Embriologia este o ramura a biologiei care

se ocupa cu formarea si dezvoltarea

organismelor vii, incepand cu constitruirea
celulelor germinala primordiale si pana la
formarea unui produs viabil, care, dupa
expulzarea sa din organismul matern, se
poate dezvolta prin propriile sale mijloace

Embrion = ceea ce se dezvolta in interior;

Logos = stiinta
 I. GAMETOGENEZA
este procesul n urma cruia se formeaz, celule
haploide nalt difereniate denumite gamei(celule
sexuale) capabile de procreaie. Gameii
(spermatozoidul la mascul i ovocitul de ordinul II la
femeie) produi n organe specializate
morfofuncional, se formeaz prin procese de diviziune
indirect (meioz), citodifereniere i maturare.
Structurile adaptate acestei funcii sunt: foliculul
ovarian (pentru ovocitul de ordinul II) i tubul
seminifer contort (pentru spermatozoid).
Gameii sunt celule haploide ce conin 23
cromozomi (N cromozomi) din care 22 autozomi i un
cromozom sexual X sau Y, spre deosebire de celulele
somatice care au garnitur diploid ce conin 46
cromozomi (2N) din care 44 autozomi i 2 cromozomi
sexuali (X sau Y).
Pentru nelegerea procesului de
gametogenez sunt necesare
precizarea anumitor noiuni:
I. MITOZA
Meioza (mitoza reductionala),este modul de inmultire a
celulelor sexuale, prin care informatia se transmite de la
un organism la altul in succesiunea generatiilor. Ea consta
din doua diviziuni succesive, in final rezultand patru celule,
fiecare avand numarul de cromozomi redus la jumatate,
fata de nucleul celulei intrata in diviziune. Prin urmare,
celulele sexuale mature, apte pentru fecundatie, numite
gameti, au numarul de cromozomi redus la jumatate sau
haploid fata de garnitura cromozomiala normala, diploida.
Mitoza ecvationala este modul de inmultire al celulelor
somatice cu garnitura cromozomiala diploida, rezultand
celule noi identice intre ele si cu celula initiala din care au
provenit
 II. Cromozomul

In nucleu oricarei celule se gasesc structurile

responsabile de pastrarea si transmiterea
patrimoniului ereditar la urmasi. Aceste structuri sunt
reprezentate de acizii nucleici (AND si ARN). O
portiune (un segment) din macromolecula de AND
care contine informatia genetica necesara sintezei
unei catene polipeptidice sau unei alte biomolecule,
se numeste gena.
Genele sunt localizate in cromozomi. La eucariote,
cromozomii au o arhitectura moleculara foarte
complexa, fiind alcatuiti din 13-15% AND, 12-13%
ARN, 68-72% proteine, mici cantitati de lipide, Mg si
Ca . Acest complex biochimic de substante la care se
adauga o serie de enzime, reprezinta de fapt
cromatina prin urmare cromozomii sunt alcatuiti din
cromatina.
 III.Ploidia i numrul " N "
Ploidia se refer la numrul de cromozomi ntr-o
celul, iar numrul " N " la cantitatea de ADN din
celul. Astfel celulele somatice normale i
celulele germinale primordiale conin 46
cromozomi i o cantitate 2N de ADN. Cromozomii
se gsesc n 23 perechi omologi, un membru
(omolog) din fiecare pereche este de origine
matern i alta de origine patern. Termenul
diploid este clasic utilizat pentru o celul ce
conine 46 cromozomi. Perechea de cromozomi
de la 1-22 sunt autozomi (non-sex), iar perechea
de cromozomi 23 conine cromozomul sexual ( XX
pentru femeie i XY pentru brbat).
 GAMETOGENEZA
Gameii conin 23 cromozomi (22 autozomi i
un cromozom sexual ) i o cantitate 1 N de
ADN. Termenul de "haploid " este clasic
utilizat ca referindu-se la o celul ce conine
23 de cromozomi.
Gametul feminin conine numai cromozomul
X, iar cel masculin fie cromozomul X sau Y, de
aceea gametul masculin este cel care
determin sexul genetic al individului.
Linia celular care determin producerea de
gamei se numete linie gametogen. Se
desfoar n organe specializate denumite
gonade. Dezvoltarea gonadelor se realizeaz n
trei stadii succesive :
geneza primordiului gonadic
primordiul gonadic n stadiu indiferent n care
nu exist deosebiri morfologice ntre organele
genitale ale celor dou sexe
diferenierea primordiului gonadic cu
constituirea gonadelor caracteristice unui
anumit sex.
 Momentul producerii diferenierii gametice
este variabil n funcie de sex.
La sexul masculin celulele germinale
primordiale rmn n stare de repaus n intervalul
6 sptmni-pubertate. La pubertate, tubii
seminiferi ajung la maturitate i celulele germinale
primordiale se difereniaz n spermatogonii iar
acestea urmeaz etapele spermatogenezei.
La sexul feminin celulele germinale
primordiale sufer cteva diviziuni suplimentare i
apoi se difereniaz n ovogonii, iar meioza
debuteaz deja n luna a-5-a de via fetal.
Pn la pubertate, aceste celule intr ntr-o
perioad de repaus, dup care continu
ovocitogeneza.
Spermatogeneza ncepe la pubertate i are
o desfurare permanent la om.
Spermatozoizii se produc n tubii seminiferi
contori prin diferenierea i maturarea
spermatogoniilor. Fazele succesive ale
spermatogenezei sunt vizibile n peretele
tubilor seminiferi contori, din exterior ctre
Testiculul - gonad masculin cu dubl funcie
lumenul tubilor
secretorie: i dureaz
gametogenetic 64 zile la om.
i hormonal, este un
organ pereche parenchimatos situat n scrot. Poziia
scrotal este o condiie indispensabil desfurrii
normale a spermatogenezei, datorit temperaturii cu 2-3 0
C mai sczut dect n cavitatea abdominal. n ectopia
abdominal i criptorhidia inghinal cnd testiculul
lipsete din scrot, spermatogeneza este inhibat din
cauza temperaturii mai ridicate, aceasta fiind o cauz de
sterilitate masculin.
Spermatogeneza include 4 etape
evolutive:

etapa de difereniere i
proliferare(nmulire),
etapa de cretere a spermatocitelor de tip
B,
etapa diviziunilor de maturaie (meioza)
etapa spermiogenezei
 Etapa de difereniere i
proliferare(nmulire)
caracterizat prin tunelizarea cordoanelor medulare i
formarea tubilor seminiferi contori alctuii din celule
germinale primordiale (spermatogonii), dar i celule
epiteliale celomice din care se vor diferenia celule Sertoli.
Celule germinale primordiale apar de la nceputul
dezvoltrii testiculului (sptmna a-6-a), se gsesc
adiacent membranei bazale tubului seminifer contort
format, au garnitur cromozomial diploid (46
cromozomi, 2N) i se nmulesc prin diviziuni mitotice
repetate, genernd noi generaii de spermatogonii.
Spermatogoniile de tip A sunt celule stem care se
nmulesc prin diviziuni mitotice, jumtate din celulele fiice
devin spermatogonii de tip A, restul devin spermatogonii
de tip B. Acestea sunt celule mai difereniate care cresc
numeric i se vor diferenia n spermatocite primare.
2. Etapa de cretere a spermatocitelor de tip B,
ce are loc n perioada pubertii, conduce la
formarea spermatocitelor primare, 46
cromozomi
3. duplicai, 4N.
Etapa diviziunilor de maturaie (meioza)
caracterizat prin reducerea la jumtate a numrului
iniial de cromozomi prin meioz(reducional)
rezultnd pentru fiecare spermatocit primar cte
dou spermatocite secundare, care au fiecare
cte 23 cromozomi duplicai 2N , respectiv 22
autozomi+X i 22 autozomi + Y, urmeaz a doua
diviziune de maturaie, meioza ecvaional care duce
la formarea pentru fiecare spermatocit de ordinul II a
cte dou spermatide (23 cromozomi, 1 N)
4. Etapa spermiogenezei const n transformarea
spermatidei ntr-un spermatozoid care ptrunde n
lumenul tubului seminifer contort. Se formeaz dou
tipuri de spermatozoizi: cu cromozom X sau cu
cromozom Y.
Spermatozoidul matur este o celul cu volum
redus. Din punct de vedere morfologic este alctuit
din patru pri: cap, gt, pies intermediar i
coad. Capul de form ovoidal formeaz cea mai
mare parte din spermatozoid, prezint anterior
acrozomul ce conine enzime litice (10) ce prin
aciunea lor favorizeaz traversarea nveliurilor
ovocitului de ordinul II. Colul (gtul) este poriunea
ngust care unete capul de piesa intermediar.
Coada produce motilitatea spermiei i ajut la
deplasarea sa la locul fecundaiei. Micarea este
helicoidal, determinat de proteine contractile
(tubulina), asemntoare miozinei.
 Spermatogeneza 2

Spermatozoizii maturi prsesc celulele Sertoli, pe

ale cror prelungiri citoplasmatice s-au sprijinit i
care i-au hrnit. Din lumenul tubilor seminiferi trec
n rete testis, conurile eferente, canalul epididimar,
canalul deferent, veziculele seminale, canalul
ejaculator i uretr. Sperma este produsul de
secreie a glandelor genitale (testicul) i cilor
genitale masculine, conine celule sexuale
masculine mature i lichid seminal. Examenul
spermei se face n vederea evalurii fertilitii
masculine, n special numrul lor i motilitatea.
Timpul total de difereniere i maturare de la
spermatogonie la spermatozoid este de 64 zile
 Ovocitogeneza
reprezint un proces complex asemntor
spermatogenezei dar cu desfurare diferit n
timp. Foliculii ovarieni sunt structuri complexe ce
conin gametul de tip feminin.

Ovocitogeneza debuteaz la embrionul de 11-12

sptmni prin transformarea unora dintre
ovogoniile din preajma zonei medulare n ovocite.
Procesul implic iniierea profazei meiozei i este
caracterizat de apariia unor mase de cromatin
nuclear.
Mecanismele care controleaz proliferarea
ovogoniilor i debutul meiozei adic transformarea
ovogoniilor n ovocite primare nu sunt precizate.
Odat iniiat meioza, ea progreseaz spontan
pn n stadiul diploten al profazei fr s necesite
ali stimuli.
 Ovocitogeneza 2
Structura n care se desfoar ovocitogeneza este foliculul
ovarian.
Ovocitul i celulele granuloase din jur sunt separate de
stroma nconjurtoare printr-o membran bazal i
alctuiesc mpreun foliculul primordial care constituie
markerul morfologic al diferenierii ovarului fetal.
Formarea foliculilor primordiali are rol esenial n blocarea
evoluiei meiozei din ovocite la stadiul diploten al profazei.
Meioza se reia muli ani mai trziu numai n foliculul care
ajunge la stadiul preovulator, foliculul dominant, sub
influena pic-ului preovulator de LH..
n dinamica ontogenetic i funcional a ovarului se gsesc
stadii diferite de difereniere a foliculului ovarian ce
formeaz ciclul folicular format din: folicul primordial,
folicul primar, folicul secundar (cavitar) i folicul
dominant, toi au ns o caracterictic comun i anume
aceea c conin ovocite n diferite stadii de difereniere i
maturare, cu excepia celui dominant care i-a finalizat
prima diviziune de maturaie.
 Ovocitogeneza 3

Foliculul dominant din punct de vedere structural

este format din urmtoarele elemente dispuse de la
periferie :
1) teac extern bogat n fibroblati;
2) teac intern cu funcie secretorie endocrin;
3) membrana bazal;
4) stratul celulelor granuloase;
5) antrul cu lichidul folicular;
6) ovocitul nconjurat de zona pellucida i celule
granuloase ce formeaz corona radiata ataate de
stratul granulos prin discul proliger.
 Ovocitogeneza 4
Sub raport funcional n perioada de maturitate
neuroendocrin, ovarul elibereaz ciclic ovocite de
ordinul II, apte de a fi fecundate i secret steroli
sexuali.
Ambele activiti, ciclul ovogenetic i ciclul
folicular sunt legate de maturarea ovocitului, de
dezvoltarea foliculului capabil de a elibera ovocitul
matur n urma procesului de ovulaie, formarea i
regresia corpului luteal. Din acest motiv ovarul trebuie
considerat ca un esut heterogen ce se modific ciclic
i conine subuniti cu proprieti biologice diferite.
n cursul unei perioade de dominan, o singur
unitate definete funcia ntregului organ.

II. PERIOADA PRENATALA
1. FECUNDATIA
Fecundaia este un proces complex prin care dou
celule sexuale, gameii, fuzioneaz pentru a forma
un nou organism cu garnitur cromozomial
complet, nzestrat cu potenialiti genetice
provenite de la cei doi prini. Dureaz 24 ore i are
loc n treimea lateral a trompei, la 10 ore dup
nsmnarea spermatozoidului.
Gametul feminin, rezultat prin ovulaie, trebuie
fecundat n cel mult 24 ore dup care sufer
procesul de apoptoz. Prin procesul fecundrii se
mplinesc dou activiti distincte:
- sexualitatea, adic combinarea genelor derivate
de la cei doi prini;
- procreerea, adic formarea noului organism.
 Fecundaia

Este interesant de remarcat cum organismul i

protejeaz gameii provenii de la cei doi
prini: cel de tip feminin este nconjurat de
zona pellucida i corona radiata, iar cel de tip
masculin este "protejat" prin numrul mare
care ajunge n apropierea celui feminin, cteva
sute din cele 170-300 milioane introduse prin
procesul ejaculrii. n urma acestui proces se
formeaz oul sau zigotul. Mecanismul intim,
foarte complex, nu este pe deplin elucidat n
prezent.
Fecundarea cuprinde mai multe etape:
a. capacitaia - procesul de activare a spermiilor n vederea ptrunderii
n ovocitul de ordinul II.; este un proces care nu implic modificri
morfologice

b. penetrarea zonei pellucida, strat acelular cu numeroase

componente organice ce aparin matrixului extracelular . Penetrarea
acestei structuri complexe se realizeaz prin intermediul enzimelor din
acrozom, n special hialuronidaza, cu modificarea permeabilitii zonei
pellucida prin modificarea matrixului extracelular.

c. formarea pronucleilor masculin i feminin

Ptrunderea spermiei n citoplasma ovocitului determin instantaneu
activarea acestuia care i termina cea de-a doua diviziune de
maturaie, formnd ovulul matur i al doilea globul polar. Nucleul
ovulului matur este numit pronucleu feminin. Coada spermatozoidului
degenereaz, iar nucleul su este numit acum pronucleu masculin.
Pronucleul masculin se apropie de pronucleul feminin, amndoi ajungnd
ulterior n poziie central. La nivelul lor are acum loc replicarea ADN-
ului. Contopirea celor doi pronuclei se numete amfimixie. ntre cei doi
centrioli se formeaz fusul de diviziune pe care se aeaz cromozomii al
cror numr a devenit diploid 46 cromozomi, 2N.

d. formarea oului sau zigotului este actul final al fecundaiei

Fecundaia odat realizat este urmat de procesele de embriogenez
 Fecundaia
Un spermatozoid si numai unul va
reusi sa patrunda in celula sexuala
feminina. Capul penetreaza in ovul,
coada ramane la exterior si se elimina.
Din momentul in care aceasta
penetrare a avut loc, nici un alt
spermatozoid nu va mai putea penetra
ovulul.
 2.MIGRATIA SI SEGMENTATIA
oul fecundat in 1/3 externa a trompei ajunge
in uter - aceasta reprezinta migratia.
migratia dureaza 3-4 zile si este asigurata de
miscarile peristaltice ale trompei, miscarile
cililor epiteliului tubar si curentul serozitatii
peritoneale catre cavitatea uterina.
in aceasta perioada nutritia este asigurata de
secretiile tubare. Imediat dupa fecundatie oul
se divide in doua celule egale (blastomere),
care apoi, prin diviziune, dau nastere la 4
celule si respectiv 8 celule egale.
Segmentatia
Din acest moment, care se produce a patra zi de la
fecundatie, diviziunea devine inegala: pe de o
parte rezulta celule mici, clare (micromere), care
se divid mai rapid,
micromerele suntsi celule la
dispuse mari, intunecate
periferie si din ele se
(macromere) care se divid
dezvolta trofoblastul; mai lent. sunt dispuse
macromerele
central si din ele se va forma embrionul.
acest stadiu in care celulele formeaza o
ingramadire sferica se numeste morula.
apoi, datorita dezvoltarii rapide a trofoblastului,
apare o cavitate intre celulele lui si cele ale
embrionului, cavitate care se umple cu lichid.
macromerele se grupeaza la un pol al oului
formand butonul embrionar.
stadiul acesta poarta numele de blastocist si este
stadiul in care oul ajunge in cavitatea uterina.
 3. IMPLANTATIA (NIDATIA)

oul ajuns in cavitatea uterina penetreaza in

mucoasa uterina transformata secretor in a
doua jumatate a ciclului menstrual.
fenomenul poarta numele de implantare sau
nidatie. Implantarea are loc datorita
echipamentului enzimatic proteolitic al
trofoblastului si miscarilor sale.Mucoasa
uterina, pregatita secretor, reactioneaza prin
vasodilatatie.
 4. BLASTULATIA - sapt.a doua
in saptamana a 2-a, butonul embrionar se
diferentiaza in doua straturi:
endoblast, profund.
ectoblast, periferic.
intre butonul embrionar si trofoblast se afla
mezenchimul extraembrionar in care apare o
cavitate, celomul extraembrionar, care inconjura
butonul embrionar, cu exceptia zonei unde se
ataseaza la trofoblast, zona numita si pedicul
embrionar.
intre ectoblast si trofoblast apare o cavitate, care
va forma cavitatea amniotica
Blastulatia
 5. Gastrularea
la inceputul saptamanii a 3-a se produce
gastrularea cand intre endoblast si ectoblast
se plaseaza si a treia foita, mezoblastul, si
embrionul devine tridermic.
discul embrionar se incurbeaza si se
transforma in tub, care este legat de anexele
embrionare printr-un pedicul din care va
rezulta cordonul ombilical.
in portiunea caudala a embrionului apare un
diverticul endoblastic, alantoida.
GASTRULATIA
 6. Organogeneza
in saptamana a 4-a cavitatea amniotica creste,
inconjurand embrionul. Vezicula vitelina se
imparte in doua parti: vezicula ombilicala si
intestinul primitiv,unite intre ele prin canalul
vitelin.
alantoida inainteaza in pediculul embrionar
impreuna cu o prelungire mezenchimatoasa,
din care vor proveni vasele alantoidiene care se
vor anastomoza cu reteaua vasculara vilozitara
formand astfel circulatia feto-placentara.
 Organogeneza
intre saptamanile a 4-a si a 8-a, fiecare foita
embrionara incepe diferentierea proprie in
tesuturi si organe.
din ectoblast vor lua nastere tesutul nervos ;
din endoblast aparatul digestiv si glandele
sale anexe, aparatul respirator, gonadele; din
mezoblast scheletul, muschii, tesutul
conjunctiv, aparatul renal, aparatul vascular si
tractul genital
 Organogeneza

ectoblastul SNC

mezoblastul schelet, tesut conjunctiv,

musc., ap. renal, circulator.

endoblastul aparat digestiv, respirator,

sacul ovular vizibil ecografic, miscari

cardiace (saptamana 6).
Organogeneza
de la 16 saptamani : fata umana, par, activitate
musculara spontana (MF).
organele complet formate pot fi bine
individualizate ecografic (Lungime - 112 mm;
Greutate 100 gr 16 saptamani).
.
 III. PERIOADA FETALA
in timpul lunii a II-a de evolutie, dezvoltarea
morfologica a embrionului se definitiveaza.
perioada cuprinsa intre saptamanile a 4-a si a 8-a este
perioada embrionara in care se formeaza diferite
organe (organogeneza) si este caracterizata prin
predominanta proceselor de diferentiere tisulara.
perioada cuprinsa intre luna a IlI-a si nastere este
perioada fetala, in care predomina procesul de
crestere.
oul constituit cuprinde fatul si anexele fetale
reprezentate de: placenta, membranele amniotice,
lichidul amniotic si cordonul ombilical.

FETUS LA 7 LUNI NOU NASCUT