Flora normală a organismului.

Flora normală a cavității bucale.

CURS 12
 Contaminare şi colonizare

•Flora (microbiota) normală: totalitatea germenilor care se găsesc în mod

permanent (rezidenţi) sau tranzitoriu pe suprafaţa corpului sau în diferite
cavităţi, fără a cauza îmbolnăviri la persoane imunocompetente.
• Numai un număr mic dintre microorganismele care alcătuiesc flora normală,
sunt constant şi iremediabil patogene.
• contaminarea reprezintă prezenţa microorganismelor pe suprafaţa corpului
fără multiplicare şi fără o reacţie din partea organismului-gazdă.
• colonizarea este multiplicarea unui microorganism pe suprafeţele gazdei fară
o reacţie detectabilă din partea acesteia (răspuns inflamator).
• starea de infecţie - pătrunderea şi multiplicarea microorganismelor patogene
în ţesuturile gazdă. Infecţia poate fi urmată, însă nu obligatoriu, de starea de
boală.
• în funcţie de reactivitatea şi de starea de receptivitate sau de rezistenţa
organismului gazdă, în urma infecţiei pot apărea consecinţe variate.
• Când răspunsul organismului gazdă faţă de multiplicarea germenilor rămâne la
nivel umoral şi celular, rezultă starea de infecţie inaparentă, în acest caz apar
purtătorii de germeni patogeni care nu prezintă semne de boală.
• Numai când rezistenţa organismului faţă de infecţie este depăşită şi survin
tulburări funcţionale şi/sau leziuni anatomice apare starea de boală.
 Flora tegumentelor şi a părului

 variază în funcţie de vârstă

o nou-născut: floră tranzitorie alcătuită din flora
vaginală a mamei
o sugar: influenţată de flora mamei, flora
intestinală a copilului
o copii: determinată de flora colectivităţii din
care fac parte
o adulţi: determinată de flora ambientală a
căminului şi a locului de muncă
 tegumentele sunt populate de: bacili aerobi din aer, Micrococcus,
Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus capitis, corinebacterii;
 încheieturile sunt colonizate de germenii anaerobi:
Propionibacterium spp, Peptostreptococcus spp.,
 tegumentele din regiunea anală, perianală: enterobacterii, S.
saprophyticus, clostridii
 La persoanele care lucrează în brutării, cofetării: Candida
 Dintre patogeni pot fi întâlniţi tranzitoriu: Staphylococcus aureus,
Streptococcus pyogenes. S. aureus poate fi rezident la persoanele care
lucrează în mediu spitalicesc. -3-
 Flora normală a ochilor

 Conjunctiva poate fi populată de: Micrococcus,

corinebacterii, Aspergillus, Candida, Penicillium, Rhodotorula.
 Flora tranzitorie: Haemophilus spp., Neisseria spp., streptococi
alfa-hemolitici.
 Factori de apărare locală: lacrima are efect de spălare,
lizozimul are activitate antibacteriană
 Cei mai frecvenţi patogeni (în cazul unor leziuni pot cauza
infecţii): S. aureus, S. epidermidis, S. haemolyticus,
Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae,
Chlamydia trachomatis, Moraxella spp., Klebsiella spp,
Enterobacter spp.
 Ulceraţii datorate lentilelor de contact: Bacillus cereus,
Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Acanthamoeba spp.
 Flora normală a căilor respiratorii

urechea medie, sinusurile paranazale, bronhiolele, plămânii, pleura sunt

sterile
Flora rezidentă a căilor respiratorii superioare: streptococi alfa
hemolitici, neisserii saprofite, corinebacterii, Fusobacterii,
spirochete, ş.a.
Pe mucoase intacte pot fi prezente tranzitoriu: S. aureus, S. pyogenes,
N.meningitidis; Haemophilus influenzae ş. a.
Nu se produce infecţie:
odacă nr. de germeni este redus,

odacă germenii au un defect de patogenitate (lipsa capsulei),

odacă există imunitate faţă de serotipul respectiv.

 Starea de purtător al unui germen patogen: prezenţa permanentă sau

tranzitorie a unui patogen obligat (S. aureus, S. pyogenes, S. pneumoniae,
N. meningitidis) în flora normală a căilor respiratorii superioare, fără a
produce îmbolnăvire. !focar de epidemii în colectivităţi, spitale
Cavitatea bucală
 variază în funcţie de vârstă
 biotopuri diferite: palatul, suprafaţa limbii, buzele, suprafaţa
dinţilor, fisuri ale dinţilor, gingiile, saliva
 Flora rezidentă: streptococii din grupul viridans (bacteriile
dominante – S. salivarius 98%, S. mutans), neisserii saprofite,
anaerobii Veillonella, Actinomyces, Fusobacterium, Bacteroides
spp., Prevotella spp., Porphyromonas spp.; lactobacili,
spirochete
 Tranzitoriu: stafilococi coagulazo-negativi

-- Mucoasa bucală este colonizată cu numeroase bacterii saprofite al

căror echilibru este păstrat prin diferite mecanisme de competiţie,
antagonism sau complementaritate.
-- Unele bacterii, în anumite condiţii, pot deveni patogene.
-- Bacteriile care produc cele mai frecvente afecţiuni ale mucoasei
bucale sunt: streptococul, stafilococul şi candida
•Esofagul, stomacul
În esofag – bacterii provenite din alimente şi salivă
În stomac nu există floră rezidentă
Rar se izolează: lactobacili, alte bacterii
•Intestinele
Intestinul subţire: floră tranzitorie, nr. mic de germeni (E. faecalis,
lactobacili)
Flora colonului:
o95-99% germeni anaerobi: Bifidobacterium bifidum , Bacteroides

fragilis (1011/g materii fecale)

ogermeni facultativ aerobi: E. coli (109/g materii fecale), Enterococcus
o faecalis(103/g materii fecale).
ogermeni tranzienţi: Klebsiella, Proteus, Enterobacter,

ola sugari alimentaţi

o natural: predomină Lactobacillus bifidus

o artificial: apar germeni facultativ aerobi şi Bacteroides fragilis.

Căile urinare
 sunt sterile
 orificiul uretral extern poate fi colonizat cu germeni proveniţi de pe tegumente,
din materiile fecale, din mediu, din cavitatea bucală la ambele sexe legat de
activitatea sexuală, la femei din flora vaginală, vulvară: S. epidermidis, E.
faecalis, E. coli, Proteus spp., streptococi alfa-hemolitici.
 germeni rezidenţi (în nr. redus): Bacteroides, Fusobacterium, corinebacterii,
neisserii nepatogene, enterobacterii, enterococi, mycoplasme, streptococi din
grupul viridans, Mycobacterium smegmatis.
 tranzitoriu: clostridii, hemofili, coci anaerobi
Flora uretrala
- Prostata, canalele ejaculatoare, veziculele seminale, canalele deferente,
epididimul, testiculele, sunt normal sterile.
- Această situaţie este asigurată prin: acţiunea mecanică a micţiunii şi a ejaculării,
prin lipsa colonizării microbiene a uretrei proximale normale, dar mai ales prin
acţiunea antibacteriană a unui polipeptid care conţine zinc şi care este eliminat de
secreţia prostatică.
- uretra distală este colonizată de speciile microbiene descrise la tractusul urinar.

-8-
Flora vaginală
 variază în funcţie de statusul hormonal
 înainte de apariţia ciclurilor menstruale este paucibacilar, datorită
mecanismelor de apărare nespecifice - în cazul unei igiene deficitare pot
predomina enterobacteriile
 la femei fără activitate sexuală:
o predomină lactobacilii (flora Döderlein); + mycoplasme nepatogene,
stafilococi, enterococi, streptococi alfa hemolitici, Candida, coci Gram
pozitivi anaerobi, Bacteroides spp.
o flora tranzientă: clostridii, enterobacterii
 femei cu activitate sexuală: extrem de variabilă, depinde de igiena personală,
obiceiuri sexuale, flora partenerilor, intensitatea vieţii sexuale, metode
anticoncepţionale, cantitatea de glicogen, tratamente cu antibiotice, flora
toaletei de acasă şi de la locul de muncă.
 flora vaginală: unică
-perturbarea echilibrului florei vaginale poate duce la infecţii endogene, pe
când flora echilibrată poate masca timp îndelungat o infecţie exogenă.
 Funcţiile microbiotei normale

• Funcţii nutritive, microbiota colonului furnizează gazdei

importante cantităţi de: vitamine din grupul B, vitaminele E
şi K.
• Funcţia de protecţie
• Microbiota indigenă se opune invadării teritoriului de către
microbi patogeni prin fenomene de:
- antagonism microbian nespecific (competiţia pentru
substratul nutritiv şi spaţiu vital, producere de metaboliţi cu
acţiune antimicrobiană: peroxizi de hidrogen, pH acid);
- antagonism microbian specific (producerea de bacteriocine).
 Colonizări microbiene anormale (disbioze)

• Aceste colonizări microbiene anormale se numesc disbioze. Ele fac trecerea de la

relaţiile de comensalism şi simbioză la cea de parazitism.
Apar în următoarele împrejurări.
• Lipsa sau insuficienţa unor bariere antimicrobiene.
- la pacienţii cu hipo sau aclorhidrie gastrică numărul bacteriilor din duoden şi jejun
depăşesc IO6 UFC/ml, cu predominanţa bacililor coliformi şi a bacteriilor anaerobe;
- plăgile pot fi tranzitoriu colonizate cu bacterii condiţionat sau accidental patogene.
• Modificarea cantitativă şi calitativă a substratului nutritiv oferit pentru dezvoltare
(în insuficienţe digestive care interesează una sau mai multe enzime). De exemplu
la persoanele cu ten seboreic, excesul de sebum favorizează dezvoltarea de
stafilococi al căror lipaze eliberează din sebum cantităţi mari de acizi graşi care irită
ţesuturile şi favorizează apariţia acneei.
• Modificarea condiţiilor fizico-chimice ale tegumentului. Transpiraţia abundentă în
condiţiile climatului cald şi umed, favorizează colonizarea excesivă cu Malassezia
furfur care determină pitiriazis verzicolor (keratomicoză).
Colonizări microbiene anormale (disbioze)
• Modificarea receptorilor pentru liganzii bacterieni. La pacienţii spitalizaţi timp
îndelungat şi în condiţii stresante, orofaringele poate fi colonizat cu bacili Gram
negativi, sub acţiunea unor proteaze asupra glicocalixului celulelor orofaringiene,
determină pierderea fibronectinei.
• Administrarea unor antibiotice care labilizează microbiocenozele prin eliminarea
bacteriilor sensibile şi colonizarea anormală cu contaminanţi rezistenţi. De
exemplu după administrarea unor antibiotice (macrolidelor chinolonelor,
cefalosporinelor) apar colitele pseudomembranoase, adevărate boli ecologice,
care permit înmulţirea necontrolată a Clostridium difficile, care elaborează o
citotoxină responsabilă de acest sindrom diareic grav. Tratamente îndelungate cu
tetracicline, determină înmulţirea excesivă, la nivelul cavităţii bucale, colonului,
vaginului şi pliurilor ano- rectale, cu Candida albicans, levură rezistentă la
tratamentul antibacterian, care poate iniţia infecţii uneori grave.