Dezvoltarea prenatală

CURS nr. 2

CRESTEREA: STATURALA, TESUTURI, ORGANE;

FACTORII DE CRESTERE:

-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;

-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO-
FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTARE
(ALIMENTARI, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIO-
ECONOMICI)
DIFERENTIEREA CELULARA, MORFOLOGICA

CONTROLUL DEZVOLTARII SI DIFERENTIERII

DR. FLORENTINA POPA

 Dezvoltarea prenatală este împărţită în
două stadii biologice primare.
 Primul este stadiul embrionar, care
durează aproximativ două luni.

 Din luna a III-a, începe stadiul fetal.

La începutul stadiului fetal, toate
structurile principale, precum mâinile,
picioarele, capul, creierul, şi alte
organe devin prezente, şi îşi continuă
procesul de creştere şi dezvoltare.
 CRESTEREA luna I
 ZIUA 1
 Spermatozoidul se uneşte cu ovulul pentru a
forma o celulă-mai mică decât o granulă de sare.
 Noua viaţă a moştenit 23 de cromozomi de la
fiecare părinte,în total 46.
 Această celulă conţine tiparul genetic complex al
existenţei umane

 ZILELE 3-4:
Ovulul fecundat ajunge prin trompe în uter,unde
s-a pregătit terenul pentru implantare.
 CRESTEREA luna I
 ZILELE 5-9:
În acest interval de timp oul fecundat se implantează în
peretele uterului şi începe să se hranească.
 ZILELE 10-14:
Embrionul care se dezvoltă îşi semnalează prezenţa
prin substanţele placentare şi hormoni,oprind menstruaţia
mamei.
 ZIUA 20:
Baza creierului,măduva spinarii şi sistemul nervos sunt deja
formate.

ZIUA 21:
Inima începe să bată.
 Stadiul embrionar: prima luna

Embrion la 4 săptămâni de Dimensiunea relativă în prima

la fertilizare lună
 CRESTEREA luna a II-a
 ZIUA 35:
se pot deosebi cele cinci degete de la mîini, ochii
se închid la culoare pe măsură ce se produce
pigmentarea.

 ZIUA 40:
se pot înregistra unde ale creierului

Săptămâna 6:
ficatul preia producerea celulelor sîngelui şi
creierul începe să controleze mişcarea muşchilor
si organelor.
 CRESTEREA luna a II-a
Săptămâna 7:
Se formează maxilarele,
inclusiv rădăcinile dinţilor în gingii.

Săptămâna 8:
acum totul este complet ca intr-un adult.
Inima bate mai bine de o lună, stomacul produce
sucuri gastrice şi rinichii incep să funcţioneze.
Cu o lungime mai mică de doi centimetrii,această
formă de viaţă care se dezvoltă se numeşte acum
făt.
 Stadiul embrionar: luna a 2-a

 Fetus la 8 săptămâni  Dimensiunea relativă în cea de-a 2 lună

de la fertilizare
 CRESTEREA
La sfârşitul lunii a III-a placenta este luna a III-a
formată atât anatomic cât şi
funcţional. Vezicula alantoidiană
este atrofiată, lichidul amniotic şi
membranele oului sunt evidente.
Fătul măsoară 9 cm şi are o greutate
până la 55 gr.,
capul este format,
degetele sunt diferenţiate,
organele genitale sunt diferenţiate
pentru fiecare sex.
Amprentele sunt deja evidente în
piele,
faţa are deja profilul unui copilaş şi
mişcările muşchilor devin mai
coordonate.
 CRESTEREA luna a IV-a

 La sfârşitul lunii a 4-a

 placenta este complet dezvoltată
 fătul măsoară 16 cm şi
 o greutate de 270 gr.

 Părţile corpului fetal sunt foarte bine diferenţiate

începe să schiţeze mişcări este acoperit cu o piele
subţire pe suprafaţa căreia se găsesc firişoare de
lanugo.
 CRESTEREA luna a V-a

 La sfârşitul lunii a V-a, (săptămâna 21-22) fătul

are o lungime de 25 cm şi cântăreşte 650 gr.
Glandele sebacee încep să secrete sebum, pielea
fiind acoperită cu vermix caseosa.
 Se percep bătăile cordului fetal, mişcările
membrelor devin active şi puternice.
 Intestinul conţine meconiu, rezultat al secreţiilor
intestinale,
 rinichiul îşi începe funcţia în vezică găsindu-se
urină.
 Cresterea: luna a V-a

 Fetus la 18 săptămâni de la fertilizare  Dimensiunea relativă în cea de-a 5 lună

 CRESTEREA luna a VI-a
 La sfârşitul luni a VI-a
(săptămâna 26) fătul are o
lungime de 35 cm, şi o greutate
de 1000 de grame,
 toate organele sunt în stare să
funcţioneze, dar nu sunt
definitivate.
 Sistemul nervos este insuficient
dezvoltat, circumvoluţiile
cerebrale sunt incomplete.
 Glandele sebacee şi sudoripare
funcţioneză.
 Fătul este considerat viabil însă
cu un mare grad de imaturitate,
adaptarea la viaţa extrauterină
fiind foarte dificilă.
 CRESTEREA luna a VII-a
 La sfârşitul lunii a VII-a (săptămâna 30-31) fătul
măsoară 40 cm şi cântăreşte 1700 gr. Este viabil
dar imatur.
 Are aspect de bătrân cu pielea de culoare închisă,
roşietică, testicolele coboară spre canalul inghinal
iar la fetiţe clitorisul şi labiile mici proemină între
labiile mari.
Recunoaşte vocea mamei.
 CRESTEREA luna a VIII-a

 La sfârşitul lunii a VIII-a(săptămâna

36) fătul are o lungime de 45 de cm
şi o greutate de 2500 gr.
 începe osificarea în epifize.
 pielea începe să devină mai groasă,
 copilul absoarbe cam 4 litrii de lichid
amniotic pe zi, acesta fiind inlocuit
complet la trei ore.
 CRESTEREA LUNA A IX-A
 La sfârşitul lunii a IX-a (săptămâna 40) are
toate caracteristicile cunoscute la naşterea
la vreme:
 lungimea este de cca 48-50 cm,
 3000-3500 gr,
 cu lanugo pe corp,
 testiculele trebuie să fie coborâte în scrot,
labiile mari acoperă labiile mici,
 unghiile trebuie să depăşească pulpa
degetelor,
 iar inserţia cordonului ombilical trebuie să
fie la jumătatea distanţei între apendicele
xifoid şi pubis.
 Cresterea: luna a IX-a

 Fetus la 38 săptămâni de la  Dimensiunea relativă în cea de-a 9

fertilizare lună
 Schema lui Haase:
PENTRU APRECIEREA LUNGIMII FATULUI

 -pentru primele 5 luni de sarcină se consideră luna de

sarcină la pătrat.. De ex.
 luna I: 1X 1cm=1cm
luna II: 2X2cm = 4 cm
luna III: 3X3cm= 9 cm
luna IV: 4X 4cm = 16 cm
luna V : 5X 5cm = 25cm
 După luna V-a formula de calcul este lunaX5+5 (se
înmulţeste şi se adună coeficientul 5)
Luna VI-a 6X5+5=35
Luna VII-a 7X5+5=40
Luna VIII-a 8x5+5=45
Luna IX-a 9X5+5=50

 Calculul greutăţii se ia după luna VI-a când se consideră

că în mod normal fătul are 1000 de gr. greutate necesară
pentru a considera fătul ca viabil. La fiecare lună se adaugă
700 gr.cifră cu care creşte lunar fătul.
 FACTORII DE CRESTERE:

 -ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;

 -EXOGENI MATERNI IN
DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN
DEZVOLTAREA POSTURALA (APORT
ALIMENTAR, FACTORI FIZICI,
FACTORI SOCIO-ECONOMICI)
 FACTORI GENETICI
Genomul fătului este determinant pentru
dezvoltarea sa şi reprezintă un ansamblu
de gene de la mamă şi tată.
Anomaliile genice stau la baza maladiilor
ereditare si sunt reprezentate de:
1. maladii cromosomice – de exemplu
anomalii numerice cromosomice
(Trisomie 21)sau anomalii structurale
ale cromosomilor – de exemplu
anomalii structurale ale cromosomului X.
2. maladii metabolice cum ar fi
fenilcetonuria sau hipotiroidismul. Toate
aceste tulburări pot să apară fie în
perioada embrionară-embriopatii,
fie în perioada fetală – fetopatii, din
cauza unor factori teratogeni
 Perioada embrionară se caracterizează

prin individualizarea embrionului în

primele 4 săptămâni de gestaţie când se
formează principalele organe. În
aceastăperioadă o agresiune a oului va
duce la apariţi malformaţiilor grave,
având ca rezultat moartea embrionului
 Perioada fetală: începe din luna a 3-
a de sarcină, când are loc procesul de
creştere, diferenţiere şi multiplicare
celulară. O agresiune severă în
această perioadă poate duce la
fetopatii cu anomalii de creştere
(hipotrofie), cu leziuni multiple la
nivelul organelor si tesuturilor
 ANOMALII GENETICE
Aberaţiile cromosomiale sunt relativ
frecvente putând ajunge la 1% din nou-
născuţi,responsabile în proporţie de 50% de
avorturile spontane, de retardul mintal
(15%). Se disting:
-anomalii de număr care sunt purtate de
autosomi cum ar fi trisomia21, trisomia 18,
trisomia 13, sau pe gonosomi cum ar fi Sdr.
Klinefelter(47 XXY), Sdr. Turner (45X)
-anomalii de structură – deleţii cromosomice
(sindromul CriduChat), translatii
 FACTORI ENDOCRINI
gonadotrofina, progesteron
 Sarcina este un proces controlat de interactiunile
complexe ale hormonilor sexuali feminini.
Embrionul produce un hormon numit
gonadotrofina corionica umana HCG, pe care
se bazeaza testele standard de sarcina,
detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv
7 zile de la contactul sexual fertilizator.
 HCG semnaleaza ovarele pentru a se opri din
ciclul de ovulatie si previne uterul de a expulza
ovulul . De aceea in timpul sarcinii menstruatia
este absenta.
 FACTORI ENDOCRINI

 Tot HCG stimuleaza placenta sa

secrete un alt hormon, numit
progesteron, care inhiba
contractiile uterine ce ar afecta
cursul normal al sarcinii.

Acesti hormoni sunt necesari si

pentru a proteja uterul, facandu-i
posibila functia de nutritie a fatului in
dezvoltare pana la nastere.
 Progesteron

 Definitie:
Hormon steroid derivat de la colesterol,
secretat de catre corpul galben (folicul
ovarian care a expulzat ovulul) in timpul
celei de a doua faze a ciclului menstrual,
de catre placenta in timpul sarcinii si, in
mai mica masura, de catre cortico
suprarenale si ovar.
 Progesteron - Functie
- Rolul principal al progesteronului este acela de
a favoriza nidatia ovulului fecundat si gestatia.
Progesteronul modifica proprietatile vasculare
si chimice ale mucoasei uterine pentru a o face
propice implantarii oului in uter.
- Alte actiuni:
- el are un efect sedativ asupra SNC
- este responsabil de decalajul termic
manifestat dupa ovulatie.
-El se opune efectului estrogenilor asupra
glandelor mamare si mucoasei uterine, regland astfel
actiunea lor.
-In situatia cand este secretat de catre glandele
suprarenale si de catre ovare, progesteronul serveste
drept intermediar in sinteza androgenilor si
corticosteroizilor.
 FACTORII EXOGENI MATERNI
IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA
POSTURALA

 FACTORI ALIMENTARI,

 FACTORI FIZICI,

 FACTORI SOCIO-
ECONOMICI
 Factori alimentari
 Consumul de energie din sarcina trebuie sa fie
suplimentat pentru a asigura:
- necesitatile fatului si ale placentei
- marirea uterului si cresterea sanilor
- desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace
crescute
 In timpul sarcinii in organismul mamei apar o

serie de modificari: anemie fiziologica (creste

vol sangvin), edeme (creste nivelul hormonilor
estrogeni), proteinemia, sideremia si folatii
scad iar colesterolul si vitaminele liposolubile
cresc.
 Aportul de proteine trebuie sa fie crescut
substantial in perioada sarcinii ca si aportul de
glucide pentru a cruta proteinele (glucidele sa
reprezinte 50% din aportul energetic)
 Grăsimile care conţin lanţuri lungi omega-3
(n-3) acizi graşi sunt necesari pentru a
construi membranele neuronilor. Prin urmare,
alimentaţia bogată în peşti graşi din timpul
sarcinii poate asigura nutriţia necesară pentru
buna dezvoltare a creierului şi retinei fetusului.
 In perioada sarcinii exista o crestere a
necesarului vit. B6 datorita cresterii fatului si a
activitatii hormonale modificate la femeia
gravida
Anumite nevoi nutriţionale specifice sarcinii includ:

Acidul folic (numit vitamina B9)

 este foarte necesar la începutul sarcinii, şi chiar

înainte de concepţie. Acidul folic este necesar
pentru a dezvolta tubul neural al fetusului.

 În Statele Unite şi Canada, majoritatea

produselor din cereale (făină, tăieţei) au
suplimente de acid folic.

 Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de

aceea creste si necesitatea acestei vitamine.
 Elementele minerale (Ca, P, Mg) sunt
necesare in cantitati cu aproximativ
50% fata de perioada anterioara

 Balanta Fe este modificata; femeia

pierde mai putin Fe (lipsa menstruatiei)
iar absorbtia lui creste de aproximativ 3
ori (cresterea proteinelor ce transporta
si fixeaza Fe). Totusi depozitele de Fe
scad in timpul sarcinii si la nastere
deoarece fatul foloseste Fe din
depozitele materne pentru a-si creea
propriile rezerve
 Medicamentele

 REGULA DE AUR:
cat mai putine
medicamente pe
perioada sarcinii.
In anii 60, gravida primea
un sedativ special numit
talidomida. Foarte
multe mame au nascut
copii cu deformatii ale
bratelor si picioarelor.
Drogurile au efecte
mutagene producand
multiple anomalii.
 ALCOOLUL: Sindrom alcoolic fetal (FAS )
 Actualmente sunt în curs programe de cercetare pentru a
preciza efectele consumului de alcool matern.
 Printre consecinţele certificate se numără:
-retardul de creştere pre- şi postnatal,
-anomalii particulare ale feţei (ochi îndepărtaţi,
pleoape lăsate, buza superioară subţiată, uşoare diformităţi
ale urechilor) la care se adaugă
-defecte ale sistemului osos, organelor interne şi
creierului.
 Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe
animale au arătat că şi doze moderate de alcool pot
produce malformaţii, de aceea se recomandă mamelor să
se abţină de la consumul de băuturi alcoolice.

 Fumatul poate şi el influenţa fătul.

La femei care de obicei fumează se produce o creştere a
ritmului cardiac fetal.
S-a arătat că mamele care fumează au, în medie, copii mai
mici în înălţime şi greutate
 FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI

calitatea vieţii prenatale are un efect determinant

asupra dezvoltării viitorului copil.

 In primele 9 luni ale vieţii lui

(perioada sarcinii) copilul se află într-
un proces de formare continuă.
 Copilul devine un receptor al
tuturor influenţelor produse de
gîndurile, sentimentele şi actele
mamei.
 FACTORI EMOTIONALI
În timpul sarcinii, emoţiile mamei sunt
comunicate chimic fetusului prin placentă, bariera
celulară dintre sângele matern şi cel fetal.
Moleculele chimice “semnal”, eliberate în sângele
mamei ca răspuns la emoţii, traversează placenta
şi induc în celulele ţintă ale copilului un efect
identic cu răspunsul produs în celulele ţinta ale
mamei. Deşi copilul în dezvoltare nu este
« conştient » de elementele care au produs
răspunsul emoţional al mamei, el este conştient
de consecinţele fiziologice ale emoţiilor şi de
senzaţiile produse.
 Existenţa substratului biochimic al
emoţiilor explică de ce în perioada
prenatală copilul dezvoltă o « memorie »
comportamentală, care va influenţa
comportamentul său de mai târziu ca
adult.
 Este de reţinut faptul că în situaţia copiilor
expuşi în timpul dezvoltării lor prenatale la
atitudini negative sau distructive,
consecinţele comportamentale sus-
menţionate pot fi atenuate sau chiar
anulate din punct de vedere psihologic,
odată ce aceste situaţii sunt recunoscute.
 Mamele care manifestau o anxietate
profundă în timpul sarcinii, în special în
ultimul trimestru, au avut un risc crescut cu
50% de a naşte copii cu probleme severe
emoţionale şi de comportament.
 Când taţii sunt fumători, sperma lor
este afectată şi riscul de îmbolnăvire
de cancer pentru copilul lor poate
creşte. Copiii se pot naşte de asemenea
cu o greutate sub medie, şi pot fi expuşi la
riscul de moarte subită.
 FACTORI SOCIALI

 Copil nedorit;
 Familie dezorganizata, fara un suport financiar
constant si adecvat;
 Familie migratoare, fara o locuinta stabila;
 Lipsa tatalui;

Părinţii trebuie să devină conştienţi

de faptul că încă din momentul
concepţiei, de-a lungul dezvoltarii
pre/postnatale, gândurile lor,
atitudinile şi comportamentele lor vor
influenţa profund evoluţia copilului
lor şi sănătatea lui.
 DIFERENTIEREA
 DIFERENTIEREA CELULELOR este procesul
in cadrul caruia celulele initial de acelasi
tip se diferentiaza structural si functional.
 Se porneste de la celula ou (stem) si se
ajunge la formarea celulelor ce vor alcatui
tesuturile specializate in indeplinirea unei
anumite functii.
 Unele celule sunt slab diferentiate; altele
insa au grad inalt de diferentiere.
Diferentierea celulelor este mai accentuata
la animale decat la plante.
 DIFERENTIEREA
 Specializarea unei celule se apreciaza
dupa functia pe care o indeplineste
aceasta in ansamblul organismului
(protectie, contractie, receptie).

 Cu cat organismele se gasesc pe o treapta

mai inalta pe scara evolutiei, cu atat
gradul de diferentiere si specializare a
celulelor este mai accentuat.

 Cresterea si diferentierea celulelor are ca

urmare formarea de tesuturi si organe.
 DIFERENTIEREA

 Determinarea sexului este conditionata genetic si

are drept urmare mentinerea unui raport
constant intre sexe(1:1) . Sexul se hotaraste in
momentul fecundatiei, prin heterozomii prezenti
in gameti.
 Factorii ereditari care determina sexul se transmit
prin acelasi mecanism ca si cei care determina
celelalte caractere.
Materialul genetic este organizat in gene si
cromozomi. Eucariotele contin o cantitate de
informatie genetica mai mare decat procariotele
ceea ce demonstreaza superioritatea lor .
 Sexualizarea se desfasoara in etape succesive,
progresive, programate si coordonate in timp, ceea
ce dovedeste ca este un proces reglat genetic si
hormonal.
 In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau
cromozomial al individului.
 Diferentele dintre sexe nu sunt evidente la inceputul
dezvoltarii embrionare. Pâna în saptamâna a sasea de
sarcina, indiferent de constitutia genetica - XX sau XY
- , embrionii au o înfatisare comuna cu structuri initiale
(progonada sau gonada nediferentiata) ambivalente.
 Dupa acest « status indiferent » incep o serie de transformari
ale embrionilor care au ca rezultat diferentierea sexuala.
 Determinismul sexual sau diferentierea sexuala
primara este controlata de prezenta sau absenta
cromozomului Y.
 Sexualizarea normala se realizeaza astfel:
 La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ.
Sub influenta factorului de diferentiere a
testiculului (TDF – factor de transcriptie codificat
la nivelul cromozomuluiY) din medulara
progonadei începe formarea testiculului fetal care
produce hormoni cu actiune locala. Apar celulele
Sertoli care secreta factorul de inhibare a
canalelor mulleriene si stimuleaza formarea
celulelor Leydig. Celulele Leydig incep sinteza
testosteronului care stimuleaza diferentierea
ductelor Wolff si virilizarea. Se formeaza caile
genitale interne : epididimul, vase deferente si
vezicula seminala. Ulterior, în lunile 4-5 de viata
intrauterina se formeaza organele genitale
externe .
 Sexualizarea normala se realizeaza astfel:
 La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv.
Absenta cromozomului Y determina sexualizarea
feminina spontana. Din progonada se diferentiaza
ovarul. Ductele lui Wolff regreseaza, iar ductele
mulleriene genereaza trompa, uterul si treimea
superioara a vaginului. Ulterior, in absenta
androgenilor are loc formarea organelor genitale
externe feminine.
 Sexul feminin produce prin ovogeneza un singur
tip de gameti 22A+X fiind numit sex
homogametic.
 Sexul masculin produce prin spermatogeneza
doua tipuri diferite de celule sexuale 22A + X si
22A+Y. Din acest motiv sexul masculin este
numit sex heterogametic.
 Diferentierea celulara incepe in etapa embrionara
cu cele trei caracteristici :
a) creştere rapidă;
b) stabilirea relaţiei placentare cu corpul matern
c) organogeneza.
Organogeneza reprezintă caracteristica etalon
a perioadei embrionare. Procesul debutează în a
patra săptămână de la concepţie şi se încheie la
sfârşitul primului trimestru al sarcinii.
În esenţă, organogeneza reprezintă procesul
formării sistemelor organice.
El se va continua cu morfogeneza,
caracteristică a etapei fetale, centrată pe
definitivarea construcţiei structurii externe a
corpului viitorului copil.