Terminologie aparat digestiv

• Totalitatea organelor aparatului digestiv exercită trei

funcţii principale.
• Una din funcţii este digestia. Digestia reprezintă
procesul de triturare a alimentelor (prin mestecare,
înghiţire şi amestecare), de amestecare cu sucurile
digestive a produselor prelucrate mecanic şi
transformarea lor în molecule absorbabile.
• Altă funcţie este absorbţia. Această funcţie este
reprezentată de trecera alimentelor digerate prin
grosimea pereţilor tubului gastrointestinal în circulaţia
sanguină, pentru a fi transportate la celule şi ţesuturi.
• Cea de a trei funcţie este excreţia, care reprezintă
procesul de eliminare a produselor neabsorbabile şi a
produselor nefolosite din organism.
 Rădăcini de formare a termenilor medico-
farmaceutici pentru sistemul gastrointestinal

Rădăcini şi sufixe Semnificaţie

Abdomin/o- Abdomen
Celi/o-
Lapar/o-
An/o- Anus
Apendic- Apendice
Bili/o- Bilă,Colecist
Col/e-
Buc/o- Obraji
Cheil/o- Buză

Col/o-Colon/o- Colon

Cist/o- Veziculă, sac

Dent/i- Dinte

Duoden/o- Duoden

Enter/o- Intestin subţire

Esofag/o- Esofag
Fag/o- Înghiţire, mâncare
Gastr/o- Stomac
Gingiv/o- Gingie
Gloss/o-Lingu/o- Limbă
Hepat/o-Hepatic/o- Ficat
Herni/o- Hernie
Ili/o- Ileon
Inghin/o- Inghinal
Jejun/o- Jejun
Lit/o- Piatră
Or/o-Stomat/o- Gură
Peritone/o- Peritoneu
Proct/o- Anus, rect
Pilor/o- Pilor
Rect/o- Rect
Sial/o- Salivă
Sigmoid/o- Colon sigmoid
Steat/o Grăsime
Tub/o- Tub, duct, conductă
Sufixe
-emeză vomă
 Familii de cuvinte formate din
rădăcinile de mai sus.
• Abdomino-
• Rădăcina provine din latinescul abdomen, -inis. Abdere
semnifică a ascunde, a tăinui, iar omen semnifică prevestire,
deoarece în vechime se considera că viscerele animalelor
sacrificate preziceau viitorul.
• Termenul de abdomen defineşte cavitatea trunchiului, situată
între diafragm şi strâmtoarea superioară a pelvisului.
• Abdominocenteză (abdomeno- + gr. kentezis care înseamnă
înţepătură) înseamnă puncţie abdominală efectuată pentru
evacuarea unui lichid. Se face în scop diagnostic sau
terapeutic. Sinonim: paracenteză.
• Abdominoscopie (abdomino- +gr. Scopia care semnifică
examinare) înseanbă examinarea vizuală a cavităţii
abdominale.
• Buco-
• Rădăcina provine din latinescul bucca, -ae,
adică „buca obrazului”. Termenul bucal (buco-
+al) se referă la gură şi obraji.
• Bucofaringian (buco- + gr. pharynx, care
semnifică faringe) sinonim cu orofaringian.
• Celio-
• Rădăcina provine din grecescu Koilia = pântec.
• Celioscop (celio- + scopos gr.) = instrument
pentru examinarea vizuală a cavităţii
abdominale.
• Celiotomie (celio- + tome gr.= tăiere, secţiune)
sinonm cu laparotomie.
• Cheilo-
• Rădăcina provine din grecescul kheilos =
buză.
• Cheilită (cheilo- + ită) = inflamaţia buzelor.
• Cheiloplastie (cheilo- + plastos gr. =
modelat) = operaţie de chirurgie plastică
la nivelul buzelor.
• Cheiloschizis (cheilo- + skisis gr. =
despicătură, despărţire) = buză cu
despicătură mediană, aşa numita buză de
iepure.
• Entero-
• Rădăcina provine din cuvântul grecesc enteron =
intestin.
• Enteralgie (entero- + algos gr. = durere) = durere
intestinală.
• Enterită (entero- + ită) = inflamaţia intestinului subţire.
• Enterobacter ( entero- + bakteria gr. = baston) =
microb, bacil mobil din familia Enterobacteriacae, care
colonizează tubul intestinal şi care pot produce în
anumite condiţii infecţii nozocomiale.
• Enteroplastie (entero- + plastos gr. = modelat) =
înlocuirea sau mărirea chirurgicală a unor organe
cavitare cu ajutorul unui segment de intestin. Când
vorbim de intestin subţire putem spune ileoplastie, iar
când materialul pentru plastie este colonul vorbim de
coloplastie.
• Enterocolită (entero- + kolon gr. = intestin gros + ită) =
inflamaţia intestinului subţire şi gros.
• Gastro –
• Rădăcina din grecescul gaster, gastros = stomac.
• Gastralgie (gastro- + algos gr. = durere) = durere
epigastrică spontan sau la palpare.
• Gastrită (gastro- + ită) = inflamaţia mucoasei gastrice
indiferent de etiologie.
• Gastroenterită (gastro- + enteron + ită) = inflamaţia
mucoasei gastrice şi intestinale indiferent de
mecanismul producerii.
• Gastroenterologie (gastro- + enteron + logos) =
ramură a medicinei care studiază stomacul şi
intestinul. Prin extensie se ocupă de întreg tubul
digestiv.
• Gastroplegie (gastro- + plege gr. = lovitură) = paralizia
stomacului cu dilataţie consecutivă.
• Laparo-
• Rădăcina vine din grecescul lapara =
abdomen, flanc.
• Laparoscop = sinonim cu celioscop.
• Laparoscopie = sinonim cu celioscopie.
 Termeni simptomaticic referitori la
tubul digestiv.
Termeni siptomatici Semnificaţie

Anorexie Lipsa poftei de mâncare

Afagie Imposibilitatea de a
înghiţii
Ascită Lichid acumulat în
cavitatea peritoneală
Bucal Cu privire la gură, obraji

Stomatită Inflamaţie a gurii

Apetit proces complex senzorial afectiv care deseminează
pofta de mancare , dorința și plăcerea de a manca
Foamea necesitatea organismului de manca, caracterizată
prin creșterea ingestiei de alimente; este descrisă
de pacient ca o senzație de gol epigastric ( care
necesită ingestia de alimente pentru ameliorarea
acestei senzații)
sațietatea senzație de plenitudine gastrică
Inapetența :lipsa poftei de mancare ; se întalnește în
(anorexia) neoplasme, nevroze, boli psihiatrice (anorexia
mentală) ; unele parazitoze (giardia); boli
organice de obicei grave , în stadiu terminal
(insuficiență renală cronică)însoțite de scăderea
ponderală (ce duce la apariția plicii abdominale);
anorexia poate fi recent instalată sau cu debut
progresiv (cand este însoțită de scăderea
ponderală);
 hiperfagia ( hiperorexia): creșterea poftei de mancare ; se
întalnește în hipertiroidism(b.
Basedow), la gravide (fiziologică) ,
în parazitoze, diabet zaharat

 bulimia : creșterea patologică a poftei de

mancare ( mese copioase); de obicei
pacientul provocandu-și vărsături ,
curba ponderală neinfluențată
 sitofobia : teama de a se alimenta (în
aerogastrie și stenoză pilorică);

 sațietatea apare în bolile care diminuă

precoce : capacitatea de rezervor a
stomacului (rezecții gastrice)
sau în staza duodenală ;

 parorexia : desemnează un apetit viciat,

tendința de a ingera substanțe
nocive sau improprii (pămant,
cretă, păr)
Pirozis senzaţie de arsură retrosternală
care porneşte din epigastru
spre esofag şi faringe
asociată cu un gust acru ; se
produce din cauza unui reflux
de lichid gastric în esofag
(cauze frecvente : aerofagia,
hernia hiatală)
Cheilită Inflamaţie a buzelor
Glosită Inflamaţie a limbii
Gingivită Inflamaţie a gingiilor
Sialită Inflamaţie a glandelor
salivare
Anchiloglosă Defect ligual caraqcterizat
prin fren scurt şi cărnos
Varice esofagiene Vase dialtate şi sinuase
situate în partea inferioară
a esofagului, care se pot
ulcera şi produce hemoragii
Esofagită Inflamaţie a aesofagului
Gastrită Inflamaţie a stomacului
Icterul = este coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor,
determinată de impregnarea acestora cu bilirubină.
Depozitarea bilirubinei în ţesuturile bogate în elastină, are loc
când nivelul seric al acesteia creşte peste 1.5 mg/dl, când
icterul devine vizibil (la nivelul sclerelor)
În funcţie de sursa bilirubinei, putem deosebi:
 icter prehepatic – prin hiperproducţie de bilirubină, ca
urmare a unei hemolize intravasculare
 icter hepatic – prin leziuni hepatocelulare
 icter posthepatic – prin obstrucţia căilor biliare.
Zone de elecţie la nivelul cărora vom identifica icter : sclere,
palme, plante, abdomen.
Coloraţiile pseudoicterice: ex. intoxicaţia cu caroten, trebuie
diferenţiată de icter prin vizualizarea întregii suprafeţe
corporale, este vizibil la nivel palmo-plantar, dar lipseşte la
nivelul sclerelor şi pe abdomen.
va fi cercetată inclusiv culoarea scaunului şi a urinii
Reflux gastroesofagian Întoarcerea conţinutului gastri
în esofag, care poate produce
dureri sau arsuri numite
pirozis, situate retrosternal
Ulcer peptic Erodrea peretelui unui segment al
tubului digestiv, cauzată comun
de Helicobacter pylori
Ulcer gastric Ulcer localizat în stomac
Ulcer duodenal Ulcer localizat în duoden
Gastroenterită Inflamare a stomacului şi
intestinului subţire
Enterită Inflamare a intestinului subţire

Ileită Inflamaţia părţii terminale a

intestinului subţire
Colită Inflamaţie a intestinului gros
Apendicită Inflamaţie a apendicelui
Colită ulcerativă Inflamaţie cronică însoţită de
ulceraţii la nivelul colonului
Diverticul Cavitate anormală care
comunică cu un organ tubular,
în cazul de faţă cu intestinul
Diverticulită Inflamaţia diverticulului
Diaree Eliminare frecventă de scaune
lichide
Dizenterie Inflamaţia intestinului cu producerea de
scaune foarte frecvente, însoţite de sânge,
datorate unor bacterii sau protozoare
(Ameba dizenterica)
Constipaţie Eliminarea rară sau incompletă
a materiilor fecale, urmată de
uscarea şi întărirea materiilor
fecale
Hematochezie Sânge roşu în materiile fecale
Melenă Scaun neagru, lucios, datorită
sângelui digerat
Steatoree Scaun foarte grăsos
Dispepsie Indigestie, de la grecescul
pepsis =
Disfagie digestieDificulatate în a înghiţi
Greaţă Senzaţie iminentă de vomă.
Poate prcecede voma
Eructaţie Emisie de gaze însoţie de
zgomot prin gură
Regurgitaţie Întoarcerea alimentelor
masticate şi amestecate cu
salivă din stomac în gură
Flatulenţă Gaze în cantitate mai mare
în stomac sau intestine
Halitoză Răsuflare urât mirositoare
Sublingual (hipoglosal) Sub limbă

Hematemeză Vomă cu sânge de origine

digestivă care are apect de
„zaţ de cafea”,
Hernie Ieşire a unui organ de la locul
normal

Hernie hiatală Trecerea unei părţi a

stomacului din abdomen în
torace printr-un orificiu
diafragmatic
Hernie inghinală Trecetea unui organ
intraperitoneal prin peretele
abdominal în regiunea
inghinală
Hernie ombilicală Ieşire din cavitatea
abdominală a unui organ prin
slăbirea peretelui abdominal la
nivelul ombilicului
Hernie încarcerată Hermie ireductibilă, care nu mai
revie în abdomen şi care poate
produce o obstrucţie în tranzitul
intestinal
Hernie strangulată Hernie care atât de strânsă încât
poate produce porirea circulaţiei
la nivelul organului herniat, care
poate deveni gangrenoasă şi
poate prroduce necroză
Prolaps Coborârea unui organ sau a unei
pârţi a acestuia.
Volvulus Răsucirea unei porţiuni de organ
(intestin) sau a unui organ în jurul
pediculului său. Poate produce
obstrucţie, hipoirigare şi chiar necroză
Polip Tumoră care protruzionează
într-o cavitate
Polipoză Polipi multiplii într-un organ
cavitar. Mare potenţial ca un
polip să se malignizeze

Peritonită Inflamaţie a peritoneului

Proctită Inflamarea rectului şi anusului

Hemoroid Vene varicoase în regiunea
anală (din gr haimorrhois =
venă care pare a fi sângerâdă)
Fistulă perianală Cale anormală de pasaj din anus
sau rect la tegumente
 Termeni folosiţi pentru proceduri şi
teste de diagnostic
Biopsie (Bx) Scoaterea uni fragment de ţesut şi
studiul său microscopic
- incizională Scoaterea unei porţiuni lezate
pentru studiu microscopic
- excizională Scoaterea leziunii în totalitate
pentru ex bioptic
Endoscopie Examinarea vizuală a interiorului
unui organ cavitar sau a unei
cavităţi a organismului
- esofagoscopie Examinarea esofagului cu
fibroscopul
- gastroscopie Examinarea stomacului cu
fibroscopul
- endoscopie gastrointestinală Examinarea esofagului, stomacului
superioară şi duodenului
(esogastroduodenoscopie)
- colonoscopie Examinarea luminală a intestinului
gros
- sigmoidoscopie Examinarea intralumenală a
sigmiodului
- proctoscopie Examinarea rectului şi anusului
Laparoscopie sau peritoneoscopie Examinarea abdomenului, în scop
diagnostic, dar cel mai frecvent în
scop operator
Radiografie Imagine cu raze X în scop
diagnostic
Irigografie Radiografie cu raze X a colonului
după administrarea unei clisme cu
bariu
 Termeni folosiţi în chirurgire
Termeni chirurgicali Semnificaţie
Glosectomie Excizia limbii
Glosorafie Sutura limbii
Esofagoplastie Refacerea esofagului
Gastrotomie Incizia stomacului
Gastrectomie sau rezecţie gastrică Excizia unei porţiuni sau a
stomacului în totalitate
Gastroenterostomie Efectuarea unui traiect artificial
printr-o deschidere şi sutură între
stomac şi intestin
Abdominocenteză sau paracenteză Puncţie cu aspiraţia unui lichid din
cavitatea abdominală
Laparatomie sau celiotomie
Chirurgie laparoscopică
Herniorafie
Colostomie sau anus artificial
Ileostomie
Incizie cu deschiderea abdomenului
Chirurgie abdominală cu ajutoru
laparoscopului
Repararea unei hernii
Reprezintă deschiderea colonului l
peretele abdominal pentru a permit
evacuarea materiilor fecale înainte d
obstacol
Exteriorizarea lumenului intestinulu
subţire la tegumente, pentru a evacu
conţinutul acestuia
Anastomoză Sutura între două organe cavitare
pentru a reface continuitatea

Apendicectomie Excizia apendicelui bolnav

Polipectomie Excizia unuia sau unor polipi

Fistulectomie Excizia unei fistule

Hemoroidectomie Excizia hemoroizilor

 Termeni terapeutici
Termeni terapeutici Semnificaţie
Lavaj sau spălătură gastrică Introducerea pe gură a unui tub
până în stomac pentru evacuarea
conţinutului gastric şi introducerea
de lichid pentru spălarea
stomacului

Aspiraţie nazo-gastrică Introducerea unui tub subţire prin

nas în esofag şi apoi în stomac în
scopul de a prelua secreţiile
gastrice sau pentru alimentarea
pacientului
 Unele clase de medicamente utilizate în tratamentul bolilor
gastrointestinale.
Clase de medicamente
Antiacide semnificaţie

Antagonişti ai receptorilor de H2 Diminuează secreţia de acid

clorhidric a mucoasei
gastrice
Alcalinizante Bicarbonat de sodiu, Anti + acidus lat. = acru.
fosfatul disodic Defineşte medicamentele
Neutralizante Carbonatul de calciu, care acţionează local
oxidul şi carbonatul de intragastric prin mecanism
magneziu, hidrooxidul şi chimic (reacţie de dublu
fosfatul de aluminiu schimb) sau fizic (adsorbţie)

Adsorbante Silicaţi, săruri de bismut,

cărbune
Antidiareice Anti + dia gr.= prin + rhein gr. =
a curge. Defineşte medicamente
care diminuă peristaltismul,
frecvenţa scaunelor şi sacad
frecvenţa şi intensitatea colicilor
abdominale

Antiemetice sau antivomitiv Anti + emetikos gr. Sau

emeticus lat. = care produce
vărsături. Sau anti + vomitare
lat. = a vărsa. Medicamente cu
acţiune centrală sau periferică
care prvin sau combat greţurile
şi vărsăturile.
Antispastice sau Anti gr. + spasticus lat., spatikos gr.= care
spasmolitice trage înăuntru. Spasmos neologr. = spasm.
Definiţie=medicament sau factor fizic care
previne sau scade spasmul (contractura),
reducând la normal tonusul sau producând
relaxarea acestor muşchi. Se descriu două
grupe de medicamente antispastice:
neurotrope şi musculotrope.
Carminative Etimologie: din latina medievală carminium,
sau din arabicul quirmiz sau kermes =
colorant roşu de origine animală sau
vegetală + minium lat. = oxid de plumb
roşu. Definiţie = medicamente care
favorizează prevenirea sau eliminarea
gazelor din intestin şi calmarea durerilor
abdominale (ex infuzia de mentă sau
anason)
Catartice Etimologie: katharthikos gr. = purificator,
sau katharsis = curăţenie.
-Laxative Definiţie = substanţe cu efect purgativ.
-Purgative Produc hipersecreţia glandelor intestinale
-Drastice şistimularea peristaltismului în urma iritaţiei
mucoasei.

Laxative Etim. = laxare lat. = a relaxa, a lărgii şi laxus

= destins, larg.
Definiţie = preparate care produc purgaţie.

Purgative Purgativus sau purgere lat. = a curăţa.

Definiţie = laxativ cu acţiune brutală de
evacuare a tubului digestiv. Folosirea
prelungită expune la toloranţă şi tulburări
hidroelectrolitice.
 Termeni folosiţi pentru ficat şi pancreas
• Cuvinte derivate din următoarele prefixe
• Bilio-
• Are originea în cuvântul latinesc bilis, care înseamnă = „fiere, referitor la bilă”.
Exemple de cuvinte derivate din prefixul bil-
• Bilirubină (bilio + ruber, rubram, rubru, din lattină, care înseamnă roşu + - ină) =
pigment biliar produs prin degradarea hemoglobinei în ficat şi alte organe bogate în
ţesut reticuloendotelial.
• Bilirubinemie (bilio- + rubr + - ină + haima din greacă + - atos care semnifică sânge)
= reprezintă concentraţia bilirubinei din sânge.
• Bilirubinurie (bilio- + ruber + - ină + ouron din greacă „urină”) = semnifică
concentraţia bilirubinei în urină. Este o manifestare patologică care apare în icterele
din hepatite sau din obstrucţia căilor biliare (ictere mecanice).
• Cole-
• Formează cuvinte care provin din rădăcina grecească khole care semnifică „bilă”.
• Colecist (cole- + kystis din greacă = „sac, vezică”) = semnifică vezică biliară.
• Colecistită (cole- + kystis + - ită) = semnifică inflamaţia vezicii biliare (acută sau
cronică).
• Colecistectomie (cole- = kystis + ektome gr „excizie”) = semnifică extracţia
chirurgicală a vezicii biliare.
• Colecistostomie (cole- + kystis + - tome gr „tăiere” sau tomnein „a tăia
secţiuni") = incizia veziculei biliare în diferite scopuri:explorare, extragerea
calculilor sau drenaj.
• Colecalciferol (cole- + calx, calcis,dil latină semnifică „var, calciu” + fero, ere,
din latină care semnifică „ a aduce, a purta”) = semnifică vitamina D3.
• Hepato –
• Rădăcina vine din cuvântul grecesc hepar, hepatos.
• Hepatită (hepato- + - ită) = reprezintă inflamaţia ficatului, care se poate
vindeca sau evolua spre ciroză.
• Hepatocit (hepato- + kytos în greacă semnifică „celulă”) = celula hepatică.
Asigură funcţiile hepatice.
• Hepatomegalie ( hepato- + megas, megalos în greacă semnifică „mare”) =
mărirea volumului ficatului obiectivată prin palpare, percuţie sau paraclinic.
• Heparină (hepato- + -ină) = denumeşte o substanţă anticoagulantă
descoperită în ficat.
• Hepatocel (hepato- + kele în greacă semnifică „ hernie, tumoră”) = semnifică
hernierea ficatului.
 Clase de medicamente utilizate în terapia
bolilor hepato- pancreatice.
• Colagoge sau substanţe colecistokinetice. Denumesc medicamentele care
stimulează secreţia biliară a celulelor hepatic, contracţia veziculei biliare şi
eliminarea bilei în intestin. Etimologie. Colagoge (khole, gr care semnifică
„bilă” = agogos gr „care conduce spre eliminare”). Colecistokinetic (khole +
kystis gr „sac, vezică” + kineticos gr „care se mişcă”, derivat din kineien „a
mişca”).
• Coleretice = denumesc generic medicamente care stimulează secreţia bilei
de către celula hepatică. Etimologie. Cuvântul îşi are originea în khole gr. +
airein gr. „a lua” sau rhegnynai gr. „a curge”.
• Colestatice = definesc substanţele care inhibă secreţia biliară (parţial sau
total). Etimologic are originea khole gr. + staticos gr. „ care opreşte”..
• Hepatoprotectoare = sunt medicamnetele care acţionează împotriva acţiunii
sau efectelor secundare nocive ale unor substanţe hepatotoxice. Etimologie:
hepar, atos, gr. „ficat” + protectia lat. „apărare”.
• Hepatotrope sunt medicamente care au tropism pentru ficat. Etimologie:
hepar, atos + trope gr. „întoarcere”.
 Termeni anatomici
Termeni anatomici Semnificaţie

Ficat Organ care secretă bilă în duoden, situat în partea superioară

Vezica biliară, vezicula biliară, bila, colecist
Pancreas
Căi, canale, ducte biliare
dreqaptă a abdomenului
Organ care stochează secreţia ficatului în perioadele
interdigestive.
Organ abdominal care secretă sucuri necesare în digestia
intestinală
Canalele prin care se excretă bila produsă de ficat
 Termeni chirurgicali
Termeni chirurgicali Semnificaţie

Colecistectomie Excizia coleccistului

Colecistectomie laparoscopică Extracţia coleciastului cu ajutorul laparoscopică

Colecistolitotomie Incizia colecistului urmată de extracţia calculilor

Coledocolitotmie Incizia coledocului urmată de extracţia calculilor

Pancreatectomie Excizia pancreasului

 Termeni referitori la simptomatologie
Termeni referitori la simptomatologie Semnificaţie

Hepatomegalie Ficat mare

Hiperbilirubinemie Bilirubină crescută în sânge

Icter (hepatită, gălbenare) Colrarea în galben a mucoaselor şi tegumentelo, ca urmare a creşterii

bilirubinei în sânge
Greaţă Senzaţie de vomă

Varice esofagiene Dilataţii ale venelor esofagului inferior, care se pt ulcera şi pot produce
hemoragii digestive superiore importante, care pot pune viaţa în perico.
Apar mai ales în ciroze
Hepatită

Hepatită A

Hepatită B

Hepatită C Infecţie a ficatului cu virusul hepatitei A, B, sau C.

Transmitere orală prin contaminarea alimentelor sau apei cu fecale

Transmitere sexuală sau prin contactul cu sângele sau fluide de origine

sanguină contaminate cu virusul hepatitei B
Transmitere prin sânge contaminat

Ciroză Este o boală cronică a parenchimului hepatic caracterizată prin

distrugerea hepatocitelor şi dezvoltarea ţesutului conjunctiv de
susţinere. Etiologie: virală, alcoolică, biliară sau carenţială. Etimologie
cirro gr. = „galben”.
Colangită Inflamaţia căilor biliare

Colecistită Inflamaţia veziculei biliare

Colelitiază Existenţa calculilor în vezicula biliară şi a căilor biliare

Coledocolitiază Existenţa calculilor în căile biliare

Pancreatită Inflamaţia pancreasului

Colangio-pancreatografie endoscopică retrogradă Procedură care se efectuează cu ajutorul fibroscopului, care

poate folosii şi razele X în scopul examinării canalelor biliare şi
pancreatice

Colangiogramă Procedură care foloseşte razele X pentru a vizualiza căile biliare,

mai ales în timpul operaţiei (peroperatorie)

Colecistogramă Procedură care foloseşte razele X pentru a vizualiza colecistul

după ingestia orală de iodură