Sunteți pe pagina 1din 35

DEZVOLTAREA PRENATALĂ

CURS nr. 2
- CRESTEREA: STATURALA,
TESUTURI, ORGANE;

- FACTORII DE CRESTERE
EMBRIONARA

- DIFERENTIEREA CELULARA,
MORFOLOGICA

- CONTROLUL DEZVOLTARII SI
DIFERENTIERII
DEZVOLTAREA
PRENATALĂ:

 stadiul embrionar,
primele 2 luni.
 stadiul fetal, incepand
din luna III - la
începutul stadiului
fetal, toate structurile
principale, precum
mâinile, picioarele,
capul, creierul, şi alte
organe devin prezente,
şi îşi continuă procesul
de creştere şi
dezvoltare.
ZIUA 1 CRESTEREA LUNA I
 Spermatozoidul se uneşte
cu ovulul pentru a forma o
celula.
 Noua viaţă a moştenit 23
de cromozomi de la fiecare
părinte, în total 46.

ZILELE 3-4:
 Ovulul fecundat ajunge
prin trompe în uter,unde
s-a pregătit terenul
pentru implantare.
ZILELE 5-9:
În acest interval de timp oul CRESTEREA LUNA I
fecundat se implantează în
peretele uterului şi începe să
se hranească.

ZILELE 10-14:
Embrionul care se dezvoltă îşi
semnalează prezenţa prin
substanţele placentare şi
hormoni, oprind menstruaţia
mamei.

ZIUA 20:
Baza creierului,măduva spinarii
şi sistemul nervos sunt deja
formate.

ZIUA 22:
Inima începe să bată.
ZIUA 35: CRESTEREA LUNA A II-A
Se pot deosebi cele cinci degete
de la maini, ochii se închid la
culoare pe măsură ce se
produce pigmentarea.

ZIUA 40:
Se pot înregistra unde ale
creierului

Săptămâna 6:
Ficatul preia producerea
celulelor sangelui şi creierul
începe să controleze mişcarea
muşchilor si organelor.
Săptămâna 7: CRESTEREA LUNA A II-A
Se formează maxilarele,
inclusiv rădăcinile dinţilor în
gingii.

Săptămâna 8:
Acum totul este complet ca
intr-un adult. Inima bate mai
bine de o lună, stomacul
produce sucul gastric şi
rinichii incep să funcţioneze.
Cu o lungime mai mică de
doi centimetrii,această
formă de viaţă care se
dezvoltă se numeşte acum
făt.
La sfârşitul lunii a III-a CRESTEREA LUNA A III-A
placenta este formată
atât anatomic cât şi
funcţional. Vezicula
alantoidiană este atrofiată,
lichidul amniotic şi
membranele oului sunt
evidente.

Fătul măsoară 9 cm şi are o


greutate până la 55 gr.,
capul este format, degetele
sunt diferenţiate, organele
genitale sunt diferenţiate
pentru fiecare sex.

Amprentele sunt deja


evidente în piele, faţa are
deja profilul unui copilaş şi
mişcările muşchilor devin
mai coordonate.
 La sfârşitul lunii a 4-a
placenta este complet CRESTEREA LUNA A IV-A
dezvoltată fătul măsoară
16 cm şi o greutate de
270 gr.

 Părţile corpului fetal sunt


foarte bine diferenţiate
începe să schiţeze mişcări
este acoperit cu o piele
subţire pe suprafaţa căreia
se găsesc firişoare de lanugo.
 La sfârşitul lunii a V-a,
(săptămâna 21-22) fătul are CRESTEREA LUNA A V-A
o lungime de 25 cm şi
cântăreşte 650 gr.

Glandele sebacee încep să


secrete sebum, pielea fiind
acoperită cu vermix caseosa.
Se percep bătăile cordului
fetal, mişcările membrelor
devin active şi puternice.

 Intestinul conţine meconiu,


rezultat al secreţiilor
intestinale,

 Rinichiul îşi începe funcţia


în vezică găsindu-se urină.
 La sfârşitul luni a VI-a
(săptămâna 26) fătul are o CRESTEREA LUNA A VI-A
lungime de 35 cm, şi o
greutate de 1000 de grame,
toate organele sunt în stare să
funcţioneze, dar nu sunt
definitivate.

 Sistemul nervos este insuficient


dezvoltat, circumvoluţiile
cerebrale sunt incomplete.

 Glandele sebacee şi sudoripare


funcţioneză.

 Fătul este considerat viabil


însă cu un mare grad de
imaturitate, adaptarea la
viaţa extrauterină fiind foarte
dificilă.
CRESTEREA LUNA A VII-A
 La sfârşitul lunii a VII-a (săptămâna 30-31) fătul măsoară 40
cm şi cântăreşte 1700 gr. Este viabil dar imatur.
 Are aspect de bătrân cu pielea de culoare închisă, roşietică,
testicolele coboară spre canalul inghinal iar la fetiţe
clitorisul şi labiile mici proemină între labiile mari.
Recunoaşte vocea mamei.
CRESTEREA LUNA A VIII-A
 La sfârşitul lunii a VIII-a
(săptămâna 36) fătul are
o lungime de 45 de cm
şi o greutate de 2500 gr.
 începe osificarea în
epifize.
 pielea începe să devină
mai groasă,
 copilul absoarbe cam 4
litri de lichid amniotic pe
zi, acesta fiind inlocuit
complet la trei ore.
La sfârşitul lunii a IX-a
(săptămâna 40) are toate CRESTEREA LUNA A IX-A
caracteristicile cunoscute la
naştere:
 lungimea este de cca 48-50
cm, 3000-3500 gr, cu lanugo
pe corp,
 testiculele trebuie să fie
coborâte în scrot, labiile
mari acoperă labiile mici,
 unghiile trebuie să
depăşească pulpa degetelor,
 iar inserţia cordonului
ombilical trebuie să fie la
jumătatea distanţei între
apendicele xifoid şi pubis.
FACTORII DE CRESTERE:
 ENDOGENI:
 GENETICI,
 ENDOCRINI;

 EXOGENI: MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO-


FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA
POSTURALA
 APORT ALIMENTAR,
 FACTORI FIZICI,
 FACTORI SOCIO-ECONOMICI
FACTORI GENETICI
Genomul fătului este determinant pentru dezvoltarea sa şi reprezintă un ansamblu de gene
de la mamă şi tată.
Anomaliile genice stau la baza maladiilor ereditare si sunt reprezentate de:

- maladii cromosomice – relativ frecvente putând ajunge la 1% din nou-născuţi,


responsabile în proporţie de 50% de avorturile spontane, de retardul mintal
(15%).
1. anomalii numerice cromosomice (Trisomie 21)
2. anomalii structurale ale cromosomilor – de exemplu anomalii
structurale ale cromosomului X.
- maladii metabolice cum ar fi fenilcetonuria sau hipotiroidismul.
Toate aceste tulburări pot să apară:
- în perioada embrionară - embriopatii,
- in perioada fetală – fetopatii, din cauza unor factori teratogeni

 Perioada embrionară se caracterizează prin individualizarea embrionului în primele 4


săptămâni de gestaţie când se formează principalele organe. În această perioadă o
agresiune a oului va duce la apariţi malformaţiilor grave, având ca rezultat
moartea embrionului
SINDROMUL DOWN
 Cea mai cunoscută anomalie cromozomială este
sindromul Down, care „are o frecvenţă de 1 la 660” şi
se datorează în 90% din cazuri ratării separării celei de
a 21 perechi de cromozomi.
 Trăsături fizice caracteristice:
 construcţie îndesată şi scundă,
 urechi jos implantate, baza nasului largita
 limbă proeminentă - macroglosie,
 ochi migdalat alungiţi – mongoloism
 pliu ce traversează podul palmei – plica simiana
 probleme congenitale asociate: malformaţii cardiace, ale
tractului intestinal, cataracte
 Consecinţele sindromului Down: retardul mental,
vorbire articulată săracă, vocabular limitat, dezvoltare
motrică redusă, cu caracter progresiv
METODE DE DIAGNOSTICARE PRENATALA
 Echografia – vizualizeaza uterul, placenta si fatul, si
poate evidentia eventualele malformatii structurale ale
fatului
 Amniocenteza, care constă în prelevarea unui eşantion
din lichidul amniotic şi celule embrionare pentru a se
studia materialul genetic.
 Restricţia principală a acestei metode este că se poate face
numai în săptămâna 15-16 de sarcină când există suficient
lichid amniotic
 Fetoscopia, efectuată în săptămâna 18-22 de sarcină,
care constă în introducerea unui dispozitiv video special
în uter, pentru a detecta posibilele malformaţii ale
membrelor sau feţei.
 Fetoscopia permite prelevarea unui eşantiona din sângele
fătului, placentă sau cordon ombilical, pe baza căruia se pot
depista tulburări de hemofilie sau leucemie
 Este folosita in diagnosticul prenatal al hemo globinopatiilor,
incluzând siclemia şi beta-talasemia.

 Fetoscopia şi aspiraţia placen tară sunt asociate cu un risc


de avort spontan de 3-5% dintre cazuri.
FACTORI ENDOCRINI
GONADOTROFINA, PROGESTERON
 Sarcina este un proces controlat de interactiunile complexe ale hormonilor
sexuali feminini. Embrionul produce un hormon numit gonadotrofina
corionica umana HCG, pe care se bazeaza testele standard de sarcina,
detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv 7 zile de la contactul
sexual fertilizator. HCG are rolul:
 Semnalarea ovarelor de a se opri din ciclul de ovulatie
 Previne contractiile uterine care ar expulza ovulul
 Stimuleaza placenta sa secrete Progesteron (care de asemenea inhiba
contractiile uterine)

 PROGESTERON = Hormon steroid derivat de la colesterol, secretat de catre


corpul galben (folicul ovarian care a expulzat ovulul) in timpul celei de a
doua faze a ciclului menstrual, de catre placenta in timpul sarcinii si, in mai
mica masura, de catre corticosuprarenale si ovar.
 ROL: favorizeaza nidatia ovulului fecundat si gestatia
 Efect sedativ asupra SNC
 Regleaza actiunea hormonilor estrogeni
FACTORII EXOGENI MATERNI
IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA
POSTURALA

 FACTORI
ALIMENTARI,

 FACTORI FIZICI,

 FACTORI SOCIO-
ECONOMICI
FACTORI ALIMENTARI
 Consumul de energie din sarcina trebuie sa fie suplimentat pentru a asigura:
- necesitatile fatului si ale placentei
- marirea uterului si cresterea sanilor
- desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace crescute
 In timpul sarcinii in organismul mamei apar o serie de modificari:
 anemie fiziologica (creste volumul sangvin),
 edeme (creste nivelul hormonilor estrogeni),
 proteinemia, sideremia si folatii scad
 colesterolul si vitaminele liposolubile cresc.

 Aportul de proteine trebuie sa fie crescut substantial in perioada sarcinii ca si


aportul de glucide pentru a cruta proteinele (glucidele sa reprezinte 50% din aportul
energetic)
 Grăsimile care conţin lanţuri lungi omega-3 (n-3) acizi graşi sunt necesari pentru
a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentaţia bogată în peşti
graşi din timpul sarcinii poate asigura nutriţia necesară pentru buna dezvoltare a
creierului şi retinei fetusului.
 In perioada sarcinii exista o crestere a necesarului vit. B6 datorita cresterii fatului
si a activitatii hormonale modificate la femeia gravida
ANUMITE NEVOI NUTRIŢIONALE SPECIFICE SARCINII
 Acidul folic (numit vitamina B9)
 Acidul folic este necesar pentru a dezvolta tubul neural al fetusului.
 Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de aceea creste si necesitatea acestei
vitamine.

 Elementele minerale (Ca, P, Mg) sunt necesare in cantitati cu


aproximativ 50% fata de perioada anterioara

 Balanta Fe este modificata; femeia pierde mai putin Fe (lipsa


menstruatiei) iar absorbtia lui creste de aproximativ 3 ori (cresterea
proteinelor ce transporta si fixeaza Fe). Totusi depozitele de Fe scad
in timpul sarcinii si la nastere deoarece fatul foloseste Fe din
depozitele materne pentru a-si creea propriile rezerve
Factori teratogeni exogeni Modificari induse

Agenti fizici Factori mecanici – Amputatii mecanic


coalescente si bride induse ale membrelor
embrionului

Radiatii ionizante – in Microcefalie, retard


primele 14 saptamani de mintal si intarzierea
sarcinii cresterii, rata inalta a
patologiei de tip leucemic

Hipertermie - in primul Retardul cresterii,


trimestru de sarcina afectare SNC (hipotonie,
retard mintal),
malformatii faciale,
anomalii minore ale
membrelor (sindactilie)
ALCOOLUL: SINDROM ALCOOLIC FETAL (FAS )
 Printre consecinţele certificate se numără:
- retardul de creştere pre- şi postnatal,
- anomalii particulare ale feţei (ochi îndepărtaţi -
hipertelorism, pleoape lăsate – ptoza palpebrala, buza
superioară subţiată, uşoare diformităţi ale urechilor)
- defecte ale sistemului osos, organelor interne şi
creierului.
 Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe
animale au arătat că şi doze moderate de alcool pot produce
malformaţii, de aceea se recomandă mamelor să se abţină de
la consumul de băuturi alcoolice.

 Fumatul poate şi el influenţa fătul.


- La femei care de obicei fumează se produce o creştere a
ritmului cardiac fetal.
- S-a arătat că mamele care fumează au, în medie, copii mai
mici în înălţime şi greutate
FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI
FACTORI EMOTIONALI:
În timpul sarcinii, emoţiile mamei sunt comunicate chimic fetusului prin
placentă, bariera celulară dintre sângele matern şi cel fetal. Moleculele
chimice “semnal”, eliberate în sângele mamei ca răspuns la emoţii,
traversează placenta şi induc în celulele ţintă ale copilului un efect identic
cu răspunsul produs în celulele ţinta ale mamei. Deşi copilul în dezvoltare
nu este « conştient » de elementele care au produs răspunsul emoţional al
mamei, el este conştient de consecinţele fiziologice ale emoţiilor şi de
senzaţiile produse.
 Existenţa substratului biochimic al emoţiilor explică de ce în perioada
prenatală copilul dezvoltă o « memorie » comportamentală, care va
influenţa comportamentul său de mai târziu ca adult.

FACTORI SOCIALI:
 Copil nedorit;
 Familie dezorganizata, fara un suport financiar constant si adecvat;
 Familie migratoare, fara o locuinta stabila;
 Lipsa tatalui;
DIFERENTIEREA
 DIFERENTIEREA CELULELOR este procesul in cadrul caruia
celulele initial de acelasi tip se diferentiaza structural si functional.
 Se porneste de la celula ou (stem) si se ajunge la formarea celulelor
ce vor alcatui tesuturile specializate in indeplinirea unei anumite
functii.
 Unele celule sunt slab diferentiate; altele insa au grad inalt de
diferentiere..
 Specializarea unei celule se apreciaza dupa functia pe care o
indeplineste aceasta in ansamblul organismului (protectie, contractie,
receptie).

 Cu cat organismele se gasesc pe o treapta mai inalta pe scara


evolutiei, cu atat gradul de diferentiere si specializare a celulelor este
mai accentuat.

 Cresterea si diferentierea celulelor are ca urmare formarea de


tesuturi si organe.
 Sexualizarea se desfasoara in etape succesive, progresive,
programate si coordonate in timp, ceea ce dovedeste ca este un
proces reglat genetic si hormonal.
 In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau
cromozomial al individului.
 Diferentele dintre sexe nu sunt evidente la inceputul dezvoltarii
embrionare. Pâna în saptamâna a sasea de sarcina, indiferent de
constitutia genetica - XX sau XY - , embrionii au o înfatisare comuna
cu structuri initiale (progonada sau gonada nediferentiata)
ambivalente.
 Dupa acest « status indiferent » incep o serie de transformari ale
embrionilor care au ca rezultat diferentierea sexuala.
 Determinismul sexual sau diferentierea sexuala primara este
controlata de prezenta sau absenta cromozomului Y.
 La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ. - factor de
diferentiere a testiculului (TDF – factor de transcriptie codificat la
nivelul cromozomuluiY)
 La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv. Absenta
cromozomului Y determina sexualizarea feminina spontana.

S-ar putea să vă placă și