
convergent, dezvoltndu-se n paralel percepia vizual macular.
2.Auzul- nou nascutul raspunde printr-un raspuns global de inchidere , reflexul Moro. La
stimuli auditivi raspunde prin grimasa, suris sau plins. La 5-6 luni apare conjugarea
miscarilor capului si capului catre sursa sonora.
3. Gustul- este prezent de la nastere. Nou-nascutul reactioneaza la substantele acide,
amare sau acre. Raspunde printr-un reflex de sugere la cele dulci. Gustul la ei este
deseori paradoxal, bizar si capricios.
4. Mirosul- in mod practic are o dezvoltare mai putin cunoscuta. Dupa 1 an reactioneaza
la mirosurile placate sau dezagreabile. Dezvoltarea mirosului e mai mult influentzata de
dezvotarea gustului.

Dezvoltarea afectiv (emoii si sentimente) a copilului.
Tulburrile comportamentale, strile conflictuale,consecine ale tulburrilor afective,
precum i rsunetul lor asupra ntregii dezvoltri psihice i chiar somatice creeaz
numeroase probleme de patologie psihic i igien mintal.
Dezvoltarea pozitiv a trsturilor fundamentale alepersonalitii psihice cunoate o
foarte bun influen aeducaiei i instruciei, condiionate numai de ctre un climat
afectiv echilibrat i o bun dezvoltare afectiv a copilului.
Pe de alt parte - frica, anxietatea, laitatea, lenea,dezinteresul fa de munc,
neatenia, nencrederea,necinstea, ncpinarea etc. forme de manifestare a
caracterului, i gsesc izvoarele nu numai n deficieneleeducative ct mai ales n cele
ale dezvoltrii afective.
Factorii de care depinde n cea mai mare parte dezvoltarea afectiv, emoii, sentimente
- sunt: dragostea i autoritatea.
Excesele sau carenele de afectivitate i autoritate determin dezvoltarea afectivitii i
personalitii copilului multe neajunsuri comportamentale i educative, greu de
corectat. nceputurile i modul de dezvoltare a afectivitii din cursul copilriei sunt
hotrtoare pentru viaa psihic a adultului de mai trziu.

Aprecierea i evaluarea dezvoltrii neuropsihici
Metoda Denver II
Dupa recomandrile OMS aprecierea dezvoltrii neuropsihice se efectuiaza dupa
metoda Denver II , pentru prima data aceast metod a fost folosit n SUA in oraul
Denver. Fiind o metod foarte aglomerat i masiv , a fost revazut fiind redenumit
Denver II , dupa denumirea localitaii unde a fost 13prima dat folosit. Aceast metod
de apreciere poate fi folosit numai dup urmarea unei pregtiri speciale cu certificarea
participantului.
Aprecierea dezvoltrii neuropsihice dup aceast metod presupune folosirea
urmtoarelor 5 repere:
1.Motricitate grosier
2.Motricitate fin-adaptibilitate
3.Limbaj
4.Criteriu personal-social
5.Test de comportament

Colegii din Federaia Rus prof.N.A. Alioin propune interpretarea centilc grafic a
metodei Denver II n aprecierea dezvoltrii psihomotorii n examinarea skreening cu
depistarea grupelor de risc la urmtoarele compartimente de mai sus, care permit
aprecierea nivelului dezvoltrii psihomotorii (corespunde vrstei, depete vrsta,
rmne de vrst, retard), ct i dinamic (temp mediu, lent, accelerat) dezvoltrii
indicilor psihomotori la copii pn la 6 ani.Interpretarea centilic grafic e simpl n
aplicare i este recomandat pentru a se folosi n practica medical la aprecierea strii
generale de sntate la copii.
Dezvoltarea psihomotorie subnelege perfecionarea,schimbarea calitativ a capacitii
intelectuale, motricitatii bazate pe multiple caliti nscute i avnd o relaie adecvat
cu mediul nconjurtor.

I. Aprecierea grafic centilic a dezvoltrii neuropsihice la copiii pn la 6 ani.
Motricitate grosier.
Etapele de dezvoltare
1.culcat pe burt ine capul la 45;
2.i ridic toracele sprijinindu-se n mini;
3.ridicat de subiori i ine capul;
4.ede fr susinere, cifoz evident;
5.singur se aeaz;
6.merge cu susinere;
7.merge bine;
8.se ridic pe scri;
9.sare ntr-un picior;
10.st ntr-un picior;
11.mers articulat.

Motricitate fin - adaptabilitate.
Etape de dezvoltare:
1.ine suntoarea;
2.schimb cubul dintr-o mn n cealalt, folosind la apucare palma;
3.ine obiectul cu degetul mare i indicele;
4.folosete apucarea cu degetele;
5.spontan deseneaz mzgleli;
6.construiete turn din 4 cuburi;
7.construiete turn din 7 cuburi;
8.de sinestttor deseneaz cruciuli;
9.de sinestttor deseneaz un ptrat;
10. deseneaz omul din 6 componente.

Limbajul.
Etapele de dezvoltare:
1.rde cu hohote;
2.se ntoarce auzind voce, reacioneaz la numele su;
3.gngurete;
4.silabe melodios repetate;
5.rostete n afar de mama", tata" nc 3 cuvinte;
6.la rugminte arat prile corpului;
7.folosete n vorbire pluralul;
8.i spune numele, numele de familie, i cunoate sexul;
9.alege cuvintele cu sens opus;
10.numete materialul din care s-a confecionat obiectul.

Criteriul personal-social.
Etapele de dezvoltare:
1.zmbet contient;
2.se opune tentativei de-ai lua jucria;
3.se ntinde dup jucria distanat;
4.bea din can;
5.mnnc cu lingura;
6.spal dinii cu ajutorai maturilor,
7.n joc contacteaz cu ali copii;
8.uor suport despririle scurte de mam;
9.de sinestttor se mbrac.

V.Test de comportament:
comportament tipic: da, nu;
colaborare (ntotdeauna, de obicei, rareori);
interes pentru mediul nconjurtor (viu, dezinteres uor, dezinteres marcat);
team (absen, uoar, extrem);
capacitate de concentrare, atenie (corespunztoare, uor de distras, foarte uor
de distras)
Condiia primordial n dezvoltarea psihomotorie adecvat sunt procesele de difereniere
morfofuncional a elementelor de baz a SNC. Intre sistemul nervos i cel muscular n
procesul de dezvoltare extrauterin este o legtur strns bilateral condiionat i
indus. Din aceste motive pentru o dezvoltare armonioas i funcionare a sistemului
nervos este necesar o bun activitate fizic. Retardul motor izolat n acest rstimp
influeneaz dezvoltarea neuropsihic i invers.
Dezvoltarea neuropsihic obligatoriu se ia n consideraie la aprecierea strii de sntate a
copiilor primilor 6 ani de via. In aceast perioad de via ea reflect n paralel cu ali
indici (vrsta osoas, formula dentar etc.) vrsta biologic a copilului. Legtura dintre
vrsta biologic i dezvoltarea neuropsihic se reflect mai ilustrativ n vrsta de 2-3 ani.

Oamenii de stiinta au identificat un nou factor de risc pentru aparitia tulburarilor de
spectru autist.
Este vorba despre o afectiune autoimuna a gravidei, numita lupus epitematos sistemic
(LES).
Astfel, copiii cu mame diagnosticate cu lupus au o probabilitate de doua ori mai mare de
a avea autism.
Aceasta ipoteza a fost prezentata recent la Colegiul American de Reumatologie
desfasurat la San Diego, anunta ScienceDaily.
Boala inflamatorie cronica, lupusul afecteaza pielea, articulatiile, rinichii, plamanii,
sistemul nervos si/sau alte organe interne. Cele mai frecvente simptome sunt eruptiile
cutanate si artrita, insotite de oboseala si febra, boala survenind in special la femei.

In cadrul cercetarii derulate pe o perioada de noua ani, au fost comparate datele medicale
ale celor 719 copii ai unor femei cu lupus (509) cu datele celor 8.493 de micuti inclusi in
program ai caror mamici (5.824) nu aveau aceasta afectiune.

In primul grup au fost identificati mai multi copii cu tulburari din spectrul autist in
comparatie cu cei din al doilea grup (1,4% vs. 0,6%, respectiv). In plus, copiii cu mame
bolnave de lupus ar putea fi diagnosticati mai devreme cu autism, in jurul varstei de 3
ani si 8 luni, in comparatie cu ceilalti, la care diagnosticul se pune la pe la 5 ani si 7 luni.


Specialistii le recomanda femeilor cu lupus care isi doresc copii sa isi planifice sarcina in
perioada de remisie a bolii si sa discute cu medicul curant despre siguranta tratamentului in
graviditate.
Poluarea aerului prezinta pericolul aparitiei unor afectiuni cardiace sau pulmonare, sustin
specialistii in domeniu. In plus, creierul este si el afectat destul de mult, poluarea putand
duce la aparitia unor boli precum schizofrenia si autismul.
Specialistii americani reuniti de curand in Chicago la o conferinta de profil, au tras inca un
semnal de alarma in legatura cu efectul devastator al poluarii aerului asupra sanatatii
oamenilor care locuiesc in marile orase, scrie Fox News.
Expertii in domeniu sustin ca in ultimii ani a crescut numarul de cazuri de persoane cu
probleme ale sistemului nervos central, acestea fiind produse tot de poluare. Experta
Deborah Cory-Slechta, de la Universitatea din Rochester, SUA, spune ca metalele si gazele
care se gasesc in aer din cauza poluarii ajung in corp si ameninta sanatatea oamenilor.
Particulele mari sunt impiedicate sa intre in organismul uman, insa cele mici sunt cele mai
periculoase. Particulele ultrafine ajung pe fundul plamanilor, de acolo ele putand intra in
circulatia sangelui.
Specialistii au studiat efectul poluarii asupra cobailor, sistemul lor nervos avand mult de
suferit din aceasta cauza. In cazul creierului, exista si riscul aparitiei unor afectiuni precum
schizofrenia, tulburarea bipolara si autismul.

Necesitatea fiziologic n somn
Vrsta Necesitatea
0-2 luni 19 ore
3 5 luni 17 ore
6 - 8 luni 15 ore
9- 12 luni 13 ore
2 3 ani 12,5 ore
4 - 5 ani 11,5 ore
6-9 ani 10 ore
10 - 12 ani 9,5 ore
13 - 15 ani 9 ore

Ticurile nervoase se instaleaza destul de usor la copii, fie in urma unei deprinderi care,
repetata la un anumit interval de timp, devine o obisnuinta greu de indepartat, fie in
urma mimetismului. Copiii tind sa isi copieze foarte mult parintii, fara intentia propriu-
zisa de a o face. De exemplu, daca mama are obiceiul sa isi muste buzele, e foarte
probabil ca si copilul sa faca acelasi lucru, indiferent daca e fetita sau baiat.

Asa cum reiese si din definitia de mai sus, ticurile au provenienta nervoasa. Copilul va
face anumite gesturi repetitive in anumite situatii sau imprejurari, in general sub
influenta stresului, a supararii sau, dimpotriva, din plictiseala sau lipsa ocupatiei.

Parintii joaca un rol vital in dezvoltarea temperamentala si de comportament a copilului.
Lipsa atentiei sau indiferenta fata de copilul lor poate duce la o deformare de caracter si
la diverse probleme de adaptare in societate.

Ticurile nervoase pot aparea tocmai din cauza mediului familial. Parintii prea severi sau,
dipotriva, prea afectivi, pot genera inconstient la copii diverse ticuri. La prima vedere,
pentru copil, ticul nervos reprezinta o posibilitate de descarcare de energie negativa sau
chiar de frustrare. In momentul in care un parinte isi cearta copilul, ar putea observa la
acesta diverse gesturi repetitive: clipit des, strangerea pumnului, miscarea ritmica si
foarte rapida a piciorului sau alte si alte gesturi, in functie de copil.

Ticurile nervoase se pot extinde apoi si asupra altor situatii similare. Copilul creste si nu
poate renunta la ticuri, desi se maturizeaza. Astfel, intalnim adulti care inca isi rod
unghiile si care nu pot renunta la acest obicei chiar daca incearca voluntar.

Practic, ticul nervos trebuie eliminat cat mai aproape de momentul aparitiei. Va fi foarte
greu la inceput, iar rezultatele pot fi uneori superficiale. De multe ori, incercarea de
controlare voita a ticului nervos are efect doar pentru o perioada limitata de timp sau
doar pe moment, dupa care ticul revine cu un grad si mai mare de repetivitate. Aceasta
situatie supara si descurajeaza.

Ticul nervos este de cele mai multe ori extrem de vizibil, in special pentru cei din afara. E
posibil ca cel care prezinta un tic sa nu mai fie constient de acest lucru in anumite
momente, iar atragerea atentiei de catre o alta persoana poate supara, provocand in
timp frustrare.

Ticurile nervoase apar cu predilectie la copiii care sunt hipersensibili sau interiorizati. Iar
incercarea de dezobisnuire din afara poate fi cu atat mai dificila, odata ce copilul
interactioneaza foarte putin cu ceilalti.

Cea mai buna solutie de a scapa de un tic nervos este aceea de inlocuire. Nu cu un alt tic
nervos, ci cu o activitate care sa-l tina pe cel mic ocupat. Sunt recomandate in special
activitatile sportive, care implica multa miscare si destindere. Practic, ticul nervos apare
in momentul in care persoana sta pe loc si nu are o activitate propriu-zisa.

Parintii trebuie sa se implice cat mai mult in procesul formarii copilului lor. Tot ei sunt
cei care il pot vindeca pe copil de un tic nervos, implicand multa rabdare si intelegere.
Colaborarea copilului se poate obtine destul de usor, atat timp cat intelege in mod clar
ca totul e spre binele lui.