MICROBIOCENOZELE

CORPULUI UMAN

10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE
CORPULUI UMAN
Reprezinta o asociatie microbiana
dinamica sub forma de microorganisme
rezidente permanente (bacterii si fungi)
cunoscute sub denumirea de flora
normala, comensala, intalnite in diferite
zone ale organismului, in special pe
tegument,
orofaringe,
colon,
vagin

10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE
CORPULUI UMAN
Virusurile si parazitii nu sunt considerate ca facand
parte din flora normala, cu toate ca se pot intalni la
persoane asimptomatice.
Membrii florei normale variaza atat ca numar, cat si
ca si componenta de la un situs (loc) la altul
Organele interne sunt lipsite de flora, sunt sterile:
SNC,
Sangele,
Bronhiolele ,
Alveolele pulmonare,
Ficatul
Splina,
Rinichiul
Vezica urinara

10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE CORPULUI
UMAN
Este important sa se faca o diferentiere intre
prezenta acestor microorganisme la nivelul
microbiocenozelor si statusul de purtator,
purtator sanatos sau asimptomatic
Intr-un anumit sens, noi toti suntem purtatori ai
acestor microorganisme comensale
Sensul medical al termenului de purtator se refera
la persoane care poarta un organism cu potential
patogen si astfel, pot reprezenta o sursa de infectie
pentru altii
Termenul de purtator se utilizeaza cel mai
frecvent pentru
persoane cu infectie asimptomatica sau pentru
Persoane care sunt in faza de convalescenta a infectiei,
continua inca sa poarte microorganismul si sa il
raspandeasca, uneori perioade indelungate de timp.
10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE
CORPULUI UMAN
De asemenea, trebuie sa distingem intre membrii
florei normale (comensale), care sunt rezidenti
permanenti si colonizarea individului cu un nou
microorganism.
Intr-un anumit sens, noi suntem colonizati cu flora
microbiocenozelor, dar termenul de colonizare se
refera la achizitionarea unui microorganism nou.
Dupa ce un organism nou colonizeaza (se atasaza,
adera de receptori si se multiplica), el poate
cauza boala, infectia sau
poate fi eliminat de apararea naturala.
O persoana colonizata poate reprezenta o sursa de
infectie pentru altii
10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE CORPULUI
UMAN
Majoritatea componentelor microbiocenozelor sunt
nepatogene i au rol n:
meninerea echilibrului local sau starea de eubioz,
care poate fi uneori perturbat (de exemplu prin
administrarea de antibiotice i astfel se instaleaz
starea de disbioz /sau disbacterioz);
asigur protecia local, prin ocuparea receptorilor
(ariilor ecologice) pentru diferite specii bacteriene i
secret bacteriocine care inhib dezvoltarea
microorganismelor patogene;
n unele arii ecologice (ex. Colon) pot avea funcii
nutritive (ex. Secreie de vitamine din complexul B i
vitamina K).

10/14/2017
 MICROBIOCENOZELE CORPULUI
UMAN
Suprimarea florei normale (comensale), cu
producerea disbiozei, poate favoriza
multiplicarea microorganismelor patogene i
dezvoltarea unei infecii locale sau dac unele
specii cu potenial de virulen ajung n alte zone
anatomice dect cele normale, pot produce boal.
Unii membrii ai microbiocenozei (florei normale)
pot cauza infecii n unele condiii:
cnd ajung n alte arii ecologice dect cele normale;
cnd se produce o disbioz sau disbacterioz local;
la indivizi debilitai sau cu imunodeficiene.

10/14/2017
 Microbiocenoze particulare
Fiecare tip de microbiocenoz prezint
o particularitate, n funcie de zona
anatomic.
MICROBIOCENOZA
TEGUMENTARA

TRACTULUI RESPIRATOR

TRACTULUI DIGESTIV

TRACTULUI GENITAL

10/14/2017
 MICROBIOCENOZA TEGUMENTARA
Cuprinde 103 104 microorganisme pe cm2 de piele.
Predominant este ntlnit
Staphylococcus epidermidis
nepatogen pe piele,
poate produce infecii cnd ajunge n alte zone anatomice (prin
intermediul valvulelor cardiace artificiale, sau prin alte manopere
invazive).
n proporie mai redus se gsesc alte genuri i specii comensale sau
unele cu caracter de patogenitate:
Corynebacterium spp (difteromorfii);
Staphylococcus aureus,
pe tegumentul superficial, n special n stratul cornos sau la baza
foliculului pilos i n glandele sebacee (tegumentul fcnd parte din
habitatul natural al acestei specii);
Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic);
Streptococi
Anaerobi (Propionibacterium acnes, Peptococcus, Peptostreptococcus,
prezente n adncimea foliculilor piloi ai dermului (unde cantitatea de
O2 este sczut)
Fungi (Candida)
10/14/2017
 Microbiocenoza tractului
respirator
Orofaringele (gura, nasul, gtul) este
colonizat de numeroase microoganisme.
Bronhioplele terminale si alveolele
pulmonare contin un numar foarte redus de
organisme sau sunt sterile.

10/14/2017
 Cavitatea bucal
este colonizat, n principal de:
Streptococcus viridans;
Streptococcus mutans (1010 bacterii pe gram de plac dentar);
alte specii de streptococi comensali provenii de pe limb,
mucoasa palatin
i saliv.
diferii anaerobi prezeni mai ales n anurile gingivale,
fcnd parte mai ales din genurile:
Bacteroides;
Fusobacterium;
Actinomyces;
Pophyromonas;
Prevotella, etc.
Majoritatea anaerobilor nesporulai mai sus amintii produc
infecii numai n anumite condiii:
cnd se dezvolt masiv n placa subgingival sau n pungile
parodontale;
la pacienii debilitai sau cu imunodeficiene si cu igiena
dentara deficitara
prin aspiratie pot cauza abcese pulmonare
10/14/2017
 Cavitatea nazal
Staphylococcus aureus (fosele nazale
fiind principalul habitat natural al
acestei specii, alturi de tegument);
Staphylococcus epidermidis
(stafilococ coagulazo-negativ,
comensal);
Corynebacterium spp (difteromorfi);
diferite tipuri de streptococi

10/14/2017
 Faringele
conine un amestec de bacterii nepatogene, cu rol de
inhibare a multiplicrii altor microorganisme
(patogene):
Streptococcus viridans i alte specii de streptococi,
Neisseria spp (comensale),
Staphylococcus epidermidis (comensal).
n faringe, la persoanele sntoase se pot gsi i alte
bacterii, care au potenial de patogenitate, dar
acestea sunt n numr redus i nu se pot multiplica
masiv dect n anumite condiii. Dintre aceste
bacterii patogene fac parte:
Streptococcus pyogenes (streptococ hemolitic de grup A);
Streptococcus pneumoniae;
Haemophillus influenzae;
Staphylococcus aureus (mai ales n criptele amigdaliene).
10/14/2017
 Microbiocenoza colonului
n tubul digestiv (cu exceptia colonului), n mod normal, se gsesc puine
microorganisme sau sau acestea sunt absente, ca de exemplu n stomac, datorit
pH-ului sczut i prezenei enzimelor hidrolitice.
Colonul este cavitatea cu o mare concentraie de microorganisme, aproximativ
1011 microrganisme pe gram de coninut al colonului, dintre care unele sunt
patogene i produc infecii cnd ajung n alte arii anatomice (organe sau
structuri extraintestinale). 20% din continutul MF este reprezentat de bacterii
Exemplu:
Escherichia coli este cauza principal a infeciilor urinare;
Bacteroides fragilis cauzeaz peritonite asociate cu perforaiile intestinale;
Clostridium difficille poate produce colite severe.
Principalele genuri i specii ale microbiocenozei colonului sunt:
Escherichia coli cu numeroase tipuri (serotipuri), dintre care unele sunt
nepatogene iar altele au potenial de virulen i pot determina infecii (fiind
condiionat patogene);
Bacteroides fragilis
Bifidobacterium, Eubacterium, Fusobacterium, Lactobacillus, diferiti BG-,
Streptococcus faecalis i ali streptococi (enterococi).
Pseudomonas aeruginosa
Clostridium spp, mai ales C. perfringens
10/14/2017
 Microbiocenoza vaginal
Pn la pubertate i dup menopauz predomin:
Stafilococi, streptococi, difteromorfi, rare enterobacterii
La femeia adult, odat cu eliberarea estrogenilor,
epiteliul vaginal se ncarc cu glicogen i este
generat acidul lactic, care menine un pH acid i
favorizeaz multiplicarea bacteriilor lactice
Lactobacillus spp (bacilul Dderlein), care atinge o
proporie de aproximativ 90% din totalul
microorganismelor vaginale
Alte microorganisme, in nr redus:
Str. agalactiae (15-20% din femei)

S. aureus (5%)

Enterobacterii

Gardnerella vaginalis

Candida albicans
10/14/2017
 Infectia. Definitie
Infectia reprezinta totalitatea
proceselor biologice care se
desfasoara in organism in cazul
patrunderii microorganismelor
patogene, este conflictul dintre
organismul parazit si organismul
parazitat, cu tendinta de a se produce
o perturbare a homeostaziei.
10/14/2017
 Infectia
Din punct de vedere clinic, infectia poate fi
clinic manifesta (simptome si semne de
suferinta)
subclinica, forme inaparente (interrelatia se
rezuma la raspuns imun, cu modificari minime
care nu perturba homeostazia)
Infectia se caracterizeaza prin
specificitate etiologica: un anumit
microorganism patogen produce o anumita
boala infectioasa
10/14/2017
 Infectia. Postulatele lui Koch
Pentru ca un anumit microorganism sa fie considerat agentul etiologic al
unei anumite infectii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. microorganismul trebuie s fie prezent n
toate cazurile de boal;
2. microorganismul trebuie izolat de la
organismul bolnav i cultivat n cultur pur;
3. boala trebuie s fie reprodus cnd cultura
pur este inoculat la o gazd sntoas
(animal de laborator), susceptibil;
4. agentul (microorganismul) trebuie s poat
fi din nou izolat de la animalul infectat
experimental.
10/14/2017
 Infectia
Procesul infecios poate evolua fie aparent,
simptomatic, ca boal infecioas, fie ca infecie
inaparent, asimptomatic.
n primul caz, evoluia poate fi acut sau cronic,
iar n raport cu cu intensitatea infecia acut
poate evolua diferit, subacut sau supraacut.
n infecia inaparent sau subclinic, martorul
evoluiei ei ntr-un organism este numai punerea n
eviden a apariiei anticorpilor elaborai, care
asigur imunitatea, la fel de important ca i
imunitatea consecutiv bolii.

10/14/2017
 Infectia
Din punct de vedere epidemiologic
exista infectii:
Epidemice: afecteaza un numar mai mare
de persoane decat in mod uzual si pe
suprafete mai extinse
Endemice: infectii prezente la un numar
redus de subiecti dintr-o populatie
prezenta intr-o zona geografica limitata
Pandemice: infectii distribuite pe toata
suprafata globului pamantesc
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
1. Evoluia stadial:
a) incubaia:
este perioada de timp care se scurge de la
ptrunderea microorganismului (contaminare) i
apariia primelor semne de boal.
Durata incubaiei este variabil in raport cu
specia microbian,
gradul ei de patogenitate,
masivitatea contaminrii i
gradul de rezisten al organismului invadat.
Durata incubaiei se msoar n zile, sptmni,
luni sau chiar ore
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
b) debutul bolii:
caracterizat prin apariia semnelor
clinice, de obicei nespecifice:
febr,
indispoziie,
cefalee,
frison,
algii.
Acest debut (prodrom) poate fi
brutal sau
insiduos
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
c) perioada de stare:
pentru cele mai multe boli infectocontagioase se
desfoar dup un tablou clinic caracteristic, care
permite diagnosticul clinic, uneori chiar cu
precizarea etiologiei:
curb febril cu anumite particulariti,
modificri caracteristice ale hemoleucogramei,
fenomene respiratorii,
circulatorii,
digestive,
nervoase,
diferite erupii (exanteme i enanteme), etc.
este perioada decisiv pentru prognosticul bolii, n
care poate intervenii decesul.
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
d) perioada de teminare
poate avea un final letal sau evolueaz spre vindecare
trecand prin periada de convalescenta.
Dupa aceasta faza de convalescenta,
unii indivizi devin purtatori cronici
Altii dezvolta o infectie latenta in care pot surveni recurente
ale infectiei primare
2. Febra
3. Modificri ale tabloului leucocitar:
leucocitoz sau leucopenie,
neutrofilie,
eozinofilie,
monocitoz,
limfocitoz.
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
4. Mecanisme de transmitere i
rspndire a infeciei:
In functie de sursa agentului etiologic
infectiile pot fi:
endogene determinate de microorganisme
apartinand microbiocenozei proprii
exogene determinate de microorganisme
provenite de la un rezervor de infectie care a
strbtut o cale de transmitere si a gsit o
gazd receptiv.
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
Rezervorul (sursa) de infectie este
organismul care adposteste agentul infectios
asigurnd supravietuirea si/sau nmultirea
acestuia.
Rezervor de infectie poate fi:
omul
cu boli infectioase acute sau cronice;
purttor asimptomatic de germeni patogeni.
animalul domestic sau slbatic,
bolnav sau
purttor de germeni;
mediul nconjurtor:
apa (Vibrio cholerae, virusul hepatitic A),
solul (Clostridium tetani, Pseudomonas aeruginosa),
alimente (Salmonella)
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
Transmiterea infectiei se poate face
Direct de la o persoana infectata la persoana sanatoasa
pe cale
sexuala,
sarut,
contact intim,
transplacentar, intrapartum, perinatal
Indirect prin aer, apa, alimente, obiecte contaminate
(lenjerie, prosoape, jucarii, pahare,etc), maini murdare,
vectori (muste, tantari, capuse, purici), parenteral (ace,
seringi, insrtumental medical incorect sterilizat)
Transmitere
Verticala (de la mama la fat/nou nascut - transplacentar,
intrapartum, prin alaptare)
Orizontala de la o persoana la alta
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
Poarta de intrare:
mucoasele tractului respirator,
digestiv,
genital,
plgile,
tegumentele.
Microorganismul poate rmne cantonat aici, rezultnd o
infecie local;
El poate s s se multiplice aici, la poarta de intrare i
toxinele produse s se rspndeasc in organism
(Corynebacterium diphtheriae) ducand la manifestari
sistemice
Microorganismul poate s se rspandeasc (sa disemineze)
spre alte organe i esuturi (meningococul).
10/14/2017
 Caracteristicile infectiei
Diseminarea se poate face
Limfatic (salmonella)
Sanguin bacteriemie, septicemie
Nervos (Clostridium tetani, virusul
rabic, virusul Herpes simplex 1 si 2)

Calea de eliminare: de multe ori este

aceeai cu calea de ptrundere.
10/14/2017
 Infectia cu microorganisme
conditionat patogene
Microorganismele sunt
Microorganisme nepatogene microrganisme care fac parte
din flora normal, care nu produc mbolnvire.
Microorganisme patogene microorganisme care ntotdeauna
cauzeaz boal.
Microorganisme potential patogene (oportuniste)
microorganisme capabil s cauzeze mbolnvire doar atunci
cnd este afectat sistemul de aprare al macroorganismului.
Microorganisme saprofite bacterii care triesc n natur,
se stabilesc rar n organism, au important redus ca factori
patogeni.

Patogenitate capacitatea unui microorganism de a a cauza

boal prin virulent sau toxigenitate.

10/14/2017
 Infectia cu microorganisme
conditionat patogene
Microorganisme conditionat patogene sau
oportuniste
Apartin microbiocenozei corpului uman
Devin patogene in anumite conditii:
1. scaderea generala a rezistentei antiinfectioase
alterarea mecanismelor nespecifice de aparare
diabetici decompensati

Fumatori

Infectii virale

Impiedicarea reflexului de tuse

Imunodeficiente
Pasagere (infectii virale)

Permanente (HIV)

10/14/2017
 Infectia cu microorganisme
conditionat patogene
2. Selectarea de tulpini cu virulenta
ridicata
Castigarea rezistentei la AB prin
tratamente neadecvate
Treceri succesive la gazde susceptibile
cu rezistenta scazuta
Mutatii genetice, recombinarea
materialului genetic bacterian

10/14/2017
 Infectia cu microorganisme
conditionat patogene
3. Inocularea microorganismelor din
microbiocenoze in teritorii ale organismului
normal sterile
Interventii chirurgicale
Traumatisme
Manopere terapeutice invazive
sonde vezicale
Anestezie
Terapie intensiva
Proteze
implanturi

10/14/2017