EXAMEN BACTERIOLOGIC SECRETII, PLAGI, FISTULE, ABCESE

Supuratiile pot afecta orice tesut si organ cu acumulare de puroi in interstitiile cutanate (pustule,
hidrosadenita, furuncule, abcese, gome), in tesuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielita), in
ganglionii limfatici, in viscere (abcese), in cavitati preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu,
sinovialele articulare).
In ceea ce priveste rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luata in considerare relevanta culturilor
polimicrobiene, valoarea identificarii si testarii sensibilitatii unuia sau mai multor microorganisme; colectiile se pot
deschide spontan prin fistule.
Puroiul este un exudat continand fibrina, leucocite, resturi celulare si microorganisme. in functie de
localizare, etiologia poate varia.
Infectiile tegumentului si ale tesutului subiacent sunt dominate de piodermitele stafilococice (furunculoza,
foliculita, hidrosadenita) si streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulita). Infectiile subacute sau cronice
pot avea ca etiologie germeni din genul Actinomyces si Nocardia (abcese granulomatoase, celulite profunde)
sau Mycobacterium (ulcere).
Infectiile postoperatorii variaza in functie de locul anatomic: plagile localizate in zone relativ sterile
raman, de obicei, neinfectate in timp ce in chirurgia abdomenului inferior infectiile rareori pot fi evitate, avand ca
etiologie flora tractului gastrointestinal.
Plagile produse prin muscaturi se pot infecta cu germenii de la nivelul cavitatii bucale a animalului,
etiologia fiind variata:
 Pasteurella multocida
 Streptococcus spp
 anaerobi
Arsurile frecvent sunt infectate cu:
 Staphylococcus aureus
 Pseudomonas aeruginosa
 Klebsiella
 Enterobacter
 Enterococi, mai rar alte enterobacteriacee.
Colonizarea cu oricare dintre aceste bacterii este de obicei asimptomatica, insa favorizeaza dezvoltarea
unei surse de infectie oportunista, determinand astfel sepsis si in cele din urma, exitus. Stafilococul produce
enzime litice, printre care enumeram proteinazele, colagenazele si hialuronidaza, care ii permit sa invadeze
tesuturile locale si sa disemineze hematogen, provocand infectii sistemice si sepsis. S. aureus rezistent la
meticilina este, in momentul de fata, unul dintre cele mai frecvente organisme care provoaca infectii invazive in
arsuri in intreaga lume, raportandu-se rate de infectie mai mari de 50%.
Etiologia infectiilor din ulcerul de gamba si cel de decubit este polimicrobian, germenul cel mai frecvent
implicat fiind S. aureus. Alti germeni implicati: Streptococcus spp., Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Ps.
aeruginosa, Acinetobacter, Peptostreptococcus spp., Bacteroides si Prevotella spp.
Informatiile privind localizarea plagii, semnele clinice de infectie sau prezenta necrozei asociata cu miros
specific, terapia antimicrobiana, il vor ghida pe microbiolog in stabilirea unui diagnostic corect.

RECOMANDARI:
Prelevarea probelor uneori este unica si nu se poate repeta. Se prefera, atunci cand este posibil,
punctionarea si aspirarea cu seringa. Recoltarea cu tamponul trebuie facuta din profunzimea plagii, sau atunci
cand este vorba de colectii foarte mici. Se poate face si recoltare chirurgicala prin biopsie sau chiuretaj.

RECOLTAREA SI TRANSPORTUL PROBELOR:

1) recoltarea aseptica prin biopsie, cu debridare;
2) abraziunea dermica, cu obtinerea de mostre tisulare, fara a fi la fel de invaziva ca biopsia;
3) recoltarea prin punctionare si aspirare cu seringa sterila – in cazul plagilor profunde insuficient
drenate sau fistulizate (in special cele de la nivelul ganglionilor);
4) recoltarea cu tampon steril, desi este frecvent folosita, poate ridica probleme de diagnostic
microbiologic daca prelevarea se face de la suprafata plagii, din puroi si nu din profunzimea ei din
tesut sangerand. Se vor recolta 2 tampoane sterile: unul fara mediu pentru efectuarea frotiurilor
colorate Gram si Giemsa, celalalt pentru insamantari pe mediile de cultura;
 5) prezenta unui volum mare de lichid necesita recoltarea prin aspirare cu seringa sterila, metoda
recomandata si in cazul lichidului din abces.
Transportul si procesarea probelor se vor face in maxim 2h, dar acest interval de timp poate fi prelungit
daca tamponul este prevazut cu mediu de transport.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Examenul microscopic colorat Gram reprezinta o etapa esentiala in stabilirea unui diagnostic
microbiologic corect. Se va nota prezenta leucocitelor, a germenilor si a trabeculelor de fibrina, elemente ce
confirma prezenta procesului infectios. Frotiul Gram nu poate stabili etiologia aeroba/anaeroba cu exceptia
Clostridium perfringens – bacterie Gram pozitiv sporulata. Mediile de cultura folosite sunt:
Columbia agar cu 5% sange de berbec;
geloza chocolate;
geloza lactozata (CLED).
Setul poat fi completat cu medii pentru anaerobi (bulion thioglycolat) sau mediu Sabouraud cu
Chloramfenicol, tinand cont de locul de prelevare si rezultatul frotiului Gram (prezenta bacteriilor Gram pozitiv
sporulate sau a unor formatiuni rotund – ovalare Gram pozitive).
Incubarea se face 18 – 24h la 37°C cu prelungirea inca 24 – 48h in cazul culturilor negative al caror
frotiu evidentiaza prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor.
Culturile pentru izolarea levurilor se urmaresc 5 – 7 zile.
Identificarea pana la nivel de specie si testarea sensibilitatii la antibiotice se vor face pentru:
germenii potential patogeni (S. aureus, Pseudomonas aeruginosa, etc);
germenii izolati de la pacientii cu infectii de cateter si de la nivelul tesuturilor normal sterile;
germenii izolati in cultura pura cu o crestere > 2+, rezultatul coroborandu-se cu frotiul Gram
(prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor).

INTERPRETARE VALORI MICI:

Un rezultat negativ poate aparea ca o consecinta a prelevarii incorecte sau dupa tratament cu
antibiotice, de regula absenta cresterii bacteriene semnifica absenta bacteriilor cultivabile in prelevatul respectiv.

INTERPRETARE VALORI MARI:

Rezultatul pozitiv este util in cazul izolarii speciilor semnificative clinic; daca au fost izolati germeni
patogeni, daca au fost izolati germeni in situri normal sterile sau dupa catetere, materiale protetice, sau germeni
izolati in cultura purasi asociat cu examenul microscopic al produsului patologic (inflamatie).

Realizat de Puț Iulian, Roman-Nicolae Bogdan, Rusu Diana-Alexandra

Grupa 8, An VI, MD

Bibliografie:
1) https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/examen-bacteriologic-secretii-plagi-fistule-
abcese
2) https://www.synevo.ro/cultura-produs-provenit-din-colectie-purulenta-cu-antibiograma-dupa-caz/
3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4790211/