Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

regnul animal şi regnul Protista (alge. regnul Monera. Streptococcus pneumoniae C. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. citoplasma conţine apă. Animalia C. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E. bacteriei C.38. este format dintr-un singur cromozom D. nucleoidul conţine ADN B. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. regnul eucariote D. ribozomii 39. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. protozoare. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . prezintă membrană nucleară B. bacterii) E. bacterii) 44. Regnurile lumii vii sunt: A. Protista. este o ramură a biologiei. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. nucleul B. Neisseria meningitidis E. peretele celular conţine peptidoglican C. are o lungime de 2-4 mm 42. conferă caracterul de celulă diploidă. Streptococcus agalactiae 41. peretele celular E. cromozomul are formă lineară E. D. care studiază bacteriile C. este o ramură a biologiei. sporul D. E. molecule organice şi anorganice D. regnul procariote. Streptococcus pyogenes D. 43. fungi. Metaphyta. regnul animal. protozoare. citoplasma C. Ce studiază microbiologia? A. de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). vegetal şi regnul Protista (alge. regnul animal şi regnul vegetal B. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9). Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. Alegeţi răspunsul fals: A. Staphylococcus aureus B. de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. fungi. regnul animal.

D.celule eucariote E. E. parazitologiei C. Louis Pasteur 47. bacteriologiei D. B.celule procariote D. unicelulare B. procariote C. procariote E. multicelulare C.celule eucariote C. Bacteriologia studiază microorganisme: A.celule procariote 48. unicelulare cu membrană nucleară E. acelulare D. eucariote 49. virusuri. acelulare D. Identificaţi corespondenţa corectă: A. prioni. de dimensiuni nanometrice 50. eucariote B. taxonomiei E. Lejeune C. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. C. Virusurile sunt microorganisme: A. Gregor Mendel E. acelulare D. helminţi. J. fungi. micologiei B. Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. virusologiei 46. unicelulare B. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A.A. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera. bacterii. regnul Animalia şi regnul Plantae 45. multicelulare 9 . Helminţii sunt organisme: A. Carl Linné D. F.microorganisme eucariote B. procariote C. Galton B.

protozoare 52.stafilococi 55. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri. în ciorchine – streptobacili B. sferice B. Bacteriile sunt: A. „racheta” D. în diplo. protiste inferioare C. Actinomyces sunt: A. acelulare E. streptococi D. bacili cu capete drepte 57. coci cu aspect de bastonaşe 10 . formă sferică – coci B. „ pişcot” B. protiste superioare B. spiralate C. vibrioni B. Bacteriile din sp.E. cu formă de bob de cafea D. eucariote D. în spirale –cocobacili E. de dimensiuni nanometrice 51. Bacteriile sub formă de bacili sunt A.vibrioni C. „virgulă” E.stafilococi D. cu formă de virgulă 54. stafilococi E. diplobacili C.streptococi D. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A. „litere chinezeşti” 56. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. în lanţ. „bob de cafea” C. cu formă de bastonaş E. formă de bastonaş – stafilococi E. în ciorchine . Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. formă spiralată –spirili C. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A.

gonococii B. 0. cu perete rigid D. gonococii 63. 0. gonococii E. nu au perete celular D. spirochete fixe. 2 – 5 μm E. E. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B. cu aspect de litere chinezeşti D. au membrana nucleară C. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. saprofiţi. în general patogeni C. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. streptococii D. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. stafilococii D. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A.6-1 nm B. meningococii E. C. în general saprofite. spirili falşi E. spirochete saprofite. cum ar fi Treponema pallidum 61. streptococii 62. pneumococii C. 0. grupată în ciorchine E.6-1 μm C.6-1 mm 59. foarte rezistente 11 . meningococii C. Cocii au diametrul de aproximativ: A. au perete celular B.B. spirili adevăraţi. cu perete rigid B. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. Bacillus anthracis este o bacterie: A. stafilococii B. spirili adevăraţi. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. nu au ADN E. D. 2 – 5 nm D.

în timpul diviziunii celulare D. aparatul Golgi 68. Prin meioză 12 . antibiogramei D. spirilii D. Treponema pallidum E. fagocitoză B. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. stafilococilor C. vibrionii C. Bacteriile cu mai multe ture de spire. ribozomi C. factorilor de mediu B. Vibrio cholerae 69. macrofagelor C. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. Ribozomii au rol în: A. antibioticelor 66. lizozomi B. sunt: A. într-o moleculă de ADN circular E. Bacillus anthracis E. Diviziunea celulară la bacterii este: A. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. spirochetele B. plastide E. Treponema pallidum 70. fenomenul de germinare 65. diapedeză C. Mycoplasmelor D. sinteză proteică D. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A. streptococilor B. sinteză lipidică E. anticorpilor E. sub formă de ADN ribozomal B. mitocondrii D. în nucleul celular C.64. Bacteriile au informaţia genetică: A. saprofite.

perete celular. capsulă. spor. perete celular 76. citoplasma. fimbri. pili 74. peretului celular B. nucleoid D. capsula B. fimbri. capsulă. citoplasmă cu ribozomi. perete celular. perete celular. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A.B. capsulă. nucleoid. membrana celulară. membrană citoplasmatică. membrană celulară. nucleoid E. nucleoid E. capsulă. citoplasmă. perete celular C. nucleoid. flageli. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. ADN mitocondrial B. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. citoplasmă cu ribozomi. ARN bacterian 13 . Plasmide C. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. Ribozomi D. flageli 73. spor. nucleoid. membrană citoplasmatică. perete celular C. nucleoid D. citoplasmă cu ribozomi. citoplasma. membrana celulară. perete celular D. nucleoid. cili. nucleoid E. perete celular B. capsula. membrana citoplasmatică. perete celular. ribozomi. membrană plasmatică. nucleoid. nucleoid E. citoplasma. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. capsula. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. citoplasma. capsulă. porilor nucleari 72. perete celular. D. E. citoplasma. ribozomilor C. nucleoid. nucleoid. mitocondriilor D. capsulă. membrană citoplasmatică. membrană plasmatică. spor B. nucleu. capsulă. nucleoid C. perete celular C. nucleoid. capsula. citoplasma. citoplasmă. cili. citoplasmă. perete celular. nucleoid 75. citoplasmă. nucleu. flageli. capsulă B. membrană plasmatică. nucleului E. perete celular. capsulă. C. citoplasmă. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. citoplasmă. membrană citoplasmatică. citoplasmă cu ribozomi. perete celular. membrană celulară. pili. perete celular D.

mobile E. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. sunt: A. cu perete flexibil D. saprofite. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. rezistenţa la antibiotice 78. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E. iar informaţia este copiată pe ARNt. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport. sinteza de exotoxine D. iar informaţia este copiată pe ARNt. spirochetele C.E. incluzii cu metafosfati. Aceste structuri sunt: A. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. iar informaţia este copiată pe ARNm. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B. incluzii cu metafosfati. Bacteriile cu mai multe ture de spire. ADN capsular 77. spirilii adevăraţi B. cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. Treponema pallidum 14 .incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. rezistenţa la Penicilina C. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol. iar intracitoplasmatic ARNm. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular.

se prezintă pe frotiu de culoare: A. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false 82. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E.81. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E. participă la diviziunea celulară B. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. cu o grosime de 15-20 nm B. Bacteriile Gram pozitive. galben E. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D. la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A. sinteza peretului celular C. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D. violet 15 . negru D. barieră osmotică B. în urma coloraţiei Gram. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. formarea septului de diviziune E. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. sinteza proteică D. prezintă plasmide 84. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. verde B. roşu C. generarea energiei celulare 83.

au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E. apar mai ales la bacteriile Gram negative E. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. au rol în locomoţie E. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90. procesului de conjugare sexuală E. Bacteriile Gram negative. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). sunt structuri drepte. rigide fara rol in locomoţie B. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. filamentoase. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C. reprezintă factori de patogenitate C. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. în urma coloraţiei Gram. negru 88. violet E. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. sunt structuri multiple. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. rigide 92. verde C. scurte D. roşu D. sunt structuri multiple. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A.87. proteinelor ciliare. galben B. se prezintă pe frotiu de culoare: A. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. filamentoase.

Neisseria meningitidis E. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. aderarea la structurile celulare ţintă B. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. capsula. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Clostridium perfringens D. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. să adere la structurile celulare ţintă 95. un strat polipeptidic care înveleşte celula C.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. Structura facultativă a bacteriilor. să manifeste mobilitate E. filamente mici negre în interiorul celulei B. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. un halou necolorat în jurul celulei E. este învelişul extern al unor bacterii B. are funcţie antifagocitară importantă C.93. o sferă colorată în interiorul celulei D. formarea fusului de diviziune 94. Haemophillus influenzae C. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. transferul de material genetic C. crearea unui canal de conjugare D. este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. poate fi capsula flexibila . formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. Streptococcus pneumoniae B. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. Staphilococcus aureus 98. capsulă 17 . capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96.

Învelişul extern al unor bacterii. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. aşezare centrală – Clostridium tetani C. C. Genul Corynebacterium 103. Genul Vibrio C. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. capsula.B. Genul Corynebacterium 104. Genul Neisseria C. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. D. Genul Escherichia E. aşezare centrală – Bacillus cereus E. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. poate fi de mai multe feluri: A. aşezare subterminală. Genul Clostridium E. aşezare terminală. E. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101. Genul Streptococcus D. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. Genul Streptococcus D.Clostridium tetani 18 . Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A. spor pili forma vegetativă cili 100. sintetizeaza proteine D. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. Genul Staphylococcus B. este forma de rezistenţă a bacteriilor B. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. în condiţii prielnice. Genul Bacillus B.Bacillus anthracis B.

Protozoarele E. Fungii D. Nucleu de tip eucariot au: A. Protozoarele E. Mitocondriile sunt prezente la: A. Bacterii C. Virusurile D.Complement multiplu 1. Protozoarele E. Bacteriile C. Helminţii 4. Fungi D. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Mucegaiuri – înmugurire D. Virusuri B.cicluri de viaţă complexe E. Bacteriile C. Virusurile B. Fungii B. Levuri – mitoză C. Helminţi 6. Bacteriile . Prionii D. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A.replicare binară B. Fungii D. Prionii 3. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Helminţii E. Bacteriile C. Protozoare E. Virusurile B. Virusurile B. În regnul Protista intră următoarele: A. Nu au nucleu: A. Helminţii . Bacteriile C. Levurile 5. Protozoarele 2.

Fungii . cu organizare primitivă B. Fungii . Protozoarele . Fungii . celule de tip eucariot. Bacteriile . Care sunt asocierile false: A. aparat Golgi 20 . Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. fara membrană nucleară.mitocondrii.capsida proteică. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E.perete rigid ce contine chitina C. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E. Bacteriile . Fungii . Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D. Celula procariotă . Celula eucariotă – organite celulare absente 12. Celula eucariotă . Celule procariote . Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu. Celula eucariotă . celule de tip eucariot. Protozoarele . reticul endoplasmic. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare.nucleoid. constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C.7. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D.nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. Care sunt afirmaţiile false: A. celule de tip procariot. lizozomi. cu organizare superioara C. Bacteriile . cu organizare superioară C. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. anvelopa lipoproteica B.membrană flexibila E. fara membrană nucleară.perete rigid ce conţine chitina 8. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. anvelopa lipoproteică B.perete rigid ce contine chitina 9.membrana flexibila E. alcătuiţi din ADN B. Virusurile .perete rigid ce contine peptidoglican D. cu organizare primitivă B.perete rigid ce contine chitina C.perete rigid ce conţine peptidoglican D. Care sunt asocierile adevarate: A. celule de tip procariot.nucleoid.capsida proteică. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A.

Lipsa capacităţii de diferenţiere D. Mecanismele de sinteză a proteinelor B. Endocitoza B.bacterii din aceeaşi specie. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Diviziunea binară 15. E. divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . Serotipul . Clona .bacterii din aceeaşi specie. Diviziunea binară E. Mitoza 14.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D.bacterii din aceeaşi specie. Specia B.B.unitatea taxonomică fundamentală 18. Ordinul E. Genul .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B. Informaţia codificată în ADN E. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Care sunt asocierile false: A. Nu formează organisme multicelulare E. Lizotipul . Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E. Celule animale . D. Biotipul D. Informaţia codificată în ARN D.unitatea taxonomică fundamentală B. Specia . Tulpina .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A. C. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C. Capacitatea de diferenţiere C. Genul . Endocitoza B. Familia C.perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13. Familia . Clasa 17. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. Capacitatea de a forma organisme multicelulare D. Organitele celulare C. Care sunt asocierile adevărate: A. Capacitatea de diferenţiere 16.

Gonococii – perechi 23. de coci urmatoarele bacterii: A. Pneumococii D. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D. Neisseria D. Staphylococcus B. Dispoziţia D. Meningococii – lanţuri E.D. Stafilococ – forma perfect sferica B. Stafilococii B. Corynebacterium E. Biotipul . Au formă de bacili: 22 .lanţuri C. Meningococii C. Forma C. Coloraţia B.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Stafilococii B. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Tipul coloniilor 20. Streptococul – drept sau uşor încurbat E. Nu au dispunere în lanţuri: A. Care sunt asocierile corecte: A. Colonia . Meningococii C. Pneumococii – perechi B. Au forma sferică. Streptococii 24. Caracteristicile biochimice E. Pneumococ – reniform C. Gonococul – bob de cafea 22. Gonococii E. Stafilococii . Gonococii E. Streptococii – ciorchini D. Streptococii 25. Mycobacterium 21. Pneumococii D. Streptococcus pneumoniae C. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E.bacterii din aceeaşi specie. Dispunere caracteristică în perechi au: A.

Anthracis – bacili cu capete drepte B. Nucleoidul 23 . Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. C. Actinomyces .bacili scurţi sub forma de virgulă C. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D.A. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. Mycobacterium 28.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Care sunt afirmaţiile false: A. Treponema D. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Leptospira C. B. Sunt bacterii cu forma spiralată: A. Formele L nu au perete celular B. Leptospira E. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Mycobacterium – corzi E. Treponema B. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E. Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Mycoplasmele nu au perete celular C. D. Care sunt asocierile corecte: A. E.sub forma literelor chinezeşti 27. Bordetella B. Vibrio E. Intra în categoria cocobacili: A. Corynebacterium 29. Neisseria D. Brucella C. Vibrio cholerae . Corynebacterium .

cu pori mici B. C. Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. D. Streptoccocus pneumoniae D. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Are o structură complexă B. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. Sporul D. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Are o grosime de 15-50 nm C. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. Peretele celular E. Nu conţine acizi teicoici E. Neisseria meningitidis B. E. Conţine acizi teicoici 35. Streptoccocus viridans 37. Cilii B. Capsula 33. Escherichia coli C. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată. obţinută din bacterii Gram pozitive E.B. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D. Este acoperit de membrana externă 34. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Pilii C. Este uniform. Are o structură trilaminară 24 . Staphyloccocus aureus E. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. Este subţire (3-8 nm) C. Membrana citoplasmatică: A. parţial lipsită de perete celular.

Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C. Este puternic acidofilă 42. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. ce codează informatia genetică C. Participă la formarea septului de diviziune E. Este fin granulată E. cefalosporine) B. Apar la bacteriile Gram pozitive C. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Conţine peptidoglicani D. Conţine organitele celulare D. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . sunt alcătuiti din două subunităţi. Mezozomii: A. Se evidenţiază la microscopia optica E. Funcţie bioenergetică C. temporară şi reversibilă 38. Este compartimentată C. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. sunt centrul sintezei proteice D. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Membrana citoplasmatica: A. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. Citoplasma: A. Nucleul bacterian: A. fluidă. Ribozomii: A. O structură dinamică. participă la formarea septului de diviziune E. Nu poseda membrană nucleară B. Participă la diviziunea celulară D. Contţne enzime E. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39. Bariera osmotică B. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Nu apar la bacteriile Gram negative D.C. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B.

Care sunt asocierile corecte: A. Nu poseda membrană nucleară B. se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45. Apar mai ales la coci C. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. Sunt specifici bacteriilor mobile D.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49.E. ce codează informaţia genetică C. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B. Atriche – bacterie imobilă B. alcătuiţi din ADN 44. conferă bacteriei caractere suplimentare E. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Plasmidele: A. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Flagelii: A. Au structura lipidică C. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Conferă bacteriei caractere suplimentare E. alcătuiţi din ADN 46. Peritriche . Nu au rol în locomoţie 48. Pilii: A. Monotriche . este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D.câte un cil la ambii poli D.cil unic la unul dintre poli C. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Amfitriche . Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B.cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Sunt o structura externa a bacteriilor E. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Lofotriche . Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Flagelii: A.

Sunt codificaţi cromozomial B. Funcţiile capsulei: A. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. Au originea în membrana celulară D. Capsula este prezentă la: A. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Funcţiile capsulei: A. Reprezintă material de rezervă celular C. ioni metalici) C. Sunt codificaţi cromozomial B. Clostridium perfringens 55. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. Klebsiella D. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. Sunt structuri multiple. drepte. Neisseria meningitidis E. Haemophillus C. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. filamentoase. D. Este prezentă la toate bacteriile D. Împiedică desicarea bacteriei B. fagocite) D. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. capsular) 27 . Pilii sexuali: A. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54. scurte. Sunt codificaţi de plasmide E. Sunt codificaţi de plasmide E.B. Au originea în membrana celulară D. Streptococcus viridans B. E. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. C. Este antigenică (antigenul K. Aderare la receptorii structurilor tinta E. Pilii somatici: A. Capsula: A. Este vizibilă la microscopul optic B.

Transferul de material genetic extracromozomial 58.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. Bacillus cereus C. Stadiile sporogenezei: A. A. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. Clostridium perfringens E. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. Transferul de material genetic extracromozomial 57. B. D. Reprezintă material de rezervă celular C.înglobarea completă a presporului. A. care este limitat de 2 membrane D. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. Clostridium tetani D. 59. E. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. radiaţii. C. Stadiul IV . C. Mycobacterium 62. capsular) D. Este antigenică (antigenul K. compus din ADN B. Stadiul IV .se formează filamentul axial. Mobilitatea bacteriilor E. În condiţii favorabile sporul germinează. Bacillus anthracis B. Bacterii sporulate: A. În condiţii nefavorabile. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. Mobilitatea bacteriilor E. Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C.D. în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Stadiile V-VI . B.formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. E. agenţi chimici şi fizici 60. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . D. Stadiul II . Stadiul III .

Alegeţi răspunsul corect: A. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. diviziune prin mitoză 65. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B. prezintă nucleu B. prezintă pili E. ribozomi de tip 70 S E. prezintă flageli 66. Structura externă: A. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. Celula procariotă se caracterizează prin: A. Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A. prezintă cili B. prezenţa mai multor cromozomi D. prezintă cili C. absenţa organitelor celulare B. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. prezintă capsulă 67. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. prezintă citoplasmă D. prezintă spor C. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. prezintă perete celular E. prezintă perete celular D. Peretele celular este prezent 64. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C. Structura celulară internă: A. Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . prezenta peretelui celular C. Peretele celular este absent E. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. Conţine ribozomi de tip 80 S D.63.

B. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 . E. rol în sinteza peretelui celular C. ribozomii C. rol în diviziune B.fungi B. nucleul are membrană nucleară B. Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. mezozomii E. protozoare. nucleoidul B. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. se divid prin mitoză 75. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. Bacteriile sunt celule de tip procariot D. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. capsula E. citoplasma nu prezintă organite celulare E. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. ARN-ul mesager D. C. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. Funcţiile membranei celulare sunt: A. glicocalixul C. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A. nucleul B. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. D. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. pilii comuni 73. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. pilii 74. C. rol în sinteza capsulei E. ribozomii D. stochează energia celulară sub formă de ATP D. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A.

micrometrilor C. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D. „Epoca de aur” a microbiologiei D. Sfârşitul secolului XIX B. Secolul XX C. regnul Monera 81. Conţine peptidoglican în cantitate mică B. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. Este acoperit de membrana externă 77. regnul Animalia B. regnul Plantae E. regnul Fungi C. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. Å 80. milimetrilor B. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Celula procariotă prezintă un perete celular C. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76.E. picometrilor D. nanometrilor E. Posedă acizi teichoici în cantitate mare E. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. Este format din peptidoglican B. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 . Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. regnul Protista D. Este reprezentat de endotoxina E. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A. Prezintă capsulă 79. Este format din acizi teichoici C. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D.

D. alimentaţie E. Micologia – studiază fungii 86. regnul Monera D. în secolul XX 32 . N. Gregor Mendel B. ecologie D. Popa Ion T. E. regnul Plantae E.studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. pneumococii C. Robert Koch C.studiază algele B. C. Victor Babeş 88. agricultură B. Niculescu 83. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. Virusologia – studiază celula virală E. streptococii 84. regnul Fungi C. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. tehnologia bio 87. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T. B. Parazitologia. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. la sfârşitul secolului XVIII B. astrologie C. Carl Linné D. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. regnul Animalia B. regnul Protista 85. Bacteriologia – studiază fungii C. stafilococii E. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. Micologia. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. gonococii B. Louis Pasteur E. meningococii D.A.

C. formă sferică – coci 93. unicelulare.prionii C. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A.gonococii 94. multicelulare – fungii E. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A.cocobacili B. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 . la sfărşitul secolului XIX 89. procariote-bacteriile C.stafilococii D. eucariote. formă sferică – bacili C. în lanţuri. formă de bastonaş. în diplo.bacteriile 90. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A. eucariote. bacterii – protiste superioare C.protiste inferioare B. în ciorchine. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. fungi. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92. unicelulare. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.spirili D. eucariote. protozoare – protiste superioare E.meningococii E. în „Epoca de aur” a microbiologiei D. A. forme intermediare. formă spiralată.pneumococii C. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. în lanţuri – stafilococii B. proteine. Microorganismele pot fi: A. în diplo.coci E. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E.protozoarele 91.6 – 1 μm B. Microorganismele pot fi: A.virusurile B.fungii E. procariote.6 – 1 nm D. multicelulare – viermii D. Identificaţi corespondenţa corectă.algele verzi-albastre D. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C.virusurile B. alge roşii –protiste superioare D.

cum ar fi: A. în diplo – diplobacili B. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99. vibrionii C. Bacteriile cu mai multe ture de spire. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. spirochete mobile 34 . Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A. cu aşezare în grămezi D. cu o singură tură de spire – spirili D.gonococii E. De exemplu: A. Treponema pallidum E. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. cu mai multe ture de spire – spirochete E. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. cu perete rigid D. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. spirochetele. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C. coci reniformi – pneumococii B. pot fi reniforme: meningococii 95. sunt: A. în struguri –stafilococi D. au formă de bastonaşe C. patogene. coci sub formă de „flacără de lumânare” . Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A. formă de halteră. spirilii. în lanţuri – stafilobacili C. formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E.E. cu aşezare în grămezi C.meningococii E. formă de pişcot. coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. pot avea capete rotunjite 97. cu perete rigid B. pot avea formă reniformă . Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A. cocobacili reniformi – pneumococii D. coci uşor alungiţi – streptococii C.

coloidale E. formele „L” B. cu perete flexibil E. au forme variabile C. saprofite. cu perete rigid E. sunt rezistente D. mycoplasmele C. meningococi 105. cu perete flexibil D. au perete rigid E. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. prezintă o mare fragilitate 106. saprofite C. cocobacili E. patogene D. mycoplasme B. cu perete rigid 103. Bacteriile cu mai multe ture de spire. au perete celular B. bacterii cu mai multe ture de spire B.101. Bacteriile sunt: A. iau naşterer din coci si bacili E. sunt saprofite C. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. produc diferite boli la copii D. sunt: A. de forme variabile (coloidale. procariote 35 . Spirochetele sunt: A. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. spirochetele C. streptococi C. pot fi filamentoase. forme de rezistenţă 107. forme „L” D. Treponema pallidum 102. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. spirilii adevăraţi B. sunt mobile 104. filamentoase) D. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A.

amitoză 112. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A.B. dispusă lax intracitoplasmatic C. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. o molecula de ARN B. nucleu D. Citoplasma celulelor eucariote este: A. C. În cazul celulei procariote. mycoplasme C. bacterii B. E. mitoză C. compartimentată D. cu ribozomi E. forme „L” 36 . despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. reprezentată de un cromozom 110. D. cu reticul endoplasmatic rugos C. diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. cu lizozomi 113. informaţia genetică este: A. dispusă în nucleoid B. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. meioză E. eucariote D. o molecula de ADN circular 109. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. procariote E. cu ribozomi E. necompartimentată C. cu incluzii pentru metabolismul celular B. compartimentată B. cu mitocondrii 111. sciziparitate B. un singur cromozom C. diviziune directă D. fără organite specifice D.

formaţiune facultativă – peretele celular D. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. organizată în cromozomi E. nucleoid B. flagel. perete celular C. membrană citoplasmatică. capsula E. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. formaţiune facultativă – capsula C. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. membrana citoplasmatică 118. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. pilii D. lizozomi 117. amitoza E. sciziparitate D. mitoza C. capsulă 37 . mycoplasma B. delimitată de restul citoplasmei B. meioză 115. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. perete celular. Bacteriile se înmulţesc prin: A. nucleoid. citoplasmă. capsulă D. peretele celular 119. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. zona periplasmică C. capsulă. citoplasmă. spori B. nucleul E. membrană citoplasmatică. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. nucleolii B. inclusă in nucleoid C. Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. formaţiune obligatorie – nucleolul B. ribozomi E. citoplasma D. diviziune indirectă B. perete celular. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. nucleoidul C.114.

citoplasmă. nucleoid 121. neutrofilă 38 . este reprezentat de nucleoid B. membrană citoplasmatică. plasmide D. nucleoid D. sinteza de proteine structurale C. granulată D. bazofilă C. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B. eliberarea de bacteriocine 124. codifică sinteza de endotoxine D. membrană citoplasmatică. acidofilă E. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. codifică elibararea de substanţe toxice. corpusculii Babes. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. sinteza de endotoxine E. cromatină 122. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A. perete celular.C. nucleoli B. este reprezentat de plasmide E. citoplasmă. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. capsulă. agranulată B. ADN extracromozomial E. nucleoid E. Citoplasma celulei bacteriene este: A. membrană nucleară E. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125. ADN extracromozomial 126. codifică caractere de patogenitate C. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. capsulă. flagel. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. perete celular. ADN –ul mitocondrial B. membrană citoplasmatică.Ernst la Corynebacterium diphteriae B. perete celular. aparat mitotic D. citoplasmă cu ribozomi. o moleculă de ADN circular C. corpusculi metacromatici E. cromozom C. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. rezistenţa la antibiotice D.bacteriocine 123.

incluzii cu material de rezervă B. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. ADNt E. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B. trilaminară C. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. Colistine 39 . corpusculi metacromatici 131. cum ar fi: A. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A. funcţie bioenergetică C. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. Cefalosporine B. Polimixine C. organite specifice B. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. bilaminară B. Incluzii cu material de rezervă 128. lizozomi E. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. sinteza peretelui celular E. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. barieră osmotică B. Incluzii cu metafosfaţi D. alcătuită din fosfolipide D.127. sinteza proteinelor structurale D. ADN cromozomial C. alcătuită din peptidoglicani 132. incluzii cu glicogen C. alcătuită din proteine E. ARN E. Ribozomi C. ARN mitocondrial B. ARNr 130. Citoplasma bacteriilor conţine: A. ribozomi D. plastide fotosintetizatoare D.

Peniciline B. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . sintetizează peretele celular 138. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. sintetizează peretele celular E. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. structuri care stochează energia celulară D. sintetizează membranele sporului bacterian C. prezintă la exterior peretele celular D. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. β lactamice 139. În peretele celular al bacteriilor se află: A. sintetizează capsula D. Polimixine E. Peniciline 134. Lizozim D. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B. participă la diviziunea celulară D. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C.D. este structură ţintă pentru dezinfectante E. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. are funcţie bioenergetică E. are rol de barieră osmotică C. sintetizează membranele sporale 135. Peretele celular al celulei bacteriene: A. Colistine C. este situată între capsulă si citoplasmă B. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. β lactamice E. stochează energia celulară B. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C.

E. citoschelet 143. are o grosime de 3-8 nm B. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. conţinut crescut de proteine în peretele celular B. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A. Genului Klebsiella C. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. Genului Leptospira B. are o grosime de 15-50 μm C. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144. Genului Pseudomonas 145. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. cu o grosime de 15 – 50 nm C. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. proteine D. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. În urma coloraţiei Gram. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141. acizi teichoici E. coloraţia uzuală în bacteriologie. Genului Salmonella E. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B. polizaharide B.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 . prezintă la interior capsula 142. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140. Genului Treponema D. acizi nucleici C. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. Coloraţia Ziehl. prezintă la interior un strat polizaharidic E. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D.

Genul Neisseria B. flagelii E. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. de natură proteică E. cilii: A. forma de rezistenţă D. Organele de locomoţie ale bacteriilor. flageline cu funcţie antigenică 42 . bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D. Genul Enterobacteriaceae C. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. formaţiuni apendiculare C. Genul Pseudomonas 152. scurte B. pilii 147. formaţiuni obligatorii B. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. de natură lipidică D. factori de patogenitate B. capsula C. Multiple. cu rol în conjugare 151. Genul Vibrio E. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. au rol în chemotactism D. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. Genul Staphylococcus D. drepte C. sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. Fimbriile prezintă: A. rigide D. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. peretele celular B. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. organe de locomoţie 148. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B. filamentoase.146. cu rol în locomoţie E. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149.

Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. Capsula este o structură bacteriană: A. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. codificaţi de plasmide E. antigen. pe care bacteriile o secretă in vitro E. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. obligatorie B. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. codificaţi de ADNul cromozomial B. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. procesul prin care bacteria. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. facultativă C. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E. cu rol în aderare la structurile ţintă D. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. sporularea 158. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. cu rol în locomoţie D. pili somatici codificaţi cromozomial B. pili comuni codificaţi de plasmide C. piline cu funcţie antigenică D. cu rol de material de rezervă celular 43 . în condiţii nefavorabile. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E.C. în special de rezistenţă la antibiotice E. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B.H 153. cu rol în transferul de material genetic 155. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A. Germinarea bacteriană reprezintă: A. sintetizează membranele sporale C. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C.

Învelişul extern facultativ al bacteriilor. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. este o proprietate de specie. Genul Corynebacterium B. macrocapsulă 162. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. Genul Klebsiella E. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . Neisseria meningitidis D. Genul Bacillus C. Genul Neisseria 165. Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. are funcţie fagocitară E. este antigenică (antigenul K) 160. Streptoccocus pneumoniae B. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. capsulă adevarată E. capsulă flexibilă B. este o formă activă metabolic D. Glicocalixul este: A. Bordetella pertusis C. Genul Clostridium D. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B. este o reţea de fibre polizaharidice. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. slime C. utilă în identificarea bacteriilor B. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E. Clostridium perfringens E.159. capsula: A. o reţea de fibre polipeptidice D. Neisseria gonorrhoeae 163. glicocalix D. capsulă falsă C. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. are rol în aderare la structurile ţintă 161. capsulă flexibilă B. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. Capsula poate fi: A. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164.

nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C.Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1. preluarea moleculei de ADN transformant C. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. Nutriţia bacteriană.B. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E. nu codifica producerea de toxine extracelulare D.– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) . faza de log C. Curba creşterii bacteriene. Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A. Metabolismul bacterian. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B. faza staţionară D. Genetica bacteriană. Fiziologie bacteriană. toate fazele 2.Baccilus anthracis Tematica 2. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. participă la transferul genetic prin conjugare D. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . E. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 . faza de declin E. Replicarea semiconservativă a ADN. Sinteza proteinelor bacteriene. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. faza de lag B. D. este adaptat parazitării celulelor eucariote B. C. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B.

organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. Bacteriile posedă două tipuri de ADN. Pentru a stoca energia în celule. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. cromozomial şi extracromozomial B. E. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B.5. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8.

sunt compuşi înalt oxidaţi D. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. ce este o altă vitamina B B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele flavinice. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. se numesc catalizatori 11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. fără a fi alterate. Compuşii precum glucoza. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12. Enzimele sunt catalizatori specifici. Coenzimele flavinice. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B.C. Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. care au mulţi atomi de hidrogen. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C.

Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. Leuconostoc mesenterides. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Respiraţia este un proces generator de ATP D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Bacillus subtilis. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 . În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A.coli. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A. Glucoza este o substanţă nutritivă. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. E. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Glicoliza nu necesită oxigen. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. valoroasă pentru organisme 16. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C.E.

doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. cu excepția: A. C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D. este o diviziune binară. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. Respiraţia aerobă constă în glicoliză. aminoacizi. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. D. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. B. se divid oricum. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. Produce cantităţi mici de ATP. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24. energie. care afirmație este adevărată ? 49 . E. fără participarea unor factori externi. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. ciclul Krebs. 25. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. este o diviziune simplă. B. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular.A. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. E. Fermentaţia nu necesită oxigen. alta decât oxigenul. D. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. bacteriile au nevoie de: A. purine şi pirimidine B. C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. lanţul de transport de electroni E. acizi organici. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E. E.

bacteriile pot fi : A. D. sursa de oxigen. oxigenul. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. C. sursa de hidrogen. 28. sursa de energie. E. 50 .A. C. E. sulf. B. hidrogen. E. fosfor. D. folosesc lumina ca sursă de energie. azot. azot. 29. azot. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. C. D. pot fi chimioorganotrofe. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . E. B. sursa de amoniu. hidrogen. homotrofe şi heterotrofe . carbon. B. fototrofe si chemotrofe . E. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . numai chemotrofe. carbon. 30. 27. bacteriile pot fi: A. altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. B. oxigen. pot fi chimiolitotrofe. deuteriu. sursa de carbonaţi. acizi nucleici) preluate din mediu. heliu şi argon. În ceea ce priveşte sursa de carbon. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. chemotrofe şi fototrofe. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. numai fototrofe. E. fototrofe şi autotrofe . hidrogenul. oxigen. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine. C. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . D. D. chemotrofe şi heterotrofe. heterotrofe şi chemotrofe. autotrofe şi heterotrofe. D. oxigen. fosfor. autotrofe şi heterotrofe . În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii. C. Bacteriile fototrofe: A. B. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. clor. C. B. 31. hidrogen.

D. B. B. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. disponibile. ele găsesc substanțe nutritive simple. B. fototrofe. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. autotrofe. chimioorganotrofe. Bacteriile heterotrofe : A. E. C. chemotrofe şi fototrofe. fototrofe . heterotrofe . B. 37. B. D. disponibile cu greu . necesită substanțe organice drept sursă de carbon. heterotrofe. E. au ca sursă de carbon CO2 . D. autotrofe. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. sunt cele : A. ele găsesc substanţe nutritive omplexe. E. D. care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . chemoheterotrofe . C. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . 51 . Bacteriile chemoheterotrofe: A. fotoautotrofe şi chemotrofe . Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. 34. E. B. Sunt bacterii parazite. D. pot fi : A. E. 36. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . au energia furnizată de lumină . Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. C. autotrofe . chemoautotrofe şi heterotrofe.32. 35. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. În mediul de viață reprezentat de organismul uman. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . C. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. fotoautotrofe. fotoheterotrofe. utiliează carbonul din substanțe anorganice. glucide). au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie. au energie furnizată de la sursa de carbon. C. autotrofe şi heterotrofe . este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. 33.

Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile. cu excepția : A. Apa şi hidrogenul. oxigenul. 52 .C. E. B. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). 41. B. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. D. E. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. care difuzează lent. C. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare. Alte substanţe sunt molecule mari. B. fiind nevoie de o sursă exterioară. E. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. În ceea ce priveşte factorii organici. Oxigenul şi hidrogenul molecular. cu excepția: A. 39. următoarele afirmații sunt adevărate. Apa. patogene. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. D. D. gram pozitive şi gram negative. D. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. 40. 42. cu consum energetic. forma universală de rezervă a energiei . folosesc respiraţia oxibiotică. anaerobe şi aerobe. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. saprofite. cu ajutorul unor sisteme de transport. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. C. se dezvoltă numai în medii cu oxigen. temperatura. bacteriile pot fi: A. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. 38. C. saprofite condiţionat patogene. E. D. B. osmolaritatea. B. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. care difuzează liber prin membrana celulară. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. C. Doar apa. pH-ul. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. care difuzează liber prin membrana celulară. cu excepţia: A. E.

au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. D. 44. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. nu toate organismele produc superoxid. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. Oxigenul le este toxic. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. B. B. numai catalază. C. B. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. catalază şi SOD. bacteriile se clasifică în: A. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. D. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor. D. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium. 47. B. D. În ceea ce priveşte superoxidul. În funcție de temperatura optimă. E. D. 53 . dar posedă superoxid dismutază. exemple sunt Brucella spp. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). doar SOD. 48. E. se scrie O2-. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. putând fi: A. C. numai superoxid dismutază. “fură” electroni. catalază şi superoxid dismutază. trebuie neutralizat. toxic. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. optimă – sub care bacteriile se divid lent. Neisseria spp. D. E. C. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A. C. 46. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. C. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. 43. E. este toxic pentru celule. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. D. 45. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. E. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen.C. următoarea afirmație este falsă: A. C. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. E. B. B. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus.

Acidă. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A. pneumococii. este necompartimentat. 53. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1). C. Alcalină. mezofile. 6. B. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. psihrofile. gonococii. stafilococii. termofile. este unicelular. C. B. proteine) cu eliberare de energie. D. B. ce au loc cu consum de energie. B. are o mare rigiditate. D. C. D.7-7. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A. 50. 54. Cele două laturi ale metabolismului. poartă numele de catabolism.5-6. streptococii. este restricţionat genetic. Acidă. E. 52. E. C. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. 5. E.2-7. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. lipide.4. 6.2). Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ). E. nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. 49. anabolismul şi catabolismul. 54 . Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A.1-8. criofile. stocată în ATP. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. poartă numele de catabolism. este teleonomic.5). B. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9.2-6. 8.2. D. Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. Alcalină. B. 7. C. D. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). E. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC. C. meningogocii.E. Acidă.6. D.4. 51. xantofile.

Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. calea de sinteză aerobă a glucozei. D. E. 55 . şi anume: A. şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. calea de degradare aerobă a glucozei. Șuntul pentozo-fosfațulor. C. 57. fermentația şi respirația anaerobă. B. C. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). glicoliza. Ciclul acizilor dicarboxilici. E. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. sau pot fi transportatori liberi (NAD. şuntul pentozo-fosfaților. ce au loc cu consum de energie. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). 55. În catabolizarea glucozei. bacteriile folosesc trei căi principale. B. ciclul acizilor dicarboxilici. C. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă. următoarea afirmație este falsă: A. 56. ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). următoarea afirmație este neadevărată: A. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice. C. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. În ceea ce priveşte ciclul celular. Glicoliza. alfa-oxidarea acizilor graşi. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. 58. poartă numele de anabolism. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. B. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. E. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. B. Glicoliza. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor. NADP).E. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. D. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. E. glicoliza. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. intervin transportatorii de electroni. B. C. Ciclul Embden-Meyerhof. D. D.

se numeşte timp de generație. iar numărul lor creşte logaritmic. E. C. cu excepția: A. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. C. B. faza de latență – când. deci să-şi înjumătățească numărul. Faza staționară (Iag). rata diviziunilor începe să crească. E. Faza de declin. Faza de declin (log). faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. Faza exponențială (Iag). Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. Faza de latență (log). 65.D. 62. nefiind influențată de factori ca: A. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). C. timpul de generație este de 20 de ore. nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). timpul de generație este de 20 de ore. 64. C. 61. din cauza scăderii concentrației oxigenului. E. faza de declin . D. mobilitatea. 63. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. D. faza de latență . Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. C. B. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). statusul nutrițional al pacientului. B. reacțiile biochimice. Gena poate fi: 56 . modificării pH. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. enzimele gazdei.faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. timpul de generație este de 20 min – 3 h. pH-ul mediului. forma şi caracteristicile structurale. iar numărul lor creşte logaritmic. D.faza în care celulele se divid în mod constant. acumulării de metaboliți toxici. metabolismul. E. D. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. factorii de apărare celulară şi umorală. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară. D. B. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. E. 60. E.

D. ADN ribozomal şi ADN de transfer.A. următoarea afirmație este adevărată: A. C. 71. citozina cu adenina. adenina cu guanina. 57 . E. C. B. care este produsul unei gene E. C. B. E. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. E. trei baze azotate formează un codon. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. 70. 66. adenina cu timina. G. CODONUL STOP. B. E. A. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. B. Nucleotidele au în compoziția lor: A. o pentoză (proteină). citozina cu timina. între cele două baze azotate. D. Bazele azotate se împerechează specific: A. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. Următoarea afirmație este adevărată: A. D. gruparea fosfit. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. D. E. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. C. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. Bazele purinice sunt: A. T. D. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. timina cu citozina. A. pentru sinteza ARN de transfer. C. ex CODONUL START. gruparea tio. B. T. B. D. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. 69. C. C. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. A. C. C. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. următoarea afirmație este falsă: A. o bază azotată. 67. G. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. 68. o hexoză.

C. denumită şi “traducere”. ARNt – codifică pentru proteine. factorul F. maşinăria celulară a sintezei proteice. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. B. Cu privire la replicarea ADN. zaharul este riboza. plasmidele R. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. B. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. E. ARNr – implicat în sinteza proteinelor. B. formând o proteină la nivelul ribozomilor. C. următoarea afirmație este falsă: A. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. acestea nu pot fi: A. C. D. maşinăria celulară a sintezei proteice. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. C. La ARN. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. 76. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. D. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. E. zaharul este dezoxiriboza. următoarea afirmație este adevărată: A. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă. ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. ARN este bicatenar. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. B. La ARN. D. 72. E. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. iar la ADN dezoxiriboza. D. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. D. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN.B. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN. 75. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. 74. 58 . plasmidele M. Care asociere este corectă? A. D. E. iar ADN monocatenar. C. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi. B. factorii Col. 73. C. E. E. iar la ADN riboza.

B. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. UAG şi AUG. Codonii stop sunt UAA. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A.77. UAA. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. Necesită ADN polimerază. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. inserții de ADN mitocondrial. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. UAG. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. B. AGU şi UAA. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. D. C. D. E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. 79. UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. C. urmatoarea afirmație este adevărată: A. B. C. E. B.o genă specificădrept tipar 78. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. D. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. C. Necesită o sursă de nucleotide ARN. E. de asemenea cu modificarea codonilor. 59 . inserții de baze. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. B. Codonii stop sunt UGA. 80. C. 82. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. E. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. C. 81. Mutația se poate datora unei: A. oprind sinteza de proteine funcționale. cu modificarea codonilor). deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). care cuprinde informaţia pentru o proteină. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. modificări de temperatură. E. B. Codonul start este UAA. D. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. Cu privire la codonii start şi stop. D.

Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C. În timpul replicării fagilor în bacterie. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. sunt fragmente de ARN B. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D. respectiv să devină plasmidă a acesteia. COMPLEMENT MULTIPLU 1. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. C. 83. C. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. D. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R). După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. B. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. şi. D. codifica colicine 2. E. B.D. Transpozonii: A. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. achiziționează noi gene. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. sau. 84. prin intermediul pililor. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. în special pneumococii. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. Conjugarea: A. E. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D.(piliata) se apropie. când aceştia infectează alte bacterii. E. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. se realizează contactul dintre cele două.

Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. Este semiconservativă B. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. 6. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Pot fi punctiforme B. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. 7. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. Pot fi induse C. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. Implică pilii sexuali E. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A.E. Frecvenţa transformării este scăzută C. 5. Are loc în doua etape B. Au loc prin recombinare genetică E. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. Frecvenţat transformării este crescută D. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. 61 . D. 8. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. E. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A.

Un codon este un set de trei nucleotide E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică.C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C. Există 64 de codoni cu sens B. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. AUG E. UGA. D. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 . Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Codonul start este UUA C. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. Codonii cu sens codifică aminoacizii C. ARN-ul de transfer conţine codonii D. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. UAG. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. Codonul start este AUG B. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E. Codonii non-sens sunt UUA. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. C. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. Codonii non-sens sunt UAA. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. UGA D. 14. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. ARN -ul mesager conţine anti codonii C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A.

19. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. D. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. C. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D.15. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. 16. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C. Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A.

Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. carbonat. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. C. B. lipide. C. E.B. 25. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. 64 . are ca etapă separarea celulelor fiice. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. 21. energie. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. B. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. apă. sulfat. D. este o diviziune simplă. E. 23. E. E. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B. Diviziunea bacteriană: A. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. astfel încât: A. substanțe necesare pentru metabolismul celular. B. D. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. D. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. bacteriile au nevoie de: A. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C. D. C. este o diviziunea binară. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. 24. nu are ca etapă formarea septului de diviziune.

C. fototrofe. bacterii fotoheterotrofe – lumină. B. E. B. compuşi organici. E. D. C. 27. pot fi heterotrofe. sursa de carbon.26. D. heterotrofe. utilizează carbonul din substanțe organice. hidrogenul. pot fi chimiolitotrofe. B. sursa de azot. În ceea ce priveşte sursa de energie. E. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. C. 29. B. C. sursa de energie. Bacteriile autotrofe: A. azotul. bacterii fotoautotrofe. carbonul. bacterii autotrofe. E. bacterii chemotrofe. D. 32. oxigenul. chimioorganotrofe. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. C. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. 31. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. D. B. B. bacterii chemoheterotrofe. chemotrofe. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. sursa de apă. autotrofe. 65 . utilizează carbonul din substanțe organice. C. B. bacteriile pot fi: A. 28. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. Alegeți asocierile corecte: A. D. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. 30. D. E. sulful. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. sursa de substanțe anorganice. E. Bacteriile chemotrofe: A. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. bacterii heterotrofe. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2.

care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. P B. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. D. E. 36. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. D. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. Zn. C. neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. care sunt degradați prin: A. 34.C. cu excepția: A. C. Mn. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. reducere. Urme de Cu. D. ele găsesc substanţe nutritive complexe. C. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. disponibile. Unele substanțe sunt molecule mari. 35. E. D. În ceea ce priveşte bacteriile. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. ele găsesc substanţe nutritive complexe. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. B. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. B. oxidare. CO2. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. disponibile. Mg. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. C. 33. bacterii chemoautotrofe – lumină.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. oxidare. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. E. 37. CO2. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici. îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. B. sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie. E. Bacteriile cu importanță clinică: A. fermentare (în absența O2). Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite. Ar. Co. fermentare (în prezența O2). 66 . D. E. bacterii chemoheterotrofe . care difuzează rapid. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. Fe.

bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică.B. bacterii strict aerobe. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. criofile. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. B. bacterii aerobe – facultativ anaerobe. D. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. E. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. 41. B. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. E. optimă. C. bacterii strict anaerobe. bacteriile se clasifică în: A. D. 40. Unele sunt molecule mici. D. 39. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie. E. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. 67 . mezofile. D. C. C. acestea pot fi: A. D. E. psihrofile. termofilă. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. C. psihrofilă. bacterii anaerobe-aerotolerante. dar oxigenul nu le este toxic. C. B. Alegeți asocierile corecte: A. bacterii microaerofile. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. 38. higrofile. C. Alegeți asocierile corecte: A. E. care difuzează lent. minimă. putând fi: A. B. fără consum energetic. xantofile. maximă. B. Unele substanțe sunt molecule mari. care difuzează liber prin membrana celulară. cu ajutorul unor sisteme de transport. E. D. care difuzează lent. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. În funcție de temperatura optimă. 42. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC.

stocată în ATP. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A. 44. Coli are un timp de diviziune de aprox. B. sunt cele criofile. E. 47. necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule. 48. D. stocată în ATP. pH-ul optim pentru bacterii este de 8. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. C. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu. au o temperatură optimă de creştere la 22oC. E. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante. 46. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. B.43. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. D. este restricţionat genetic. sunt cele mezofile.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. poartă numele de anabolism. B. lipide. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. teleonomic . C.4. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. E. C.5-6. E. proteine) cu eliberare de energie. 68 . D. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. B. 45. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. este teleonomic. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie.7. C. poartă numele de catabolism. are o mare rigiditate. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. se poate spune că: A. D. au o temperatură optimă de creştere la 40oC. E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor. 20 de minute. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus).2-8. B. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. bacteriile halotolerante sunt streptococii. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. proteine) cu eliberare de energie. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. C. D. lipide. B. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A. C. este pluricelular.

C. C. C. lipide. trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2. E. D. şuntul pentozo-fosfaţilor. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. cât şi la eucariote. 69 . substanţe anorganice. energie. E. 54. fermentația. Cele două laturi ale metabolismului. C. C. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. B. amono-oxidarea acizilor graşi. B. E. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. bacteriile folosesc următoarele căi: A. D. atât la procariote. 50. glicogeneza. Beta-oxidarea acizilor graşi. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. glicoliza. E. Ciclul Embden-Meyerhof. B. D. D. 52. B. cu ajutorul luminii. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. D. anabolismul şi catabolismul. are ca etapă glicoliza. Şuntul pentozo-fosfaţilor. aminoacizi. C. În catabolizarea glucozei. este calea finală a metabolismului glucidic. Anabolismul bacterian: A. ciclul acizilor dicarboxilici. 53. B. glucide. E. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. are ca şi produs final piruvatul. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. Ciclul acizilor monocarboxilici. este calea cea mai importantă.D. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A. Glicoliza. respirația anaerobă. 49. E. B. 51. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice.

57. C. E. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. faza de latență – celulele. cu acumularea de produşi toxici. E. E. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. B. B. complement). B. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. statusul nutrițional al pacientului. B. hialuronidază). biochimice şi antigenice specifice. sunt tinere. acumulării de metaboliți toxici. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. faza exponențială (Iag). până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. umiditatea. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. faza staționară. procese de oxido-reducere. faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. D. se referă la înjumătățirea numărului de celule. B. E. la bacteriile cu diviziune lentă. C. 59. D. fiind influențată de factori ca: A. enzimele gazdei (Ig.D. faza staționară (log). C. C. E. factorii de apărare celulară (protează. timpul de generație este de 20 h. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. timpul de generație este de 20 min – 3 h. prin sciziparitate. C. faza de declin. rata diviziunilor începe să scadă. fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. respirația (oxibiotică). următoarele afirmații sunt adevărate: A. se referă la creşterea numărului de celule. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. D. faza de latență (Iag). pH-ul mediului. 58. în această fază. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. au toate caracterele morfologice. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. 55. 70 . D. 56. D. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. modificării pH. iar numărul creşte logaritmic. E.

61. D. D. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură. E. dublu helicoidală. D. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. 71 . niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. 64. C. mobilitatea. în timp foarte scurt. E. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. D. 63. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt.T. B. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. are molecula de ADN circulară. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. C. G. care este unitatea stucturală a genei.60. ADN bacterian: A. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. este reprezentat de o moleculă de ARN. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. reacțiile chimice. morfologia. are ca baze pirimidinice: C. D. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. C. C. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. metabolismul. E. ADN-ul celular bacterian: A. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. acestea incluzând: A. 65. are bazele azotate purinice sau pirimidinice. B. E. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului. are ca baze purinice: A. B. D. lipsa de interacțiune cu alte organisme. 62. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. B. B. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. C. E. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. C. conține în jur de 3000-4000 de gene. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. Cu excepția virusurilor ARN. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. Alegeți asociațiile corecte: A. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat. Cromozomul bacterian: A. doarece codul genetic este unic în lumea vie. B.

succesiune de codoni reprezintă codul genetic. Adenina se împerechează cu citozina. B. B. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. E. 70. Lanțurile de ADN sunt complementare. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. 66. dar nu proprietăţile respective. ADN mitocondrial. C. 68. C. UGA. E. C. Fenotipul este o colecţie de proteine. 69. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. În termeni moleculari. D. B. E. fenotipul este o colecţie de gene. B. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare.E. C. 72 . Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. E. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. are lanţuri antiparalele de nucleotide. D. 67. B. Datorită complementarităţii bazelor. conţine o grupare fosfit. UAG. D. ADN-ul bacterian conţine: A. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. ADN cromozomal. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. este triplu catenară. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. 71. are bazele cu structură identică.3’. ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat. Structura ADN: A. se poate şti structura lanţului complementar. D. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. codonii stop sunt UAA. Guanina se împerechează cu timina. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. C. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. dacă se cunoaşte structura unui lanţ. E. D. B. Alegeţi afirmaţiile false: A. în ciuda instabilității. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. Bazele se împerechează specific.

Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. ADN de transfer. 72. ADN extracromozomal. citozina şi uracilul. C. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. B. B. 74. guanina. Factorul F – de fertilitate. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. C. B. Pot exista integrate în cromozomul bacterian. D. ADN ARNm generală a geneticii moleculare). Pot exista în epizomi. proteine (schema reprezintă legea 73 . Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. E. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. are ca baze azotate: adenina. D. E. E. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. D.C. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. C. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. D. superhelicoidal. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă. 73. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. este dublu catenar. E. C. ADN cromozomial bacterian: A. se consideră că formează mai mulți cromozomi. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. ADN plasmidic. Plasmidele: A. transcripţie translaţie D. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. B. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. D. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. 76. 75. C. E. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice. Replicarea ADN-ului este semiconservativă. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă.

ADN dictează A-ARNm. care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. D. ARNr – conține ribozomul 50 S. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. Mutația indusă de factori fizici. Transferul de material genetic extracelular. UAA. E. T. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. 81. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă. E. ARNr – conține un codon. 82. C. C. UAG. ARNm – conține 3 baze. Alegeți răspunsurile corecte: A. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. numit sense codon. 77. AUG. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A. B. Mutația spontană. C. Codonii NON sense sunt: A. Un codon special. AUU. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide. C. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A. 78. E. ARN este monocatenar. ARNt – conține anticodonul. D. B. Mutația se poate datora unei: 74 . semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm. 79. D. E. D. numită anticodon. UGA. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). STOP codon din ARNm. Mutația indusă de factori chimici. Transferul de material intracelular. B. Iniţial.o genă specificădrept tipar. D. B. E. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină.E. C. 80.

Translație. Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. D. B.A. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT. Deleții (sintetizarea de mai multe baze). D. Substituția de baze . Rotație. 85. D. Ciclul litic . fără modificarea codonilor). Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale. Ciclul litic . Substituția de baze. Inserții de baze.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. E. 84. E. Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta. Transducție. 87. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. E.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. C.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă. E.tranziție sau transversie. C. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Transformare. Conjugare. B. B. Sunt formați din cap. teacă. 86. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. 83. ARN şi coadă. oprind sinteza de proteine funcționale. Transferul genetic la bacterii se face prin: A. E. B. Sunt bacterii ale virusurilor. Ciclul lizogen . guler. C. D. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. gât. D. B. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă. Prezintă o coadă. C. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. C. B. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. fără modificarea codonilor. unde va iniția un ciclu litic. 75 . Bacteriofagii: A.

D. E. C. D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Ciclul litic . fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. 89. C. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. B. 90. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. E. B. B. Frecvența transformărilor este scăzută. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. E. D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. 76 . Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile.D. E. 88. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. C. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. În timpul replicării fagilor în bacterie. Ciclul lizogen . Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A.bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic.

sunt de natură polizaharidică C.şi endotoxine) Complement simplu 1. Proteus E. sunt termolabile E. pot produce şoc endotoxic B. Streptococcus pyogenes E. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. Patogenitate bacteriană. se găseşte în articulaţii E. multiplicare şi invazivitate. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A. Virulenţa (colonizare. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. Streptococcus pneumoniae 5. Escherichia coli enteropatogen 77 . au capacitate nocivă redusă D. Flora saprofită şi rolul benefic. se găseşte în sânge 4. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. Flora saprofită: A. Difteromorfi C. Staphylococcus aureus B. exo.Tematica 3. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. Streptococcus pyogenes B. Salmonella tiphy C. Streptococcus viridans D. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. produc leucocitoză D. este patogenă C. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. infecţia bacteriană. sunt de natură proteică C. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. acţionează numai pe vase E. Shigella D. Patologie.

B. B. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. numai de efectorii imunităţii umorale 9. pneumococi. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E. C. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. enterococi C. 7. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. lactobacili. D. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. E. 11. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. D.6. După naştere E. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Salmonella paratiphy C. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. C. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B. Vibrio cholerae 10. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. Shigella flexneri D. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome. Klebsiella pneumoniae E. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. În ceea ce priveşte flora comensală. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi. streptococi. Salmonella tiphy B. streptococi beta hemolitici D. 78 . Bifaţi răspunsul corect: A. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A.

E. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Enterobacter. D. B. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). Coci anaerobi. normal sterile nereprezentate de: A. B. C. Haemophilus influenzae. C. 15. E. 13. 16.E. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. Stomac. B.coli. C. Proteus. corynebacterii. D. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. Fusobacterium. Bacteroides. B. 17. C. Bifidobacterium. D. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. Bilă. D. 79 . Bifidobacterium. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal. Neisserii saprofite. 12. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. E. B. C. Staphylococcus epidermidis. Urină. Corynebacterii. Streptococcus pneumoniae. Streptococi viridans. E. E. Neisseria meningitidis. Klebsiella. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. Intestin gros.coli. 14. Bacteroides. C. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. D. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. Staphylococcus aureus. D. Lactobacili. E. Lichid articular. B. E.

Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. Tuberculoză. mai puţin: A. B. C. Capacitatea de a forma lipide. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. C. Endemică. B. Coci anaerobi. Capacitatea de a elabora toxine. Enzime. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. 20. Fimbrii la enterobacterii. E.E. D. apare ocazional. 18. Varicelă. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. Virulenţa este determinată de următoarele. Sporadică. Cili. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. B. B. B. aduc beneficii. 23. D. D. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. C. E. E. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. E. Febră tifoidă. Tetanos. Glicocalixul la streptococi. B. Invazivitatea. 19. D. 80 . Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. D. Pili. C. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. Factorii de colonizare. Corynebacterii. C. boală constant prezentă în populaţie. Herpes. E. E. 21. D. Coliformi. C. 22. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. Propionibacterium acnes. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. Staphylococcus epidermidis.

E. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. D. Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. C.24. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice. E. Toate produc aceleaşi semne şi simptome. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive. Sunt difuzibile pe cale limfatică. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. B. Sunt termostabile. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. împiedicând fagocitoza. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). 25. 27. Au structura glucidică. B. uneori nervoasă. D. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. 26. Există trei grupe de exotoxine. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. B. E. D. B. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. 81 . C. E. E. 28. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. C. D. Sunt termolabile. C. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. D. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. B. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. C.

Pot fi transformate în anatoxine D. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Se pot transforma în vaccinuri 2. B. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. C. produse de stafilococi. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. Prezintă antigenicitate scăzută 3. odată legate de substrat C. D. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. Sunt de natură proteică B. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Nespecific B. E. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C. ce favorizează răspândirea infecţiei. Au efecte locale 4. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. pot fi produse de stafilococi. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. Hialuronidaza. Clostridium perfringens. Exotoxinele bacteriene: A. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. Sunt termostabile E. streptococi. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. Ireversibil. Leucocidinele. dizolvă acidul hialuronic. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. Complement multiplu 1. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. Au structura lipopolizaharidică E. produsă de streptococi. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A.29. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B.

Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. B. Efectele bolii asupra organismului. Cauza sau etiologia unei boli. E. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. mai ales prin neutropenie E. Sunt termostabile C. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. C. fiind distruse la 60 grade Celsius C.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. modul în care se dezvoltă o boală. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. 11. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Patogeneza. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Sunt de natură proteică B. După naştere E. Patologia se ocupă cu: A. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7. B. Se pot transforma in vaccinuri 9.D. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. 10. Sunt termolabile. 83 . Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. Prezintă antigenicitate crescută D. D. E. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Produc leucopenie. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. Au structură lipopolizaharidică B. C. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. B.

E. articular. urină etc. 14. 15. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. E. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. C. E.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. articulaţii. pleural. lichid peritoneal. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). B. B. LCR. B.E. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. D. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. urină. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. 84 . bilă. E. C. C. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. C. D. După naştere E. reprezentând un mijloc de apărare a organismului. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. sânge. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. 13. D. 12. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). B. lichid cefalo-rahidian LCR. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu.). Care din următoarele eunţuri sunt false? A. Vibrio cholerae etc). normal sterile reprezentate de: organele interne. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. D. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea.

Streptococi viridans. Neisserii saprofite. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. C. D. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. jejunul. C. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. Staphylococcus epidermidis. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. B. 18. coci anaerobi. C. Enterobacter. E. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. În fosele nazale se găseşte: A. Staphylococcus aureus. Staphylococcus epidermidis. Streptococcus faecalis. B. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. C. D. B. Duodenul. Haemophilus influenzae. B. În orofaringe există: A.16. ileonul superior au o floră redusă. B. D. Bacteroides. D. Bacterii anaerobe: E. Bacterii anaerobe: Citrobacter. Staphylococcus aureus. Corynebacterii. Staphylococcus aureus. E. 19. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. B. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. Bifidobacterium. Streptococcus pneumoniae. E. E. E. Bacterii anaerobe: Proteus. C. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. 21. Klebsiella. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. D. E. 17. Bacterii anaerobe: Bacteroides. Corynebacterii. D. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Lactobacili. C. Streptococcus pneumoniae. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. 20. 85 . În orofaringe există: A.coli. Streptococcus pyogenes.

E. C. Bacterii aerobe: E. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. B. corynebacterii. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. B. D. Bacterii aerobe: Klebsiella. Propionibacterium acnes. B. C. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. Bacterii aerobe: Bacteroides. E. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. 24. C. 23. Coci anaerobi. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. 25. D. Streptococcus faecalis. C.22.8 4. 86 .coli. Are o floră bacteriană rezidentă. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A. D. 26. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus. lactoferină. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric. Fusobacterium.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene. B. B. E. Citrobacter. deci un pH vaginal acid (3. E. D. Substanţele antimicrobiene: lizozim. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. 27. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane. B. coci anaerobi. C. Proteus. E. Bacterii aerobe: Enterobacter. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. D. Care din următoarele variante sunt adevărate? A.

D. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene.C. 32. C. Corynebacterii. D. Coliformi. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. Corynebacterii. Propionibacterium acnes. Staphylococcus epidermidis. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. Staphylococcus aureus. 28. C. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. Coliformi. Streptococcus faecalis. inhibând creşterea levurilor. Staphylococcus epidermidis. B. C. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. 29. Corynebacterii. E. Propionibacterium acnes. E. E. B. nu aduc beneficii. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. D. B. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. 31. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. 30. D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. E. B. C. spălarea intravaginală excesivă. B. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. 87 . D. C. pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. Staphylococcus epidermidis. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. E. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B. D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale.

Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. greaţă). Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. Dacă E. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A. C. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. apare frecvent (febra tifoidă în Europa.E. Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere.coli poate deveni patogen. C. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Bolile infecţioase pot fi: A. Sporadică. 36. D. D. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă. USA). rujeolă.induraţie). 88 . coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară.induraţie). 34. E. B. 33. 37. B. greaţă). varicelă). Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. USA). coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios). Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. Sporadică. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). E. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. E. plămâni. pulmonare sau abcese. D. B. B. febră. leziuni poate produce infecţii urinare. D. C. 35. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. D. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. febră. E. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. tuberculoză. B. apare ocazional (febra tifoidă în Europa. Epidemică. Endemică. E. În anumite condiţii un microorganism ca E . Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. C. rubeolă). Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Acesta poartă numele de sindrom. C.

Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. capacitatea de a prelua vitamine. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. D. C. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. capacitatea de a elabora toxine. B. D.E. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. 41. se produce distrugerea prin fagocitoză. E. C. E. E. C. enzime. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. B. 38. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). 42. invazivitatea. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. D. factorii de colonizare. împiedicând fagocitoza. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A. B. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene. D. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. 40. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Aceasta este determinată de: A. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. 89 . Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. 39. C. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine. B. E. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A.

hemoragie viscerală. formaldehidă. pot fi produse de stafilococi. D. Leucocidinele. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. slăbiciune generală. hipotensiune. pot fi produse de stafilococi. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. produse de stafilococi. 43. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. B. 45. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. Clostridium tetani. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. B. 44. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. C. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. D. Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). 46. streptococi. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. E. nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). B. stafilococul auriu. D.B. E. Există patru grupe de exotoxine. C. Corynebacterium diphteriae. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. numită lipidul A este endotoxină. D. E. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. Sunt difuzibile pe cale sanguină. uneori nervoasă. Când exotoxinele sunt activate prin căldură. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. C. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. şoc toxicoseptic. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). streptococi. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Leucocidinele. 90 . produse de stafilococi. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. C. E. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). D. C. Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A. B.

Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. C. Coagulazele sunt produse de stafilococi. C. Hialuronidaza. ce favorizează răspândirea infecţiei. produsă de stafilococi. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. 48. un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. E. E.dar nu şi de streptococi. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză.E. 47. B. favorizeaza extinderea gangrenei gazoase. 91 . pot fi produse de stafilococi. D. D. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. B. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. dizolvă acidul hialuronic. Coagulazele sunt produse de stafilococi.

toate răspunsurile sunt corecte 5. mucoasele C. vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. anti-Haemophylus E. organele limfoide centrale B. Fagocitoza: A. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. pielea B. sistemul imun C. vaccinurile produc răspuns imun B. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. este efecuată de hematii E. anatoxine C. sistemul imun 4.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. vaccinuri indispensabile sunt: BCG. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal. implică limfocitele C. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. vii atenuate B.DiTePer 92 . răspunsul imun umoral 2. vaccinuri complete sau corpusculare D. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3. Vaccinurile pot fi: A. Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. organele limfoide periferice D. lizozimul D. tegumentul E. Mecanismele specifice cuprind: A. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. sistemul complement E. este un mecansim specific de apărare B.

transpiraţie şi urină. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. salivă. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. D. E. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. D. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. C. după administrare se obţine un răspuns imun durabil C. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. 93 . sunt contraindicate la gravide D. se administrează în doză unică B. 9. 10. Vaccinurile vii atenuate: A. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. Rasa: unoeri poate fi un factor. B. B. C. D. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. 8. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. E. C. Properdina se găseşte în plasmă. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. D. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. ser. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. E. sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. secreţii nazale. granulaţiile leucocitelor. B. secreţii nazale. Sexul:neimportant. C. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. predispune la infecţii. lacrimi. B. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. Lizozimul se găseşte în plasmă.6. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. 11. B. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. de unde bacteriile pot fi eliminate. lacrimi. E. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. de exemplu antraxul la zootehnişti. fum de ţigară. Toate răspunsurile sunt corecte 7.

Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. D. 14. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. 13. B. are rol în opsonizare. E. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. E. E. C. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. Fagocitoza. Creşterea fluxului sanguin. tumefiere. Circulante: eozinofile. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A. D. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. 12. Circulante: neutrofile. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. Vasodilataţie capilară. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. Fibronectina glicoproteină din plasmă. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. prostaglandine. E. 16. Celulele fagocitare nu pot fi: A. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. mediatorul durerii. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . Chemotaxia este nu un factor chemotactic. C. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. 94 . C. B. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. B. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. leukotriene. bacterii. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. Fixe: macrofage. durere. D. B. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. Circulante: monocite. C. Circulante: macrofage. D. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. impotenţă funcţională. D. B. paraziţi şi tumori. E. C. 15.C. căldura.

D. Timus. E. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. Lipaze. E. 95 . C. D. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Nu au specificitate pentru un anumit virus. B. Au rol în imunitatea naturală. Rol în liza bacteriană. 21. B. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. B. C. C. B. 18. Ficat. Lactoferine. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice.Granulele lizozomale mici. transmisă transplacentar. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. D. Proteaze. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A. 20. C. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. E. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. E. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Măduvă osoasă. Imunitate naturală pasivă.D. Neutralizează toxine bacteriene. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. D. Nucleaze. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. Plăci Peyer. C. E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. E. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. 17. Funcţie virală directă. 22. prin anticorpi materni. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi. 19. D. B. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Mieloperoxidază. Inelul Waldeyer. B.

Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. B. C. vaccinul anti-haemophylus. Vaccinuri folosite ocazional.. B. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). Di-Te-Per. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. D. luni). Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. E. vaccinul antirabic. Vaccinul antivaricelos. Vaccinul antihaemophilus (Hib).C. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A. etc. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. antifebra Q. B. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. 23. B. care nu sunt obligatorii: BCG. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A. C. 96 . antipoliomielitic oral şi injectabil. 25. Imunitate durabilă. Vaccinuri complete sau corpusculare. E. Vaccinul antiholeric. E. Vaccinul antiamaril. Vaccinul antileptospirotic. C. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. antitifoidic. Vaccinul antipertussis. D. Vaccinul anti-hepatita A. toată viaţa). în focare epidemice delimitate: antimeningococic. Vaccinuri facultative. vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A. bătrâni). 24. Vaccinuri indispensabile. E. C. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. D. E. vaccinul antipneumococic. Vaccinul antirubeolic. Vaccinul antitifoidic. Imunitate artificială activă prin vaccinare. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. D. 26. D. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere.

naturala pasivă transmisă transplacentar D. Flora saprofită C. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. Lactoferina 6. Lizozimul 2. eozinofilelor. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. Are ca principale celule limfocitele E.Complement multiplu 1. Transferina B. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Anti-haemophilus 97 . Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Interferonii 4. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. monocitelor C. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. Activarea limfocitului B D. Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. Plasmocitele B. Răspunsul imun celular E. Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A. Limfocitele E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. Proteinele de fază acută C. Este format din organe limfoide centrale D. Properdina C. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. Răspunsul imun umoral D. Celulele natural ucigaşe NK D. artificială pasivă prin vaccinare C. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor. pasivă prin trecerea prin boală 7. Mecanisme de apărare specifică includ: A. Complementul B. naturală activă prin trecerea prin boală B. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B.

E. imunitatea obţinută nu este durabilă E. D. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8. B. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. C. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12. este un complex de 20 substanţe proteice B. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. componentele acestuia se activează în cascadă C. 13. se mai numesc anatoxine B. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B. se administrează în doze multiple C. săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. toxoizii nu au actiune specifica E. Care afirmaţii sunt adevărate? A. 98 .B. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. C. în special legat de riscul profesional. este un mecanism nespecific de apărare C. Sexul: deseori important. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. D. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. Aglomerările. Sistemul complement A. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. E. activarea e declansata de complexe imune D. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. B. activarea e declansata de bacterii E. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. nu sunt contraindicate la gravide 10. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9.

eozonofile. Enzimele salivare. E. 15. bazofile. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. D. Diaree. Vomă. B. Limfocite alveolare. Tuse. rafinoza. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. Perii nazali. C. B. E. E. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. 14. E. D. corticosteroizi. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. C. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. D. de exemplu antraxul la zootehnişti. D. 16. stachinoza. radioterapie. D. C. Stranut. B. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. 18. D. Proteine de tipul complementului. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). interferonului. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. C. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. Glucide de tipul solatrioza. B. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Macrofagele alveolare. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A. Enzimele degradative. Rasa: unoeri poate fi un factor. de unde bacteriile pot fi eliminate. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. 17.C. B. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). Macrofagele de la nivelul intestinului gros. fum de ţigară. C. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. 99 . lizozimului. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). E.

23. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. vaginului. B. C. permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării. Salivă.E. Urină. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). Transferina leagă fierul. Lizozimul se găseşte în: A. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. C. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. D. 100 . Flora saprofită de la nivelul tegumentului. Secreţii nazale. E. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. B. D. Transpiraţie. E. Lacrimi. B. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. Se găseşte în plasmă. Lactoferina este o glicoproteină în: A. 19. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii. Lacrimi. colonului. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. nazofaringelui. Secreţii nazale. Urină. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative. 22. D. Micţiune. D. E. împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. B. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). C. C. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. 21. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. B. C. E.

25. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). E. C. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. levuri. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. nucleaze şi lipaze. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. macrofage. Nu reacţionează cu complementul. paraziţi. 26. reprezintă 15%. Se activează în cascadă. E. C. D. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A. Granulaţiile leucocitelor. C. paraziţi şi tumori. reprezintă 85%. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. lizozim. B. B. Nu prezintă activitate antifungică. Granule lizozomale mari. Lactoferine. macrofagele.D. 24. bacterii. 101 . 29. proteaze. endotoxine bacteriene. B. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. Reacţionează cu complementul . properdina. D. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. Rol în opsonizare. E. C. D. afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. Prezintă activitate antivirală. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. E. Rol în interacţiunea dintre celule . E. bacterii. Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. C. B. Sunt glicolipide numiţi şi citokine. 28. Ser. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. D. 27. splină. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). E. B. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Granule lizozomale mici. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. D. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide.

D. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. D. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. C. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. D. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. E. E. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. 33.B. Produc superoxid. Celule imune: limfocite B. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. Nu poseda mieloperoxidază. E. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Au specificitate pentru un anumit virus. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). A. B. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. Nu pot produce ion hipoclorit. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A. C. C. Au rol în liza bacteriană. B. C. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. E. B. plăci Peyer. Au rol în imunitatea naturală. C. 30. Nu produc H2O2. E. E. Celule imune: limfocite T. E. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. Sistemul imun este format din: A. Proteaze. B. Lipaze. D. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). 32. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. 35. Nucleaze. Neutralizează viruşi. M. 102 . 34. 31. D. Mieloperoxidază. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. Sunt 5 clase de anticorpi: G. C. Funcţie antivirală indirectă. D. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. Nu produc superoxid. D. B. B. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A.

bruceloza. virusuri. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. E. C. 37. E. Limfocitele T helper: A. toată viaţa). Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. D. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele. C. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. D. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. va fi prezent un răspuns anamnestic. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. B. E. Imunitate durabilă. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. B. răspunsul imun se va instala mai rapid. D. D. C. 38. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular. C. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A.C. B supresoare. D. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. răspunsul imun va fi mai intens. D. 39. B. B. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. transmisă transplacentar. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. 40. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice. E. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . prin anticorpi materni. B. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. Imunitate naturală pasivă. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. E. E. C. B citotoxice. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. 36. 41. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper.

Vaccinul antiamaril. C. C. Acestea nu mimează infecţia naturală. B. E. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. Vaccinul antiholeric. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi. 104 . 43. Vaccinul anti-hepatită B. Vaccinul anti-hepatită B. obţinute prin purificare sunt următoarele: A. Vaccinuri complete sau corpusculare.A. Vaccinul antirujeolic. Imunitatea obţinută este durabilă. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. Vaccinul antitifoidic. B. 47. Este necesară administrarea unei singure doze. Pot fi administrate la gravide E. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinul antipertussis. Este necesară administrarea a 4 doze. Vaccinul antileptospirotic. Acestea nu se multiplică în organismul uman. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. Vaccinul antivaricelos. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. E. C. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. C. 44. Simptomatologia clinică este foarte redusă. B. Vaccinul antirubeolic. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). D. D. Despre vaccinuri inactivate (inerte). 45. D. Sunt lipsite complet de putere patogenică. D. Vaccinul anti-hepatita A. C. C. E. Vaccinul antiamaril. B. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). B. B. D. D. polizaharide conjugate cu proteine. Acestea nu se multiplică în organismul uman. E. Vaccinul anti-febra galbenă. 46. 42. B. E.

luni). Antitoxina tetanică. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. Antitoxina antitifoidică. Exemple: A. D. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. Antitoxina difterică. D. E.C. 105 . Vaccinuri indispensabile. Acestea îşi păstrează puterea antigenică. vaccinul antirabic. Vaccinuri folosite ocazional. Vaccinul antipneumococic. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Vaccinuri facultative. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. vaccinurile pot fi clasificate în : A. 51. D. dar care durează puţin (săptămâni. la cald. prin tratarea cu formaldehidă. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. E. B. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. vaccinul anti-haemophylus. C. E. E. Antitoxina antimeningococică. C. etc. D. B. 50. vaccinul antipneumococic. antitifoidic. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Di-Te-Per. E. Vaccinul antimeningococic . C. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Antitoxina botulinică. B. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. bătrâni). C. 49. Vaccinul Di-Te.. Acestea îşi pierd puterea toxică. Exemple de anatoxine: A. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. Vaccinul diftero-tetanic. Vaccinul antihaemophilus (Hib). Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. D. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. imediat după injectare. B. Se mai numesc toxoizi. anti-hepatită B şi anti-rujeolic. 48. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide.

Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. Bactericide E. Bacteriocin C. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. clasificare. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. bactericid cu bactericid D. principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. sunt necesare în viroze respiratorii 2. Sir Alexander Fleming D. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. sunt substanţe antibacteriene naturale E. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor. Penicilina a fost descoperită de: A. Robert Koch E. Gregor Mendel 106 . spectru antibacterian. mecanisme de acţiune. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1.Tematica 5. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. Homeopatic 3. bacteriostatic cu bactericid C. Citostatic B. Antibiotice. Leewenhoek B. reacţii adverse. Louis Pasteur C. bactericid cu bacteriocin 5. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. Antibioticele: A. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. Bacteriofag D. bacteriocin cu bactericid B. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. Definiţie. A. bacteriofag cu bactericid E.

Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. Clostridium tetani 7. pneumonie D. scarlatina E. faringite 12. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. agenţi antimicrobieni sintetici D. mijlocul secolului XX D. Salmonella typhi E. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A. antibiotice naturale B. mijlocul secolului XVIII E. Sulfamidele sunt: A. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. sfărşitul secolului XIX 11. Staphyloccocus aureus C. Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. tuberculoză C. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. agenţi antivirali E. începutul secolului XX C. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. Gerhard Domagk şi Howard Florey E. Ernst Chain şi Howard Florey B. Bacillus anthracis D.6. Meticilina E. derivate de penicilina C. Streptoccocus pyogenes B. Penicilina C. Cloramfenicolul 9. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 . o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. Prontosilul D. mijlocul secolului XIX B. angină streptococică B.

bacterii din genul Vibrio E. ca terapie empirică B. C. ascomicete D. bacterii din genul Corynebacterium 17. aminoglicozide E. din actinomicete 15. bacterii din genul Clostridium 18. lincomicina 14. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele. bacterii din genul Bacillus E. ascomicete B. Cloramfenicolul este extras din: A. actinomicete C. fungii din genul Penicillium B. Bacillus anthracis B.A. E. bacterii din genul Bacillus C. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A. D. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. fungii din genul Streptomyces D. în profilaxie C. actinomicete C. Penicillium notatum C. B. Penicillinum cephalosporum E. fungi din genul Penicillium E. Streptomyces caespitosus D. fungi din genul Penicillium D. tetracicline C. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. bacterii din genul Bacillus B. cefalosporine D. cu excepţia: A. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . Streptomyces lactamdurans 16. macrolide B. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A.

polimixina D. colimicina B. Bordetella pertusis E. cu excepţia: A. cloramfenicolul E. eritromicina 109 . este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. colimicina E. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. cocii Gram pozitivi B. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. Bacillus anthracis E. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial.D. gentamicina C. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. penicilina B. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. penicilina C. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. bacilii Gram negativi C. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. bacilii difterici D. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A. Bacillus anthracis 23. eritromicina C. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. Neisseria meningitidis C. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. neomicina 22. Corynebacterium diphteriae 24. cloramfenicolul 21. lincomicina D. bacilii Gram pozitivi B. tetraciclinele B. coci Gram negativi D. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate.

cu efect sinergic 29. tetraciclinele 25. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. Inhibiţia metabolismului bacterian D. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . Inhibiţia sintezei peretelui celular C. Neisseria meningitidis E. cu efect bactericid sinergic C. lincomicina E. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. Bordetella pertusis C. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. meningite D. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. cu excepţia: A. Inhibiţia metabolismului bacterian B. adică de distrugere a bacteriilor B. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. infecţii bacteriene cronice 28. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. infecţii generalizate C. Inhibiţia sintezei proteinelor B. infecţii severe B. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30.D. în concentraţii mai mici 27. Neisseria gonorrhoeae 26. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. antibioticele pot avea efect bactericid. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. în concentraţii mai mici C. Bacillus anthracis D. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. Streptococcus pyogenes B. infecţii uşoare E.

eritromicina C. rezultă liza bacteriei E. polimixinele B. aminoglicozidele 34. ADN giraza de care se leagă 111 . tetraciclina D. se produce liza bacteriei C. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. cu excepţia: A. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. linezolidul E. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D. colimicina D. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. macrolidele C. Inhibiţia sintezei proteinelor B. cu excepţia: A. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. vancomicina B. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false.31. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. Inhibiţia metabolismului bacterian C. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. polimixina B 33. tetraciclina inhibă translaţia B. cefalosporinele E.

În prezenţa sulfamidei (antimetabolit).36. cloramfenicol E. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. trimetroprim C. se leagă de antimetabolit. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. streptomicina D. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). se leagă de antimetabolit. enzima care se leagă în mod normal de PABA. rezultând un produs inactiv metabolic 38. cu excepţia: A. rifampicina D. colimicina 39. enzima care se leagă în mod normal de PABA. ARN si anumiţi aminoacizi D. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. rifampicina D. amfotericina B E. cu excepţia: A. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. ciprofloxacin C. polimixina B B. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37. trovafloxacin 40. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). levofloxacin E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). ARN si anumiţi aminoacizi C. colimicina B. claritromicina 41. cu excepţia: A. rezultând un produs inactiv metabolic E. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. norfloxacin B. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. nistatin C. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 . Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A.

streptomicina B. neomicina D. gentamicina E. lincomicina B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. bacitracina D. linezolid D. vancomicina C. levofloxacin 46. tetraciclina E. azitromicina D. rifampicina E. colimicina 47. B. D. kanamicina E. gentamicina 43. teicoplaina 45. trovafloxacin E. cu excepţia: A. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. C. kanamicina C. azitromicina C. colimicina B. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. antibiotice betalactamice C. E. cloramfenicolul B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. polimixine B. penicilinele B. claritromicina C. aminoglicozide D. ciprofloxacin 44. Teicoplanina aparţine clasei: A. amfotericina B D. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. macrolide 113 . lincomicina C.A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A.

scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. cu excepţia: A. lincosamide B. aminoglicozide 49. 50. E. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele. modificarea locului de acţiune a antibioticului. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. protoplaşti.E. glicopeptide 48. E. cu excepţia: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Linezolidul aparţine clasei: A. fiind genetic determinată 51. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile. enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. D. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. oxazolidinone E. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate. în circumstanţe potrivite. să nu dobandească rezistenţă C. sferoplaşti) 114 . Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. polimixine D. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. macrolide C. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

în prezenţa sulfamidei (antimetabolit). sulfamide cu acţiune intestinală B. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. polimixina B şi E. sunt bacteriostatice 99. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. Mycobaterium leprae. sistemice se administrează parenteral C. sunt bactericide E. este un antimetabolit C. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 . D. antibiotice betalactamice 100. cu excepţia: A. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. sulfamide cu acţiune urinară D. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. Rifampicina este un antibiotic care: A. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. D. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. enzima care se leagă în mod normal de PABA. are acţiune bacteriostatică C. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B. inhibă sinteza proteinelor D. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. MRSA. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. nefrotoxicitate. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. rezultând un produs inactiv metabolic D. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. este activă pe Mycobacterium tuberculosis. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. iar pentru infecţii urinare. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B.95. genitale. C. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98. cu excepţia: A. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. se leagă de antimetabolit. bacitracina) sunt adevărate.

Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C. B. Leucopenie 123 .nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. precum penicilina G E. spectru: coci Gram pozitivi. Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4. penicilina are o toxicitate ridicată B. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B. au acţiune pe bacilul Piocianic D. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. spirochete C. Cefalee C. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2.vărsături B. D. bacili Gram pozitivi. E. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. Tetraciclinele sunt bacteriostatice B. C. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E. inhibă sinteza peptidoglicanului B. mod de acţiune bacteriostatic 3. ciprofloxacinul este o chinolona C. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. Complement multiplu 1. Greaţă. Care din următoarele variante sunt false: A. se pot administra injectabil.

E. de peniciline B. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. Ceftazidim D. Activ pe Staphylococcus aureus 7. Se administrează oral D. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6. se administrează numai parenteral C. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. Inhibiţia sintezei proteinelor E. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. are toxicitate redusă E. de cloramfenicol C. Cefaclor E. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . de tetraciclină 12. Alterarea structurii membranei celulare C. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Ceftriaxon C. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. Artralgii E. Cefotaxime B. prezintă cinci generaţii B. Bactericid B. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. Nitrofurantoinul este: A. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. de streptomicină. au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. Utilizat în infecţii ORL D. Este bacteriostatică C. de quinolone D. Contraindicat în infecţiile urinare E. Cefoxitin 10. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Activ pe enterobacterii C. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B.D.

e. Acţionează pe Mycoplasme. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13. Eritromicina E. Piperacilina 17. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. sunt bacteriostatice B. Ticarcilina C. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 . sunt antibiotice naturale B.A. C. sunt antibiotice de sinteză C. Pătrund bine în ţesuturi E. din aceasta grupa face parte gentamicina D. E. este determinată genetic C. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. toate raspunsurile sunt corecte 16. D. este un caracter de specie B. Chinolonele : A. se administrează numai parenteral 15. B. Sunt ototoxice si nefrotoxice C. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Au efect bactericid B. au toxicitate crescuta C. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D. Chlamydii 14.Ricketsii. Carbenicilina B. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A.sunt reprezentate etambutol 18. Pot fi administrate la gravide D. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. au spectru ingust D. sunt reprezentate de norfloxacin E. Penicilina D.

Antiparazitare B. penetreaza in LCR E. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. un medic german. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. Linezolid 20. Rifampicina C. sulfamide 126 . tetraciclinele. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. Antivirale D.E. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A. sunt bactericide B. Chimioterapice E. sulfonamide B. cloramfenicolul. inhiba sinteza peretelui bacterian C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. Gerhard Domagk. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. are efect bactericid B. aminoglicozidele. pot produce vertij D. pot produce ruperea tendonului achilean E. Penicilina B. cefalosporine D. macrolidele. Antibiotice C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. nu se administreaza la gravide 22. D. Au efect bacteriostatic 19. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. poate produce ruprura tendonului achilean 21. administrare orala D. Etambutol E. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene. Prontosilul. antifungice 23. peniciline C. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. Vancomicina D.

Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A.penicilinele. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A. bacili Gram pozitivi 30. lincomicina B. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi. coci Gram pozitivi D. gentamicina E. eritromicina 27. gentamicina 28.eritromicina. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. antiparazitare 26. kanamicina E.neomicina. antibacteriofage D. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. antibacteriene B. eritromicina B. lincomicina 29. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. lincomicina B. polimixina.colimicina. coci Gram negativi B. sptreptomicina C. penicilina D. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. kanamicina E.streptomicina. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . antibiotice cu spectru de tip penicilinic.E. polimixina D. bacili Gram negativi C. C. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. lincomicina E. neomicina B. antifungice E. kanamicina C. macrolide 25. antivirale C. gentamicina C. eritromicina 127 . eritromicina D. Bacillus anthracis E. kanamicina D.

polimixina B. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. cefalosporine de generaţia a5a 34. efect bacteriostatic. sunt: A. Antibioticele pot avea: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate. Bacillus anthracis 32. monobactami C.31. cefalosporine de generaţia a3a E. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. cloramfenicolul B. eritromicina C. kanamicina 33. peniciline B. adică de distrugere a bacteriilor B. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. coci Gram pozitivi B. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. bacili Gram pozitivi E. un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. în infecţiile severe cu tulpini rezistente. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. carbapenemi D. gentamicina D. eritromicina C. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. lincomicina E. neomicina 35. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. coci Gram negativi D. cu excepţia: A. tetraciclina E. bacili Gram negativi C. gentamicina D.

tromboflebite 39. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. inhibiţie metabolismului bacterian 40. spre exemplu: A. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. vancomicina E. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. teicoplanina D. Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. peritonite D. tromboflebite. osteomielite. infecţiile severe C. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. osteomielite B. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. alterarea structurii membranei celulare D. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. tetraciclina 129 . produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. tuberculoza 38. polimixina B C. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. inhibiţia sintezei proteinelor B. endocardite D. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. dermatite C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. alterarea structurii membranei nucleare E. meningite. cloramfenicolul B. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41.37. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B. tuberculoze E. cefalosporinele 43. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E.

cefalosporinele E. azitromicina D. amikacina E. colimicina E. E. oxazolidinone E. gentamicina D. penicilinele B. eritromicina E. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. rifampicina 46. polimixina B D. streptomicina B. tetraciclinele 47. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. eritromicina C. penicilina D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. tetraciclinele C. glicopeptide 130 . vancomicina B. Antibioticele betalactamice sunt: A. lincomicina C. macrolide B. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. lincosamide D. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. bacitracina 48. linezolidul E. penicilina D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. C. cloramfenicolul B. claritromicina 49. azitromicina 45. polimixine C. D. vancomicina B. kanamicina C. kanamicina C.B.

cefalosporinele D.vancomicina. lincomicina C. aminoglicozide . gentamicina E. azitromicina 51. eritromicina 54. ciprofloxacin C. cloramfenicol D. tetraciclina D. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A. kanamicina D. glicopeptide . polimixinele D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. amfotericina 55.penicilinele. macrolide. colimicina B. azitromicina E. lincosamidele 56. streptomicina B. claritromicina C. gentamicina E. cloramfenicol B. kanamicina C. bacitracina B. fluorochinolonele C.lincomicina C. teicoplanină 52. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. ADN giraza de care se leagă: A. levofloxacin D. aminoglicozidele E. oxazolidinone – linezolid E. chinolonele B. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . polimixine – colimicina.50. vancomicina 53. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. eritromicina B. rifampicina E. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime.

pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. E. scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E. sulfamidele C. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă. trimetroprimul 58. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). B. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. B. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. ARN si anumiţi aminoacizi C. antibioticele betalactamice B. Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . chinolonele E. aminoglicozidele D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. D.A. B. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D.

piperacilina C. imipenemul E. E. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E.61. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. protoplaşti. tienamicina D. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. sferoplaşti) D. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. în etapa de polimerizare B. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. carbenicilina 133 . B. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. meticilina 66. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. au în structura chimică inelul beta-lactamic D. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. ampicilina B.

benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A. D. aminopenicilinele E. oxacilină+acid clavulanic C. carbenicilina D. aztreonam 68. Neisseria meningitidis 134 . Ureidopenicilinele sunt: A. Listeria monocytogenes D. mezlocilina C. tienamicina 70. pneumococi C. oxacilina D. carboxipenicilinele D. ureidopenicilinele B. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. amoxacilina E. E. aztreonam B. meticilina E. ampicilină+sulbactam B. mezlocilina B. fenoximetil penicilina C. C. spirochete B. piperacilina E. tienamicina B.B. oxacilina D. Aminopenicilinele sunt: A. carbenicilina+sulbactam 71. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. amoxicilina 72. piperacilina+tazobactam E. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. carbapenemii C. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. ampicilina C. amoxicilină+acid clavulanic D.

cu respectarea intervalelor dintre doze 77. are efecte similare cu penicilina G D. cu respectarea intervalelor dintre doze B. genul Treponema D. spirochete D. oxacilină C. treponeme. corynebacterii 74. E. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. genul Klebsiella E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. Se administrează oral B. bacili Gram pozitivi E. se administrează oral şi parenteral D. se administrează după masă. macrolide E.E. genul Streptococcus 75. este o penicilina de uz parenteral C. unele tulpini de Proteus. se administrează cu o oră inainte de masă. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. Toxicitatea ei este crescută E. este o penicilina de uz oral E. Haemophillus. lincosamide B. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. Penicilinele naturale sunt active pe: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. clostridii. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. Este antibiotic bactericid C. coli) C. fusobacterii 76. genul Escherichia C. cefalosporine D. bacili Gram negativi C. Bordetella pertusis 73. leptospire. coci Gram negativi B. nu se poate administra la gravide. genul Shigella B. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. sugari şi copii mici 135 . are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. vancomicină 78. Klebsiella. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. genul Leptospira B. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. neisserii. coci Gram pozitivi anaerobi.

Escherichia coli. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. Proteus. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. Pseudomonas aeruginosa D. pneumonii. are o eficienţă scăzută în boli diareice. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. monobactam E. E. poate avea ca reacţii adverse: greţuri.79. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. Enterococcus fecalis C. E. bacili Gram negativi producători de betalactamază. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. cefotaxim 81. D. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. vărsături. tazobactam B. diaree. Peptococcus. imipenem 84. Serratia. piperacilina B. rash. febra tifoidă C. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB. amoxicilina C. ticarcilina E. clavulanat D. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. Staphylococcus aureus B. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D. face parte din categoria cefalosporinelor C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. ampicilina D. Streptococcus pyogenes 83. abcese abdominale sau dentare E. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. nu sunt indicate în sinuzite. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. sulbactam C. Proteus E. Peptostreptococcus 136 .

ceftriaxon D.85. cefepim D. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. cefepim B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. cefuroxim E. mecanism de acţiune C. doripenem E. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase). cefpirom 89. cefepim E. ceftriaxon D. au un spectru larg: Gram pozitivi. cefalexin B. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. ceftobiprol 90. rezistenţă la betalactamaze D. cefazolin 137 . cefaclor C. Gram negativi. penetrare în LCR 88. cefazolin C. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. forma de administrare E. meropenem B. Cefalosporinele diferă ca: A. anaerobi. cefoxitin 91. spectru B. ertapenem D. Pseudomonas E. aztreonam C. 87. cefotaxim C. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. imipenem 86. cefalexin B. ceftazidim E. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. aerobi.

Enterobacter B. enterococi C. difuzează în LCR C. streptococi B. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. unele tulpini de stafilococi E.B. Morganella E. formele orale indicate în infecţii respiratorii. Serratia D. exemplu Haemophilus influenzae. ORL. au spectru extins : Gram pozitivi. Staphylococcus C. pneumococi D. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E. unele tulpini de Escherichia coli 93. ceftadizim 96. cefixim B. cefpodoxim E. C. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. Proteus 95. Gram negativi. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. difuzează în LCR B. D. ceftriaxon D. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. Enterobacter. E. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale. Escherichia 94. Sunt ineficiente pe Gram negativi. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . infecţii urinare necomplicate C. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. cefotaxim C. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. sunt rezistente la unele betalactamaze E. D.

Mycoplasma. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98. Staphylococcus aureus E. sunt foarte sensibile la betalactamaze E. Enterococcus fecalis D. Clostridium perfrigens C. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. Neisseria meningitidis 101. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. enterococi B. Streptococcus pneumonia D. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. Clostridium difficile C. au acţiune asupra Haemophilus. Neisseria E. Clostridium C. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. streptococi 100. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. claritromicina E. cu excepţia: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. Escherichia 99. Streptococcus D. Bacteroides 102. eritromicina B. salmonele D. Yersinia pestis 139 . sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii.D. Linezolidul acţionează pe: A. streptomicina 103. Bacillus B. penicilina C. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. Chlamydia. MRSA B. azitromicina D. enterobacterii E. neiserii C. Shigella disenteriae E. Bordetella. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C.

inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. alterează structura membranei celulare B. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. netilmicina C. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. este toxic C. inhibă sinteza acizilor nucleici B.104. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. eritromicina. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. gastrită. Acinetobacter B. toxicitate hepatică. Shigella). fotosensibilizare. face parte din clasa polimixinelor E. C. rickettsii. tobramicina. spirochete. greaţă. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E. alăptării sau la nou născuţi 109. renală. Bacitracina este un antibiotic care: A. amikacina. decolorarea dinţilor D. sistemice D. acţionează pe bacterii Gram pozitive. este bactericid D. de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. Pseudomonas C. genitale. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. legionelle 105. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. Mycoplasma. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. Rickettsia. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. eficiente pe anaerobi. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107. claritromicina. Chlamydia. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. nu dezvoltă rezistenţă secundară. vărsături. Staflococul meticilino-rezistent 140 . se administrează sub 12 ani E. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. face parte din categoria lincosamidelor C. B. Azitromicina D. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. gentamicina. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. chlamidii.

se administrează parenteral B. tovafloxacin se administrează intravenos. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. Enterobacteriile 110. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. se administrează pe cale orală C. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A. adolescenţi D. pulmonare. ofloxacinul 114. norfloxacina E. tovafloxacinul C. adulţi E. fluorochinolonele. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. septicemie E. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112. D.D. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. Meningococul E. bătrâni 115. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. nu au efect pe Legionella pneumophila. femei B. biliare. derivaţii acidului nalidixic. în infecţii urinare. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. meningite. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . acidul nalidixic B. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. genitale. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. copii C. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. ciprofloxacina D. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună. sunt antibiotice de sinteză E. cu excepţia: A. osteomielite.

116. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. din aer. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E. sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Alegeţi definiţiile corecte: A. fungii de la nivelul unui substrat B. 117. Sterilizarea. Antisepsia. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). Decontaminarea include: A. paraziţii. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. are efect bacteriostatic E. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C. hemoragie digestivă B. Antisepsia.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 . cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. Entamoeba histolytica) B.distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D.C. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D. se leagă de antimetabolit. neuropatie. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. virusurile. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E. enzima care se leagă în mod normal de PABA. Metronidazolul este un antibiotic care: A. din aer. poate manifesta ca reacţii adverse febră. Sulfamidele sunt bacteriostatice. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D.

autoclavul C. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. instrumentar chirurgical E. timp de 30 minute 125. băi de nisip E. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. ansa bacteriologică de unică folosinţă C.120. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. glutaraldehida D. aerul cald la 100°C. gâtul unei eprubete E. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B. timp de două ore D. virusul hepatitei B 143 . aerul uscat C. aerul cald la 180°C. vibraţiile ultrasonice B. autoclav B. sterilizarea prin filtrare C. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A. radiaţiile UV 122. sterilizarea prin căldură B. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. fibră sintetică 126. radiosterilizarea 121. pupinel D. pensă chirurgicală din metal 123. formele vegetative de Clostridium perfringens C. sterilizarea cu formaldehidă D. aerul umed B. bisturiu din oţel inoxidabil D. soluţiile apoase C. În pupinel se pot steriliza: A. etuvă C. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A. aerul umed la 134°C. Sporii de Bacillus anthracis B. compuşi fenolici E. uleiurile anhidre D. obiectele din porţelan B. timp de o oră E. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. Metodele fizice de sterilizare sunt: A.

Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. la temperatura de 81°C C. lamele din sticlă 128. medii de cultură lichide sau solide E. antibioticelor E. seringilor D. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. silicon C. la temperatura de 100°C D. truselor de perfuzii B. materiale textile din bumbac D. timp de 18 minute B. teflon 132. aerului B. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. polipropilenă D. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. instrumentar chirurgical metalic C. PVC B. pipete. la temperatura de 134°C 129. unor medii de cultură C. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. Prin autoclavare se pot steriliza: A. instrumetarului chirurgical E. formaldehida soluţie apoasă 8% D. anumitor materii organice D. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . glutaraldehida 133. ansei bacteriologice 130. formele vegetative de Bacillus anthracis 127. sporii de Clostridium perfringens E. latex E. permanganatul de potasiu E. sălilor de operaţii C. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A. materialele contaminate din laborator B. hormonilor 131. compuşii iodaţi 1-2% B.D. timp de 10 minute E.

conservarea suspensiilor microbiene B. glutaraldehida E.A. benzoat de sodiu 0. D. betadina D. compuşii fenolici B. tinctura de iod 136.5% B. amestecul sulfocromic 135. fuxina B. B. conservarea vaccinurilor D. hipoclorit de sodiu 2% C.2-1% E. hipocloritul de sodiu D. Fenolul 0. conservarea serurilor E. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A. E. acidul peracetic 0.02% D.3-0. Genul Streptococcus 145 . nitratul de argint 0. sterilizarea seringilor C.1% E. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. clorura de benalkonium C. C. mertiolat de sodiu 0. conservarea alimentelor 137.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. alcoolul iodat C. Liofilizarea se aplică pentru: A.004-0. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134.

Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E. elaborează pigment citrin. Hialuronidaza E. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . Tratamentul de elecţie este penicilina G C. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. Este un bacil imobil. elaborează un pigment alb D. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. la autoclavare E. Exotoxina A C. la pasteurizare. Stafilococii sunt rezistenţi: A.Complement simplu 1. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. sunt coci Gram negativi B. Produce endocardită acută D. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. 2. Produce scarlatina 6. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. Formează colonii S. Proteaza B. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. cu cili peritrichi C. Hemolizinele D. cu capetele măciucate C. cresc pe mediile hiperclorurate D. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. solubil E. Este o bacterie mobilă 3. Nu există transmiterea interumană D. Determină reumatismul articular acut B. Este o bacterie strict patogena E. C. sunt mobili. Lipazele 4. nu elaborează hemolizine 5. la uscăciune şi întuneric.

Sunt stafilococi coagulazo. Streptococcus pyogenes B. Scindează lecitinele din membranele celulare C. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A.negative B. scindează lecitinele din membranele celulare C. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12. Produce hipertensiune arterială E. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B. Lecitinaza. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E. Enterotoxinele au rol antifagocitar D. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E. Produce rash eritematos D. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A. Are potenţial patogen scăzut E. Aparţine florei normale a tegumentului 10. streptococii de grup B 147 . Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Nu produce infecţii urinare D.pozitivi B. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. Produce hipertermie 9. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. Hemolizine au acţiune hemolitică E. Este o specie saprofită C.B. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. Produce toxiinfecţie alimentară B. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8. D.

Elaborează coagulază liberă E. Nu produc streptolizină O B. Alfa hemolitic B. Produce toxina eritrogenă B. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. se face în funcţie de: A. Determină reumatismul articular acut B. conform clasificării Lancefield. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Sunt sensibili la bacitracină D. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. Suportă medii hiperclorurate E. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. Produce scarlatină 16. Pe mediile de cultură formează colonii R. streptococii de grup G 14. Beta hemolitic C. Producător de hemoliza viridans 148 . carbohidratul C C. aspect de “cap de meduză” C. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. Pe mediile de cultură formează colonii S. carboxidaze 19. Sunt coci Gram negativi C. Sunt sensibili la optochin D. Pot produce infecţii grave la nou născut C. Sunt bacilli Gram negativi E. pigmentate auriu D. fibrinolizine E. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. streptococii viridans E. Suportă medii hiperclorurate D.C. antigenul M D. streptococii de grup D D. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. Streptococ nehemolitic E. Produce eritrotoxina din scarlatina C. Împărţirea în grupe a streptococilor. Determină pneumonia francă lobară E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Gamma hemolitic D. antigenul capsular B.

25. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Streptolizină S D. Capsulă E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Sunt sensibili la optochin D. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E. Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Proteină M. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A.20. Proteină R. Streptolizină O B. Care afirmaţie este falsă: A. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. Nu produce pneumonia francă lobară C. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. Mediul Bordet-Gengou E. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. C. Care afirmaţii sunt corecte: A. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Geloză simplă B. Geloză-sânge C. Streptococcaceae 149 . Mediul Loffler D. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Mediul AABTL 26.

5 microni. streptococii sunt: A.B. B. 28. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. cu excepţia: A. bombade. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. 18 specii E. C. Aparțin familiei Micrococcaceae. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. pe medii solide – dezvoltă hemoliză. C. α’ hemolitici .produc o hemoliză incompletă. B. E. E. pe medii solide . pe medii cu sânge . microaerofili. Streptococii: A. B. Sunt coci gram negativi. Genul Staphylococcus cuprinde: A. Pot fi sferici sau ovalari. Au diametrul celular de aproximativ 0. β hemolitici . E. nesporulaţi B.dezvoltă hemoliză în jurul coloniei. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni.dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. E. translucide. D. D. strict anaerobi. D. 29. 15 specii C. 25 specii 30. facultativ anaerobi. 20 specii B. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A. necapsulaţi E. 150 . anaerobi-aerotoleranți. C. circulare. C. 32. C. α hemolitic – hemoliza este absentă. coci gram pozitivi C. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. D. D. coci gram negativi D. grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. În funcție de necesarul de oxigen. aerobi.hemoliza este cu margini neclare. strict aerobi. B. 3 specii D. A. Sunt dispuși în ciorchini.

stafilococul auriu B. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. bactericinotip. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate.oameni E. sunt bacterii nepretenţioase C. Staphylococus saprophyticus E. 33. sunt bacterii halotolerante D. în sol. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35. Citrin D. animale. halotolerante 38. bacterii aerobe facultativ anaerobe C. lizotip. 34. apă. aer. cu excepţia: A. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. bacterii strict aerobe B. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C. rezistente la bacteriofagi E. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z. care au cerinţe nutritive speciale B. cu timp lung de generaţie D. B. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. D. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. doar la organismele animale B. Staphylococcus pyogenes 36.E. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B. Spahylococcus epidermidis C. Din punct de vedere metabolic. în sol nu şi în apă D. cu excepţia: A. stafilococii sunt bacterii: A. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. C. în aer nu şi în sol C. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. doar la oameni şi în atmosferă 37. E. antibiotip. bacterii anaerobe – aerotolerante E. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . Stafilococii se găsesc: A. Fiecare grup se subîmparte în: serotip. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. bacterii strict anaerobe D. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. stafilococii sunt: A.

D. fecalis – streptococ de grup D . 40. E. exotoxina pirogenă A. eritrotoxina. 42. Streptococii viridans – negrupabili. B. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . C. pyogenes – streptococul de grup A. Streptococul β-hemolitic de grup A: A. E. E. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. exotoxina B. Enzimele conţinute de S. specia Peptostreptococcus este anaerobă. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). S. C. fecium – streptococul de grup B. C. E. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. C. C. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . sol. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. exotoxina C. favorizând invazia tisulară. C. are hemoliză tip beta. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. Streptolizina O. toxina eritrogenă. S. B. D. B. are colonii de 1-2 mm. S. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. 43. E. D. B. S. SLS. E. 44. B. D. B. pyogenes sunt următoarele. 45.39. D. agalactiae este streptococul de grup B. nu e sensibil la antiseptice. apă. trăieşte numai pe medii obişnuite. singurul patogen este streptococul de grup B. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. e sensibil la frig. Hialuronidaza. se găsesc în aer. Fibrinolizina. 41. D. Ribonucleaza. cu excepţia: A.

cu excepţia: A. E. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA.A. 153 . 50. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. se prezintă sub formă de colonii R D. se extinde progresiv.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. reumatism articular. E. B. bilă. E. streptokinaze D. C. 51. hemolizine C. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. fasciită necrozantă. D. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. face parte din bolile poststreptococice. sunt de tip S C. au diametru de 1-3 mm 48. pyogenes? A. B. C. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. sunt colonii concave D. este un eritem cutanat cu burelet marginal. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. leucodine B. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. tulbură uniform aceste medii B. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C. faringită. sunt pigmentate E. D. În cultură pe medii solide. atingând maximul în săptămâna 7-8. B. stafilococii: A. D. escutină) 46. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A. C. celulită. betalactamaze 49. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. scarlatină. este însoţită de febră. B. eritrotoxine E. sunt colonii opace B. C.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

streptococii viridans apar : A. 161 . conţine anatoxine E. alterarea receptorilor pentru antibiotic C. Chinolone E. conţine germeni omorâţi prin căldură. Cefalosporine D. Vancomicină 98. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. Chinolone D. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele. E. C. D. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul. B. recoltat în condiţii specifice D. cu excepţia: A. Penicilină C. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. dezvoltarea unei căi metabolice alternative D. dispuşi în diplo. hidroliza argininei. negativ pentru stafilococi B. pozitiv pentru streptococi. Oxacilină B. C. sporulaţi. La examenul microscopic. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu. care: A. Vancomicină C. Amoxicilină B. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). administraţi în funcţie de serotip B. eliminarea activă a antibioticului din organism 100.95. conţine componente microbiene purificate. 96. conţine proteine recombinate C. hidroliza ureei. coci gram negativi. Glicopeptide 99. 97. dispuşi în ciorchine. E. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. necapsulaţi. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. Rifampicină E. hidroliza streptokinazei. B. hidroliza esculinei. D. inactivarea prin enzime (penicilinază) E.

printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. testul coagulazei libere. fermentarea peptidelor D. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. Trusele de Latex aglutinare. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. polizaharizi necapsulari E. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E. Sindromul nefrotic D. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. negativ pentru stafilococi E. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. Cardita reumatismală C. pe lângă detecţia coagulazei. proteina Q C. lipoproteina C B. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A.negativ pentru stafilococi. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. de tip R 2. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. Coloniile sunt beta hemolitice C. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1. lipoproteina A 104. Se cultivă pe geloză sânge B. hidroliza zaharurilor E.C. fermentarea zaharurilor C. negativ pentru streptococi D. denumit: A. dezaminarea proteinelor B. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. proteina A D. Coloniile sunt mari. pozitiv pentru streptococi 102. Apare reumatismul poliarticular acut B. În boala poststreptococică: A.

Este o bacterie saprofită B. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. Dezvoltă colonii mici. 5. toxina socului toxic D. hialuronidaza. toxina botulinică E. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. lipazele B. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . Coloniile sunt mici. Se face conform antibiogramei B. Gangrena gazoasă. toxina tetanică 7. 6. Sunt coci laceolaţi B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. E. Au polizaharid C C. Pot creşte pe medii simple E. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. enterotoxine B. lecitinază. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9. cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. streptokinaza C. Reumatismul articular acut. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A. Nu posedă antigen specific de grup C. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. Elaborează hemolizină beta D. E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. Furuncule B. Endocardită C. toxina epidermolitică şi exfoliantă C.3. Are o multiplicare strict intracelulară 8. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. toxina şocului septic D. S. Pneumonia D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. cu hemoliză verzuie în jur C.

Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. E.D. Sunt bacterii sporulate. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. Sunt bacterii patogene 14. Produc toxiinfecţii alimentare E. Au habitat intestinal B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. Produc infecţii uşor de tratat D. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. C. Pot produce infecţii urinare C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Coci Gram negativi. Bacili Gram pozitivi B. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E. Nu se gasesc în salivă 10. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A.

sunt coci Gram negativi B. dermonecrotică D. C. sunt în general capsulaţi 19. sunt bacterii pretenţioase. Din punct de vedere epidemiologic. sunt dispuşi în ciorchini 18. Staphylococcus epidermitis. au un timp scurt de generaţie. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. Citrin. E. hemolitică B. D. sunt coci Gram pozitivi. se poate spune despre stafilococică: A. sunt ubicuitari. E. au diametru de 0. 21. C. Staphylococcus saprophyticus. Staphylococcus aureus. D. sunt bacterii mobile D. Factorii toxici produşi de stafilococi. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. sunt strict paraziți ai omului. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B. 20. D. Staphylococcus pneumoniae. se găsesc în sol. 22. B. sunt strict aerobi. B. sunt bacterii sferice sau ovalare E. rămân ataşaţi în ciorchini. au următoarele acţiuni: A. E. sunt bacterii reniforme D. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice. B. coagulează 17.5 microni. aer. letală E. 165 . stafilococii: A. B. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. au diametrul celular aproximativ 1 nm C. C. 3 fiind cele mai importante: A. hemolizinele. sunt coci Gram pozitivi C. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. sunt sporulaţi. apă.16. antifagocitară C. prezintă spori E.2-0. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi.

pe medii solide. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. variantele C şi D. cresc pe medii uzuale. în anaerobioză sau microaerofilie. pe medii solide apar. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. D. D. sunt bacterii nesporulate C. sunt bacterii microaerofile E. pe mediile cu sânge. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A.majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. sunt sensibile la bacteriofagi.facultativ anaerobe D. C. pe medii lichide. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. sunt bacterii sporulate E. grunji care se depun la fundul tubului 27. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus. 23. E. pe medii cu sânge. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. sunt bacterii în general capsulate 25. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. E. 166 . sunt bacterii imobile C. D. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D. B. nu este o proprietate importantă. E. în general.C. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte. C. translucide B. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. sunt bacterii aerobe. sunt bacterii nesporulate 24. bombate. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. 28. coloniile sunt în general de tip S. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. sunt bacterii strict anaerobe B.

B. Streptococul beta hemolitic de grup A D. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. Streptococcus agalactiae D. C. 30. Streptococul de grup B E. 32. E. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. C. enzimele. 33. mediul. Streptococcus fecalis C. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. D. E. B. stafilokinaza. Streptococcus pyogenes C. Streptococul de grup D 34. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. B. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. nucleazele. streptococul de grup D B. catalaza. Streptococcus pyogenes B. streptococul de grup A 167 . sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. toxinele. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. lipazele.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. 31. leucocidinele. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. nu produc toxiinfecţii alimentare. coagulaza.29. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. C. Streptococcus pneumoniae E. hemolizinele. stafilokinaza . D. E. D. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. C. D. B. E.

clară. ca o zona întinsă. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E. hemoliza β .produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. streptococ β hemolitic . streptococ α hemolitic. α’ hemoliza = hemoliza este completă. enterococii C. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. α hemoliza = hemoliza este incompletă.hemoliză cu margini neclare.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36. perfect transparentă în jurul coloniei D. B. streptococii de grup D E. hemoliza γ – hemoliză incompletă. streptococii de grup A B. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B.produce o hemoliză incompletă . dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare. streptococii de grup B D. clară în jurul coloniei B. streptococ α hemolitic . hemoliza α – hemoliză incompletă. de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. hemoliza β – hemoliză completă.de grup A. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A. pneumococii 39.produce o hemoliză cu margini neclare. streptococ α’ hemolitic. hemoglobina este degradată complet. neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni . γ hemoliza = hemoliza este absentă C. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. hemoliza α – hemoliză absentă D. Streptococii viridans 168 .produce hemoliza incompletă. de culoare verzuie C. ca o zonă întinsă. hemoglobina este degradată complet.35. ca o zona întinsa. C si G) D. hemoglobina este degradată complet. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A.

arsuri. C. D. La nivelul tractului respirator. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40. foliculite. B. E. B. Impetigo. acneea juvenilă. TSS. 42. foliculite. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. E. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. D.B. furuncul. T. E. Foliculită. pneumonii. carbuncul. TSS. toxiinfecţii alimentare. faringe-amigdalită. incubaţia este de peste 4 ore. B. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. panaritiu. 45. abces. stafilococii produc: A. C. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice. E. 169 . E. sindromul pielii opărite. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. deseori. 43. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. B.I. C. a glandelor sebacee sau sudoripare. C. E. 44. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. C. Osteomielită.. incizii chirugicale etc. panaritiu. La nivelul aparatului digestiv. D. D. 41. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. D. D. cistite.A. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. rinofaringită. frecvent. C. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A. B.

B. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. E. stafilococii produc: A. Streptococii de grup D E. D. remisiunea simptomelor este spontană. Streptococcus pyogenes B. 46. Streptococcus viridans D. Streptococcus viridans C. toxiinfecţii alimentare. Streptococii de grup B 50. La nivelul aparatului uro-genital. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. Streptococcus viridans D. Streptococii de grup A C. cistite. C. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. Streptococcus pneumoniae E. Pneumococii E. în maximum 24 de ore. Streptococcus pyogenes C. Streptococul de grup C 170 . 47. E. Streptococii de grup B E. Streptococcus pneumoniae B. Streptococcus pneumoniae B. induce scaune diareice. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. anexite. Streptococii piogeni B. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. B. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. pielonefrite. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Streptococii viridans D. Streptococii de grup C 51. Streptococii de grup D 49. Streptococul de grup A E. Streptococcus pneumoniae C. Streptococcus agalactiae C. Streptococii viridans B. Streptococii de grup C D. septicemii postabortum. Streptococii de grup C D. D. Streptococii de grup A 48. C.

astfel: A. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. 56. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. E. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. testul la optochin. D. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. polizaharidul C este un factor de patogenitate. catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. D. secreție conjunctivală (conjunctivită). 54. sânge (otită). B. testul coagulazei. În funcție de sediul infecției. spută (pneumonie). prezența hemolizei. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. C. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus. E. E. D. secreție otică (în caz de septicemii). 55. evidențierea enterotoxinelor. 53. B. 171 . prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. D. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. 57. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus. C. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. C. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. B. B. E. fermentarea manitei pe mediul Chapman. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. B.52. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. C.

D. E. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . Penicilină. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative. testul catalazei.C. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. B. Oxacilină. Identificaţi asocierile greşite: A. metoda difuzimetrică. testul ELISA. Norfloxacin. testul la bacitracin-biseptol 60. C. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. D. D. testul oxidazei. Vancomicin. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. E. 62. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă. E. B. D. sisteme miniaturizate. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. sub formă de grunji. C. API-STAPH. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. 63. B. metoda diluțiilor. C. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. E. C. Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. 61. 58. Rifampicină. fermentare. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. D. D. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. B. C. modificarea culorii mediului. sisteme automatizate. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. E. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. B. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. E. 59. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA.

glomerulonefrita acută difuză C. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. leucolitică şi trombolitică) 65. care: A. scarlatina D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. enterotoxina C. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. degradează ADN-ul celulelor D. favorizează invazia tisulară 67. exotoxina B D. se utilizează în tratarea trombozelor C. hialuronidaza 68. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. erizipel 173 . se utilizează în tratarea trombozelor C. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. toxina eritrogenă E. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B. reumatism poliarticular acut E. are activitate cardiotoxică D. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. stenoza mitrală B. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică.C. exotoxina pirogenă A B. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A.

un titru <200 U/l se consideră normal. testul coagulazei C. pneumonii B. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D. atingând maximul în săptămâna 3-4 D. reacţia ASLO 73. glomerulonefrită acută difuză E. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. celulită C. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. febră puerperală E. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. antibiograma este obligatorie 74. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. fasciită necrozantă D. septicemii 174 . meningite C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. testul oxidazei B. faringite D. piodermite B. stenoza mitrală 71. Identificarea grupului streptococic se face prin: A. testul la Bacitracină şi Biseptol D. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. dacă boala evoluează spre vindecare E. după tratament corect. amigdalită acută purulentă 70. reacţiile de aglutinare E.69. ASLO creşte. se poate folosi ca tratament claritromicina E. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. reumatism poliarticular acut B. scarlatina C. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l.

sunt coci nesporulaţi. nu prezintă capsulă E. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. Enterococcus avium E. Enterococcus fecalis B. lichid de ascita 175 . pot produce infecţii biliare 78. lanceolaţi.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A. nesporulaţi. Enterococcus solitarius 77. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6. interes medical deosebit prezintă: A. cistită 75. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. prezintă hemoliză de tip β C. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. testul la Bacitracină şi Biseptol. Enterococcus fecium D. testul pozitiv la bilă esculină D. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E. dispuşi în diplo. Enterococcus durans C.D. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. testul la Bacitracină şi Biseptol. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A. sunt coci Gram negativi. pot produce peritonită D. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. anexită E. încapsulaţi D. pot produce endocardită bacteriană subacută B.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D.5%) E. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. testul negativ la bilă esculină C. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. identificare serologică prin latex aglutinare 76. ser. testul de hidroliză a argininei B.

Testul la Bacitracină şi Biseptol B. genul Neisseria: N. polizaharizi necapsulari E. proteina A C. dezvoltă β hemoliză D. meningitidis. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. tulbură uniform mediile solide B. produc colonii rotunde. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. pe lângă detecţia coagulazei. prezintă hemoliză alfa 84. dezvoltă α hemoliză C. favorizează cariogeneaza D. Coci Gram negativi. aplatizate. Trusele de Latex aglutinare.B. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. Testul CAMP 83. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. lipoproteina C Tematica 7. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. D. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. C. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. polizaharizi capsulari D. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. 176 . sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C. denumiţi: A. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E. cu contur regulate E. E. proteina Q B.

sunt bacterii sporulate E. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. coci reniformi. cuprinde numai specii patogene C. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E. O reacţie de hipersensibilitate E. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4.N. În mediul lichid formează colonii R 6. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. Creşte pe mediul AABTL C. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. dispusi in diplo. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. coci lanceolaţi B. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. Determină enterite D. Gram negativi C. Se poate transmite transplacentar 177 . gonorrhoeae Complement simplu 1. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C. Cocobacili Gram-negativ D. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. cuprinde numai specii saprofite B. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. cu concavitatile fata in fata 3. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. Prin transfuzie D. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E. se folosesc medii îmbogăţite B. Este o bacterie pretenţioasă . Meningococemia prin şoc endotoxic C. dispuşi în diplo. au forma de rinichi.

Privind metabolismul. Mobili. E. colonizând mucoasa bucală. Transmitere: aeriană. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii.E. C. Neîncapsulaţi. Serogroupuri B şi C : America şi Europa. D. Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. C. Calea digestivă :prin alimente. E. Foarte sensibili la variaţii de umiditate. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. C. B. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. B. D. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. B. E. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. B. 11. E. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). B. pelerinaj. Cu formă reniformă. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. E.secreţiilor respiratorii. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). 10. 12. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. Omul e singura gazdă. B. C. E. dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). apă. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). muşte 7. 8. Direct: sărut. D. Factori de risc: colegii. Nesporulaţi. D. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. nazale sau faringiene. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. D. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. 9. Gram negativi. picături Pflugge sau direct prin sărut. Gram negativi. C. D. Serogroup Y în China şi Canada. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator. Anaerobi. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. Care posedă enzima citocrom-oxidază. Cu formă de boabe de cafea. C. pavilioane militare. 178 . Nesporulaţi.

Nu fermentează lactoza. În cazul meningitei. B. B. 12-18 h. meningele nu este afectat astfel: A. C. Secreţie purulentă. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. C. D. 15. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. C. 18. Rigiditate nucală. Disurie. D. Febră ridicată. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A.D. D. 16. C. Fermentează glucoza.I. 17. Nu fermentează zaharoza. Şoc. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. D. C. E.. E. Fermentează maltoza. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). B. C. Cefalee. B. B. 14. 24-36 h. E. B. Imunitatea este specifică de grup. 18-24 h. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Fotofobie. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. 6-12 h. 19. Nu fermentează glucoza. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. 24-48 h. E. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire.13. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. C. D. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . D. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. E. E. Purpură. Redoare a cefei.

B. Secreţie otică. B. Menomune nu induce“Herd immunity”. ciprofloxacin. E. D. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. C. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. B. Ca orice vaccin polizharidic. C. 21. E. 22.55 ani. LCR. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. D.5%. 23. C. 20. Exudat nazal. cefalosporine. D. E. C. Se începe tratamentul urgent. E.A. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. Ca orice vaccin polizharidic. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie. B. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. C. 25. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Meningococii sunt sensibili la ampicilină. Exudat faringian. D. B. Este o boala specifică numai omului. 24. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. E. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. B. Se face antibiograma din cultură. D. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Mobili. B. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. E. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Dispuşi în diplo. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. Necapsulaţi. Neisser în 1879. Menactra este pentru persoane 11. Sânge. Nesporulaţi. C. 180 . Ca orice vaccin polizharidic. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. D. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice.

B. Poliurie. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Exotoxina. B. 30. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. Peritonită. producând abcese. B. Endocervicită. E. D. C. 31. E. E. E. Proctită. Cistită. Endotoxina. Secreţie vaginală. B. IgA proteaza. Salpingită. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. B. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. 181 . Artrită la nivelul gleznelor. D. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Secreţie uretrală.C. Disurie. B. Cefalee. Secreţie purulentă. pe sinovialele articulare sau în alte organe. C. Sângerari intermenstruale. D. E. Secreţie oculară. C. D. Artrită la nivelul genunchilor. 29. D. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Farinigită. C. 27. 28. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. Artrită la nivelul mâinilor. C. Inflamaţie. Lichid sinovial. 26. D. D. E. Uretrită. E. C. Secreţie otică. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. Este o bacterie parazită strict umană. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Oftalmie gonococică. Conjunctivita purulentă.

C. E. D. Se face antibiogramă din cultură. C. D. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. Cel mai frecvent. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon. B. Ceftriaxon. Tetraciclină. C. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. C. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. B. B. Linezolid. Transparente sau opace. Penicilină. 36. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. Complement multiplu 182 . Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. D. Se face antibiogramă în clinică. D. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă.32. E. 33. Penicilină. B. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. Cu marginile regulate. D. Ciprofloxacină. E. Eritromicină. De tip S. E. 34. B. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Oflaxacină. Rotunde. Tetraciclină. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. C. 35. Cefalosporine. E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. De 2-3 mm.

În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Pneumonie 2. Caracterul oxidazo-negativ 3. Endotoxina C. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Meningococcemia D. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. Otita E. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. Glucoza scazută B. Meningita cerebrospinala epidemică B. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. cotrimoxazole D. penicilina administrată parenteral B. 6. Eritrotoxina 4. Cresc pe medii simple D. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. amoxicilina E. Patogenitate numai pentru om B. Capsula polizaharidică B. IgA proteaza D.1. Prezintă o capsulă C. E. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. Dureri abdominale 7. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. Neisseria meningitidis poate produce A. Infecţia se transmite pe cale digestivă D. gentamicina C. Imunitatea e specifica de grup E. Vărsături C. Hemoragie digestivă B. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii. ciprofloxacina 5. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Coagulaza E. Fotofobie D. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. Redoarea cefei.

Neisseria sica. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. 10. Testul catalazei negativ D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Sunt bacterii imobile D. Cresc pe mediile de cultură simple C. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Sunt bacili Gram pozitivi B. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Testul oxidazei pozitiv 9. Este o infecţie localizată. 184 . Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D. B. nu diseminează pe cale hematogenă. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. Pot apare papule şi pustule hemoragice E. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B.D. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D. Neisseria flava. fără complicaţii C. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. Sunt bacterii nesporulate 12. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E.

Gram negativi. Sunt aerobi. C. Dispuşi în diplo. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. E. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. B. Neisseria flava. Fără capsulă. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. Cu concavităţile faţă în faţă. B. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Sporulaţi. B. Cu capsulă. Nu posedă enzima citocrom-oxidază. D. Neisseria mucosa. Neisseria meningitidis. Neisseria gonorrhoeae. 17. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. B. C. Gram pozitivi. C. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. D. 19. D. D. E. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. E. Gram pozitivi. C. D. D. C. Sunt sensibili la variaţii de temperatură. B. Cu formă de boabe de cafea. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. E. Mobili. Neisseria lactamica. E. 18. Neisseria meningitidis. Cu formă reniformă. Posedă enzima citocrom-oxidază. B. Neisseria lactamica. Genul Neisseria cuprinde coci: A. E. Gram negativi. Nu sunt sensibili la variaţii de pH.C. 15. E. C. 14. Cu formă reniformă. Sunt anaerobi. 185 . 16. D. Sporulaţi. Încapsulaţi. Neisseria sica.

Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. America. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. E. D. 24. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. D. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. între luna martie până în septembrie.2 million persoane pe an. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. E. Are rol antifagocitar. Europa. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. B. 21. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. cu 80.20.000 decese. C. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. C. Israel. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. E. Unele părţi din Asia. E. 22. E. B. D. D. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia. C. Global. USA. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. mortalitate: 10%. B. 186 . În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor. C. B. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. C. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat. B. Africa. C. Serogroup A în America şi Europa. Care afirmaţii sunt incorecte? A. D. B. Serogroup Y în Europa. D. B. 23. E. mortalitate: 5%. Are structura polizaharidică. Are rol fagocitar. Cele mai frecvente sunt A. Chiar cu tratament adecavat. Cele mai rare sunt Y şi W135. China. meningita meningocociă afectează 1. Europa. Chiar cu tratament adecavat. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). “The meningitis belt of Africa”. Canada. Africa. 25. C.

Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. D. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge. colonizând mucoasa nasofaringelui. E. bacteriile ajung în torentul sanguin. B. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. 30. C. 187 . Exotoxina(LPZ). B. C. E. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. E.secreţiilor respiratorii. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). D. C. B. C. D. E. 29. Transmiterea se poate face pe cale aeriană. Nu se poate transmite direct prin sărut. bacteriile străbat mucoasa. Capsula polizaharidică. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. B. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. care lizează IgA. 27. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). D. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. B. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. nazale sau faringiene. D. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici. E.26. Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. se localizează la nivelul meningelui. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. 31. 28. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. Transmiterea se poate face direct prin sărut. străbat membrana hematoencefalică. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. O IgA protează. C. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. Omul nu e singura gazdă. Endotoxina (LPZ). O IgA protează.

E. D. Polidipsie. Febră ridicată. Vărsături. Cefalee. D. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. Redoare a cefei. 36. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Fotofobie. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. C. 188 . Polifagie. C. C. 33. B. B. C. E. C. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. E. 35. Poliurie. Insufienţa glandelor suprarenale. Septicemia. 32. Imunitatea este specifică de grup. B. Insufienţa glandei tiroide. Colaps respirator. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. D. Rigiditate nucală. Purpură. E. Poliurie. D. D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. 37. C. C. Secreţie otică. Glicozurie. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). B. C. 34. D. Secreţie uretrală. LCR.I. Poliurie.B. În cazul meningitei. Şoc. Colaps circulator. B. B.D. cea mai severa formă se manifestă prin: A. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. E. E. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare. Meningococemia se manifestă prin: A. Febră. meningele este afectat astfel: A.

C. Cary Blair. Fermentează zaharoza. Sânge. 42. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. Gram negativi. 189 . Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. C. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. E. Nu fermentează sucroza. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. B. 41. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. ciprofloxacin. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. Thayer-Martin. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie. Fermentează glucoza. B. Mari. Geloză – chocolat. C. E. Gram pozitivi. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. Lucioase. Cloramfenicol. Reniformi. B. 40. E. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. 39. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A. D. B. E. Cu concavităţile faţă în faţă. Fermentează lactoza. Aminoglicozidele nu strabat BHE. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina. Exudat nazal. 43. cefalosporine. E. MILF. Fermentează maltoza.D. Mueller-Hinton.C. C. E. B. D. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. Dispuşi în diplo. D. D. Opace. 38. cloramfenicol. D. D.R. Mici. C. B. C. E. De tip S.

Gram negativi. Menomune: A. Un vaccin polizaharidic. C.proteic). Gram pozitivi. B. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Induce imunitate de grup “herd immunity”. 46. Capsulaţi. B. E. C. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. Cu formă de rinichi. E. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. E. D. 45. Menveo este: A. C.44. C. Disponibil din 1970. D. Un vaccin polizaharidic. Menactra este: A. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. E. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile. Menomune este: A. Primul vaccin cu licenţă în USA. Cu formă de boabe de cafea. D. D. Un vaccin antimenigococic. 50. Imobili. C. B. Disponibil din 1870. B. B. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Sporulaţi. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Un vaccin conjugat. Asigură durată crescută de imunizare. E. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. 47. 49. B. B. 48. D. 190 . Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Induce imunizare de scurtă durată. C. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. E. Un vaccin cu licenţa în 2010. D. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Menactra: A.

E. D. IgA proteaza. Disurie. B. Uretrită. 56. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Nesporulaţi. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. B. B. C. D. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. Faringe. Exotoxina. Vagin. Inflamaţie. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. E. producând abcese. E. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului.5%. Uretră. B. Endocardită. 55. C. Transmitere de la mamă la făt la naştere. Transmitere pe cale sexuală~69. 53. Sângerari intermenstruale. Endocervicită. C. B. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă. Mobili. D. 54. D. E. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. C. E. Neisser în 1879. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. pe sinovialele articulare sau în alte organe. C. 52. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. Rect. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen.C. D. Este o bacterie parazită strict umană. E. D. verzui. Secreţie purulentă. Colecistită. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. B. Endotoxina. D. Cavitate bucală. 51. IgA lipaza. Dipuşi în diplo. 191 .

Astenie. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. B. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei. Tratamentul de elecţie este cu penicilină. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. D. 57. 59. E. 58. Oftalmie neonatorum. B. D.E. 192 . ciprofloxacin sau oflaxacin. Secreţie otică. cefixime. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Peritonită. Poliurie. D. Vaginită. B. B. E. Oftalmie gonococică. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie col uterin. C. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. 62. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. B. D. C. 61. C. Se face tratament cu ceftriaxone. Fără tratament: orbire. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. E. E. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. Cistită. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. C. Sterilitate. Farinigita. Glicozurie. 60. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. Cel mai frecvent. Secreţie uretrală. D. C. Conjunctivita purulentă. Secretie oculară. E. C. PID. Salpingită. D. Secreţie vaginală. Artrită la nivelul gleznelor. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Artrită la nivelul genunchilor. B.

Parvobacterii: Haemophylus.E. Tematica 8. Bordetella. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Brucella Complement simplu 193 .

Haemophilus B. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. Diagnosticul este bacteriologic. 6. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. Au cerinţe nutritive complexe. Boala se numeşte febra ondulantă C. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. în 24 de ore. 4. Pasteurella D. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. necesită medii îmbogăţite E. Debtul brucelozei este insidios B. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. Afectează tractul digestiv E. În afara organismului. Klebsiella E. Contagiozitatea bolii este redusă E. Brucella 2. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. Gardnerella C. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. Infecţia afectează tractul respirator superior D. Formele cronice pot dura ani D. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. un există diagnostoc serologic E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Nu produce toxine C. încapsulaţi. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A. Sunt bacili Gram pozitivi.1. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C.

Prezintă o coloraţie bipolară E. B. Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. D. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. Sunt Gram negativi. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. Sunt patogeni C. influenzae: A. influenzae: A. Prezintă adezine de suprafaţă 12. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14. Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. Poate produce endocardita D. Cocobacili Gram negativi. Este agentul etiologic al şancrului moale D. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. Cocobacili Gram negativi. Ducrey A. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. Ducrey: A. influenzae: A. 8. Poate evolua ca o epiglotită C. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. imobili 9. Pentru tratament se recomandă azitromicina. D. Infecţia nu se produce prin inhalare. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Nu produce gripa E.D. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B. sporulaţi E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B.

sunt pretențioase. D. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. C. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. Bacillus anthracis. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. Haemophilus. C.A. C. Pseudomonas. Vibrio. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. C. Pasteurella. B. D. Corynebacterium. Bacillus 17. conține cocobacili imobili. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A. B. Neisseria. 196 . E. sunt Gram pozitive. B. 16. D. E. E. 18.5 microni. 0. D. D. Staphylococcus. conține bacterii Gram pozitive. C. E. Mycobacterium tuberculosis. Actinobacillus. Bacteriile din genul Haemophilus: A. Francisella. E. Escherichia coli. 20. B. conține cocobacili sporulați. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15.5-2. C. Bordetella. Haemophilus influenzae. B. nu au nevoie de medii îmbogățite. Treponema pallidum. 19. D. C. conține cocobacili polimorfi. Gardnerella. Neisseria. Helycobacter. B. E. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Streptococcus. D. conține bacterii strict aerobe. B.

21. B. are ca habitat mucoasa otică. parainfluenzae. Factorul X (NAD). E. Genul Haemophilus nu conține specia: A. epiglotite. Ducrey. Următoarea afirmație cu privire la H. Ducrey .E. în laborator. aegyptius. H.6. preferă un mediu de cultură simplu. H. E. 197 . influenzae – saprofit al tractului respirator superior. 23. Factorul V (NAD sau NADP). C.5 microni. parainfluenzae – saprofit. C. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. B. are un diametru de 1-1. poate produce conjunctivite. B. 24. H. D. pH-ul optim de dezvoltare este 6. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. C. H. H. E. otite. 22. H. cum ar fi: A. produce foarte rar acutizări. H. B. D. H. sunt mobile. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. Factorul Y (NADP). anthrachis. E. este un microorganism strict parazit al omului. influenzae este: A. H. E. C. C. pot rezista în spută până la 48 de ore. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC. meningite. influenzae este falsă: A. 26.agentul etiologic al șancrului moale. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. Factorul V (hemin). poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. D. H. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2. C. are lanțuri scurte. Factorul W (hemin). D. B. influenzae. cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. se cultivă pe geloză chocolat. prezintă adezine la suprafață. sinuzite. există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe. parainfluezae – saprofit al TRS. otite medii. 25. B. are rezistență scăzută în mediu extern. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. E. D.

în întreaga lume. C. D. sezonalitatea – în zone temperate. este de 5 tipuri. Produce tulburări de limbaj. are ca debut o rinofaringită acută. culoarea pielii. B. otită și infecție virală. putem spune că: A. D. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. este de 8 tipuri. B. C. are ca debut epiglotita. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b. E. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. urmată de laringotraheită. aglomerată. influenzae: A. cu excepția: 198 . 28. dacă este tipul b. E. E. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. Capsula bacteriei H. bolile subiacente. pierderea auzului. frați de vârstă școlară. vârsta. dacă este tipul a. D. B. C. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. nu are un rol important. sezonalitatea. îngrijirea în centre de zi. C. 31. 29. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. C. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. martie-mai. D. B. 30. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. B. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. apare în 75% din cazurile de infecție severă. se fac următorii pași. E. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. 32. E. influenzae: A. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. D. infecțiile virale anterioare.27.

B. anti-polio. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. C. anti-pertussis. Coloniile sunt foarte transparente. pe lângă om. tetanosului. Staphylococcus aureus. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. Incubarea se face 2 zile la 35oC. E. pacienți imunodeprimați. C. D. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. 34. 37. B. B. ca și morfologie. C. anti-difteric. meningitidis. Pentru prevenirea infecției cu Hib. se face însămânțare la patul bolnavului. cu excepția: A. C. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. se evită supraaglomerările. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. E. 35. sau infecției cu N. D. Cu privire la caracterele de cultură ale B. C. se recoltează lichid cefalo-rahidian. B. E. este agentul etiologic pentru șancru moale. E. copii. Streptococcus pyogenes. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. Coloniile sunt concave. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. C. Corynebacterium diphteriae. pertussis. se administrează vaccin pentru sugari. 36. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. pertussis. putem spune că: 199 . Haemophilus influenzae. Cu privire la rezistenţa B. anti-tetanos. D. se administrează Penicilină de elecție. B. vaccinare. 33. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). Coloniile sunt de tip S. putem spune că: A. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. B. D.A. D. D. și animalele sunt gazde naturale. se face biochimia LCR. Coloniile sunt mari. E. până la sosirea antibiogramei. 38. e o bacterie Gram pozitivă. se pot face următoarele lucruri. E. igienă. Bordetella bornchiseptica.

E. erizipel. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. pertussis are rezistenţă crescută. multiplicare. B. convalescenţa durează până la o săptămână. apar epidemii în fiecare an. următoarea afirmaţie este adevărată: A. boala nu este endemică. D. în faza II apare tuse paroxistică. e patogenă prin localizare. leziuni cerebrale prin hipoxie. dermonecrotica. Tusea convulsivă: A. D. D. eritrotoxina. 41. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. pertussis este: A. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. E. pertussis. C. transmiterea se face pe cale aeriană. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. epistaxis. în afara organismului. la 55oC este distrusă în 15 minute. C. ASLO. D. toxinogeneză. Diagnosticul serologic pentru B. citotoxina traheală. pertussis este: A. pertussis: A. Toxina care nu este eliberată de B. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. B. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. D. 44. E. D. B. 200 . D. C. E. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. pneumonie. la 55oC este distrusă în 30 de minute. 42. B. 39. pertussis se face prin: A. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. C. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. se transmite pe cale respiratorie. B. E. apnee. B. nu e contagioasă. toxina pertussis. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. B. are 3 faze. adenilat ciclaza. C.A. C. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. detecţia de anticorpi IgE. E. prin tuse se elimină bacterii. 43. 40. B. Hemoleucogramă. C.

B. C. D. au ca habitat organismul infectat. Brucella abortus – capre. E. pertussis sunt următoarele. sunt cocobacili Gram pozitivi. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. Coprocultură. B. E. oxigenoterapie. C. anemie hemolitică. sunt nesporulați. B. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. 50. sunt mobili. D. pot avea ca habitat mediul extern. eritromicină. Brucella neotomae – porci. Brucella maris – vaci. cu excepţia: A. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 . diabet insipid. C. bruceloză. endocardită bacterianăn subacută. B. rifampicină. E. B. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. D. Brucella melitensis – oi. 45. C. Brucella canis – şobolani. D. 47. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. este: A. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare. Tratamente pentru B. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor. impetigo. pertussis sunt: A. sedative. penicilină. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. 51. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. E.E. E. C. 48. au rezistență crescută în mediu. D. C. D. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. 46. 49. B. Revaccinarea I la 36 de luni. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. prezintă eventual o capsulă. sunt coci Gram negativi. E.

valoare maximă la 4-6 săptămâni. o saptămână. D. streptococ. stafilococ. B. Brucella. D. D. disfuncție renală. E. influenzae este cultivabilă numai pe: A. apa. C. omul. D. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. D. 53. B. D. sindrom de fatigabilitate. 54. dureri articulare. geloză simplă.A. C. adenopatie. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. C. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. câteva minute. infecții osoase. E. putem spune că: A. geloză-chocolat. cefalee. IgM apar după 1-3 săptămâni. C. 55. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. B. mialgii. B. Diagnosticul serologic nu se face. bulion. 2 ani. gonococ. C. B. 57. B. C. C. H. B. meningită. 202 . medii îmbogățite geloză sânge. câteva ore. E. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. 52. D. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. 2-3 săptămâni. meningococ. aerul. E. 56. insecte. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. endocardită. E. animale bolnave. E. creștere în greutate.

D. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 . E. C. 60. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. E. C. Boala provocată de infecția cu H. copii cu vârste mai mari de 7 ani. preșcolari.E. 63. adolescenți. D. 10 tipuri de antigene de suprafață. flora intestinală. B. D. D. la 35-37oC. 64. traheii. 62. B. mucoasa otică. sunt culturi hemolitice. flora tractului respirator. E. R. E. C. îmbogățite cu 0. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. D. există: A. 6 tipuri de antigene de suprafață. tegumente. au aspectul unor picături de rouă transparente. B. C. B. influenzae debutează la nivelul: A. 5 tipuri de antigene de suprafață. sunt colonii de tip R. C. S sau M. mucoasa rectală. D. influenzae sunt de tip: A.5-1% CO2. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. doar M. în atmosferă umedă. E. influenzae este: A. doar S. au diametrul de 2-5 mm. ochilor. B. persoane cu vârste sub 35 de ani. laringelui. 58. plămânilor. Coloniile de H. H. B. 8 tipuri de antigene de suprafață. cultura se dezvoltă în 24-48 h. rinofaringelui. 59. bătrâni. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. 61. E. 2 tipuri de antigene de suprafață. C. G.

Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. C. Sunt bacterii încapsulate C. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. 204 . vaccinare cu vaccin DiTePer. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. administrare de rifampicină. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului.A. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A. E. D. administrare de ceftriaxon. Sunt cocobacili Gram negativi B. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Complement multiplu 1. influenzae C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. B. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. 5. Sunt bacterii strict patogene D. vaccinare cu vaccin Hib. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. administrare de eritromicină. Agentul etiologic al şancrului dur D. D. Se transmit prin leziuni tegumentare E. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. dezinfectanţi obişnuiţi. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. Sunt sensibili la uscăciune. Agentul etiologic al şancrului moale C. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. E.

Vaccinurile anti. sunt cocobacili polimorfi. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A.3/0. Neisseria gonorrhoeae. Haemophilus influenzae. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Sunt Gram pozitive. Sensibili la pasteurizare C.5 microni. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. C. B. E. anti-polio.5-1. 12. Bacteriile genului Haemophilus: A. Pasteurella. Coci Gram negativi B. Boala se numeste pestă 9. D. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. E. hemolitice 7. Actinobacillus. D. Boala produsa se numeste bruceloză E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A. Sunt mobile. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. Neisseria. anti-difteric. Vibrio. Au dimetrul de 0. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B. 10. E. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D. Boala este strict umană D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A.2-0. Boala se numeste febra ondulantă E. B. Actinobacillus. E. anti-tetanos anti-pertussis.6. D. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Gardnerella. Bacillus anthracis. B. C. Vaccinurile anti. Pasteurella. 11. C. Sunt cocobacili Gram negativi B. Sunt nesporulate.

mucoasa tractului respirator. E. D. sinuzite. temperatura de 32-33oC. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. C. e saprofit în mucoasa rectală. se găseşte în orofaringe. Factorul X (NAD). N.A. Ducreyi. 206 . Factorul X (hemin). pH de 7. H. temperatura de 30oC. otite medii. 13. 18. D. B. B. E. 16. H. B. influenzae este în: A. D. pH de 8. B. Factorul V (hemin). nazofaringe. D. se găseşte în nazofaringe. meningite. H. B. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. meningitidis. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. C. poate produce conjunctivite.1. epiglotite. în anaerobioză. Habitatul bacteriei H. D. aegyptius. C. pyogenes. E. 17. Haemophilus influenzae se cultivă: A. orofaringe. E. pe geloza-chocolat în laborator. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. S. B.6. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. temperatura de 35-37oC. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. Factorul W (hemin). H. aureus. E. mucoasa rectală. influenzae sunt: A. 14. C. Factorul V( NAD sau NADP). otite. B. C. influenzae – foarte rar produce acutizări. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. 15. D. H. H. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A. influenzae sunt: A. H. mucoasa otica. C. Ducreyi – saprofit. E. S.

20. 23. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. obezitatea. e urmată de rinofaringită acută. are o capsulă cu rol esenţial. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate. influenzae sunt: A. sezonalitatea.C. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. D. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . C. 19. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. are ca debut epiglotita. bolile subiacente. E. 21. în aerobioză. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. C. B. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. retard mental. dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. B. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. 207 . este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. capsula prezintă 10 tipuri. E. D. D. este un microorganism strict parazit. influenzae. are rezistenţă crescută în mediu extern. în sputa pot rezista până la 48 de ore. în mediu de CO2 (25%). influenzae sunt: A. în mediu de CO2 (5%). D. B. C. deteriorare vizuală. E. C. 22. E. D. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. tulburări motorii. E. D. prezintă adezine de suprafaţă. putem spune că: A. B. Referitor la patogenitatea H. vârsta. E. B. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. C. influenzae. infecţii virale anterioare. are rezistenţă scăzută în mediu extern. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume.

Hib). C. pentavalent (DTP. format din 7. recoltarea LCR . C. pacienţi imunodeprimati. a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. D. C. 27. monodoza (PRP-T). durere în gât. C. boli imunologice severe. anti-pertussis. antipolio şi anti-hepatita B). Vaccinurile anti Hib pot fi: A. E. recoltarea mucoasei conjunctivale . Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. B. este un saprofit condiţionat patogen pentru om. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. Ducrey sunt: A. asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale. D. însămânţare la patul bolnavului. E. E.24. igienă. vaccin pentru sugari. B. evitarea supraaglomerărilor. D. 29. B. 28. Afirmaţiile false privitoare la H. nu există vaccin pentru Hib. D. 208 . cefalee. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. celularitate. respiraţie zgomotoasă. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . E. B. afecţiuni hematologice. polio inactivat. copii. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. Epiglotita debutează cu: A. locuinţa aglomerată. infecţii virale anterioare. B. E. febră.5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. D. D.5 ml tampon. este agentul etiologic al şancrului moale . C. 26. C. B. 25. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. anti-tetanus.

B. iniţial apare o papulă sensibilă. B. testul ELISA. 30. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. E. necesită CO2 0. S. microscopie. cocobacili. E. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. în frotiuri din produs. Faca parte din genul Neisseria. apar în lanţuri lungi. D. 34. Ducrey se face prin: A. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. meningitidis. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. C. C. 209 . sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. ganglionii nu pot supura. B. bronchiseptica. 32. necesită CO2 20%. parapertussis. au coloraţie bipolară. B. D. E. B. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. B. nu pot exista şancre multiple. N. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. necesită factor V. Face parte din genul Brucella. B. D. C. anthracis. 35. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. cultură pe geloză simplă. C. E. necesită factor X. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. ducrey putem spune că: A. coci Gram negativi . D.E. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . E. 31. Este o bacterie Gram negativă. D. Privitor la caracterele de cultură ale H. 33.5%. Cum putem caracteriza H. B. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală. Este o bacterie încapsulată. epidermitis. D. recoltarea produselor patologice. C. cu eritem în jur. necesită CO2 10%. E. C. B.

eritrotoxina. B. D. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. în 1906. pertussis. În 1919. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. odată fixate. 41. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. D.36. dermonecrotica. uşor transparente. C. E. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. B. 38. la 55oC este distrusă în 30 de minute. pertussis sunt: A. cu strălucire metalică. D. la 55oC este distrusă în 10 minute. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. 37. B. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. pertussis sunt: A. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. citotoxina traheală. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. C. E. D. multiplicare. E. B. Cefalexină. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. E. C. B. E. Toxinele produse de B. Tusea convulsivă: 210 . mari. D. Caracterele de cultură ale B. Tetraciclină. B. E. 42. D. a fost un bacteriolog francez. colonii de tip R. prin tuse nu se elimină bacterii. e patogenă prin localizare. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare. adenilat ciclaza. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. pertussis sunt: A. C. 39. toxinogeneză. Penicilină. Ceftriaxon. C. 40. Vancomicin. C. exotoxina B. în afara organismului are rezistenţă scăzută. concave.

Brucella neotomae . B. B. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. strănut. sporulați. hemoragie cerebrală. B. D. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. vaccinare cu DiTePer (profilactic). tahicardie. Brucella maris – câini. pertussis pot fi: A. E. are ca agent etiologic H. E.șobolani. boala nu este endemică. C. o durată de 10 zile. C. E. în România. 30 accese de tuse pe zi. claritromicină. are o contagiozitate mare. 43. 211 . Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. D.A. Brucella canis – porci. se transmite pe cale aeriană. eritromicina în faza catarală. D. 46. B. între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. sedative. C. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. E. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. oi. B. oxigenoterapie. D. leziuni cerebrale prin hipoxie. D. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. 48. Brucella suis – capre. C. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. imobili. C. E. pneumonie. Ducrey. Complicațiile date de B. 44. hipertensiune arterială. D. C. tuse paroxistică. are 3 faze. putem spune că: A. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. totdeuna încapsulați. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. C. 47. Brucell abortus – vaci. B. febră. cocobacili Gram negativi. B. 45. D. E.

Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. adenopatie. C. 51. are un debut insidios. organismul infectat. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. endocardită. sol. leziuni cerebrale. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. rezistă 6 zile în urină. astenie. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol. D. aparatul genital.. meningită. 53. C. D. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. B. de peste 2 zile. B. indispoziție. B. mialgii. Bruceloza prezintă: A. Gram pozitivi. nu produc catalază. 212 . C. cefalee etc. dureri de spate. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. descompun mai mult sau mai puțin ureea. D. pasteurizarea laptelui. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. D. E.E. D. 52. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. neîmbogățite. C. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. E. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. 50. pneumonie. E. 54. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. au o rezistență scăzută în mediu. B. E. au cerințe nutritive complexe. D. au o creștere lentă. 55. C. astenie. E. B. aer. apă. hemoragie cerebrală. C. cresc pe medii simple. E. tahicardie. B. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. 49.

D. C. Coloniile sunt de tip R. 57. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A. C. există 6 tipuri de serotipuri. Corynebacterium diphteriae 213 . Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. geloza sânge. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. C. E. E. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. C. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. Bordet-Gengou. Au aspectul unor picături de rouă transparente. evitarea contactului cu animalele bolnave. D. mănuși. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. geloza chocolat. Prezintă fenomenul de satelitism. Chapman. E. D. tipul b produce epiglotită acută. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. B. 58. geloza sânge cu carbune. D. Coloniile sunt de tip S sau M. bulion. E. influenzae sunt: A. exista 11 tipuri de serotipuri. geloză chocolat. ochelari. Au aspect mat. B. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. geloză simplă. B. Tematica 9. 59. C. Bordet-Gengou. D. În ceea ce privește H. tipul c produce meningită. geloza simplă. E. 56. B. influenzae.B.

groşi cu capete tăiate drept B. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. Este un bacil Gram-pozitiv B. nu prezintă polizaharid capsular D. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul. este bacil Gram negativ B. Produce o exotoxină citotoxică E. Antraxul digestiv este o formă rară E. Antraxul pulmonar netratat. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C.Complement simplu 1. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. Produce o exotoxină E. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Strict anaerob 6. D. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. are o evoluţie fatală D. nici una din formele de mai sus. Sunt bacili mari. Creşte pe medii uzuale C. se transmite interuman 214 . Genul A. B. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. 7. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. este încapsulat în produsele patologice C. E. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C. Este o bacterie nepretenţioasă B. Sunt bacili cu un capetele măciucate E. Are capacitatea de invazie D. cu excepţia : A. Au forma lanceolată D. este strict anaerob 4. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. Este încapsulat în produsele patologice D. scalpul C. Care afirmaţie este falsă? A. C.

Bacillus aereus. C. impetigo. 10. Bacillus licheniformis. B. Bacillus polymixa. C. 13. Bacillus subtilis. Bacillus polymixa. 12. E. 133. D. D. B. 12. cunoscută sub numele de: A. D. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. 75. Bacillus anthracis. Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. Bacillus aereus. 215 . tuberculoză. B. B. Bacillus licheniformis. E. E. C. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. 48. B. E. Bacillus anthracis. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. C. D. D. C. 11. poliomelită. cărbune. D. Bacillus subtilis. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. Există forme de difterie digestivă 9. Se multiplică la poarta de intrare B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. Bacillus anthracis.B. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. C. pneumonie. 31. E. Bacillus licheniformis. Bacillus subtilis. Există forme de difterie cutanată E. E. Bacillus polymixa. Bacillus aereus.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

C. E. mediu Loeffler cu ser. mediu de îmbogățire OCST. Corynebacterium. Brucella. 62. 58. 57. B. E. Corynebacterium. E. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. sunt bacili sporulați. mediu cu telurit de potasiu. C. telurit de potasiu se numește: A. Bacillus. B. E. 59. B. sunt bacterii imobile. E. au extremitățile îngroșate. testul la optochin. D. Streptococcus agalactiae. Haempohilus. E. Campylobacter jejuni. D. testul Elek. C. D. 61. Staphylococcus. geloză chocolat. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. D. Vibrio cholerae. geloza sânge. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. D.D. Campylobacter. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. Bordet-Gengou. 223 . B. 60. C. E. B. ser. C. cistină. Mediul de îmbogățire ce conține ou. geloză simplă. geloză chocolat. mediu Chapman. Corynebacterium diphteriae. Bacilul difteric aparține genului: A. Vibrio. B. Helycobacter. sunt bacterii Gram pozitive. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. Bordetella. C. D. mediu cu telurit de potasiu. Bordetella pertussis.

Difteria se caracterizează prin: A. mediu Wilson Blair. C. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. C. paralizia faringelui și a palatului. C. bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. 67. maronii-negre. Pe mediu cu telurit de potasiu. D. E. 224 . antrax. B. B. suprarenale. ficat. albe. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. B. voce nazonată. Mycobacterium tuberculosis. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. D. roșii. 66. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. 65. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. 64. hipotensiune arterială. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. mediu MacConkey. necroza focală în diferite organe. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. are capacitatea de invazie. pierderea vederii.63. D. E. mediu Tinsdale. pneumonie. D. E. E. Bacillus anthracis. bradicardie. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. E. odată fixată. Vibrio cholerae. C. mediu Lowenstein-Jensen. E. 69. B. verzui. Bacteroides fragilis. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. C. C. nervi periferici. mediu Chapman. 68. D. cu excepția: A. Corynebacterium diphteriae. D. aurii. avitaminoză. anemie hemolitică. B. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. B.

C. sânge. tetanos. C. C. B. Ce colorant se folosește? A. 73. E. 71. alegeți asocierea corectă: A. serozitate din veziculă sau pustulă. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. difterie. fucsină. lichidul de edem – aspect hemoragic. lichid cefalorahidian. sânge. B. C. D. colorația May-Grunwald-Giemsa. D. E. sporii nu se colorează. violet de gențiană. verde metil. spută. lichid cefalorahidian. C. 70. verde malachit. Prin colorațiile uzuale. E. lichid de edem. ulcerans. C. sputa – sangvinolentă. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. diphteriae. B. C. C. În meningita produsă de antrax. pseudodiphtericum. material necroptic. E. B. materii fecale. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. 225 . tuse convulsivă.B. se recoltează ca și produs patologic: A. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. 72. serozitatea – sangvinolentă. ei se colorează în verde. D. B. jejuni. sputa. poliomielită. C. E. D. materiile fecale – aspect hemoragic. Prin metode speciale. C. 75. 74. albastru de metilen. B. D. D. albastru de metilen. E. xerosis. C. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A.

violet de gențiană. G. B. 76. S. D. unor viermi. Imunohistochimie. unei frunze de stejar. unor ciorchini de struguri. E. Testul ELISA. 80. maltoza. S. unui brad răsturnat. C. G. B. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. D. 226 . Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. M. M. E. R. Datorită proprietăților caracteristice. 79. C. D. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. anthracis: A.C. 77. Mediul MacConkey. R. Pe mediu Tinsdale. D. D. mediile de B. E. de litere chinezești. PCR. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A. B. E. B. M sau G. verde malachit. Titrul ASLO. E. B. Mediul Chapman. Mediul Bordet-Gengou. 78. B. E. galactoza. D. zaharoza. E. C. Mediu geloză chocolat. Mediul Tinsdale. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. C. C. B. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A. fructoza. C. D. antracis nu fermentează: A. fucsină. trehaloza. 81. S sau M.

D. tiosulfat de sodiu). B. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. cum ar fi: mediul Loffler electiv. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. telurit de potasiu. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). E. C. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. B. telurit de potasiu. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. B. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. cenușii-negre cu halou cafeniu. Mitis – colonii mari sau mijlocii. Testarea toxinogenezei pentru C.82. margini crenelate. având centrul mai negru. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. D. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. ulcerans. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. E. 85. bacilul difteric fermentează glucoza. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. C. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. 83. margini crenelate. ulcerans. după care se administrează pe medii solide specifice. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). E. E. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. C. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . 84. difteromorfii fermentează zaharoza. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. în funcție de mediul de cultură: A. cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. granulare. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. cu ser coagulat de bou. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. netede. lucioase. D. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. Gravis – colonii cu margini colorate. D. mediu Loffler – colonii mici. albe. 86. în special de C. cistină. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. C. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. B. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A.

Administrarea prelungită de penicilină B. 30o. Au capetele măciucate D. Ser antidifteric 4. C. Shigella boydii D. Salmonella tiphy C. Elek Ouchterlony Frobisher. Bacillus anthracis E. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. D. Bacilul carbunos 228 . Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. B.A. 60o. C. Complement multiplu 1. 90o. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. Este o boală gravă datorată producerii de toxină C. 45o. latex-aglutinării. E. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. B. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Sunt mobili C. Vaccin DiTePer la 6 ani D. ASLO. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. Despre difterie se pot afirma următoarele: A. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. catalazei. Vaccin DiTePer la sugari C. D. Profilaxia difteriei se face cu: A. coagulazei. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. Vaccin DiTe la 6 ani E. 120o. 87. Corynebacterium difteriae B. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. E.

sunt încapsulaţi C. sporulează în prezenţa oxigenului C. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. Pulmonar D. Este saprofit condiţionat patogen B. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. Cefalosporine B. au extremităţile rotunjite E. Bacilul difteric: A. prezintă un spor central nedeformant 9. Digestiv 10. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6.5. Este o reacţie antigen anticorp D. capsula nu e factor de patogenitate 229 . Testul Eleck: A. Geloza simplă E. Cutanat B. Toxina produce miocardita 7. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A. Se dezvolta pe mediul Loeffler B. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B. Urinar C. au extremităţile drepte D. Nitrofurantoin E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Toxina are actiune locală D. Penicilină C. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Ser anticărbunos D. Este folosit în diagnosticul antraxului E. Lowenstein Jensen 8. Formele clinice de antrax sunt: A. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. Biseptol 11. În bulion glucozat D. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Genital E. Tratamentul antraxului se face cu: A.

Bacillus licheniformis. C. este o reacţie antigen anticorp D. Ce antibiotice produce B. Formează colonii de tip R D. Septicemia B. capsula e factor de patogenitate E. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12.D. Creşte pe medii de cultură speciale C. Artrita D. C. Eliberează o exotoxină 13. Polizaharidul capsular B. E. Formează colonii de tip S E. polymixa? 230 . Bacillus subtilis. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A. Bacillus polymixa. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. B. D. Coagulaza legată 15. Bacillus subtilis. 18. Creşte pe medii de cultură uzuale B. B. Producerea toxinei cărbunoase D. Bacillus aereus. Coagulaza liberă E. Bacillus anthracis. Meningita C. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. pneumonii. 17. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. E. Boala nu are complicaţii E. Bacillus anthracis. toxiinfecții alimentare)? A. Bacillus polymixa. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. D. Reacţia Ascoli: A. Sinuzita 16. Elaborarea de enzime proteolitice C. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. Bacillus licheniformis. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. Bacillus aereus. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A.

E. C. E. D. B. febră tifoidă. ca urmare a fixării bacililor.A. în lanțuri scurte. cărbune. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. C. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. Bacitracină. B. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. 21. D. Polimixina B. D. 19. 23. E. B. În mediul exterior bacilii sporulează. D. C. În condiții favorabile. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. Are o afinitate mare față de coloranți. în substanțele organice moarte. C. B. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. În vitro se formează numai pe medii simple. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. Penicilină. Eritromicină. antrax. respectiv al omului. izolați. 22. agentul antraxului este un bacil mobil. sunt bacterii Gram negative. E. Polimixina E. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A. sporulați. are capetele “tăiate” drept. C. sporii se pot forma în sol. C. B. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. 20. E. necapsulați. holeră. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A. capetele lor devin ușor concave. B. difterie. 231 . D. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. B. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol. D. E.

C. blănuri. B. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise. B. în apă rezistă câțiva ani. la uscăciune. aerob.24. D. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. maltoza. 25. B. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. C. 28. E. trehaloza. trehaloza. iar sporii în 1-2 zile. 232 . glucoza. 27. se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. chimici și biologici a B. E. la un optimum de 35-38oC. lactoza. suprafață netedă. rezistă câteva săptămâni în plante furajere. are loc doar în prezența oxigenului. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde. anthracis sunt adevărate? A. 26. “coamă de leu”. B. formele vegetative au o rezistență crescută. B. în sol rezistă mai mult de 30 de ani. chimici și biologici a B. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. datorită capsulei pot avea caracter mucos. D. pe geloză simplă sau geloză sânge. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. ferit de razele de soare. fructoza. C. margini regulate. piei provenite de la animale moarte de antrax. E. D. D. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). anthracis nu fermentează: A. B. bacilii se distrug în 5-7 zile. are loc în organism. C. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. C. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. arabinoza. E. B. arabinoza. D. C. D. E. anthracis sunt: A. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. Bacillus anthracis: A. opace. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. B. maltoza. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. lactoza. sporii nu se conservă pentru mult timp. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). uneori. 29. au culturi de tip S. anthracis sunt: A.

cavitatea bucală. transmitere interumană. E. oase. C. 35. C. 34. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. E. mucoasa căilor respiratorii. D. febră. E. proteaze. D. tegumentul. D. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute. B. mucoasa otică. E. E. este asimptomatică. mucoasa otică. C. C. agresine. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. 30.) D. 32. mucoasa digestivă. C. tegumentele (prin soluții de continuitate). germinează și se transformă în spori. contaminare în situații de criză (arme biologice). D. cefalee. tractul gastro-intestinal. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. anthracis la animale sunt: A. B. mucoasa conjunctivală. rezultând un edem gelatinos și congestie. lână). contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. febră. E. sacrificării. C. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. 233 . forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. Bacillus anthracis acționează prin: A. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. D. B. stare generală alterată. B. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. Antraxul se transmite la om prin: A.E. toxinogeneză. sânge. 31. piele. Porțile de intrare pentru B. conjunctivele. lecitinaze. B. adenopatie. B. lipide. tunderii etc. 33.

stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. este vorba de edemul malign. hipoxie. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. antraxul pulmonar. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. B. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. antraxul gastrointestinal. D. cianoză. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. pustula beningă. clinic. antrax cutanat. D. se observă lărgirea mediastinului. E. Semnele antraxului cutanat sunt: A. vezicule seroase. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. B. antraxul pulmonar. B. antrax gastrointestinal. antraxul gastrointestinal. ulterior sangvinolente. 41. 234 . 38. E. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. D. moale. dalacul. exitus. B. C. E. febră ridicată și stare toxică. există o evoluție trifazică. edem local. radiologic. B. C. pustula malignă. maculă galbenă. 40. buba neagră. adenopatie hilară și traheală.36. antraxul cutanat. dureros. este forma cea mai ușoară. C. E. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. E. febră moderată alternând cu hipotermie. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. Formele antraxului sunt: A. B. buba neagră. D. D. 37. C. doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. forma gravă a cărbunelui cutanat. antrax pulmonar. buba neagră. C. 39. incubația este de 1-6 zile. dalacul.

edem. disfagie. D. 46. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A.C. E. C. disfagie. 235 . D. E. mortea survine în 25-60% din cazuri. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. moartea survine în 10% din cazuri. antraxul pulmonar. diareea. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. C. D. pulmonar sau gastrointestinal. dureri abdominale. E. nu există riscul apariției asciitei și ileusului. B. E. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. fără tratament. C. 43. buba neagră. durere retrosternală. vărsăturile. foarte rar apare ca localizare primară. D. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. 47. B. B. B. 42. febră. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. C. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. meningele sunt hemoragice și edematoase. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. D. grețuri. pustula malignă. 45. apare staza vasculară. iar stomacul și intestinul devin edematoase. vărsături. antraxul gastrointestinal. E. B. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. E. terapia cu antibiotice dă rezultate. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. mialgii. Cu privire la tratamentul antraxului. antraxul cutanat. febră. simptomele apar în câteva zile de la ingestie. 44. D. există o mortalitate de peste 95%. C. adenopatie cervicală. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. putem spune că: A. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie.

C. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. tulpina Stern. 236 . Corynebacterium xerosis. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A. se recomandă cefalosporine. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. E. Cloramfenicol pentru 10-14 zile. C. E. D. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. 51. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. în cazul expunerii. D. Tratamente pentru antrax pot fi: A. timp de 5-7 zile. sub formă de măciucă. Difteromorfii. E. Eritromicină. C. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector.cu D. Corynebacterium ulcerans. E. D. se dau preventiv antibiotice la contacți. D. C. B. 6 şi 9 luni. B. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. E. “coamă de leu”. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. mobili. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. 52. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat.B. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. D. vaccinul. sub formă de brad răsturnat. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. timp de 60 de zile. neasociat cu vreun alt antibiotic. sub formă de ciorchine. 49. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. Tetraciclină. B. E. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. nesporulați. C. extremitățile îngroșate. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. Corynebacterium diphteriae. B. B. 48. sub forma “literelor chinezești”. Penicilina G. Difteroizii. 50. C. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3.

E. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. E. materii fecale – antrax cutanat. C. 59. D. meningită. 58. are capacitate de invazie. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie). B. 56. intermedius. encefalită. D. D. C. se multiplică la poarta de ieșire. toxina are tropism pentru miocard. B. B. pneumonie. ficat. formând pseudomembranele. 237 . B. paralizia faringelui și a palatului. impetigo. acțiunea toxinei este reversibilă. ulcerans și C xerosis? A. infecții urinare. poliomielitei. D. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A. D. E. Eritromicină. B. Penicilină. C. difteriei. Complicațiile date de difterie pot fi: A. C. C. Cefalosporine. pseudodiphtericum. C. După aspectul coloniilor de C. E. mitis. 57. febrei tifoide. Ser antidifteric. 55. acestea pot fi în variantele: A. OCST. gravis. C. 54. tetanosului. E. otite. B. nervi periferici. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. holerei. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. B. Tinsdale. sânge – meningită. endocardite. Ce pot produce C. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. D.53. E. suprarenale. Rifampicin. bradicardie.

ELISA. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. netede. B. 64. opace. 62. Imunohistochimie. Gravis – colonii mici plate. anthracis includ: A. E. coloniile de B. Testul coagulazei. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. se face pe organisme vii. prin metoda Gram. diphteriae: A. E. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. PCR. mediul Gundel-Tietz. C. se face pe cadavre animale. mediul Loffler. D. Mitis – colonii mari sau mijlocii. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. 238 . B. intrate în putrefacţie. cu violet de gențiană. C. un tampon nazal şi unul faringian. se face pe cadavre umane. Pe mediile solide. negre. lichid de edem – antrax cutanat. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. C. D. spută – antrax pulmonar. D. 61. C. E. E. E. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. cu diametrul de 4-5 mm. 65. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. 63. B. Frotiurile realizate din produsele patologice.C. anthracis se colorează: A. B. de tip S. E. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. B. C. obligatoriu. anthracis sunt: A. pentru a diagnostica B. B. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. D. cu fucsină. cu albastru de metilen. cu verde metil. ASLO. 60. D. C. anthracis apar sub formă de colonii: A. D.

Sunt bacilli Gram negativi B. Mitis – centrul negru. Produce holeră. E. Campylobacter. diphteriae: A. proba ureazei. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. este imobil C. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. Tematica 10. E. D. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). 67.D. testul coagulazei. C. este o bacterie saprofită E. Eliberează enterotoxină holerică E. Prezintă antigenul H flagelar C. E. boală cu caracter invaziv B. Mitis – margini colorate. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. D. Mitis – colonii R. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. C. Gravis – margini crenelate. testul la optochin. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. este un bacil Gram pozitiv B. Gravis – colonii mari sau mijlocii. Helicobacter Complement simplu 1. are o dimensiune de 10 µ 2. Genurile Vibrio. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. Nu posedă flageli C. 66. netede. proba cistinazei. B. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A. Prezintă antigenul O somatic D. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. B. lucioase.

D. B. C. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. B. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. Vibrio cholerae. Vibrio fluvialis. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C. Formează colonii conopidiforme de tip R E.D. Nu se transmit pe cale fecal orală E. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. Sunt catalazo-negativi 4. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. Vibrio parahaemolyticus. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. Vibrio algynoliticus. lungi. Se transmite pe cale fecal orală C. Agentul etiologic al holerei se numește: A. au formă de virgulă. Vibrio cholerae. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. 8. Nu invadează celulele epiteliale C. B. Vibrio fluvialis. Testul ureazei negativ D. Culturi rapide pe medii de cultură 7. C. imobile. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. D. C. E. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. Sunt bacilli Gram pozitivi B. Fermentează zaharurile 5. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. 9. Vibrio parahaemolyticus. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. Vibrio vulnificus. bacili Gram pozitivi. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. E. Vibrio vulnificus. E. Vibrio algynoliticus. încapsulați. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. 10. D.

D. Vibrionii preferă pH: A. cu aspect transparent. 13. B. tip R. Peste 100. neutru. D. C. acid (2-3. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. B.5-6.2-7.4). 16. 20. concave. rotunde. D. este antigenul specific de grup. E. C. E. Ogawa – a+b+c. slab alcalin (7.2). Hikojima – a+c. E. este termolabil. slab acid (6. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A. E.A. Ogawa – a+b. 20. B. B. E. albastră. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. C. 6. nu este antigenul specific de grup. Câte serogrupuri O există? A. B. E. C. 14. Peste 500. Inaba – a+b+c. 2. galbenă. C. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. D. B. 12. C. B. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. D. 11. roșie. cu aspect de litere chinezești. 241 . D. C.4). Inaba – a+b. Sub 30. 5. alcalin (9-9. 15.7). 12. este de natură proteică. 80.

E. pacienții cu pH neutru. E. C. TCBS. sunt sensibili la antiseptice. anurie. D. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A. În funcție de pH-ul gastric. 17. subunitatea B pătrunde intracelular. pacienții cu pH slab bazic (7.D. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A. B. Tinsdale. deshidratare severă.2-7. 21. geloză sânge. C. B.6). Tetraciclină.2).5-6. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A. B. Penicilină. perioada de incubație este de 2 săptămâni. verde. rezistă în alimente până la 7 zile. diaree abundentă. sunt sensibili la lumina solară. Chimioprofilaxie. E. C. 22. 18. D. sunt sensibili la acțiunea căldurii.4). E.2). B. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. pacienții cu pH acid (2-2. Bordet-Gengou. este o toxină de natură lipidică. 19. este o toxină de natură lipopolizaharidică. D. E. Cloramfenicol. colaps. C. geloză chocolat. E. C. E. pacienții cu pH slab acid (6. D. D. 242 . B. C. pacienții cu pH bazic (9-9. D. maro închis. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. 20. este formată din 2 subunități. B. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă.

Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. B. C. B. Fermentarea sucrozei și arabinozei. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. fermentează zaharurile. PCR. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A. 24. sensibilitatea la cefalotin. E.23. S. B. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. Testul oxidazei pozitiv. D. C. B. sunt bacili imobili. D. sunt mobile. dar nu a arabinozei. D. D. reducerea nitratului. sunt oxidazo-pozitive. 29. 243 . 18 specii. E. Peste 115 specii. E. 28. sunt bacili sporulați. sunt catalazo-pozitive. Fermentarea sucrozei și manozei. C. temperatura optimă de creștere a C. B. 50 de specii. E. testul la optochin. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A. 27. PCR. C. sunt bacili Gram negativi. jejuni este de 32oC. 26. 34 de specii. aureus. D. B. C. C. C. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. B. cu excepţia: A. 8 specii. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. sunt bacili încapsulați. Testul oxidazei pozitiv. fetus. 25. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. PFGE. sensibilitatea la acidul nalidixic. E. hidroliza hipuratului. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. E. PFGE. D. dar nu a manozei.

jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. 33. C. Pe cale respiratorie. B. 31. E. E. B. C. H. febră. E. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. C. în intestinul a numeroase specii de mamifere. B. C. D. Pe cale fecal-orală. 28 microorganisme. C. Clinic. cefalee. 34. C. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. B. lumenul intestinal. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. jejuni. C. B. 305 microorganisme. D. în intestinul omului. Infecţia cu C. C. coli. 223 microorganisme. jejuni se transmite: A. 146 microorganisme. D. D. H. fecalis. B. pylori. jejuni.C. dureri articulare. cavitatea bucală. E. C. ileon. E. 244 . coli. jejun. Prin tegumente (soluţii de continuitate). D. diphteriae. jejuni nu provoacă: A. în mucoasa conjunctivală a omului. C. Prin picăturile Pflügge. E. 35. pylori. în intestinul a numeroase păsări. 30. Prin atingere. E. D. 32. stare generală modificată. diaree cu sânge şi mucus. C. E. C. 104 microorganisme. D. E. E. colon. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale).

Microaerofili. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. Helicobacter pylori sunt bacili: A. anemiei hemolitice. gigantismului.36. peptidază. E. D. coli. C. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. 38. 40. pylori. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. C. OCST. sindromului Guillain-Barre. jejuni nu se face pe următorul mediu: A. pylori este: A. B. amilază. 41. CCDA. E. au nevoie de medii de cultură înalt selective. C. catalază. Campy. sindromului Klinefelter. C. 39. jejuni. 42. au nevoie de o incubare de 24 de ore. Neproducători de urează. E. C. E. endocarditei bacteriene subacute. coli. C. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. D. Aşezaţi în ciorchine. D. H. Skirow. urează. 245 . faecium. B. CSM. B. H. D. jejuni este: A. B. E. C. jejuni este considerat a fi cauză a: A. D. E. C. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. streptokinază. sunt microorganisme nepretenţioase. Imobili. B. E. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). D. B. temperatura optimă de incubare este de 37oC. Afirmaţia adevărată cu privire la C. 37. C. Gram pozitivi. E.

E. infecţia cu C. Campylobacter jejuni. C. 45. Escherichia coli. E. PCR. Vibrio cholerae. B. B. E. Enterococcus fecalis. Testul respirator. D. E. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. peste 95%. Helicobacter pylori. C. există o incidenţă de 50-60% la copii. C. 10%. consumul de asipirină şi NSAID. 18%. pylori. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. 50% prezintă ulcer duodenal. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. Escherichia coli. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. E. Campylobacter jejuni. Infecţia anuală cu H. D. 47. 246 . jejuni. B. infecţia cu H. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. consumul de paracetamol. Helicobacter pylori. 43. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. pylori se poate face prin: A. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică. 5%. B. C. E. 25%. 48. C. C. D. D. 46. D. 44. B. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. Enterococcus faecium. C. B. Enterococcus fecalis. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică. D.B. Testul ureazei în respiraţie. 23% prezintă ulcer duodenal. infecţia cu enterococi. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică.

B. D. Esomeprazole. 75%. E. C. Pantoprazole. E. Metronidazol. 51. 52. pylori este: A. cefalee. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. C. pylori este: A. E. Levofloxacin. 54. Metoda imunoenzimatică ELISA. Famotidină. diaree. Famotidină. 50%. B. B. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. 53. 49. 88-90%. Ranitidină. C. C. Claritromicină. înroşirea tegumentului. Omeprazole. E. D. Azitromicină.D. D. Amoxicilină. 50. C. E. Metronidazol. C. B. B. colorare permanentă a dinţilor. D. 96-98%. Rabenprazole. Detecţia antigenelor în materii fecale. Omeprazole. 247 . Nizatidină. E. D. Nizatidină. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. E. Rabenprazole. 78-80%. Ranitidină. risc mic de alergii. Amoxicilină. B. pylori? A. Famotidină. D. pylori? A. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. pylori pot fi: A.

Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Debutul este lent E. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. E. E. Deshidratarea apare rapid 2. Famotidină. Levofloxacin. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D.55. C. Amoxicilină. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Esomeprazole. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. Posedă antigenul somatic O E. B. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C. Despre holeră se pot afirma următoarele: A. Ranitidină. Vibrionul holeric: A. Provoacă o boală diareică severă C. 56. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Are o incubaţie de 1-4 zile D. D. Azitromicină. D. Complement multiplu 1. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Este un bacil Gram pozitiv B. Levofloxacin. Claritromicină. Administrare de cloramfenicol E. Posedă antigenul flagelar H D. Pantoprazole. Administrare de ripfampicina 248 . pylori este: A. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. B. pylori este: A. Este o infecţie cu caracter invaziv C. Reechilibrare hidroelectrolitică B. C. Administrare de tetraciclină D. Este imobil 4. Pantoprazole.

Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Sunt imobili C.5. Sunt microaerofili 8. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. Sunt bacili Gram negativi B. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Dureri abdominale colicative B. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D. Sunt neîncapsulaţi E. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. pylori vor dezvolta gastrită C. Testul catalazei pozitiv C.C. Se cultivă in vitro la pH acid 6. Determină o boală diareică D. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B.R. Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Transmiterea este pe cale fecal orală B. Produce enterite D. Este un bacil Gram pozitiv B. Sunt sporulaţi D. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Este o specie saprofită E. Nu este o specie patogenă pentru om C. Poseda un flagel polar E. Testul oxidazei negativ D. C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E.

Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. pylori în serul pacientului B. 250 . Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E.C. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. Elaborează coagulaza 14. antisecretorii şi bismut coloidal D. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D. E. D. Se efectuează testul ureazei E. Administrarea terapiei pentru 14 zile 16. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. Se dezvoltă pe mediul Campy E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă. Identificarea anticorpilor anti. 2 antibiotice. Sunt bacili Gram pozitivi B. Nu fermentează zaharurile 13. B. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Ameţeli D. Hemoptizie 12. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A. C. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Microaerofili D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Terapia cvadrupla. Tuse E. Regim alimentar B. Identificarea antigenelor H.H. pylori din scaun C. Pot dezvolta anemie feripriva C. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A. Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. Elaborează ureaza E. Triplă terapie.

rotunde. Specii sunt: A. Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . concave. E. sunt încapsulaţi. sunt bacili în formă de virgulă. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. în asociere cu peştii şi fructele de mare. B. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. Ogawa (a+b+c). B. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. C. Vibrio fluvialis. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. 19. D. Inaba (a+c).2). B. Vibrionii preferă pH acid (3-3. C. Hikojima (a+b+c). Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a. C. cu aspect opac. ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci. sunt bacili Gram negativi. D. sunt specii imobile. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. sunt nesporulaţi. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. 21. D. E. D. D. Campylobacter jejuni. Ogawa (a+b). E. 22. 24.18. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă. E. fiind antigenul specific de grup. Hikojima (a+b). În funcție de antigenul O. tip M. termostabil. Vibrio vulnificus. Mycobacterium leprae. B. galbene pe mediul TCBS. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. nu conferă protecție antiinfecțioasă. 23. C. B. Mycobacterium tuberculosis. 20. b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. C. E. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. B. C. E. Sunt bacterii nepretenţioase. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A. D.

D. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani. cei cu pH acid. C. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. D. sunt sensibili la antiseptice. holera este o boală invazivă. cei cu pH gastric bazic. E. în sezon secetos. C. deshidratare ușoară. B. 27. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. rezultă diaree apoasă ușoară. cei cu aclorhidrie.A. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. vibrionii eliberează și endotoxină. D. 26. 30. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. sunt sensibili la lumina solară. bacteriile nu intră în torentul circulator. B. D. B. E. A (activity) şi B (binding). E. D. 28. putem spune că: A. când sunt distruși. în sezon ploios. E. când au loc calamități. rezultă acidoză. 25. 252 . se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. cei cu gastrită hiperacidă. C. C. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. B. după ingestie. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. D. 29. B. C. C. Manifestările clinice ale holerei sunt: A. E. E. greață. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. B. după inundații. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. în zonele cu temperaturi ridicate. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A. sunt sensibili la acțiunea căldurii. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu.

fetus. acidoză. C. E. D. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. înalt selective – Tinsdale. D. diphteriae. B. manoza. simple: geloză sânge. Lichid vărsătură. fermentarea manoza şi arabinoza. Exudat nazal. C. D. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. moderat selective TCBS. E. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. B. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. coli. anurie. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice. E. 31. C. B. vărsături. C. B. D. Tetraciclină 4g/zi. LCR. Exudat faringian. jejuni. 36. dar nu şi arabinoza. C. 33. diaree ușoară. C. importante în patologia umană. D. C. C. testul oxidazei pozitiv. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. 35. C. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. fermentează sucroza. Penicilină. Cloramfenicol. 253 . de îmbogățire cu apă peptonată alcalină. 32. sunt: A. E. solide ce conțin săruri biliare. dar nu şi sucroza. testul oxidazei negativ. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. D. C. E. B. 34. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A. B. E. E.B. colaps. perioada de incubație de 2 săptămâni. D. dezechilibre hidroelectrolitice. paradiphteriae. deshidratare ușoară. C. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. Materii fecale. E.

e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. E. Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). E. jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. D. B. artrită. natură. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. bacili Gram negativi. endocardită. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. D. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . colonizate asimptomatic. E. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A. cavitatea bucală a omului. D. C. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. catalazo-negativi. meningită. rezervor pentru C. B. B. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. aspect de “coamă de leu”. 38. se numește Campylobacter jejuni. condiționat patogenă. septicemie. C. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. C. sindromul Guillain-Barre.37. B. E. intestinul a numeroase specii mamifere. Infecţia cu C. D. E. B. E. e o specie saprofită. fermentează zaharurile. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. B. D. se numeşte Helicobacter pylori. încapsulați. hidrolizează hipuratul. 43. majoritatea infecțiilor umane cu C. C. jejuni sunt: păsările. oxidazo-pozitivi. se numeşte Campylobacter jejuni. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. 41. 42. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. D. mobili. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. 39. 40. C. reduc nitratul. mucoasa conjunctivală a omului. C.

jejuni este considerată a fi cauză a: A. B. 44. B. bărbaţi. C. bătrâni. carne de porc. C. B. jejuni sunt: A. ingestia de apă sau alimente contaminate. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. pe cale respiratorie. glucide în exces. lactate. vegetalele. E. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. C. 46. B. D. febră. bacteriile pot trece prin circulaţie. picăturile Pflügge. 255 . carne de pui insuficient preparată termic. jejuni provoacă: A. E. C. C. nu produc leziuni inflamatorii. D. B. Clinic. D. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. corticosteroizii. 48. E. B. D. bolii Cushing. D. 47. e rezistent la acţiunea sucului gastric. C. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. 45. jejuni sunt: A. spitalizarea prelungită. sindromului Guillain-Barre. cefalee. C. ocazional. consumul cărnii de porc. sindromului Down. E. solul. E. femei. E. jejuni sunt: A.A. Căile de transmitere a infecţiei cu C. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. apă contaminată. starea organismului. C. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. stare generală modificată. D. B. adulţi tineri. copii. C. tratamentele cu antibiotice. 49. ileon şi colon. dureri abdominale colicative. afecţiuni cutanate.

C.D. 53. B. B. coli şi C. Seroreacţia ASLO. microaerofilie. 52. B. sunt bacili Gram negativi. D. o incubare de 24 de ore. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. E. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. Diagnosticul imunologic pentru C. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. C. Mediul selectiv cu carbon CSM. C. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. hipotiroidismului. jejuni se face prin: A. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. sunt bacili imobili. jejuni sunt: A. D. Marshall şi J. E. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. jejuni. descoperirea bacteriei Treponema pallidum. D. C. C. D. 51. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. 256 . D. C. sunt bacili producători de urează. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA. Tinsdale. B. lari. B. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. Teste rapide imunocromatografice. 55. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. E. 54. jejuni: A. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. Mediile de cultură speciale pentru C. E. 50. permite diferenţierea între speciile patogene de C. Campy. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. E. C. E. B. D. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). Robin Warren pentru: A. sunt bacili microaerofili. C. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. E. Skirow.

pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. E. bacili imobili.56. bacili Gram negativi. D. B. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. trăieşte la nivelul pulmonului. descoperirea H. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. bacili extrem de mobili. calea fecal-orală. 59. conţin un mănunchi de flageli polari. pylori sunt: A. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. B. B. pylori în USA se corelează cu: A. D. 58. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. 60. E. statusul socio-economic. D. E. D. H. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. pylori şi ulcer: 257 . Vârsta. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. 30% prezintă ulcer duodenal. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. 50-60% adulţi este 60 de ani. pylori este: A. 10% adulţi sub 40 de ani. jejuni. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. B. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. la adăpost. Prevalenţa H. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. B. Incidenţa infecţiei cu H. pylori să contracareze efectul HCl. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. C. D. 20% adulţi sub 40 de ani. pylori. Pe cale respiratorie . prin atingere. E. D. bacili Gram pozitivi. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). C. 61. C. 57. calea orală. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. C. ajută bacteria H. C. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. doar 1% prezintă ulcer duodenal. pylori este de: A. E. pylori sunt: A. C.

66. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. B. D. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. C. pylori afectează aprox. D. E. B. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. C. Diagnosticul de laborator pentru H. pylori în SUA din 1968. D. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni). Metoda imunocromatografică. E. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. D. E. C. pylori sunt: A. pylori se face prin: A. B. C. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. În ţările în curs de dezvoltare. pylori afectează foarte des copiii mici. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. H. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 65. 63. Imunohistochimie. 67. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A. aceasta se face prin: A. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. pylori. pylori poate apare cancerul gastric. 258 . cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer.pylori ca şi omul. Testul catalazei. PCR. în ţările vestice. pylori. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer. testul respirator.A. D. pylori negative. pylori. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. testul coagulazei. H. Testul ureazei în aerul respirat . C. B. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. B. H. B. În nordul Braziliei. E. 64. D. pylori. E. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H.

B. Levofloxacin. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H. tratamentul se asociază cu alcool. ani) . cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI. B. Metoda imunoenzimatică ELISA. biopsii. 73. se recomandă: A. dacă H. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. are o acurateţe de 50%. metronidazolM B. C. C. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. 259 .pylori . 69. pylori.E. B. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Terapia pentru infecţiile cu H. 68. B.pylori este prezent. următoarele afirmaţii sunt false: A. teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. B. 70. dacă H. D. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. pylori se face prin: A. 71. C. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate. testul poate fi folosit şi după tratament. D. C. se recomandă claritromicină. Penicilină. pylori sunt: A. E. C. 72. E. D. E. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. pylori sunt: A. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Amoxicilină. D. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. pylori. E. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. pylori sunt: A. Riscurile sunt relativ mari. E. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. D. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. Serologic. Antibioticele determină un risc mare de alergii. ureaza descompune ureea. C. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă.

Famotidina.D. Famotidina. D. lizotipie. C. ribotipie. B. Nizatidina. E. recomandate în infecţiile cu H. Ranitidină. D. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). E. E. C. testul oxidazei negativ. pylori sunt: A. 260 . E. Nizatidina. Ranitidină. Azitromicină. recomandate în infecţiile cu H. Omeprazole. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A. B. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. 76. tehnica ELISA. Omeprazole. pylori sunt: A. Pantoprazole. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia. 74. B. Rabenprazole. Metronidazol. C. D. 75. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR.

Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E. Salmonella typhi murium E.E pe baza antigenului O D. Salmonella typhi D. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Au antigen capsular K B. Rickettsia prowazeki B. Yersinia 6. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. Proteus mirabilis C. Febră tifoidă este produsă de: A. Shigella flexneri 5.B. Salmonella D. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Sunt bacili scurţi B. Shigella C. Klebsiella pneumonia E.Klebsiella. Salmonella typhi murium C. Sunt bacili mobili. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A. Se împart în 5 grupuri serologice A. Au capete rotunjite C. Salmonella. Proteus B. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Escherichia coli E. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Proteus. Au capacitate de invazivitate E. cu excepţia: A. cu specificitate de grup şi tip C. Au antigen de perete O. majoritatea monotrichi 261 . Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici.C. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. Escherichia coli B. Yersinia pestis D. Asocierea unor specii de Salmonella 4. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C.D. Shigella.

Sunt lactozo-fermentativi 11. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. Sunt imobili C. Meningite E. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. Majoritatea nu sunt capsulaţi E. sub formă de colonii S B. Boală diareică acută B. glucoză nefermentativă D. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. Sunt nesporulati 7. creşte pe culturi celulare 8. Septicemii. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. coli determină cel mai frecvent: A. Infecţii respiratorii D. Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. 12. nu creşte pe medii de cultură lichide E. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. Escherichia. glucoza pozitivă C. Calea de transmitere este cutanată 10. urează pozitivă 9. Nu se pot cultiva pe medii artificiale D. lactozo – pozitivă. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . Infecţii ale tractului urinar C. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. nu creşte pe medii de cultură solide D. dizenteria este o boală invazivă E. sub formă de colonii R C. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. glucoza negativă B.D. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A. zaharoză pozitivă E. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. lactozo – negativă.

sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E. sunt reprezentate de antigenul O. Epidemii diareice în spitale B. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B. Epidemii diareice în spitale B. Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18. C. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. Epidemii diareice în spitale 263 . sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C. Epidemii diareice în spitale B.A.numitǎ diareea turistilor. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. Produce febra tifoidǎ 19. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. Genul Escherichia cuprinde: A. B. Produce rinoscleromul 17. E.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14.numitǎ diareea turistilor. antigenul H şi antigenul K B. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A.numitǎ diareea turistilor. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D.

persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D.numitǎ diareea turistilor. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Nu produc lizina D. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. Reacţia ureazei este negativǎ E. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E.B. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. o atrofie progresivǎ. Nu produc lizina D. un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. Produc indol si hidrogen sulfurat E. Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul.gelozǎ sânge) 22. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. fetidǎ a mucoasei nazale D. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C. o atrofie progresivǎ. Reacţia ureazei este negativǎ 23. Prezintǎ bacili Gram-negativi B. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Posedǎ flageli D. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . Sunt bacili lactozo-negativi B. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza. fetidǎ a mucoasei nazale B. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul.

Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Ureazǎ negativ E. Ureazǎ pozitiv E. Indol pozitiv D. Glucozǎ pozitiv B. Bacili nesporulaţi 27. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A. Indol negativ D. Citrat negativ 28. Bacilii sunt mobili C. Enterobacteriile sunt imobile C. C. Bacili sporulaţi D. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A. Bacilii sunt sporulaţi D. D. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A.A. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D. Bacili încapsulaţi E. Glucozǎ negativ B. E. B. Bacili scurţi C. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Citrat negativ 29. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. Bacilii sunt capsulaţi E. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. Lactozǎ pozitiv C. Lactozǎ pozitiv C. Bacili G ram-negativi B.

Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. Sunt imobili C. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Produc lizin decarboxilazǎ 35. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Sunt bacili sporulaţi 266 . Sunt bacili nesporulaţi D. Sunt bacili Gram-negativi B. Nu produc hidrogen sulfurat B. Nu produc hidrogen sulfurat B.animalelor. 3 specii D. Nu fermenteazǎ lactoza C. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului. Nu prezintǎ cili D. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A.C. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E. Sunt necapsulaţi 37. Sunt bacili Gram-pozitivi B.pǎsǎrilor D. 4 specii B. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. 2 specii E. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Reacţia indolului este negativǎ D. ADCL) apare fenomenul de invazie 32. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Fermenteazǎ lactoza C. 5 specii C. Sunt sporulaţi E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. 8 specii 33. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. Reacţia indolului este negativǎ D. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E.

Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39. Este absentǎ fermentarea lactozei C. 5-6 zile D. 10-14 zile B. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A. Salmonella paratyphi A. 7-8 zile E. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . Produce indolul E.38. lipsa igienei C. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. 9 zile 43. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. 2-3 zile C. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. B şi C produc febrele paratifoide E. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. mizeria. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D.

Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. selective si diferenţiale B.44. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. translucide care nu modificǎ culoarea mediului C. Sunt necapsulaţi E. Identificarea serologicǎ se face prin: A. Sunt bacili Gram-negativi B. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. selective si diferentiale contin saruri biliare D. Mediile de imbogatire. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46. Genul Shigella cuprinde o specie D. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Sunt bacili nesporulaţi D. Sunt imobili C. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47. Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49.

Cuprinde bacili încapsulaţi D. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. o specie E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. Cuprinde bacili neincapsulaţi D. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C. Genul Pseudomonas cuprinde: A. 5 specii 53. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. Cuprinde bacili Gram-negativi B. cu deces în 75% din cazuri 54. Cuprinde bacili nesporulaţi C. 2 specii C. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Coci Gram negativi anaerobi 55. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. 3 specii B. dureroşi. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Cuprinde bacili sporulaţi C. E. Bacili Gram negativi aerobi B. Bacili Gram negativi anaerobi C. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. Bacili Gram pozitivi aerobi D. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A. 4 specii D. Cuprinde bacili mobili E.B. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. Ganglionii devin hipertrofiaţi.

Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. Bacilul cărbunos D. E. Bacilare. Aerobe. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Microaerofile. strict patogene pentru animale C. Bacilare. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. lungi filamentoase în culturile vechi C. coci reniformi în diplo 61. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. coci ovalari în lanţuri scurte E. saprofite. scurte granulare în culturi tinere B. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B. Întotdeauna nepatogene E. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. D. Anaerobe. Aerobe. nepretenţioase nutritiv C. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E.B. nepatogene B. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. Genul Pseudomonas se clasificã în: A. Bacilul piocianic 59. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. C. Streptococul beta hemolitic de grup A E. condiţionat patogene 60. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. pretenţioase nutritiv E. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B. strict patogene pentru om D. nepretenţioase nutritiv D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A. Bacilul tific B. Anaerobe. saprofite. Bacilul Koch C. preferând 10%CO2 270 . 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B.

D. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. aeruginosa arată: A. nesporulaţi şi necapsulaţi B. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. Bacili Gram pozitivi. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. Preferenţial pe mediul Bordet. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. Bacili Gram negativi. sporulaţi şi necapsulaţi D. sporulaţi şi necapsulaţi E. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C.Gengou 63. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Cataterele periferice E. Bacili Gram negativi. imobili E. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. B. Pe culturi celulare E. Pe medii de culturǎ simple D. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Cateterele centrale endovenoase 65. coagulazǎ. nesporulaţi şi necapsulaţi C. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B. lipaze şi betalactamaze D. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. hialuronidazǎ. 67. Bacili Gram pozitivi. dispuşi în lanţuri nesporulaţi. Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A. E. sporulaţi şi încapsulaţi 66. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. Peste 200 specii de bacili Gram negativi. Examenul microscopic al P.62. C. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. Bacili Gram negativi.

Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor.4 microni în diametru. Majoritatea sunt mobili (cili). acestea prezentand cili (flageli). Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. Majoritatea neîncapsulaţi. D. etc B. E. alţii sunt imobili.9 microni în diametru. Shigella spp. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73. C. 272 . D. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D. B. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. C. Lungi. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A.5 microni în diametru. C. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A. febră. Sporulaţi. 1-2 microni lungime şi 0. C. Scurţi. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. 3-4 microni lungime şi 0. Lungi.3 microni în diametru. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. D. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe.9 microni în diametru. coli). Scurţi. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. Prezenţa citocromoxidazei C. Capacitatea de a produce indol. E. Nesporulaţi. de exemplu enterotoxine eliberate de E. alţii sunt imobili. 7-8 microni lungime şi 0. 72. E. Sporulaţi. E. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor.B. 9-10 microni lungime şi 0. 70. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. 69. coli. B. B. Fermentarea glucozei ( G+). B. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. D. cu rol de endotoxina. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Sunt oxidazo-pozitivi E. Majoritatea încapsulaţi. Scurţi. 71. 2-3 microni lungime şi 0. Exotoxine. Majoritatea sunt imobili. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. cu rol de endotoxina. C. E. Enterobacteriile sunt bacili: A.

Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. genul Citrobacter. genul Serratia. 3-4 microni lungime 75.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. 77. B. 79. Tribul IV genul Proteus. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A. Greu 36-48h 76. Genul Proteus. genul Citrobacter.74. genul Enterobacter. Scurţi. genul Enterobacter. genul Shigella. Genul Yersinia. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . Care din următoarele variante este falsă? A. Majoritatea imobili D. E. 5. genul Shigella. Mediul Gundel-Tietz C. E. Tribul III: genul Klebsiella. 78. Rapid 18-24h B. Rapid 8-10h D. Sporulaţi C. Cu capete rotunjite E. Majoritatea încapsulaţi B. D. 7. genul Serratia. Genul Salmonella. B. genul Arizona. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. genul Shigella. Tribul I: genul Escherichia. Mediul Mc Conkey B. Enterobacteriile sunt bacili: A. Tribul I cuprinde: A. Greu 24-36h E. C. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D. Rapid 3-6h C. Tribul V:genul Yersinia. 3. genul Povidencia. D. B. Tribul II :genul Salmonella. C. Genul Escherichia. C. 6. genul Arizona. D. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. E. Genul Klebsiella. 4.

Nesporulaţi. Vitamina K. Anaerobi facultativ aerobi. E.A. Imobili. C. E. Cu cili peritrichi. D. Vitamina A. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. D. D. E. E. D. E. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. 85. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. Vitamina C. Producerea de hidrogen sulfurat . S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. C. B. S de culoare verde prin fermentarea glucozei.H2S. 81. B. B. Vitamina D. 82. 83. B. Citobacter. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A. B. C. D. C. D. Yersinia. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. Proteus. Klebsiella. Sporulaţi. Serratia. 86. Formarea lizinei. Vitamina E. Formarea indolului din triptofan. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. C. În general capsulaţi. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. Klebsiella. 84. În general capsulaţi. E. D. B. 274 . C. Gram pozitivi. Escherichia. B. Shigella. C. Proteus. geloză). Salmonella. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. Imobili. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen.

Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. E. Produce „diareea turiştilor”. 87. C. Produce „diareea turiştilor”. C. 92. Frecvent sanguinolentă. 91. E. B. 93. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. Escherichia coli enterohemoragic EPEC. C. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. Peritonite. D. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Fermentează glucoza cu producere de gaz.E. Vărsături. B. C. Febra tifoidă 89. Produce o diaree asemănătoare holerei. Dureri abdominale. Boală diareică. Nu formează indol. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. D. D. E. Produce o diaree asemănătoare holerei. Colecistite. D. C. Produce epidemii diareice în spitale. B. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. C. Fermentează lactoza cu producere de gaz. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. E. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. E. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă). Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. 88. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. B. Hipotermie. D. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. Infecţii de plagă. B. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Febra~38C. D. Produce o diaree hemoragică. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 . B.

Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. Puroi. LCR. Lichid peritoneal. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. D. D. E. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. B. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. D. Intestinul subţire. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. Apare în condiţiile lipsei de igienă. Intestinul gros.A. B. Lichid cefalorahidian. elani. 276 . 95. D. numită diareea turiştilor. E. 30% din populaţie. Tractul respirator inferior. păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. D. Alte animale ca porcii. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. E. 97. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A. Sinusuri . Exudat nazal. cerbi. B. C. C. 96. C. B. 99. Bilă 98. Vezica urinară. E. Urină. C. B. E. Peritoneu. C. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. 94. B. C. Produce epidemii diareice în spitale. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Tractul respirator superior. Sânge D. E. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A.

E. Coloniile sunt de tip R E. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 50% din populaţie. Referitor la genul Klebsiella. Nu produc lizină. D. Produc lizină şi carboxilază. C. B. Nesporulaţi. Tifos exantematic C. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. 103. 40% din populaţie. D. Nu produc indol. B. C. datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Infecţii digestive (colite. Referitor la genul Klebsiella. 70% din populaţie. Mobili D. Reacţia ureazei este negativă. B. E. 100. 101. Peritonită E. Meningită 277 . saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. Coloniile sunt de tip M D. Nu produc indol. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge). E.B. lucioase). 60% din populaţie. Pneumonii B. Infecţii urinare C. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. Pe AABTL. Sunt bacili lactozo-pozitivi. enterocolite) D. Bacili Gram negativi. D. Nu produc H2S. B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. E. Dizenterie. 102. C. Produc carboxilază. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Infecţii urinare D. Imobili C. 104. Încapsulaţi. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. B. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). C.

E. Geloză sânge E. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. o atrofie progresivă. Spută B. Sucului gastric recoltarea 110. AABTL Drigalski B. Laringelui C. Indol pozitiv. Traheei D. Chapman hiperclorurat 111. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A. Mucoasei bucale C. Buzelor 108. fetidă a: A. C. Lactoza pozitiv. 278 . Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. B. Lichid peritoneal E. un granulom distructiv al: A. Lichid cefalorahidian D. E. D. Glucoza negativ. Mucoasei vaginale E. ADCL Leiffson C. Urează negativ. Urină C. Mac Conkey. Mucoasei uterine D. Citrat negativ. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Epiglotei 109. Limbii C. B. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Obrajilor D. Nasului. Mucoasei nazale B. Mucoasei faringelui 107. Septicemie 106. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Cartilajului nazal şi faringelui E. Urechii E. un granulom distructiv al: A. Esofagului B. D.

118. Bacili polimorfi cu forme scurte. Bacili monomorfi cu forme scurte. Bacili polimorfi cu forme scurte. Mobile C. C. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D. D. D. Genul Proteus grupează enterobacterii : A. 1-3 microni. Încapsulate 113. 115. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. 116. 4-7 microni. 1-3 microni. Cu invazia mediului AABTL E. Este foarte răspândit pe sol.typhi. În funcţie de caracterele biochimice.vulgaris.mirabilis. E. P. C. ape poluate B. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E.rettgeri. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. gunoaie. B. P.112. E. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. P. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D. P. E. B. Imobile B. 3-6 microni. 3-6 microni. B. specii cu 279 . Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni. Bacterii aerobe. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Bacili monomorfi cu forme scurte. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. C.morgani. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114. P. B. Au o marcată acţiune proteolitică. facultativ anaerobe B. Bacili polimorfi cu forme scurte. D. Produc în majoritate H2S. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D.

Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Peste 3000. Bacili Gram pozitivi 122. B. E. E. D. Reacţia indol este pozitivă. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A. Produc fenilalanindezaminază. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Produc în majoritate H2S. Produc lizin decarboxilază. 120. 1-2 luni. Aproximativ 2 ani. Peste 150. Peste 1500. 6-10 luni. Bacili polimorfi B. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. Otite C. Peritonite. Peste 200. D. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus.8 microni. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. 280 . E. B. D. Sinuzite 121. 124. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A. cu cili peritrichi. C. C.C. D. 2-6 luni. C. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. Bacili nesporulaţi C. C.6-0. Peste 300. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. B. 123. Bacili Gram negativi. Bacili mobili. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. 119. Bacili Gram negativi E. Nu poate produce septicemie E. Bacili necapsulaţi D. Pneumonie B. D. E. B. Fermentează lactoza. Aproximativ 1 an.

Elaborarea de H2S D. Diaree din primele zile C. Bacili necapsulaţi. Perforaţia intestinală. Cefalee D. 125. E. Bacili nesporulaţi. B. B.000 decese. 5 ani. cu aproximativ 400. Prezenţa lizindecarboxilazei 126. 11 milioane oameni anual. 6 săptămâni D. 2 săptămâni B. 9 milioane oameni anual. C. Alterarea stării generale E. Abcesul foliculilor limfatici. 127. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A. 7 săptămâni.000 decese. cu aproximativ 100. 1 an. E. 4 săptămâni C. 3 ani. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A. E. Hemoragia intestinală. D.000 decese. Endocardită. C. cu aproximativ 500. D. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. Prostraţie 130. 17 milioane oameni anual. 131. 4 ani.000 decese. D. Prezenţa indolului E. 8 săptămâni 129. E. B. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. 15 milioane oameni anual. E. cu aproximativ 200. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . 13 milioane oameni anual. Febră înaltă: 39-41 C B. C. Peritonita tifică. 2 ani.D.000 decese. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. 128. Absenţa fermentării lactozei C. cu aproximativ 600. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A.

4 ani E. Yersinia pestis produce: A. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. 5 ani 134. Care afirmaţie este corectă? A. 137. Typherix) oferă imunitate până la: A. Dizenterie. C. C. 2 ani C. Arizonae. B. MIU C. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. 30. Escherichia. D. B. E. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. E. D. Shigella. Cary Blair 133. Schaedler E. Ciumă. B. Pneumonie. D. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. C. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. OCST B. B. 1 an B. B. Yersinia. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. 3 ani D.A. C. 20. 136. C. Grupul B este cel mai patogen D. 10. Lowenstein-Jensen D. 282 . Salmonella. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C. E. 40. 50. D B.

C. C. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. Peritonită. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. C. Nu hidrolizează esculina. 141. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. B. Cistită. 143. C. Dizenterie. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Ceftazidim. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. 138. Ampicilină. Penicilină B. 142. 139. Cistită. E. E. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. Pneumonie. E. Nu fermentează lactoza. Reacţia roşu metil pozitivă. Streptomicină. D. Apendicită. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. D. B. Ureaza negativă. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . Imipenem. Nu produce H2S. 140. D. E. Fluorochinolone. Co-trimoxazol. E. Nu fermentează zaharoza. Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Oxidează glucoza. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Yersinia este rezistentă la: A. B. C. D. Aztreonam. C. Cloramfenicol. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Endocardită. B.D. Reacţia indol negativă. D. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. infecţia poate mima o: A. E. B. D. E. Aminoglicozidele. 144.

Hematiilor B. Trombocitelor D. 3. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. . Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. E. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. 4. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. fără invazie D. În cursul bolii apare leucocitoza E. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. Este o boala invazivă C. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E.A. Absenţa citocrom-oxidazei D. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. Complementului C. Sunt strict anaerobi E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. C. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A. D. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. Transmiterea se face pe cale respiratorie E. Este produsă de Salmonella typhi B. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. Bacili Gram negativi imobili B. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D. B. 5.

Produc endotoxina si exotoxina 285 . Are o mare capacitate de invazivitate E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. mucus şi puroi E. încapsulaţi B. 10. În pestă se face diagnosticul serologic 7. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C.C. Scaunele diareice au aspect riziform 6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11. de tip mucos D. Necapsulaţi D. Se transmite prin păduche C. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. Transmiterea este fecal orala D. Mobili C. Evoluează septicemic C. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. Imposibil de cultivat în medii lichide D. Determină colonii în picătură de miere. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. 8. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange. Se transmite pe cale aerogenă E. Sunt bacili Gram pozitivi B. Bacterie cu patogenitate certă B. Este specifică omului B. Sunt bacili lactozo-negativi E. Bacterie nesporulata C. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A. Sunt bacili gram negativi. Prezintă antigen capsular D. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B. Este produsă de către Salmonella typhi B. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Se transmite prin puricele de şobolan D. 9.

Febră tifoidă E. Spălătură bronşică 14. Produce infecţii respiratorii C. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Mobile cu cili peritrichi 18. Forma pneumonică se transmite interuman 13. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A. Boala evolueaza spre septicemie E. Agentul etiologic al ciumei 12. Hemoculturi D. Uroculturi C. Pnfectii intraspitaliceşti E. Determină eliberarea de exotoxine D. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. în funcţie de etapa bolii: A. Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 . Ciuma D. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Produce infecţii urinare D. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Produc colonii R pe mediile solide C. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Scurţi sau filamentoşi B. Pe AABTL este lactozo-negativa D. Holera C. Biopsie de mucoasă gastrică E.E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Coproculturi B. Pestă B. Cu cili peritrichi C. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Produc colonii S pe mediile solide B. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Genul Proteus reuneşte bacili: A. Glomerulonefrită acută 16.

produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. rezistent la tratament. genul Salmonella E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. sunt imobili 23. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . elaborează pigmenţi exocelulari C. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. încapsulat 22. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. genul Proteus C. întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. cresc pe medii speciale E. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C. strict patogen E. sunt bacterii strict patogene C. exista tulpini ce produc boala diareică C. produce infecţii nosocomiale B. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. genul Klebsiella 20. produce infecţii urinare C. sunt coci Gram negativi E. D.A. genul Shigella D. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. genul Escherichia B. se mai numeşte bacil tific B. C. E. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. tratamentul de elecţie este penicilina 21. B. produc pigmenti hidrosolubili D. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A.

sunt nesporulaţi E. tribul II cuprinde genul Salmonella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. genul Enterobacter D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. tribul I cuprinde genul Escherichia. absenţa citocromoxidazei C. majoritatea sunt capsulaţi D. genul Escherichia şi genul Klebsiella B. genul Shigella B. majoritatea sunt capsulaţi D. prezenţa citocromoxidazei E. genul Proteus şi genul Enterobacter C. Klebsiella Ozenae D. fermentează glucoza B. sunt nesporulaţi 27. genul Arizona. sunt sporulaţi 26. majoritatea sunt mobili. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. întotdeauna sensibil la penicilina 25. tribul III cuprinde genul Klebsiella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. tribul V cuprinde genul Proteus. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. majoritatea sunt mobili. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. genul Citrobacter C. nu fermentează glucoza 28. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. Klebsiella rhinoscleromates. alţii sunt imobili C.E. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. genul Serratia. alţii sunt imobili C. genul Citrobacter şi genul Serratia D. genul Morganella şi genul Providencia E. genul Povidencia 29. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A.

Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A.3 microni lungime si 0. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. acestea prezentând cili C. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A. B.coli) 35. D. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. pilii comuni D. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. endotoxine B. 32. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli.coli) E.A. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 .4 microni în diametru B. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. cu rol de endotoxinǎ B. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. exotoxine C. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ. Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C. E.coli) E. C. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E. sunt bacili scurţi 2. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. D. au capetele rotunjite C.

zaharoza si glucoza C. Salmonella. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. Escherichia fermentează lactoza. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Shigella. Yersinia. Serratia B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. Shigella. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Serratia E.D. Reduc nitraţii la nitriţi D. Infecţii de plagǎ 290 . mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Colecistite D. Infecţii urinare B. D. Reduc nitriţii la nitraţi 38. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. Lactozo – nefermentativi: Proteus. sol C. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. Salmonella. gelozǎ) C. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Providencia 39. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Klebsiella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Peritonite C. Citobacter. Lactozo – fermentativi: Morganella. Citobacter. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. Sunt bacili Gram-pozitivi. Produce indol D. C. Yersinia. Klebsiella. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. Lactozo – fermentativi: Proteus. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E. Nu fermentează lactoza. Lactozo – fermentativi: Escherichia. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B.

vǎrsǎturi. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. Gelozǎ sânge. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. Unele infecţii sunt usoare. Bacili Gram pozitivi D. altele severe putând duce la exitus D. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D. Bacili Gram negativi B. vǎrsǎturi. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. febrǎ 38C B. Coci Gram negativi E. AABTL pentru coproculturǎ E. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. Coci Gram pozitivi 48. diaree. AABTL pentru uroculturǎ. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. Escherichia ozenae 44. Se trateatză cu antibiotice D. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C. diaree. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Prezintǎ dureri abdominale.E. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. Pe ADCL. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. pentru coproculturǎ C. McConkey. Gelozǎ sânge. urmatǎ de diaree apoasǎ E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. pentru uroculturǎ D. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. Produce dureri abdominale. elani E. febrǎ 38C C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. cerbi. Pe ADCL. McConkey. Spitalizarea nu este obligatorie 46. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. infecţii plagǎ B.

K. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. pneumoniae. Sunt mobili posedǎ flageli C. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Reacţia ureazei este negativǎ E. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. K. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. B. ozenae ). pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Sunt Gram pozitivi 52. Coloniile sunt de tip glossy 54. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 . Sunt Gram negativi B. Coloniile sunt de tip S E. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. K. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. K. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. Sunt Gram negativi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. gelozǎ sânge B. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. Sunt imobili C. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. rhinoscleromatis si K.A. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E. K.

Bacili scurţi C. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ. Reacţia ureazei este negativǎ E. Bacili Gram negativi B. Pesta pneumonică 57. Bacili lungi 61. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. Rinoscleromul 58. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Peritonită D. Sunt bacili lactozo. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59. Septicemie E. Nesporulaţi D. Bacili incapsulaţi E. Bacili nesporulaţi D. Infecţii digestive C. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. fetidǎ a mucoasei nazale B. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. Infecţii urinare B. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul.negativi B. Infecţii urinare E. Klebsiella pneumoniare poate produce: A. Colonii de tip M B. Klebsiella pneumoniae pot produce : A. ADCL colonii sunt lactozo. Sensibili la penicilina G 60. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. Indol negativ E. Peritonitǎ C. D. Meningitǎ B.55. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Sunt bacili Gram negativi B. C. Pe mediile diferenţiale AABTL.pozitive 293 . Infecţii nosocomiale D. Încapsulaţi C. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56.

Colonoii de tip R E. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. aspect de „cap de meduză” 62. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Au un polimorfism accentuat B. Produc catalaza şi coagulază 65. Glucozǎ. Nu este nevoie de antibiograma. Bacilii sunt necapsulaţi 67. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Lactozǎ pozitiv C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Pe mediile diferenţiale AABTL. Colonii de tip R. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Bacilii sunt imobili 294 . Indol negativ D. Bacilii sunt sporulaţi E. gunoaie. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. Antibiograma este obligatorie 64. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C.pozitiv B. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C. Citrat negativ 63.negative D. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D.C. Ureazǎ negativ E. Întodeauna rezistent la penicilină E. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Produc fenilalanindezaminaza E. Proteus rettgeri E. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Proteus mirabilis C. Proteus morgani D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A. Nu fermenteazǎ lactoza D. Bacilii sunt capsulaţi 68. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73.D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Au o acţiune proteoliticǎ B. Produc hidrogen sulfurat C. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Bacili polimorfi B. Bacilii sunt sporulaţi E. Reacţia indolului este negativǎ E. Nu produc hidrogen sulfurat B. Bacili nesporulaţi C. Fermenteazǎ lactoza C. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D. Reacţia indolului este pozitivǎ D. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E. Proteus vulgaris B. D. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Proteus aeruginosa 71. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Bacili necapsulaţi 295 . Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B.

Antigenul H somatic 79. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B.animalelor. Prezintǎ bacili capsulaţi C. Bacili Gram pozitivi E. Sunt bacili polimorfi E. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A.6microni B. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D. Urina. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Antigenul H flagelar. situat pe suprafaţa corpului microbian. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 .4-0. Sunt bacili Gram pozitivi D. Colonii lactozo negative C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C.D. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii. întâlnit la speciile foarte virulente D. puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78. proteic. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Bacili Gram negativi 74. Prezintǎ bacili sporulaţi B. Se gǎsesc în intestinul omului. Antigenul O flagelar E. peste 1500 B. Antigenul O somatic. sângele. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0. Prezintǎ bacili Gram negativi 75. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. de grup. Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. Colonii de tip R D.

cu luciu şi halou metalic E. Coloniile sunt mari. negre D.D. Prezenţa lizindecarboxilazei E. Coloniile sunt mici. Cu margini semitransparente D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. negre C. Prezenţa indolului E. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. mijlocie C. De talie micǎ. Absenţa indolului D. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. Absenţa lizindecarboxilazei 85.6microni B. Lactozo-pozitive la 18h 83. Mc Conkey. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A. Elaborarea hidrogenului sulfurat C. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. Prezintǎ bacili sporulaţi E. XLD C. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82. Colonii de tip R E. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Prezenţa indolului 297 . Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84. Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. Bacilii sunt imobili C.4-0. Absenţa fermentǎrii lactozei D. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. Prezintǎ bacili capsulaţi E. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. Coloniile sunt aderente de mediu. Lactozo-negative la 18h B.

Enteritidis. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. typhi murium. S. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C.B si C produc febrelele paratifoide D. S. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. Typhi murium. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. Enteritidis. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E. Cholerae suis produc enterocolite E. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. S. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. S. S. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. cu aproximativ 200 000 decese 89. Cholerae suis nu produc enterocolite D. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . Typhi murium. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. S. Salmonella paratyphi A. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C. lipsa igienei şi a apei potabile D. cu aproximativ 600 000 decese B.86. Enteritidis. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. mizeria. Typhi murium. S. B si C produc febrelele tifoide C. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B. S. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia. S. enteritidis. de serogrup si de serotip D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D. Pe sol. Salmonella paratyphi A. S. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. Alegeţi rǎspunsurile false: A.

Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B. constipaţie D. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. vǎrsǎturi. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. greaţǎ. cefalee D. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. diaree.92. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. Cefalee C. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Febrǎ 39-41 grade B. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie.

Shigella sonnei si Shigella typhi D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 . cotrimoxazole. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire.translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. quinolone E. Sunt bacili Gram pozitivi B. Sunt bacili Gram negativi C. cotrimoxazole.selective şi diferenţiale B. Sunt bacili nesporulaţi E. Shigella boydii. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. Sunt bacili Gram negativi B. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B.97. Mediile de îmbogǎţire. Sunt bacili capsulaţi 100.translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B. Shigella flexneri. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Shigella flexneri. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D. Sunt bacili mobili 101. Shigella boydii. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Sunt bacili sporulaţi D. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Shigella sonnei E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. ampicilinǎ. quinolone 98. Sunt bacili imobili C. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Sunt bacili necapsulaţi E. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B. ampicilinǎ. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A.

Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B. Produsele patologice sunt materiile fecale B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C. Shigella face parte din flora intestinalǎ D. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107.MIU. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. probe din alimente incriminate C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Grupul A este cel mai patogen E. personal care mânuieste alimentele. Produsul patologic recoltat este urina E. Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106. Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D.C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A.Simmons) sau în sistem API D. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D.

Eritromicina 110. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B. ADCL sau Salmonella-Shigella D. În secolul 19 dispare din Europa 113. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C. Produce ciuma B.ganglionii devin hipertrofiaţi. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B. Ampicilinǎ B. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38. Amoxicilinǎ C. Produce pesta D. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. Tratamenul genului Shigella se face cu: A. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. Tetraciline D. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A. Pacientul prezintǎ febrǎ.108.000 londonezi D.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Genul cuprinde bacili mobili 111. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Quinolone E. Produce tifosul exantematic E.leziune inflamatorie hemoragicǎ D. mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C.durerosi. ADCL sau Salmonella-Shigella 109.

Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. spitale 303 . aer. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. doar in apǎ D. mobili datoritǎ unui flagel polar C. sol B. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. Gram-negativi anaerobi. în apǎ. medii uscate C. mobili datoritǎ unui flagel polar B.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. Gram-negativi aerobi. Gram-pozitivi anaerobi. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118. Pacientul prezintǎ febrǎ. C. Mortalitatea este de peste 90% D. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. B. doar in sol E. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A. Gram-pozitivi aerobi. sputǎ.dureri abdominale. cu debut rapid. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E. medii umede in bǎi B. Nu sunt afectaţi copiii D. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree.mobili datoritǎ unui flagel polar 119. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B.E. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A. toalete D. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. LCR şi hemoculturi 115. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. Incubaţia este de circa 7 zile E. mobili datoritǎ unui flagel polar E. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114. pe plante C. puroi. febra.

alcaligenes.pseudoalcaligenes. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. scurte granulare in culturi tinere B.mendocina) C. lungi filamentoase in culturi tinere 126.fluorescens) E. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E.P.mendocina) D. condiţionat patogene nesaprofite E. scurte filamentoase in culturi vechi D.alcaligenes. Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P.P. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A. 11 genuri E. nesaprofite D. 12 genuri B.P. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 . prezenţa unor substanţe dezinfectante 120. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A.aeruginosa. Gram negativi B.putida. mobili C. lungi granulare in culturi vechi C. 5 grupe 121.P. cu flageli cu localizare nepolarǎ D. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. la persoanele cu imunitate scazutǎ C.P. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P.aeruginosa. scurte granulare in culturi vechi E.E. nesporulaţi E. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124. necapsulaţi 125.P. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D.pseudoalcaligenes. condiţionat patogene C.P. 4 grupe C. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P. 15 genuri D.P.putida.fluorescens) B. saprofite B.

Mc Conkey E. E. D. este o bacterie aeroba 129. Pseudomonas aeruginosa produce: A. piocianina de culoare verde B. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 . Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. este o bacterie nepretenţioasa D. Cary Blair 128. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. bulion sau geloza simplǎ B. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. piocine C. geloza sange C. AABTL D. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127. C. piorubrina 132. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. este o bacterie pretenţioasa E. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C. B. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A. mai ales cocilor Gram-negativi B. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A. piocianina de culoare albastrǎ C. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130.A. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A.

infecţii ale cailor urinare D. o specie condiţionat nepatogenǎ C. Enterobacteriile nu se găsesc la animale. Penicilinǎ 138. Pseudomonas aeruginosa este: A. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. ticarciline D.D. un mediu lichid E. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. pigmentul auriu specific speciei S. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A. imunodepresie in bolile cronice grave 133. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. sinuzite) E. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135. Coci Gram pozitivi ovalari D. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137.aureus E. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. C. infecţii oculare 136. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). B. infectii ORL(otite. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. o specie condiţionat patogenǎ B. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D. aminoglicozide C. mezlociline B. infecţii respiratorii C. E. carbeniciline C. D. suprainfectarea arsurilor B. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. Antibiotice beta-lactamice B. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. 306 . carbapenem(imipenem) D. azlociline E.

D. genul Enterobacter. B. Salmonella. Yersinia. Yersinia. D. Tribul V:genul Yersinia. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Tribul I: genul Escherichia. D. 307 . Majoritatea neîncapsulaţi. C. Proteus. Escherichia. E. C. Shigella. Nesporulaţi. Citrobacter E. genul Enterobacter. genul Citrobacter. genul Serratia. C. E. Majoritatea sunt imobili. B. Tribul III: genul Klebsiella. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). D. B. E. Povidencia. C.139. 141. C. B. D. 140. E. 144. Klebsiella. Fermentarea maltozei. Arizona. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. Escherichia. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Tribul IV genul Proteus. genul Povidencia. D. 143. B. Enterobacter. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. genul Arizona. Fermentarea lactozei. Proteus. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. B. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. Shigella. E. 145. Serratia. 142. Majoritatea sunt mobili. Fermentarea glucozei. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. C. Tribul II :genul Salmonella.

pestis. Genul Serratia. C. E. 148. B. Ozenae. flexneri. D. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Y. Y. Genul Proteus. E. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. E. pneumoniae. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. K. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. etc. Genul Providencia. P. 147. Sonnei. Genul Citrobacter. C.morgani. cu 3 specii: Y. cu speciile: Salmonella typhi. D. cu speciile: Salmonella typhi.B. C. Salmonella cholerae suis. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură. Genul Providencia. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. P. Genul Salmonella. pestis. B. S. acestea prezentand cili (flageli). vulgaris. rettgeri. Salmonella enteritidis. Salmonella cholerae suis. Genul Salmonella. cu 3 specii: Y. acestea prezentand cili (flageli). Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată). cu rol de exotoxină. febră. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. Shigella spp. 146. Enterobacteriile sunt bacili: A. Genul Yersinia. S. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae. Salmonella paratyphi A. Y. enterocolitica. cu rol de endotoxină. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Salmonella paratyphi A. C. B. Genul Morganella. D. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. Enterobacterii patogene: A. 150.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. D. Genul Morganella. Genul Yersinia. Genul Enterobacter. boydii. cu speciile Proteus mirabilis. Salmonella enteritidis. 149. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. B. Pseudotuberculosis. S. Y. C. C. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). B. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. 308 . P. Pseudotuberculosis. B. coli). D. E. enterocolitica. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Klebsiella rhinoscleromatis. E. coli. C. Lungi.

309 . E. B. C. mediile neselective. B. Majoritatea neîncapsulaţi. Cu 2-3 microni lungime. Majoritatea mobili.4 microni în diametru. B. Serratia. Citobacter. Klebsiella. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi). Enterobacteriile sunt bacili: A. 152. Cu 6-7 microni lungime. Escherichia. 151. 153. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. C.B. Klebsiella. Reduc nitraţii la nitriţi. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. mediile selective. pentru coprocultură se utilizează: A. 154. Citobacter. Cu capetele rotunjite. D. Majoritatea încapsulaţi. Nesporulaţi. Salmonella. D. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). Nu fermentează glucoza. 156. B. D. C. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. Referitor la enterobacterii. E. C. Yersinia. Gram pozitivi. C. Cu flageli ( cei mobili). Majoritatea imobili. B. B. D. Cu 0. E. D. Nu posedă citocromoxidază. 155. D. E. E. Sunt oxidazo-negativi. Sporulaţi. C. Gram negativi. Enterobacteriile sunt bacili: A. D. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). C. Proteus. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. E. Scurţi.

Fermentează glucoza. B. 161. sol. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. E. D. Mobili. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. Peritonite. E. În general necapsulaţi. D. Shigella. D.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger . 160. C. răspândit în apă. Genul Escherichia: A. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare).E. sunt adevărate următoarele: A. D. În stomac este principalul reprezentant al florei normale. B. aer. C. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. Nu formează indol. C. Formarea acetil -metil . Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A. B. E. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. E. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. 159. Fermentează lactoza. C. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei. geloză). În intestin este principalul reprezentant al florei normale. 158. B. B. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. Genul Escherichia prezintă bacili: A. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor. B. 157. E.Proskauer). C. Cu cili peritrichi. sunt adevărate următoarele: A. în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile. Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. 162. Gram negativi. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz.H2S. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. 310 . D. Producerea de hidrogen sulfurat . Sporulaţi. Formarea lizinei. de unde este eliminat cu materiile fecale. produce infecţii ca: A. Fermentează zaharoza. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii.

Infecţii de plagă. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. 163. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. B. putând duce la exitus. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. 164. E. D. E. 166. în condiţiile lipsei de igienă. E. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. Escherichia coli enterohemoragic EHEC. B. altele severe. D. Febra~40C. Frecvent sanguinolentă. D. 167. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. C. B. O diaree asemănătoare holerei. C.C. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. C. Duce la o diaree apoasă. 165. Colecistite. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. D. D. O diaree asemănătoare dizenteriei. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. E. Produc meningită la nou născut. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. E. O diaree hemoragică. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. O diaree asemănătoare dizenteriei. B. 168. O diaree muco-sanguinolentă. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. D. Epidemii diareice în spitale. E. C. Dureri abdominale. C. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. Dureri de cap. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. Unele infecţii sunt uşoare. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. Diareea turiştilor. Escherichia coli enterotoxigen ETEC. Vărsături. 311 . Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. B. B.

ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. D. B. cerbi. ADCL pentru coprocultură. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi. C. E. În sol. 170. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente. În intestinul subţire. LCR. În intestinul gros. McConkey pentru coprocultură. Spitalizarea nu este obligatorie. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. Geloză sânge pentru urocultură. D. PCR. McConkey pentru urocultură. Sistemul miniaturizat API. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. D. B. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. B. 173. B. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari). B. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A. În apă. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. C. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. E. Gram negativi. D. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. C. E. E. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. AABTL pentru infecţii plagă. Tractul respirator. E. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. Gram pozitivi. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. D. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. C. 312 . În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. elani. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. 172. 169. 174. C. E. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. B.C. Majoritatea se vindecă. 171. D.

Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. D. Pe AABTL. Care afirmaţii sunt corecte? A. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. 313 . Nu produc H2S. D. C. Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. C. C. lucioase). 176. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Septicemie. Nu produc lizină. 177. Peritonită. Reacţia ureazei este pozitivă. Imobili (nu posedă flageli). E. C. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. C. D. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). D. Infecţii orofaringiene. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). Enterocolite. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. Endocardită. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Ozena este o atrofie progresivă. E. B. E. Sunt bacili lactozo-negativi. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. B. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. E. C. geloză sânge). Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul.C. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 175. E. Infecţii urinare. Nu produc carboxilază. Pneumonii. B. B. B. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. 180. B. D. 179. fetidă a mucoasei bucale. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Colite. Produc lizină. Produc carboxilază. D. Meningită. Nu produc indol E. 178. E. Infecţii digestive. D.

182. C. Geloză sânge. Genul Proteus: A. Glucoză pozitiv. E. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri. ADCL (Leiffson). Este foarte răspândit pe sol. 184. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. 186. B. Aminoglicozide. Urează pozitiv. C. C. B. D. Mac Conkey. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. C. B. Citrat pozitiv. 185. D. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. Geloză chocolat. E. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. C. Cultura la genul Proteus se face pe: A. C. B. E. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. gunoaie. Cefalosporine gen I şi III. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. 183. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. Carbapenemi. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A. Indol pozitiv.181. D. D. AABTL B. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. B. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. E. Cefalosporine gen II şi III. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A. 314 . Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. E. D. D. Lactoză pozitiv. Quinolone. Genul Proteus: A. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii.

Pneumonie. Urina. Produc în majoritate H2S. B. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. ADCL. Nu produc lizin decarboxilază. Otite. Pojar. D. unde fenomenul de invazie este inhibat. C. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. 188. C. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A. Infecţii genitale. D. Enterocolite acute. 187. Produc lizin decarboxilază. Au o marcată acţiune lipidică. D. ADCL. B. B. E. Au o marcată acţiune proteolitică. Geloză sânge. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. C. Nu fermentează lactoza. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. Rubeolă. Nu produc în majoritate H2S. 192. Rujeolă. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. Reacţia indol este pozitivă. E. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. 190. Produc fenilalanindezaminază. Toxiinfecţii alimentare. 315 . TCBS. Mc Conkey. C. E. 189. D. E. C. C. Peritonite. AABTL. Sinuzite. 191. Nu produc fenilalanindezaminază. E. B. B.E. D. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. B.

evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. B. Antigenul O somatic. C. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente. ADCL. 196. 197. B. De tip M. apa). Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. 194. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV. C. E. E.lipido-polipeptidică. D. C.S. Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive.A. C.Salmonella typhi. facultativ anaerobe. de suprafaţă. animalelor. Cu cili peritrichi. Genul Salmonella prezintă bacili: A. McConkey. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe. E. de grup. proteic. Gram negativi. 198. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. B. La genul Salmonella coloniile sunt: A. Unele specii prezintă antigenul Vi. B. Rezistă 7-9 luni în apele poluate. E. Imobili. B. Lactozo-negative (la 12h). de natură glucido. Genul Salmonella: A. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A.D. TCBS. D. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. D. De tip S. E. B. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. Se găsesc în intestinul omului. C. 316 . C. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500). D. ex. D. B. De talie mijlocie. De talie mică. păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. Antigenul H flagelar. situat pe suprafaţa corpului microbian. Antigenul Vi (de virulenţă). Unele specii prezintă o pseudocapsulă. 195. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. E. XLD. 193.

Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. E. Febra tifoidă produce aproximativ 800. Cu halou metalic. 201. mizeria. D. D. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). 202.D. D. D. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. păşuni rezistă 300 zile. de serogrup şi de serotip. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). E. B. Pe sol. C. C. Elaborarea de H2S. lipsa igienei. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. Nu sunt distruşi de dezinfectante. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C. C. C. B. B. E. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. La 24h. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. Aderente de mediu. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. Degradarea glucozei cu producere de gaz. E. C. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. D. 200. Cu margini semitransparente. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. În alimente rezistă 10-180 zile. D. Mici şi negre. 204. B. 317 . De talie mare.000 decese anual. C. Absenţa lizindecarboxilazei. Fără luciu. B. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia. a apei potabile. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Absenţa fermentării lactozei. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. 203. E. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. E. B. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. 199. E. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. Absenţa indolului. vizează identificarea de gen.

D. B. 207. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). 208. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). typhi murium produc infecţii extradigestive. splinei. C. C. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate.205. E. insuficient preparate termic. În scop epidemiologic. B. D. E. S. B. C. Anorexie. Splenomegalie. S. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). samonelele se elimină prin materiile fecale. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Hepatomegalie. Incubaţia: 10 -14 zile. Boala este autolimitată. Sursa de infecţie este apa contaminată. 210. C. C. E. Transmiterea se face pe cale fecal-orală. Cefalee. 318 . cholerae suis produc infecţii meningeale. B. determinând bacteriemie. E. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. E. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). Febră înaltă: 39-41 C. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. D. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. typhi murium produc infecţii respiratorii. ficatului şi a altor organe. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). 206. S. în faza iniţială. B. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. apoi trec în ganglionii mezenterici. 209. măduvei osoase hematopoietice. Prostraţie. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. Diaree încă din primele zile. D. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). După ingestie. Din sistemul limfatic trec în LCR. pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii. D. S. B. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. S.

214. B. 212. 213. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. Se indică hemocultura în faza de debut. E. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. D. B. Constipaţie. Perforaţia intestinală. E. B. C. Mediul selenit acid de sodiu. C. 215. E. Mediul ADCL. Mediul Wilson Blair. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. Abcesul foliculilor limfatici. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii. D. E. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. C. E. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic. Alterarea stării generale. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. B. D. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. C. Constipaţie. C. Peritonită tifică. Anorexie. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică.C. D. Se indică hemocultura în faza de stare. Astenie. Hemoragia intestinală. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. 211. D. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. Mialgii. E. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. Endocardită. Cefalee. Leucocitoză. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). 216. B. D. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 . Mediul Mc Conkey. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă.

Mc Conkey. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. C. 221. E. Geloză sânge. C.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). Ampicilina. D. Rapel la 3ani. E. D. 218. C. B.5ml intramuscular . Seruri anti-H. B. Geloză simplă. Imipenemi. 220. C. Referitor la genul Salmonella. B. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A.2ml subcutanat. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. B. Anticorpii protectori sunt anti-O. E. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. C. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). D. 217. paratyphi A. Polivalente anti-O. B. Wilson Blair. Typherix)? A. Dau o imunitate de până la 3 ani. D. B. Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. Este eficient după 1 săptămână. Dau o imunitate durabilă. 320 . O doză 0. 219. E. Monovalente anti-O. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. Quinolone. în majoritatea cazurilor. Seruri anti-Vi. Divalente anti-O. O doză 0. B. C. E. D. E. Imunitatea durează pănă la 3 ani.A. Cotrimoxazole. ADCL. C. Tyhpiliza . Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. D. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Cloramfenicol.

E. D. E. C. 321 . Bordet Gengou.222. Selective şi diferenţiale. 225. Genul Shigella: A. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene. 224. Lowenstein-Jensen. B. B. D. D. Shigella boydii. MIU. Referitor la genul Shigella. D. B. Nesporulaţi. Complexe. B. D. 226. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A. AABTL) se dezvoltă colonii: A. Imobili. Genul Shigella prezintă bacili: A. C. Shigella sonnei. E. Nu fermentează lactoza. C. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. Necapsulaţi. 223. De îmbogăţire. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. E. bacilii dizenterici: A. Fermentează glucoza cu producere de gaz. Lactozo-pozitive. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. E. Translucide. C. Nu produc ureează. B. Uzuale. Lactozo-negative. Nu fermentează zaharoza. Shigella flexneri. Mobili. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. 227. C. Rotunde. Simple. B. Gram negativi. D. C. TSI. Opace. Nu produc H2S.

D. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. 229. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi. Grupul A este cel mai patogen. B. C. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. B. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. Există şi epidemii hidrice. Shigella nu face parte din flora intestinală normală. D. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. Există şi epidemii alimentare. C. elaborând o endotoxină neurotropă. prin mâini murdare. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. E. C. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. Simmons. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. E.E. C. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). B. purtătorilor. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. Dizenteria este o boală specific umană. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. C. D. 231. 228. Transmiterea se face pe cale fecal . Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). sau prin apă şi alimente contaminate. E. de la persoană la persoană. B. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. D. B. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. E.orală. 230. E. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A. 232. C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. 322 . 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. D. D. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor. B. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. Shigella face parte din flora intestinală normală. B. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. C. 233.

În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Boala determină apariţia de sânge în scaune. Boala determină apariţia de mucus în scaune. 323 . După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici. Infecţia nu este limitată la mucoasă. 238. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. D. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Boala se manifestă rapid. D. Apar tenesme rectale şi febră. E. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. B. E. C. E.diferenţiale. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. polivalente şi monovalente. C. Produsele patologice sunt materiile fecale. C. B. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. C. 236. Apar dureri abdominale. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă. de tip: A.A. D. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. D. E. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor. mucus şi puroi. E.S. Boala produce abcese ale mucoasei colonului. Salmonella-Shigella. B. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge. B. Mc Conkey.18 h de la infecţie. 235. Apare deshidratarea. prin apariţia la 12. disenteriae tip 1. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . B. D. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A. Schaedler. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. E. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. ADCL. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A. În cazul dizenteriei produse de S. 237.D. B. 234. C.

Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei. E. B. Gram pozitivi. Lactozo – negative. B. Lactozo-pozitive. Amoxiclina. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. Yersinia pseudotuberculosis. 245. Imobili. din care aproximativ 25–50 milioane în Europa. E.boala diareică. D.239. E. C. Yersinia enterocolitica. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om. Tetraciclinele. 243. D. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Referitor la genul Shigella. D. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa. Imipenemi. La genul Shigella coloniile sunt: A. Transparente.000 londonezi. E. B. D. Nesporulaţi. 241. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. Încapsulaţi. Se estimează ca a murit 30% . Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. 242. 240. Incolore. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. Aerobi facultativ anaerobi. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. C. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. C. E. C. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. Ampicilina. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei. E. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară. B. Rezervorul este reprezentat de păsări. B.boală diareică. D. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . D. Amoxicilina-acid clavulanic. 244.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. C. Opace. C. B.

B. Laringe. C. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. B. Mortalitatea este de 30%. Ficat. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. D. Transmitere interumană prin aerosoli. Stomac. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. Referitor la pesta bubonică. B. dureroşi. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută.A. 248. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. C. B. E. C. C. B. Se poate complica cu septicemie şi meningită. C. B. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. E. D. Splină. Referitor la pesta bubonică. Deratizare şi dezinsecţie. D. infecţia diseminează în: A. Esofag. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. C. E. E. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. 249. Sistem nervos central SNC. cu edem şi hemoragie care abcedează. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. D. Bacteriile se multiplică la locul de intrare. 250. 325 . Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. E. Referitor la genul Yersinia. Bacteriile trec în vasele limfatice. 246. Inimă. Identificarea biochimică nu este obligatorie. 247. Rinichi. D. Boala poate evolua rapid. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. Ganglionii ulcerează. Intestin gros. Plămân. dar nu formează bubonul. E. infecţia diseminează în: A. Ganglionii devin hipertrofiaţi. D. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. 251.

urmată de efectuarea antibiogramei. B. D. C. B. Sunt bacterii larg răspândite în natură. Din cauza adenitei mezenterice. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare). Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică. Fluorochinolone. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. Izolarea în spital a bolnavilor. B. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. E. 253. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. 252. Gram pozitivi. E. Incinerarea cadavrelor. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. Producători de pigmenţi hidrosolubili. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. Tetraciclină. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. B. 254.B. B. E. Carbapenemi. febră. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). C. Sunt afectaţi în special bătrânii. pe plante. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. D. Se întâlneşte în apă. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. C. Aerobi. C. 256. Streptomicină. Gram-negativi. E. 255. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. 3-4 săptămâni. Cloramfenicol. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A. E. aer şi sol. Mobili datorită unui flagel nepolar. toalete. 257. dureri abdominale. Poate supravieţui în medii umede: în băi. în special în spitale. ce pot evolua. E. tratamentul se face cu: A. D. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. D. fără tratament. Referitor la genul Yersinia. D. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . D. C. C.

260. C. condiţionat patogene. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. D. E. 262. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. Cu aspect metalic. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. Lucioase. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. E.S.A. AABTL. Negre. La persoanele cu imunitate scăzută. C. Sunt bacterii saprofite. Referitor la genul Pseudomonas. pot produce infecţii severe. 261. responsabile de infecţii nosocomiale. responsabile de infecţii intraspitaliceşti. ca saprofiţi. C. Gri. Mari. C. 259. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. 258. Coloniile nu au reflexe metalice. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. B. D. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. Geloză simplă. Bulion. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi.aeruginosa (piocianina de culoare albastră. D. Hemolitice. 327 . Semitrasparente. B. Opace. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. B. C. După incubare 12 h mediul devine vâscos. Lactozo-negative. B. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. aderentă la pereţii eprubetei. Geloză sânge. E. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). B. pe geloză sânge coloniile sunt: A. E. Referitor la genul Pseudomonas. având însă numeroşi factori de virulenţă: A. E. D.A. D. În număr mare. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. Mici. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. B. B.

C. Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. D. colagenul. 264. E. imipenem. C. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. ce lizează elastina. diabet. D. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. Reacţia roşu metil este negativă. Reacţia oxidazei este negativă. endocardite. Nu hidrolizează esculina. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. C. ceftazidim. Oxidează glucoza. E. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. Tematica 12. 263. ca saprofit. etc). B. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam.C. ale căilor urinare. poate produce infecţii respiratorii. B. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. 265. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. cateterizări. E. E. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. neoplazii). La om se întâlneşte pe tegumente. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. Testul catalazei este pozitiv. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. D. 266. sinuzite). E. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. respectiv fibrina. IgA şi complementul. D. Testul catalazei este negativ. D. Hidrolizează esculina. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. C. mucoase. Reacţia oxidazei este pozitivă. B. Nu este obligatorie. Mycobacterium leprae 328 . Ig G. aminoglicozidele şi chinolonele. infecţii ale tubului digestiv. B. Reacţia Voges Proskauer este negativă. infecţii ORL (otite. la unele cefalosporine. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor.

Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. Bacili sporulaţi B. Bolnavi D. Mycobacterium tuberculosis: A. 6. Anaerobi D. Sensibili la etambutol E.Complement simplu 1. 5. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Mobili C. Apă de la robinet contaminată E. Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. 4. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A. Păsări C. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C. Bovine B. 7. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. . Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. Coloraţia cu albastru de metilen B. 3. În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. Coloraţia Gram la cald C. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A. Sunt coci Gram pozitivi B. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. Sunt bacili Gram negativi C. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B.

Izoniazidă D. Ernst Chain E. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. Gerhard Domagk 12. D. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. 13 zile D. Antiseptice B. Robert Koch D. Mycobacterium avium 330 . 8. 48 ore E. 20 minute C. Un antigen somatic D. Louis Pasteur C. Mycobacterii saprofite sunt: A. tuberculină B. Mycobacterium phlei D. Mycobacterium africanum C. B. Un antigen flagelar E. Mycobacterium leprae 13. C. 20-24 ore B. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. 10. 5zile 11. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. endotoxină C.A. Mycobacterium tuberculosis B. Un antigen capsular 9. Mycobacterium africanum B. Un antigen solubil. Cloramfenicol E. Mycobacterium avium E. Carl Linné B. Mycobacterium bovis D. Mycobacterium leprae C. E. Un antigen solubil. Dezinfectante C.

cord factorul 17. ceruri A. fosfolipide B. B. în coloraţia clasică Ziehl .Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. C. ceara D C. Mycobacterium avium E. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. peptidoglicani E. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19. Mycobacterium leprae B. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. cord factorul D. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B. acid-a1coolo-rezistenţă D. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool. acid-alcoolo-sensibilitate B. fosfolipide D. Mycobacterii patogene sunt: A. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. Mycobacterium kansassii D. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. Mycobacterium intracelulare C. Supravieţuirea M. Mycobacterium bovis 14. tuberculosis în interiorul macrofagelor D. mycobacteriile se vor decolora. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. Mycobacterium smegmatis 15. o rezistenţă crescută la hidratare E.E. 331 . Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. acid micolic C. o sensibilitate crescută la desicare C. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. lipoarabinomananul E. D B. tuberculoproteinele 18. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C.

eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. cu timp de generaţie de 20 ore D. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. peritoneală) D. alveolită. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. B. cu excepţia: A. poate apare şi prin reinfecţie 332 . Bacilii se multiplică intracelular. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. R conopidiforme. coci Gram pozitivi B. este o afecţiune infecto-contagioasă. glicerină. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. renală. cutanată. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior. galbene B. fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. osoasă. cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. numită şancru de inoculare 24. Mycobacteriile sunt: A. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. cu excepţia: A. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate. legate şi de un status imun scăzut C. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C. cu excepţia: A. bacili capsulaţi E. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. verde malahit). se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. ou. meningeală. bacili nesporulaţi 21. are o creştere lentă. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. bacili mobili C. sunt microorganisme strict anaerobe E. bacili de 10 μm D. genitală. separate de perioade de remisiune. Transmiterea se face pe cale respiratorie. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C. acidul nalidixic 22. ganglionară. cu excepţia: A.E. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. prezintă o creştere eugonică: colonii mari.

În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante.1 mI. flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27. D. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm. în atmosferă de 8-10% CO2 D. în atmosferă de 35-37% CO2 E. îşi pot relua multiplicarea C. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B. nu se va face niciodată vaccinul E. cu apariţia de edem. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. P. cu excepţia: A. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E. bacilii tuberculoşi dormanţi. prin incubare la 0-7°C 26. de la nivelul vârfului pulmonar. prin incubare la 50-57°C B. cu excepţia: A. cicloserină. cu excepţia: A. se poate face vaccinul BCG 28.P. reactivarea endogenă debutează. se transmite prin secreţii nazale 333 . are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat.P. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. induraţie.D este pozitivă. Dacă intradermoreacţia la P. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A. de obicei. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. având 2 unităţi tuberculină D. cu extindere în sens apico-caudal 25. prin incubare la 137°C C. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0.B. poate fi cultivat pe medii artificiale D.P. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate.D este un extract proteic purificat de tuberculină B.unde concentraţia de oxigen este crescută. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. din leziunile de diseminare postprimară. necapsulaţi şi imobili C. reacţia este negativă. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C.D : A. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici. ciprofloxacină E. sunt bacili nesporulaţi.

Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. Lapte E. tip R B. pierderea degetelor C. la împlinirea vârstei de 14 ani E. sunt strict aerobi E. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A. Tuberculoza se transmite prin: A. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A. 4. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. conopidiforme C. cresc foarte rapid. extensiv.E. . Praf D. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. nedureroase D. ulcere trofice dureroase B. se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. cu afectarea nasului. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. Leziunile sunt cutanate. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. Sânge C. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. mucoide 334 3. pomeţilor E. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A. coloniile sunt de tip S C. Muşcătura animalului bolnav 2.cu urechilor. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B. Picături Pflugge B. sub formă de macule apigmentare. 5. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E.

exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. se poate reactiva dupa ani de zile 11. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. 8. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. 10. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. există numai localizarea pulmonara B. hipersensibilitatea este de tip I C. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E. se poate produce prin reinfecţie E. e posibila extensia din aproape in aproape D. IDR la PPD-ul pozitiv. izolarea persoanei bolnave C. se formeaza o leziune numita tuberculom E. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 .D.12 saptamani de la infecţie B. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. efectuarea IDR la tuberculină D. hipersensibilitatea este de tip IV D. rezistă luni sau ani în praf B. 9. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A. sunt sensibili la cloramină E. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. efectuarea IDR la PPD E. vindecare completa cu disparitia leziunii C. apare hipersensibilitatea la 4. neregulate şi uscate E. tip S 6. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D.

Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. hemoptizie E. apare la adulţi C. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E. apare nevrita D. febra ridicata D. nedureroase D. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. bacil acid alcoolo rezistent C. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. facies leonin E.12. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. agentul etiologic al ciumei bubonice B. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. apare în copilărie B. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. apar leziuni granulomatoase extinse C. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. ronică persistentă peste o lună B. subfebrilitate vesperală C. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. cefalee 14. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. apar leziuni de tip granulomatos 17. apar macule apigmentare.

Mycobacterium bovis C. Dapsone B. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. Mycobacterium phlei D. Tratamentul leprei se face cu: A. vibramicina E. ordinului Actinomycetales E. familiei Mycobacteriaceae D. cord factorul E. acid micolic 24. clofazimine D. familiei Mycobacterium 20. ordinului Ascomycota F. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. Mycobacteriile aparţin: B. peptidoglicani D. Mycobacterium avium 23. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Mycobacterium avium C. D B. Mycobacterium smegmatis 22. fosfolipide C. C. Mycobacterium africanum E. genului Mycobacterium C.18. eritromicina 19. ceruri A. B. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . Rifampicina C. determină leziuni granulomatoase B. Mycobacterium intracelulare B. inhibă migrarea leucocitelor C. Mycobacterium phlei D. Mycobacterium bovis B. Mycobacterium leprae E. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A. Mycobacterium kansassii B. Mycobacteriile strict patogene sunt: A. Mycobacterium kansassii 21. Mycobacterium tuberculosis D. Mycobacterium intracelulare C. Mycobacterium kansassii E.

evoluţie în pusee acute. acidul nalidixic 29. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D. galbene. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. Poate afecta orice organ. coci grupaţi în lanţuri C. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. necapsulaţi. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. separate de perioade de remisiune 30. o rezistenţă scăzută la desicare 26. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27. bacterii cu o lungime de 2. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. nesporulaţi 28. nu se colorează cu fuxină B. se colorează cu fuxină concentrată C. cu tendinţă la cronizare. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. este responsabil de necroza cazeoasă E. În lipsa tratamentului specific. Mycobacteriile sunt: A. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina.D. nesporulaţi E. R conopidiforme. verde malachit). apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B. acid. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 . S. M. glicerină. bacili drepţi sau încurbaţi B. o rezistenţă crescută la desicare E. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. facilitează supravieţuirea M. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. flagelaţi. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A. boala este fatală la 50% din indivizi C. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. este o afecţiune infecto-contagioasă. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25.5-3 microni D. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. ou.alcoolo-rezistenţă B.

SIDA 35. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33. îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D.I. vesperal E. nu poate apărea prin reinfecţie E. sindrom febril/subfebril prelungit. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. creştere ponderală 36. peritoneală) 31. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. osoasă. o regiune periferică cu celule Langerhans 34. strănutul sau vorbitul omului infectat E. se asociază frecvent cu cu infecţia H. bacilii tuberculoşi dormanţi. testul catalazei B. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. testul nitrat-reductazei 339 . de la un animal bolnav 32. pe cale respiratorie C. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. meningeală. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A.C. numită şancru de inoculare D. ganglionară. Simptomele tuberculozei sunt: A. din leziunile de diseminare postprimară. genitală. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B. transpiraţii nocturne C. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. pe cale cutanată B.. prin tusea. expectoraţie D. renală. Transmiterea se poate face: A. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C.V. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E. o stimulare a imunităţii mediate celular C. este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. cutanată.

Intradermoreacţie (IDR) la P. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate. sulfonamide B. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. cu apariţia de edem. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. Testul la bacitracină 37. clofazimin E.P. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E. cicloserina B. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. pomeţilor 41. nedureroase E. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. Incubaţia este de 2-10 luni C. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A.cu urechilor.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. extensiv. rifampicină D. induraţie. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C. streptomicina E. ciprofloxacina 40. Transmiterea bolii se face prin contact sexual B. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. dapsonă C. penicilină Tematica 13 340 . Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. rifampicina D. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm.C. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39. cu afectarea nasului. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. sub formă de macule apigmentare. Niacin-test D. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. izoniazida C. reacţia este pozitivă B. diametrul este mai mic de 10 mm. Testul oxidazei E.

oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. D. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. 5. cu excepţia. Bifidobacterium. Propionibacterium. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. Veilonella. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. D. C. cu excepţia: A. B. 2. pe mucoase şi tegument C. Propionibacterium. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. Peptococcus. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. C. Peptostreptococcus. 341 . Peptococcus. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. cuprinde peste 30 de genuri. E. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. B. Mycobacterium. Lactobacillus. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. Eubacterium. A. Veilonella.Bacterii anaerobe. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. De obicei produc infecţii mixte E. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Peptostreptococcus. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. 6. 300 specii anaerobe. B. Veilonella. C. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria.cu excepţia: A. Bifidobacterium. 4. E. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. E. 3.

D. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 . Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. însămânţarea se face pe medii simple D. Fusobacterium. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A.D. D. C. fermentează zaharoza B. Enterobacter. fermentează glucoza C. 13. fermentează lactoza. este maltoză pozitiv. E. 8. C. D. Bacteroides. Lactobacillus. este maltoză pozitiv 12. 48 h. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. B. Corynebacterium. Streptococcus. este sucroză negativ. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. 10. Eubacterium. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Eubacterium. nu fermentează glucoza. Propionibacterium. produsele patologice se recoltează normal B. Peptostreptococcus B. E. C. E. Veilonella. Veilonella. fermentează lactoza E. D. este sucroză negativ D. cu excepţia: A. cu excepţia: A. E. Peptococcus. B. Eubacterium. Bifidobacterium 7. B. C. nu fermentează zaharoza. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A.5 zile 11. Eubacterium. E. 9. incubare se face în aerobioză. Peptostreptococcus.

E. nu putem afirma că: A. D. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. cele mai multe specii sunt imobile 16. translucide. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. sunt nesporulaţi D. C. cu excepţia: A. de tip S sau cu aspect rugos E. sunt imobili 17. Formele vegetative produc enzime D. cuprinde bacili Gram pozitivi B. are efect necrozant şi hemolitic E. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. muscular) C. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. produc miros caracteristic C. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. regulate D. formează colonii de dimensiuni mari. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. Coloniile sunt fine. sunt Gram pozitivi B.A. au capsulă E. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. au capetele rotunjite C. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B. sunt bacili cu dimensiuni mici C. 343 . majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E. B. nu prezintă spori D. Alfa-toxina sau lecitinaza.

sunt rezistenţi la metronidazol 25. administrarea de antibiotice C. sunt bacili lungi. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. cu capete rotunjite.B. administrarea de antispastice 21. pe cale intravenoasă) D. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. sunt bacili Gram negativi B. nu au activitate proteolitică. Lactobacillus C. D. sunt întotdeauna saprofiţi D. nu produc miros caracteristic. administrarea de antitoxină (în doze mari. tratamentul chirurgical B. de tip M. sunt mobili 22. cu excepţia: A. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. formează colonii de dimensiuni mari. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele. toxina tetanică este o exotoxină C. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A. Oxigen hiperbar E. Tetanolizina care este o hemolizină 24. cu excepţia: A. toxina tetanică este o endotoxină C. Peptococcus B. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. Anaerobii endogeni: A. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. Tetanolizina care este o hemolizină 23. E. nu fac parte din flora intestinală B. prezintă capete rotunjite D. cu excepţia: A. este agentul etiologic al tetanosului B. 20. toxina tetanică are două componente D. este agentul etiologic al tetanosului B. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A. toxina tetanică are două componente D. C. sunt întotdeauna patogeni C. C. groşi. Clostridium 344 .

Fusobacterium 26. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. toate raspunsurile sunt corecte 31. Bacteriile din genul Clostridium: A. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B. Gangrena gazoasă C. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Sunt bacterii Gram negative C. Mediul folosit poate fi Shaedler D. Se incubează în lipsa oxigenului E. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Infecţii de tip invaziv E. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A. Clostridium perfrigens determină: A. abcese intraabdominale B. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Determină paralizii musculare E. peritonite C. Toate raspunsurile sunt adevărate 29. Sunt nesporulate D. Sunt bacili Gram negativi B. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. Care din următoarele variante este falsă: A. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. Bacteroides E.D. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. colecistite D. Toxiinfecţii alimentare D. endocardite E. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Mionecroza B. Sunt anaerobi endogeni B. Sunt imobili D. Toate raspunsurile sunt corecte 27.

E. C. Peste 40 genuri. D. C. 37. 12 h – 2 zile. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. Fac parte din flora normală a intestinului. Abcese pulmonare. D. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. B. 33. Peste 30 genuri. Colecistite. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. B. 35. Abcese abdominale. mai puţin: A. D. Peste 40 genuri. Bifidobacterium: habitat în colon.3 zile. 34. 300 specii anaerobe.4 zile. E. mai puţin: A. Peste 20 genuri. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. cavitate bucală. C. Se găsesc şi pe mucoase. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. B. 48 h . B. Abcese cerebrale. D. Fac parte din flora normală a stomacului. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. C. C. Lactobacillus cu habitat vaginal. D. Acnee. C. 300 specii anaerobe. Septicemii. B.5 zile. 400 specii anaerobe. 346 . E. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului. cavitate bucală. 36 h . D. E. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Anaerobii endogeni se clasifică în: A. 38. D. Peste 10 genuri. 24 h . Peptococcus: habitat în colon. Endocardite. 300 specii anaerobe. B.A. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. 200 specii anaerobe. B. Se găsesc şi pe tegument. E. E. 36. Eubacterium: habitat în colon. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. Propionibacterium: pe tegument. Septicemii. Peritonite. Scarlatină C.

Opace. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. 3-4 zile. C. B. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. C. E. D. Ovali. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. Bacili Gram negativi. Dimensiuni de 5-8 microni. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. Clindamicină D. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. 41. Metronidazol B. B. 2-3 zile. Carbapenemi 347 .E. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. Cefoxitin E. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice. Fine. 39. cu excepţia: A. Translucide. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale. D. C. Nesporulaţi. Metronidazol B. Gentamicină 42. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Rifampicină C. Dimensiuni de 1-3 microni. 3-5 zile. mai puţin una: A. Cloramfenicol D. 6 h – 1 zi. Regulate. D. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. E. Înconjurate de o zonă de hemoliză. Lincomicină C. 43. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. cu excepţia: A. B. 3-6 zile. E. 1-2 zile. 40. 44.

Nu sunt proteolitice. B. germinarea nu e favorizată de: A. 49. B. Cu margini regulate. 46. Oxigen hiperbar. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. D. Imobili. Lungi şi subţiri. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. Plăgile anfractuoase. Lipsa de oxigen. B. Rotunde. D. D. D. B. Nu lichefiază gelatina. 50. C. C. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. E. necrozate. Convexe de tip S. Încapsulaţi. 47. C. Sporulaţi. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. C. Plăgile devitalizate. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Nu lichefiază serul coagulat. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. tratamentul nu constă în: 348 . D. Contracţiile sunt violente. 51. Contractura are loc în hiperextensie. dureroase. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. E.E. Plăgile profunde. D. Pacientul e conştient. De dimensiuni mici. Cu capete rotunjite. Nu sunt zaharolitice. B. pot fractura oasele. 48. E. Lichefiază gelatina. C. Cu aspect rugos. E. Monobactami 45. B. Prezenţa de oxigen. C. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. E. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A.

53.5-1. 57. 349 . legume. 4. Cultura are miros de corn ars. 1. 3-4. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. D. Bacili Gram pozitivi. 56. 6-8/10-30. Fermentează glucidele. Localizat codal. Bacili mobili. D. Are nevoie de anaerobioză strictă. B. Se produce toxina botulinică. 52. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate.5-6/8-30. C. Bacili cu capete rotunjite. Bacili scurţi. B. C. Clostridium botulinum nu sunt: A.5-3/5-20 microni. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. B. Localizat central. C. D. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare).5/7-30. Deformant. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne. E. D. 0. fructe). D. E. Se face identificarea biochimică. E. D. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. B. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. B. 55. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A. 3 serotipuri. C. C. care este o neurotoxină cu: A. 54. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. C. Bacili sporulaţi. Produce hemolizină. Localizat terminal. Se cultivă pe geloză sânge. Localizat subterminal.A. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol).5/3-20 microni. E. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. E. gelatinază B.

C şi D. timp de: A. C. F şi G. Veilonella C. D. 10 minute. Pentru distrugerea sporilor de Cl. Bifidobacterium E. D. 20 minute. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . D. E. E.B. B. 8 serotipuri. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A. C. 30%. Fusobacterium 2. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A. E. 58. D şi F. 5 minute. 10%. D. 3 minute. B şi E. E. 1 oră. B. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. C. C. C. 60%. 15 minute. 2 ore. D. 10 minute. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. 10 serotipuri. 40 minute. sunt rezistenţi la lincomicină. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. 60. B. E. D. 5 serotipuri. F şi G. Peptostreptococcus. Eubacterium. Bacteroides. Complement multiplu 1. B. Corynebacterium spp D. A. sunt sensibili la metronidazol B. C. 90%. C. E. B. 20 minute. Peptococcus. 61. 59. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. 12 serotipuri. B. D. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. 80%.

necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. mobili 8. coloniile nu au zonă de hemoliză E. putem afirma: A. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. perioada de incubaţie este de 24 de ore. sunt bacili cu dimensiuni mari. cultivă în strictă anaerobioză 5. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. formează colonii de dimensiuni mari. Fusobacteriile: A. E. coloniile sunt fine. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor. cultivă în aerobioză 6. cuprinde bacili Gram negativi. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. translucide. deformant D. neregulate D.C. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. regulate D. sunt bacili scurţi E. sunt deseori pleomorfe D. au capetele rotunjite 4. încapsulaţi E. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. 7. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. Gram negativi B. D. mate. cu capetele rotunjite C. sunt nesporulaţi. sunt producători de betalactamază 3. Genul Clostridium: A. cu sporul subterminal. de tip S sau cu aspect rugos E. cele mai multe specii sunt imobile. au capetele ascuţite C. C. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. sporulaţi. sunt bacterii lungi B. coloniile sunt fine. lungi şi groşi. B. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. sunt sensibili la aminoglicozide E. putem afirma: A. C. B. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A.

la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. contracţiile sunt nedureroase E. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. Clostridium tetanii: A. nu produc răspuns caracteristic E. formează colonii de dimensiuni mari. prezintă capete drepte D. Sunt bacili patogeni Gram negativi C. contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. Sunt bacterii anaerobe B. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. pot fractura oasele E. sunt bacili Gram negativi B. fac parte din flora normala a intestinului B. groşi C. de tipM B. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13. 14. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A.9. sunt bacili lungi. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. Produc infecţii de tip invaziv 352 . Sunt sporulaţi 15. nu au activitate proteolitică D. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. dureroase. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. tardiv apare trismusul C. sunt mobili 11. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. Sunt bacili Gram negativi C. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. contracţiile sunt violente. sunt întotdeauna patogeni. Sunt coci Gram pozitivi E. sunt întotdeauna saprofiţi E. contracţiile cuprind treptat musculatura D. Sunt nesporulaţi D.

are o incubaţie de 7 zile C. se trateaza chirurgical D. Este un bacil aerob 21.D. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. este un bacil Gram pozitiv sporulat B. produce o neurotoxina termostabilă D. 17. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. produce enzime proteolitice B. Patogenitatea este dată de endotoxine E. sporii pot contamina carnea şi legumele C. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. nu fermenteaza glucidele C. se trateaza cu ser antitoxic E. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A. produce hemolizina D. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. Este o specie patogenă E. este un tratament complex C. antibacterian si antitoxic. Botulismul: A. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. este exclusiv chirurgical B. combina tratamentul chirurgical. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. este o toxiinfecţie alimentară B. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. este produs de o bacterie aerobă B. Tetanosul: A. este exclusiv antitoxic D. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . se manifesta cu febră inaltă 18. imobili E. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A. se administrează antibiotice D. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E.

patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. B. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. B.22. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A. E. Cuprind numeroase specii bacteriene. 28. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. 27. D. tetanosul se remite spontan fara tratament E. bilă. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. Anaerobii endogeni: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. Se găsesc şi pe tegument. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. Nu produc infecţii mixte. la debut apare trismusul C. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. Anaerobii endogeni: A. Fac parte din flora normală a intestinului. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. C. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. apare paralizia muşchilor feţei 23. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. Se găsesc şi pe mucoase. C. B. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D. Gram pozitivi şi Gram negative. E. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. 24. Fac parte din flora normală a stomacului. C. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. E. mortalitatea este redusă fara tratament 25. D. D. 26. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. Coci Gram pozitivi sunt: 354 .

30. 355 .A. B. C. Bacteroides poate produce peritonite. Pot produce infecţii biliare. C. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. C. Pot produce abcese. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. E. C. Peptostreptococcus: A. E. Veilonella: A. 33. B. D. Lactobacillus are habitat vaginal. D. Bacteroides poate produce colecistite. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. Eubacterium. Pot produce infecţii polimicrobiene. C. Lactobacillus. E. B. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. B. 34. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. D. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. 31. Au habitat în colon. Fusobacterium. Peptostreptococcus. Peptococcus. pulmonare. Bifidobacterium poate produce acneea. Lactobacillus. D. Veilonella. D. Eubacterium. E. Au habitat în duoden. D. Bifidobacterium. Propionibacterium. Bacili Gram pozitivi sunt: A. E. Sunt bacili Gram negativi. Propionibacterium poate produce acneea. Peptococcus. Propionibacterium are habitat în colon. 32. Au habitat în colon. B. cerebrale. C. D. B. Fusobacterium nu poate produce septicemia. Pot produce infecţii pulmonare. orofaringiene. Propionibacterium se găseşte pe tegument. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. E. Au habitat în cavitatea bucală. Eubacterium poate determina infecţii biliare. B. C. Fusobacterium are habitat în colon. 29. Sunt bacili Gram pozitivi.

39. carbapenemi. 36. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. Exudat faringian. oralis.E. B. Cuprinde foarte multe specii. B. C. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. D. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. Sânge pentru hemocultură. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. 38. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol.2 zile. Abcese abdominale. Exudat nazal. imipenemi. 40. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. B. Incubarea se face în anaerobioză.timp de 12 h. C. D. C. D. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. 356 . E. 35. E. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. Puroi. 37. Infecţii asociate tumorilor maligne. D. Cuprinde puţine specii.oralis. C. B. Lichid peritoneal. D. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. B. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. Septicemii.melaninogenicus şi B.melaninogenicus. C. D. E. B. E. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. C. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. E. Peritonite. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . E.

D. Sporii se găsesc pe sol. C. Genul Clostridium prezintă bacili: A. De dimensiuni mari 3-8/0. E. Antibiograma nu este obligatorie. 44. C. 42. Pe mediul geloză sânge. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani). E. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. E. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide. Cu dimensiuni de 3-6 microni. De dimensiuni mici 1-3/0. 46. Rareori pleomorfe. Scurte. 45. în materii fecale. Opace. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. Gram negativi. E. Gram pozitivi. C. B. 47. B. B. C. C. 357 . Pe mediul Schaedler. Cu capetele ascuţite. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. Translucide. Pe mediul geloză chocolat. cloramfenicol şi cefoxitin. Deseori pleomorfe.2 microni. D. Regulate.41. C. D. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. Înconjurate de o zonă de hemoliză. D. Ovali. 43. Lungi. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. E. B. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE. În anaerobioză. D. C. B.5 microni. Cu dimensiuni de 1-3 microni. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază. D. Fine. B. E. B. Sporulaţi. Mulţi sunt sensibili la lincomicină.

E. Imobili. Secreţie vaginală. lichefiază gelatina şi serul coagulat. C. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. Secreţie otică. Subţiri. E. 49. Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . 50. B. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. D. 51. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. C. E. 53. Cu sporul subterminal. Formează colonii de dimensiuni mici. E. perfringens sau alte specii de clostridii. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă.D. Cu sporul deformant. cu efect necrozant şi hemolitic. muscular). B. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. C. Sânge. Plăgile profunde. Cu capete rotunjite. cu margini regulate. Nesporulaţi. B. Puroi. Groşi. D. Secreţie uretrală. rotunde. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. D. producându-se o infecţie severă. E. E. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. Neîncapsulaţi. cu producerea de enzime. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. 48. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Sporii germinează. 52. D. B. Scurţi. D. Lungi. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. C. proteolitice. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). C. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. B.

Perioada de incubaţie este 6-7 zile.A. Scurţi. dureroase. Perioada de incubaţie este 4-5 zile. D. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. C. E. B. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate. C. Administrarea de antitoxină în doze mici D. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. Mobili. B. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină. B. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. C. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. C. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. 54. B.3 săptămâni. devitalizate. D. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. 57. E. Contractura are loc în hipoextensie. D. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. anfractuoase. prezenţa de oxigen. Contracţiile sunt violente. 55. E. Groşi. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. Germinarea e favorizată de plăgile profunde. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. C. Lungi. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. D. 58. C. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A. E. 56. Toxina tetanică este o exotoxină. B. 359 . Pacientul e inconştient. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. E. Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. E. Mortalitate: 20%. B.2 săptămâni. Toxina tetanică este o endotoxină. D. Tetanolizina este o hemolizină. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A.

60. Lungi. Mobili. E. Se cultivă pe mediul Robertson. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. Administrare de oxigen pe mască D.2 per milion). B.000. E. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. Se face identificarea biochimică. Se cultivă pe geloză sânge. C. B. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. Produce hemolizină. Boala e rară în ţările dezvoltate. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. D. B. În SUA 50 -70 cazuri(0. D. B. E. C. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. 63. D. Cultura are miros de corn ars. 62. Produce gelatinază. D. C. C. În cazul tetanosului. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. C. 61. În cazul tetanosului. D. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Se cultivă pe mediul Tinsdale. În cazul Clostridium tetanii. Fermentează glucidele.000 morţi în 1992 la nivel modial. Scurţi.2 per milion). Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură.59. În cazul Clostridium tetanii . E. E. B. E. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. 64. Produce peptidaze. B. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Gram pozitivi. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. 360 . tratamentul constă în: A. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion). pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A. Cu capete rotunjite. Are nevoie de anaerobioză strictă. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0.

Diplopie. deformant. Pacientul este inconştient. E. D. B. Vorbire dificilă. Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. C. Poate prezenta un spor localizat subterminal. Strabism. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. 66. deformant. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute. D. 70. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni.5/3-20 microni. E. C. Are dimensiuni de 0. Pacientul este afebril. B. Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. D. B. putem spune următoarele: A. Se produce toxina botulinică. Serotipurile A. C. B. D. Sporii contaminează alimentele (carne. putem afirma următoarele: A.5-1. 69. E. C. D. Referitor la Clostridium botulinum. E. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. E. B. putem spune următoarele: A. B. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. E. fructe). Referindu-ne la Clostridium botulinum. C. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. E. F provoacă botulismul la om. D. Poate prezenta un spor localizat central. C. 68. Sporul nu se transformă în forma vegetativă.65. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). Mortalitate: 20% 361 . Clinic. legume. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. B. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. Rezultă paralizia flască. Despre patogeneza la Clostridium botulinum. Toxina este termolabilă. Poate prezenta un spor localizat terminal. Disfagie. deformant. după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. 67. Miopie. Pacientul este conştient. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie.

Treponema pallidum. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice. D. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A. D. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. C. Există şapte tipuri serologice: A. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. timp de 10 minute. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Transparente. 74. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. E. Opace. E. B şi E. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. De aproximativ 1 mm diametru. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. De aproximativ 3 mm diametru. E. B. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. Genul Treponema. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. D. Tematica 14. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. D. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. D. F. E. B. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . timp de 20 minute. C. C. 73. Pentru distrugerea sporilor de Cl. Clostridium. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. C. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. Genurile Chlamidia. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A.71. B. Semitransparente. B. E. B. C. D. Pentru distrugerea sporilor de Cl. 72. Se face în anaerobioză strictă. botulinum produce lipază.

Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. refringente.2 diametru E. treponemele apar albe. utilizate în reacţia de fixare de complement C. Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore. albuminǎ sericǎ C. foarte specifice. În medii lichide adecvate. Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. Cuprinde doar specii patogene B. caracteristice treponemelor patogene D. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Antigene de suprafaţǎ. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. vitamine. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 .1. Sunt bacterii spiralate.1-0. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. Sifilisul nu este o boală specifică omului B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. Sunt formate din spire neregulate D. caracteristice treponemelor nepatogene 6. La examinarea în câmp întunecat. Antigene proteice. Sunt bacterii spiralate subţiri B. foarte specifice. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. comune tuturor treponemelor. Antigene ale corpului bacterian. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C. Sunt bacterii spiralate lungi C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. cu adaus de substanţe reducătoare. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B. Cuprinde doar specii saprofite C. strǎlucitoare D. Antigene ale corpului bacterian. subţiri 6-15 microni lungime/ 0.

Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E. Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. Imunofluorescenţă indirectă E. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. E. Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. Coriza luetică B. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A.C. Microscopia în câmp întunecat B. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B. Leziunea este dureroasǎ. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. Apare un rash maculo-papular cutanat C. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A. de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7. Imunoflorescenţa directǎ C. Microscopie optică. C. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 . coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. Erupţie tegumentară maculo-papulară C. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Nu se colorează Gram 12. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. Afectare hepaticǎ 11. Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D.

Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Pot fi efectuate cantitativ. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. rapid şi simplu D. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. E. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E.L. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. cu prezenţei undei de antigen 16. C. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14. Este o reacţie de fixare de complement C. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 .B. rapid şi simplu B.R. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C.treponemice: A. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. D. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B.D. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A.: A.

Mobile 23. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici.D. Apare la numai la gravide 22. Se manifestǎ prin febrǎ. Mycobacterium avium C. Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. Metoda ELISA C. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Detectarea antigenului B. Gram pozitive B. dureri osoase. Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. greaţǎ E. Nu posedă peptidoglican E. Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Metoda PCR D. cefalee. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C. tahicardie. Agetul etiologic al sifilisului este: A. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E. Treponema carateum B. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. Extracelulare C. Nu produc leziuni caracteristice D. Treponema pallidum 366 . Testul catalazei 24. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Imunofluorescenţă E. Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C.

herpesul genital E. candidoza D. Klebsiella ozenae E. Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A. ou de găină embrionat C. SIDA 26. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. La 2 . perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. este o boală venerică cu declarare obligatorie C. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. numită şancru dur 30. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . săruri de bismut D. datorită spirelor D. Mycobacterium bovis 25. este imobilă. este formată din spire regulate C. este dureroasă B. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A. testicul de iepure D. sunt rezistente la penicilină 29. Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. se colorează în coloraţia Gram 27. culturi celulare E. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. se caracterizează prin vindecare spontană. trichomoniaza B. gonoreea C. fără tratament D. Treponemele pot fi cultivate pe: A. E. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. sunt rezistente la uscăciune B. adenopatie. secundar şi terţiar B. sunt rezistente la dezinfectante. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E.D.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică. are loc în trei stadii: sifilisul primar. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. geloză sânge 28. medii artificiale B. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală.

cu excepţia: A. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. Chlamydia psittaci E. Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. cefepim D. oaselor. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome). Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. au perete celular rigid C. ceftobiprol B. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. ficatului. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. posedă ribozomi B.E. Treponemele sunt în număr foarte mic D. În sifilisul secundar. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. streptomicina 34. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A. penicilina C. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. Chlamydiile fac parte din familia: A. în cazul şancrului de inoculare. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. cu excepţia: A. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33. Chlamydiales C. Chlamydia pneumoniae 36. treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. se divid prin diviziune simplă. leziuni ale mucoaselor C. În sifilisul primar. gentamicina E. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. la nivelul pielii. cu excepţia: A. binară 368 . În această perioadă pacientul este contagios 32. Chlamydiaceae D. Chlamydia B.

F. serotipurile L1.E.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem. de 800-1000nm B.H. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C. coloraţia Gimenez 41. imunofluorescenţa D. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B. cu excepţia: A. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38. sunt sensibile la antibiotice 37. pneumoniae în serul pacienţilor C.J.G. conjuntivite E.K produc cervicită. nu posedă ARN E.F.J. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR). Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. disurie.J. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A.J. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B. rezistent în mediu extracelular D. coloraţia Del Vecchio B. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE). serotipurile D. serotipurile D. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 . o keratoconjunctivită cronică.I.K produc trachomul.G.G. serotipurile D. pneumonie 39. uretrită sau rectită D. metoda cu lugol E.K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului. boală inflamatorie pelvină. de 300-400nm C.D.E.F. cervicita cu evoluţie subacută. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie.F.H.H. uretrite C.I.K produc la femei vaginită.G.E. faringite B. Chlamydiile sunt mobile. sinuzite E.L2. cu o evoluţie strict intracelulară. care se poate complica adeseori cu salpingite. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic.H. cu excepţia: A. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40. serotipurile D. contagioasă care poate duce la orbire C.I. Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A. pneumonia nou născutului.I. bronşite D. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii. menoragii.E. coloraţia Gram C. E.

cu excepţia: A. azitromicina B. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E. Mycoplasma genitalium.8 microni) C. Mycoplasma hyopneumoniae. Ureaplasma urealyticum. Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. Mycoplasma hominis. au perete celular D. stare febrilă postpartum 46. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. care produce pielonefrită. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. penicilina 44. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. glicopeptide D. care produce uretrită non-gonococică C. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. Poate produce faringită. eritromicina E. fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. Formează colonii mici.D. macrolide B. care produce infecţii respiratorii B.urealyticum. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42. care produce uretrită non-gonococică D. rifampicine E. vizibile cu lupa D. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 . Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. cu excepţia: A. vaginită E. doxiciclina C. sunt bacterii pretenţioase. Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A. fac parte din clasa Mollicutes B. boală inflamatorie pelviană. 47. Mycoplasma pneumoniae. tetracicline 43. cu excepţia: A. necesită medii suplimentate cu colesterol. sunt cele mai mici bacterii (0. care produce dismenoree.2-0. rifampicina D. pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B. prin raclare uşoară (celule epiteliale). precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. traheobronşită. 100-300 microni diametru. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile.

tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C.20% la persoanele active sexual C.C. Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E. în centre specializate 52. B. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. penicilinele C. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. penicilinele şi cefalosporinele B. stare febrilă postpartum şi postabortum. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. boală inflamatorie pelviană. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. cu excepţia: A. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. În infecţiile genitale. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. macrolidele B. Portajul de Ureaplasma este de 15%. cefalosporinele D. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. În reacţia de fixare a complementului. aminoglicozidele E. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. polimixinele 50. D. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. căpuşe D. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C.

care uneori trece neobservată D. Treponema pallidum B. cloramfenicol.1-0. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E. Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A. sărăcia C.F. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D. produce tifosul exantematic B. Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 . Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E. lipsa de igienă. subţiri 6-15 microni lungime/0. macrolidele şi lincosamidele E. Bacterii sunt formate din spire neregulate D. Treponema carateum D. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. Treponema porcinum 2.2 diametru B. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C. produce tifosul exantematic B. Tratamentul se poate face cu: doxiciclină. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E.C. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Cuprinde bacterii spiralate. Treponema berlinense E.). Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R. chinolonele şi fluorochinolonele 53. Treponema pertenue C. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C. glicopeptidele şi polimixinele D. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane.C. ciprofloxacin Complement multiplu 1.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A. vitamine. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. 4. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A. foarte specifice. Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi. La examinarea microscopică în camp întunecat. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. Sensibile la sǎruri de mercur E. caracteristice treponemelor patogene D. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. T. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare. strălucitoare. Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. Antigene de suprafaţǎ. Rezistente la săruri de arseniu 6. E. pallidum E. Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B. albuminǎ sericǎ D. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. B. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. Cardiolipina. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A.pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A.C. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 . Antigene ale corpului bacterian. Cardiolipina. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. treponemele apar refringente. Sensibile la uscǎciune B. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. fǎrǎ tratament 9. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ. prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. Sensibile la dezinfectante D.

Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E. Dinţi Hutchinson 15. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ. Dinţi Hutchinson 14. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. leziunile având contagiozitate crescută 12. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B.A. C. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. 25% cǎtre un sifilis latent. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. D. Erupţie maculo-papularǎ C. 25%cǎtre faza terţiara 11. Poate apare hepatosplenomegalie. mai frecvent la pubertate B. Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B. B. D. E. Dupǎ vârsta de 2 ani. Coriza lueticǎ B. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. Icter D. 25% cǎtre un sifilis latent. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. Tulburǎri neurologice E. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. C. 50% cǎtre faza terţiara E. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. Gome tegumentare D. Keratita interstiţială C. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E. 374 . Leziunile se numesc sifilide C.

B. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. C. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. 375 . VDRL şi RPR sunt numai teste calitative. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. VDRL şi RPR sunt teste de screening. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. nu pot fi efectuate cantitativ 19. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. Este o reacţie de fixare de complement D. Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C.

Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. au dimenisuni foarte mici. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. este sensibilă la penicilină D.D. produce rash cutanat 26. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A. produce uretrită la barbati D. se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. Rezultatul pozitiv (1-4+). au perete celular C. formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. cresc pe medii de cultură uzuale E. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. se coloreaza Gram D. produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. se cultivă pe medii simple 24. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. produce trachomul B. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A. vindecată (anticorpi anamnestici) E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. nu se diagnostichează imunologic C. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. 150-250 nm B. TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. se transmite pe cale aeriană 376 . neinfectaţi E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. sunt imobile 25. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. sunt bacterii extracelulare B. determină boala diareică acută E. Rezultatul pozitiv (1-4+). semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A. cultivarea e diagnosticul de rutină D. diagnosticul este serologic 31. se transmite prin păduchele de corp 32. Rickettsia ricketsii: A. se pot găsi şi extracelular C. produce tifosul exantematic C. clinic se manifestă prin febra. infecţia se însoţeşte de febră C. sunt paraziţi intracelulari B. E.rash D. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. produce febra butoanoasă B. Ricketsia prowatzekii: A. cervicale B. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E.uretrale. transmisa de păduchele de corp C. cresc numai pe culturi celulare E. se cultivă pe medii artificiale D. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. Bacteriile din genul Rickettsia: A. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29. C.B. se transmite pe cale aerogenă E. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28. examenul microscopic C. D. cultivarea pe medii simple 377 . recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. tratament de elecţie este tetraciclina 33. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. se transmit pe cale sexuala B. mialgii. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D.

Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. rezistă relativ bine la uscăciune E. Uneori prin insecte hematofage D. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. Este un organism foarte fragil în mediul extern. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. şancru moale. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. şancru nedureros. care dispare după 2 săptămâni B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. adenopatie regională masivă. Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. diagnostic imunologic E. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . uretrită B. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. se coloreaza Gram C. Este produs de Treponema pertenue E. sifilis 38. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A. nu sunt cultivabile pe medii artificiale D. Rar prin picături Flugge 37. cervicită D. C. diagnostic serologic 34. lues E. adenopatie regională. Se poate transmite transplacentar E. dureros C. dură D. cu abcedare şi fistulizare E. Se manifestă prin şancru E. sunt bacterii spiralate B. Apare după o fază de latenţă aparentă 35.D. şancru C. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. gome sifilitice 39. Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. B. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. fără tratament D. Leziunea primară se numeşte şancru dur B.

se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. Treponema phagedenis 44. Treponema pertenue D. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0. prezintă mişcări active. penicilină E. se transmite transplacentar B. Treponemele sunt sensibile la: A. dezinfectante C. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. Antigene proteice. bismut. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. leziunile sunt contagioase E. Poate apare micropoliadenopatie 41. sunt bacterii spiralate. de progresie şi de flexie 45. Sifilisul congenital: A. nu se colorează în coloraţia Gram C. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. Leziunile nu sunt contagioase E. gome tegumentare 43. de pendulare. Treponema pallidum B. arseniu D.1-0. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. săruri de mercur. Treponema Reiter E. D. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 . apar leziuni la nivelul mucoaselor B. apar leziuni ale sistemului nervos central C.2 diametru B. Leziunile caracteristice se numesc gome D. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. nasul “în şa” E. temperaturi sub 38°C 46. temperaturi peste 42°C B. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. Treponema carateum C. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. în jurul axei.40.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

2 Tematica 2.S C.M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 . Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C. Fiziologie bacteriană.

infecţia bacteriană. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 .S.3 Tematica 3:Patologie. C. 1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C. C.M.S. Flora saprofită şi rolul benefic C.M.

4 Tematica 5. Definiţie. mecanisme de acţiune C.S C. Antibiotice. clasificare.M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 .

S C.M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.

S. genul Neisseria C. C.6 Tematica 7: Coci Gram negativi. Bordetella.S. Brucella C.M. C. 1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus.M. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 .

Helicobacter C. 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio.Corynebacterium diphteriae C.S.M. C.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis.S.M. 1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 . C. Campylobacter.

S 97 A C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.

S.M. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis.M. C. 1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 . 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe. Mycobacterium leprae C.S. C.

C.S. 1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .M.Treponema pallidum C.10 Tematica 14:Genul Treponema.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful