Sunteți pe pagina 1din 18

Dezvoltarea prenatala

Dezvoltarea umana este un proces continuu care incepe deja din momentul conceptiei. De aceea intreaga
perioada prenatala are un rol adesea hotarator asupra existentei viitoare a individului. Totodata, primii
trei ani de viata postnatala transforma noul nascut fragil si aparent neajutorat intr-o fiinta integrata in
mediu, dotata cu remarcabile abilitati fizice, cognitive si sociale.
I. PERIOADA PRENATALA SI NASTEREA
1.Perioada prenatala
Dezvoltarea prenatala se intinde din momentul conceptiei si pana la nastere (aproximativ 266 zile -; 280
zile de la ultima menstruatie).
1.A. Conceptia
Consta in penetrarea ovulului de catre spermatozoid, urmata de o reactie chimica speciala ce determina
impenetrabilitatea ovulului la orice alta celula spermatica. In urma acestui proces are loc fuziunea
nucleilor spermatozoidului si ovulului, si formarea celulei-ou sau a zigotului. Conceptia are loc in mod
obisnuit in tuburile falopiene -; ducturi ce fac legatura intre ovare si uter -; unde spermatozoidul urca si
intalneste ovulul eliberat prin ovulatie.
Sansele ca sa se produca fecundarea ovulului de catre spermatozoid depind de mai multi factori, intre
care varsta mamei pare sa joace un rol important. Daca sansele de a ramane insarcinata sunt de 73%
pentru o femeie sub 25 ani, ele cresc la 74% intre 26-30 ani, pentru ca apoi sa scada din nou la 61% intre
31 si 35 ani, si apoi la 54% la femeile de peste 35 ani.
La nastere, o femeie are deja aproximativ 400 000 ovule imature, dintre care doar o parte vor fi eliberate
pe parcursul vietii sale reproductive , in fiecare luna, in timpul ovulatiei.
De obicei, in momentul conceptiei se intalnesc un ovul si aproximativ 20 milioane de celule
spermatice, dintre care de regula una singura va fi victorioasa..
Ovulele pot supravietui aproximativ 24 h dupa ce au fost descarcate in tuburile falopiene. Celulele
spermatice isi pastreaza capacitatea aproximativ 48 h dupa ejaculare. Asa se face ca momentul fertilizarii
este destul de bine circumscris, fiind de doua zile dupa ovulatie.
GEMENII
Exista doua tipuri de gemeni:
MONOZIGOTI -; rezultati din diviziunea unei celule-ou; de aceea gemenii monozigoti vor avea
intotdeauna acelasi sex
DIZIGOTI -; in cazul in care sunt eliberate doua ovule, care vor fi fertilizate de catre doi spermatozoizi;
in acest caz este posibil ca sexul celor doi copii sa fie diferit.
Nasterile gemelare nu au aceeasi frecventa in diferite populatii, probabil datorita factorilor hormonali.
De exemplu, la africani, indieni si eruopeni probabilitatea este de 1:70, in vreme ce la japonezi este de
1:150 iar la chinezi de 1:300.
1.B. Stadiile dezvoltarii prenatale
Dezvoltarea prenatala cuprinde trei mari etape:
? perioada germinala -; de la conceptie pana in saptamana a doua
? perioada embrionara -; de la sfarsitul saptamanii a doua pana la 8-12 saptamani
? perioada fetala -; de la 8-12 saptamani pina la nastere
I. STADIUL GERMINAL (0-2 SAPTAMANI)
In aceasta perioada au loc procesele de diviziune celulara, de diferentiere si de implantare in peretele
uterin.
Diviziunea celulara: dupa 36 ore avem 2 celule, dupa 48 h 4 celule, iar dupa 72 h 16 pana la 32 celule.
La sfirsitul primei saptamani organismul uman are mai mult de 100 celule, zigotul transformandu-se
intr-o sfera umpluta cu lichid numita blastocist.
Diferentiere celulara: celulele blastocistului se polarizeza, la un pol plasandu-se masa celulara principala
care formeaza embrionul, la celalalt diferentiindu-se trofoblastul care va avea rol in sustinerea
embrionului.

Embrionul la randul sau se diferentiaza in: a. ectoderm, din care se vor forma unghiile, parul, dintii,
organele senzoriale, epiderma si sistemul nervos (creierul si maduva spinarii), b. endoderm, din care se
dezvolta aparatul digestiv, ficatul, pancreasul, glandele salivare, aparatul respirator, celulele gonadale c.
mezoderm -; acest strat intermediar se formeaza aproximativ la 3 saptamani si duce la dezvoltarea
aparatului circulator, a celui excretor, a sistemului muscular si a sistemului osos.
Implantare: blastocistul se implanteaza in peretele uterin in a 6-a pana in a 11 a zi de viata postnatala.
II. STADIUL EMBRIONAR (2 -; 8/12 SAPTAMANI)
Acesta este stadiul unei rapide diferentieri celulare, care va favoriza organogeneza sau formarea
organelor vitale.
Cresterea foarte masiva si rapida din aceasta perioada face ca sa existe o vulnerabilitate foarte mare a
micului organism. Acum este perioada in care sunt generate defecte sau handicapuri (vizuale, auditive,
lipsa unor membre sau a unor degete). De asemenea, in aceasta perioada pot avea loc si avortui
spontane; se considera ca aproximativ 31% din sarcini se termina astfel. S-ar parea ca aceste avorturi nu
sunt total accidentale, sau datorate unor factori psihologici ci
fie se asociaza cu anomalii cromozomiale
fie sunt produse de defecte ale ovulului/spermatozoidului
fie sunt cauzate de atasarea intr-o locatie nefavorabila a embrionului
fie sunt cauzate de lipsa de oxigen.
Pasii principali parcursi in aceasta perioada sunt:
3 saptamini -; se dezvolta structura trilaminara a blastocistului; incepe sa se formeze tubul neural.
4 saptamani -; embrionul are 0.5-1 cm lungime si creste aproximativ 1 mm/zi. Este acum de 10 000 mai
mare decat zigotul. Tubul neural se inchide ducand la formarea creierului. Incep sa se formeze ochii si
organele fetei (nas, gura, urechi). Inima incepe sa bata cu 65 batai/ minut. Se formeaza un sistem
circulator primar format din artere si vene. De asemenea, se formeaza ficatul, rinichii, tubul digestiv.
Embrionul are inca o conformatie mai ciudata, fiind dotat cu o coada.
5 saptamani -; apar mugurii bratelor si ai picioarelor
7 saptamani -; se dezvolta structurile faciale; este si intervalul in care pot sa apara defecte ale acestora.
8 saptamani -; embrionul are aproximativ 3 cm si cantareste in jur de 2 g. Majoritatea organelor sunt
dezvoltate complet, si majoritatea trasaturilor recognoscibile la nastere sunt prezente. Exista degete la
maini si la picioare, genunchi, incheieturi, exista mugurii dintilor si limba. Capul masoara aproximativ
din lungimea corpului. Corpul este acoperit de un strat subtire de piele, transparent, ce poate insa deja
lasa amprente. Sistemul nervos raspunde la stimulare si incepe sa coordoneze activitatea organelor
interne. Pielea raspunde si ea la stimularea tactila. Daca un embrion avortat este atins, el raspunde printro reactie generalizata: flectarea trunchiului, extensia capului si tragerea inapoi a bratului. Se dezvolta
acum organele sexuale. Inima bate ritmic. Stomacul produce suc digestiv, ficatul -; celule sangvine,
rinichiul inlatura acidul uric.
Perioada embrionara se sfarseste atunci cand apare prima osificare - deci primul os solid.
O serie de organe protectoare se formeaza acum: placenta, o masa de tesut uterin si de trofoblast, care
permite schimbul de oxigen, substante nutritive si produsi de catabolism cu corpul mamei; placenta este
impenetrabila la bacterii, dar poate fi strabatuta de alcool, virusi sau droguri, ce astfel pot determina
defecte ale viitorului copil. Un alt organ este cordonul ombilical care leaga placenta de embrion. Sacul
amniotic este o punga de fluid care inconjoara embrionul si care are rolul de a absorbi socurile
mecanice.
III. STADIUL FETAL (8-12 SAPTAMANI -; NASTERE)
In acest stadiu are loc o crestere rapida si o rafinare a structurilor organismului. De fapt, in aceasta
perioada se inregistreaza rata maxima de crestere a fiintei umane.
Dintre organele care se diferentiaza in aceasta perioada amintim aparitia unghiilor la degete in luna a
patra, a genelor si sprancenelor in luna a cincea, sau coborarea testiculelor in scrot in luna a saptea.
De asemenea, reactia la stimulare inceteaza sa mai fie atat de globala. Asa se face ca la 12 saptamani
fatul isi misca bratele si picioarele, inghite, respira (lichid amniotic).
Un alt progres il reprezinta faptul ca apare o regularitate crescanda a ritmului cardiac, a ciclului
somn/veghe.

Fatul isi suge degetul la 7 luni, isi separa pleopele inchizand si deschizand ochii.
La 8 luni raspunde la sunete.
Principalele etape parcurse in aceasta perioada sunt:
3 luni -; fatul are aproximativ 7.5 cm si cantareste in jur de 3 g. Este dotat cu unghiii, pleoape, corzi
vocale, buze. Are un nas proeminent, caracteristic. Capul sau masoara 1/3 din lungimea corpului, si are o
frunte inalta. Sexul sau poate fi determinat, intrucat se formeaza organele sexuale ce contin celule
ovariene si spermatice primitive. Majoritatea functiilor organismului sunt prezente, intrucat fatul respira,
ingite, urineaza.
Este acum capabil si de raspunsuri specifice deosebite, cum sunt miscarile membrelor, inchiderea si
deschiderea gurii.
4 luni -; acum fatul are o lungime de 15-25 cm si o greutate de aproximativ 200g. Capul masoara din
lungimea corpului. Cordonul ombilical are lungimea corpului fatului si continua sa creasca. Apare parul
pe corp si pe cap. Fatul clipeste, executa miscari de prindere, miscari ale gurii si ale picioarelor, care
sunt bruste inca datorita insuficientei dezvoltari a a musculaturii si a controlului acesteia de catre
sistemul nervos.
5 luni -; lungimea fatului este de aproximativ 25 cm iar greutatea de 350-450 g. Devine din ce in ce mai
mult o individualitate, prin paternul sau somn-veghe, prin adoptarea unei pozitii preferate si prin
activismul sau crescut. Acum i se pot auzi bataile inimii.
Se dezvolta glandele sudoripare si sebacee. Corpul este acoperit de asa numitul lanugo, asa incat pielea
inceteaza sa mai fie transparenta. Sistemul respirator nu poate mentine inca respiratia inafara
organismului.
6 luni -; rata de crestere a fatului este in scadere. Acum are aproape 35 cm lungime si aproximativ 500600 g greutate. Deja fatul poate supravietui inafara corpului mamei, datorita depunerii unui strat de
grasime sub piele. Ochii sunt dezvoltati complet, se deschid, se inchid, pot privi in toate directiile.
Respiratia este regulata timp de ore intregi. Acum fatul poate plange, poate strange pumnii.
7 luni -; corpul are o lungime de 40 cm si o greutate de 1.36-2.72 g. Fatul este caracterizat prin paternuri
reflexe de dezvoltare -; plange, respira, inghite, isi suge degetul. Lanugo-ul incepe sa dispara, in schimb
ii creste parul pe cap. Incepand cu o greutate de 1.5 kg exista sanse sporite de supravietuire, sub o
ingrijire medicala corespunzatoare
8 luni -; corpul masoara intre 45-50 cm si cantareste aproximativ 2.72-3.2 g. Miscarile sunt mai putin
ample, datorita lipsei de spatiu. Stratul de grasime inconjoara acum intreg corpul, permitand o mai buna
ajustare la temperaturi scazute.
9 luni -; aproximativ cu o saptamana inainte de nastere copilul inceteaza sa mai creasca. Lungimea
corpului sau este de 50 cm, iar greutatea de 3.2 kg. De obicei baietii sunt mai mari decat fetele. Stratul
de grasime este mai gros, organele interne functioneaza mai eficient, creste rata cardiaca, se elimina mai
mult substantele nefolositoare. Culoarea rosie a pielii este mai putin intensa
1.C. Sensibilitatea fetala
A. SENSIBILITATEA CUTANATA
Exista receptori tactili functionali inca din cea de a-7-a saptamana in regiunea peribucala. In a-20-a
saptamana ei sunt prezenti si caudal. La 32 saptamani toate regiunile corpului sunt dotate cu receptori
tactili.
Raspunsul la stimulare evolueaza, de la intoarcerea initiala a capului in directia opusa stimularii, pentru
a o evita, la ulterioara intoarcere in directia stimulului, fapt ce este considerat precursor pentru supt
/alaptat.
Smotherman si Robinson (1988, 1992) au demonstrat ca stimularea regiunii peribucale la sobolan
declanseaza suptul, iar acest comportament este legat de sistemele opiacee. Ronca si Alberts (1995) au
demonstrat ca stimularea tactila duce la diminuarea ritmului cardiac.
Exista o relatie intre sensibilitatea tactila si miscare: in saptamana a-14-a cand majoritatea receptorilor
tactili sunt functionali, apar si miscari ale majoritatii corpului.
Dupa nastere creste sensibilitatea tactila.
B. SENSIBILITATEA TERMICA
Daca este pusa apa la temperatura de 4 grade pe fata fatului, acesta isi modifica ritmul cardiac.

C. SENSIBILITATEA DUREROASA
Sistemele neurochimice care mediaza sensibilitatea dureroasa sunt dezvoltate deja intrauterin. Acest fapt
este demonstrat, de exemplu, in cazul unei amniocenteze prost realizate, cand se produce o retractie
protectiva a fatului.
Experientele perinatale ce provoaca durere (de exemplu nasterea cu picioarele inainte/cu forcepsul) duc
la descarcarea unei cantitati de endorfine cerebrale mai mare decat nasterea cu capul inainte sau prin
cezariana.
Circuitele raspunzatoare de durere la nou-nascuti intra in functie si la stimuli durerosi de intensitate
mica. Se vorbeste despre o senzitizare a circuitelor ce raspund de durere. Se accepta utilizarea unei
medicatii analgezice pentru a evita acest lucru.
D. SENSIBILITATEA VIZUALA
Functioneaza din a-25-a saptamina de viata intrauterina.
Se inregistreaza modificari motorii ale fatului daca o lumina puternica este plasata langa abdomen.
Maturizarea se intinde si mult dupa nastere.
E. SENSIBILITATEA CHIMICA
OLFACTIVA
Din saptamana a-5-a prenatal exista receptori olfactivi. Ei devin functionali in saptamana a-25-a de
viata. Exista raspunsuri olfactive si la prematuri.
Fatul are capacitatea de a extrage informatie olfactiva din mediul intramaniotic, ceea ce ii produce
modificari ale ritmului cardiac sau ale miscarilor.
Experimentele pe sobolani au demonstrat ca dupa nastere acestia pot distinge intre mirosul lichidului
amniotic al propriei mame si un miros neutru. Acelasi lucru a fost demonstrat si pe subiecti umani.
GUSTATIVA
Aceeasi abilitate a fost demonstrata si gustativ.
Mugurii gustativi se dezvolta deja in saptamana a-7-a -; a-9-a intrauterin. Exista capacitatea de
discriminare gustativa. Si prematurii prefera dulcele si dau un raspuns ambiguu pentru substantele
sarate.
F. SENSIBILITATEA AUDITIVA
Functionala inca din luna a-6-a intrauterin.
Mediul intrauterin este populat de sunete joase si medii. Sunetele externe ajung astfel deformate si
atenuate, mai putin cele aflate la 2 m de mama; sunetele interne sunt si ele percepute corect. Pentru
stimulii externi se conserva mai ales caracteristicile ritmice si melodice. Vocea materna este auzita cel
mai bine, intrucat ea se propaga atat pe cale aeriana, cat si pe cale osoasa.
1.D. Factorii teratogeni
Acestia sunt reprezentati de substantele care pot sa produca anomalii fetale.
TUTUNUL
Poate produce prematuritate, greutate scazuta la nastere, sangerari, nasterea unui fat mort, sanse de 50%
mai mari de cancer infantil (la 10 tigari pe zi sau mai mult), capcitate pulmonara redusa a copilului,
malformatii ale inimii sau altor organe, moarte infantila brusca (sudden indant death syndrome).
Efecte ulterioare: camp atentional anormal, hiperactivitate, probleme de invatare, probleme perceptualmotrice, ajustare sociala proasta, IQ redus, disfunctii cerebrale
DROGURILE
Heroina si metadona trec prin placenta. Consumul lor duce la simptome de addictie la copil: neliniste,
tremuraturi, iritabilitate, convulsii, febra, dificultati respiratorii. De asemenea duce la de doua ori mai
multe sanse de mortalitate infantila. Ulterior se poate inregistra plansul mai frecvent, sensibilitatea mai
mare la stimuli, anxietate, socializare mai proasta. Tendinta de evitare a stimularii duce la pierderea unor
oportunitati de invatare. La 3-6 ani acesti copii sunt mai mici de statura, mai putin adaptati, cu scoruri
perceptuale mai scazute.
Cocaina duce la aparitia unui copil apatic, letargic, avand dificultati in relatiile sociale. La nastere un

astfel de copil este prematur, are capul mai mic, malformatii congenitale. Nu siunt rare cazurile de avort
spontan.
ALCOOLUL
Consumul de alcool duce la 1:6 nastere de fetusi morti si 1:2 sanse de defecte. 1/3 din copii sufera de
sindromul alcoolic fetal, caracterizat prin crestere redusa, trasaturi faciale distinctive (buza superioara
slab dezvoltata, ochii foarte departati, capul mic), retard intelectual, alte disfunctii
Acesti copii se caracterizeaza si printr-un supt mai redus, anomalii ale undelor cerebrale, tulburari de
somn, camp al atentiei scazut, nelinitte, iritabilitate, hiperactivitate, dificultati de invatare, tulburari
motorii.
In cazuri mai putin severe, alcoolul produce retard, reducerea cresterii intrauterine, anomalii congenitale
minore. Tulburarile de invatare si hiperactivitatea persista.
BOLILE MAMEI
Rubeola inainte de saptamana a-11-a produce surditate sau defecte ale inimii, dupa aceasta varsta
efectele sale nemifiind atat de grave.
SIDA duce la aparitia unei conformatii faciale specifice -; cap mic, nas plat, fruntea ca o cutie, buzele
groase.
Alte boli care afecteaza fatul sunt: diabetul, TBC, sifilis, gonoree, herpes genital.
INCOMPATIBILITATEA TIPURILOR RH
Atunci cand fatul contine factorul proteic sangvin Rh, iar mama nu, corpul acesteia sintetizeaza anticorpi
ce ataca fatul, putand provoca avortul spontan, nasteri de fetusi morti, defecte ale inimii, retard mental,
moarte infantila
RAZELE X
FACTORII DE MEDIU
Aici intra substantele chimice, radiatiile, caldura sau umezeala, plumbul, substantele radioactive -; exista
un risc crescut de retard mental, cap mai mic, malformatii cromozomiale.
FACTORII EMOTIONALI
Evenimentele negative, stresul par sa duca la nasteri premature, greutate scazuta la nastere, iritabilitate,
anxietate, sensibilitate la stres, probleme ulterioare -; de exemplu, neatentie. Una dintre posibilele
explicatii ar fi aceea ca adrenalina in cantitati crescute duce la alterarea fluxului sangvin, reducand
aportul de oxigen si de substante nutritive care ajung la fat.
VARSTA MAMEI
Se considera ca varsta reproductiva optima este cuprinsa intre 25 si 35 ani, depasirea fie intr-un sens fie
in celalalt a acestui interval ducand la o incidenta crescuta a avorturilor, nasterilor de fetusi morti, sau a
mortalitatii infantile.
Adolescentele au organele reproductive insuficient maturizate, ceea ce duce la probleme in tolerarea
sarcinii. La aceasta se adauga lipsa suportului social, saracia, care determina o nutritie si o ingrijire
medicala precara.
In cazul femeilor de peste 35 ani, mucoasa uterina se subtiaza, ceea ce face ca implantarea sa fie mai
putin usoara. La aceasta se adauga faptul ca ovulele, prezente de la nastere, au mai multe ocazii de suferi
de pe urma substantelor chimice, a radiatiilor, a bolilor. La aceste varste scade si fertilitatea. Dar exista
totusi sanse sporite de a avea un copil sanatos chiar si la 40 ani.
Bolile noncromozomiale nu depind de virsta. Exista insa sanse crescute de non-disjunctie cromozomiala,
ceea ce duce la aparitia sindromului Down.
FACTORII PATERNI
Consumul de droguri, alcool, tutun, radiatiile, pesticidele pot duce la producerea de sperma anormala,
care poate determina tumori ale copilului. De asemenea varsta tatalui poate duce la piticism, sindromul
Marfan (caracterizat prin deformari ale capului si membrelor), malformatii osoase.
2. Nasterea
2.A.Fazele nasterii
Se considera ca nasterea are trei faze:

a. Dilatarea
Dureaza intre 12 si 24 h. Contractiile uterine fac ca cervixul sa isi mareasca diametrul, pana cand poate
trece capul copilului. Contractiile se inmultesc (de la contractii la 8-10 minute la contractii la fiecare 2
minute) si isi cresc durata (de la 30 s la 60-80 s). b. Nasterea propriu-zisa
Dureaza in medie 1 h. Capul copilului trece din cervix in vagin si apoi iese la lumina, urmat de
restul corpului. Musculatura abdominala impinge copilul inafara. c. Eliminarea restului de cordon
ombilical si a placentei.
Dureaza cateva minute.
2.B.Schimbari pe care le presupune trecerea de la mediul matern la mediul extern
Se considera ca momentul nasterii este extrem de traumatic pentru noul-nascut. De fapt, foarte probabil
ca nu este atat de dureros momentul efectiv al nasterii. Totusi, noul nascut este supus unui
bombardament de stimuli noi, nefamiliari. Corpul sau sufera anumite deformari -; capul este turtit,
corpul este intins, copilul este examinat tactil.
Din punct de vedere auditiv, stimulii sunt perceputi mult mai ascutit si mai clar. Exista apoi o avalansa
de stimulare vizuala, trecerea facandu-se de la intuneric la o lume bogata in stimulare vizuala. De aceea,
chiar si un bec de 10 wati ii poate face sa inchida ochii.
In ciuda expectantelor noastre negative, se pare ca totusi noii nascuti vin pe lume alerti si acorda o mai
mare atentie lumii inconjuratoare decat o vor face cateva zile mai tarziu.
PRENATAL POSTNATAL
MEDIU LICHID AMNIOTIC AER
TEMPERATURA ? CONSTANTA FLUCTUEAZA
STIMULARE MINIMALA TOATE SIMTURILE
NUTRITIE DEPENDENTA DE SANGELE MATERN DEPENDENTA DE ALIMENTATIA
EXTERNA SI DE FUNCTIONAREA APARATULUI DIGESTIV
APORT DE OXIGEN DE LA MAMA PRIN PLACENTA PRIN PLAMANII PROPRII
ELIMINARE METABOLICA PRIN PLACENTA PRIN PIELE, RINICHI, PLAMANI, TRACT
GASTROINTESTINAL
2.C. Scorul Apgar
Scor Apgar 0 1 2
Rata cardiaca (numar de batai/ minut) absenta ? 100 ? 100
Culoarea pielii vanata, palida corpul rosu, extremitatile vinete roz peste tot
Respiratie absenta slaba, neregulata viguroasa (plans)
Tonus muscular absent slab, inactiv puternic, activ
Grimasa (iritabilitate reflexa) absenta slaba viguroasa (stranut, tuse; la stimulare urinare, defecatie)
Scorul Apgar este dat de insumarea tuturor valorilor acordate pentru fiecare din cele 5 dimensiuni de mai
sus.
2.D. Caracteristicile fizice ale noului nascut
In primele zile nou nascutii pierd pana la 10% din greutate, prin eliminarea fluidelor. In cea de a cincea
zi scad sub greutatea de la nastere, urmand ca apoi in cea de a 10-14 -;a zi sa revina.
Capul le este lung si turtit temporal, datorita faptului ca inca nu sunt sudate oasele craniene
(Fontanelele sunt acoperite de o membrana subtire, osificarea neavand loc pana la aproximativ 18 luni).
Corpul este acoperit cu un strat uleios - vernix caseosa - cu rol protector impotriva infectiilor; acesta se
usuca in cateva zile. In unele cazuri exista inca o cantitate considerabila de lanugo.
Este posibil ca sa apara descarcari ale glandelor mamare atat la fete cat si la baieti, sau descarcari
vaginale (sangerari) la fetite. Se considera ca aceste fenomene sunt normale si se datoreaza unui nivel
crescut de estrogeni secretati de placenta inainte de nastere.
Respiratia este vitala pentru noul nascut: daca este intrerupta mai mult de 5 minute, atunci se instaleaza
anoxia, care la nou nascut poate produce grave tulburari cerebrale. Este posibil ca anoxia sa se produca
atunci cand are loc nasterea cu picioarele, cordonul ombilical nepermitand un aport normal de oxigen. O

alta cauza este data de depasirea termenului nasterii, noul nascut fiind prea mare, iar placenta prea
obosita pentru a functiona asa cum ar trebui.
2.E. Prematuritatea
Care este marimea minima a unui fat viabil?
Se considera ca deja la 23 saptamani, la o greutate de aproximativ 370 g, fatul poate supravietui -; desi
sunt foarte rare aceste cazuri. In general, cu cat greutatea este mai mare, cu atat cresc sansele de
supravietuire.
Nasterea prematura creste sansele de handicap neurologic, de anomalii fizice, de probleme pulmonare si
de mortalitate infantila. In multe cazuri se asociaza cu saracia si educatia redusa a mamei (nutritie, varsta
mamei, consum de alcool, tutun, droguri).
Sumar
Dezvoltarea prenatala se intinde din momentul conceptiei si pana la nastere. Dezvoltarea prenatala
cuprinde trei mari etape: perioada germinala -; de la conceptie pana in saptamana a doua; perioada
embrionara -; de la sfarsitul saptamanii a doua pana la 8-12 saptamani; perioada fetala -; de la 8-12
saptamani pina la nastere. Sensibilitatea fetala este functionala in ceea ce priveste toti analizatorii.
Factorii teratogeni pot afecta dezvoltarea intrauterina. Nasterea are trei faze: dilatare, nasterea propriuzisa si eliminarea restului de cordon ombilical si a placentei. Sanatatea noului nascut se masoara cu
ajutorul scorului Apgar. Prematuritatea poate afecta sanatatea fizica si mentala a individului.

Dezvoltarea fatului n perioada intrauterina


Dezvoltarea intrauterina a bebelusului era pana nu demult un mister; chiar si
astazi, cu toate descoperirile stiintifice si tehnice, exista multe necunoscute in ceea
ce priveste dezvoltarea intrauterina a fatului. Este fascinant cum o simpla celula
microscopica evolueaza timp de noua luni pana la stadiul de fat complet dezvoltat,
cu o greutate medie de 3 kg si o lungime de 50 cm.
Prima luna de sarcina (stadiul germinal)
In momentul cand ovulul este fecundat de spermatozoid putem vorbi de conceptie sau
fecundatie. Celula care se formeaza din aceasta contopire se numeste celula ou sau zigot (cu
46 de cromozomi, 23 de la mama, 23 de la tata). In stadiul germinal (0-2 saptamani de la
conceptie) are loc diviziunea celulara si implantarea zigotului (transformat intr-o sfera cu lichid
numita blastocist) in peretele uterin.
A doua luna de sarcina (stadiul embrionar)
In saptamanile 2-8 de sarcina, micul organism se dezvolta foarte rapid. Din aceasta perioada
incepe diviziunea celulara care favorizeaza formarea organelor. Aceasta este perioada de
maxima vulnerabilitate pentru sarcina. Pentru ca riscul de avort spontan este crescut, se
recomanda precautie in ceea ce priveste exercitiile fizice, alimentele, medicamentele, bauturile
ingerate.
Sarcina pe saptamani, calendarul tau cu poze din fiecare saptamana de sarcina!
Descopera!
La 4 saptamani, inima incepe sa bata cu 65 batai/minut. Tot acum se formeaza organele fetei
(gura, nasul, ochii, mugurii dintilor, limba), ficatul, rinichii, tubul digestiv, mugurii membrelor
superioare si inferioare. Tot acum incep sa se dezvolte organele sexuale. La 8
saptamani embrionul are aproximativ 2-3 centimetri si cantareste in jur de 2 grame.
Incepand din acesta luna, este bine sa te prezinti la controlalele ginecologice regulate si sa faci
ecografiile fetale recomandate. Suplimentele de acid folic si calciu sunt foarte importante
pentru o buna dezvoltare a fatului si sanatatea mamei.
A treia luna de sarcina

De la 8 saptamani pana la nastere se vorbeste de stadiul fetal. La sfarsitul lunii a treia de


sarcina fatul are aproximativ 5,5 cm si 14 grame. In aceasta perioada a sarcinii se poate deja
dermina sexul copilului. Majoritatea functiilor organismului s-au format: bebelusul se hraneste
si respira prin placenta.
De acum si pana la sfarsitul lunii a noua bebelusul va creste intr-un ritm alert. Daca pana acum
bebelusul s-a dezvoltat normal, este putin probabil sa apara anomalii. Bebelusului incep sa-i
creasca unghiile, degetele de la maini si picioare fiind deja formate si separate. Mama inca nu
simte miscarile fatului.
A patra luna de sarcina
Luna a patra reprezinta inceputul trimestrului 2 de sarcina. In aceasta perioada apare parul pe
capul si corpul fatului (lanugo). La sfarsitul lunii, fatul ajunge la 13 cm si 140 grame. Fatul
incepe sa semene tot mai mult cu o fiinta umana.
Fatul incepe sa exerseze respiratia, isi misca gura si picioarele. Auzul si corzile vocale sunt in
curs de dezvoltare. Multe femei gravide sunt de parere ca aceasta este cea mai frumoasa
perioada din sarcina. Greturile din primul trimestru au trecut, iar abdomenul inca de dimensiuni
mici nu cauzeaza dureri de spate. Multe femei insarcinate au un libidou crescut in aceasta
perioada.
A cincea luna de sarcina
La sfarsitul acestei luni, fatul va avea 25 centimetri si aproximativ 450 grame. Fatul este
complet dezvoltat, urmand ca in perioada urmatoare sa ia in greutate si sa creasca in inaltime.
Pe pielea fatului se depune vernix (invelis de grasime protector). Fatul poate sa inghita,
sughite, isi suge degetul. Este recomandata ecografia morfofetala pentru depistarea
eventualelor anomalii. Deja miscarile bebelusului se fac simtite.
A sasea luna de sarcina
Un fat de 24 de saptamani este considerat viabil. Cu toate acestea,nasterea prematura trebuie
evitata, pentru ca bebelusul poate avea probleme in respiratie (plamanii nu sunt complet
maturati si nu produc destul surfactant, substanta indispensabila respiratiei) si pot aparea
multe alte complicatii. La sfarsitul acestei luni un fat normal dezvoltat are aproximativ 35
centimetri si 900 grame.

A saptea luna de sarcina


Luna a saptea reprezinta intrarea in trimestrul 3 de sarcina. Fatul are in jur de 40 centimetri si
1500 grame. Doar plamanii mai au nevoie de timp pentru a fi complet dezvoltati. Bebelusul are
acum auzul complet format si poate recunoaste vocea mamei. Ochii bebelusului sunt complet
formati.
A opta luna de sarcina
La sfarsitul acestei luni, bebelusul are in jur de 48 centimetri si 2500 grame. Vernixul incepe sa
dispara spre sfarsitul lunii, pentru ca lanasterea la termen copilul sa nu mai prezinte decat
usoare urme ale acestui invelis branzos. Bebelusul deschide ochii atunci cand este treaz si ii
inchide atunci cand doarme. Orele de somn ale bebelusului nu coincid de multe ori cu cele ale
mamei. De aceea, mama poate avea insomnii cauzate de activitatea intensa a bebelsului
noaptea.
A noua luna de sarcina
Fatul continua sa creasca si sa ia in greutate, ajungand la termen la dimensiunile medii de 3,5
kilograme si 51 centimetri. Procesul de dezvoltare a creierului nu se finalizeaza in uter, ci
continua pe perioada copilariei si adolescentei. Unii bebelusi pot avea cordonul
ombilical infasurat in jurul gatului, lucru de care trebuie sa se tina cont la nastere (normala sau
prin cezariana).
Incepand cu 37 de saptamani, nasterea se poate declansa oricand. In luna a noua de sarcina
este bine sa mergi la controale saptamanale. Daca pierzi dopul gelatinos, ti se rup
membranele (se rupe apa) sau aicontractii dureroase regulate, inseamna ca esti in prima faza
atravaliului si intalnirea cu bebelusul este aproape. Suna-ti medicul obstetrician si prezinta-te la
spital.

Schimbari fizice si psihologice in sarcina


Femeile insarcinate sunt intotdeauna admirate de cei din jur. Cei care au avut in familie sau printre
prieteni o femeie insarcinata au observat schimbarile fizice si psihice care se produc de-a lungul celor
noua luni. Iata la ce sa te astepti pe parcursul sarcinii. Aceste informatii sunt utile pentru a stii ca nu este
cazul sa iti face griji daca plangi din senin sau daca tipi la partener din senin ori daca te simti foarte
obosita, ai insomnii si modificari semnificative ale sanilor.
Expansiunea uterului de-a lungul celor 9 luni de sarcina precum si prezenta celor doi hormoni - estrogen
si progesteron sunt responsabile pentru toate schimbarile fizice si de ordin emotional dinsarcina.
Schimbari fizice ale corpului in sarcina
Modificarile fizice din timpul sarcinii sunt asociate si cu simptomele sau semnele de sarcina. O mare
parte dintre schimbarile care apar inprimul trimestru se numesc simptome, iar cele din ultimele 2
trimestre sunt semne specifice sarcinii. Iata care sunt cele mai frecvente transformari fizice pe care le
poti experimenta in sarcina:
Lista cu lucruri esentiale de facut in sarcina!
absenta mestruatiei (amenoree secundara);
greturi matinale;
stare de oboseala accentuata;
cefalee;
scurgeri vaginale abundente;
modificari si scurgeri la nivelul sanilor;
urinarea frecventa;
constipatia;
dispneea sau "lipsa de aer";
contractiile Braxton Hicks;
afectiuni ale gingiilor si dintilor;
afectiuni ale pielii specifice sarcinii;
crampe la nivelul abdomenului inferior;
ameteli;
dureri de spate;
modificari de vedere;
cresterea pulsului inimii (in timpul sarcinii, inima este nevoita sa functioneze la capacitate crescuta din
cauza dezvoltarii intrauterine a fatului; ea este nevoita sa pompeze mai mult sange la fat) decat face in
mod normal);
cresterea burticii;

probleme ale circulatiei sanguine (crampe ale musculaturii picioarelor, hemoroizi, carcei, varice,
umflarea mainilor si picioarelor)
afectiuni ale tractului respirator (apar mici crize de lipse de aer numite dispnee).
Schimbari psihologice /emotionale in sarcina
In fiecare stadiu al sarcinii apar schimbari de ordin psihologic si emotional specifice. Acestea sunt
cauzate de modificarile hormonale care tot apar pe parcursul celor 9 luni. Sarcina nu este per total una
plina de bucurie si voiosie. Emotiile si dispozitia ta sunt in continua schimbare si trebuie sa fii pregatita
sa experimentezi cele mai ciudate si infricosatoare trairi, dar si emotii unice.
schimbari bruste de dispozitie acestea apar mai ales in primul trimestru si se manifesta adesea prin
trecerea spontana de la ras la plans, de la bucurie la tristete, toate acestea fara o cauza anume ceea ce te
poate induce in eroare;
nivel de stres si anxietate crescut bineinteles ca aceasta accentuare variaza de la gravida la gravida si in
functie de felul in care este construita psihic; acestea apar din cauza faptului ca in primul trimestru te
gandesti si te nelinistesti mai mult la gandul ca ai putea pierde sarcina; aceste emotii reapar la sfarsitul
sarcinii in apropiere de momentul nasterii;
starea de apatie si letargie pot aparea inca din primul trimestru de sarcina cand simptomele fizice
neplacute te pot extenua si iti ofera o dispozitie proasta;
dependenta psihologica de partener apare prin trimestrul al doilea de sarcina; apar si grijile cu privire la
interesul lui pentru tine, disponibilitatea de a fi mereu in preajma ta etc.;
dorinta sexuala in sarcina evolueaza diferit in toate cele trimestre (manifesti un apetit sexual scazut in
primul trimestru, dar crescut in al doilea si iar diminuat in ultima parte a sarcinii);
scadere a imaginii de sine (atunci cand silueta se modifica de la o luna la alta, cand apar afectiuni ale
pielii specifice sarcinii, femeile se simt mai putin atractive decat de obicei si devin apatice);
sentimente ambivalente fata de sarcina;
plansul fara nicio cauza (nu este ciudat sau neobisnuit sa constati ca unele femei insarcinate izbucnesc
pur si simplu in plans fara niciun motiv; este o reactie fireasca ce poate aparea din cauza furtunilor
hormonale care-si fac de cap prin corp);
vise complexe, dese si chiar ciudate (acestea reflecta starile tale emotionale, framantarile si temerile);
insomnia (poate fi cauzata de disconfortul produs de sarcina si de simptomele care apar pe timpul noptii,
cum sunt carceii de exemplu care te pot trezi din somn, sau din cauza emotiilor puternice care te
incearca in toata perioada traduse prin griji, stres, framantari, asteptari etc.);
depresia.
Sarcina este o experienta uimitoare si plina de evenimente care te fac sa te intrebi daca totul se
desfasoara normal. Controlul unui medic specialist este esential si necesar. In acest mod, toate
modificarile care se produc asupra organismului vor putea fi intelese si vor fi mai usor de tolerat de catre
fericita mamica si familia ei.

Alimentatia mamei n timpul sarcinii

O femeie gravid poate s mnnce orice, dar nu n cantiti


mari. O alimentaie echilibrat, bogat n fibre, vitamine i
minerale, va asigura o sarcin i o natere normale, precum i o
dezvoltare sntoas a copilului.
Femeia gravid trebuie s renune la fumat, la alcool, s reduc consumul de cafea i s se odihneasc
mai mult. Pe lng cele apte-opt ore de somn mai are nevoie de cel puin una-dou ore de odihn dup
masa de prnz.
ns, cea mai mare schimbare trebuie s se vad n modul de hrnire. Femeia nu trebuie s mnnce mult
odat, ci cte puin de mai multe ori (de cel puin trei ori) pe zi, fr grab, va evita alimentele prea
srate sau condimentate i va respecta orele de mas.
n timpul sarcinii, greutatea mamei nu trebuie s fie cu zece kilograme mai mult peste greutatea
normal, raportat la nlime i vrst, chiar dac numrul de calorii necesare va trebui ajung la 3.000.
Din alimentaie nu trebuie s lipseasc laptele i produsele lactate, carnea, petele, oule, legumele i
fructele, derivatele de cereale, grsimile i produsele zaharoase.
Lapte, carne i ou
Laptele i lactatele asigur calciul necesar dezvoltrii armonioase a esutului osos i ftului. 100 ml de
lapte conin aproximativ 125 mg de calciu, iar 100 g de brnz ntre 150 i 500 mg. n luna a cincea de
sarcin, o femeie gravid are nevoie de 1.000 1.200 mg de calciu pe zi.
Carnea conine fier i vitamine cu rol hematopoietic (dezvoltarea celulelor sangvine), prevenind anemia.
O gravid are nevoie de 30-40 mg de fier pe zi. 100 g carne de vit conine 3,5 mg fier, iar 100 g ficat de
vit conine 10 mg de fier. Oule sunt sursa principal de vitamine A, B, D, E i sruri minerale (fier,
calciu, fosfor). Un ou conine 25 mg calciu i 1,5 mg fier.
Legume i fructe
Legumele i fructele consumate mai ales crude asigur 90% din necesarul de vitamina C. De
asemenea, oule sunt cea mai important surs de vitamina A, precum i o surs important de minerale.
O femeie gravid are nevoie de 2.500 U.I. (uniti internaionale) de vitamina A i 40 mg de vitamina C.
Legume ca ardeiul gras, cartofii noi, ceapa verde, mazrea verde, roiile, prazul, ridichiile, urzicile,
varza i fructele crude acoper necesarul zilnic de vitamina C. Derivatele din cereale, prin fibrele
coninute, previn constipaia, att de frecvent la femeile gravide.
Dulciuri
Produsele zaharoase nu trebuie s depeasc 10% din valoarea caloric a poriei. Pe ct posibil, vor fi
evitate ciocolata sau alte dulciuri cu cacao, din cauza prezenei n compoziie a acidului oxalic i a
taninurilor, care reduc absorbia Ca i Fe, elemente att de necesare femeii gravide.

Poftele
Femeia gravid nu trebuie s se lase prad poftelor, pentru c riscul de ngrare este mult mai mare n
perioada sarcinii dect n mod normal. Excesul de greutate obosete inima i ngreuneaz respiraia.
Modul de viata sanatos in timpul sarcinii
Femeia gravid are o stare sufleteasc mai deosebit, este mai iritabil i suport mai greu emoiile. Att
soul i familia, ct i tovarii de munc trebuie s in seama de starea deosebit n care se afl i s o
menajeze. Trebuie creat o atmosfer de optimism, de bun nelegere.
Lecturile triste, vetile rele, filmele i spectacolele deprimante nu sunt de nici un folos. Femeia uterului
trebuie s priveasc cu ncredere dezvoltarea sarcinii i s atepte n linite deznodmntul.
O bun igien psihic asigur o dezvoltare normal a sarcinii i un ft sntos, n timp ce o via agitat,
nelinitit poate duce la avort sau natere prematur.
Gravida trebuie s doarm 7 8 ore noaptea i s se odihneasc cel pu
in o or sau dou dup masa de prnz. Ea nu trebuie s-i ntrerup activitatea obinuit, cel puin n
prima parte a sarcinii.
Condiiile de munc obinuite nu trebuie schimbate dect dac prin natura lor (eforturile fizice
exagerate, statul prelungit n picioare, trepidaii, prezena unor substane chimice) pot influena evoluia
sarcinii. Se poate merge pn la schimbarea temporar a locului de munc, atunci cnd se observ
anumite tulburri.
Muncile gospodreti obinuite nu sunt contraindicate pentru gravid.
Sportivele pot continua antrenamentele, cu excepia celor care necesit eforturi (schiul, sriturile, notul
de vitez), dar se recomand s nu participe la competiii.
Bile la tranduri i la mare sunt permise cu moderaie n primele luni, ca i plaja n orele de diminea,
cnd soarele nu este prea puternic. Mersul pe jos, mai ales n ultimele luni, este recomandabil pentru
femeia gravid.
Gimnastica medical special pentru gravide, avnd ca scop mrirea capacitii respiratorii i
dezvoltarea muchilor abdomenului' se poate executa pn In ultima zi de sarcin, exceptnd cazul n
care femeia are contracii uterine sau mici pierderi de snge.
Cltoriile n timpul sarcinii se pot face n primele ase luni cu orice mijloc de transport confortabil. n
ultimele dou luni nu se recomand ca gravida s cltoreasc pe distane mai mari cu nici un vehicul,
deoarece cltoria poate s fie un factor declanator al naterii.
De cantitatea i mai ales de calitatea alimentelor consumate de gravid depinde buna dezvoltare a
ftului. Dac n alimentaie nu exist substanele necesare dezvoltrii ftului, toate aceste substane vor
fi luate din rezervele mamei, care slbete, se anemiaz. n alimentaia unor gravide se observ dou
tendine diametral opuse i deopotriv de nefondate tiinific: supra-alimentaia i subnutriia.
Regimul alimentar al gravidei nu trebuie s difere n linii mari de cel dinaintea sarcinii, dar va conine
toate principiile nutritive: proteine (carne, pete, ou, lapte i derivate), glucide (dulciuri, cereale, paste
finoase), grsimi (unt, untdelemn, margarina), sruri minerale (calciu, fosfor, fier) i vitamine.
Alimentaia unilateral, capricioas, pe baza unor alimente preferate este duntoare, deoarece careneaz
organismul.

n prima parte a sarcinii, cnd apar greuri i uneori chiar vrsturi, gravida va mnca cu precdere
alimente uoare, pe care le tolereaz, mai des, cte puin, ingernd mai multe lichide. n partea a doua
sarcinii, tulburrile digestive dispar, gravida manifestnd o poft de mncare remarcabil, creia nu este
bine s-i dea fru liber.
Proteinele constituie principiul alimentar pe baz, deoarece servesc la plmdirea ftului (ntre luna a 7-a
i a 9-a, acesta i dubleaz greutatea). Gravida are nevoie de 100 grame proteine pe zi, cu 20 grame mai
mult dect adultul normal. Aceast cantitate este asigurat dac consum 125 grame de carne, 2 ou i
1/2 litru de lapte sau derivate ale acestuia (iaurt, brnz proaspt) pe zi.
Aceasta nu nseamn c meniul trebuie s fie mereu acelai. innd seama c la 100 grame de aliment,
carnea de vac conine cam 20 grame proteine, brnza cam 16 grame, petele 15 grame, un ou 6 grame,
pinea 8 grame, mazrea i fasolea 25 grame, femeia poate s-i alctuiasc singur un meniu care s-i
aduc zilnic cantitatea de proteine necesare. Lipsa proteinelor n alimentaia gravidei provoac diferite
tulburri.
Copilul se poate nate cu greutate subnormal i semne de debilitate. Grsimile i glucidele nu sunt
necesare n cantiti mai mari ca de obicei. Se recomand chiar ca pinea, finoasele i dulciurile s fie
reduse n ultimele luni de sarcin, pentru a se evita creterea exagerat n greutate.
Tot timpul sarcinii, gravida va evita alimentele prea srate, iar ncepnd din luna a aptea de sarcin,
gravida va reduce treptat cantitatea de sare din alimentaie, pentru ca n ultimele dou sptmni de
sarcin s mnnce pe ct posibil nesrat, pentru a evita reinerea de ap care determin infiltraia tuturor
esuturilor, inclusiv a uterului i perineului: uterul mbibat cu ap se contract mai greu n timpul
naterii, iar perineul infiltrat se rupe mai uor n timpul expulziei.
Vitaminele sunt indispensabile n alimentaia gravidei. Indicaii n legtur cu consumul lor reiese din
tabelul VI.
Femeile care nainte de sarcin respectau un regim alimentar dictat de vreo afeciune digestiv (colit,
colecistit) i vor adapta regimul alimentar, innd seama de intolerana pe care o au la anumite
alimente i de indicaiile medicului. Cele care sufer de constipaie trebuie s consume mai multe
cruditi, care ajut la evacuarea intestinului. Se mai pot folosi ceaiuri laxative, ulei de parafin, laxative
uoare, dar n nici un caz purgative drastice, care pot declana un avort.

Depresia postnatala (postpartum) si tristetea de dupa nastere


Dupa nastere, multe femei au schimbari bruste de dispozitie. Intr-un moment sunt cele mai fericite de pe pamant,
iar in celalalt minut incep sa planga. Se pot simti usor deprimate, se concentreaza cu dificultate, isi pierd apetitul
sau descopera ca nu se pot odihni deloc, chiar daca bebelusul doarme. Aceste simptome isi fac aparitia, de
obicei, la 3 4 zile dupa nastere si pot dura cateva zile.
Daca sunteti proaspata mamica si va regasiti in una din situatiile descrise mai sus, atunci se cheama ca aveti
ceea ce se numeste tristetea de dupa nastere. Tristetea dupa nastere este considerata o etapa normala a
matriarhatului timpuriu si dispare, de obicei, dupa 10 zile. Insa, unele femei acuza simptome mai severe sau care
dureaza mai mult decat cateva zile. Aceasta este depresia postnatala.

Ce este tristetea de dupa nastere?


Tristetea dupa nastere apare, de obicei, la 1 2 zile dupa ce mamica a nascut si poate dura maxim trei
saptamani. Este atat de cunoscuta printre mamici, incat a ajuns sa fie considerata o normalitate, desi o femeie
care sufera de tristetea de dupa nastere nu se simte chiar bine. Se poate simti perfect in regula intr-un minut, ca
in celalalt minut sa izbucneasca in lacrimi. Se poate simti iritata si deprimata in general. Alte simptome includ:

lipsa energiei

incapacitatea de a dormi

lipsa apetitului

stare de oboseala chiar si dupa somn

anxietate

ingrijorare excesiva

confuzie

ingrijorare excesiva asupra schimbarilor fizice

lipsa increderii

tristete

stare de coplesire
Desi suparatoare si neplacuta, tristetea de dupa nastere este combatuta, de obicei, de odihna, o dieta buna si
suport moral din partea apropiatilor.

Ce este depresia postnatala?


Depresia postnatala este o afectiune, la fel ca diabetul sau bolile de inima. Poate fi tratata prin terapie, organizatii
care ofera suport moral si prin medicamentatie cu antidepresive. Simptomele depresiei postnatale includ:

o stare generala proasta, o stare de tristete

stari frecvente de plans

neliniste, anxietate, iritabilitate

lipsa interesului sau a placerii de a trai viata

lipsa apetitului

lipsa energiei si a motivatiunii de a face anumite lucruri

dificultati in a dormi, incluzand probleme cu adormitul, mentinerea somnului sau dormitul mai mult decat
de obicei

stari de vina, lipsa de speranta

crestere sau scadere inexplicabila in greutate

o stare ca viata nu merita traita

interes scazut fata de copil


Desi multe femei devin depresive dupa nasterea bebelusului, unele dintre proaspetele mamici acuza aparitia
simptomelor de depresie dupa cateva saptamani sau luni. Depresia instalata in primele 6 luni de la nastere poate
fi considerata depresie postnatala.
In cazuri rare, o femeie poate dezvolta psihoza postpartum (postnatala, dupa nastere). Aceasta este o boala
serioasa care include toate simptomele depresiei postnatale, la care se adauga ganduri de automutilare sau de a
provoca rau copilului. Daca aveti unul din aceste simptome, este imperios necesar sa luati legatura cu medicul
dvs.
Cine face depresie postnatala?
Depresia postnatala este mai probabil sa apara la mamicile care au experimentat:
- depresie postanatala la sarcina anterioara
- o depresie care nu a avut legatura cu sarcina
- sindrom premenstrual acut
- o relatie sau casnicie dificila sau stresanta
- putini prieteni sau membrii ai familiei cu care sa discute
- evenimente stresante in timpul sarcinii sau dupa nastere (cum ar fi o boala serioasa in timpul sarcinii, nastere
prematura sau dificila)

1.
2.
3.
4.
5.

De ce fac femeile depresie postnatala?


Cat dureaza depresia postnatala?
Ce fel de tratament ajuta in cazul depresiei postnatale?
Daca alaptez, pot lua un antidepresiv?
Ce pot face pentru a-mi reveni?

De ce fac femeile depresie postnatala?


Cauza exacta a depresiei postnatale este necunoscuta. Nivelul de hormoni se schimba in timpul sarcinii si imediat
dupa nastere. Aceste schimbari ale nivelului de hormoni pot determina reactii chimice la nivelul creierului, reactii
ce joaca un rol important in aparitia depresiei.

Faptul ca va simtiti deprimate nu inseamna ca sunteti o persoana/mama rea, ca ati facut ceva nepotrivit care sa
va aduca in aceasta stare.

Cat dureaza depresia postnatala?


Durata varieaza de la mamica la mamica. Unele femei se simt bine dupa cateva saptamani, insa altele se simt
prost sau de parca n-ar fi in firea lor pentru multe luni de zile. In cazul femeilor care prezinta simptome mai
severe de depresie sau care au mai avut depresii in trecut, recuperearea poate dura mai mult. Trebuie doar sa-si
aminteasca ca pot primi ajutor si ca se pot vindeca.

Ce fel de tratament ajuta in cazul depresiei postnatale?


Depresia postnatala se trateaza ca orice alta depresie. Suportul, sfatuirea (terapie prin vorba) si medicatia pot
ajuta. Luati legatura cu medicul dvs. pentru a va indica tratamentul potrivit.

Daca alaptez, pot lua un antidepresiv?


Daca luati un medicament antidepresiv, acesta va ajunge in laptele dvs. Vorbiti cu medicul dvs. despre riscul
administrarii unui antidepresiv in timp ce alaptati. Doctorul dvs. poate decide ce medicament puteti folosi in timp
ce va alaptati bebelusul.

Ce pot face pentru a-mi reveni?


Daca ati nascut de curand si va simtiti trista, anxioasa, iritata, obosita sau prezentati orice alt simptom specific
depresiei postnatale, amintiti-va ca nu sunteti singura in aceasta situatie si ca multe alte mamici au trait exact
aceeasi experienta. Nu va pierdeti mintile si nici nu innebuniti. Iata cateva lucuri pe care le puteti face si pe
care alte mamici le-au gasit folositoare in lupta cu depresia postnatala:
--gasiti pe cineva cu care sa vorbiti si caruia sa-i impartasiti sentimentele dvs

luati legatura cu cineva care va poate ajuta sa ingrijiti bebelusul, cu intretinerea casei si alte treburi
administrative. Acest sprijin binevenit ca poate ajuta sa gasiti ragaz pentru dvs. si sa va odihniti
gasiti timp sa faceti ceva pentru dvs., chiar daca asta inseamna nu mai mult de 15 minute zilnic.

Incercati sa cititi, sa faceti cateva exercitii fizice (plimbarile sunt perfecte pentru sanatatea dvs. si sunt
usor de facut), faceti o baie relaxanta sau meditati

tineti un jurnal. In fiecare zi, notati-va sentimentele si trairile. Este un mod de a va destainui si elibera
gandurile si frustrarile. Odata ce incepeti sa va simtiti mai bine, va puteti intoarce sa cititi ce ati scris mai la
inceput. Acest lucru va va ajuta sa va dati seama cat de mult ati progresat si cat de bine va simtiti

chiar daca reusiti sa faceti doar un singur lucru de-a lungul unei zile, amintiti-va ca acesta este un pas
mare in directia corecta. Vor fi zile cand o sa simtiti ca n-ati reusit sa faceti nimic, insa incercati sa nu va infuriati
pe propria persoana cand acest lucru se intampla

nu este nicio problema in a va simti coplesita. Nasterea aduce multe schimbari, iar ingrijirea bebelusului
presupune multe responsabilitati. Iar cand nu te simti tu insuti, e normal ca toate aceste lucruri noi sa ti se para ca
si cum ar fi mult prea mult

nimeni nu asteapta de la dvs. sa fiti o supermamica. Fiti sincera in legatura cu cat de mult puteti face,
cere-ti ajutorul oamenilor din jurul dvs. atunci cand aveti nevoie

discutati cu doctorul in legatura cu starea dvs. Va poate oferi atat un sfat bun, cat si medicamente pentru
a va ameliora situatia in care va aflati