Germeni anaerobi

Bacilul tetanic
Bacilul gangrenei gazoase
Bacilul botulinic
Germeni anaerobi

Genul Clostridium
• bacili mari cu extremităţi rotunjite, uneori cu aspect
filamentos, gram-pozitivi sau gram-variabili, dezvoltă
endospori ovalari sau sferici dispuşi central,
subterminal sau terminal, care deformează bacilul;
• majoritatea speciilor sunt mobile prin flageli
peritrichi;
• strict anaerobi, catalază negativi, unele specii fiind
aerotolerante (ex. C. perfringens);
Reprezentanţi:
• Clostridium tetani
• C. perfringens
• C. botulinum
• C. difficile
• C. septicum
Clostridium tetani
Caractere morfo-tinctoriale
• bacili gram-variabili, frecvent cu aspect filamentos, cu
endospor sferic terminal (aspect de rachetă de tenis sau băt
de toba);
• mobili.
Clostridium tetani
Cultură pură
Colorație Gram, 100x
Caractere de cultivare şi metabolice

• cultivă pe geloză sânge, optim la 37°C, strict anaerob sub

formă de colonii plate, cenusii, cu margini neregulate, si
suprafata mata, inconjurate de o zona ingusta de beta-
hemoliza
• în geloză moale repartizată în coloană înaltă dezvoltă
colonii cu aspect pufos;
Habitat natural

• bacterie ubicvitară
• prezent în flora intestinală la ierbivore şi în sol, mai ales cel
fertilizat cu gunoi de grajd
• In mediul spitalicesc, poate contamina bandaje, lenjeria,
pudra de talc, etc
• sporii rezistă în sol perioade foarte lungi de timp
Factori de patogenitate

• bacterie neinvazivă;
• tetanospasmina, codificată plasmidic, reprezintă factorul
major de virulenţă care difuzează de la nivelul leziunii
către SNC;
• toxină de tip A-B, unică antigenic, se leagă de receptorii
gangliozidici de pe suprafaţa neuronilor şi blochează
eliberarea neurotransmiţătorilor cu efect inhibitor al
influxului nervos;
• determină contracturi spastice ale musculaturii striate.
Manifestări clinice

• toxiinfecţie iniţiată de contaminarea unei plagi traumatice

cu spori de C.tetani;
• perioada de incubaţie variabilă (în medie 2 săptămâni),
invers proporţională cu gravitatea clinică
• apar contracturi spastice dureroase ale muşchilor striaţi,
exacerbate de stimuli externi, ce pot determina poziţii
particulare ale corpului, însoţite de manifestări vegetative
• trismus (la debut): contractura dureroasa a muşchilor
maseteri
• decesul poate sa survină prin insuficienţă cardio-
respiratorie.
Diagnostic

• diagnosticul se bazează în special pe tabloul clinic

• diagnosticul de laborator nu este de rutina, practicat
postmortem, situatie in care prelevatul este reprezentat de
tesutul excizat de la poarta de intrare suspectata
• diagnosticul bacteriologic (izolarea şi identificarea
bacteriei toxigene din plaga tetanigenă) este solicitat în
cazuri medico-legale (nou-născut, avort septic etc).
Tratament
• administrarea de urgenţă a serului anti-toxină tetanică;
• metronidazolul cu rezultate clinice mai bune decât penicilina.

Profilaxie
• vaccinare generalizată cu anatoxină tetanică (ATPA-
anatoxina tetatinica, purificata si adsorbita);
• la un pacient cu plagă tetanigenă nevaccinat sau vaccinat
incomplet se administrează anatoxină tetanică + ser antitoxină
• in cazul tetanosului posttraumatic, masurile de preventie
cuprind: toaleta corecta a plagii, debridare si excizie
Clostridium perfringens
Caractere morfo-tinctoriale
• bacili gram-pozitivi mari, drepti, cu capete rotunjite,
imobili
• bacilii sunt dispusi frecvent izolat dar pot aparea si in
perechi sau palisade
• nu sporulează în cultură – îi observăm pe frotiuri din
cultură ca bacili gram‑pozitivi mari, nesporulaţi
• prezintă capsulă în produsele patologice, vizibilă mai ales
în coloraţia negativă cu tuş de India;
Clostridium perfringens
Caractere de cultivare

• temperatura optima de crestere 45°C

• pe geloză-sânge: detemină o dublă hemoliză – o zonă
internă, îngustă, β-hemolitiză şi o zonă externă, largă, α-
hemolitiză
• pe mediu cu gălbenuş de ou: cultura este înconjurată de o
arie albă de precipitare = producerea de lecitinază
• în geloză moale repartizată în coloană înaltă dezvoltă
colonii cu aspect lenticular.
Clostridium perfringens
• testul de neutralizare a lecitinazei evidenţiază absenţa
precipitatului alb in jumătatea de mediu Nagler inundată cu ser
ce conţine anticorpi anti- lecitinază
Habitat

• bacterie ubicvitară
• face parte din microbiota rezidenta a omului si
animalelor
• prezenta în sol
• rar prezent pe mucoasa vaginală sau tegument
Factori de patogenitate

• toxina alpha, o lecitinază ce lizează membranele celulare

(hematii, leucocite, trombocite, endoteliul capilar, celule
musculare);
• enterotoxina termolabilă, eliberată în cursul sporulării în
intestin (se ingera forme vegetative, sporularea determina
eliberarea de toxina – se formeaza pori la nivelul
membranelor celulare – diaree apoasa);
• exoenzime: colagenază, hialuronidază, neuraminidază,
dezoxiribonuclează, proteaze etc., cu rol în invazivitate;
• în raport cu tipul de toxine produse, sunt descrise 5 tipuri
C.perfringens (A-E), tipul A fiind responsabil de
majoritatea infecţiilor la om.
Manifestări clinice
• plăgi traumatice, în contact cu solul sau flora fecală, pot
evolua cu manifestări de:
- celulite sau fasciite;
- gangrenă gazoasă
infectie polimicrobiana a plagilor profunde, cu
perturbarea circulatiei sanguine si cu necroze tisulare
extinse, cu invazia rapida a tesutului muscular sanatos
leziunile sunt predominant de mionecroză,
boala debuteaza la 1-3 zile dupa traumatism cu semne
locale (scurgere fetida din plaga, edem crepitant in
tesutul muscular si subcutanat) si generale (febra,
toxemie, hemoliza)
infecţie polimicrobiană cu prezenţa asociată a altor
specii de Clostridium (C.septicum, C.novyi,
C.histolyticum, C.bifermentans etc) şi floră facultativ
anaerobă;
Gangrena gazoasă
Manifestări clinice

• infecţii invazive uterine grave, după avort septic;

• toxiinfecţii alimentare cu caracter autolimitat,
după consum de produse de carne contaminate cu
tulpini C. perfringens producătoare de
enterotoxină.
Diagnosticul bacteriologic al gangrenei gazoase

• examenul microscopic al serozităţii din plagă:

- bacili gram-pozitivi cu morfologia sugestivă pentru
C.perfringens, alături de o floră microbiană cu morfo-
tipuri diferite, în absenţa celulelor inflamatorii;
• însămânţarea pe geloză sânge incubată anaerob:
- colonii caracteristice cu zonă dublă de hemoliză;
• identificare suplimentară prin testul Nagler:
- inhibarea producerii de lecitinază în prezenţa Ac
specifici;
• hemoculturi în anaerobioză efectuate in toate infecţiile cu
caracter invaziv.
Tratament şi profilaxie

• toaleta chirurgicală atentă a plăgilor cu risc cu indepartarea

tesuturilor necrozate si corpilor straini
• administrare de penicilină, metronidazol sau imipenem
inaintea interventiei chirurgicale si continuata minim 72
ore
• serul antigangrenos este cu eficienţă discutabilă
Clostridium botulinum
Caractere generale

• bacili gram-pozitivi cu spor ovalar

subterminal, mai mare decât diametrul
celulei bacteriene; bacteria este deformată
de spori; mobili;
• strict anaerobi, corespund unor tulpini diferite
in raport cu temperatura optimă de
multiplicare şi activitatea biochimică, dar care
produc neurotoxine asemanătoare termolabile;
Clostridium botulinum
Caractere de cultivare:

– medii simple
– condiţii de strictă anaerobioză
– temperatura de 37°C
– coloniile pe geloză sânge: 4-6 mm diametru, transparente,
de tip S, inconjurate de o zonă pufoasă şi de o zonă îngustă
de β-hemoliză
Habitat

• în stare vegetativă - în intestinul omului şi al animalelor

• cu materiile fecale, ajung în mediul extern (pe sol) -
sporulează;
• sporii sunt foarte rezistenţi
• la adăpost de radiaţiile solare şi de umezeală supravieţuiesc
zeci de ani
Toxiinfectia naturala si patogeneza

• toxina botulinică este o toxina de tip A-B, sediul de acţiune

fiind joncţiunea neuro-musculară unde blochează eliberarea
de acetilcolină şi determină paralizii flasce ale diversilor
nervi cranieni si, in general, simptomatologie predominant
neurologica;
• 7 tipuri antigenice (A-G), neurotoxinele A, B şi E fiind mai
ales prezente în intoxicaţii sau toxiinfecţii la om;
• prezent în sol, pe vegetale şi în intestinul unor mamifere,
păsări sau peşti;
Semnele si simptomele includ:
– diplopie,
– pareza palpebrala,
– disfagie,
– uscaciunea mucoasei orale,
– hipotonie musculara,
– tulburari respiratorii pana la detresa
Poate determina la om trei forme clinice:

Toxiinfectii alimentare:
• dupa ingestia de conserve preparate in casa si ineficient
sterilizate in care endosporii germineaza si elaboreaza toxina
botulinica
• confirmarea diagnosticului consta in identificarea toxinei in
sangele si fecalele pacientului , eventual in resturile de aliment
neconsumate

Botulismul plagilor
• Infectie rara ce apare cu predilectie la consumatorii de droguri
administrate intravenos
• Diagnosticul de laborator se bazeaza pe identificarea toxinei in
sange si a bacililor botulinici la locul infectiei
Botulismul infantil:
• a fost semnalat la copii mai mici de 6 luni
• un aliment incriminat in vehicularea sporilor a fost mierea de
albine
• diagnosticul se bazeaza pe evidentierea bacililor botulinici si
toxinei in fecalele pacientilor; testele pentru identificarea
toxinei in sange raman, de cele mai multe ori, negative
Diagnostic

• in toxiinfecţia botulinică primează diagnosticul clinic

• diagnosticul de laborator urmăreşte în principal stabilirea tipului
de exotoxină produs de C.botulinum

• Produsele patologice recoltate sunt :

– serul de la pacient
– probe de materii fecale
– probe de alimente

• Evidenţierea exotoxinei în prelevate se face prin testul de

neutralizare in vivo sau prin metode ELISA
Tratament
• Se administrează ser antibotulinic
– iniţial polivalent
– după identificarea tipului de exotoxină produs se
administrează ser specific monovalent
– se poate administra ser trivalent (A,B,E) prompt i.v., cu
precauţiile seroterapiei, în condiţii susţinere a funcţiilor
vitale