Sunteți pe pagina 1din 8

Genul Clostridium

Cuprinde bacilli Gram pozitivi, mari, sporulati anaerobi. Habitat din intestinul animalelor i al omului fiind eliminai cu materiile fecale, ajung pe sol Endospori pot sa supravieuiesca timp ndelungat, unele specii chiar multiplicndu-se in sol Specii principale, de interes medical 1.Clostridium tetani agentul cauzal al tetanosului; 2.Clostridium botulinum agentul cauzal al botulismului; 3.Clostridiile gangrenei gazoase : C.perfringens C.histolyticum C.septicum C.oedematiens

4.Clostridium difficile agentul cauzal al unor sindroame diareice postantibioterapie sau al enterocolitei pseudomembranoase. Caractere morfotinctoriale Genul Clostridium Toate speciile de clostridii sunt bacili mari, Gram pozitivi, produc spori ovalari sau sferici mai mari decat diametrul celulei, sporii sunt situati central, subterminal, terminal in functie de specie. Majoritatea speciilor sunt mobile prin flageli peritrichi, cu exceptia C.perfringens

Caractere de cultur Genul Clostridium se dezvolta pe medii uzuale, incubate la 37C, cresc n anaerobioz produc colonii de tip S

Rezistena sporilor fa de factori fizici, chimici, biologici Agentul fizic/chimic fierbere 105C, cldur umed glutaraldehida, dezinfectanti pe baz Timp de supravietuire 5 minute 30 minute 2-3 ore

de halogeni mediul extern, feriti de raze solare

zeci de ani

Clostridium tetani habitat n stare vegetativ se gaseste n intestinul omului i al animalelor - cu materiile fecale, ajung n mediul extern (pe sol) unde sporuleaz; n mediul spitalicesc poate contamina bandaje, aa chirurgical, pudra de talc, lenjeria Caractere morfotinctoriale Clostridium tetani bacil mare cu capetele rotunjite, Gram pozitiv, cu cili peritrichi n prezena oxigenului formeaz un spor sferic terminal, mai mare dect diametrul celulei bacteriene. confer germenului aspectul de b de chibrit, b de tob, ac de gmlie

Insamantare De dezvolta pe medii simple in condiii de strict anaerobioz la temperatura de 37C

caractere de cultura Coloniile pe geloz snge: apar dup 48 de ore, sunt rotunde, 4-6mm diametru, mate, de tip S, inconjurate: de o zon pufoas i de o zon ngust de -hemoliz :structura antigenic ANTIGENE Clostridium tetani antigene flagelare de tip H antigenul somatic O din peretele bacterian o exotoxin cu structur proteic. toi bacilii tetanici elaboreaz un singur tip de toxin, codificat plasmidic. caractere de patogenitate Patogen prin: multiplicare la poarta de intrare unde rmne cantonat neavnd capacitate de invazivitate; toxinogenez - produce o exotoxin neurotrop numit tetanospasmin; producerea unei hemolizine numite tetanolizin Tetanospasmina este o toxina cu tropism neuromuscular care determin spasme musculare generalizate, hiperreflexiei convulsii; boala la om Poarta de intrare a sporilor sunt plgile tetanigene: plgi adnci care asigur anaerobioz, cu esut zdrobit. Sporii ajung in plagi fie din pmnt, sau de pe obiecte (inclusiv instrumente medicale, materiale sanitare) contaminate cu spori. Sporii germineaz, si se transforma in forma vegetativ care elaboreaz cei 2 factori de virulen: tetanolizina si tetanospasmina Incubare: 4-5 zile de la contaminare Manifestari clinice : spasme ale musculaturii din zona contaminat,apoi spasmele se extind la nivelul muchilor masticatori si se caracterizeaza prin :- trismus, facies de tip risus sardonicus

Moartea se poate produce produce prin asfixie Diagnosticul de laborator nu este un diagnostic de rutin Tratament administrarea n paralel a serului antitoxic - anticorpii specifici vor neutraliza toxina antibioticoterapiei - distruge bacteriile cantonate la poarta de intrare; eficient este penicilina anatoxinei tetanice purificate i adsorbite pe fosfat de aluminiu ATPA Anatoxinele sunt toxine microbiene atenuate prin metode fizice sau chimice, folosite la producerea de vaccinuri. Sunt lipsite de toxicitate, dar i pstreaz proprietile antigenice, fiind capabile s induc imunitate fa de toxina din care au fost derivate. Tratamentul trebuie realizat de urgen administrndu se ser antitetanic naintede fixarea toxinei n esut. Se impune toaleta chirurgical a plgii tetanigene Sursa de infecie: omul si animalele care elimin prin dejecte formele vegetative de C.tetani Transmiterea: prin intermediul pmntului contaminat cu spori Poarta de intrare: plag adnc, contaminat cu pmnt ce conine spori de bacili tetanici. Profilaxia specific vaccinarea obligatorie n copilrie cu trivaccin anti-diftero-tetanopertusis.

Clostridium botulinum habitat n stare vegetativ se gaseste n intestinul omului i al animalelor, cu materiile fecale, ajung n mediul extern (pe sol) si sporuleaz; Sporii sunt foarte rezisteni, astfel ca la adpost de radiaiile solare i de umezeal supravieuiesc zeci de ani. Caractere morfotinctoriale bacil mare, cu capetele rotunjite, Gram pozitiv cu cili peritrichi necapsulat Sporul este : ovalar, situat central sau subterminal diametrul sporului mai mare dect diametrul celulei bacteriene

Caractere de cultura Creste pe medii simple de cultura in condiii de strict anaerobioz la temperatura de 37C Coloniile pe geloz snge sunt de tip S Caractere de patogenitate Nu se multiplic n organism ci n alimente unde produce o exotoxin care este distrus prin fierbere la 100C, timp de 20 minute. Este patogen prin toxinogenez. Elaboreaz exotoxine cu neurotropism fa de sistemul nervos periferic. Toxina botulinic este cea mai puternic otrav cunoscut; doza letal pentru om este de1-2 mg Boala la om Toxiinfecia alimentar botulinic: Apare n urma ingerrii conservelor de legume, zarzavaturi, fructe, carne, alimente pstrate prin srare sau afumare, mezeluri, crnai care sunt consumate fr o nou prelucrare termic, care conin toxina preformat La nivelul plcilor neuromotorii, toxina mpiedic eliberarea de acetilcolin, determinnd o paralizie flasc. boala apare la 18-24 ore de la ingestie si ncepe la extremitatea cefalic: diplopie sau paralizie bulbar (imposibilitate de nghiire i de vorbire).

are evoluie descendent, ajungnd pn la paralizia musculaturii respiratorii ceea ce duce la moarte Bolnavul rmne contient pn aproape de exitus. Diplopie= perceperea a doua imagini ale unui obiect privit. Diagnostic n toxiinfecia botulinic primeaz diagnosticul clinic Diagnosticul de laborator urmrete n principal stabilirea tipului de exotoxin produs de C.botulinum (toxinotipie). Produsele patologice recoltate sunt serul de la pacient probe de materii fecale probe de alimente. Evidenierea exotoxinei n prelevate se face prin testul de neutralizare in vivo sau prin metode ELISA Tratament Se administreaz ser antibotulinic iniial polivalent dup identificarea tipului de exotoxin produs se administreaz ser specific monovalent. Bibliografie Bacteriologie Medicala, Olga Dorobat, editura UTM, 2006 Clinical Microbiology Procedures Handbook, Henry D. Isenberg, American Society for Microbiology, 2004 Koneman's Color Atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology , Washington C Winn, Stephen D. Allen, Gail L. Woods, William M. Janda, Paul C. Schreckenberger , editura Lippincott Williams & Wilkins, 2005 Manual of Clinical Microbiology , Patrick R. Murray , Visit Amazon's Patrick R. Murray Page editata

S-ar putea să vă placă și