TULBURARILE DE SOMN

DR. MIRON AN
A
 Somnul este pretios
• Valoarea somnului poate fi apreciată atunci cand copiii zâmbesc, sunt
fericiţi şi plini de energie.
• Copiii care au probleme de somn pot transforma într-un cosmar viaţa
întregii familii. Aceiaşi copii obosiţi vor avea probleme comportamentale,
emoţionale şi de dezvoltare şi, în plus, dvs şi intreaga familie vă veţi
confrunta cu un stres suplimentar.

• Somnul copiilor constituie un subiect care îi preocupă pe mulţi parinti.

S-ar putea sa nu ştiti de exemplu câte ore ar trebui să dureze somnul
copiilor la diferite vârste în timpul nopţii şi al zilei. Unii copii dorm mai
mult sau mai puţin, dar cei mai multi au potenţialul de a dormi legat in
timpul nopţii. Daca copiii dvs. au probleme de somn ar fi indicat să nu le
neglijaţi şi să le discutaţi cu pediatrul.

• Iată mai jos câteva repere care să vă ajute să identificaţi existenţa unor
probleme de somn ale copiilor şi să faceţi primul pas catre rezolvarea lor.
 Situatii care semnaleaza
probleme de somn ale copiilor

• Petreceţi foarte mult timp ajutând copiii să adoarmă

• Copiii se trezesc repetat în timpul nopţii
• Comportamentul şi dispoziţia copiilor sunt afectate de lipsa
de somn
• Dvs. sunteţi obosiţi ca urmare a modului de somn al copiilor
• Problema de somn a copiilor vă afecteaza relaţia cu aceştia
Problemele obişnuite de somn la copii care apar în mica
copilărie pot fi corectate cu uşurinta odata ce au fost
identificate şi tratate corespunzator.
In mod uzual aceste probleme de somn se rezolva cu puţină
îndrumare. Uneori vă pot ajuta sfaturile altor parinţi sau ale
pediatrului. Alteori este recomandat sa apelati la un specialist
in somn.
 CUPRINS

1. Fiziologia somnului normal (elementele

normale)
2. Manifestările şi Consecinţele tulburărilor de somn
3. Factorii ce duc la tulburări de somn
4. Interventia medicala - metode de diagnostic
5. Regulile pentru un somn bun
6. Tulburările de somn
Fiziologia somnului normal
(elementele normale)
• Poate sa pară ciudat, dar aşa cum copiii nu manâncă orice,
nu merg, nu vorbesc ca adulţii imediat după ce se nasc,
copiii nici nu dorm ca adulţii. Somnul copiilor este diferit de
cel al adulţilor. Toate acestea fac parte din procesul de
dezvoltare normală.
• In mod obişnuit copiii se trezesc din somn în timpul nopţii,
ca de altfel şi noi, adulţii. Dar noi ne intoarcem pe partea
cealaltă şi reuşim să readormim imediat astfel că, somnul pare
să fie continuu pe parcursul nopţii. Nu ne amintim aceste
perioade de trezire din somn decât dacă sunt mai lungi de 3
minute.
• Pentru copii reluarea somnului este mai dificilă. Daca ei nu
reusesc să lege somnul şi asta se intâmplă noapte de noapte
pe o perioadă de luni de zile şi uneori chiar ani pot sa apară
probleme de sănătate.
 Copiii mananca diferit, respira diferit, si...
au
un somn diferit de cel al adultilor.
• Ritmurile circadiene, sau ciclul somn/veghe, sunt reglate de zi si noapte si se
dezvolta in timp, astfel perioadele de somn ale nou-nascutilor fiind neregulate.
• Ritmul circadian este un ciclu de 24 de ore (zi/noapte, somn/veghe)
la care se raporteaza majoritatea proceselor fiziologice ale organismului.
• Sugarii isi definesc propriul lor ritm circadian in timpul primelor luni de
viata.
• Acest lucru se intampla treptat, cele mai importante modificari fiind in
primele 6 luni.
• Astfel, in primele zile de viata, nou-nascutii nu fac diferenta intre noapte si zi.
• Ritmul lor de somn este modulat doar de senzatia de foame si satietate si pare
sa fie determinat genetic.
• Ritmurile de somn incep sa se dezvolte la copii in jurul varstei de 6 saptamani,
si pana la 3-6 luni majoritatea copiilor au un ciclu somn/veghe regulat.
• Pana la varsta de doi ani, majoritatea copiilor petrec mai mult timp dormind
decat treji si, per total, copiii petrec 40% din copilaria lor dormind.
Somnul la copii este deosebit de important intrucat are un impact direct asupra
dezvoltarii mentale si fizice a copiilor.
• Somnul fara miscari oculare rapide (NREM) sau somnul fara vise. In
timpul starilor profunde de somn NREM, creste cantitatea de sange
transmisa catre muschi, se refac rezervele de energie, se produce repararea
si cresterea tesuturilor, si sunt secretati hormoni importanti pentru crestere si
dezvoltare.
• Somnul cu miscari oculare rapide (REM) sau somnul cu vise. In timpul
somnului REM, creierul este activ si apar visele. Corpul devine imobil,
respiratia si bataile inimii sunt neregulate. Somnul REM (somnul cu vise) este
necesar si pentru dezvoltarea cerebrala contribuind la maturarea cortexului
si a sistemului oculomotor prin dezvoltarea de circuite neuronale. De aceea,
la nou-nascut, stadiul REM ocupa 50% din durata somnului. Nivelul REM
scade apoi pe parcursul copilariei si adolescentei catre nivelul varstei adulte
la 20-25%.
• Cele 2 stadii de somn distincte REM si NREM se regasesc atat la copii
cat si la adulti.
 Alternarea regulata a acestor faze de somn
formeaza un ciclu de somn
• Un ciclu de somn la copii este mult mai scurt decat la
adulti, in primele doua luni de viata durata lui fiind de
aproximativ 50 minute. Copii se pot trezi din somn cam o data
pe ora in mod normal.
• Pe parcursul a 24 ore nou-nascutii vor avea 18-20 cicluri de
somn, fara a face diferenta intre noapte si zi.
• Daca 3 sau 4 cicluri de somn urmeaza unul dupa altul,
copiii vor dormi 3-4 ore legate.
• In jurul varstei de 6 luni aceste cicluri de somn vor fi de
aproximativ 70 minute si se vor concentra in principal pe
parcursul noptii.
• Treptat ciclurile de somn vor fi mai lungi pana vor ajunge la
90-120 minute si se vor repeta de 4-5 ori pe noapte, la fel ca
in somnul unui adult sanatos.
 Ce inseamna ca "somnul se invata"?
Putem noi ajuta bebelusii sa invete
diferenta intre noapte si zi?
• Intrucat imediat dupa nastere nou-nascutii nu stiu ce este ziua si ce este
noaptea, ei vor invata aceste lucruri din interactiunea cu parintii. Ei ii vor ajuta pe
cei mici sa invete ca noaptea este "timpul pentru somn" si ziua "timpul pentru a
fi treaz". Din felul in care noi adultii vom proceda atunci cand ii vom adormi pe
cei mici, acestia vor invata sau nu sa doarma singuri, consolidarea somnului pe
parcursul noptii fiind considerata o achizitie majora de dezvoltare.
• Rutinele de somn : e bine sa stim cat de important este sa evitati sa adormiti
bebelusul in bratele dvs., cu biberonul sau in incaperi destinate altor activitati.
Este important sa evitati joaca sau distractia/interactiunea in timpul noptii, iar
daca bebelusul s-a trezit peste noapte si plange este important sa va faceti simtita
prezenta (pentru dezvoltarea increderii copiilor), dar fara a-l ridica pe copil din
pat daca este posibil. Este suficienta o conversatie minimala sau atingere.
Copiii vor invata astfel sa revina repede la somn si sa readoarma.
 De ce este somnul atat de important?
De ce somnul copiilor este mai lung decat cel al adultilor?
FUNCTIILE SOMNULUI
• Desi din punct de vedere istoric somnul a fost mult timp considerat o stare
pasiva, in prezent se cunoaste foarte bine ca somnul este un proces dinamic si
ca in timpul somnului creierul este activ.
In timpul somnului:
• se secreta hormoni de crestere, prolactina, testosteron, cu rol in reglarea
proceselor biologice ale organismului
• creste productia de proteine fara de care nu e posibila cresterea si dezvoltarea
armonioasa
• are loc reglarea temperaturii
• Somnul contribuie la imbunatatirea functiilor imune, afirmatia fiind sustinuta
de numeroasele studii care au arătat ca deprivarea de somn are drept consecinta o
frecventa mai mare a infectiilor.
• Somnul are de asemenea un rol important in reglarea memoriei, a
starilor emotionale si a comportamentelor sociale.
 Care este somnul normal pentru varsta
copiilor?
• Este important sa va asigurati ca, copiii dumneavoastra dorm suficient si
bine. Calitatea somnului la copii poate fi masurata in functie de fata
zambitoare a copiilor, de starea lor de buna dispozitie si de energia pe care o
au. Copiii obositi poate avea probleme de dezvoltare sau de comportament.
Problemele legate de somn la copii pot cauza de asemenea un stres inutil
pentru dumneavoastra si ceilalti membrii ai familiei.
• Multi dintre parinti nu stiu sigur cat ar trebui sa dureze somnul copiilor
lor. Expertii in domeniu recomanda urmatoarele perioade de timp pentru somn
in functie de fiecare etapa de varsta:

• Sugari (3 pana la 11 luni): 14 pana la 15 ore

• Anteprescolari: 12 pana la 14 ore
• Prescolari: 11 pana la 13 ore
• Scolari: 10 pana la 11 ore
 Transpiratia in somn este
un fenomen normal

• Somnul presupune o incetinire a tuturor proceselor metabolice. Organismul nostru, prin

mecanismele de autoreglare pe care le poseda, este programat sa functioneze la o
temperatura mai joasa in starea de somn fata de starea de trezire (de veghe). Mai mult decat
atat, organismul face o diferenta in ceea ce priveste temperatura intre starea de somn
superficial si cea de somn profund, in sensul scaderii si mai mult a acesteia in perioadele
de somn profund.
• Am putea asemana acest mecanism fiziologic cu un termostat. Cand creierul
semnalizeaza ca este in stare de somn, "termostatul" fixeaza temperatura mai jos. Scaderea
temperaturii fata de nivelul existent in starea de veghe presupune o pierdere de caldura;
acest lucru se intampla prin transpiratie. De aceea, transpiratia este un fenomen normal,
cvasipermanent asociat somnului. El este diminuat ca intensitate atunci cand, de exemplu,
dormitorul are o temperatura cu cateva grade mai mica decat temperatura camerei in care a
stat copilul inainte (baia, camera in care a luat masa sau s-a jucat).
• Transpiratie excesiva sau "hiperhidroza fiziologica" a copiilor
• Copiii transpira in mod obisnuit in timpul somnului. Ei transpira mai mult decat
adultii pentru ca petrec mai mult timp in stadiile de somn adanc si pentru ca sistemul de
reglare a temperaturii nu este inca bine dezvoltat.
• Dezvoltarea copiilor este caracterizata de perioade de metabolism crescut; un
metabolism crescut are ca si consecinta directa, printre multe altele, si cresterea temperaturii
corpului; pentru a elimina surplusul de caldura formata in organism in aceste perioade, copiii
transpira mai mult, inclusiv in timpul somnului.
 VARIATII NORMALE ALE
HIPERHIDROZEI COPIILOR:

• copiii transpira usor daca au baut lapte inainte

de somn
• incalzirea excesiva a camerei
• o imbracaminte inadecvata temperaturii ambiante
• varsta: apare mai frecvent la copiii intre 3 si 7 ani
• momentul somnului: de obicei apare la o
jumatate de ora dupa ce copiii adorm si dureaza
aproximativ 2 ore
• localizare: copiii transpira mai ales la nivelul cefei
 CAND TREBUIE SA VA ALARMEZE
TRANSPIRATIA COPILULUI IN SOMN?

De obicei cand se asociaza altor fenomene, cum ar fi:

• Apneea in somn- copiii pot sa transpire pe toata durata
noptii ca urmare a efortului pe care il fac sa respire
• Deficitul de vitamina D
• Infectiile
• La vizita medicala de control, este bine sa discutati cu
medicul subiectul transpiratiei in somn a copiilor impreuna
cu toate aceste aspecte. Daca nu se identifica o problema
medicala, transpiratiile din timpul somnului sunt considerate
normale in aceasta etapa de crestere si dezvoltare. Masurile de
igiena a somnului (ajustarea temperaturii in camera si a
felului in care sunt imbracati copiii pe durata somnului) sunt
de obicei suficiente.
 Tresaririle nocturne
• Tresaririle nocturne se manifesta prin senzatie de cadere, de
pierdere a echilibrului sau de spasm muscular nocturn, fiind
denumite medical, MIOCLONII HIPNAGOGICE. Ele reprezinta un
fenomen relativ frecvent intalnit, ce survine la adomire si determina
trezirea din somn. Tresaririle nocturne pot fi resimtite ca o senzatie
de cadere in gol.
• La sugari întâlnim Mioclonus benign al somnului, care are o
evoluţie benignă, dar trebuie deosebit de Miocloniile maligne cu
ajutorul EEG.
• Practic, este importanta diferentierea miocloniilor hipnagogice de
crizele epileptice nocturne, a caror frecventa poate fi crescuta in
perioada de adormire sau trezire.
• Tresaririle nocturne cu trezire si senzatia de cadere reprezinta un
fenomen generat de interpretarea cerebrala eronata a semnalelor
musculare, fara o cauza obiectiva, iar tratamentul constituie
modificarea stilului de viata, cu indepartarea factorilor stresanti sau
excitanti.
Manifestările şi Consecinţele
tulburărilor de somn
Cum recunoastem ca avem o problema
de somn?
Daca spuneti despre copiii sau copilul dumnevoastra:
• "E atat de suparat dimineata"
• "De ce adoarme in timpul orelor la scoala?"
• "Uneori am senzatia ca, copilul meu nu mai respira in somn"
• "Se zvarcoleste in tot patul..."
• "Copilul meu sforaie ca un tractor..."
sau
• Petreceti prea mult timp cu adormitul copiilor.
• Copiii se trezesc frecvent in timpul noptii.
• Copiii sforaie foarte tare sau se lupta sa respire in timpul somnului.
• Comportamentul copiilor, dispozitia sau performantele lor scolare se
altereaza.
• Copiii care obisnuiau sa se pastreze uscati in timpul noptii incep sa ude
patul.
• Parintii pierd ore de somn ca urmare a orelor de culcare si a
programului de somn al copiilor.
 CUM SE MANIFESTA PROBLEMELE
DE SOMN LA COPII?
• Lipsa unui somn sanatos si odihnitor se
manifesta in timpul noptii prin sforait, somn agitat,
treziri frecvente, cosmaruri, enurezis, transpiratii in
timpul noptii, iar in timpul zilei apar somnolenta
(copiii adorm in timpul orelor la scoala), cefalee
matinala, apetit scazut, tulburari de concentrare si
de memorie, iritabilitate, hiperactivitate.
• Pe termen lung problemele de somn au fost
asociate cu alte probleme grave de sanatate
precum diabetul, obezitatea, depresia, anxietatea.
La varsta adulta, lipsa unui somn bun creste
vulnerabilitatea pentru accidente rutiere.
 Spre deosebire de adulti insa
somnolenta este mai rara la copii!
• la copii modificarile sunt mai subtile, astfel ca lipsa
unui somn de calitate la copii poate duce la:
• probleme comportamentale - hiperactivitate,
dificultati scolare si de invatare, anxietate crescutã,
depresie
• efecte asupra cresterii
• efecte de deprimare a sistemului imun, otite
recurente
• disfunctie metabolica - dislipidemie,
hipertensiune arteriala, creste rezistenta la insulina
 Factorii ce duc la
tulburările de somn
 EFORTURILE PARINTILOR
DE A CONSOLA COPIII CARE PLANG NOAPTEA
DE FAPT POT PERPETUA O PROBLEMA DE SOMN A COPIILOR
• Plansul copiilor in timpul somnului sau trezirile din somn in
mijlocul noptii sunt printre cele mai frecvente plangeri ale parintilor
atunci cand intra in cabinetul pediatrului sau al altor specialisti in
sanatatea copiilor. Parintii simt ca aceste tulburari de somn ii exaspereaza.
Adesea afirma ca "au incercat tot ce se putea" dar raman surprinsi atunci
cand constata ca efortul depus de ei pentru a ameliora comportamentul
copiilor este de fapt un element de perpetuare a problemei. Parintii ridica
copiii din pat cand acestia plang, le ofera mancare, ii leagana, le spun
povesti inainte de a-i repune in pat. Sau in alte situatii le permit copiilor
sa adoarma in fata televizorului.
• Toate aceste eforturi creeaza un context favorabil pentru ca cei mici sa
accepte sa adoarma doar in prezenta parintilor.
• Specialistii din domeniu ne asigura ca plansul din cadrul procesului de
invatare a rutinei de somn nu are efecte nocive in dezvoltarea
psihologica a copiilor. Este mai degraba mai dificil pentru parinti decat
pentru copii.
 Este sforaitul periculos?

• Atat adultii cat si copiii care sforaie trebuie investigati,

pentru ca sforaitul poate fi un simptom pentru un sindrom
foarte sever –Sindromul de Apnee in Somn de tip Obstructiv (
SASO). Acesta apare la 4 % dintre adulti si la 1-4% dintre copii
• Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv consta din
intreruperi repetate ale respiratiei in timpul somnului. Aceste
opriri ale respiratiei pot determina scaderea oxigenului in
sange, ceea ce va solicita foarte mult inima si creierul si poate
duce in final la probleme foarte serioase.
• Deoarece pentru copii nu este normal sa sforaie tare in
fiecare noapte, parintii trebuie sa consulte un medic specialist
in aceasta privinta.
 Fumatul pasiv
• Cand este fum de tigara intr-o incapere copiii inhaleaza mai multe toxine decat
adultii din cauza ca ei respira mai des. Astfel in timp ce adultii inspira si expira de 14-
18 ori intr-un minut, nou-nascutii pot ajunge pana la 60 respiratii pe minut.
• Chiar daca nu fumati in camera in care stau si dorm copiii dar fumati in interiorul
casei, toxinele din fumul de tigara se depun pe pereti, pe mobila, pe jucariile copiilor.
Ele se depun si pe hainele dumneavoastra. Cand fumatorii iau copii in brate acestia
vin in contact cu substantele toxice.
• Fumatul pasiv duce la afectarea calitatii somnului la copii. De asemenea riscul
Pentru SIDS (Sudden Infant Death Syndrome) este de pana la 4 ori mai mare la copiii
cu mame fumatoare.
• Afectarea somnului este cu atat mai evidenta si importanta la copiii cu astm, unde
raportarea problemelor de somn a fost mai frecventa la copiii cu parinti fumatori. Un
studiu recent (Pediatrics) in care parintii au raportat expunerea in casa a acestor copii
la fumul de la cel putin 5 tigari pe zi, a evidentiat probleme de adormire, parasomnii,
tulburari de respiratie si somnolenta excesiva in timpul zilei.
 Refluxul gastroesofagian –
simptom sau cauza a Apneei in somn?
• Unii cercetatori considera ca apneea obstructiva
in somn provoaca schimbari in presiunea cailor
respiratorii care pot produce aparitia refluxului, iar alti
cercetatori cred ca refluxul de acid poate produce
spasme ale corzilor vocale care pot conduce apoi la
apneea in somn.
• Refluxul gastroesofagian si problemele legate de
somn sunt strans legate intre ele. Totusi, pana in
prezent studiile efectuate nu au aratat ca refluxul si
apneea apar in permanenta in acelasi timp. De aceea
este probabil sa fie cauzate de mecanisme diferite.
 ORA DE CULCARE?

• Motivul pentru care mulţi copii adorm greu, dorm puţin şi prost şi fac tămbălău la ora culcării este
acela că părinţii îi duc la culcare prea devreme, înainte ca mecanismele biologice care pregătesc
organismul pentru somn să fi intrat în acţiune.
• Ducând copiii mici devreme la culcare, părinţii încearcă să îşi asigure câteva ore de linişte, pentru
relaxare sau treburi, înainte de a se culca ei înşişi.
• Cercetătorii avertizează însă, duşi la culcare prea devreme, unii copilaşi stau treji în pat ore
întregi şi ajung să asocieze statul în pat mai curând cu starea de veghe decât cu cea de
somn. Mulţi dintre aceşti copii ajung să se opună ideii de a merge la culcare, făcând seara
scandal şi crize de nervi, iar odată duşi în camera lor, se scoală de nenumărate ori şi ies din dormitor,
pentru a veni la părinţii lor.
• Oamenii de ştiinţă de la University of Colorado, din Boulder, SUA, care au publicat recent un
articol pe această temă în jurnalul Brain and Education, afirmă că un somn bun de noapte depinde
de momentul în care în organismul copilului are loc o creştere a nivelului MELATONINEI, un
hormon implicat în reglarea ceasului intern al corpului. Nivelul acestui hormon creşte seara, pregătind
corpul pentru intrarea în starea de somn.
• Momentul creşterii nivelului de melatonină depinde de unii factori externi, precum cantitatea şi
tipul de lumină la care este expus copilul, dar şi de factori interni, precum predispoziţia înnăscută a
fiecărui copil, ceea ce înseamnă că acest moment poate varia de la un copil la altul.
• Oamenii de ştiinţă spun că nepotrivirea dintre momentul creşterii nivelului de melatonină şi
momentul când copilul e dus la culcare determină apariţia problemelor de somn.
• Ei au avertizat, de asemenea, că somnul necorespunzător în perioada copilăriei poate duce
la probleme emoţionale şi comportamentale mai târziu în viaţă.

• Cercetătorii au studiat 14 copii cu vârsta de 30-36 de luni, timp de 6 nopţi consecutive; au măsurat
nivelurile de melatonină la intervale variate în jurul orei de culcare, au observat cât timp le lua copiilor să
adoarmă şi au analizat comportamentul acestora.
• Rezultatele au arătat că, în medie, nivelul de melatonină începea să crească în jurul orei 7.40 seara
şi, dacă părinţii mai aşteptau o jumătate de oră pentru a-şi duce la culcare copilul, de obicei acesta ador
mea după cel mult 30 de minute.
• Dar, în cazul copiilor la care nivelul melatoninei creştea mai târziu, dacă aceştia erau duşi la culcare
chiar atunci, aveau nevoie de mai mult timp pentru a adormi şi era mai probabil să se scoale din pat şi
să se comporte în mod neplăcut.
• Fiziologul Monique LeBourgeois, care a condus studiul, explică:
• „A merge la culcare la o oră nepotrivită conform ceasului biologic poate determina, la adulţi,
tulburări de somn, precum insomnia. Dar, în timp ce adulţii îşi aleg singuri ora de culcare, copii mici nu
prea au această posibilitate. Nepotrivirea dintre ora de culcare aleasă de părinţi şi momentul creşterii
nivelului de melatonină măreşte probabilitatea apariţiei unor probleme cu culcarea.”
• „Dacă copilul dumneavoastră se împotriveşte culcării ori adoarme cu dificultate, este foarte
probabil să nu fie pregătit, din punct de vedere fiziologic, pentru a dormi la acea oră. În cazul
acestor copii, faptul că stau treji în pat timp îndelungat îi poate face să asocieze patul cu starea de
veghe, nu cu somnul. Iar această reacţie măreşte riscul ca acel copil să sufere apoi de insomnii de-a
lungul întregii vieţi.”
 CAND CEREM AJUTOR?

• Copiii care au parte de somn suficient si dorm

bine vor fi probabil mai veseli in timpul zilei. Cu cat
copiii dorm mai bine cu atat intreaga familie va fi mai
fericita. Majoritatea problemelor de somn la copii nu
sunt rezultatul neindeplinirii misiunii parentale.
• Aceste probleme nu inseamna nici ca se intampla
ceva foarte grav cu copiii.
• Daca intampinati dificultati in a gasi solutii pentru
problemele de somn ale copiilor va puteti adresa
medicului.
INTERVENTIA MEDICALA:
• Parintii/apartinatorii se adreseaza medicilor de familie sau
pediatrilor.
• Daca medicul de familie/pediatrul considera adecvat urmatorul
pas este cel mai probabil o recomandare catre un centru de
somnologie.
• Dupa un examen fizic amanuntit, este posibil ca medicii sa
doreasca sa puna niste intrebari foarte importante.
Informatii generale despre somn:
• Exista un program stabil de somn al copiilor?
• Au copiii propriul lor pat/dormitor?
• Este un parinte/ingrijitor prezent cand adorm copiii?
• Copiii se opun mersului la culcare?
• Copiii adorm greu?
• Se trezesc copiii in timpul noptii?
• Daca se trezesc copiii in timpul noptii readoarm cu greutate?
• Nu dorm bine copiii?
• Informatiile furnizate de dumneavoastra ca parinti sunt foarte
importante pentru medici. La intalnirile cu acestia vi se va da un jurnal de
somn pe care sa il completati de-a lungul unei saptamani, pentru a stabili
programul de somn si de activitate al copiilor. Se vor face examene complete
fizice si psihologice.
• Pot fi necesare recomandari suplimentare:
• ORL
– Evaluarea amigdalelor/polipilor pentru hipertrofie adenotonsilara
• Modificare comportamentala si igiena somnului
• Urmatorul pas adesea consta in stabilirea unor strategii comportamentale
care vor imbunatati calitatea somnului copiilor.
• Anumite simptome vor necesita si alte metode de diagnostic:
• investigatii in timpul zilei si
• investigatii nocturne – pulsoximetria, poligrafia, polisomnografia - toate
acestea vor fi apoi adaptate individual fiecarui copil in functie de varsta si
simptomatologie.
9 REGULI PENTRU UN SOMN BUN
1. Pastrati un program regulat al somnului pentru ora de culcare si ora de trezire
2. Fiti consecventi in aplicarea rutinei de somn! In primii ani o poveste sau mai
tarziu o activitate relaxanta vor incuraja un somn bun.
3. Urmati o rutina de somn consecventa. Rezervati-va 10 – 30 minute pentru a
pregati copiii de somn in fiecare seara.
4. Creati un cadru relaxant pentru ora de culcare a copiilor.
5. Interactionati cu copiii dumneavoastra la ora de culcare. Nu lasati televizorul,
computerul sau jocurile video sa va inlocuiasca.
6. Feriti copiii de programele TV, filmele si jocurile video care nu sunt adecvate varstei lor.
7. Nu lasati copiil sa adoarma in timp ce sunt tinuti in brate, leganati. Nu folositi sanul pe post
de suzeta, si nu il oferiti de fiecare data copilului cand in mod normal se trezeste dupa fiecare
ciclu de somn de 50-60 minute, lasati-l singur sa readoarma, astfel isi va putea forma un sir
legat de cicluri de somn, caci de altfel o sa-I formati deprinderea ca la fiecare sfarsit de somn
el trebuie sa fie leganat sau hranit, si o sa inceapa noptile de cosmar pentru parinti.
8. Nu permiteti copiilor sa consume la ora de culcare alimente sau bauturi ce
contin cafeina, acestea incluzand ciocolata si sucuri. Incercati sa nu administrati
copiilor la ora de culcare medicamente ce contin stimulente. Acestea includ
medicamente pentru tuse si decongestionante.
9. Urmati si dumneavoastra propriile reguli in ceea ce priveste somnul. Incercati
sa aveti un somn odihnitor pentru a putea sa functionati optim in timpul zilei.
TULBURĂRILE DE SOMN
 I. PAVORUL NOCTURN
(TEROARE NOCTURNA)
Definitie: episoade recurente de trezire brusca, incompleta,
produse în prima treime a somnului, la trecerea de la stadiul 3 la
stadiul 4 al somnului lent, non REM.
- varsta de debut: 18 luni si 5 ani si dispare spontan spre 12 ani.
Aspectul clinic:
- ridicarea brusca a copilului în sezut cu tipat, plâns, agitatie
- ochii sunt deschisi, ficsi sau îngroziti
- copilul se zbate, vorbeste neinteligibil sau pronunta fraze legate de
evenimente traite în cursul zilei
- nu poate fi trezit/ linistit de catre parinti
- copilul este congestionat / palid, transpirat, tahicardic, pupilele sunt
dilatate, prezinta dispnee, tonus muscular crescut, (activarea sistemului
vegetativ)
- durata episodului: 1-10 min, apoi copilul se linisteste brusc, readoarme
- amnezia episodului la trezire
PAVOR NOCTURN

Factori favorizanti:
- evenimentele traumatizante din timpul zilei, emotii puternice,
privarea de somn, oboseala, verminoza intestinala, vegetatiile
adenoide
- copiii instabili, anxiosi

Tratamentul nu este în general necesar. În caz de episoade

frecvente, se pot administra benzodiazepine, hipnotice sau
imipramina seara la culcare (reduc somnul non-REM).
 II. AUTOMATISMUL AMBULATOR
NOCTURN (SOMNAMBULISM)
 - 15% dintre copiii între 5 - 12 ani (Aicardi 1994)
- frecventa maxima: 4 - 8 ani, dispare spre 15 ani /persista în viata adulta
- mai frecvent la baieti
- 80% din cazuri au istoric familial pozitiv (transmitere genetica?)
Clinic:
- episoade repetate de trezire incompleta (constienta de tip crepuscular)
- în prima treime a noptii, în somnul lent profund
- se ridica/ pleaca din pat / activitati motorii complexe (de exemplu urinatul
într-un loc neadecvat, facut baie îmbracat, iesit din casa în pijama pe usa sau pe
fereastra)
- activitatea vegetativa poate fi intensa ca si în PN/ se poate asocia
- responsivitatea la încercarile anturajului de a-l trezi este redusa
- readoarme + amnezia episodului
Factori agravanti: febra, oboseala, evenimentele traumatizante din timpul zilei, unele
medicamente ca antipsihoticele, antidepresive
 III. COSMARUL
 Clinic:
- frecventa maxima este între 5-6 ani
- mai frecvent la fete decât la baieti
- 10-50% din copii au avut cel putin o data un cosmar
- se produce spre dimineata, în somnul REM, în care apar visele
- trezire completa, repetata dintr-un vis urât cu continut terifiant
- trezire însotita de frica si anxietate
- greutate în a readormi
- fenomene vegetative cu intensitate moderata, fata de PN
- exista memoria episodului

Factorii declanşatori: experiente neplacute sau terifiante din timpul zilei

 IV. Insomnia

• Reprezintă dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sau o

tulburare de somn care face ca somnul să fie inadecvat şi neodihnitor.

• Insomnia nu este o boală. Este un simptom care poate avea

numeroase cauze diferite, inclusiv un program dezordonat, boli organice,
folosirea unor medicamente, ingestia unor cantităţi mari de alcool, cafea,
ciai seara, probleme emoţionale şi stres.

• Adesea cauza este reprezentată de anxietate, nervozitate, depresie

sau frică. Uneori cauza este pur şi simplu absenţa oboselii. Unele
persoane au insomnie de durată (cronică) ce pare a nu fi cauzată de o
boală anume, de folosirea unor medicamente sau de stres.
 Simptome şi diagnosticul Insomniei

• Simptomele insomniei includ iritabilitate, oboseală

în timpul zilei, tulburări de concentrare şi dificultăţi
de a desfăşura o activitate în condiţii stresante.

• Pentru a diagnostica insomnia, medicii evaluează

tiparul de somn al persoanei afectate,
consumul de medicamente (inclusiv consumul de alcool
şi de droguri), gradul de stres psihologic, istoricul
medical şi nivelul de activitate fizică.
Unii indivizi necesită mai puţin somn decât alţii, astfel
încât diagnosticul de insomnie se bazează pe
necesităţile individuale.
 V. Narcolepsia
• Este o tulburare de somn caracterizată prin episoade recurente şi
necontrolabile de somn în timpul orelor normale de veghe, precum şi
prin episoade bruşte de slăbiciune musculară (cataplexie), paralizie î
n somn şi halucinaţii.

• Simptome şi semne

• Simptomele debutează de obicei în timpul adolescenţei sau în

perioada de adult tânăr şi persistă pe tot parcursul vieţii. Numai
aproximativ 10% dintre oamenii cu narcolepsie suferă de
toate simptomele; majoritatea pacienţilor au doar câteva dintre acestea.

• Indivizii cu narcolepsie prezintă episoade bruşte de somnolenţă

incontrolabilă, care pot să apară în orice moment. Persoana poate
rezista numai temporar dorinţei de a dormi. Într-o zi pot fi prezentate
numeroase episoade sau numai câteva; fiecare episod durează de obicei
maximum o jumătate de oră. Episoadele apar în timpul situaţiilor
monotone, iar atunci când aţipeşte în mod intenţionat, pacientul se simte
de obicei odihnit când se trezeşte.
 VI. Hipersomnia

• Reprezintă creşterea substanţială a duratei de somn.

Este mai puţin frecventă decât insomnia şi se referă la creşterea cu cel
puţin 25% a duratei de somn, care este persistentă mai mult de câteva
zile.

• Hipersomnia poate indica prezenţa unei boli grave, cum ar fi o boală

neurologică (de exemplu encefalita, meningită sau tumoră cerebrală), o
boală cardiacă sau pulmonară, sau insuficienţă hepatică.
• De asemenea, poate fi un simptom al apneei de somn sau al unei
boli psihologice (cum ar fi anxietatea severă sau depresia puternică).
• Hipersomnia cronică debutată în adolescenţă poate fi un simptom al
narcolepsiei.
 VII. Enurezisul nocturn

• Unul din trei copii in varsta de 4 ani inca uda patul noaptea in
somn. Specialistii considera enurezisul o tulburare atunci cand el
apare dupa varsta de 5 ani. Totusi 1 din 10 copii cu varsta de 6 ani si
1 din 20 de copii cu varsta de 10 ani continua sa ude uneori patul
noaptea.
• Desi parintii si copiii se ingrijoreaza, enurezisul adesea dispare
de la sine de-a lungul timpului. Asta nu inseamna ca trebuie ignorat.
• Grijile si rusinea ii vor impiedica pe copii sa petreaca noaptea
la un prieten sau sa mearga in tabara si acesta va dezvolta o stima
de sine scazuta. Medicul de familie, pediatrul sau specialistul in
somn vor investiga o posibila tulburare medicala si va vor sugera
cateva strategii comportamentale.
VIII. Leganatul capului si al corpului

Copiii adesea executa anumite miscari

ritmice inainte de somn, miscari care au un
efect de linistire. Aceste miscari diminua
sau dispar pana la varsta de 4 ani.
 IX. SINDORMUL
PICIOARELOR NELINISTITE
“Restless legs sdr.”
• este o tulburare neurologica caracterizata prin nevoia imperioasă
de a mișca corpul pentru a opri senzatiile de disconfort.
• Cel mai frecvent afecteaza picioarele, dar poate afecta si brațele,
trunchiul, capul, și chiar membrele fantoma.
• Miscarea partii afectate a corpului scade senzațiile, oferind un
ajutor temporar.
• Senzații RLS variază de la durere sau “carcel” in muschi, pana la
"o mâncărime pe care nu o poti scarpina," sau sentiment neplăcut de
gadilire.
• Poate fi cauzata de un nivel scazut de fier.
X. Vorbitul in timpul somnului sau
somnilocvia
• este actul vorbirii care se desfasoara in timpul somnului.
Somnilocvia este intalnita destul de frecvent si de cele mai multe ori nu este
considerata o problema medicala. Vorbitul in timpul somnului desi este
inofensiv, poate fi deranjant pentru cei din jur.

• Episoadele de somnilocvie nu dureaza mai mult de 30 de secunde, dar

o persoana poate experimenta mai multe episoade de acest gen pe parcursul
unei singure nopti.
• Majoritatea oamenilor vorbesc in somn. Jumatate dintre copiii cu varste
cuprinse intre 3 si 10 ani poarta conversatii in timp ce dorm si doar 5%
dintre adulti vorbesc in timp ce dorm.
• Somnilocvia se poate manifesta ocazional sau in fiecare noapte.
• Persoanele de sex feminin vorbesc la fel de mult in somn ca si cele de
sex masculin. Iar expertii considera ca somnilocvia se poate mosteni genetic.
X. Vorbitul in timpul somnului sau
somnilocvia
Factori care pot provoca somnilocvie sunt:
• - anumite medicamente
• - stresul emotional
• - febra
• - tulburarile de sanatate mintala
• - abuzul de substante nocive
• Desi exista un mit conform careia cei care vorbesc
in timpul somnului isi dezvaluie secretele, acest lucru e departe
de realitate.
• Multi parinti au semnalat specialistilor ca micutii lor vorbesc
in somn. Acest lucru este mai mult o un fapt care are legatura
cu dezvoltarea creierului la copii, iar majoritatea copiilor dupa c
e vor creste nu vor mai avea acest obicei.
 XI. Bruxismul
• ce afectează o mare parte din populaţie este o tulburare caracterizată prin
scrâşnitul dinţilor, încleştarea maxilarelor (care conduce în timp la abraziunea
suprafeţelor dentare şi la leziuni dentare permanente) şi durere cronică a
articulaţiei temporo-mandibulare.
• Nu s-au putut stabili cauze precise pentru acest obicei, desi au fost efectuate multe studii pe acea
sta
tema, insa bruxismul a putut fi asociat cu mai multi factori:
• Emotiile (pozitive sau negative), stresul: sarcinile solicitante, tensiunea, furia, supararea, durerea, fru
strarea, agitatia, anxietatea, frica, evenimentele marcante sau schimbarile in familie ori la scoala etc.;
• Anumite tratamente medicamentoase;
• Somnul insuficient sau de calitate proasta;
• Dintii nealiniati corect sau in eruptie, schimbarea dintilor de lapte cu cei permanenti, dezvoltarea ineg
ala a oaselor maxilarelor;
• Blocarea partiala a cailor aeriene in raceli (amigdale marite) sau din cauza polipilor.
• Inghițirea lichidului amniotic la naștere, traume cerebrale la vârstă fragedă, lovituri la nivelul lobilor
occipitali sau parietali.

• Bruxismul este un obicei care consta in inclestarea dintilor si frecarea acestora intre ei. Bruxismul
este
de doua tipuri, diurn si nocturn, dar il puteti sesiza mai degraba noaptea, pentru ca atunci este mai put
ernic,
pacientul neavând posibilitatea de a-și controla mișcările.
• Boala devine mai accentuată în stările stresante sau momentele cu încărcătură emoțională deose
bită.
 XI. Bruxismul

Prezinta o varietate de simptome, incluzând:

• Anxietate, stress și tensiune

• Depresie
• Dureri de urechi
• Probleme alimentare
• Dureri de cap, migrene
• Pierderea dinților
• Tinnitus
• Retragerea gingiilor
• Dureri de gât
• Insomnie
• Dureri de maxilar
Un mod de tratament este folosirea gutierei pentru a proteja dinții de
rupere sau tocire. Acestea sunt confecționate de dentist în funcție de natura
danturii.
• Copiii care dorm insuficient sunt mai
predispusi la probleme comportamentale,
dispozitie generala proasta, si este mai
probabil sa intampine dificultati in a-si atinge
potentialul real.
• A avea copii care nu au un somn odihnitor
sau suficient poate provoca mult stres
familiei. Din fericire, o mare parte dintre
problemele uzuale de somn ale copiilor se
rezolva usor dupa ce sunt identificate.
VA MULTUMESC!