Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DR. MIRON AN
A
Somnul este pretios
• Valoarea somnului poate fi apreciată atunci cand copiii zâmbesc, sunt
fericiţi şi plini de energie.
• Copiii care au probleme de somn pot transforma într-un cosmar viaţa
întregii familii. Aceiaşi copii obosiţi vor avea probleme comportamentale,
emoţionale şi de dezvoltare şi, în plus, dvs şi intreaga familie vă veţi
confrunta cu un stres suplimentar.
• Iată mai jos câteva repere care să vă ajute să identificaţi existenţa unor
probleme de somn ale copiilor şi să faceţi primul pas catre rezolvarea lor.
Situatii care semnaleaza
probleme de somn ale copiilor
• Motivul pentru care mulţi copii adorm greu, dorm puţin şi prost şi fac tămbălău la ora culcării este
acela că părinţii îi duc la culcare prea devreme, înainte ca mecanismele biologice care pregătesc
organismul pentru somn să fi intrat în acţiune.
• Ducând copiii mici devreme la culcare, părinţii încearcă să îşi asigure câteva ore de linişte, pentru
relaxare sau treburi, înainte de a se culca ei înşişi.
• Cercetătorii avertizează însă, duşi la culcare prea devreme, unii copilaşi stau treji în pat ore
întregi şi ajung să asocieze statul în pat mai curând cu starea de veghe decât cu cea de
somn. Mulţi dintre aceşti copii ajung să se opună ideii de a merge la culcare, făcând seara
scandal şi crize de nervi, iar odată duşi în camera lor, se scoală de nenumărate ori şi ies din dormitor,
pentru a veni la părinţii lor.
• Oamenii de ştiinţă de la University of Colorado, din Boulder, SUA, care au publicat recent un
articol pe această temă în jurnalul Brain and Education, afirmă că un somn bun de noapte depinde
de momentul în care în organismul copilului are loc o creştere a nivelului MELATONINEI, un
hormon implicat în reglarea ceasului intern al corpului. Nivelul acestui hormon creşte seara, pregătind
corpul pentru intrarea în starea de somn.
• Momentul creşterii nivelului de melatonină depinde de unii factori externi, precum cantitatea şi
tipul de lumină la care este expus copilul, dar şi de factori interni, precum predispoziţia înnăscută a
fiecărui copil, ceea ce înseamnă că acest moment poate varia de la un copil la altul.
• Oamenii de ştiinţă spun că nepotrivirea dintre momentul creşterii nivelului de melatonină şi
momentul când copilul e dus la culcare determină apariţia problemelor de somn.
• Ei au avertizat, de asemenea, că somnul necorespunzător în perioada copilăriei poate duce
la probleme emoţionale şi comportamentale mai târziu în viaţă.
• Cercetătorii au studiat 14 copii cu vârsta de 30-36 de luni, timp de 6 nopţi consecutive; au măsurat
nivelurile de melatonină la intervale variate în jurul orei de culcare, au observat cât timp le lua copiilor să
adoarmă şi au analizat comportamentul acestora.
• Rezultatele au arătat că, în medie, nivelul de melatonină începea să crească în jurul orei 7.40 seara
şi, dacă părinţii mai aşteptau o jumătate de oră pentru a-şi duce la culcare copilul, de obicei acesta ador
mea după cel mult 30 de minute.
• Dar, în cazul copiilor la care nivelul melatoninei creştea mai târziu, dacă aceştia erau duşi la culcare
chiar atunci, aveau nevoie de mai mult timp pentru a adormi şi era mai probabil să se scoale din pat şi
să se comporte în mod neplăcut.
• Fiziologul Monique LeBourgeois, care a condus studiul, explică:
• „A merge la culcare la o oră nepotrivită conform ceasului biologic poate determina, la adulţi,
tulburări de somn, precum insomnia. Dar, în timp ce adulţii îşi aleg singuri ora de culcare, copii mici nu
prea au această posibilitate. Nepotrivirea dintre ora de culcare aleasă de părinţi şi momentul creşterii
nivelului de melatonină măreşte probabilitatea apariţiei unor probleme cu culcarea.”
• „Dacă copilul dumneavoastră se împotriveşte culcării ori adoarme cu dificultate, este foarte
probabil să nu fie pregătit, din punct de vedere fiziologic, pentru a dormi la acea oră. În cazul
acestor copii, faptul că stau treji în pat timp îndelungat îi poate face să asocieze patul cu starea de
veghe, nu cu somnul. Iar această reacţie măreşte riscul ca acel copil să sufere apoi de insomnii de-a
lungul întregii vieţi.”
CAND CEREM AJUTOR?
Factori favorizanti:
- evenimentele traumatizante din timpul zilei, emotii puternice,
privarea de somn, oboseala, verminoza intestinala, vegetatiile
adenoide
- copiii instabili, anxiosi
• Simptome şi semne
• Unul din trei copii in varsta de 4 ani inca uda patul noaptea in
somn. Specialistii considera enurezisul o tulburare atunci cand el
apare dupa varsta de 5 ani. Totusi 1 din 10 copii cu varsta de 6 ani si
1 din 20 de copii cu varsta de 10 ani continua sa ude uneori patul
noaptea.
• Desi parintii si copiii se ingrijoreaza, enurezisul adesea dispare
de la sine de-a lungul timpului. Asta nu inseamna ca trebuie ignorat.
• Grijile si rusinea ii vor impiedica pe copii sa petreaca noaptea
la un prieten sau sa mearga in tabara si acesta va dezvolta o stima
de sine scazuta. Medicul de familie, pediatrul sau specialistul in
somn vor investiga o posibila tulburare medicala si va vor sugera
cateva strategii comportamentale.
VIII. Leganatul capului si al corpului
• Bruxismul este un obicei care consta in inclestarea dintilor si frecarea acestora intre ei. Bruxismul
este
de doua tipuri, diurn si nocturn, dar il puteti sesiza mai degraba noaptea, pentru ca atunci este mai put
ernic,
pacientul neavând posibilitatea de a-și controla mișcările.
• Boala devine mai accentuată în stările stresante sau momentele cu încărcătură emoțională deose
bită.
XI. Bruxismul