MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

regnul Monera. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . regnul animal. citoplasma C. Ce studiază microbiologia? A. Metaphyta. regnul procariote. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. bacterii) 44. 43. E. de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). peretele celular conţine peptidoglican C. fungi. nucleoidul conţine ADN B. regnul animal şi regnul Protista (alge. regnul eucariote D. vegetal şi regnul Protista (alge. Streptococcus pyogenes D.38. Streptococcus pneumoniae C. Regnurile lumii vii sunt: A. Neisseria meningitidis E. Streptococcus agalactiae 41. ribozomii 39. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. conferă caracterul de celulă diploidă. D. sporul D. este o ramură a biologiei. de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). protozoare. nucleul B. molecule organice şi anorganice D. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9). Alegeţi răspunsul fals: A. are o lungime de 2-4 mm 42. bacterii) E. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. bacteriei C. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E. Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. este o ramură a biologiei. care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. peretele celular E. Staphylococcus aureus B. regnul animal şi regnul vegetal B. care studiază bacteriile C. fungi. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. Protista. regnul animal. cromozomul are formă lineară E. protozoare. citoplasma conţine apă. Animalia C. prezintă membrană nucleară B. este format dintr-un singur cromozom D. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice.

acelulare D. E. Galton B. J.celule eucariote E. virusologiei 46. parazitologiei C. unicelulare B. multicelulare 9 . B. procariote E. Carl Linné D. unicelulare B.celule procariote D. fungi. virusuri. regnul Animalia şi regnul Plantae 45. Identificaţi corespondenţa corectă: A. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. prioni. helminţi. de dimensiuni nanometrice 50. D. acelulare D. micologiei B. F. eucariote B. Virusurile sunt microorganisme: A. Lejeune C. Gregor Mendel E. bacterii. Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. bacteriologiei D. multicelulare C. acelulare D. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A.A. eucariote 49. procariote C.celule procariote 48. unicelulare cu membrană nucleară E. Louis Pasteur 47.celule eucariote C. Bacteriologia studiază microorganisme: A. C.microorganisme eucariote B. taxonomiei E. procariote C. Helminţii sunt organisme: A. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera.

formă de bastonaş – stafilococi E. de dimensiuni nanometrice 51. în spirale –cocobacili E. diplobacili C. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. cu formă de virgulă 54. protiste superioare B. „ pişcot” B. protozoare 52. Actinomyces sunt: A. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A. sferice B. spiralate C. „litere chinezeşti” 56. acelulare E. în lanţ. stafilococi E. cu formă de bastonaş E.vibrioni C. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A. vibrioni B. streptococi D.stafilococi 55. „virgulă” E. în ciorchine . „racheta” D.streptococi D. Bacteriile sub formă de bacili sunt A. coci cu aspect de bastonaşe 10 . Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. bacili cu capete drepte 57. formă spiralată –spirili C. cu formă de bob de cafea D. în ciorchine – streptobacili B. Bacteriile sunt: A.E. în diplo. protiste inferioare C. Bacteriile din sp. eucariote D.stafilococi D. „bob de cafea” C. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri. formă sferică – coci B.

6-1 nm B. Bacillus anthracis este o bacterie: A. pneumococii C. nu au perete celular D. nu au ADN E. foarte rezistente 11 . în general saprofite. gonococii B. au perete celular B. grupată în ciorchine E. Mycoplasmele sunt bacterii care: A.B. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. Cocii au diametrul de aproximativ: A. gonococii 63. meningococii C. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. E. spirili adevăraţi. meningococii E. stafilococii D. stafilococii B. au membrana nucleară C. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. cum ar fi Treponema pallidum 61. spirili falşi E. 0.6-1 μm C. D. spirochete fixe. 0. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. spirili adevăraţi. cu perete rigid B. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B. cu aspect de litere chinezeşti D. saprofiţi. 2 – 5 μm E. cu perete rigid D. streptococii 62. spirochete saprofite.6-1 mm 59. gonococii E. 0. C. 2 – 5 nm D. în general patogeni C. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A. streptococii D.

64. antibioticelor 66. lizozomi B. Ribozomii au rol în: A. fenomenul de germinare 65. spirilii D. ribozomi C. Bacteriile au informaţia genetică: A. saprofite. sinteză lipidică E. aparatul Golgi 68. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. Vibrio cholerae 69. într-o moleculă de ADN circular E. anticorpilor E. stafilococilor C. factorilor de mediu B. Prin meioză 12 . Treponema pallidum E. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. macrofagelor C. antibiogramei D. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. diapedeză C. vibrionii C. sinteză proteică D. Diviziunea celulară la bacterii este: A. sub formă de ADN ribozomal B. fagocitoză B. Mycoplasmelor D. streptococilor B. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A. în nucleul celular C. spirochetele B. Bacteriile cu mai multe ture de spire. Bacillus anthracis E. plastide E. mitocondrii D. în timpul diviziunii celulare D. sunt: A. Treponema pallidum 70. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A.

membrană citoplasmatică. membrană plasmatică. citoplasmă cu ribozomi. citoplasmă. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. membrană celulară. membrana celulară. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. perete celular C. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. nucleoid. perete celular 76. perete celular. peretului celular B. membrană citoplasmatică. perete celular. flageli. nucleoid. perete celular C. perete celular. capsula. membrană celulară. cili. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. perete celular. perete celular. nucleoid. capsulă. flageli. cili. ARN bacterian 13 . flageli 73. perete celular. citoplasmă. citoplasmă. nucleoid D. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. nucleoid. citoplasma. porilor nucleari 72. ADN mitocondrial B. membrana celulară. capsulă. citoplasma. nucleoid. ribozomi. citoplasmă.B. capsulă. citoplasmă cu ribozomi. spor. nucleoid E. membrană citoplasmatică. perete celular. citoplasmă cu ribozomi. perete celular. citoplasmă. perete celular D. nucleoid. capsula. capsulă B. membrană citoplasmatică. capsulă. Plasmide C. pili. spor. citoplasma. nucleoid E. nucleoid E. C. capsulă. nucleoid C. capsulă. D. citoplasma. capsula B. capsulă. ribozomilor C. nucleoid D. membrana citoplasmatică. capsulă. fimbri. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A. pili 74. nucleoid. citoplasmă. Ribozomi D. mitocondriilor D. citoplasma. capsula. citoplasmă cu ribozomi. perete celular C. nucleoid. nucleului E. nucleoid E. nucleu. nucleoid 75. spor B. E. citoplasma. fimbri. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. perete celular B. perete celular D. membrană plasmatică. nucleu. membrană plasmatică.

rezistenţa la antibiotice 78. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. spirochetele C.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. ADN capsular 77. saprofite. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian.E. iar informaţia este copiată pe ARNt. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C. cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E. sinteza de exotoxine D. rezistenţa la Penicilina C. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN.incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. spirilii adevăraţi B. ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. iar intracitoplasmatic ARNm. iar informaţia este copiată pe ARNm. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. incluzii cu metafosfati. Aceste structuri sunt: A. iar informaţia este copiată pe ARNt. Bacteriile cu mai multe ture de spire. sunt: A. cu perete flexibil D. mobile E. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E. Treponema pallidum 14 . incluzii cu metafosfati.

alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. roşu C. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. prezintă plasmide 84. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. negru D. verde B. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. violet 15 . cu o grosime de 15-20 nm B. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. sinteza peretului celular C. se prezintă pe frotiu de culoare: A. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E. participă la diviziunea celulară B. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A.81. Toate afirmatiile sunt false 82. sinteza proteică D. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. galben E. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C. în urma coloraţiei Gram. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. Bacteriile Gram pozitive. barieră osmotică B. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D. generarea energiei celulare 83. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. formarea septului de diviziune E.

negru 88. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90. în urma coloraţiei Gram. Bacteriile Gram negative. apar mai ales la bacteriile Gram negative E. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. violet E. scurte D. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A. proteinelor ciliare. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. roşu D. verde C. filamentoase. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. rigide 92. sunt structuri multiple. se prezintă pe frotiu de culoare: A. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. sunt structuri drepte. sunt structuri multiple.87. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. au rol în locomoţie E. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C. filamentoase. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . galben B. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). procesului de conjugare sexuală E. reprezintă factori de patogenitate C. rigide fara rol in locomoţie B.

să manifeste mobilitate E. un strat polipeptidic care înveleşte celula C. Neisseria meningitidis E. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. capsulă 17 . Haemophillus influenzae C. formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96. să adere la structurile celulare ţintă 95. filamente mici negre în interiorul celulei B. Clostridium perfringens D. are funcţie antifagocitară importantă C. o sferă colorată în interiorul celulei D.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. este învelişul extern al unor bacterii B. poate fi capsula flexibila . o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. Staphilococcus aureus 98.93. transferul de material genetic C. crearea unui canal de conjugare D. Structura facultativă a bacteriilor. capsula. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. aderarea la structurile celulare ţintă B. este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. un halou necolorat în jurul celulei E. formarea fusului de diviziune 94. Streptococcus pneumoniae B.

D. C. E. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. spor pili forma vegetativă cili 100. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. Genul Streptococcus D. în condiţii prielnice. este forma de rezistenţă a bacteriilor B.Clostridium tetani 18 . la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E. poate fi de mai multe feluri: A. Învelişul extern al unor bacterii. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A. sintetizeaza proteine D. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. capsula. Genul Corynebacterium 103. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. aşezare terminală.Bacillus anthracis B. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B. Genul Corynebacterium 104. Genul Escherichia E. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. aşezare centrală – Clostridium tetani C. aşezare centrală – Bacillus cereus E. Genul Neisseria C. Genul Staphylococcus B. Genul Vibrio C. poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. aşezare subterminală. Genul Streptococcus D. Genul Bacillus B. Genul Clostridium E.B.

Bacteriile C. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Fungi D. Virusurile B. Protozoarele E. Bacteriile C. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Nu au nucleu: A. Levurile 5. Helminţii . Bacterii C. Protozoarele E. Virusuri B. Helminţii 4. Mitocondriile sunt prezente la: A. Nucleu de tip eucariot au: A. Virusurile B. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Mucegaiuri – înmugurire D. Virusurile D.replicare binară B. Helminţi 6. Prionii D. Fungii D. Helminţii E. Levuri – mitoză C. Fungii B. Bacteriile . Protozoare E. În regnul Protista intră următoarele: A. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A. Protozoarele 2.cicluri de viaţă complexe E.Complement multiplu 1. Bacteriile C. Prionii 3.

membrana flexibila E.nucleoid.capsida proteică.7. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11. Fungii . aparat Golgi 20 . Protozoarele . Protozoarele .perete rigid ce conţine peptidoglican D. alcătuiţi din ADN B.capsida proteică. Celula procariotă . Virusurile . anvelopa lipoproteică B.membrană flexibila E.nucleoid. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D. Fungii . celule de tip eucariot. celule de tip eucariot. Fungii . Bacteriile . constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C.mitocondrii. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. cu organizare primitivă B. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A.nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. fara membrană nucleară. Fungii . Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Bacteriile . Care sunt afirmaţiile adevarate: A. reticul endoplasmic. Care sunt asocierile false: A.perete rigid ce contine chitina C.perete rigid ce contine chitina 9. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D. Bacteriile . Celula eucariotă . Celule procariote . anvelopa lipoproteica B. fara membrană nucleară. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. cu organizare superioară C. Care sunt asocierile adevarate: A. cu organizare superioara C. Care sunt afirmaţiile false: A. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E. cu organizare primitivă B. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A. lizozomi. Celula eucariotă – organite celulare absente 12. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10.perete rigid ce contine peptidoglican D. celule de tip procariot.perete rigid ce conţine chitina 8. Celula eucariotă .perete rigid ce contine chitina C. celule de tip procariot. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare.

Familia C. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Mitoza 14.unitatea taxonomică fundamentală B.bacterii din aceeaşi specie. C. Endocitoza B. Capacitatea de diferenţiere 16. Mecanismele de sinteză a proteinelor B. Lipsa capacităţii de diferenţiere D. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A.bacterii din aceeaşi specie. Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. Capacitatea de diferenţiere C. Genul .perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C. Tulpina . Capacitatea de a forma organisme multicelulare D.bacterii din aceeaşi specie. Endocitoza B. Lizotipul . Clasa 17. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Specia B. Diviziunea binară 15. divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E. Care sunt asocierile false: A. Biotipul D. Nu formează organisme multicelulare E. Familia . E. Serotipul . Clona . Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. Informaţia codificată în ADN E. D. Care sunt asocierile adevărate: A.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C. Diviziunea binară E.unitatea taxonomică fundamentală 18. Celule animale .B. Informaţia codificată în ARN D. Organitele celulare C. Genul . Specia . Ordinul E.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D.

Streptococii 24. Streptococii 25. Dispoziţia D. Nu au dispunere în lanţuri: A. Biotipul . Colonia . Au formă de bacili: 22 . Gonococii E. Forma C. Corynebacterium E. Dispunere caracteristică în perechi au: A. Coloraţia B. Staphylococcus B. Streptococcus pneumoniae C. de coci urmatoarele bacterii: A. Caracteristicile biochimice E. Gonococul – bob de cafea 22. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Pneumococii D.bacterii din aceeaşi specie. Meningococii – lanţuri E. Meningococii C. Streptococul – drept sau uşor încurbat E. Mycobacterium 21. Gonococii E.D. Meningococii C. Pneumococii D. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D. Gonococii – perechi 23. Stafilococii B. Pneumococ – reniform C.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Stafilococii . Streptococii – ciorchini D. Neisseria D. Care sunt asocierile corecte: A.lanţuri C. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A. Pneumococii – perechi B. Stafilococii B. Au forma sferică. Stafilococ – forma perfect sferica B. Tipul coloniilor 20.

E. Treponema D.sub forma literelor chinezeşti 27. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E. Vibrio cholerae . Brucella C.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Bordetella B. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Corynebacterium . Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31. Nucleoidul 23 . Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. Formele L nu au perete celular B. Leptospira C. Mycoplasmele nu au perete celular C. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Care sunt asocierile corecte: A. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Care sunt afirmaţiile false: A. Corynebacterium 29. Actinomyces . Mycobacterium 28. B. Anthracis – bacili cu capete drepte B.bacili scurţi sub forma de virgulă C. Vibrio E.A. C. Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Intra în categoria cocobacili: A. Neisseria D. Treponema B. D. Leptospira E. Mycobacterium – corzi E. Sunt bacterii cu forma spiralată: A. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A.

Are o structură complexă B. Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. Neisseria meningitidis B. Sporul D. Pilii C. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Este subţire (3-8 nm) C. Capsula 33. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E. Conţine acizi teicoici 35. Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D. Cilii B. cu pori mici B.B. Nu conţine acizi teicoici E. obţinută din bacterii Gram pozitive E. Escherichia coli C. Are o structură trilaminară 24 . Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D. E. parţial lipsită de perete celular. Membrana citoplasmatică: A. Este uniform. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată. Peretele celular E. C. Este acoperit de membrana externă 34. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. Streptoccocus viridans 37. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. Are o grosime de 15-50 nm C. Staphyloccocus aureus E. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. D. Streptoccocus pneumoniae D.

Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39. Nu poseda membrană nucleară B. Participă la diviziunea celulară D. Bariera osmotică B. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C. sunt alcătuiti din două subunităţi. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . sunt centrul sintezei proteice D. Contţne enzime E. temporară şi reversibilă 38. Este fin granulată E. Membrana citoplasmatica: A. Funcţie bioenergetică C. Apar la bacteriile Gram pozitive C. Ribozomii: A. Citoplasma: A. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. Este compartimentată C. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Nu apar la bacteriile Gram negative D. Este puternic acidofilă 42. participă la formarea septului de diviziune E. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. ce codează informatia genetică C. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Mezozomii: A. Nucleul bacterian: A. Conţine organitele celulare D. fluidă. Se evidenţiază la microscopia optica E. cefalosporine) B. Participă la formarea septului de diviziune E. O structură dinamică. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. Conţine peptidoglicani D.C.

Sunt incapabile de replicare autonomă C.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49.cil unic la unul dintre poli C. alcătuiţi din ADN 46. Flagelii: A. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47. Sunt o structura externa a bacteriilor E. Atriche – bacterie imobilă B. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Lofotriche . alcătuiţi din ADN 44. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A. Flagelii: A. Sunt specifici bacteriilor mobile D. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. Peritriche . Apar mai ales la coci C. Conferă bacteriei caractere suplimentare E. Amfitriche . Monotriche .câte un cil la ambii poli D. Nu poseda membrană nucleară B. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Care sunt asocierile corecte: A. ce codează informaţia genetică C. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Pilii: A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B. se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Au structura lipidică C. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. conferă bacteriei caractere suplimentare E.cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. este reprezentat de cromozomul unic bacterian.E. Plasmidele: A. Nu au rol în locomoţie 48.

Sunt codificaţi cromozomial B. capsular) 27 . rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. filamentoase. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Capsula: A. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. Neisseria meningitidis E. Împiedică desicarea bacteriei B. Aderare la receptorii structurilor tinta E. Sunt codificaţi cromozomial B. Au originea în membrana celulară D. Funcţiile capsulei: A. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. Pilii somatici: A. Funcţiile capsulei: A. fagocite) D.B. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. D. ioni metalici) C. scurte. drepte. Reprezintă material de rezervă celular C. Sunt codificaţi de plasmide E. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Este prezentă la toate bacteriile D. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. Este vizibilă la microscopul optic B. Clostridium perfringens 55. Sunt codificaţi de plasmide E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. Capsula este prezentă la: A. Streptococcus viridans B. Sunt structuri multiple. Pilii sexuali: A. Klebsiella D. C. Haemophillus C. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54. E. Au originea în membrana celulară D. Este antigenică (antigenul K.

E. Stadiul IV . Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. Este antigenică (antigenul K. în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare.înglobarea completă a presporului. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. compus din ADN B. Bacterii sporulate: A. Stadiile sporogenezei: A. Bacillus cereus C. E. A. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E. Mycobacterium 62. Transferul de material genetic extracromozomial 58. În condiţii nefavorabile.formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E. D.D. Stadiul IV . C.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. Transferul de material genetic extracromozomial 57. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . capsular) D. agenţi chimici şi fizici 60. Clostridium tetani D. Clostridium perfringens E. D. care este limitat de 2 membrane D. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. Stadiul III . Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. B. C. Stadiile V-VI . radiaţii. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. În condiţii favorabile sporul germinează. Reprezintă material de rezervă celular C. Mobilitatea bacteriilor E. Mobilitatea bacteriilor E. B. A.se formează filamentul axial. Bacillus anthracis B.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. 59. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Stadiul II .

Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. Celula procariotă se caracterizează prin: A. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. Peretele celular este prezent 64. prezintă flageli 66. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B. prezintă nucleu B. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A. Structura externă: A. ribozomi de tip 70 S E. prezintă citoplasmă D. prezintă capsulă 67. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. Structura celulară internă: A. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. prezenţa mai multor cromozomi D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A. prezintă cili C. diviziune prin mitoză 65. prezintă perete celular D. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. prezenta peretelui celular C. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. Alegeţi răspunsul corect: A. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C.63. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. prezintă perete celular E. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. prezintă spor C. Peretele celular este absent E. prezintă pili E. absenţa organitelor celulare B. prezintă cili B. Conţine ribozomi de tip 80 S D.

fungi B. ARN-ul mesager D. stochează energia celulară sub formă de ATP D. capsula E. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. glicocalixul C. D. ribozomii D. Funcţiile membranei celulare sunt: A. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 . pilii comuni 73. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C. mezozomii E. rol în diviziune B. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. E. protozoare. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. ribozomii C. C.B. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. nucleul B. rol în sinteza capsulei E. citoplasma nu prezintă organite celulare E. Bacteriile sunt celule de tip procariot D. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. C. rol în sinteza peretelui celular C. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. nucleoidul B. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. pilii 74. se divid prin mitoză 75. nucleul are membrană nucleară B.

Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. Secolul XX C. regnul Protista D. Este reprezentat de endotoxina E. Celula procariotă prezintă un perete celular C. regnul Plantae E. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. Posedă acizi teichoici în cantitate mare E. micrometrilor C. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D. Este format din acizi teichoici C. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D. nanometrilor E. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. Este format din peptidoglican B. „Epoca de aur” a microbiologiei D. Prezintă capsulă 79. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. milimetrilor B. Sfârşitul secolului XIX B. regnul Animalia B. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76. regnul Monera 81. Conţine peptidoglican în cantitate mică B. regnul Fungi C. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 . Este acoperit de membrana externă 77. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. picometrilor D.E. Å 80.

Carl Linné D. regnul Fungi C. B. D. Niculescu 83. meningococii D. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. regnul Plantae E. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. streptococii 84. astrologie C. tehnologia bio 87. ecologie D. regnul Monera D. Micologia. în secolul XX 32 . Louis Pasteur E. Parazitologia. Popa Ion T.studiază algele B. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. stafilococii E. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T. regnul Protista 85. Bacteriologia – studiază fungii C. N. pneumococii C. alimentaţie E.A. Virusologia – studiază celula virală E. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. la sfârşitul secolului XVIII B. Gregor Mendel B.studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. C. regnul Animalia B. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. Victor Babeş 88. Robert Koch C. gonococii B. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. E. Micologia – studiază fungii 86. agricultură B.

în diplo. eucariote. fungi.meningococii E.spirili D. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C.6 – 1 nm D. procariote-bacteriile C.coci E. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A.pneumococii C.prionii C.virusurile B. în diplo. formă spiralată. eucariote. formă de bastonaş. la sfărşitul secolului XIX 89.algele verzi-albastre D. Identificaţi corespondenţa corectă. protozoare – protiste superioare E. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A.bacteriile 90. A.C. proteine. unicelulare.protiste inferioare B. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E.protozoarele 91. în ciorchine. eucariote. în lanţuri.stafilococii D. multicelulare – viermii D. unicelulare. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 . Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A.cocobacili B. alge roşii –protiste superioare D. multicelulare – fungii E. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92. Microorganismele pot fi: A. forme intermediare. Microorganismele pot fi: A. formă sferică – coci 93.virusurile B. în lanţuri – stafilococii B. formă sferică – bacili C.6 – 1 μm B. bacterii – protiste superioare C.fungii E. procariote. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.gonococii 94. în „Epoca de aur” a microbiologiei D. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.

coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. formă de pişcot. coci uşor alungiţi – streptococii C. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C. Bacteriile cu mai multe ture de spire.gonococii E. cocobacili reniformi – pneumococii D. pot avea capete rotunjite 97. cu aşezare în grămezi C. sunt: A. cu aşezare în grămezi D. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. cum ar fi: A. formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. vibrionii C. De exemplu: A. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A. pot avea formă reniformă . în struguri –stafilococi D. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. coci reniformi – pneumococii B. cu mai multe ture de spire – spirochete E. formă de halteră.meningococii E. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică. Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A. spirochete mobile 34 . în diplo – diplobacili B. au formă de bastonaşe C. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99. spirilii. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A. cu o singură tură de spire – spirili D. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E. în lanţuri – stafilobacili C. Treponema pallidum E. cu perete rigid B. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. spirochetele. pot fi reniforme: meningococii 95. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100. cu perete rigid D.E. patogene. coci sub formă de „flacără de lumânare” .

iau naşterer din coci si bacili E. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. sunt: A. meningococi 105. streptococi C. spirochetele C. formele „L” B. au perete rigid E. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. pot fi filamentoase. prezintă o mare fragilitate 106. Spirochetele sunt: A. forme de rezistenţă 107. saprofite C. cu perete rigid 103. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. cocobacili E. filamentoase) D. spirilii adevăraţi B. Bacteriile sunt: A. forme „L” D. sunt saprofite C. bacterii cu mai multe ture de spire B.101. cu perete rigid E. patogene D. mycoplasme B. produc diferite boli la copii D. mycoplasmele C. procariote 35 . au perete celular B. coloidale E. de forme variabile (coloidale. sunt mobile 104. saprofite. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. Bacteriile cu mai multe ture de spire. sunt rezistente D. Treponema pallidum 102. cu perete flexibil E. au forme variabile C. cu perete flexibil D.

cu mitocondrii 111. În cazul celulei procariote. bacterii B.B. compartimentată D. cu incluzii pentru metabolismul celular B. nucleu D. o molecula de ADN circular 109. despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. C. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. reprezentată de un cromozom 110. dispusă în nucleoid B. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A. amitoză 112. cu ribozomi E. o molecula de ARN B. cu ribozomi E. cu lizozomi 113. diviziune directă D. un singur cromozom C. E. forme „L” 36 . D. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A. mycoplasme C. diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. meioză E. procariote E. mitoză C. necompartimentată C. cu reticul endoplasmatic rugos C. sciziparitate B. compartimentată B. eucariote D. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. fără organite specifice D. dispusă lax intracitoplasmatic C. Citoplasma celulelor eucariote este: A. informaţia genetică este: A.

formaţiune facultativă – peretele celular D. membrana citoplasmatică 118. peretele celular 119.114. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. perete celular. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. formaţiune obligatorie – nucleolul B. citoplasma D. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. nucleoid. delimitată de restul citoplasmei B. lizozomi 117. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. nucleoid B. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. zona periplasmică C. ribozomi E. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. capsulă 37 . capsula E. capsulă D. perete celular C. mycoplasma B. inclusă in nucleoid C. membrană citoplasmatică. nucleoidul C. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. mitoza C. perete celular. flagel. capsulă. membrană citoplasmatică. pilii D. nucleul E. citoplasmă. organizată în cromozomi E. meioză 115. formaţiune facultativă – capsula C. sciziparitate D. amitoza E. nucleolii B. diviziune indirectă B. spori B. citoplasmă. Bacteriile se înmulţesc prin: A.

Citoplasma celulei bacteriene este: A. sinteza de endotoxine E. codifică sinteza de endotoxine D. citoplasmă. perete celular. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. cromozom C. citoplasmă. ADN –ul mitocondrial B. capsulă. membrană citoplasmatică. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B. corpusculi metacromatici E. sinteza de proteine structurale C. o moleculă de ADN circular C. flagel. granulată D. este reprezentat de plasmide E. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. capsulă. codifică caractere de patogenitate C. nucleoid E. agranulată B. membrană nucleară E. rezistenţa la antibiotice D. acidofilă E. membrană citoplasmatică. plasmide D. nucleoli B. eliberarea de bacteriocine 124.bacteriocine 123.C. cromatină 122.Ernst la Corynebacterium diphteriae B. nucleoid 121. codifică elibararea de substanţe toxice. bazofilă C. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. corpusculii Babes. membrană citoplasmatică. perete celular. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125. nucleoid D. ADN extracromozomial E. aparat mitotic D. neutrofilă 38 . ADN extracromozomial 126. citoplasmă cu ribozomi. este reprezentat de nucleoid B. perete celular. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C.

Citoplasma bacteriilor conţine: A. funcţie bioenergetică C. incluzii cu material de rezervă B. corpusculi metacromatici 131. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A. ADN cromozomial C. ARN mitocondrial B. ARN E. cum ar fi: A. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. bilaminară B. Ribozomi C. lizozomi E. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. Colistine 39 . La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. organite specifice B. Incluzii cu metafosfaţi D. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. alcătuită din proteine E. sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. alcătuită din fosfolipide D. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. alcătuită din peptidoglicani 132. ARNr 130. Incluzii cu material de rezervă 128. sinteza peretelui celular E. sinteza proteinelor structurale D. barieră osmotică B. incluzii cu glicogen C. Cefalosporine B. trilaminară C.127. ADNt E. ribozomi D. Polimixine C. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B. plastide fotosintetizatoare D. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A.

prezintă la exterior peretele celular D. sintetizează peretele celular 138. este structură ţintă pentru dezinfectante E. are rol de barieră osmotică C. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. β lactamice E. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. Polimixine E.D. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. sintetizează capsula D. Peniciline B. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. β lactamice 139. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. Peniciline 134. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. sintetizează membranele sporale 135. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . Peretele celular al celulei bacteriene: A. structuri care stochează energia celulară D. sintetizează membranele sporului bacterian C. participă la diviziunea celulară D. Colistine C. este situată între capsulă si citoplasmă B. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C. În peretele celular al bacteriilor se află: A. Lizozim D. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. sintetizează peretele celular E. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B. stochează energia celulară B. are funcţie bioenergetică E.

bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D. acizi nucleici C. Genului Pseudomonas 145. conţinut crescut de proteine în peretele celular B.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. Genului Treponema D. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 . Genului Leptospira B. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A. are o grosime de 15-50 μm C. are o grosime de 3-8 nm B. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. coloraţia uzuală în bacteriologie. prezintă la interior un strat polizaharidic E. Coloraţia Ziehl. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144. citoschelet 143. cu o grosime de 15 – 50 nm C. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. polizaharide B. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. Genului Salmonella E. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141.E. acizi teichoici E. prezintă la interior capsula 142. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. În urma coloraţiei Gram. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B. proteine D. Genului Klebsiella C.

formaţiuni apendiculare C. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. flageline cu funcţie antigenică 42 . filamentoase. Genul Staphylococcus D. Genul Vibrio E. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. peretele celular B. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. flagelii E. Genul Pseudomonas 152. Genul Enterobacteriaceae C. Multiple. Genul Neisseria B. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D. rigide D. Organele de locomoţie ale bacteriilor. capsula C. pilii 147. cilii: A. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. organe de locomoţie 148. drepte C. forma de rezistenţă D. Fimbriile prezintă: A. cu rol în conjugare 151. sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. cu rol în locomoţie E. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. de natură proteică E. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. au rol în chemotactism D. formaţiuni obligatorii B.146. de natură lipidică D. factori de patogenitate B. scurte B. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B.

procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. Germinarea bacteriană reprezintă: A. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154. codificaţi de plasmide E. în condiţii nefavorabile. în special de rezistenţă la antibiotice E.C. piline cu funcţie antigenică D. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C. cu rol în aderare la structurile ţintă D. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. antigen. obligatorie B. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. pe care bacteriile o secretă in vitro E. cu rol în transferul de material genetic 155. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A. facultativă C. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. cu rol în locomoţie D. pili somatici codificaţi cromozomial B. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C.H 153. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E. cu rol de material de rezervă celular 43 . procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. sporularea 158. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. codificaţi de ADNul cromozomial B. sintetizează membranele sporale C. pili comuni codificaţi de plasmide C. Capsula este o structură bacteriană: A. procesul prin care bacteria.

capsulă flexibilă B. capsulă adevarată E. Genul Corynebacterium B. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164. capsula: A. Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. glicocalix D. macrocapsulă 162. Clostridium perfringens E. are funcţie fagocitară E. Genul Klebsiella E. Genul Neisseria 165. Genul Bacillus C. slime C. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. Bordetella pertusis C. capsulă falsă C. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. Neisseria gonorrhoeae 163. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. este o formă activă metabolic D. utilă în identificarea bacteriilor B. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E.159. Streptoccocus pneumoniae B. este o proprietate de specie. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. are rol în aderare la structurile ţintă 161. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. Capsula poate fi: A. este antigenică (antigenul K) 160. capsulă flexibilă B. Glicocalixul este: A. o reţea de fibre polipeptidice D. este o reţea de fibre polizaharidice. Învelişul extern facultativ al bacteriilor. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. Neisseria meningitidis D. Genul Clostridium D.

faza de declin E. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D. Fiziologie bacteriană. Genetica bacteriană. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 . preluarea moleculei de ADN transformant C. faza staţionară D.B. faza de lag B. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. E. participă la transferul genetic prin conjugare D. Replicarea semiconservativă a ADN. Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E. Curba creşterii bacteriene. Nutriţia bacteriană. Metabolismul bacterian. D. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A.Baccilus anthracis Tematica 2. toate fazele 2.Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1.– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) . faza de log C. C. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C. este adaptat parazitării celulelor eucariote B. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . nu codifica producerea de toxine extracelulare D. Sinteza proteinelor bacteriene. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A.

ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C.5. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Bacteriile posedă două tipuri de ADN. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. E. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B. cromozomial şi extracromozomial B. organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Pentru a stoca energia în celule. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B.

Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. fără a fi alterate. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Coenzimele flavinice. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15. se numesc catalizatori 11. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. Compuşii precum glucoza. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. care au mulţi atomi de hidrogen. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B. Enzimele sunt catalizatori specifici. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. sunt compuşi înalt oxidaţi D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. ce este o altă vitamina B B. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. Coenzimele flavinice.C. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12.

Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D. se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. Glucoza este o substanţă nutritivă. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D.coli. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A.E. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. E. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A. Leuconostoc mesenterides. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 . După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. Respiraţia este un proces generator de ATP D. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. Bacillus subtilis. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Glicoliza nu necesită oxigen. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. valoroasă pentru organisme 16.

După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. este o diviziune simplă. purine şi pirimidine B. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24.A. se divid oricum. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. aminoacizi. energie. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E. 25. bacteriile au nevoie de: A. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. acizi organici. D. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. B. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular. fără participarea unor factori externi. D. C. C. ciclul Krebs. Fermentaţia nu necesită oxigen. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. lanţul de transport de electroni E. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. Produce cantităţi mici de ATP. E. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. E. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. alta decât oxigenul. Respiraţia aerobă constă în glicoliză. este o diviziune binară. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. cu excepția: A. B. care afirmație este adevărată ? 49 . În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. E.

unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. 28. numai chemotrofe. fototrofe si chemotrofe . nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . oxigenul. azot. altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. heterotrofe şi chemotrofe. sursa de hidrogen. B. E. C. heliu şi argon. hidrogen. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. carbon. E. 50 . B. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. B. oxigen. 27. C. pot fi chimiolitotrofe. folosesc lumina ca sursă de energie. pot fi chimioorganotrofe. carbon. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . B. Bacteriile fototrofe: A. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . hidrogen. E. D. C. 31. autotrofe şi heterotrofe. azot. azot. hidrogenul. D. D.A. chemotrofe şi heterotrofe. D. bacteriile pot fi : A. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine. bacteriile pot fi: A. deuteriu. B. autotrofe şi heterotrofe . oxigen. chemotrofe şi fototrofe. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii. sursa de amoniu. sursa de carbonaţi. C. oxigen. homotrofe şi heterotrofe . fototrofe şi autotrofe . C. E. numai fototrofe. D. sursa de oxigen. clor. E. fosfor. hidrogen. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. În ceea ce priveşte sursa de carbon. C. acizi nucleici) preluate din mediu. B. fosfor. 30. D. 29. sulf. E. sursa de energie.

E. care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. utiliează carbonul din substanțe anorganice. C. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . B. B. glucide). au energie furnizată de la sursa de carbon. Bacteriile heterotrofe : A. chimioorganotrofe. fotoautotrofe. E. Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. au energia furnizată de lumină . C. E. Sunt bacterii parazite. ele găsesc substanţe nutritive omplexe. Bacteriile chemoheterotrofe: A. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie.32. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. 34. au ca sursă de carbon CO2 . chemotrofe şi fototrofe. pot fi : A. C. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. disponibile cu greu . fototrofe. E. D. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. sunt cele : A. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . disponibile. B. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. autotrofe. D. 36. fototrofe . D. chemoheterotrofe . D. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. C. chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . heterotrofe. E. B. autotrofe . heterotrofe . au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . 37. B. B. C. 35. 51 . ele găsesc substanțe nutritive simple. fotoheterotrofe. fotoautotrofe şi chemotrofe . Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. autotrofe. autotrofe şi heterotrofe . În mediul de viață reprezentat de organismul uman. 33. D. chemoautotrofe şi heterotrofe. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta.

saprofite. D. B. D. cu excepția : A. pH-ul. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare. Apa. temperatura. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. C. B. În ceea ce priveşte factorii organici. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. E. E. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. bacteriile pot fi: A. Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile. E. anaerobe şi aerobe. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . folosesc respiraţia oxibiotică. forma universală de rezervă a energiei . saprofite condiţionat patogene. 38. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). oxigenul. 39. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. 42. cu ajutorul unor sisteme de transport. cu excepţia: A. B. Apa şi hidrogenul. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. osmolaritatea. care difuzează lent. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. gram pozitive şi gram negative. B. care difuzează liber prin membrana celulară. C. 52 . fiind nevoie de o sursă exterioară. se dezvoltă numai în medii cu oxigen. următoarele afirmații sunt adevărate. E. patogene. Doar apa. cu consum energetic. 41. B. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. care difuzează liber prin membrana celulară. Oxigenul şi hidrogenul molecular. E. C.C. D. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. 40. cu excepția: A. D. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. C. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. D. Alte substanţe sunt molecule mari.

trebuie neutralizat. este toxic pentru celule. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. D. C. D. 53 . B. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. nu toate organismele produc superoxid. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. următoarea afirmație este falsă: A. bacteriile se clasifică în: A. C. optimă – sub care bacteriile se divid lent. În ceea ce priveşte superoxidul. D. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. “fură” electroni. Oxigenul le este toxic. B. B. putând fi: A. 48. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor. 44. 46. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. Neisseria spp. E. E. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. B. E. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. D. se scrie O2-. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). E. catalază şi SOD. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. numai superoxid dismutază. C. dar posedă superoxid dismutază. 47. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. E. D. C. C. B. catalază şi superoxid dismutază. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. D. În funcție de temperatura optimă. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. exemple sunt Brucella spp. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium. 43. D. numai catalază. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC.C. 45. C. toxic. E. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus. doar SOD. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen. B. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A.

Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. mezofile. C. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide.2. anabolismul şi catabolismul. stafilococii. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9. Acidă.E.1-8.7-7. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ). proteine) cu eliberare de energie. are o mare rigiditate. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). lipide. criofile. C. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. 54. 51.5-6. xantofile. E. termofile. C. D. stocată în ATP. E. Alcalină. E. este restricţionat genetic.5). D.2-7. psihrofile. C. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1). 8. 5. nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. D. poartă numele de catabolism. Acidă. gonococii. B. E. 49. B. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A. streptococii. D.4. 6. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. B. B. poartă numele de catabolism. meningogocii. C. este unicelular. D. Cele două laturi ale metabolismului. 52. C. 6. ce au loc cu consum de energie.6. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție.2). 54 . pneumococii. este necompartimentat. 7. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC. D. 53. B. 50. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. este teleonomic. Alcalină.2-6. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A. Acidă.4. B. E.

B. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. alfa-oxidarea acizilor graşi. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). 55. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. glicoliza. D. glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. B. calea de degradare aerobă a glucozei. bacteriile folosesc trei căi principale. 57. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. glicoliza. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. ciclul acizilor dicarboxilici. 56. C. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor. Glicoliza. următoarea afirmație este neadevărată: A. ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. şuntul pentozo-fosfaților. D. E. Șuntul pentozo-fosfațulor. C. fermentația şi respirația anaerobă. E. şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. Glicoliza. E. NADP). 58. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. şi anume: A. În catabolizarea glucozei. intervin transportatorii de electroni. sau pot fi transportatori liberi (NAD. C. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. 55 . calea de sinteză aerobă a glucozei. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. B. C. ce au loc cu consum de energie. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. poartă numele de anabolism. Ciclul acizilor dicarboxilici. B. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. următoarea afirmație este falsă: A.E. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). D. B. D. În ceea ce priveşte ciclul celular. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. C. Ciclul Embden-Meyerhof. E. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă.

Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. E. Faza staționară (Iag). nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro. iar numărul lor creşte logaritmic. faza de latență . Gena poate fi: 56 . timpul de generație este de 20 min – 3 h. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). E. 63. 64. D.faza în care celulele se divid în mod constant. C. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. timpul de generație este de 20 de ore. reacțiile biochimice. Faza de declin. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. faza de latență – când. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). 62. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. faza de declin . Faza de latență (log). C. enzimele gazdei. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. C. B. iar numărul lor creşte logaritmic. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. D. rata diviziunilor începe să crească. mobilitatea. D.D. statusul nutrițional al pacientului. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. C. timpul de generație este de 20 de ore. deci să-şi înjumătățească numărul. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. forma şi caracteristicile structurale. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. E. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. D. din cauza scăderii concentrației oxigenului. 61. 65. Faza de declin (log). nefiind influențată de factori ca: A. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară. acumulării de metaboliți toxici. metabolismul. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). D. B. B. factorii de apărare celulară şi umorală. pH-ul mediului. se numeşte timp de generație. E.faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. cu excepția: A. 60. B. Faza exponențială (Iag). C. E. E. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. modificării pH.

Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. CODONUL STOP. adenina cu guanina. gruparea tio. 70. trei baze azotate formează un codon. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. D. A. 69. G. T. E.A. Bazele azotate se împerechează specific: A. D. B. ex CODONUL START. C. T. E. gruparea fosfit. A. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. D. o pentoză (proteină). Nucleotidele au în compoziția lor: A. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. citozina cu timina. E. B. C. timina cu citozina. D. Următoarea afirmație este adevărată: A. C. A. care este produsul unei gene E. 68. între cele două baze azotate. C. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. Bazele purinice sunt: A. o bază azotată. 57 . B. G. ADN ribozomal şi ADN de transfer. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. pentru sinteza ARN de transfer. C. E. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. 66. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. următoarea afirmație este adevărată: A. C. o hexoză. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. adenina cu timina. C. 71. D. C. 67. D. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. B. B. următoarea afirmație este falsă: A. B. E. C. citozina cu adenina.

plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. 75. D. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. E. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. 76. următoarea afirmație este falsă: A. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. B. Cu privire la replicarea ADN. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. maşinăria celulară a sintezei proteice. E. maşinăria celulară a sintezei proteice. 74. iar ADN monocatenar. D. plasmidele R. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T. E. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. factorul F. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. iar la ADN riboza. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. plasmidele M. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. 72. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN. C. factorii Col. D. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. D. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. acestea nu pot fi: A. 58 . D. E. C. E. formând o proteină la nivelul ribozomilor. iar la ADN dezoxiriboza. D. B. C. Care asociere este corectă? A. ARNt – codifică pentru proteine. C. C. următoarea afirmație este adevărată: A. zaharul este riboza. B.B. 73. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. E. ARNr – implicat în sinteza proteinelor. B. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi. La ARN. ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. denumită şi “traducere”. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. zaharul este dezoxiriboza. La ARN. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. C. B. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. ARN este bicatenar. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă.

Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. C. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. E. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine. care cuprinde informaţia pentru o proteină. C. inserții de baze. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. B. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. D. Codonii stop sunt UGA. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. E. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. 59 . C. Necesită ADN polimerază. B. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. Necesită o sursă de nucleotide ARN. oprind sinteza de proteine funcționale. E.77. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. Mutația se poate datora unei: A. UAG. inserții de ADN mitocondrial.o genă specificădrept tipar 78. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. B. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. B. 79. B. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. C. C. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). de asemenea cu modificarea codonilor. 80. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. B. D. D. cu modificarea codonilor). UAG şi AUG. 82. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A. modificări de temperatură. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. 81. D. Codonii stop sunt UAA. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. E. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. Cu privire la codonii start şi stop. E. C. urmatoarea afirmație este adevărată: A. UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. D. Codonul start este UAA. AGU şi UAA. UAA.

D. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. se realizează contactul dintre cele două. sau. Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima. C. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. C. Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. prin intermediul pililor. achiziționează noi gene. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R). când aceştia infectează alte bacterii. În timpul replicării fagilor în bacterie. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D. respectiv să devină plasmidă a acesteia. sunt fragmente de ARN B. E. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Transpozonii: A. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. COMPLEMENT MULTIPLU 1. B. 84. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. în special pneumococii. B.D. E. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D.(piliata) se apropie. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. codifica colicine 2. D. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. şi. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. E. Conjugarea: A. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat. 83. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C.

Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. 61 . Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. 6. Pot fi induse C. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. D. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Au loc prin recombinare genetică E. Este semiconservativă B. 8. Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A. 7. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. Are loc în doua etape B. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Frecvenţa transformării este scăzută C. Frecvenţat transformării este crescută D. Pot fi punctiforme B. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A.E. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. 5. E. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. Implică pilii sexuali E.

Codonii cu sens codifică aminoacizii C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A. 14. UGA D. UAG. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. Codonul start este UUA C. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 . La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C. ARN-ul de transfer conţine codonii D. ARN -ul mesager conţine anti codonii C. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. UGA. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. AUG E. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. C. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. Codonii non-sens sunt UUA. Există 64 de codoni cu sens B.C. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D. D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Codonii non-sens sunt UAA. Codonul start este AUG B. Un codon este un set de trei nucleotide E. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B.

De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. B. 19. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. 16. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D.15. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. D. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. C. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A.

Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. este o diviziune simplă. E. bacteriile au nevoie de: A. sulfat. C. D. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. apă. C. nu are ca etapă formarea septului de diviziune. B. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. B. este o diviziunea binară. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. E. B. 64 . D. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C. energie. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. lipide. 23. astfel încât: A. C.B. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu. 24. 21. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. C. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. E. Diviziunea bacteriană: A. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. carbonat. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. D. D. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. are ca etapă separarea celulelor fiice. 25. E. substanțe necesare pentru metabolismul celular.

E. pot fi chimiolitotrofe. azotul. pot fi heterotrofe. hidrogenul. chemotrofe. bacterii fotoheterotrofe – lumină. bacterii heterotrofe. 32. utilizează carbonul din substanțe organice. sursa de apă. 27. Alegeți asocierile corecte: A. E. C. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. D. oxigenul. B. B. D. bacterii chemotrofe. B. C. bacterii fotoautotrofe. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. compuşi organici. C. D. sursa de energie. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. C. chimioorganotrofe. bacterii autotrofe. 65 . 29. B. 31. 28. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. Bacteriile autotrofe: A. sursa de substanțe anorganice. E. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. C. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. Bacteriile chemotrofe: A. autotrofe. E. fototrofe. bacterii chemoheterotrofe. sursa de azot. D. carbonul. D. În ceea ce priveşte sursa de energie. 30. C. D. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. B. utilizează carbonul din substanțe organice. E. bacteriile pot fi: A. sulful. sursa de carbon. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. B. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. heterotrofe. B. E.26.

C. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. Mg.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. C. bacterii chemoautotrofe – lumină. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. oxidare. care difuzează rapid. CO2. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. E. Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. P B. ele găsesc substanţe nutritive complexe. îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. B. ele găsesc substanţe nutritive complexe. 34. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. disponibile. 35. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. B. Zn. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. disponibile. fermentare (în absența O2). sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu.C. Unele substanțe sunt molecule mari. 36. fermentare (în prezența O2). bacterii chemoheterotrofe . oxidare. care sunt degradați prin: A. 37. cu excepția: A. C. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. Fe. 66 . neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. Bacteriile cu importanță clinică: A. B. Co. D. D. Mn. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. D. D. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. reducere. E. 33. În ceea ce priveşte bacteriile. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. CO2. E. E. D. C. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. E. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. Ar. Urme de Cu.

C. 42. dar oxigenul nu le este toxic. 39. Alegeți asocierile corecte: A. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. B. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om. D. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. putând fi: A. acestea pot fi: A. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. minimă. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. termofilă. 41. fără consum energetic. C. E. bacterii aerobe – facultativ anaerobe. 38. E. 67 . Unele sunt molecule mici. optimă. xantofile. Alegeți asocierile corecte: A. 40. C. B. psihrofile. C. În funcție de temperatura optimă. psihrofilă. bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. care difuzează liber prin membrana celulară. higrofile. C. E. C. E. bacterii strict anaerobe. D. bacteriile se clasifică în: A. bacterii microaerofile. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. care difuzează lent. D. bacterii strict aerobe. bacterii anaerobe-aerotolerante. Unele substanțe sunt molecule mari. B. criofile. E.B. cu ajutorul unor sisteme de transport. B. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. D. care difuzează lent. E. D. mezofile. D. B. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. maximă.

necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule. D. 68 . majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor. are o mare rigiditate. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie. C. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. 48. 47. 20 de minute.2-8. D. au o temperatură optimă de creştere la 40oC. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A. sunt cele criofile. C. este pluricelular. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. au o temperatură optimă de creştere la 22oC.43. E. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. E. este teleonomic. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante. D. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. Coli are un timp de diviziune de aprox.7. stocată în ATP. 46. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime. stocată în ATP. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism. B. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. sunt cele mezofile. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus). Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. B. C. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. E. lipide. se poate spune că: A. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu. B.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. D. C. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A. poartă numele de anabolism. teleonomic .4. D. proteine) cu eliberare de energie. poartă numele de catabolism. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A.5-6. E. este restricţionat genetic. C. B. pH-ul optim pentru bacterii este de 8. 45. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). C. 44. B. lipide. proteine) cu eliberare de energie. E. bacteriile halotolerante sunt streptococii. B.

D. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. În catabolizarea glucozei. B. cu ajutorul luminii. lipide. D. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. Anabolismul bacterian: A. şuntul pentozo-fosfaţilor. C. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2. E. bacteriile folosesc următoarele căi: A. Glicoliza. C. Cele două laturi ale metabolismului. aminoacizi. C. E. B. B. atât la procariote. glicogeneza. este calea cea mai importantă. Ciclul Embden-Meyerhof. B. cât şi la eucariote. Ciclul acizilor monocarboxilici. substanţe anorganice. C. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice. B. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. 69 . 52. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. D.D. energie. este calea finală a metabolismului glucidic. ciclul acizilor dicarboxilici. D. are ca şi produs final piruvatul. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. respirația anaerobă. glicoliza. D. 53. E. fermentația. amono-oxidarea acizilor graşi. 49. 51. C. E. anabolismul şi catabolismul. B. Beta-oxidarea acizilor graşi. Şuntul pentozo-fosfaţilor. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. 50. glucide. 54. C. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. E. are ca etapă glicoliza.

faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. hialuronidază). E. fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. B. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. E.D. timpul de generație este de 20 min – 3 h. următoarele afirmații sunt adevărate: A. timpul de generație este de 20 h. factorii de apărare celulară (protează. până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. faza exponențială (Iag). B. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. prin sciziparitate. C. B. faza de declin. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor. au toate caracterele morfologice. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. B. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. fiind influențată de factori ca: A. D. biochimice şi antigenice specifice. umiditatea. 56. 57. acumulării de metaboliți toxici. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. C. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. D. respirația (oxibiotică). 58. faza de latență (Iag). modificării pH. D. se referă la creşterea numărului de celule. 55. 59. în această fază. C. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. rata diviziunilor începe să scadă. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. faza staționară (log). 70 . procese de oxido-reducere. faza staționară. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. E. complement). pH-ul mediului. C. C. enzimele gazdei (Ig. se referă la înjumătățirea numărului de celule. D. cu acumularea de produşi toxici. E. la bacteriile cu diviziune lentă. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. D. E. E. iar numărul creşte logaritmic. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. faza de latență – celulele. statusul nutrițional al pacientului. B. sunt tinere.

are ca baze pirimidinice: C. D. niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. acestea incluzând: A. are ca baze purinice: A. D. C. Cu excepția virusurilor ARN. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt. 61. 63. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. E. E. conține în jur de 3000-4000 de gene. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. este reprezentat de o moleculă de ARN. Cromozomul bacterian: A. B. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. B. G. D. C. B. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. 62. D. B. E. 64. E. doarece codul genetic este unic în lumea vie.T. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. B. C. C. care este unitatea stucturală a genei. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună.60. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului. are bazele azotate purinice sau pirimidinice. morfologia. ADN bacterian: A. Alegeți asociațiile corecte: A. C. mobilitatea. lipsa de interacțiune cu alte organisme. 65. 71 . are molecula de ADN circulară. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. reacțiile chimice. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. metabolismul. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. B. D. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. în timp foarte scurt. E. D. C. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. dublu helicoidală. ADN-ul celular bacterian: A. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură.

E. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. D. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. D. Structura ADN: A. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. 66. UAG. 70. C. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. Alegeţi afirmaţiile false: A. C. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. E. Lanțurile de ADN sunt complementare. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat. E. dacă se cunoaşte structura unui lanţ. Bazele se împerechează specific. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. C. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. E. 71. conţine o grupare fosfit. În termeni moleculari. Fenotipul este o colecţie de proteine. codonii stop sunt UAA. Guanina se împerechează cu timina. are lanţuri antiparalele de nucleotide. se poate şti structura lanţului complementar. B. 72 . este triplu catenară. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. în ciuda instabilității. B. fenotipul este o colecţie de gene. are bazele cu structură identică. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. ADN-ul bacterian conţine: A. Adenina se împerechează cu citozina. B. D. succesiune de codoni reprezintă codul genetic. B.3’. 67. ADN mitocondrial. B. dar nu proprietăţile respective. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. UGA. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. D. C. 68. 69. Datorită complementarităţii bazelor. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. B. D. C. E. ADN cromozomal.E.

transcripţie translaţie D. D. C. C. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă. C. D. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. D. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. E. E. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. este dublu catenar. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. D. Replicarea ADN-ului este semiconservativă. B. Factorul F – de fertilitate. Pot exista integrate în cromozomul bacterian. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice.C. E. D. ADN plasmidic. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. citozina şi uracilul. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. B. Plasmidele: A. E. Pot exista în epizomi. B. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. 76. 72. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. ADN de transfer. superhelicoidal. proteine (schema reprezintă legea 73 . C. 74. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. 73. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. ADN ARNm generală a geneticii moleculare). este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. are ca baze azotate: adenina. B. B. ADN extracromozomal. ADN cromozomial bacterian: A. guanina. E. se consideră că formează mai mulți cromozomi. 75.

E. 77. Mutația se poate datora unei: 74 . Mutația indusă de factori fizici. E. STOP codon din ARNm. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. 82. C. D. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). B. Mutația indusă de factori chimici. ARNr – conține un codon. numit sense codon. 81. AUU. Mutația spontană. D. Un codon special. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. ARNr – conține ribozomul 50 S. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. B. D. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A. T. 79. E. D. Iniţial. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm.o genă specificădrept tipar. B. C. 80. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. ARNm – conține 3 baze. D. C. care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă. UAA. E. AUG.ADN dictează A-ARNm. ARN este monocatenar. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. numită anticodon. 78. C. Transferul de material intracelular. Codonii NON sense sunt: A. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide. UGA. Transferul de material genetic extracelular. UAG. ARNt – conține anticodonul. E.E. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A. C. B. B. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină. Alegeți răspunsurile corecte: A.

E. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. guler. Substituția de baze. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. Transducție. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale. B. ARN şi coadă. Conjugare. C. B.A.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă. Inserții de baze. D. unde va iniția un ciclu litic. Transferul genetic la bacterii se face prin: A. 84. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Bacteriofagii: A. Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. fără modificarea codonilor. Rotație. C. B. 85. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. Deleții (sintetizarea de mai multe baze). 86. C. D. Ciclul litic . Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. 83.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. E. B. fără modificarea codonilor). 87. teacă. Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT. oprind sinteza de proteine funcționale. Ciclul lizogen . gât.tranziție sau transversie. Prezintă o coadă. E. C. B. D. Translație. Transformare. C. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. C. Sunt formați din cap.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. Sunt bacterii ale virusurilor. D. D. 75 . Ciclul litic . Substituția de baze . Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă. E. E.

D. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare.bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. B.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. B. E. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii).D. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. C. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. 76 . Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. D. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). C. 88. B. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Ciclul lizogen . E. D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. C. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Ciclul litic . Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. E. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Frecvența transformărilor este scăzută. E. 90. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. În timpul replicării fagilor în bacterie. 89.

Flora saprofită: A. exo. infecţia bacteriană. Proteus E. Streptococcus pneumoniae 5. sunt termolabile E. Difteromorfi C. se găseşte în sânge 4.şi endotoxine) Complement simplu 1. pot produce şoc endotoxic B. Shigella D. Patogenitate bacteriană. sunt de natură proteică C. multiplicare şi invazivitate. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. au capacitate nocivă redusă D. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. este patogenă C. Streptococcus pyogenes E. acţionează numai pe vase E. produc leucocitoză D. Flora saprofită şi rolul benefic. Streptococcus pyogenes B. Salmonella tiphy C. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. sunt de natură polizaharidică C. Escherichia coli enteropatogen 77 . se găseşte în articulaţii E.Tematica 3. Staphylococcus aureus B. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. Patologie. Virulenţa (colonizare. Streptococcus viridans D. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A.

C. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. E. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. Salmonella tiphy B. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Klebsiella pneumoniae E. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. streptococi beta hemolitici D. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B. pneumococi. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. numai de efectorii imunităţii umorale 9. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. Bifaţi răspunsul corect: A. streptococi. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. B.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. enterococi C. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. D. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. Vibrio cholerae 10. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. În ceea ce priveşte flora comensală. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. După naştere E. D. 11. Shigella flexneri D. 7.6. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. Salmonella paratiphy C. C. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere. lactobacili. 78 . în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E. B.

Lactobacili. 15. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. 16. Stomac. Staphylococcus epidermidis. D. Klebsiella. E. Proteus. B. D. C. D. D. Bilă. Neisserii saprofite. Intestin gros. C. Urină. Streptococi viridans. C. 17. Coci anaerobi. B. E. Enterobacter. corynebacterii. D. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. C. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal. 13. Bifidobacterium. Staphylococcus aureus. Streptococcus pneumoniae. Fusobacterium. E. normal sterile nereprezentate de: A. B. E. 79 .coli. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Bifidobacterium. Bacteroides. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. Bacteroides. Corynebacterii. B. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. 14. E.coli. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. 12. C. E. B. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. E. D. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. Haemophilus influenzae. C. Neisseria meningitidis. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). Lichid articular. B.E.

apare ocazional. E. Invazivitatea. B. boală constant prezentă în populaţie. D. C. Febră tifoidă. C. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. D. C. E. C.E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. aduc beneficii. B. 19. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. Staphylococcus epidermidis. 80 . Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. D. Capacitatea de a elabora toxine. Sporadică. Cili. 20. Corynebacterii. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. Pili. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Enzime. C. B. Tetanos. Coliformi. E. Factorii de colonizare. Tuberculoză. Endemică. E. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. B. D. 23. C. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. Virulenţa este determinată de următoarele. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. 18. Coci anaerobi. mai puţin: A. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. Varicelă. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. E. B. B. Propionibacterium acnes. Fimbrii la enterobacterii. E. Herpes. D. Capacitatea de a forma lipide. 21. 22. D. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Glicocalixul la streptococi.

27. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Există trei grupe de exotoxine. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. E. E. B. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. E. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. D. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. 28. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice.24. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. D. Sunt termolabile. D. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). D. C. împiedicând fagocitoza. E. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. C. Sunt termostabile. B. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. uneori nervoasă. Sunt difuzibile pe cale limfatică. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Toate produc aceleaşi semne şi simptome. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. B. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. B. 25. 81 . B. 26. C. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. E. D. C. C. Au structura glucidică. producând efecte la distanţă de locul producerii lor.

Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. pot fi produse de stafilococi. B. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. C. dizolvă acidul hialuronic. Prezintă antigenicitate scăzută 3. D. Pot fi transformate în anatoxine D. produse de stafilococi. Sunt termostabile E.29. Complement multiplu 1. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C. Ireversibil. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. Nespecific B. streptococi. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). E. Sunt de natură proteică B. produsă de streptococi. ce favorizează răspândirea infecţiei. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. odată legate de substrat C. Exotoxinele bacteriene: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. Leucocidinele. Se pot transforma în vaccinuri 2. Hialuronidaza. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. Au efecte locale 4. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Au structura lipopolizaharidică E. Clostridium perfringens. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C.

Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. 10. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7. D. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. fiind distruse la 60 grade Celsius C. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Sunt termostabile C. C. Sunt de natură proteică B. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome. mai ales prin neutropenie E. C. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. Patogeneza.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. Patologia se ocupă cu: A. 11. Au structură lipopolizaharidică B. Sunt termolabile. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. B. Efectele bolii asupra organismului. E.D. modul în care se dezvoltă o boală. E. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. Se pot transforma in vaccinuri 9. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. B. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D. Produc leucopenie. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. 83 . Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. Prezintă antigenicitate crescută D. B. Cauza sau etiologia unei boli. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. După naştere E. D.

sânge. 84 . lichid cefalo-rahidian LCR. urină. D. articular. E. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). lichid peritoneal. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. 15. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. C. D. LCR. E.E. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul.). pleural. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea. reprezentând un mijloc de apărare a organismului. urină etc. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. 13. C. substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. 12. bilă. articulaţii. D. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. B. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. B. B. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. E. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. Vibrio cholerae etc). C. B. Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. E. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. C. normal sterile reprezentate de: organele interne. D. 14. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. După naştere E.

18. ileonul superior au o floră redusă. C. Duodenul. B. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. coci anaerobi. 17. Streptococcus pneumoniae. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. D. 21. D. Bacterii anaerobe: Bacteroides. E. C. Corynebacterii. Bacterii anaerobe: E. C. B. D. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. În orofaringe există: A. B. Corynebacterii. Bacteroides. Haemophilus influenzae. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. Bacterii anaerobe: Proteus. B. 20. B. E.coli. C. D. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. În fosele nazale se găseşte: A. 19. E. Enterobacter. E. D. jejunul. C. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. Neisserii saprofite. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. Klebsiella. Staphylococcus epidermidis. Staphylococcus aureus. Streptococi viridans. Streptococcus pneumoniae. Bifidobacterium. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Staphylococcus aureus. C. Streptococcus pyogenes. E. B. 85 . D.16. Streptococcus faecalis. Bacterii anaerobe: Citrobacter. Staphylococcus epidermidis. Lactobacili. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. E. În orofaringe există: A. Staphylococcus aureus.

24. Bacterii aerobe: Klebsiella. corynebacterii. Citrobacter. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. C. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. Bacterii aerobe: Bacteroides. Substanţele antimicrobiene: lizozim. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. Coci anaerobi. D. C. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. Streptococcus faecalis. E. 86 . Bacterii aerobe: E. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. Care din următoarele variante sunt adevărate? A. D. E. D. 25. C. D. lactoferină. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. 23. B. C. B. Propionibacterium acnes. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. Proteus.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene. E. E. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. B. E. C. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. deci un pH vaginal acid (3. Are o floră bacteriană rezidentă. B.8 4. Fusobacterium. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric. coci anaerobi. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric.coli. 27. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. 26. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. D. B. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus.22. Bacterii aerobe: Enterobacter. B.

pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. E. E. E. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale. D. Corynebacterii. E. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B.C. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Corynebacterii. C. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. B. inhibând creşterea levurilor. C. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. Coliformi. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. nu aduc beneficii. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. Staphylococcus epidermidis. Staphylococcus aureus. Propionibacterium acnes. Corynebacterii. D. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. 30. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. D. 32. Staphylococcus epidermidis. 31. C. D. D. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. D. B. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. B. C. Coliformi. Propionibacterium acnes. 87 . Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. spălarea intravaginală excesivă. Staphylococcus epidermidis. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. 28. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. 29. B. C. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. B. Streptococcus faecalis. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. E. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme.

Sporadică. E. febră. C. D. 88 . tuberculoză. un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). 34. varicelă). Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. 37.induraţie). Sporadică. greaţă). apare ocazional (febra tifoidă în Europa. 33. Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere. Epidemică. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. 36. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă. greaţă). Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios). E. B. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. Dacă E. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. B. plămâni. rujeolă. În anumite condiţii un microorganism ca E . USA). B. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. C. leziuni poate produce infecţii urinare.coli poate deveni patogen. C.induraţie). USA). Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. apare frecvent (febra tifoidă în Europa. B. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. B. C. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A. febră. Acesta poartă numele de sindrom. pulmonare sau abcese. rubeolă). Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. E. D. D. Bolile infecţioase pot fi: A. E. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. C. boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. D. 35. Endemică.E. coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. D. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. E.

Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. C. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. D. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. Aceasta este determinată de: A. B. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). 40. 38. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. D. 41. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. E.E. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. C. B. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. C. E. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. E. invazivitatea. B. enzime. D. B. C. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative. 39. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine. capacitatea de a elabora toxine. împiedicând fagocitoza. D. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. factorii de colonizare. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. E. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. 42. se produce distrugerea prin fagocitoză. capacitatea de a prelua vitamine. 89 . Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A.

Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). 44. C. 46. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Clostridium tetani. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. hipotensiune. 90 . Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A. Când exotoxinele sunt activate prin căldură.B. uneori nervoasă. Corynebacterium diphteriae. streptococi. E. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. B. produse de stafilococi. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. hemoragie viscerală. pot fi produse de stafilococi. Există patru grupe de exotoxine. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. D. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. C. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. Leucocidinele. streptococi. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. E. Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. D. E. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. produse de stafilococi. stafilococul auriu. C. slăbiciune generală. C. 43. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. Leucocidinele. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. B. Sunt difuzibile pe cale sanguină. C. formaldehidă. pot fi produse de stafilococi. B. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. D. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. B. E. numită lipidul A este endotoxină. 45. şoc toxicoseptic. D. D.

47. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. dizolvă acidul hialuronic. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. 48. Hialuronidaza. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. B. ce favorizează răspândirea infecţiei. Kinazele bacteriene degradează fibrina.dar nu şi de streptococi. pot fi produse de stafilococi. produsă de stafilococi. Coagulazele sunt produse de stafilococi. 91 . Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium.E. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză. Coagulazele sunt produse de stafilococi. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. E. D. D. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. C. C. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. E. favorizeaza extinderea gangrenei gazoase. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. B.

se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal. vaccinuri indispensabile sunt: BCG. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. anatoxine C. organele limfoide periferice D. sistemul imun C. mucoasele C. este un mecansim specific de apărare B. vaccinurile produc răspuns imun B. lizozimul D. Vaccinurile pot fi: A. sistemul complement E.DiTePer 92 . răspunsul imun umoral 2. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1. Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. organele limfoide centrale B. vii atenuate B. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. vaccinuri complete sau corpusculare D. toate răspunsurile sunt corecte 5.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. anti-Haemophylus E. este efecuată de hematii E. Fagocitoza: A. implică limfocitele C. sistemul imun 4. tegumentul E. Mecanismele specifice cuprind: A. pielea B.

după administrare se obţine un răspuns imun durabil C. Properdina se găseşte în plasmă. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. B. fum de ţigară. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Lizozimul se găseşte în plasmă. lacrimi. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. de unde bacteriile pot fi eliminate. Toate răspunsurile sunt corecte 7. C. secreţii nazale. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. transpiraţie şi urină. 10. B. B. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. D. D. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. C. 9. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). C. B. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. granulaţiile leucocitelor. lacrimi. Sexul:neimportant. se administrează în doză unică B. 93 . E. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. D. B. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. predispune la infecţii. de exemplu antraxul la zootehnişti. D. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. secreţii nazale. E. 8. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. C. Rasa: unoeri poate fi un factor. salivă.6. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. ser. 11. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. Vaccinurile vii atenuate: A. E. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. E. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. sunt contraindicate la gravide D.

C. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. B. D. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. Chemotaxia este nu un factor chemotactic. 12. în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . C. C. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. Celulele fagocitare nu pot fi: A. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. E. 94 . Fixe: macrofage. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. B. Vasodilataţie capilară. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. prostaglandine. durere. 16. B. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. E. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. Circulante: macrofage.C. C. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A. E. D. leukotriene. Creşterea fluxului sanguin. căldura. paraziţi şi tumori. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. E. impotenţă funcţională. mediatorul durerii. Fibronectina glicoproteină din plasmă. D. are rol în opsonizare. E. B. Circulante: neutrofile. 14. tumefiere. Fagocitoza. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. bacterii. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. D. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. Circulante: eozinofile. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. C. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. 13. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. D. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). Circulante: monocite. 15. primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. B.

transmisă transplacentar. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. 20. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. 22. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată.Granulele lizozomale mici. C. C. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Timus. 19. Lipaze. B. 18. B. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. D. Nucleaze. D. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi. Funcţie virală directă. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Proteaze. Ficat. Inelul Waldeyer. Nu au specificitate pentru un anumit virus. Imunitate naturală pasivă. D. C. B. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. C. 21. Au rol în imunitatea naturală. Măduvă osoasă. D. Mieloperoxidază. B. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A. C. B. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. Rol în liza bacteriană. E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. Lactoferine. D. E. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. 95 . E. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. E. B. E. 17. Neutralizează toxine bacteriene. prin anticorpi materni. E. Plăci Peyer.D.

C. Vaccinul antitifoidic. Vaccinul antipertussis. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. D. antipoliomielitic oral şi injectabil. bătrâni). vaccinul antipneumococic. 23. Vaccinul antileptospirotic. Imunitate durabilă. Vaccinul antiholeric. 26. D. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A. antitifoidic. B. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. Vaccinul antirubeolic.. E. E. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A. Vaccinul antihaemophilus (Hib). Vaccinul anti-hepatita A. care nu sunt obligatorii: BCG. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. B. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. antifebra Q. E. Di-Te-Per. Vaccinuri facultative. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere. D. toată viaţa). D. Vaccinul antivaricelos. B. Vaccinul antiamaril.C. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. E. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. B. 24. 25. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. etc. 96 . Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. vaccinul anti-haemophylus. C. C. Vaccinuri folosite ocazional. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. E. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. Vaccinuri complete sau corpusculare. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. D. vaccinul antirabic. luni). Vaccinuri indispensabile. C. Imunitate artificială activă prin vaccinare.

Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A. Proteinele de fază acută C. Răspunsul imun celular E.Complement multiplu 1. Lizozimul 2. Celulele natural ucigaşe NK D. Este format din organe limfoide centrale D. pasivă prin trecerea prin boală 7. Activarea limfocitului B D. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. Mecanisme de apărare specifică includ: A. Limfocitele E. eozinofilelor. Transferina B. Lactoferina 6. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. Flora saprofită C. Properdina C. artificială pasivă prin vaccinare C. Răspunsul imun umoral D. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Interferonii 4. Plasmocitele B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B. Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor. Anti-haemophilus 97 . Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Complementul B. Are ca principale celule limfocitele E. monocitelor C. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. naturala pasivă transmisă transplacentar D. naturală activă prin trecerea prin boală B.

Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic. nu sunt contraindicate la gravide 10. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. activarea e declansata de complexe imune D. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. C. săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12. D. 98 . Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. toxoizii nu au actiune specifica E. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. E. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. D. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9. 13. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. imunitatea obţinută nu este durabilă E. activarea e declansata de bacterii E. Sexul: deseori important. în special legat de riscul profesional. se mai numesc anatoxine B. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. B. se administrează în doze multiple C. este un complex de 20 substanţe proteice B. B.B. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. Aglomerările. Sistemul complement A. E. este un mecanism nespecific de apărare C. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B. C. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. componentele acestuia se activează în cascadă C. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8.

Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. lizozimului. corticosteroizi. B. E. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. C. Proteine de tipul complementului. B. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte. fum de ţigară. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A. eozonofile. de exemplu antraxul la zootehnişti. Perii nazali. E. E. Macrofagele de la nivelul intestinului gros. 16. 15. Enzimele degradative. D. D. E. interferonului.C. E. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. D. stachinoza. rafinoza. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. C. Macrofagele alveolare. Glucide de tipul solatrioza. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). Rasa: unoeri poate fi un factor. de unde bacteriile pot fi eliminate. 18. Limfocite alveolare. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. radioterapie. 14. C. B. 17. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. Vomă. Enzimele salivare. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. bazofile. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. B. 99 . macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). C. D. D. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. Stranut. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. Tuse. Diaree. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. C. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. B. D.

Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. E. B. Urină. C. colonului. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Transferina leagă fierul. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. nazofaringelui. Secreţii nazale. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. Micţiune. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. vaginului. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării. D. D. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative. 21. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. B. D. B. permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. 19. 22. Urină. E. E. Lacrimi. Lizozimul se găseşte în: A. C. D. C. C. B. B. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. Flora saprofită de la nivelul tegumentului. Transpiraţie. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. Se găseşte în plasmă. E. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. C.E. 23. Lacrimi. Secreţii nazale. Salivă. 100 . Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). Lactoferina este o glicoproteină în: A.

Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. D. E. lizozim. Lactoferine. E. paraziţi şi tumori. paraziţi. B. B. 28. endotoxine bacteriene. Granulaţiile leucocitelor. 26.D. Rol în interacţiunea dintre celule . properdina. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. levuri. macrofagele. C. 101 . nucleaze şi lipaze. Nu reacţionează cu complementul. B. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. D. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. C. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. C. C. splină. E. Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Prezintă activitate antivirală. 25. D. Ser. bacterii. B. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. 29. Se activează în cascadă. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Sunt glicolipide numiţi şi citokine. E. Reacţionează cu complementul . Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. Granule lizozomale mari. C. E. D. Granule lizozomale mici. bacterii. macrofage. reprezintă 15%. Nu prezintă activitate antifungică. B. 24. E. afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A. Rol în opsonizare. reprezintă 85%. D. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). proteaze. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. 27.

Produc superoxid. Funcţie antivirală indirectă. Nu produc superoxid. B. E. D. Celule imune: limfocite T. Neutralizează viruşi. 32. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. Lipaze. C. Nu poseda mieloperoxidază. C. Nu produc H2O2. B. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. C. 31. E. D. E. 30. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Celule imune: limfocite B. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. E. E. A. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. Au specificitate pentru un anumit virus. Nucleaze. Sistemul imun este format din: A. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. D. 34. E. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A. 102 . Nu pot produce ion hipoclorit. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. C. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. 33. D. Au rol în liza bacteriană. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). C. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. M. B. Au rol în imunitatea naturală. Mieloperoxidază. D. D. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. B. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. E. Sunt 5 clase de anticorpi: G. B.B. C. Proteaze. 35. B. plăci Peyer. D.

Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. B supresoare. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . D. transmisă transplacentar. E. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. C. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. D. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. 39. toată viaţa). B. E. E. B. 37. C. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. va fi prezent un răspuns anamnestic. B citotoxice. 36. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. bruceloza. 40. Imunitate naturală pasivă. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. răspunsul imun se va instala mai rapid. Imunitate durabilă. Limfocitele T helper: A. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. C. C. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper. prin anticorpi materni. C. 38. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. B. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. E. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele.C. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. E. D. D. E. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. răspunsul imun va fi mai intens. D. virusuri. D. B. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. B. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. 41. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată.

46. D. B. D. Vaccinul antiamaril. C. C. Este necesară administrarea a 4 doze. 47. Vaccinul antiholeric. Vaccinul antirubeolic. E. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. Acestea nu mimează infecţia naturală. Simptomatologia clinică este foarte redusă. 42. Sunt lipsite complet de putere patogenică. Acestea nu se multiplică în organismul uman. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinul antivaricelos. Vaccinul anti-hepatită B. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. 104 . C. Vaccinul antipertussis. polizaharide conjugate cu proteine. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). Imunitatea obţinută este durabilă. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Este necesară administrarea unei singure doze. Vaccinul anti-hepatită B. D. E. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. Vaccinul anti-febra galbenă. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. 44. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). D. B. Vaccinuri complete sau corpusculare. Pot fi administrate la gravide E. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. E. C. 43. B. 45.A. B. Vaccinul antitifoidic. D. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi. E. Vaccinul anti-hepatita A. B. B. Vaccinul antileptospirotic. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. obţinute prin purificare sunt următoarele: A. D. C. C. Vaccinul antirujeolic. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. Acestea nu se multiplică în organismul uman. B. E. Vaccinul antiamaril. Despre vaccinuri inactivate (inerte).

E. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. vaccinul antirabic. anti-hepatită B şi anti-rujeolic. E. Vaccinul Di-Te. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. luni).. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. la cald. antitifoidic. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide. B. E. 105 . Antitoxina antimeningococică. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. vaccinul anti-haemophylus. bătrâni). 50. C. 49. 51. Vaccinul antimeningococic . Exemple: A. Acestea îşi păstrează puterea antigenică. 48. B. Antitoxina antitifoidică. Di-Te-Per. Exemple de anatoxine: A. C. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. Vaccinuri folosite ocazional. imediat după injectare. Antitoxina botulinică. etc. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. Se mai numesc toxoizi. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. Vaccinul diftero-tetanic. Vaccinul antipneumococic. E. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. prin tratarea cu formaldehidă. Vaccinuri indispensabile. Antitoxina difterică. D. Acestea îşi pierd puterea toxică. C. dar care durează puţin (săptămâni. D. vaccinul antipneumococic. Vaccinuri facultative. B. vaccinurile pot fi clasificate în : A. D. B. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. E. C. D. Antitoxina tetanică.C. D. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Vaccinul antihaemophilus (Hib).

Robert Koch E. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. Penicilina a fost descoperită de: A. A. Bactericide E. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. bactericid cu bacteriocin 5. spectru antibacterian. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. clasificare. Antibiotice. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D.Tematica 5. bacteriofag cu bactericid E. sunt necesare în viroze respiratorii 2. Bacteriocin C. Bacteriofag D. Gregor Mendel 106 . bacteriocin cu bactericid B. reacţii adverse. bacteriostatic cu bactericid C. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor. Louis Pasteur C. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. Antibioticele: A. Citostatic B. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. mecanisme de acţiune. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. Definiţie. bactericid cu bactericid D. sunt substanţe antibacteriene naturale E. Homeopatic 3. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. Sir Alexander Fleming D. Leewenhoek B. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1.

Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. mijlocul secolului XVIII E. agenţi antivirali E. derivate de penicilina C. Clostridium tetani 7. antibiotice naturale B. Meticilina E. agenţi antimicrobieni sintetici D. Streptoccocus pyogenes B. Penicilina C. faringite 12. scarlatina E. Prontosilul D. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A.6. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. sfărşitul secolului XIX 11. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. Staphyloccocus aureus C. Ernst Chain şi Howard Florey B. pneumonie D. angină streptococică B. Bacillus anthracis D. tuberculoză C. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 . Cloramfenicolul 9. începutul secolului XX C. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. Salmonella typhi E. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. Gerhard Domagk şi Howard Florey E. mijlocul secolului XIX B. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. mijlocul secolului XX D. Sulfamidele sunt: A.

fungii din genul Penicillium B. actinomicete C. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. bacterii din genul Bacillus C. fungi din genul Penicillium E. bacterii din genul Corynebacterium 17. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. Streptomyces lactamdurans 16. din actinomicete 15. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele. tetracicline C. Streptomyces caespitosus D. ascomicete D.A. Penicillinum cephalosporum E. fungii din genul Streptomyces D. ca terapie empirică B. C. aminoglicozide E. B. Penicillium notatum C. cefalosporine D. E. bacterii din genul Vibrio E. bacterii din genul Bacillus B. lincomicina 14. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . cu excepţia: A. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A. fungi din genul Penicillium D. actinomicete C. bacterii din genul Clostridium 18. ascomicete B. Bacillus anthracis B. bacterii din genul Bacillus E. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. D. în profilaxie C. Cloramfenicolul este extras din: A. macrolide B. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A.

în funcţie de spectru antimicrobian iniţial. coci Gram negativi D. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. cloramfenicolul 21. Neisseria meningitidis C. lincomicina D. neomicina 22. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. Corynebacterium diphteriae 24. tetraciclinele B. polimixina D. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A. cloramfenicolul E. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. penicilina C. penicilina B. Bacillus anthracis E. este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. bacilii difterici D. Bacillus anthracis 23. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A. eritromicina 109 . gentamicina C. colimicina E. cu excepţia: A. colimicina B. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. bacilii Gram negativi C. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. bacilii Gram pozitivi B. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. cocii Gram pozitivi B. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. Bordetella pertusis E.D. eritromicina C.

se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. Inhibiţia sintezei peretelui celular C. cu efect sinergic 29. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. adică de distrugere a bacteriilor B. cu efect bactericid sinergic C. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. Neisseria meningitidis E. Bacillus anthracis D. Inhibiţia metabolismului bacterian D. antibioticele pot avea efect bactericid. Streptococcus pyogenes B. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. cu excepţia: A. infecţii bacteriene cronice 28. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. infecţii severe B. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. tetraciclinele 25. infecţii uşoare E. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. infecţii generalizate C. Neisseria gonorrhoeae 26. Inhibiţia metabolismului bacterian B. Inhibiţia sintezei proteinelor B. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. lincomicina E. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. Bordetella pertusis C. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid. în concentraţii mai mici C. în concentraţii mai mici 27. meningite D.D.

31. rezultă liza bacteriei E. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false. prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. polimixina B 33. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. colimicina D. macrolidele C. aminoglicozidele 34. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. tetraciclina inhibă translaţia B. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. linezolidul E. Inhibiţia sintezei proteinelor B. cu excepţia: A. tetraciclina D. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. polimixinele B. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. ADN giraza de care se leagă 111 . inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. eritromicina C. vancomicina B. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. cu excepţia: A. Inhibiţia metabolismului bacterian C. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. se produce liza bacteriei C. cefalosporinele E.

THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. cu excepţia: A. ARN si anumiţi aminoacizi C. enzima care se leagă în mod normal de PABA. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. norfloxacin B. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 . trimetroprim C. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. rezultând un produs inactiv metabolic 38. claritromicina 41. nistatin C. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). cu excepţia: A. levofloxacin E. polimixina B B. se leagă de antimetabolit. rifampicina D. cloramfenicol E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). colimicina B. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. trovafloxacin 40. se leagă de antimetabolit. streptomicina D. cu excepţia: A. colimicina 39. enzima care se leagă în mod normal de PABA. rezultând un produs inactiv metabolic E. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor.36. amfotericina B E. ARN si anumiţi aminoacizi D. rifampicina D. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. ciprofloxacin C. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37.

Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. rifampicina E.A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. cloramfenicolul B. penicilinele B. E. amfotericina B D. teicoplaina 45. colimicina 47. bacitracina D. B. tetraciclina E. kanamicina E. C. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. levofloxacin 46. gentamicina E. polimixine B. aminoglicozide D. claritromicina C. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. vancomicina C. neomicina D. kanamicina C. ciprofloxacin 44. azitromicina C. lincomicina B. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. cu excepţia: A. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. trovafloxacin E. streptomicina B. gentamicina 43. macrolide 113 . lincomicina C. azitromicina D. colimicina B. linezolid D. D. Teicoplanina aparţine clasei: A. antibiotice betalactamice C.

cu excepţia: A. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. în circumstanţe potrivite. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. E. glicopeptide 48.E. Linezolidul aparţine clasei: A. lincosamide B. polimixine D. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B. 50. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile. fiind genetic determinată 51. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E. sferoplaşti) 114 . Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele. cu excepţia: A. E. protoplaşti. aminoglicozide 49. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. să nu dobandească rezistenţă C. oxazolidinone E. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. modificarea locului de acţiune a antibioticului. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. D. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. macrolide C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

Rifampicina este un antibiotic care: A. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. sulfamide cu acţiune urinară D. antibiotice betalactamice 100. nefrotoxicitate. are acţiune bacteriostatică C. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. este un antimetabolit C. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. Mycobaterium leprae. cu excepţia: A. este activă pe Mycobacterium tuberculosis. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. sunt bacteriostatice 99. enzima care se leagă în mod normal de PABA. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. bacitracina) sunt adevărate. inhibă sinteza proteinelor D. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. sistemice se administrează parenteral C. iar pentru infecţii urinare. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit). aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. cu excepţia: A. rezultând un produs inactiv metabolic D. C. MRSA. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. sunt bactericide E. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 .95. sulfamide cu acţiune intestinală B. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. D. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. D. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. se leagă de antimetabolit. polimixina B şi E. genitale.

Tetraciclinele sunt bacteriostatice B. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. mod de acţiune bacteriostatic 3. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2. Leucopenie 123 . Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4. E. se pot administra injectabil. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E.nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis. au acţiune pe bacilul Piocianic D. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C. Complement multiplu 1. Care din următoarele variante sunt false: A. inhibă sinteza peptidoglicanului B. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. precum penicilina G E.vărsături B. spirochete C. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. Greaţă. bacili Gram pozitivi. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. ciprofloxacinul este o chinolona C. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A. Cefalee C. spectru: coci Gram pozitivi. C. Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. penicilina are o toxicitate ridicată B. B. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D. D.

Artralgii E. prezintă cinci generaţii B. Bactericid B.D. are toxicitate redusă E. Cefoxitin 10. au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. E. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Este bacteriostatică C. Utilizat în infecţii ORL D. Cefaclor E. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6. de quinolone D. Cefotaxime B. de streptomicină. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B. Ceftriaxon C. Ceftazidim D. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. Inhibiţia sintezei proteinelor E. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. Alterarea structurii membranei celulare C. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. de peniciline B. de cloramfenicol C. Activ pe Staphylococcus aureus 7. Activ pe enterobacterii C. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11. se administrează numai parenteral C. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. Contraindicat în infecţiile urinare E. Nitrofurantoinul este: A. Se administrează oral D. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. de tetraciclină 12.

Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A. Eritromicina E. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. din aceasta grupa face parte gentamicina D. au toxicitate crescuta C. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D.Ricketsii. sunt reprezentate de norfloxacin E. Piperacilina 17. sunt antibiotice de sinteză C. Pătrund bine în ţesuturi E. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. sunt antibiotice naturale B. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 . B. toate raspunsurile sunt corecte 16. au spectru ingust D. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C. Carbenicilina B. Acţionează pe Mycoplasme. Chinolonele : A. Sunt ototoxice si nefrotoxice C. Ticarcilina C. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. se administrează numai parenteral 15. E. Pot fi administrate la gravide D. C. Chlamydii 14.sunt reprezentate etambutol 18. este determinată genetic C. Penicilina D. e. D. Au efect bactericid B. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. este un caracter de specie B.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A.A. sunt bacteriostatice B. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro.

aminoglicozidele. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A.E. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. pot produce vertij D. macrolidele. Gerhard Domagk. are efect bactericid B. Linezolid 20. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. peniciline C. penetreaza in LCR E. Antivirale D. Antiparazitare B. Chimioterapice E. Penicilina B. Rifampicina C. nu se administreaza la gravide 22. administrare orala D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. Au efect bacteriostatic 19. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. antifungice 23. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. pot produce ruperea tendonului achilean E. un medic german. Prontosilul. cefalosporine D. cloramfenicolul. sulfamide 126 . Etambutol E. tetraciclinele. poate produce ruprura tendonului achilean 21. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. Vancomicina D. Antibiotice C. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C. sulfonamide B. inhiba sinteza peretelui bacterian C. sunt bactericide B. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene.

Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi. antibacteriofage D. C. coci Gram pozitivi D. kanamicina D. antifungice E. antibacteriene B. sptreptomicina C. kanamicina E. eritromicina 127 . kanamicina E.streptomicina. eritromicina B. antibiotice cu spectru de tip penicilinic. gentamicina E.colimicina. macrolide 25. bacili Gram pozitivi 30. eritromicina 27. penicilina D.penicilinele. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. lincomicina E. bacili Gram negativi C. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi. kanamicina C. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. gentamicina C. coci Gram negativi B. lincomicina B. antivirale C. polimixina. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. antiparazitare 26. eritromicina D. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. Bacillus anthracis E. gentamicina 28. lincomicina B.eritromicina.neomicina. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. lincomicina 29.E. neomicina B. polimixina D.

cloramfenicolul B. eritromicina C. carbapenemi D. Antibioticele pot avea: A. cu excepţia: A. efect bacteriostatic. eritromicina C. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. kanamicina 33. adică de distrugere a bacteriilor B. peniciline B. bacili Gram pozitivi E. cefalosporine de generaţia a3a E. coci Gram negativi D. bacili Gram negativi C. lincomicina E. coci Gram pozitivi B. tetraciclina E. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. Următoarele afirmaţii sunt adevărate. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . gentamicina D. gentamicina D. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. în infecţiile severe cu tulpini rezistente. Bacillus anthracis 32.31. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. cefalosporine de generaţia a5a 34. neomicina 35. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A. polimixina B. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. monobactami C. sunt: A.

teicoplanina D. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. tuberculoza 38. Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . tromboflebite. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41. polimixina B C. inhibiţia sintezei proteinelor B. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. dermatite C. infecţiile severe C. cefalosporinele 43. tetraciclina 129 . inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. alterarea structurii membranei celulare D. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. osteomielite B. osteomielite. cloramfenicolul B. tuberculoze E. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. inhibiţie metabolismului bacterian 40. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. vancomicina E. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. alterarea structurii membranei nucleare E. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C.37. tromboflebite 39. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E. spre exemplu: A. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. endocardite D. peritonite D. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. meningite. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B.

penicilina D.B. azitromicina 45. lincomicina C. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. macrolide B. azitromicina D. E. rifampicina 46. D. eritromicina E. polimixina B D. glicopeptide 130 . oxazolidinone E. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. cloramfenicolul B. streptomicina B. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. lincosamide D. eritromicina C. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. cefalosporinele E. penicilina D. amikacina E. claritromicina 49. vancomicina B. kanamicina C. kanamicina C. tetraciclinele C. polimixine C. bacitracina 48. linezolidul E. Antibioticele betalactamice sunt: A. penicilinele B. C. vancomicina B. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. colimicina E. tetraciclinele 47. gentamicina D.

Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. kanamicina C. gentamicina E. macrolide. levofloxacin D. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A. gentamicina E. oxazolidinone – linezolid E. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . rifampicina E. cloramfenicol D.penicilinele. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. chinolonele B. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. amfotericina 55. azitromicina 51. lincomicina C. azitromicina E. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. eritromicina B. vancomicina 53. claritromicina C. polimixinele D. cefalosporinele D. teicoplanină 52. kanamicina D. aminoglicozide . ADN giraza de care se leagă: A. ciprofloxacin C. cloramfenicol B. streptomicina B. lincosamidele 56. glicopeptide . aminoglicozidele E. polimixine – colimicina.vancomicina.50. fluorochinolonele C.lincomicina C. tetraciclina D. eritromicina 54. bacitracina B. colimicina B.

Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . ARN si anumiţi aminoacizi C. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă. trimetroprimul 58. aminoglicozidele D. B. Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. B.A. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. C. sulfamidele C. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59. scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. chinolonele E. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. D. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. E. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. B. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. antibioticele betalactamice B.

Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. sferoplaşti) D. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. imipenemul E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. B.61. protoplaşti. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. piperacilina C. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. carbenicilina 133 . Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). în etapa de polimerizare B. meticilina 66. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina. E. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. ampicilina B. au în structura chimică inelul beta-lactamic D. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. tienamicina D. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C.

C. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. oxacilină+acid clavulanic C. tienamicina B. ampicilina C.B. oxacilina D. mezlocilina C. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A. Neisseria meningitidis 134 . pneumococi C. Ureidopenicilinele sunt: A. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. ureidopenicilinele B. meticilina E. carbenicilina D. E. Listeria monocytogenes D. piperacilina E. aztreonam B. mezlocilina B. fenoximetil penicilina C. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. carboxipenicilinele D. D. amoxicilină+acid clavulanic D. oxacilina D. Aminopenicilinele sunt: A. piperacilina+tazobactam E. carbenicilina+sulbactam 71. aminopenicilinele E. amoxicilina 72. tienamicina 70. aztreonam 68. carbapenemii C. ampicilină+sulbactam B. benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. amoxacilina E. spirochete B.

Bordetella pertusis 73. unele tulpini de Proteus. nu se poate administra la gravide. coli) C. coci Gram pozitivi anaerobi. genul Escherichia C. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. corynebacterii 74. E. cu respectarea intervalelor dintre doze 77. genul Shigella B. lincosamide B. Toxicitatea ei este crescută E. clostridii. Klebsiella. vancomicină 78. Se administrează oral B. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. are efecte similare cu penicilina G D. Haemophillus. se administrează cu o oră inainte de masă. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. genul Leptospira B. spirochete D. treponeme. se administrează după masă. Este antibiotic bactericid C. coci Gram negativi B. genul Klebsiella E. fusobacterii 76. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. neisserii. este o penicilina de uz oral E. genul Treponema D. cefalosporine D. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. este o penicilina de uz parenteral C. macrolide E. leptospire. Penicilinele naturale sunt active pe: A. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. sugari şi copii mici 135 . oxacilină C. cu respectarea intervalelor dintre doze B. genul Streptococcus 75. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. bacili Gram negativi C. se administrează oral şi parenteral D. bacili Gram pozitivi E.E.

are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. imipenem 84. abcese abdominale sau dentare E. ticarcilina E. febra tifoidă C. Proteus E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. Pseudomonas aeruginosa D. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. Escherichia coli. Peptostreptococcus 136 . este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. poate avea ca reacţii adverse: greţuri. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C. tazobactam B. E. clavulanat D. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. ampicilina D. pneumonii. nu sunt indicate în sinuzite. Enterococcus fecalis C. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D.79. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. D. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. rash. cefotaxim 81. amoxicilina C. Staphylococcus aureus B. E. bacili Gram negativi producători de betalactamază. Serratia. Peptococcus. piperacilina B. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. vărsături. Proteus. diaree. monobactam E. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. sulbactam C. Streptococcus pyogenes 83. are o eficienţă scăzută în boli diareice. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. face parte din categoria cefalosporinelor C.

Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. cefepim E. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase). meropenem B. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. Pseudomonas E. cefpirom 89. mecanism de acţiune C. rezistenţă la betalactamaze D. anaerobi. ceftobiprol 90. cefazolin 137 . Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. spectru B. ceftazidim E. penetrare în LCR 88. imipenem 86. au un spectru larg: Gram pozitivi. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C.85. ceftriaxon D. cefepim D. Gram negativi. cefepim B. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. ertapenem D. ceftriaxon D. cefuroxim E. aztreonam C. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. cefalexin B. forma de administrare E. doripenem E. cefalexin B. 87. cefotaxim C. cefaclor C. cefoxitin 91. cefazolin C. Cefalosporinele diferă ca: A. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. aerobi. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A.

exemplu Haemophilus influenzae. Staphylococcus C. difuzează în LCR B. cefpodoxim E. Proteus 95. E. Escherichia 94. D. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. cefixim B. Gram negativi. Enterobacter. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. infecţii urinare necomplicate C. formele orale indicate în infecţii respiratorii. cefotaxim C. au spectru extins : Gram pozitivi. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. enterococi C. ceftadizim 96. unele tulpini de Escherichia coli 93. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. Sunt ineficiente pe Gram negativi. Morganella E. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E. D. ORL. C. Enterobacter B. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale. pneumococi D. Serratia D. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. sunt rezistente la unele betalactamaze E.B. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . ceftriaxon D. unele tulpini de stafilococi E. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. difuzează în LCR C. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. streptococi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97.

azitromicina D. Streptococcus pneumonia D. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. Enterococcus fecalis D. Streptococcus D. Yersinia pestis 139 . Neisseria meningitidis 101. Bacteroides 102. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. cu excepţia: A. eritromicina B. Staphylococcus aureus E. Escherichia 99. Shigella disenteriae E. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. Clostridium perfrigens C. sunt foarte sensibile la betalactamaze E. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. neiserii C. streptococi 100. Mycoplasma. MRSA B. enterococi B. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. Neisseria E. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A.D. au acţiune asupra Haemophilus. penicilina C. Clostridium difficile C. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. Chlamydia. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. Bordetella. streptomicina 103. Clostridium C. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. claritromicina E. Linezolidul acţionează pe: A. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii. salmonele D. enterobacterii E. Bacillus B.

Mycoplasma. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. toxicitate hepatică. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. Acinetobacter B. amikacina. se administrează sub 12 ani E. netilmicina C. tobramicina. Shigella). este bactericid D. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. face parte din clasa polimixinelor E.104. gentamicina. inhibă sinteza acizilor nucleici B. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107. genitale. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. sistemice D. Chlamydia. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. Staflococul meticilino-rezistent 140 . alterează structura membranei celulare B. C. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. legionelle 105. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. fotosensibilizare. alăptării sau la nou născuţi 109. decolorarea dinţilor D. nu dezvoltă rezistenţă secundară. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. gastrită. greaţă. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. Bacitracina este un antibiotic care: A. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. eritromicina. de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. eficiente pe anaerobi. inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. chlamidii. spirochete. este toxic C. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. face parte din categoria lincosamidelor C. acţionează pe bacterii Gram pozitive. rickettsii. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. claritromicina. B. renală. Pseudomonas C. Azitromicina D. Rickettsia. vărsături.

se administrează pe cale orală C. Meningococul E. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună. septicemie E. adolescenţi D. norfloxacina E. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. bătrâni 115. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . se administrează parenteral B. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D. osteomielite. biliare. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. cu excepţia: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. adulţi E. copii C. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B.D. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. ofloxacinul 114. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. nu au efect pe Legionella pneumophila. derivaţii acidului nalidixic. femei B. D. pulmonare. acidul nalidixic B. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. tovafloxacin se administrează intravenos. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. sunt antibiotice de sinteză E. în infecţii urinare. fluorochinolonele. tovafloxacinul C. ciprofloxacina D. Enterobacteriile 110. meningite. genitale. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112.

hemoragie digestivă B. neuropatie. Decontaminarea include: A. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. Antisepsia. enzima care se leagă în mod normal de PABA. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D.C. sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Sterilizarea. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Antisepsia.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C. 117. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). poate manifesta ca reacţii adverse febră. fungii de la nivelul unui substrat B. Sulfamidele sunt bacteriostatice. are efect bacteriostatic E. paraziţii.distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E. se leagă de antimetabolit. Alegeţi definiţiile corecte: A. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 . este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). virusurile. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. Entamoeba histolytica) B. Metronidazolul este un antibiotic care: A. din aer. 116. din aer.

Sporii de Bacillus anthracis B. aerul umed la 134°C. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. radiosterilizarea 121. autoclav B. compuşi fenolici E. vibraţiile ultrasonice B. pensă chirurgicală din metal 123. formele vegetative de Clostridium perfringens C. aerul cald la 100°C. timp de o oră E. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B. etuvă C. instrumentar chirurgical E. băi de nisip E. pupinel D. fibră sintetică 126. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. bisturiu din oţel inoxidabil D. obiectele din porţelan B. timp de 30 minute 125. autoclavul C. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A.120. glutaraldehida D. radiaţiile UV 122. Metodele fizice de sterilizare sunt: A. soluţiile apoase C. sterilizarea prin filtrare C. sterilizarea prin căldură B. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A. uleiurile anhidre D. aerul cald la 180°C. gâtul unei eprubete E. În pupinel se pot steriliza: A. sterilizarea cu formaldehidă D. aerul uscat C. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. virusul hepatitei B 143 . timp de două ore D. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. ansa bacteriologică de unică folosinţă C. aerul umed B.

unor medii de cultură C. timp de 10 minute E. polipropilenă D. antibioticelor E. ansei bacteriologice 130. lamele din sticlă 128.D. hormonilor 131. materiale textile din bumbac D. latex E. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. la temperatura de 100°C D. teflon 132. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. glutaraldehida 133. instrumentar chirurgical metalic C. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. medii de cultură lichide sau solide E. la temperatura de 81°C C. formele vegetative de Bacillus anthracis 127. sălilor de operaţii C. truselor de perfuzii B. silicon C. permanganatul de potasiu E. seringilor D. instrumetarului chirurgical E. Prin autoclavare se pot steriliza: A. PVC B. sporii de Clostridium perfringens E. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A. anumitor materii organice D. timp de 18 minute B. pipete. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . materialele contaminate din laborator B. compuşii iodaţi 1-2% B. formaldehida soluţie apoasă 8% D. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. la temperatura de 134°C 129. aerului B.

nitratul de argint 0. benzoat de sodiu 0.3-0. amestecul sulfocromic 135.A. betadina D. tinctura de iod 136. B. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. D. conservarea serurilor E. hipoclorit de sodiu 2% C. glutaraldehida E. Liofilizarea se aplică pentru: A. conservarea vaccinurilor D. sterilizarea seringilor C. acidul peracetic 0.2-1% E. hipocloritul de sodiu D. compuşii fenolici B. clorura de benalkonium C. fuxina B. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. conservarea alimentelor 137. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134.004-0. E. Genul Streptococcus 145 . Fenolul 0.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. mertiolat de sodiu 0. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A.02% D. alcoolul iodat C. C.5% B.1% E. conservarea suspensiilor microbiene B.

Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. cu cili peritrichi C. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. sunt mobili. elaborează pigment citrin. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E. nu elaborează hemolizine 5. Hialuronidaza E. Este o bacterie strict patogena E. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. elaborează un pigment alb D. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. Lipazele 4. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. Proteaza B. Nu există transmiterea interumană D. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. Formează colonii S. 2. cu capetele măciucate C. C. Tratamentul de elecţie este penicilina G C. Este un bacil imobil. la pasteurizare. solubil E. cresc pe mediile hiperclorurate D. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E.Complement simplu 1. Determină reumatismul articular acut B. Produce scarlatina 6. Produce endocardită acută D. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. Exotoxina A C. Este o bacterie mobilă 3. la uscăciune şi întuneric. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. Hemolizinele D. sunt coci Gram negativi B. la autoclavare E. Stafilococii sunt rezistenţi: A.

streptococii de grup B 147 . Are potenţial patogen scăzut E. Hemolizine au acţiune hemolitică E. Aparţine florei normale a tegumentului 10. Produce hipertensiune arterială E.pozitivi B.negative B. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E. Lecitinaza. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B. Enterotoxinele au rol antifagocitar D. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo.B. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Produce toxiinfecţie alimentară B. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A. Nu produce infecţii urinare D. Scindează lecitinele din membranele celulare C. scindează lecitinele din membranele celulare C. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A. D. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E. Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D. Produce rash eritematos D. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12. Produce hipertermie 9. Este o specie saprofită C. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A. Streptococcus pyogenes B. Sunt stafilococi coagulazo.

Beta hemolitic C. Împărţirea în grupe a streptococilor. Sunt bacilli Gram negativi E. Sunt sensibili la optochin D. Sunt sensibili la bacitracină D. se face în funcţie de: A. conform clasificării Lancefield. carbohidratul C C. Pe mediile de cultură formează colonii R. carboxidaze 19. fibrinolizine E. Determină pneumonia francă lobară E. Producător de hemoliza viridans 148 . Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. Gamma hemolitic D. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. pigmentate auriu D. streptococii de grup G 14.C. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. aspect de “cap de meduză” C. Sunt coci Gram negativi C. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. antigenul capsular B. Elaborează coagulază liberă E. Nu produc streptolizină O B. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Streptococ nehemolitic E. Produce eritrotoxina din scarlatina C. antigenul M D. Suportă medii hiperclorurate E. Produce scarlatină 16. Pe mediile de cultură formează colonii S. Pot produce infecţii grave la nou născut C. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Alfa hemolitic B. streptococii viridans E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. Determină reumatismul articular acut B. Produce toxina eritrogenă B. streptococii de grup D D. Suportă medii hiperclorurate D.

modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. C. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A. Mediul Bordet-Gengou E. Geloză simplă B. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. 25. Sunt sensibili la optochin D.20. Proteină M. Geloză-sânge C. Streptolizină S D. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. Care afirmaţii sunt corecte: A. Nu produce pneumonia francă lobară C. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. Mediul AABTL 26. Care afirmaţie este falsă: A. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E. Streptococcaceae 149 . Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. Streptolizină O B. Proteină R. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. Capsulă E. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Mediul Loffler D. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E.

grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. 28. strict aerobi. coci gram pozitivi C. C. cu excepţia: A. În funcție de necesarul de oxigen. 18 specii E. C. necapsulaţi E. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A. A. E. pe medii solide – dezvoltă hemoliză.dezvoltă hemoliză în jurul coloniei. D. D. facultativ anaerobi. B. α’ hemolitici . Sunt coci gram negativi. coci gram negativi D.dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. D. Streptococii: A. circulare. B.hemoliza este cu margini neclare.produc o hemoliză incompletă. β hemolitici . Genul Staphylococcus cuprinde: A. 3 specii D. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. Sunt dispuși în ciorchini. bombade. Au diametrul celular de aproximativ 0. 20 specii B. strict anaerobi. nesporulaţi B. 25 specii 30. 32. aerobi. E. C. D. D. E. translucide. Aparțin familiei Micrococcaceae. microaerofili. B. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. C. pe medii cu sânge . pe medii solide .B. α hemolitic – hemoliza este absentă. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici. anaerobi-aerotoleranți. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni. streptococii sunt: A. B. 29. 15 specii C.5 microni. C. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. E. Pot fi sferici sau ovalari. 150 .

bacterii aerobe facultativ anaerobe C. halotolerante 38. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. cu timp lung de generaţie D. D. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. cu excepţia: A. 33. bacterii anaerobe – aerotolerante E. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. Stafilococii se găsesc: A. doar la organismele animale B. care au cerinţe nutritive speciale B. în sol. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. apă. lizotip. stafilococii sunt bacterii: A. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. Staphylococus saprophyticus E. C. în aer nu şi în sol C. Din punct de vedere metabolic. în sol nu şi în apă D. antibiotip. B. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate. bactericinotip. animale. 34. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B. aer. rezistente la bacteriofagi E. E. Staphylococcus pyogenes 36. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. stafilococii sunt: A. cu excepţia: A.E. bacterii strict aerobe B. stafilococul auriu B. sunt bacterii halotolerante D.oameni E. Spahylococcus epidermidis C. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . Fiecare grup se subîmparte în: serotip. doar la oameni şi în atmosferă 37. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C. sunt bacterii nepretenţioase C. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z. bacterii strict anaerobe D. Citrin D.

sol. E. fecalis – streptococ de grup D . exotoxina C. D. singurul patogen este streptococul de grup B. agalactiae este streptococul de grup B. S. Fibrinolizina. 45. D. S. trăieşte numai pe medii obişnuite. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. D. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. 40. se găsesc în aer. are colonii de 1-2 mm. E. Streptolizina O. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . Enzimele conţinute de S. D. D. 43. S. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). eritrotoxina. apă. B. B. Streptococii viridans – negrupabili. Streptococul β-hemolitic de grup A: A. C. exotoxina pirogenă A. S. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. C. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). pyogenes – streptococul de grup A. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. favorizând invazia tisulară. exotoxina B. C. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. D. pyogenes sunt următoarele. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. 42. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. E. 44. e sensibil la frig. C. are hemoliză tip beta. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . C. cu excepţia: A.39. toxina eritrogenă. nu e sensibil la antiseptice. B. B. E. B. C. B. 41. SLS. Hialuronidaza. E. E. Ribonucleaza. pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . specia Peptostreptococcus este anaerobă. fecium – streptococul de grup B.

sunt pigmentate E. D. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. C. leucodine B. escutină) 46. este un eritem cutanat cu burelet marginal. faringită. C. B. 50. 51. În cultură pe medii solide. streptokinaze D. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. B.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. betalactamaze 49. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. face parte din bolile poststreptococice. au diametru de 1-3 mm 48.A. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. este însoţită de febră. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA. scarlatină. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. sunt colonii concave D. stafilococii: A. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C. hemolizine C. se extinde progresiv. D. 153 . celulită. eritrotoxine E. B. C. E. atingând maximul în săptămâna 7-8. cu excepţia: A. C. fasciită necrozantă. bilă. se prezintă sub formă de colonii R D. tulbură uniform aceste medii B. sunt colonii opace B. D. pyogenes? A. E. E. reumatism articular. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A. B. sunt de tip S C.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

C. Rifampicină E. administraţi în funcţie de serotip B. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. negativ pentru stafilococi B. Vancomicină 98. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu. Chinolone D. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. eliminarea activă a antibioticului din organism 100. 96. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. B. Amoxicilină B. conţine germeni omorâţi prin căldură. D. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. conţine componente microbiene purificate. coci gram negativi. dispuşi în ciorchine. Penicilină C. hidroliza argininei. inactivarea prin enzime (penicilinază) E. E. conţine anatoxine E. necapsulaţi. streptococii viridans apar : A. hidroliza streptokinazei. dispuşi în diplo. Glicopeptide 99. conţine proteine recombinate C. hidroliza esculinei. alterarea receptorilor pentru antibiotic C. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. C. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul.95. recoltat în condiţii specifice D. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. hidroliza ureei. Chinolone E. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). Vancomicină C. 161 . E. care: A. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. dezvoltarea unei căi metabolice alternative D. pozitiv pentru streptococi. La examenul microscopic. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. sporulaţi. 97. D. cu excepţia: A. Cefalosporine D. Oxacilină B. B.

fermentarea zaharurilor C.negativ pentru stafilococi. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. fermentarea peptidelor D. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. pozitiv pentru streptococi 102. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. Cardita reumatismală C. În boala poststreptococică: A. testul coagulazei libere. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. Coloniile sunt beta hemolitice C. Trusele de Latex aglutinare. denumit: A. Apare reumatismul poliarticular acut B. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. pe lângă detecţia coagulazei. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . Coloniile sunt mari. negativ pentru stafilococi E.C. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1. proteina Q C. Sindromul nefrotic D. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E. negativ pentru streptococi D. dezaminarea proteinelor B. lipoproteina C B. lipoproteina A 104. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. Se cultivă pe geloză sânge B. proteina A D. polizaharizi necapsulari E. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. hidroliza zaharurilor E. de tip R 2. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi.

toxina şocului septic D. Gangrena gazoasă. Pot creşte pe medii simple E. Sunt coci laceolaţi B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. 5. toxina tetanică 7. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. toxina socului toxic D. Nu posedă antigen specific de grup C. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. Elaborează hemolizină beta D.3. lecitinază. toxina epidermolitică şi exfoliantă C. Se face conform antibiogramei B. Reumatismul articular acut. Are o multiplicare strict intracelulară 8. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. 6. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. toxina botulinică E. Coloniile sunt mici. Furuncule B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. hialuronidaza. enterotoxine B. Pneumonia D. Dezvoltă colonii mici. E. E. Endocardită C. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C. cu hemoliză verzuie în jur C. S. Este o bacterie saprofită B. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. lipazele B. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. Au polizaharid C C. streptokinaza C. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9.

Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. Coci Gram negativi. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . C. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Bacili Gram pozitivi B. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. Produc infecţii uşor de tratat D. Nu se gasesc în salivă 10. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Au habitat intestinal B. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. Produc toxiinfecţii alimentare E. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. E. Pot produce infecţii urinare C. Sunt bacterii patogene 14. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B.D. Sunt bacterii sporulate. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15.

dermonecrotică D. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. E. au un timp scurt de generaţie. se găsesc în sol. Staphylococcus pneumoniae. E. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. rămân ataşaţi în ciorchini. sunt coci Gram negativi B. antifagocitară C. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi. au diametru de 0. letală E. D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. aer. Citrin. sunt strict paraziți ai omului. 20. B.2-0. Staphylococcus saprophyticus. apă. 3 fiind cele mai importante: A. sunt bacterii reniforme D. sunt bacterii pretenţioase. Din punct de vedere epidemiologic. Staphylococcus aureus. C. D. sunt coci Gram pozitivi C. se poate spune despre stafilococică: A. sunt ubicuitari. sunt coci Gram pozitivi. B. sunt bacterii sferice sau ovalare E. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. sunt sporulaţi. 22. hemolitică B. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B. stafilococii: A. B. D. C. Factorii toxici produşi de stafilococi.5 microni. sunt bacterii mobile D. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice.16. au diametrul celular aproximativ 1 nm C. au următoarele acţiuni: A. Staphylococcus epidermitis. 165 . B. C. coagulează 17. sunt în general capsulaţi 19. prezintă spori E. sunt strict aerobi. E. 21. sunt dispuşi în ciorchini 18. hemolizinele.

nu este o proprietate importantă. 166 . pe medii cu sânge. bombate. E. sunt bacterii strict anaerobe B.C. sunt bacterii nesporulate C. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. grunji care se depun la fundul tubului 27. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A.facultativ anaerobe D. sunt bacterii în general capsulate 25. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. cresc pe medii uzuale. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. 23. E. sunt bacterii microaerofile E. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. sunt bacterii aerobe. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. 28. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A. C. pe medii solide apar. B. sunt bacterii imobile C. pe medii solide. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. sunt bacterii nesporulate 24. în general. sunt bacterii sporulate E. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. D.majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. sunt sensibile la bacteriofagi. D. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. variantele C şi D. C. în anaerobioză sau microaerofilie. coloniile sunt în general de tip S. pe mediile cu sânge. translucide B. E. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. pe medii lichide. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D.

C. Streptococul de grup B E. C. stafilokinaza . D. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. 31. B. E. C. leucocidinele. D. 30. enzimele. C. Streptococcus fecalis C. nucleazele. D.29. Streptococul de grup D 34. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. catalaza. E. 33. lipazele. E. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. streptococul de grup A 167 . Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. E. Streptococcus pyogenes B. mediul. stafilokinaza. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. toxinele. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. coagulaza. 32. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. B. hemolizinele. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. Streptococcus pneumoniae E. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. Streptococul beta hemolitic de grup A D. D. Streptococcus agalactiae D. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. streptococul de grup D B. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. Streptococcus pyogenes C. B. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. nu produc toxiinfecţii alimentare. B.

dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. de culoare verzuie C. α hemoliza = hemoliza este incompletă. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B. hemoliza γ – hemoliză incompletă. streptococ β hemolitic . streptococ α hemolitic . Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A. γ hemoliza = hemoliza este absentă C. ca o zona întinsa. hemoglobina este degradată complet. enterococii C. α’ hemoliza = hemoliza este completă. streptococii de grup B D. streptococii de grup A B.hemoliză cu margini neclare. C si G) D. perfect transparentă în jurul coloniei D. hemoglobina este degradată complet. streptococii de grup D E.produce o hemoliză incompletă . β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. clară. hemoglobina este degradată complet.35. de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B.produce o hemoliză cu margini neclare. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. Streptococii viridans 168 . dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E.produce hemoliza incompletă. streptococ α hemolitic. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A. B.produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. pneumococii 39. hemoliza β – hemoliză completă. hemoliza α – hemoliză absentă D. neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni .de grup A. ca o zona întinsă. clară în jurul coloniei B. hemoliza β . β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37. hemoliza α – hemoliză incompletă. vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. ca o zonă întinsă. streptococ α’ hemolitic. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E.

I. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. 169 . E. Impetigo. C. C. B. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. cistite. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice. 42. E. B.A. incubaţia este de peste 4 ore. a glandelor sebacee sau sudoripare. B. 41. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. C. pneumonii. La nivelul aparatului digestiv. B. panaritiu. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. arsuri. 44. sindromul pielii opărite. D. rinofaringită. E.. abces. 43. C. 45. C. B. Osteomielită. E. D. Foliculită. deseori. incizii chirugicale etc. foliculite. E.B. TSS. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. faringe-amigdalită. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. frecvent. stafilococii produc: A. D. C. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A. TSS. T. furuncul. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. acneea juvenilă. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40. D. D. D. E. panaritiu. foliculite. toxiinfecţii alimentare. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. carbuncul. La nivelul tractului respirator.

Streptococcus viridans D. Streptococii de grup B E. Streptococcus agalactiae C. Streptococii de grup C 51. Streptococul de grup A E. Streptococii viridans D. Streptococii de grup C D. Streptococcus pyogenes C. cistite. Streptococii piogeni B. stafilococii produc: A. septicemii postabortum. Streptococii de grup C D. E. D. Streptococcus pneumoniae E. Streptococii de grup A 48. pielonefrite. anexite. D. B. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. remisiunea simptomelor este spontană. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. Streptococii viridans B. 46. Streptococii de grup D 49. C. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. E. Streptococcus pyogenes B. Streptococul de grup C 170 . Pneumococii E. Streptococcus pneumoniae B.B. 47. toxiinfecţii alimentare. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. Streptococcus pneumoniae C. La nivelul aparatului uro-genital. Streptococii de grup A C. Streptococii de grup B 50. induce scaune diareice. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. în maximum 24 de ore. Streptococcus viridans D. Streptococcus viridans C. C. Streptococcus pneumoniae B. Streptococii de grup D E.

testul coagulazei. B. E. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A. D. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. B. spută (pneumonie). D. evidențierea enterotoxinelor. E. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. E. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. B. B. polizaharidul C este un factor de patogenitate. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. 53. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. secreție conjunctivală (conjunctivită). fermentarea manitei pe mediul Chapman. C. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus. astfel: A. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. secreție otică (în caz de septicemii). catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. prezența hemolizei. prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. testul la optochin. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). În funcție de sediul infecției. catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. E. 56. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică. C. C. 171 . sânge (otită). 54. C. D. D. 57. 55.52. B. se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben.

E. D. C. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. E. Vancomicin. E. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. D. testul la bacitracin-biseptol 60. sub formă de grunji. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. C. 59. C. 58. C. Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. B. metoda difuzimetrică. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. B. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. sisteme automatizate. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. E. Rifampicină. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. Oxacilină.C. D. metoda diluțiilor. sisteme miniaturizate. C. 62. B. D. API-STAPH. testul catalazei. E. E. testul ELISA. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . 61. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. Penicilină. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. D. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. 63. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. fermentare. Norfloxacin. modificarea culorii mediului. testul oxidazei. Identificaţi asocierile greşite: A. B. B. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. D. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă.

leucolitică şi trombolitică) 65. reumatism poliarticular acut E. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. are activitate cardiotoxică D. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A. glomerulonefrita acută difuză C. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. exotoxina pirogenă A B.C. exotoxina B D. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică. enterotoxina C. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. erizipel 173 . Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. se utilizează în tratarea trombozelor C. care: A. favorizează invazia tisulară 67. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. degradează ADN-ul celulelor D. hialuronidaza 68. scarlatina D. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. stenoza mitrală B. toxina eritrogenă E. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. se utilizează în tratarea trombozelor C. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A.

Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. ASLO creşte. Identificarea grupului streptococic se face prin: A. celulită C. reacţiile de aglutinare E. dacă boala evoluează spre vindecare E. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. febră puerperală E. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. se poate folosi ca tratament claritromicina E. faringite D. fasciită necrozantă D. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. un titru <200 U/l se consideră normal. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. testul la Bacitracină şi Biseptol D. stenoza mitrală 71. reumatism poliarticular acut B. atingând maximul în săptămâna 3-4 D. glomerulonefrită acută difuză E. antibiograma este obligatorie 74. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei.69. reacţia ASLO 73. testul coagulazei C. piodermite B. septicemii 174 . pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D. meningite C. amigdalită acută purulentă 70. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. testul oxidazei B. după tratament corect. scarlatina C. pneumonii B.

sunt coci nesporulaţi. sunt coci Gram negativi.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. nu prezintă capsulă E. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. pot produce peritonită D. interes medical deosebit prezintă: A. anexită E. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. nesporulaţi.5%) E.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. lichid de ascita 175 . Enterococcus fecium D. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. Enterococcus solitarius 77. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. testul negativ la bilă esculină C. pot produce endocardită bacteriană subacută B. Enterococcus avium E. Enterococcus durans C. dispuşi în diplo. pot produce infecţii biliare 78. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. testul de hidroliză a argininei B. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. încapsulaţi D. prezintă hemoliză de tip β C. identificare serologică prin latex aglutinare 76. testul pozitiv la bilă esculină D. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. cistită 75. testul la Bacitracină şi Biseptol.D. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. ser. lanceolaţi. testul la Bacitracină şi Biseptol. Enterococcus fecalis B.

dezvoltă β hemoliză D. polizaharizi necapsulari E. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. D. tulbură uniform mediile solide B. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. proteina A C. prezintă hemoliză alfa 84. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. cu contur regulate E. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. lipoproteina C Tematica 7. meningitidis. dezvoltă α hemoliză C. Testul la Bacitracină şi Biseptol B. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. pe lângă detecţia coagulazei. polizaharizi capsulari D. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E. Trusele de Latex aglutinare. C. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. denumiţi: A. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. Testul CAMP 83. 176 . favorizează cariogeneaza D. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. genul Neisseria: N. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. proteina Q B. Coci Gram negativi. aplatizate. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C.B. produc colonii rotunde. E.

Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. se folosesc medii îmbogăţite B. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. Creşte pe mediul AABTL C. gonorrhoeae Complement simplu 1. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. Este o bacterie pretenţioasă . posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E. cuprinde numai specii saprofite B. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. dispusi in diplo. cu concavitatile fata in fata 3. Se poate transmite transplacentar 177 . au forma de rinichi. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. Prin transfuzie D. Determină enterite D. dispuşi în diplo. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C. În mediul lichid formează colonii R 6. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. coci reniformi.N. coci lanceolaţi B. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. cuprinde numai specii patogene C. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B. Meningococemia prin şoc endotoxic C. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. Gram negativi C. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4. O reacţie de hipersensibilitate E. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. Cocobacili Gram-negativ D. sunt bacterii sporulate E.

picături Pflugge sau direct prin sărut. C. Care posedă enzima citocrom-oxidază. Privind metabolismul. Nesporulaţi. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. D. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. E. apă. Gram negativi. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. E. Serogroupuri B şi C : America şi Europa. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. B. E. D. Omul e singura gazdă. muşte 7. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. Nesporulaţi. 11. Mobili. B. B. Transmitere: aeriană. Factori de risc: colegii. D. 9. pelerinaj.E. D. Anaerobi. 10. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator. B. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. E. Calea digestivă :prin alimente.secreţiilor respiratorii. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Foarte sensibili la variaţii de umiditate. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. Gram negativi. 12. nazale sau faringiene. pavilioane militare. C. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. E. C. B. Direct: sărut. Neîncapsulaţi. C. D. colonizând mucoasa bucală. Cu formă de boabe de cafea. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. 178 . dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. D. C. C. Cu formă reniformă. Serogroup Y în China şi Canada. B. E. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). 8.

Cefalee. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. 14. 12-18 h. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Şoc. 18. Redoare a cefei. Fermentează glucoza. În cazul meningitei. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. B. D. E. B. C. B. E.. E. 18-24 h. Secreţie purulentă. 19. Nu fermentează zaharoza. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . B. 15. Purpură. Imunitatea este specifică de grup. C. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. meningele nu este afectat astfel: A. Rigiditate nucală. B. D. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Fotofobie. Nu fermentează glucoza. D. E. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A. Disurie. C. E.D. 16. Nu fermentează lactoza. Febră ridicată.I. 24-48 h. C. E. C.13. 24-36 h. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. D. Fermentează maltoza. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). C. C. 17. B. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. 6-12 h. D. D.

B. Se începe tratamentul urgent. B. 22. B. 24. LCR. Ca orice vaccin polizharidic. D. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. E. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. D. Dispuşi în diplo. Exudat nazal. D. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Neisser în 1879. E. Se face antibiograma din cultură. Menomune nu induce“Herd immunity”. Este o boala specifică numai omului. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. Sânge. C. C. D. Necapsulaţi. Mobili. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. 20. B. B. Menactra este pentru persoane 11. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. 23. Secreţie otică.5%. B. C. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. cefalosporine. D. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Ca orice vaccin polizharidic. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. D. Nesporulaţi.55 ani. Meningococii sunt sensibili la ampicilină. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. B. E. 21. C. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. E. E. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. Ca orice vaccin polizharidic. ciprofloxacin. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). E. 25. C. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. 180 . Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. Exudat faringian. C.A.

Artrită la nivelul genunchilor. Proctită. 181 . D. 28. 26. Lichid sinovial. B. Exotoxina. Sângerari intermenstruale. Secreţie purulentă. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie vaginală. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. C. IgA proteaza. Salpingită. D. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. C. C. Cistită. Inflamaţie. E. D. B. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Farinigită. Cefalee. E. Artrită la nivelul mâinilor. 27. B. pe sinovialele articulare sau în alte organe. 29. Oftalmie gonococică. Disurie. Secreţie oculară. Peritonită. Uretrită. D. Endotoxina. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. E.C. 30. B. Endocervicită. E. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. producând abcese. C. Secreţie uretrală. 31. C. Secreţie otică. B. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. D. C. D. Artrită la nivelul gleznelor. Este o bacterie parazită strict umană. E. E. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Poliurie. E. D. B. Conjunctivita purulentă. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A.

D. Linezolid. Oflaxacină. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. Cefalosporine.32. C. Cu marginile regulate. De 2-3 mm. E. D. Eritromicină. Ceftriaxon. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Complement multiplu 182 . C. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Se face antibiogramă în clinică. B. De tip S. Tetraciclină. B. Rotunde. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. Cel mai frecvent. E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. B. Penicilină. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. D. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. Se face antibiogramă din cultură. B. Tetraciclină. 33. 36. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. C. Ciprofloxacină. 35. E. Transparente sau opace. B. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. E. C. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. D. C. D. Penicilină. 34. E.

Otita E. În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Meningococcemia D. Caracterul oxidazo-negativ 3. Neisseria meningitidis poate produce A. Patogenitate numai pentru om B. Glucoza scazută B. Prezintă o capsulă C. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. Coagulaza E. Capsula polizaharidică B. Eritrotoxina 4. 6. Pneumonie 2. penicilina administrată parenteral B. Infecţia se transmite pe cale digestivă D. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. IgA proteaza D. Endotoxina C. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. amoxicilina E.1. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. gentamicina C. Meningita cerebrospinala epidemică B. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. Redoarea cefei. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. Dureri abdominale 7. ciprofloxacina 5. E. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. Vărsături C. Cresc pe medii simple D. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Hemoragie digestivă B. cotrimoxazole D. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . Fotofobie D. Imunitatea e specifica de grup E. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii.

Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D. nu diseminează pe cale hematogenă. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Testul catalazei negativ D. 10. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D. 184 . Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. Sunt bacterii nesporulate 12. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B. Testul oxidazei pozitiv 9. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. B. Sunt bacili Gram pozitivi B. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. fără complicaţii C. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11. Neisseria flava. Pot apare papule şi pustule hemoragice E. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. Cresc pe mediile de cultură simple C. Sunt bacterii imobile D.D. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. Neisseria sica. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E. Este o infecţie localizată. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan.

Sunt aerobi. E. 17. Sunt sensibili la variaţii de temperatură.C. B. 15. 16. 14. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. D. Neisseria sica. Posedă enzima citocrom-oxidază. 18. Sunt anaerobi. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. E. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. B. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. Cu capsulă. D. Cu formă reniformă. Neisseria lactamica. Neisseria meningitidis. E. Gram negativi. 19. E. D. Cu formă de boabe de cafea. B. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Gram pozitivi. Neisseria flava. E. Sporulaţi. Sporulaţi. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. Fără capsulă. B. D. E. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. C. D. C. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Încapsulaţi. 185 . Neisseria gonorrhoeae. Gram negativi. E. C. Neisseria mucosa. Neisseria meningitidis. D. Gram pozitivi. B. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. Dispuşi în diplo. Neisseria lactamica. Cu concavităţile faţă în faţă. C. C. Cu formă reniformă. D. B. Mobili. Nu sunt sensibili la variaţii de pH. C. Nu posedă enzima citocrom-oxidază.

E. B. Are rol antifagocitar. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. America. C. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. E. Cele mai rare sunt Y şi W135. Serogroup A în America şi Europa. mortalitate: 5%. E. 25. C. 186 . Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. Europa. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. B. Are structura polizaharidică.20.2 million persoane pe an. B. E. C. B. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. B. cu 80. E. Global. Serogroup Y în Europa. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. Canada. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. C. C. D. între luna martie până în septembrie. 22. E. D. B. 23. Care afirmaţii sunt incorecte? A. D. USA. D. Israel. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. 24. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. Africa. Chiar cu tratament adecavat. China. mortalitate: 10%. Cele mai frecvente sunt A. meningita meningocociă afectează 1. 21. Chiar cu tratament adecavat. D. D. Africa. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. “The meningitis belt of Africa”. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat. B. Are rol fagocitar. Europa. C.000 decese. Unele părţi din Asia. C. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia.

În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. 28. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. B. C. 187 . colonizând mucoasa nasofaringelui. E. Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. E. străbat membrana hematoencefalică. D. C. B. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor. D. 27. D. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Exotoxina(LPZ).secreţiilor respiratorii. C. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. B. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. 31. Nu se poate transmite direct prin sărut. care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge.26. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. Transmiterea se poate face direct prin sărut. E. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. O IgA protează. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. Transmiterea se poate face pe cale aeriană. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. se localizează la nivelul meningelui. bacteriile ajung în torentul sanguin. Omul nu e singura gazdă. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici. B. B. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). Endotoxina (LPZ). Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. C. bacteriile străbat mucoasa. E. C. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. D. D. 30. E. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. Capsula polizaharidică. 29. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. nazale sau faringiene. O IgA protează. care lizează IgA.

meningele este afectat astfel: A. Febră. Septicemia. D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent.I. Meningococemia se manifestă prin: A. C. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. C. E. C. B. E. 34. E. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. 188 . 33. Insufienţa glandei tiroide. E. Colaps respirator.D. În cazul meningitei. D. C. Fotofobie. E. Cefalee. LCR. Insufienţa glandelor suprarenale. Redoare a cefei. B. C. Şoc. D. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Polidipsie. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. 32. B. C. C. C. Poliurie. D. Purpură. Glicozurie. D. E. Rigiditate nucală. Imunitatea este specifică de grup. Polifagie. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. cea mai severa formă se manifestă prin: A. 36. 35. B. Poliurie. D. Vărsături.B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare. Poliurie. Febră ridicată. 37. B. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Secreţie uretrală. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. Colaps circulator. Secreţie otică. B.

Exudat nazal. MILF. Fermentează maltoza. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. Gram negativi. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. E. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. 38. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina. E.D. 41.C. ciprofloxacin. B. Mueller-Hinton. D. D. Cu concavităţile faţă în faţă. E. Mici. Nu fermentează sucroza. Reniformi. C. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. E. cloramfenicol. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie. De tip S. D. cefalosporine. B. Fermentează zaharoza. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A. E. Gram pozitivi. Thayer-Martin. B. Fermentează glucoza. C. Opace. 189 . se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. Mari. Geloză – chocolat. Dispuşi în diplo. C. Aminoglicozidele nu strabat BHE. Cloramfenicol. 40. Sânge. Cary Blair.R. Lucioase. 42. 43. C. E. D. C. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. B. D. 39. D. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. Fermentează lactoza. C. B. E. B.

Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. 45. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile. Menveo este: A. 46. Un vaccin polizaharidic. C. E. C. D. 47. D. Menactra: A. Induce imunitate de grup “herd immunity”. Un vaccin conjugat. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. C. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. E. Cu formă de boabe de cafea. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Gram pozitivi. Un vaccin polizaharidic. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Gram negativi. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Induce imunizare de scurtă durată.proteic). C. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. 48. D. D. Un vaccin cu licenţa în 2010. B. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. E. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. B. Menactra este: A. Un vaccin antimenigococic. 50. Disponibil din 1970. E. E. Cu formă de rinichi. Asigură durată crescută de imunizare. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. 49. B.44. Menomune este: A. 190 . E. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. D. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Capsulaţi. B. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Sporulaţi. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. Primul vaccin cu licenţă în USA. Disponibil din 1870. D. B. B. Menomune: A. Imobili. C. C. B.

Neisser în 1879. 55. Endocervicită. E. Transmitere de la mamă la făt la naştere. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. IgA lipaza. C. Faringe. Transmitere pe cale sexuală~69. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. 51. C. E. E. D. D. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Inflamaţie. Disurie. Endocardită.5%. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Rect. Vagin. Cavitate bucală. D. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. B. Secreţie purulentă. Uretrită. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. 52. Nesporulaţi. 54. B. B. Exotoxina. B. E. C. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă. 56. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. C. pe sinovialele articulare sau în alte organe. C. D. B. Endotoxina. E. D. Mobili. E. Colecistită. Sângerari intermenstruale. IgA proteaza. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. 53. Dipuşi în diplo.C. 191 . Uretră. C. D. D. B. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. Este o bacterie parazită strict umană. producând abcese. verzui.

B. Vaginită. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. Cel mai frecvent. Fără tratament: orbire. Secreţie col uterin. D. C. C. Astenie. B. Cistită. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. 61. Oftalmie gonococică. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. ciprofloxacin sau oflaxacin. Secreţie vaginală. Glicozurie. 60. 59. 58. B. E. Secreţie otică. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. D. C. Tratamentul de elecţie este cu penicilină. E. B. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. Conjunctivita purulentă. 62. D. Peritonită. Secreţie uretrală. PID. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. Farinigita. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. E. Sterilitate. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei. C. Artrită la nivelul gleznelor. Oftalmie neonatorum. Secretie oculară.E. cefixime. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. 57. Artrită la nivelul genunchilor. E. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. Se face tratament cu ceftriaxone. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. C. D. Salpingită. E. B. 192 . B. C. Poliurie. D.

Bordetella.E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Parvobacterii: Haemophylus. Brucella Complement simplu 193 . Tematica 8.

1. Gardnerella C. Boala se numeşte febra ondulantă C. necesită medii îmbogăţite E. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. 6. un există diagnostoc serologic E. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. Debtul brucelozei este insidios B. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. Sunt bacili Gram pozitivi. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. Pasteurella D. Au cerinţe nutritive complexe. Haemophilus B. Contagiozitatea bolii este redusă E. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. Nu produce toxine C. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. Formele cronice pot dura ani D. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. în 24 de ore. Afectează tractul digestiv E. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Diagnosticul este bacteriologic. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. încapsulaţi. Klebsiella E. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. 4. Infecţia afectează tractul respirator superior D. În afara organismului. Brucella 2. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B.

Sunt patogeni C. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. Ducrey A. influenzae: A. Poate evolua ca o epiglotită C. Sunt Gram negativi. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . D. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. Nu produce gripa E. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Cocobacili Gram negativi. 8. influenzae: A. influenzae: A. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Poate produce endocardita D. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. Ducrey: A. Infecţia nu se produce prin inhalare. B. imobili 9. Prezintă adezine de suprafaţă 12. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Pentru tratament se recomandă azitromicina. Cocobacili Gram negativi. Este agentul etiologic al şancrului moale D. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. Prezintă o coloraţie bipolară E. Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14.D. Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. sporulaţi E.

A. conține bacterii Gram pozitive. Mycobacterium tuberculosis. 18. conține cocobacili sporulați. Corynebacterium. Treponema pallidum. E. Neisseria. Actinobacillus. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A.5-2. D. C. Staphylococcus. Francisella. Pasteurella. E. Bacteriile din genul Haemophilus: A. Bacillus anthracis. B. Bacillus 17. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15.5 microni. Helycobacter. D. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. E. Pseudomonas. C. 0. E. 196 . Gardnerella. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. B. Vibrio. B. Streptococcus. Escherichia coli. B. C. B. 20. 16. D. sunt Gram pozitive. 19. Bordetella. C. C. D. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. sunt pretențioase. Haemophilus influenzae. nu au nevoie de medii îmbogățite. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. conține cocobacili polimorfi. B. E. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. D. C. E. conține cocobacili imobili. D. D. B. Neisseria. C. Haemophilus. conține bacterii strict aerobe.

influenzae. E. B. cum ar fi: A. H. H. are ca habitat mucoasa otică. epiglotite. H. H. Ducrey . 23. 24. sinuzite. otite. produce foarte rar acutizări. se cultivă pe geloză chocolat. are lanțuri scurte. H. are rezistență scăzută în mediu extern. influenzae – saprofit al tractului respirator superior. parainfluenzae.agentul etiologic al șancrului moale. H. aegyptius. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. Factorul W (hemin). temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC. pH-ul optim de dezvoltare este 6. pot rezista în spută până la 48 de ore. D. sunt mobile. meningite. C. este un microorganism strict parazit al omului. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. C. otite medii. E. D.6. Factorul V (hemin). 26. B. parainfluenzae – saprofit. influenzae este: A. C. D. în laborator. Factorul V (NAD sau NADP). poate produce conjunctivite. cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. C. B. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. E. Factorul X (NAD). există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. C. influenzae este falsă: A. E. D.E. D. prezintă adezine la suprafață. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2. B. 22. E. Factorul Y (NADP). H. Următoarea afirmație cu privire la H. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. Genul Haemophilus nu conține specia: A. H. H. parainfluezae – saprofit al TRS. preferă un mediu de cultură simplu. E. 25.5 microni. H. C. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. Ducrey. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. are un diametru de 1-1. B. 197 . 21. anthrachis. B.

în întreaga lume. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. C. D. dacă este tipul a. se fac următorii pași. apare în 75% din cazurile de infecție severă. 31. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. 30. D. cu excepția: 198 . E. dacă este tipul b. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. 32. bolile subiacente. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b. vârsta. C. frați de vârstă școlară. 28. B. E. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. urmată de laringotraheită. otită și infecție virală. C. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. E. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. B. sezonalitatea – în zone temperate. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. C. E. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. este de 8 tipuri. putem spune că: A. influenzae: A. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. B. D. nu are un rol important. infecțiile virale anterioare. C. D. influenzae: A. B. are ca debut epiglotita. sezonalitatea.27. Capsula bacteriei H. este de 5 tipuri. aglomerată. îngrijirea în centre de zi. are ca debut o rinofaringită acută. culoarea pielii. martie-mai. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. B. Produce tulburări de limbaj. 29. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. D. pierderea auzului. E.

anti-difteric. Cu privire la rezistenţa B. C. pe lângă om. pertussis. sau infecției cu N. se evită supraaglomerările. se face însămânțare la patul bolnavului. se administrează Penicilină de elecție. D. Streptococcus pyogenes. C. putem spune că: 199 . se administrează vaccin pentru sugari. 33. cu excepția: A. pacienți imunodeprimați. D. Haemophilus influenzae. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. B. D. pertussis. Corynebacterium diphteriae. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). B. B. C. putem spune că: A. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. se recoltează lichid cefalo-rahidian. E. E. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. ca și morfologie. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. anti-tetanos. E. D. B. e o bacterie Gram pozitivă. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. Staphylococcus aureus. D. E. până la sosirea antibiogramei. C. C. 34. se pot face următoarele lucruri. 35. copii. Coloniile sunt foarte transparente. Coloniile sunt concave. anti-pertussis. E. meningitidis. Coloniile sunt de tip S. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. Incubarea se face 2 zile la 35oC. Pentru prevenirea infecției cu Hib. 37. B. Bordetella bornchiseptica. 38.A. 36. anti-polio. B. E. vaccinare. tetanosului. și animalele sunt gazde naturale. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. Cu privire la caracterele de cultură ale B. se face biochimia LCR. este agentul etiologic pentru șancru moale. C. igienă. Coloniile sunt mari. D.

citotoxina traheală. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. multiplicare. B. D. detecţia de anticorpi IgE. adenilat ciclaza. în afara organismului. toxina pertussis. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. E. 43. D. apar epidemii în fiecare an. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. următoarea afirmaţie este adevărată: A. Hemoleucogramă. E. Tusea convulsivă: A. C. nu e contagioasă. pertussis este: A. prin tuse se elimină bacterii. erizipel. B. pneumonie. Toxina care nu este eliberată de B. epistaxis. pertussis este: A. transmiterea se face pe cale aeriană. pertussis are rezistenţă crescută. 42. E. D. boala nu este endemică. D. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. 41. C. ASLO. în faza II apare tuse paroxistică. pertussis se face prin: A. C. E. leziuni cerebrale prin hipoxie. E. B. D. D. B. pertussis: A. B. 39. B. e patogenă prin localizare. toxinogeneză. se transmite pe cale respiratorie. convalescenţa durează până la o săptămână. D. 44. E. Diagnosticul serologic pentru B. dermonecrotica. B. eritrotoxina. C. la 55oC este distrusă în 30 de minute. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. pertussis. apnee. are 3 faze. 200 . 40. C. la 55oC este distrusă în 15 minute.A. C. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. B. C.

D. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. sunt nesporulați. au rezistență crescută în mediu. sedative. D. E. este: A. Brucella melitensis – oi. C. sunt coci Gram negativi. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. 49. endocardită bacterianăn subacută. B. D. B. anemie hemolitică. pot avea ca habitat mediul extern. B. penicilină. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. C. Revaccinarea I la 36 de luni. B. 46. cu excepţia: A. E. E. D. impetigo. 50. 48. Tratamente pentru B. Brucella canis – şobolani. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. E. C. sunt mobili. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. E. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor.E. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. C. D. au ca habitat organismul infectat. Coprocultură. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. Brucella abortus – capre. 51. B. C. D. rifampicină. sunt cocobacili Gram pozitivi. diabet insipid. 47. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare. prezintă eventual o capsulă. E. pertussis sunt următoarele. B. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. 45. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. oxigenoterapie. Brucella maris – vaci. bruceloză. pertussis sunt: A. C. eritromicină. Brucella neotomae – porci. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 .

55. câteva ore. sindrom de fatigabilitate.A. 2 ani. putem spune că: A. insecte. meningită. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. C. creștere în greutate. gonococ. IgM apar după 1-3 săptămâni. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. E. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. endocardită. 53. C. influenzae este cultivabilă numai pe: A. B. C. B. B. medii îmbogățite geloză sânge. C. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. D. B. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. valoare maximă la 4-6 săptămâni. D. E. bulion. streptococ. mialgii. C. C. dureri articulare. aerul. E. câteva minute. 2-3 săptămâni. animale bolnave. Brucella. cefalee. 56. 52. D. B. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. Diagnosticul serologic nu se face. apa. B. 57. C. o saptămână. D. infecții osoase. meningococ. H. omul. disfuncție renală. D. E. adenopatie. 54. D. E. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. geloză simplă. D. geloză-chocolat. E. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. B. stafilococ. 202 .

8 tipuri de antigene de suprafață. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. laringelui. H. 2 tipuri de antigene de suprafață. 63. adolescenți. ochilor. D. bătrâni. C. B. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 . persoane cu vârste sub 35 de ani. flora tractului respirator. Boala provocată de infecția cu H. C. traheii. au aspectul unor picături de rouă transparente. sunt colonii de tip R. C. îmbogățite cu 0. B. 61. E. tegumente. influenzae este: A. R. există: A. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. preșcolari. mucoasa otică. sunt culturi hemolitice. influenzae sunt de tip: A. 58. flora intestinală. 60. au diametrul de 2-5 mm. D. mucoasa rectală. D. G. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. 5 tipuri de antigene de suprafață. rinofaringelui. doar S. la 35-37oC. E. E. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. 6 tipuri de antigene de suprafață. cultura se dezvoltă în 24-48 h. 64. influenzae debutează la nivelul: A.5-1% CO2. C. E. C. B. E. S sau M. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. 59. C. B. în atmosferă umedă.E. D. D. 10 tipuri de antigene de suprafață. doar M. B. E. Coloniile de H. D. copii cu vârste mai mari de 7 ani. B. 62. plămânilor.

E. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B.A. Sunt bacterii strict patogene D. D. Complement multiplu 1. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. Agentul etiologic al şancrului dur D. influenzae C. administrare de rifampicină. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Sunt sensibili la uscăciune. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. Sunt cocobacili Gram negativi B. vaccinare cu vaccin Hib. Se transmit prin leziuni tegumentare E. administrare de eritromicină. C. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului. 204 . Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A. B. E. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. C. Agentul etiologic al şancrului moale C. D. 5. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. Sunt bacterii încapsulate C. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. dezinfectanţi obişnuiţi. administrare de ceftriaxon. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. vaccinare cu vaccin DiTePer.

Sunt nesporulate. D.5-1. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. anti-polio. Bacteriile genului Haemophilus: A. C. Sensibili la pasteurizare C.6.2-0. Boala se numeste pestă 9. Vaccinurile anti. Sunt Gram pozitive. Coci Gram negativi B.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Sunt cocobacili Gram negativi B. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B. sunt cocobacili polimorfi. 10. Neisseria. Haemophilus influenzae. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8. Bacillus anthracis. Pasteurella. Boala produsa se numeste bruceloză E. Pasteurella. anti-difteric. Sunt mobile. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A. hemolitice 7. E. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . C. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. C. D. Actinobacillus. E. E. Actinobacillus. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. Boala se numeste febra ondulantă E. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C. Vibrio.5 microni. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C.3/0. anti-tetanos anti-pertussis. B. Au dimetrul de 0. B. Gardnerella. Vaccinurile anti. 11. 12. E. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. Boala este strict umană D. Neisseria gonorrhoeae.

pH de 7. otite medii. meningite. C. epiglotite. Factorul X (NAD). influenzae este în: A. influenzae – foarte rar produce acutizări. E. D. Factorul W (hemin). C. B. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. H. sinuzite. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. H. 15. influenzae sunt: A. otite. E. Ducreyi. mucoasa otica. influenzae sunt: A. B. 16. H. D. C. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. nazofaringe. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. N. 18. pH de 8. aegyptius. Factorul V (hemin). Haemophilus influenzae se cultivă: A. se găseşte în nazofaringe. D. în anaerobioză. Habitatul bacteriei H. C. orofaringe. E. temperatura de 30oC. H. E. 14. temperatura de 35-37oC. B. 17. pe geloza-chocolat în laborator. D.1. S. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. E. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A. C. B. H. e saprofit în mucoasa rectală. Ducreyi – saprofit. 13. H.6. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. Factorul V( NAD sau NADP). Factorul X (hemin). meningitidis. mucoasa rectală. pyogenes. E.A. B. se găseşte în orofaringe. aureus. poate produce conjunctivite. S. D. B. mucoasa tractului respirator. C. D. temperatura de 32-33oC. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. B. 206 . H.

D. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. putem spune că: A. D. obezitatea. are rezistenţă crescută în mediu extern. bolile subiacente. prezintă adezine de suprafaţă. 207 . 19. C. C. Referitor la patogenitatea H. E.C. B. infecţii virale anterioare. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . D. E. în mediu de CO2 (5%). influenzae sunt: A. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume. are ca debut epiglotita. are o capsulă cu rol esenţial. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. este un microorganism strict parazit. E. B. e urmată de rinofaringită acută. B. în sputa pot rezista până la 48 de ore. deteriorare vizuală. B. în mediu de CO2 (25%). influenzae. 23. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. C. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. în aerobioză. sezonalitatea. C. tulburări motorii. vârsta. E. influenzae. 20. E. B. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. are rezistenţă scăzută în mediu extern. retard mental. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. influenzae sunt: A. 22. E. D. capsula prezintă 10 tipuri. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. C. D. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. D. 21.

Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. B.24. D.5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. E. respiraţie zgomotoasă. 29. 208 . antipolio şi anti-hepatita B). B. D. D. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. igienă. E. este agentul etiologic al şancrului moale . E. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. însămânţare la patul bolnavului. recoltarea LCR . este un saprofit condiţionat patogen pentru om. C. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale. D. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. recoltarea mucoasei conjunctivale . vaccin pentru sugari. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. format din 7. Vaccinurile anti Hib pot fi: A. C. Epiglotita debutează cu: A. E. a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. 28. febră. boli imunologice severe. copii. cefalee. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. C. C. Ducrey sunt: A. B. locuinţa aglomerată.5 ml tampon. E. B. asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. Hib). durere în gât. nu există vaccin pentru Hib. anti-tetanus. 27. B. Afirmaţiile false privitoare la H. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . polio inactivat. celularitate. D. evitarea supraaglomerărilor. infecţii virale anterioare. pacienţi imunodeprimati. B. C. 26. D. pentavalent (DTP. C. afecţiuni hematologice. monodoza (PRP-T). 25. anti-pertussis.

Ducrey se face prin: A. recoltarea produselor patologice. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. necesită CO2 10%. D. B. Face parte din genul Brucella. necesită factor V. anthracis. cu eritem în jur. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. nu pot exista şancre multiple. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. Privitor la caracterele de cultură ale H.E. în frotiuri din produs. necesită CO2 20%. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. B. testul ELISA. E.5%. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. B. D. C. D. B. 209 . 34. necesită CO2 0. B. C. 33. bronchiseptica. E. 35. D. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. B. N. B. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . microscopie. D. apar în lanţuri lungi. D. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. C. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală. 31. E. E. Este o bacterie Gram negativă. ganglionii nu pot supura. ducrey putem spune că: A. meningitidis. coci Gram negativi . cultură pe geloză simplă. E. iniţial apare o papulă sensibilă. au coloraţie bipolară. B. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. Este o bacterie încapsulată. 30. B. C. C. cocobacili. necesită factor X. Faca parte din genul Neisseria. epidermitis. S. C. Cum putem caracteriza H. E. parapertussis. 32.

pertussis sunt: A. împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. B. colonii de tip R. E. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. D. prin tuse nu se elimină bacterii. C. eritrotoxina. Tetraciclină. E. exotoxina B. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor. e patogenă prin localizare. uşor transparente. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. mari. C. E. Toxinele produse de B. B. 38. Tusea convulsivă: 210 . la 55oC este distrusă în 10 minute. D. 40. B. Ceftriaxon. C. pertussis sunt: A. cu strălucire metalică. dermonecrotica. E. Caracterele de cultură ale B. 39. în afara organismului are rezistenţă scăzută. D. B. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. B. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. Cefalexină. pertussis. multiplicare. C. În 1919. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. 37. odată fixate. D. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. pertussis sunt: A. E. a fost un bacteriolog francez. E.36. D. citotoxina traheală. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. C. B. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. adenilat ciclaza. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. toxinogeneză. la 55oC este distrusă în 30 de minute. în 1906. 41. Vancomicin. D. concave. Penicilină. 42. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. C. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare.

Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. are o contagiozitate mare. B. totdeuna încapsulați. D. C. E.A. 43. oxigenoterapie. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. D. Complicațiile date de B. leziuni cerebrale prin hipoxie. 47. hipertensiune arterială. între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. 211 . C. D. B. oi. sporulați. C. 44. strănut. E. o durată de 10 zile. 30 accese de tuse pe zi. D. D. C. Brucella neotomae . D. 46. se transmite pe cale aeriană. Brucell abortus – vaci. tahicardie. are ca agent etiologic H. Ducrey. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. C. tuse paroxistică. are 3 faze. E. E. E. eritromicina în faza catarală. hemoragie cerebrală. 45. pneumonie. Brucella maris – câini. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. B. B. cocobacili Gram negativi. febră. sedative. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. vaccinare cu DiTePer (profilactic). B. claritromicină. B. C. Brucella canis – porci. B. putem spune că: A. Brucella suis – capre. 48. pertussis pot fi: A. D.șobolani. E. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. boala nu este endemică. în România. C. imobili.

meningită. neîmbogățite. pneumonie. E. D. E. cresc pe medii simple. astenie. hemoragie cerebrală. C. 53. B. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. sol. pasteurizarea laptelui. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. are un debut insidios. organismul infectat. E. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. dureri de spate. E. C.E. B. indispoziție. au o rezistență scăzută în mediu. D. B. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. E. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. 50. 52. de peste 2 zile. 54. E. au cerințe nutritive complexe. aer. B. C. rezistă 6 zile în urină. nu produc catalază. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. 51. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol. Bruceloza prezintă: A. Gram pozitivi. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. 212 . descompun mai mult sau mai puțin ureea. 55.. astenie. D. cefalee etc. aparatul genital. D. B. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. C. mialgii. C. D. C. B. adenopatie. apă. D. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. tahicardie. leziuni cerebrale. au o creștere lentă. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. 49. endocardită.

D. Tematica 9. În ceea ce privește H. B. Corynebacterium diphteriae 213 . Chapman. există 6 tipuri de serotipuri. E. tipul b produce epiglotită acută. geloza simplă. influenzae. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. mănuși. C. Au aspect mat. C. B. D.B. C. influenzae sunt: A. C. C. E. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A. E. B. geloza chocolat. geloză simplă. bulion. D. geloza sânge cu carbune. D. Au aspectul unor picături de rouă transparente. tipul c produce meningită. B. 56. Bordet-Gengou. Coloniile sunt de tip R. Bordet-Gengou. 57. evitarea contactului cu animalele bolnave. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. E. E. 58. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. D. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. exista 11 tipuri de serotipuri. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. Coloniile sunt de tip S sau M. ochelari. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. 59. geloză chocolat. geloza sânge. Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. Prezintă fenomenul de satelitism.

Complement simplu 1. Antraxul digestiv este o formă rară E. Antraxul pulmonar netratat. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. Sunt bacili mari. Strict anaerob 6. 7. D. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. B. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. cu excepţia : A. nu prezintă polizaharid capsular D. este strict anaerob 4. este încapsulat în produsele patologice C. Este încapsulat în produsele patologice D. se transmite interuman 214 . Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C. Sunt bacili cu un capetele măciucate E. Au forma lanceolată D. are o evoluţie fatală D. groşi cu capete tăiate drept B. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. C. Genul A. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Are capacitatea de invazie D. Este un bacil Gram-pozitiv B. Este o bacterie nepretenţioasă B. nici una din formele de mai sus. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. E. este bacil Gram negativ B. scalpul C. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. Produce o exotoxină E. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. Care afirmaţie este falsă? A. Creşte pe medii uzuale C. Produce o exotoxină citotoxică E. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C.

Există forme de difterie digestivă 9. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. B. D. D. D. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. Bacillus polymixa. cunoscută sub numele de: A. cărbune. tuberculoză. 11. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. C. C. Bacillus aereus. 13. 12. 133. C. Bacillus subtilis. D. E. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. Se multiplică la poarta de intrare B. D. B. C.B. Bacillus anthracis. Bacillus subtilis. pneumonie. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. 12. Bacillus licheniformis. Bacillus licheniformis. C. Bacillus polymixa. B. 10. E. B. Bacillus anthracis. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. Bacillus aereus. 75. Există forme de difterie cutanată E. Bacillus licheniformis. Bacillus polymixa. B. D. 31. Bacillus aereus. poliomelită. Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. E. Bacillus anthracis. C. E. Bacillus subtilis. E. 215 . 48. E. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. impetigo.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

C. geloză chocolat. 60. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. Mediul de îmbogățire ce conține ou. telurit de potasiu se numește: A. 57. testul Elek. sunt bacterii imobile. Corynebacterium. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. C. au extremitățile îngroșate. mediu cu telurit de potasiu. D. C. B. Corynebacterium diphteriae. D. testul la optochin. Bacilul difteric aparține genului: A. cistină. Campylobacter jejuni. geloza sânge. geloză simplă. Helycobacter. Campylobacter. mediu Loeffler cu ser. sunt bacterii Gram pozitive. B. Bacillus. B. 62. Streptococcus agalactiae. Haempohilus. E. Vibrio. 61. 223 . C. mediu cu telurit de potasiu. C. geloză chocolat. B. 59. D. 58. D. Staphylococcus. C. Bordetella pertussis. E. ser. B. B. Bordet-Gengou. E. E. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. sunt bacili sporulați. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. mediu de îmbogățire OCST. E. Bordetella.D. Vibrio cholerae. E. D. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. D. Corynebacterium. mediu Chapman. E. Brucella.

mediu Lowenstein-Jensen. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. C. Corynebacterium diphteriae. mediu Wilson Blair. D. Vibrio cholerae. roșii. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. 224 . B. mediu MacConkey. ficat. 65. bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. 66. Bacteroides fragilis. pierderea vederii. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. avitaminoză. antrax. albe.63. Pe mediu cu telurit de potasiu. E. 67. aurii. C. Mycobacterium tuberculosis. cu excepția: A. B. verzui. C. B. E. voce nazonată. nervi periferici. anemie hemolitică. bradicardie. 68. maronii-negre. C. E. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. B. C. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. hipotensiune arterială. B. D. 69. Bacillus anthracis. suprarenale. mediu Chapman. E. E. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. odată fixată. D. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. are capacitatea de invazie. necroza focală în diferite organe. D. paralizia faringelui și a palatului. Difteria se caracterizează prin: A. 64. D. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. pneumonie. E. mediu Tinsdale. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. D. B. C.

C. lichid cefalorahidian. ei se colorează în verde. În meningita produsă de antrax. tuse convulsivă. C. fucsină. 72. C. D. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. E. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. albastru de metilen. E. serozitatea – sangvinolentă. B. materiile fecale – aspect hemoragic. difterie. colorația May-Grunwald-Giemsa. lichidul de edem – aspect hemoragic. tetanos. diphteriae. C. C. poliomielită. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. C. C. 75. sânge. E. C. D. E. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A. Prin metode speciale. E. lichid cefalorahidian. Prin colorațiile uzuale. materii fecale. alegeți asocierea corectă: A. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. 71. D. lichid de edem. B. 73. sânge. 74. ulcerans. C. B. Ce colorant se folosește? A. material necroptic. C. violet de gențiană. 225 . verde malachit. 70. pseudodiphtericum. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. D. xerosis. sputa – sangvinolentă. E. B. D. sputa. C. B. spută. serozitate din veziculă sau pustulă. jejuni. sporii nu se colorează. B.B. verde metil. se recoltează ca și produs patologic: A. D. albastru de metilen.

Mediul Chapman. B. 81. zaharoza. anthracis: A. R. D. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A.C. R. Mediul MacConkey. 76. Pe mediu Tinsdale. Imunohistochimie. 78. Mediul Bordet-Gengou. trehaloza. E. galactoza. C. Testul ELISA. M. Mediu geloză chocolat. B. Titrul ASLO. G. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. B. D. PCR. M. Datorită proprietăților caracteristice. C. D. antracis nu fermentează: A. S sau M. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. 80. B. D. B. C. 77. verde malachit. B. mediile de B. D. G. C. E. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. unei frunze de stejar. 79. D. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. unui brad răsturnat. C. D. B. fucsină. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A. unor viermi. E. unor ciorchini de struguri. S. de litere chinezești. Mediul Tinsdale. S. violet de gențiană. C. E. maltoza. E. E. E. 226 . M sau G. fructoza.

B. Mitis – colonii mari sau mijlocii. cistină. E. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. E. albe. ulcerans. B. telurit de potasiu. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. margini crenelate. C. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). cenușii-negre cu halou cafeniu. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. cu ser coagulat de bou. Testarea toxinogenezei pentru C. tiosulfat de sodiu). lucioase. margini crenelate. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A. cum ar fi: mediul Loffler electiv. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. difteromorfii fermentează zaharoza. Gravis – colonii cu margini colorate. C. C. E. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. bacilul difteric fermentează glucoza. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. 83. D. netede. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. B. granulare. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. 84. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. mediu Loffler – colonii mici. după care se administrează pe medii solide specifice. diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. în funcție de mediul de cultură: A. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. D. C. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. având centrul mai negru.82. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară. telurit de potasiu. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. 86. în special de C. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. B. ulcerans. D. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. D. 85. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. E.

D. B. 30o. coagulazei. 120o. Bacillus anthracis E. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. Vaccin DiTePer la 6 ani D. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. B. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. Ser antidifteric 4. 60o. Salmonella tiphy C. Elek Ouchterlony Frobisher. 90o. 45o. Shigella boydii D. C. Profilaxia difteriei se face cu: A. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. Sunt mobili C. Vaccin DiTe la 6 ani E. Au capetele măciucate D. C. Despre difterie se pot afirma următoarele: A. Complement multiplu 1. Vaccin DiTePer la sugari C. ASLO. Este o boală gravă datorată producerii de toxină C.A. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. Corynebacterium difteriae B. E. Bacilul carbunos 228 . Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. 87. D. Administrarea prelungită de penicilină B. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. E. latex-aglutinării. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. catalazei.

Digestiv 10. Toxina are actiune locală D. sunt încapsulaţi C. au extremităţile drepte D. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. Cefalosporine B. Nitrofurantoin E. capsula nu e factor de patogenitate 229 . În bulion glucozat D. Urinar C. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Cutanat B. Penicilină C. Testul Eleck: A. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. Bacilul difteric: A. au extremităţile rotunjite E. Se dezvolta pe mediul Loeffler B. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A. Este saprofit condiţionat patogen B. Toxina produce miocardita 7. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Lowenstein Jensen 8. Formele clinice de antrax sunt: A. Tratamentul antraxului se face cu: A. Este o reacţie antigen anticorp D. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6. Geloza simplă E. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B.5. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Este folosit în diagnosticul antraxului E. Genital E. sporulează în prezenţa oxigenului C. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Biseptol 11. prezintă un spor central nedeformant 9. Pulmonar D. Ser anticărbunos D.

Bacillus anthracis. Bacillus aereus. Creşte pe medii de cultură speciale C. Polizaharidul capsular B. polymixa? 230 . Coagulaza legată 15. Bacillus subtilis. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12. Bacillus aereus. Formează colonii de tip R D. Bacillus subtilis. Eliberează o exotoxină 13. Artrita D. Sinuzita 16. toxiinfecții alimentare)? A. Bacillus polymixa. Bacillus polymixa. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. 17. capsula e factor de patogenitate E. Producerea toxinei cărbunoase D. C.D. E. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. Boala nu are complicaţii E. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14. D. Coagulaza liberă E. Elaborarea de enzime proteolitice C. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. Septicemia B. Bacillus anthracis. D. C. Meningita C. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. Ce antibiotice produce B. 18. Formează colonii de tip S E. B. Reacţia Ascoli: A. B. Creşte pe medii de cultură uzuale B. E. Bacillus licheniformis. pneumonii. Bacillus licheniformis. este o reacţie antigen anticorp D. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A.

Are o afinitate mare față de coloranți. sporii se pot forma în sol. 20. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. 231 . cărbune. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. 19. holeră. D. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. C. în lanțuri scurte. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. antrax. E. D. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A.A. necapsulați. are capetele “tăiate” drept. D. 22. sporulați. C. C. C. E. În condiții favorabile. E. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. Bacitracină. difterie. E. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave. Polimixina B. agentul antraxului este un bacil mobil. B. B. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. D. În vitro se formează numai pe medii simple. C. 21. E. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. D. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A. ca urmare a fixării bacililor. izolați. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. Polimixina E. Eritromicină. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. sunt bacterii Gram negative. C. B. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. D. În mediul exterior bacilii sporulează. B. respectiv al omului. Penicilină. 23. B. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. E. în substanțele organice moarte. B. capetele lor devin ușor concave. B. febră tifoidă.

C. “coamă de leu”.24. ferit de razele de soare. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. B. se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. are loc în organism. trehaloza. iar sporii în 1-2 zile. glucoza. blănuri. anthracis sunt: A. B. chimici și biologici a B. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. suprafață netedă. opace. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). în sol rezistă mai mult de 30 de ani. C. datorită capsulei pot avea caracter mucos. arabinoza. lactoza. D. D. E. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise. 26. C. anthracis nu fermentează: A. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. 28. D. anthracis sunt: A. B. D. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. piei provenite de la animale moarte de antrax. arabinoza. aerob. anthracis sunt adevărate? A. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde. C. au culturi de tip S. B. 27. 29. margini regulate. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). lactoza. trehaloza. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. E. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. pe geloză simplă sau geloză sânge. la un optimum de 35-38oC. maltoza. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. C. Bacillus anthracis: A. 25. B. uneori. E. maltoza. B. C. în apă rezistă câțiva ani. B. chimici și biologici a B. D. bacilii se distrug în 5-7 zile. E. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. fructoza. E. B. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. D. sporii nu se conservă pentru mult timp. formele vegetative au o rezistență crescută. are loc doar în prezența oxigenului. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. la uscăciune. 232 . rezistă câteva săptămâni în plante furajere.

E. febră. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. 30. rezultând un edem gelatinos și congestie. 35.E. B. anthracis la animale sunt: A. B. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. mucoasa otică. C. 33. lipide. 34. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. cavitatea bucală. C. cefalee. este asimptomatică. Bacillus anthracis acționează prin: A. oase. lecitinaze. C. tunderii etc. C.) D. stare generală alterată. germinează și se transformă în spori. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. E. B. toxinogeneză. febră. tractul gastro-intestinal. sânge. piele. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. B. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. mucoasa conjunctivală. contaminare în situații de criză (arme biologice). C. adenopatie. lână). agresine. D. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute. C. E. conjunctivele. 31. E. B. tegumentele (prin soluții de continuitate). Antraxul se transmite la om prin: A. mucoasa căilor respiratorii. E. B. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. tegumentul. D. D. 32. E. transmitere interumană. proteaze. sacrificării. D. mucoasa otică. mucoasa digestivă. 233 . Porțile de intrare pentru B. D.

37. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. buba neagră. doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. pustula beningă. E. dalacul. 234 . moale. antraxul pulmonar. E. edem local. antraxul gastrointestinal. 39. este forma cea mai ușoară. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. B. E. D. cianoză. adenopatie hilară și traheală. buba neagră. antraxul cutanat. B. febră ridicată și stare toxică. vezicule seroase. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. maculă galbenă. există o evoluție trifazică. pustula malignă. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. C. hipoxie. exitus. D. antrax pulmonar. C. Semnele antraxului cutanat sunt: A. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. buba neagră. clinic. 38. Formele antraxului sunt: A. D. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. antraxul gastrointestinal. incubația este de 1-6 zile. stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. dalacul. B. se observă lărgirea mediastinului. C. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. ulterior sangvinolente. B. D. C. C. E. forma gravă a cărbunelui cutanat. B. este vorba de edemul malign. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. 40. febră moderată alternând cu hipotermie. dureros. antrax gastrointestinal. radiologic. B.36. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. 41. E. antraxul pulmonar. D. antrax cutanat.

E. simptomele apar în câteva zile de la ingestie. E. B. 47. durere retrosternală. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. 43. putem spune că: A. D. antraxul cutanat. moartea survine în 10% din cazuri. B. E. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie. vărsăturile. D. D. C. edem. 44. Cu privire la tratamentul antraxului. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. meningele sunt hemoragice și edematoase. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. nu există riscul apariției asciitei și ileusului. iar stomacul și intestinul devin edematoase. există o mortalitate de peste 95%. pustula malignă. dureri abdominale. vărsături. fără tratament. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. D. foarte rar apare ca localizare primară. C. 42. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. mialgii. D. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. E. B. C.C. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. 235 . disfagie. apare staza vasculară. antraxul pulmonar. diareea. D. buba neagră. 45. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. pulmonar sau gastrointestinal. E. grețuri. mortea survine în 25-60% din cazuri. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. 46. febră. B. disfagie. C. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. adenopatie cervicală. E. C. B. terapia cu antibiotice dă rezultate. febră. antraxul gastrointestinal.

Eritromicină. E. se dau preventiv antibiotice la contacți. B. în cazul expunerii. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. B. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. se recomandă cefalosporine. D. B. Corynebacterium diphteriae. Corynebacterium ulcerans. sub forma “literelor chinezești”. Difteroizii. C. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A. neasociat cu vreun alt antibiotic. C. 6 şi 9 luni. Tratamente pentru antrax pot fi: A. D. sub formă de ciorchine. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. extremitățile îngroșate. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. timp de 60 de zile. Difteromorfii. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat. sub formă de brad răsturnat. 50. “coamă de leu”. B. 236 . Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. vaccinul. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. B. D. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. E. sub formă de măciucă. 52. C. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3. D. C.B. nesporulați. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. 51. D. 48. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. Cloramfenicol pentru 10-14 zile. C. C. tulpina Stern. mobili. Penicilina G. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. E. timp de 5-7 zile.cu D. E. E. 49. Tetraciclină. Corynebacterium xerosis. E.

57. pneumonie. pseudodiphtericum. C. E. materii fecale – antrax cutanat. E. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie). D. poliomielitei. paralizia faringelui și a palatului. C. B. nervi periferici. tetanosului. impetigo. Penicilină. B. mitis. După aspectul coloniilor de C. B. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. Eritromicină. Ser antidifteric. Rifampicin. Complicațiile date de difterie pot fi: A. 58. C. toxina are tropism pentru miocard. B. 59. D. 237 . E. ulcerans și C xerosis? A. ficat. Tinsdale. Cefalosporine. B. formând pseudomembranele. B. acțiunea toxinei este reversibilă. gravis. intermedius. E.53. B. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A. febrei tifoide. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. bradicardie. Ce pot produce C. are capacitate de invazie. se multiplică la poarta de ieșire. OCST. 54. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. encefalită. C. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. D. C. infecții urinare. 55. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. E. suprarenale. sânge – meningită. holerei. D. C. endocardite. acestea pot fi în variantele: A. 56. C. D. D. otite. difteriei. meningită. E.

62. C. C. 60. mediul Gundel-Tietz. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. intrate în putrefacţie. anthracis se colorează: A. D. 238 . E. obligatoriu. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. E. E. anthracis apar sub formă de colonii: A. pentru a diagnostica B. Pe mediile solide. Gravis – colonii mici plate. Mitis – colonii mari sau mijlocii. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. E. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. 64. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. B. anthracis includ: A. prin metoda Gram. netede. D. Testul coagulazei. cu fucsină. C. se face pe organisme vii. B. cu violet de gențiană. ELISA. anthracis sunt: A. PCR. diphteriae: A. D. cu verde metil. D. cu diametrul de 4-5 mm. de tip S. B. ASLO. D. C. lichid de edem – antrax cutanat. E. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST. D. C. se face pe cadavre umane. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. B. E. 63. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. se face pe cadavre animale. cu albastru de metilen. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. spută – antrax pulmonar. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. B. Frotiurile realizate din produsele patologice. coloniile de B.C. C. B. un tampon nazal şi unul faringian. 65. negre. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. mediul Loffler. 61. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. Imunohistochimie. opace.

67. testul la optochin. D. Mitis – margini colorate. 66. B. E. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. B. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . are o dimensiune de 10 µ 2. Prezintă antigenul H flagelar C. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). Genurile Vibrio. Gravis – margini crenelate. diphteriae: A.D. D. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. este o bacterie saprofită E. Nu posedă flageli C. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. lucioase. Helicobacter Complement simplu 1. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. Campylobacter. Sunt bacilli Gram negativi B. boală cu caracter invaziv B. testul coagulazei. E. Eliberează enterotoxină holerică E. proba cistinazei. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. Mitis – colonii R. C. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. Prezintă antigenul O somatic D. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. Produce holeră. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A. Gravis – colonii mari sau mijlocii. E. este imobil C. este un bacil Gram pozitiv B. Mitis – centrul negru. netede. Tematica 10. proba ureazei. C.

10. imobile. D. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. B. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. Se transmite pe cale fecal orală C. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. C. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. 8. Nu se transmit pe cale fecal orală E. Vibrio cholerae.D. Vibrio vulnificus. D. încapsulați. E. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C. B. D. Vibrio algynoliticus. Vibrio algynoliticus. Sunt catalazo-negativi 4. Agentul etiologic al holerei se numește: A. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. Nu invadează celulele epiteliale C. Formează colonii conopidiforme de tip R E. Testul ureazei negativ D. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. au formă de virgulă. B. Vibrio parahaemolyticus. Sunt bacilli Gram pozitivi B. lungi. Vibrio fluvialis. C. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. Vibrio fluvialis. Vibrio cholerae. Culturi rapide pe medii de cultură 7. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Fermentează zaharurile 5. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. 9. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. C. bacili Gram pozitivi. E. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. Vibrio parahaemolyticus. Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. E. Vibrio vulnificus.

E. C. concave. 12. rotunde. B. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. cu aspect transparent. acid (2-3. tip R. nu este antigenul specific de grup. roșie. slab acid (6. Câte serogrupuri O există? A. B. Inaba – a+b+c. B. 5. B. 20. Hikojima – a+c. C. 12. Peste 500. E. D. D.2). 241 . C. 11. albastră. C. D. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. B. neutru. Ogawa – a+b. B. 13. B. C. Peste 100.2-7. Vibrionii preferă pH: A. D. este antigenul specific de grup. 14. 16. E. slab alcalin (7. este de natură proteică. Ogawa – a+b+c. C. alcalin (9-9. 15. este termolabil.4).5-6. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. 20. D. galbenă. E. cu aspect de litere chinezești. 2. 80. E. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A.4).A. Sub 30.7). C. Inaba – a+b. 6. E. D.

E. E. D. C. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. B. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. pacienții cu pH acid (2-2. D. subunitatea B pătrunde intracelular.5-6. 242 . E. C. pacienții cu pH slab acid (6. 20.6). deshidratare severă. diaree abundentă. C. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. Cloramfenicol. sunt sensibili la lumina solară. C. În funcție de pH-ul gastric. geloză chocolat. 22. anurie. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. 18.2). Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A. D. B. B. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. D. 19. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A. Tinsdale.4). pacienții cu pH bazic (9-9.2-7.D. Bordet-Gengou. este o toxină de natură lipidică. E. D. geloză sânge. D. B. 17. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. 21. sunt sensibili la acțiunea căldurii. rezistă în alimente până la 7 zile. Chimioprofilaxie. TCBS. C. verde. E. este o toxină de natură lipopolizaharidică. colaps. este formată din 2 subunități. E.2). pacienții cu pH neutru. sunt sensibili la antiseptice. maro închis. B. E. Tetraciclină. B. C. Penicilină. perioada de incubație este de 2 săptămâni. pacienții cu pH slab bazic (7. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A.

Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. 243 . sunt bacili Gram negativi. PCR. E. C. dar nu a arabinozei. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. aureus. 18 specii. PCR. D. 8 specii. E. 25. B. Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. D. 27. S. hidroliza hipuratului. B. D. C. D. C. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. B. dar nu a manozei. PFGE. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A.23. C. fetus. reducerea nitratului. D. 28. B. sunt bacili imobili. Testul oxidazei pozitiv. cu excepţia: A. Peste 115 specii. sensibilitatea la cefalotin. B. sunt catalazo-pozitive. sunt mobile. 24. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. testul la optochin. 34 de specii. Fermentarea sucrozei și arabinozei. fermentează zaharurile. PFGE. Testul oxidazei pozitiv. 50 de specii. C. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. sensibilitatea la acidul nalidixic. temperatura optimă de creștere a C. 26. sunt oxidazo-pozitive. Fermentarea sucrozei și manozei. C. E. sunt bacili încapsulați. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. C. D. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. 29. sunt bacili sporulați. B. E. B. E. E. jejuni este de 32oC. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A.

D. E. jejuni nu provoacă: A. febră. stare generală modificată. H. 34. C. 104 microorganisme. coli. 223 microorganisme. colon. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). în intestinul a numeroase păsări.C. jejuni se transmite: A. lumenul intestinal. 305 microorganisme. pylori. C. în intestinul omului. jejuni. B. 244 . B. Prin atingere. C. pylori. E. ileon. D. C. Prin tegumente (soluţii de continuitate). 32. în mucoasa conjunctivală a omului. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. 33. Infecţia cu C. diaree cu sânge şi mucus. H. Clinic. fecalis. 31. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. C. 30. E. C. E. 146 microorganisme. jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. C. 28 microorganisme. C. B. cefalee. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. C. Pe cale fecal-orală. D. jejuni. D. D. diphteriae. D. E. dureri articulare. C. D. Prin picăturile Pflügge. C. E. cavitatea bucală. E. E. E. în intestinul a numeroase specii de mamifere. Pe cale respiratorie. 35. B. jejun. C. B. coli. E. B.

E. E. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). E. sunt microorganisme nepretenţioase. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. B. B. D. streptokinază. Afirmaţia adevărată cu privire la C. E. E. coli. pylori este: A. sindromului Guillain-Barre. C. E. catalază. Microaerofili. Gram pozitivi.36. Neproducători de urează. 39. C. 41. endocarditei bacteriene subacute. 37. H. 40. Imobili. au nevoie de o incubare de 24 de ore. C. au nevoie de medii de cultură înalt selective. gigantismului. anemiei hemolitice. temperatura optimă de incubare este de 37oC. C. D. faecium. jejuni. D. B. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. 38. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. coli. C. C. CCDA. Helicobacter pylori sunt bacili: A. sindromului Klinefelter. Skirow. C. amilază. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. D. jejuni nu se face pe următorul mediu: A. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. D. Aşezaţi în ciorchine. Campy. C. B. C. urează. E. 245 . OCST. 42. D. jejuni este considerat a fi cauză a: A. jejuni este: A. B. B. E. H. pylori. peptidază. CSM.

pylori. D. Helicobacter pylori. 46. Escherichia coli. B. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. C. pylori se poate face prin: A. PCR. E. E. Campylobacter jejuni. 23% prezintă ulcer duodenal. C. D. Enterococcus fecalis. 25%. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. E. E. B. Testul respirator. 50% prezintă ulcer duodenal. infecţia cu C. Vibrio cholerae. C. 48. Infecţia anuală cu H. E. B. Testul ureazei în respiraţie. 10%. D. C. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. consumul de paracetamol. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. Helicobacter pylori. D. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. D. Enterococcus faecium. jejuni. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică. C. 18%. peste 95%. B. C. 44. B. 45.B. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. consumul de asipirină şi NSAID. E. 47. Escherichia coli. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. infecţia cu H. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. D. 246 . C. Campylobacter jejuni. există o incidenţă de 50-60% la copii. infecţia cu enterococi. Enterococcus fecalis. B. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. 43. 5%.

B. înroşirea tegumentului. B. C. risc mic de alergii. 54. Omeprazole. Metronidazol. C.D. Claritromicină. diaree. E. Amoxicilină. Detecţia antigenelor în materii fecale. E. Esomeprazole. C. 88-90%. Famotidină. Famotidină. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. E. pylori pot fi: A. Rabenprazole. Rabenprazole. B. pylori este: A. Famotidină. pylori este: A. cefalee. D. D. Nizatidină. B. D. E. 247 . 50. pylori? A. C. Levofloxacin. 51. 96-98%. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. 78-80%. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. E. Pantoprazole. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. 50%. 52. Ranitidină. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. Metronidazol. Omeprazole. D. B. Amoxicilină. Azitromicină. C. D. E. B. E. Ranitidină. Nizatidină. 53. 49. C. colorare permanentă a dinţilor. Metoda imunoenzimatică ELISA. D. pylori? A. 75%. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H.

Este imobil 4.55. Este un bacil Gram pozitiv B. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Vibrionul holeric: A. Pantoprazole. 56. B. Ranitidină. Posedă antigenul somatic O E. Esomeprazole. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Levofloxacin. pylori este: A. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D. E. Provoacă o boală diareică severă C. Complement multiplu 1. Despre holeră se pot afirma următoarele: A. E. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C. Azitromicină. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Posedă antigenul flagelar H D. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. Administrare de ripfampicina 248 . B. C. pylori este: A. Este o infecţie cu caracter invaziv C. Are o incubaţie de 1-4 zile D. Claritromicină. Levofloxacin. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Debutul este lent E. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. D. D. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. Famotidină. Amoxicilină. Administrare de tetraciclină D. Pantoprazole. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. Reechilibrare hidroelectrolitică B. Administrare de cloramfenicol E. Deshidratarea apare rapid 2. C.

Se cultivă in vitro la pH acid 6. Sunt sporulaţi D. pylori vor dezvolta gastrită C. Este un bacil Gram pozitiv B. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11.5. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Sunt bacili Gram negativi B. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A.C. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Sunt neîncapsulaţi E. Determină o boală diareică D. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Testul catalazei pozitiv C. Sunt imobili C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E. Nu este o specie patogenă pentru om C. Sunt microaerofili 8. Produce enterite D. C. Testul oxidazei negativ D. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D. Dureri abdominale colicative B. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B.R. Poseda un flagel polar E. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Transmiterea este pe cale fecal orală B. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. Este o specie saprofită E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A.

Administrarea terapiei pentru 14 zile 16. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. antisecretorii şi bismut coloidal D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Ameţeli D. 250 . Hemoptizie 12. Triplă terapie. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. Sunt bacili Gram pozitivi B.C. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Elaborează ureaza E. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17. D. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Elaborează coagulaza 14. pylori din scaun C. Pot dezvolta anemie feripriva C. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D. Microaerofili D. Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E. B. E. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. C. Identificarea anticorpilor anti. Terapia cvadrupla. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă. Se dezvoltă pe mediul Campy E. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. Tuse E. Regim alimentar B. 2 antibiotice. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A.H. Identificarea antigenelor H. pylori în serul pacientului B. Nu fermentează zaharurile 13. Se efectuează testul ureazei E.

Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă. Mycobacterium leprae. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. D. E. galbene pe mediul TCBS. sunt bacili în formă de virgulă. E. Ogawa (a+b+c). concave. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. C.18. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a. B. Inaba (a+c). Specii sunt: A. ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci. D. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. B. D. Sunt bacterii nepretenţioase. Vibrio vulnificus. Mycobacterium tuberculosis. Ogawa (a+b). Hikojima (a+b+c). b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. sunt specii imobile.2). Campylobacter jejuni. în asociere cu peştii şi fructele de mare. 24. Hikojima (a+b). B. În funcție de antigenul O. C. nu conferă protecție antiinfecțioasă. sunt încapsulaţi. 22. tip M. termostabil. C. B. D. sunt bacili Gram negativi. fiind antigenul specific de grup. C. rotunde. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. D. 21. E. cu aspect opac. C. Vibrio fluvialis. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . sunt nesporulaţi. E. D. E. B. B. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A. Vibrionii preferă pH acid (3-3. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. 19. E. 23. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. C. 20.

B. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. când au loc calamități. D. E. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. în sezon ploios. E. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. D. E. B. C. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. E. 25. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. bacteriile nu intră în torentul circulator. D. rezultă diaree apoasă ușoară. după ingestie. vibrionii eliberează și endotoxină. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. D. 29. E. C. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. B. 252 . se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. sunt sensibili la antiseptice. B. greață. 30. C. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A. după inundații. în sezon secetos. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. 27. B. D. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. cei cu pH gastric bazic. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu.A. C. D. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. putem spune că: A. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. holera este o boală invazivă. C. deshidratare ușoară. cei cu aclorhidrie. cei cu pH acid. E. A (activity) şi B (binding). în zonele cu temperaturi ridicate. 28. când sunt distruși. 26. Manifestările clinice ale holerei sunt: A. rezultă acidoză. cei cu gastrită hiperacidă. C. sunt sensibili la acțiunea căldurii. sunt sensibili la lumina solară. B. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A.

E. dar nu şi arabinoza. D. coli. Tetraciclină 4g/zi. importante în patologia umană. B. 253 . Exudat nazal. vărsături. solide ce conțin săruri biliare. C. simple: geloză sânge. B. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice. fermentează sucroza. deshidratare ușoară. C. Lichid vărsătură. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. E. E. C. paradiphteriae. D. 33. E. testul oxidazei pozitiv. fermentarea manoza şi arabinoza. C. dezechilibre hidroelectrolitice. D. B. C. manoza. B. moderat selective TCBS. Materii fecale. D. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A. 35. B. 32. perioada de incubație de 2 săptămâni. dar nu şi sucroza. diaree ușoară. E. acidoză. fetus. diphteriae. E. înalt selective – Tinsdale. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. B. Exudat faringian. testul oxidazei negativ. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. D. sunt: A. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. jejuni. anurie. C. C. D.B. C. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. 36. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. E. C. D. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. colaps. E. 31. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină. C. 34. Penicilină. C. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. Cloramfenicol. LCR.

endocardită. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. meningită. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A. 40. E. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. e o specie saprofită. B. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. D. oxidazo-pozitivi. se numește Campylobacter jejuni. 41. 38. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. mobili. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. E. rezervor pentru C. B. B. se numeşte Helicobacter pylori. natură. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. C. Infecţia cu C. C. intestinul a numeroase specii mamifere. colonizate asimptomatic. D. fermentează zaharurile. C. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A. E. E. B. 43. jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. jejuni sunt: păsările. C. B. aspect de “coamă de leu”. catalazo-negativi. artrită. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. C. încapsulați. se numeşte Campylobacter jejuni. D. B. cavitatea bucală a omului. C. sindromul Guillain-Barre. reduc nitratul. E. 42. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. bacili Gram negativi. mucoasa conjunctivală a omului. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). 39.37. D. E. majoritatea infecțiilor umane cu C. hidrolizează hipuratul. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. D. condiționat patogenă. septicemie. D.

jejuni provoacă: A. Căile de transmitere a infecţiei cu C. Clinic. E. 49. febră. E. E. carne de porc. D. C. C. jejuni este considerată a fi cauză a: A. starea organismului. 44. D. C. D. adulţi tineri. D. B. 48. 255 . spitalizarea prelungită. dureri abdominale colicative. 45. pe cale respiratorie. sindromului Guillain-Barre. C. apă contaminată. jejuni sunt: A. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. B. B. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C.A. glucide în exces. nu produc leziuni inflamatorii. C. ileon şi colon. bacteriile pot trece prin circulaţie. B. afecţiuni cutanate. C. B. B. E. picăturile Pflügge. bătrâni. E. solul. jejuni sunt: A. C. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. carne de pui insuficient preparată termic. femei. C. ocazional. e rezistent la acţiunea sucului gastric. B. 46. bărbaţi. lactate. 47. stare generală modificată. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. corticosteroizii. D. bolii Cushing. E. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. vegetalele. tratamentele cu antibiotice. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. jejuni sunt: A. ingestia de apă sau alimente contaminate. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. consumul cărnii de porc. C. sindromului Down. copii. cefalee. D.

o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). D. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. 52. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. jejuni se face prin: A. lari. C. permite diferenţierea între speciile patogene de C. B. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. 54. hipotiroidismului.D. 50. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. Seroreacţia ASLO. Mediul selectiv cu carbon CSM. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. E. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. D. 51. E. C. D. Marshall şi J. D. Diagnosticul imunologic pentru C. o incubare de 24 de ore. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. Skirow. jejuni sunt: A. E. 55. C. coli şi C. sunt bacili producători de urează. C. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. E. Tinsdale. 53. jejuni. 256 . sunt bacili microaerofili. descoperirea bacteriei Treponema pallidum. C. B. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. Campy. Mediile de cultură speciale pentru C. D. D. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. B. C. microaerofilie. E. B. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). C. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. E. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. E. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. B. sunt bacili Gram negativi. sunt bacili imobili. C. B. Teste rapide imunocromatografice. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. jejuni: A. Robin Warren pentru: A.

pylori este de: A. bacili imobili. B. pylori să contracareze efectul HCl. 57. C. D. bacili Gram pozitivi. E. 58. D. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. Incidenţa infecţiei cu H. calea orală. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. 50-60% adulţi este 60 de ani. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A. E. 61. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. pylori sunt: A. pylori şi ulcer: 257 . bacili Gram negativi. B. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. D. pylori în USA se corelează cu: A. B. pylori sunt: A. ajută bacteria H. calea fecal-orală. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. descoperirea H. Vârsta. 59. C. C.56. B. pylori. Pe cale respiratorie . C. E. conţin un mănunchi de flageli polari. E. statusul socio-economic. Prevalenţa H. jejuni. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. E. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. prin atingere. D. C. B. 20% adulţi sub 40 de ani. H. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. C. D. 10% adulţi sub 40 de ani. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B. la adăpost. doar 1% prezintă ulcer duodenal. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. pylori este: A. trăieşte la nivelul pulmonului. bacili extrem de mobili. 30% prezintă ulcer duodenal. 60. D.

D. D. D. B. H. C. pylori în SUA din 1968. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. pylori afectează aprox. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. B. PCR. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. aceasta se face prin: A. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. În ţările în curs de dezvoltare. pylori sunt: A. E. C. Testul catalazei. Metoda imunocromatografică. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer. B. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni). 64. E. cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H. 63. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H.A. în ţările vestice. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. H. Imunohistochimie. pylori negative. 67. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. E. testul respirator. B. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. C. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. C. Diagnosticul de laborator pentru H. pylori. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. 65. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. pylori poate apare cancerul gastric. pylori afectează foarte des copiii mici. pylori. pylori se face prin: A. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. E. pylori. D. 66. 258 . D. E. În nordul Braziliei. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. B. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. C. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. testul coagulazei. D. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. B.pylori ca şi omul. Testul ureazei în aerul respirat . pylori. H.

teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii.E. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. metronidazolM B. 70. pylori sunt: A. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. Serologic. E. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. C. 72. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. D. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate. E. tratamentul se asociază cu alcool. se recomandă claritromicină. E. C. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. Riscurile sunt relativ mari. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. următoarele afirmaţii sunt false: A. C. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. B. D. pylori. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol.pylori este prezent. C. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. testul poate fi folosit şi după tratament. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI. pylori sunt: A. 71. C. E. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. B. dacă H. biopsii. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. Antibioticele determină un risc mare de alergii.pylori . B. pylori sunt: A. Amoxicilină. 73. E. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. dacă H. pylori. 69. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă. B. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. Metoda imunoenzimatică ELISA. Levofloxacin. B. D. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. 68. are o acurateţe de 50%. ureaza descompune ureea. ani) . D. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. Terapia pentru infecţiile cu H. D. pylori se face prin: A. Penicilină. C. 259 . se recomandă: A.

E. lizotipie. recomandate în infecţiile cu H. E. testul oxidazei negativ. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. B. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A. Omeprazole. Nizatidina. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). Ranitidină. E. E. Pantoprazole. Famotidina. Nizatidina. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia. 76. B. ribotipie. tehnica ELISA. recomandate în infecţiile cu H. B. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR. pylori sunt: A. 74. C. pylori sunt: A. 260 . Metronidazol. D. Ranitidină. C. Azitromicină. Rabenprazole. Omeprazole. D. C. 75. Famotidina.D. D.

Febră tifoidă este produsă de: A.B. Proteus. Proteus B. Salmonella D. Escherichia coli B. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A. Salmonella typhi murium C. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. majoritatea monotrichi 261 . Klebsiella pneumonia E. Shigella. Au antigen capsular K B.C. Au antigen de perete O. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Rickettsia prowazeki B. Au capete rotunjite C. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Sunt bacili scurţi B. Asocierea unor specii de Salmonella 4. cu excepţia: A.D. Sunt bacili mobili. Escherichia coli E. Yersinia 6. Se împart în 5 grupuri serologice A. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Yersinia pestis D. Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Proteus mirabilis C. Salmonella typhi murium E. Salmonella. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici. Au capacitate de invazivitate E.Klebsiella.E pe baza antigenului O D. Salmonella typhi D. Shigella flexneri 5. Shigella C. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. cu specificitate de grup şi tip C. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E.

D. sub formă de colonii S B. Septicemii. sub formă de colonii R C. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. Escherichia. 12. dizenteria este o boală invazivă E. Meningite E. Infecţii ale tractului urinar C. glucoza negativă B. coli determină cel mai frecvent: A. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. lactozo – pozitivă. creşte pe culturi celulare 8. Sunt nesporulati 7. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. Infecţii respiratorii D. Calea de transmitere este cutanată 10. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. Boală diareică acută B. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A. Sunt imobili C. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. lactozo – negativă. nu creşte pe medii de cultură solide D. Sunt lactozo-fermentativi 11. Majoritatea nu sunt capsulaţi E. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D. nu creşte pe medii de cultură lichide E. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. glucoza pozitivă C. zaharoză pozitivă E. urează pozitivă 9. glucoză nefermentativă D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . Nu se pot cultiva pe medii artificiale D.

Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C.numitǎ diareea turistilor. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. C. Epidemii diareice în spitale 263 .A. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Produce febra tifoidǎ 19. sunt reprezentate de antigenul O. antigenul H şi antigenul K B. B.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E.numitǎ diareea turistilor. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. D. E. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D. Genul Escherichia cuprinde: A. Epidemii diareice în spitale B.numitǎ diareea turistilor. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Produce rinoscleromul 17. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Epidemii diareice în spitale B. Epidemii diareice în spitale B. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15.

Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena.gelozǎ sânge) 22.B. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Reacţia ureazei este negativǎ 23. un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena.numitǎ diareea turistilor. Posedǎ flageli D. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. o atrofie progresivǎ. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. o atrofie progresivǎ. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. Sunt bacili lactozo-negativi B. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A. fetidǎ a mucoasei nazale D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Produc indol si hidrogen sulfurat E. Nu produc lizina D. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Nu produc lizina D. Reacţia ureazei este negativǎ E. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Prezintǎ bacili Gram-negativi B. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. fetidǎ a mucoasei nazale B. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza.

Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. Indol pozitiv D. Glucozǎ negativ B. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Bacilii sunt sporulaţi D. Bacili scurţi C. Lactozǎ pozitiv C. Lactozǎ pozitiv C. Bacilii sunt mobili C. Bacili încapsulaţi E. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D.A. Ureazǎ negativ E. Bacili nesporulaţi 27. Citrat negativ 28. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26. Bacili sporulaţi D. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. Citrat negativ 29. Enterobacteriile sunt imobile C. E. C. Indol negativ D. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Ureazǎ pozitiv E. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A. B. D. Bacili G ram-negativi B. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Bacilii sunt capsulaţi E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Glucozǎ pozitiv B. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A.

Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. 5 specii C. 3 specii D. Produc lizin decarboxilazǎ 35. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului. Reacţia indolului este negativǎ D. Nu produc hidrogen sulfurat B. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. Sunt bacili Gram-pozitivi B. Sunt sporulaţi E. Nu produc hidrogen sulfurat B. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Sunt necapsulaţi 37. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E.C. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A. Reacţia indolului este negativǎ D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A.animalelor. Nu prezintǎ cili D. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. ADCL) apare fenomenul de invazie 32. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. 2 specii E. 4 specii B. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Sunt bacili Gram-negativi B. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C.pǎsǎrilor D. Sunt bacili sporulaţi 266 . 8 specii 33. Nu fermenteazǎ lactoza C. Sunt bacili nesporulaţi D. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Fermenteazǎ lactoza C. Sunt imobili C.

38. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. 9 zile 43. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. 2-3 zile C. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. Salmonella paratyphi A. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. 5-6 zile D. B şi C produc febrele paratifoide E. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. lipsa igienei C. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Produce indolul E. Este absentǎ fermentarea lactozei C. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B. mizeria. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D. 7-8 zile E. 10-14 zile B. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39.

Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. selective si diferentiale contin saruri biliare D. Genul Shigella cuprinde o specie D. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A.44. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. Sunt imobili C. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Sunt necapsulaţi E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D. selective si diferenţiale B. Sunt bacili nesporulaţi D. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46. Sunt bacili Gram-negativi B. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. translucide care nu modificǎ culoarea mediului C. Identificarea serologicǎ se face prin: A. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Mediile de imbogatire. Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47.

Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. dureroşi. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. Cuprinde bacili neincapsulaţi D. E. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Cuprinde bacili Gram-negativi B. 5 specii 53. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. cu deces în 75% din cazuri 54. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Cuprinde bacili nesporulaţi C. Bacili Gram negativi anaerobi C. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. Cuprinde bacili încapsulaţi D. 3 specii B. 4 specii D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. o specie E. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare.B. Cuprinde bacili sporulaţi C. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Bacili Gram pozitivi aerobi D. Coci Gram negativi anaerobi 55. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. Cuprinde bacili mobili E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. 2 specii C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . Bacili Gram negativi aerobi B. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Genul Pseudomonas cuprinde: A. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C.

Anaerobe. saprofite. E. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. Întotdeauna nepatogene E. Bacilul tific B. Bacilul cărbunos D. Aerobe. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A. Streptococul beta hemolitic de grup A E. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. preferând 10%CO2 270 . C. strict patogene pentru om D.B. lungi filamentoase în culturile vechi C. nepretenţioase nutritiv D. scurte granulare în culturi tinere B. strict patogene pentru animale C. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. nepatogene B. coci reniformi în diplo 61. Anaerobe. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. coci ovalari în lanţuri scurte E. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E. D. Bacilul Koch C. Bacilare. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. nepretenţioase nutritiv C. Bacilare. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. Aerobe. saprofite. condiţionat patogene 60. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. Microaerofile. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Bacilul piocianic 59. Genul Pseudomonas se clasificã în: A. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. pretenţioase nutritiv E. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B.

Pe medii de culturǎ simple D. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. C. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Examenul microscopic al P. Bacili Gram negativi. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. nesporulaţi şi necapsulaţi C. Cataterele periferice E. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. Preferenţial pe mediul Bordet. Cateterele centrale endovenoase 65. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. sporulaţi şi necapsulaţi E. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C. Bacili Gram negativi. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. Pe culturi celulare E. D. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. hialuronidazǎ. sporulaţi şi necapsulaţi D. nesporulaţi şi necapsulaţi B. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. sporulaţi şi încapsulaţi 66. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. imobili E. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. Bacili Gram pozitivi. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. coagulazǎ. B. Bacili Gram pozitivi.62. dispuşi în lanţuri nesporulaţi. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. 67. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D. aeruginosa arată: A.Gengou 63. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. lipaze şi betalactamaze D. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Bacili Gram negativi. E. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64. Peste 200 specii de bacili Gram negativi.

69. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A. cu rol de endotoxina. Scurţi. Lungi. Shigella spp. Capacitatea de a produce indol. coli). Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A.B.5 microni în diametru. 2-3 microni lungime şi 0. 72. alţii sunt imobili.9 microni în diametru. Majoritatea neîncapsulaţi. Prezenţa citocromoxidazei C. D. E.9 microni în diametru. E.3 microni în diametru. Majoritatea sunt imobili. coli. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D. cu rol de endotoxina. febră. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. 71. C. D. Scurţi. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. E. C. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. D. C. 9-10 microni lungime şi 0. Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. E. alţii sunt imobili. C. Majoritatea sunt mobili (cili). B. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Sunt oxidazo-pozitivi E. 7-8 microni lungime şi 0. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. B. D.4 microni în diametru. 1-2 microni lungime şi 0. Sporulaţi. E. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. Enterobacteriile sunt bacili: A. 3-4 microni lungime şi 0. B. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. Sporulaţi. 272 . C. etc B. Lungi. 70. Nesporulaţi. de exemplu enterotoxine eliberate de E. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. B. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. Fermentarea glucozei ( G+). Majoritatea încapsulaţi. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Exotoxine. Scurţi. acestea prezentand cili (flageli). Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A.

E. genul Citrobacter. genul Shigella. E. 6. Tribul II :genul Salmonella. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. Greu 24-36h E. B. Greu 36-48h 76. Mediul Mc Conkey B. Genul Yersinia. 4. C. 5. Genul Klebsiella. 79. genul Enterobacter. Genul Salmonella. Tribul IV genul Proteus. 7.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. Majoritatea imobili D. Rapid 18-24h B. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. Sporulaţi C. Tribul III: genul Klebsiella. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. Genul Proteus. genul Shigella. Rapid 8-10h D. genul Arizona. Care din următoarele variante este falsă? A. genul Citrobacter. B. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D. 3-4 microni lungime 75. Cu capete rotunjite E. Tribul I cuprinde: A. genul Povidencia. E. Mediul Gundel-Tietz C. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . Tribul V:genul Yersinia. genul Arizona. D. Scurţi. B. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. Rapid 3-6h C. Tribul I: genul Escherichia.74. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. genul Enterobacter. C. 78. Enterobacteriile sunt bacili: A. 3. genul Serratia. C. genul Shigella. D. 77. Genul Escherichia. Majoritatea încapsulaţi B. genul Serratia. D.

Citobacter. 81. B. Vitamina D. Salmonella. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. C. În general capsulaţi. D.A. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. D. 86. Serratia. Formarea lizinei. C. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. geloză). Shigella. C. Vitamina C. E. Yersinia. E. S de culoare verde prin fermentarea glucozei. Cu cili peritrichi. B. 82. Imobili. Anaerobi facultativ aerobi. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Proteus. În general capsulaţi. Proteus. 83. C. C. Gram pozitivi. E. E. B. Sporulaţi. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. Producerea de hidrogen sulfurat . Nesporulaţi. D. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A. Vitamina E. 85.H2S. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. D. D. E. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. B. C. Klebsiella. C. Formarea indolului din triptofan. D. D. 84. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. E. B. Vitamina K. B. Klebsiella. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. 274 . Imobili. Escherichia. B. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A. Vitamina A.

88. E. Vărsături. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. D. B. Peritonite. Produce „diareea turiştilor”. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă). B. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. Produce „diareea turiştilor”. 87. B. C. Produce o diaree asemănătoare holerei. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. Escherichia coli enterohemoragic EPEC. E. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. C. Infecţii de plagă. E. Fermentează lactoza cu producere de gaz. Produce o diaree hemoragică. Produce o diaree asemănătoare holerei. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. Nu formează indol. D. Hipotermie. D. Frecvent sanguinolentă. Febra tifoidă 89. Fermentează glucoza cu producere de gaz. 93. Dureri abdominale. Boală diareică. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. Febra~38C. C. B. C. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. B. D. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. C. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. 92. 91. Colecistite. B. C. Produce epidemii diareice în spitale. E. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 .E. D. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. D.

Tractul respirator inferior. D. E. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. C. Produce epidemii diareice în spitale. C. Tractul respirator superior. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A. 99. Exudat nazal. B. E. 30% din populaţie. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Sinusuri . B. Intestinul gros. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. D. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. 96. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. C. Intestinul subţire. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. Alte animale ca porcii. Peritoneu. D. 94. E. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. Sânge D. B. B. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A. C. Puroi. 97. C. Urină. 95. E. C. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. Apare în condiţiile lipsei de igienă. B. B. Vezica urinară. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. elani. Lichid peritoneal. cerbi. E.A. păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. Lichid cefalorahidian. LCR. D. Bilă 98. 276 . numită diareea turiştilor. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei. D. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei.

B. 100. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Peritonită E. Produc carboxilază. Referitor la genul Klebsiella.B. Infecţii urinare C. 102. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Imobili C. Încapsulaţi. Dizenterie. Nu produc H2S. Nu produc indol. B. datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. enterocolite) D. Referitor la genul Klebsiella. Pe AABTL. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge). E. 60% din populaţie. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. C. lucioase). Nesporulaţi. Pneumonii B. 103. Infecţii digestive (colite. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. E. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 101. Mobili D. Nu produc indol. B. C. Infecţii urinare D. Coloniile sunt de tip R E. 40% din populaţie. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. Coloniile sunt de tip M D. E. D. C. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 104. 70% din populaţie. Meningită 277 . Tifos exantematic C. Bacili Gram negativi. Nu produc lizină. B. 50% din populaţie. C. Produc lizină şi carboxilază. E. D. D. Reacţia ureazei este negativă.

B. Geloză sânge E. Septicemie 106. Citrat negativ. AABTL Drigalski B. Mucoasei bucale C. Esofagului B. Mac Conkey. Lichid peritoneal E. Lichid cefalorahidian D. Epiglotei 109. B. fetidă a: A. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. D. Mucoasei faringelui 107. Traheei D. Laringelui C. Nasului. Buzelor 108. un granulom distructiv al: A. Urează negativ. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. o atrofie progresivă. Chapman hiperclorurat 111.E. C. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A. un granulom distructiv al: A. D. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Urechii E. Glucoza negativ. Spută B. Indol pozitiv. Sucului gastric recoltarea 110. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A. Obrajilor D. Mucoasei uterine D. Mucoasei nazale B. Mucoasei vaginale E. Urină C. Limbii C. Lactoza pozitiv. Cartilajului nazal şi faringelui E. ADCL Leiffson C. 278 . E.

Bacili polimorfi cu forme scurte.rettgeri. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni. 3-6 microni. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E. 116. D. Încapsulate 113. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E. Bacterii aerobe. Genul Proteus grupează enterobacterii : A. E. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. gunoaie. Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni.mirabilis. 118. P. E. P. C. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni.vulgaris. Bacili monomorfi cu forme scurte. specii cu 279 . 1-3 microni.112. B. În funcţie de caracterele biochimice. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. 1-3 microni. ape poluate B. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D.morgani. B. Bacili polimorfi cu forme scurte. C. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A. P. D. E. Produc în majoritate H2S. B. B. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A. Este foarte răspândit pe sol. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. P. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114. Bacili polimorfi cu forme scurte. Bacili monomorfi cu forme scurte. Au o marcată acţiune proteolitică. 3-6 microni. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D. Mobile C. P. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. D. Cu invazia mediului AABTL E. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. facultativ anaerobe B. Imobile B.typhi. 4-7 microni. C. 115.

Pneumonie B. Peste 200. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus. cu cili peritrichi.8 microni. C. Sinuzite 121. Fermentează lactoza. Bacili Gram pozitivi 122. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. 124. 6-10 luni. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. D. B. E. D. Bacili polimorfi B. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Produc fenilalanindezaminază. D. 280 . C. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. Peritonite. Produc în majoritate H2S. 120. Nu poate produce septicemie E. Bacili necapsulaţi D. B. Peste 3000. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A. 123. 1-2 luni. Reacţia indol este pozitivă. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. Bacili Gram negativi E. Produc lizin decarboxilază. C. E. E. 119. Aproximativ 1 an. Otite C. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A. B. B. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A.6-0. Aproximativ 2 ani. D. Bacili nesporulaţi C. Bacili Gram negativi. C. Peste 150. 2-6 luni. E. Peste 1500. Bacili mobili. D.C. Peste 300.

cu aproximativ 200. cu aproximativ 500. 8 săptămâni 129. 2 săptămâni B. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A. 2 ani. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A. 13 milioane oameni anual.D. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . Abcesul foliculilor limfatici. 15 milioane oameni anual. 125. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. E. C.000 decese. Elaborarea de H2S D. E. 3 ani. C. D. Alterarea stării generale E. Endocardită. B. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A. Bacili nesporulaţi. Bacili necapsulaţi. D. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. 7 săptămâni. 17 milioane oameni anual.000 decese. E. E. Diaree din primele zile C. Cefalee D. Peritonita tifică. 6 săptămâni D. 131. B. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. B. 128. C. Perforaţia intestinală.000 decese.000 decese. Absenţa fermentării lactozei C. Hemoragia intestinală. 127. Febră înaltă: 39-41 C B. 4 săptămâni C. cu aproximativ 400. Prezenţa indolului E. 11 milioane oameni anual. 4 ani. 5 ani. Prostraţie 130. D. E. 1 an. cu aproximativ 600. Prezenţa lizindecarboxilazei 126.000 decese. cu aproximativ 100. 9 milioane oameni anual.

D B. C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C. Ciumă. Lowenstein-Jensen D. 2 ani C. Salmonella. 10. 4 ani E. D. OCST B. Yersinia pestis produce: A. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. D. Shigella. 40. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. C. Grupul B este cel mai patogen D. 136. 3 ani D. Cary Blair 133. B. E. B. Arizonae. C. Pneumonie. 1 an B. B. 50. 5 ani 134. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. C. D. Dizenterie. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. C. B. 282 . E. 30. MIU C.A. Yersinia. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. B. Escherichia. Schaedler E. Care afirmaţie este corectă? A. Typherix) oferă imunitate până la: A. 20. E. 137. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A.

Cloramfenicol. E. E. Dizenterie. Endocardită.D. B. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Nu produce H2S. 141. Nu fermentează lactoza. B. D. Fluorochinolone. Aminoglicozidele. D. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. 140. Apendicită. Ceftazidim. C. Co-trimoxazol. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . D. E. B. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. E. D. Ureaza negativă. C. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. B. E. Reacţia indol negativă. Cistită. C. Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Ampicilină. Streptomicină. Aztreonam. Nu fermentează zaharoza. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Reacţia roşu metil pozitivă. Oxidează glucoza. Peritonită. 142. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. B. Imipenem. 144. E. 138. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. C. E. Cistită. D. infecţia poate mima o: A. Yersinia este rezistentă la: A. Nu hidrolizează esculina. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. Penicilină B. Pneumonie. D. C. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. 139. C. 143.

fără invazie D. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. Transmiterea se face pe cale respiratorie E. Este o boala invazivă C. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. Este produsă de Salmonella typhi B. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. 3. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. În cursul bolii apare leucocitoza E. Sunt strict anaerobi E. . Trombocitelor D. E. D. C. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A. Bacili Gram negativi imobili B. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D.A. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. B. Hematiilor B. 5. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. 4. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Absenţa citocrom-oxidazei D. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Complementului C.

Este specifică omului B. 10. mucus şi puroi E. Evoluează septicemic C. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11. Este produsă de către Salmonella typhi B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. În pestă se face diagnosticul serologic 7. Produc endotoxina si exotoxina 285 . Necapsulaţi D. Determină colonii în picătură de miere. Se transmite prin păduche C. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C. Imposibil de cultivat în medii lichide D. Mobili C.C. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. Sunt bacili gram negativi. Scaunele diareice au aspect riziform 6. 9. încapsulaţi B. Se transmite prin puricele de şobolan D. Are o mare capacitate de invazivitate E. de tip mucos D. Se transmite pe cale aerogenă E. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange. Sunt bacili lactozo-negativi E. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. Transmiterea este fecal orala D. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. 8. Prezintă antigen capsular D. Sunt bacili Gram pozitivi B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Bacterie cu patogenitate certă B. Bacterie nesporulata C.

Scurţi sau filamentoşi B. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Produc colonii S pe mediile solide B. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Agentul etiologic al ciumei 12. Hemoculturi D. Produce infecţii respiratorii C. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Pe AABTL este lactozo-negativa D. Glomerulonefrită acută 16. Mobile cu cili peritrichi 18. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A. Pestă B. Coproculturi B. Produc colonii R pe mediile solide C. Pnfectii intraspitaliceşti E. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. Genul Proteus reuneşte bacili: A. Uroculturi C. Febră tifoidă E. Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 . Cu cili peritrichi C. Determină eliberarea de exotoxine D. Spălătură bronşică 14.E. în funcţie de etapa bolii: A. Boala evolueaza spre septicemie E. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B. Ciuma D. Forma pneumonică se transmite interuman 13. Holera C. Biopsie de mucoasă gastrică E. Produce infecţii urinare D. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A.

B. D. genul Shigella D. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. sunt imobili 23. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. elaborează pigmenţi exocelulari C. sunt coci Gram negativi E. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. genul Klebsiella 20. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. genul Escherichia B. produc pigmenti hidrosolubili D. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B. strict patogen E. genul Salmonella E. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. cresc pe medii speciale E. produce infecţii nosocomiale B. exista tulpini ce produc boala diareică C. sunt bacterii strict patogene C. E. C. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. tratamentul de elecţie este penicilina 21. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. genul Proteus C. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. se mai numeşte bacil tific B. încapsulat 22. rezistent la tratament.A. produce infecţii urinare C.

Klebsiella Ozenae D. genul Serratia. genul Enterobacter D.E. tribul V cuprinde genul Proteus. prezenţa citocromoxidazei E. majoritatea sunt capsulaţi D. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30. genul Citrobacter şi genul Serratia D. Klebsiella rhinoscleromates. sunt sporulaţi 26. majoritatea sunt mobili. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. genul Citrobacter C. sunt nesporulaţi 27. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A. majoritatea sunt capsulaţi D. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. genul Escherichia şi genul Klebsiella B. genul Povidencia 29. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. alţii sunt imobili C. sunt nesporulaţi E. tribul III cuprinde genul Klebsiella. genul Shigella B. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . genul Arizona. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. tribul I cuprinde genul Escherichia. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. tribul II cuprinde genul Salmonella. alţii sunt imobili C. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. genul Morganella şi genul Providencia E. majoritatea sunt mobili. nu fermentează glucoza 28. fermentează glucoza B. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. genul Proteus şi genul Enterobacter C. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. întotdeauna sensibil la penicilina 25. absenţa citocromoxidazei C. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E.

Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ. C. 32. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. D. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. cu rol de endotoxinǎ B.coli) 35. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. B. Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B.A. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. endotoxine B. pilii comuni D. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D. au capetele rotunjite C. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.3 microni lungime si 0. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A.coli) E.4 microni în diametru B. E. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E. exotoxine C.coli) E. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. D. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 . Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C.coli. sunt bacili scurţi 2. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E. acestea prezentând cili C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor.

In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. C. Shigella. zaharoza si glucoza C. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. D. Reduc nitriţii la nitraţi 38. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Reduc nitraţii la nitriţi D. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Infecţii urinare B. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Peritonite C. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Produce indol D. Lactozo – fermentativi: Proteus. Klebsiella. Yersinia. Infecţii de plagǎ 290 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Salmonella. Shigella. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. Citobacter. Lactozo – fermentativi: Escherichia. mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Klebsiella. Escherichia fermentează lactoza. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Citobacter. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. Sunt bacili Gram-pozitivi. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. sol C. Yersinia. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Lactozo – nefermentativi: Proteus. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. Lactozo – fermentativi: Morganella. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. Salmonella. Colecistite D. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. gelozǎ) C. Providencia 39.D. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C. Serratia E. Serratia B. Nu fermentează lactoza. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer.

Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. vǎrsǎturi. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. Pe ADCL. pentru coproculturǎ C. elani E. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C. urmatǎ de diaree apoasǎ E. AABTL pentru uroculturǎ. Coci Gram negativi E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. febrǎ 38C B. McConkey. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. Coci Gram pozitivi 48. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. Produce dureri abdominale. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . AABTL pentru coproculturǎ E. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. Prezintǎ dureri abdominale. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. vǎrsǎturi. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Unele infecţii sunt usoare. cerbi. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. diaree. McConkey. Spitalizarea nu este obligatorie 46. C. diaree. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Gelozǎ sânge. infecţii plagǎ B. Se trateatză cu antibiotice D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Escherichia ozenae 44. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D.E. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. Pe ADCL. Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. Gelozǎ sânge. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. pentru uroculturǎ D. altele severe putând duce la exitus D. febrǎ 38C C. Bacili Gram pozitivi D. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. Bacili Gram negativi B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. K. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. B. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 . Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. K. K. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. Sunt Gram pozitivi 52. Sunt mobili posedǎ flageli C. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. Sunt imobili C. Sunt Gram negativi B. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. Coloniile sunt de tip glossy 54. Sunt Gram negativi B. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C. K. Coloniile sunt de tip S E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. rhinoscleromatis si K. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E.A. pneumoniae. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. gelozǎ sânge B. ozenae ). Reacţia ureazei este negativǎ E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. K. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51.

Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Colonii de tip M B. Indol negativ E. Bacili incapsulaţi E. Pe mediile diferenţiale AABTL. Peritonită D. Klebsiella pneumoniare poate produce: A. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C.55. Sensibili la penicilina G 60. C. Rinoscleromul 58. Bacili Gram negativi B. Sunt bacili lactozo. D. Bacili nesporulaţi D.negativi B. Klebsiella pneumoniae pot produce : A. Peritonitǎ C. ADCL colonii sunt lactozo. Pesta pneumonică 57. Infecţii urinare E. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Bacili scurţi C. Infecţii digestive C. Septicemie E. Încapsulaţi C. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Reacţia ureazei este negativǎ E. Infecţii urinare B. Nesporulaţi D. Meningitǎ B. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Bacili lungi 61. fetidǎ a mucoasei nazale B.pozitive 293 . Infecţii nosocomiale D. Sunt bacili Gram negativi B. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. Bacilii sunt sporulaţi E. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. Indol negativ D. Ureazǎ negativ E. Antibiograma este obligatorie 64. gunoaie. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C.negative D. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C. Pe mediile diferenţiale AABTL. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Bacilii sunt imobili 294 . Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C. Au un polimorfism accentuat B. Citrat negativ 63. Colonii de tip R.pozitiv B. Lactozǎ pozitiv C. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. Produc catalaza şi coagulază 65. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Colonoii de tip R E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Nu este nevoie de antibiograma. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Întodeauna rezistent la penicilină E. Bacilii sunt necapsulaţi 67. Glucozǎ. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. aspect de „cap de meduză” 62.C.

Nu produc hidrogen sulfurat B. Bacili necapsulaţi 295 . Bacilii sunt sporulaţi E. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Proteus mirabilis C. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73. Bacili polimorfi B. Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A. Fermenteazǎ lactoza C. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Au o acţiune proteoliticǎ B. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Reacţia indolului este negativǎ E. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Bacilii sunt capsulaţi 68. Reacţia indolului este pozitivǎ D. Nu fermenteazǎ lactoza D. Produc hidrogen sulfurat C. Proteus rettgeri E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Proteus vulgaris B. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Bacili nesporulaţi C. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. Proteus aeruginosa 71.D. Produc fenilalanindezaminaza E. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. D. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Proteus morgani D.

Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Bacili Gram pozitivi E. Prezintǎ bacili sporulaţi B. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D.animalelor. de grup. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A. Urina. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii.D. Antigenul O flagelar E. Se gǎsesc în intestinul omului. puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. situat pe suprafaţa corpului microbian. Prezintǎ bacili Gram negativi 75. proteic. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A. Prezintǎ bacili capsulaţi C. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. peste 1500 B. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C.4-0. Bacili Gram negativi 74.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. Colonii de tip R D. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A. Sunt bacili polimorfi E. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. Antigenul O somatic. Sunt bacili Gram pozitivi D. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 . Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0. Colonii lactozo negative C. Antigenul H flagelar. Antigenul H somatic 79. sângele. întâlnit la speciile foarte virulente D. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E.6microni B. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C.

D. Prezintǎ bacili sporulaţi E. XLD C. Absenţa indolului D. Prezenţa indolului E. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Lactozo-pozitive la 18h 83. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. Coloniile sunt mici. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B. Prezintǎ bacili capsulaţi E. Cu margini semitransparente D. negre C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A.6microni B. Lactozo-negative la 18h B. mijlocie C. Elaborarea hidrogenului sulfurat C. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. Absenţa lizindecarboxilazei 85. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Coloniile sunt mari. Coloniile sunt aderente de mediu. negre D. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Prezenţa lizindecarboxilazei E. cu luciu şi halou metalic E. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Absenţa fermentǎrii lactozei D. Colonii de tip R E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Bacilii sunt imobili C. Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. De talie micǎ. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. Prezenţa indolului 297 . Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A.4-0. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84. Mc Conkey.

Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. S. Pe sol. S. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. Cholerae suis nu produc enterocolite D. mizeria. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Typhi murium. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B. B si C produc febrelele tifoide C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A. S. cu aproximativ 600 000 decese B. S. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. enteritidis. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. S. de serogrup si de serotip D. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B.86. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. Enteritidis. Cholerae suis produc enterocolite E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E. Salmonella paratyphi A. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. Typhi murium. S. Typhi murium. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. Salmonella paratyphi A. lipsa igienei şi a apei potabile D. S. S. typhi murium. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. S.B si C produc febrelele paratifoide D. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. Enteritidis. Enteritidis. Alegeţi rǎspunsurile false: A. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C. S. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. cu aproximativ 200 000 decese 89.

cefalee D. Cefalee C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. greaţǎ. constipaţie D. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. vǎrsǎturi. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B.92. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. Febrǎ 39-41 grade B. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. diaree. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96.

Sunt bacili sporulaţi D.translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Mediile de îmbogǎţire. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Shigella flexneri. Shigella boydii. Sunt bacili imobili C. ampicilinǎ.selective şi diferenţiale B. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Sunt bacili nesporulaţi E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 . Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A.97. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A. cotrimoxazole. Sunt bacili mobili 101. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D.translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. Sunt bacili Gram negativi C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. cotrimoxazole. Sunt bacili capsulaţi 100. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. Shigella flexneri. ampicilinǎ. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Shigella sonnei E. Shigella sonnei si Shigella typhi D. quinolone 98. Shigella boydii. Sunt bacili Gram pozitivi B. quinolone E. Sunt bacili necapsulaţi E. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire. Sunt bacili Gram negativi B.

Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B.MIU. Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. Produsele patologice sunt materiile fecale B. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106. Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Produsul patologic recoltat este urina E. Shigella face parte din flora intestinalǎ D. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D.Simmons) sau în sistem API D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A. probe din alimente incriminate C. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D.C. Grupul A este cel mai patogen E. personal care mânuieste alimentele. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D.

ADCL sau Salmonella-Shigella 109. Tratamenul genului Shigella se face cu: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. Genul cuprinde bacili mobili 111. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Quinolone E. Ampicilinǎ B. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C.ganglionii devin hipertrofiaţi. Pacientul prezintǎ febrǎ. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. ADCL sau Salmonella-Shigella D. Produce tifosul exantematic E. Produce ciuma B. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . Tetraciline D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A.000 londonezi D. Amoxicilinǎ C. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. În secolul 19 dispare din Europa 113. Eritromicina 110.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C.leziune inflamatorie hemoragicǎ D.108.durerosi. Produce pesta D. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C.

medii uscate C.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. mobili datoritǎ unui flagel polar C. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B. mobili datoritǎ unui flagel polar B. spitale 303 . Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. medii umede in bǎi B. Gram-negativi anaerobi. doar in apǎ D. C. Gram-pozitivi anaerobi. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree. pe plante C. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. doar in sol E. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. Pacientul prezintǎ febrǎ.mobili datoritǎ unui flagel polar 119. Mortalitatea este de peste 90% D. febra. Incubaţia este de circa 7 zile E. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A. în apǎ. sputǎ. aer. sol B. LCR şi hemoculturi 115. toalete D. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. Gram-negativi aerobi. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114. cu debut rapid.dureri abdominale. mobili datoritǎ unui flagel polar E. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D.E. Nu sunt afectaţi copiii D. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. Gram-pozitivi aerobi. B. puroi.

mendocina) C. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E.putida.P. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D. saprofite B.pseudoalcaligenes. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. 15 genuri D. cu flageli cu localizare nepolarǎ D.P. Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. nesporulaţi E. 5 grupe 121. mobili C. necapsulaţi 125. 11 genuri E.P. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124.P.P. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. scurte granulare in culturi vechi E. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A.pseudoalcaligenes. prezenţa unor substanţe dezinfectante 120.mendocina) D. lungi granulare in culturi vechi C. scurte granulare in culturi tinere B.alcaligenes. condiţionat patogene nesaprofite E.alcaligenes.aeruginosa. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A. 4 grupe C. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 .putida. Gram negativi B. nesaprofite D. lungi filamentoase in culturi tinere 126. la persoanele cu imunitate scazutǎ C.P.fluorescens) B. scurte filamentoase in culturi vechi D.E. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. 12 genuri B. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A. condiţionat patogene C. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P.fluorescens) E. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P.P. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123.P.aeruginosa.

pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 . B. Pseudomonas aeruginosa produce: A. piocine C. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. piocianina de culoare albastrǎ C. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. este o bacterie nepretenţioasa D. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. C. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. D. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C. AABTL D. Cary Blair 128. piocianina de culoare verde B. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130.A. piorubrina 132. E. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A. mai ales cocilor Gram-negativi B. este o bacterie pretenţioasa E. bulion sau geloza simplǎ B. este o bacterie aeroba 129. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. geloza sange C. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. Mc Conkey E. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A.

Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A. B. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135.aureus E. un mediu lichid E. carbapenem(imipenem) D. Antibiotice beta-lactamice B. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D. D. 306 . aminoglicozide C. C. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. E. Pseudomonas aeruginosa este: A. infecţii respiratorii C. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. suprainfectarea arsurilor B. o specie condiţionat nepatogenǎ C. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. sinuzite) E. infecţii oculare 136. imunodepresie in bolile cronice grave 133. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile. o specie condiţionat patogenǎ B. ticarciline D. Penicilinǎ 138. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A. azlociline E. infectii ORL(otite.D. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137. carbeniciline C. infecţii ale cailor urinare D. mezlociline B. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E. Enterobacteriile nu se găsesc la animale. Coci Gram pozitivi ovalari D. pigmentul auriu specific speciei S.

Arizona. Shigella. 307 . Tribul V:genul Yersinia. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). 140. Enterobacter. Fermentarea maltozei. 141. genul Enterobacter. B. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. C. genul Arizona. Tribul IV genul Proteus. genul Serratia. B. D. Majoritatea sunt imobili. Salmonella. Klebsiella. Tribul I: genul Escherichia. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. C. genul Enterobacter. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. genul Citrobacter. Fermentarea glucozei. B. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. 144. Escherichia. D. 145.139. C. Yersinia. D. B. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. Citrobacter E. Proteus. Escherichia. D. Fermentarea lactozei. 143. D. E. Majoritatea sunt mobili. Serratia. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. E. Yersinia. Shigella. E. D. Proteus. B. C. B. E. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. 142. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Tribul III: genul Klebsiella. C. C. Majoritatea neîncapsulaţi. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. Nesporulaţi. Tribul II :genul Salmonella. E. genul Povidencia. Povidencia.

S. C. Y. D. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. 147. 150. cu 3 specii: Y. enterocolitica. E. D. D. cu speciile Proteus mirabilis. 149. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. coli). cu speciile: Salmonella typhi.morgani. P. Salmonella enteritidis. Lungi. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată). Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Enterobacterii patogene: A. cu 3 specii: Y. C. Genul Salmonella. B. pestis. Y. B. Klebsiella rhinoscleromatis. C. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Genul Morganella. K. Salmonella enteritidis. Genul Morganella. vulgaris. E. Genul Serratia. Salmonella cholerae suis. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. Shigella spp. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). Y. cu speciile: Salmonella typhi. B. S. coli. E. Genul Providencia. C. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. Genul Proteus. acestea prezentand cili (flageli). C. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. P. Genul Enterobacter. enterocolitica. Genul Citrobacter. Genul Yersinia. rettgeri. B. Genul Yersinia. flexneri. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. E. Sonnei.B. S. Pseudotuberculosis. Ozenae. cu rol de exotoxină. 148.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Salmonella cholerae suis. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Y. pneumoniae. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae. Pseudotuberculosis. pestis. febră. 146. 308 . Enterobacteriile sunt bacili: A. D. acestea prezentand cili (flageli). Salmonella paratyphi A. B. D. C. boydii. Genul Providencia. P. C. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Genul Salmonella. Salmonella paratyphi A. cu rol de endotoxină. etc. B. E. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură.

Nu posedă citocromoxidază. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Serratia. E. C. Majoritatea încapsulaţi. Referitor la enterobacterii. 151. Nu fermentează glucoza. B. Enterobacteriile sunt bacili: A. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). Citobacter.4 microni în diametru. B. D. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. 152. C. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). Gram pozitivi. Salmonella. Majoritatea imobili. D. Klebsiella. Sporulaţi. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi). Citobacter. C. D. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. E. mediile neselective. E. D. Majoritatea mobili. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. E. pentru coprocultură se utilizează: A. Sunt oxidazo-negativi. Klebsiella. Reduc nitraţii la nitriţi. Scurţi. B. 155. 154. Gram negativi. mediile selective. Cu 6-7 microni lungime. Cu 0. Enterobacteriile sunt bacili: A. 153. B. Cu 2-3 microni lungime. E. Cu capetele rotunjite. 309 . D. B. 156. C. Cu flageli ( cei mobili). B. C. E. Escherichia. Nesporulaţi. D. C. Proteus. C. Yersinia.B. Majoritatea neîncapsulaţi. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. D.

Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei. Formarea lizinei. 159. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. Sporulaţi. 157. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. E. C. În stomac este principalul reprezentant al florei normale. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. Genul Escherichia prezintă bacili: A. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. sol. Nu formează indol. Fermentează glucoza.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger . C. Formarea acetil -metil . 158. Cu cili peritrichi. E. Genul Escherichia: A. B. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare). Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. D. C. Mobili. B. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. E.Proskauer). sunt adevărate următoarele: A. C. produce infecţii ca: A. 310 . D. Peritonite. D. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A.H2S. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. sunt adevărate următoarele: A. 160. Gram negativi. răspândit în apă. În general necapsulaţi. 162. aer. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. B. 161. Shigella. C. B. B. Fermentează lactoza. În intestin este principalul reprezentant al florei normale. geloză). D. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. E. E. în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile. Fermentează zaharoza. D. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. Producerea de hidrogen sulfurat . Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor. B.E. de unde este eliminat cu materiile fecale.

Escherichia coli enterohemoragic EHEC. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. în condiţiile lipsei de igienă. Epidemii diareice în spitale. D. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. E. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. D. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. Vărsături. O diaree asemănătoare dizenteriei. C. Colecistite. Dureri abdominale. B. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Frecvent sanguinolentă. 165. O diaree hemoragică. 168. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. O diaree muco-sanguinolentă. Produc meningită la nou născut. Infecţii de plagă. Duce la o diaree apoasă. D. C. Dureri de cap. 166. B. 164. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. D. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. altele severe. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. putând duce la exitus. B. E. Unele infecţii sunt uşoare. E. O diaree asemănătoare dizenteriei. 163. O diaree asemănătoare holerei. 311 . Escherichia coli enterotoxigen ETEC.C. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. B. B. C. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. C. D. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. Febra~40C. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. C. E. 167. E. B. D. Diareea turiştilor. E.

În apă. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari). Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. Gram pozitivi. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. C. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. Tractul respirator. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. 173. PCR. C. 174. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. D. E. 170. 169. În sol. 171. În intestinul gros. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. E. D. ADCL pentru coprocultură. D. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. E. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente. LCR. B. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. McConkey pentru coprocultură. 172. McConkey pentru urocultură. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. cerbi. Geloză sânge pentru urocultură. B. D. 312 . Majoritatea se vindecă. În intestinul subţire. B. D. E. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. E. B. AABTL pentru infecţii plagă. Gram negativi. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. C. B. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. C. Sistemul miniaturizat API. C. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. Spitalizarea nu este obligatorie. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A. elani. B. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. E.C. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. D.

Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. Nu produc carboxilază. Sunt bacili lactozo-negativi. Meningită. C. B. C. 180. 176. E. Pneumonii. Nu produc H2S. D. Infecţii digestive. geloză sânge). C. B. Care afirmaţii sunt corecte? A. D. Reacţia ureazei este pozitivă. C. D. Nu produc lizină. Septicemie. Infecţii orofaringiene. E. B. 177. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. Colite. Imobili (nu posedă flageli).C. E. B. Ozena este o atrofie progresivă. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). D. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. B. C. Enterocolite. 313 . Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 178. Produc carboxilază. E. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). Nu produc indol E. Infecţii urinare. E. B. Sunt bacili lactozo-pozitivi. 179. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. 175. Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). E. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Peritonită. Endocardită. lucioase). Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. fetidă a mucoasei bucale. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. D. datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. D. Produc lizină. D. Pe AABTL. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. C.

C. E. Este foarte răspândit pe sol. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. 184. 182. Carbapenemi. Geloză chocolat. E. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. B. Lactoză pozitiv. Citrat pozitiv. D. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A. D. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. C. E. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. B. E. D. Urează pozitiv. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii. Cultura la genul Proteus se face pe: A. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. B. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. 185. Genul Proteus: A. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. Quinolone. C.181. B. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide. Aminoglicozide. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. D. Cefalosporine gen I şi III. Geloză sânge. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. B. Indol pozitiv. 314 . Mac Conkey. D. gunoaie. Glucoză pozitiv. Genul Proteus: A. C. C. ADCL (Leiffson). AABTL B. E. 186. Cefalosporine gen II şi III. 183. C. D. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A.

192. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Produc în majoritate H2S. TCBS. Sinuzite. 188. Enterocolite acute. C. Nu produc fenilalanindezaminază. Urina. B. 191. Produc fenilalanindezaminază. C. Nu produc în majoritate H2S. Produc lizin decarboxilază. E. Rubeolă. D. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. Pneumonie. D. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. E. Rujeolă. E. 189. Nu fermentează lactoza. Mc Conkey.E. B. D. D. C. Nu produc lizin decarboxilază. ADCL. AABTL. 187. Geloză sânge. Pojar. unde fenomenul de invazie este inhibat. D. Reacţia indol este pozitivă. Otite. E. Au o marcată acţiune lipidică. B. Au o marcată acţiune proteolitică. 315 . Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. E. B. Toxiinfecţii alimentare. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. B. ADCL. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. B. C. C. C. Infecţii genitale. 190. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Peritonite. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A.

De tip M. 195. de grup. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A. C. evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. TCBS.S. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente. 194.Salmonella typhi. E. C. E. B. 197. Antigenul H flagelar. Unele specii prezintă antigenul Vi. C. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe. facultativ anaerobe. păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. 193. De talie mică. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV.lipido-polipeptidică. D.A. E. 316 . Imobili. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. E. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). Cu cili peritrichi. De talie mijlocie. B. E. ADCL. proteic. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. Unele specii prezintă o pseudocapsulă. B. situat pe suprafaţa corpului microbian. ex. Se găsesc în intestinul omului. B. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. Gram negativi. C. D. Antigenul O somatic. de natură glucido. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500). Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. D. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. Lactozo-negative (la 12h). Rezistă 7-9 luni în apele poluate. 198. B. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). animalelor. B. apa). D. La genul Salmonella coloniile sunt: A. B. 196. de suprafaţă. Antigenul Vi (de virulenţă). Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive. XLD. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. C. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. D. E.D. Genul Salmonella prezintă bacili: A. C. De tip S. McConkey. Genul Salmonella: A.

Elaborarea de H2S. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). vizează identificarea de gen. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. B. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. B. Absenţa fermentării lactozei. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. Aderente de mediu. Nu sunt distruşi de dezinfectante. 199. B. C. mizeria. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. B. E. La 24h. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. C. E. lipsa igienei. 204. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. E.000 decese anual. D. E. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. D. Mici şi negre. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. C. Absenţa lizindecarboxilazei. B. D. 317 . Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C.D. E. păşuni rezistă 300 zile. 202. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. D. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. E. E. De talie mare. Cu halou metalic. a apei potabile. 200. 201. Febra tifoidă produce aproximativ 800. C. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. D. În alimente rezistă 10-180 zile. B. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. C. Pe sol. Cu margini semitransparente. Absenţa indolului. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Fără luciu. C. de serogrup şi de serotip. Degradarea glucozei cu producere de gaz. D. 203.

C. Boala este autolimitată. B. S. Cefalee. Din sistemul limfatic trec în LCR. se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii. pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. în faza iniţială. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. Anorexie. 208. E. C. C. 209. Diaree încă din primele zile. B. apoi trec în ganglionii mezenterici. S. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. E. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). B. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. D. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). ficatului şi a altor organe. C. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. Incubaţia: 10 -14 zile. D. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. 207. B. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. E. Transmiterea se face pe cale fecal-orală. E. typhi murium produc infecţii respiratorii. determinând bacteriemie. typhi murium produc infecţii extradigestive. insuficient preparate termic. D. E. Hepatomegalie. S. D. Splenomegalie. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. B. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. splinei. B.205. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). După ingestie. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. 210. Febră înaltă: 39-41 C. cholerae suis produc infecţii meningeale. samonelele se elimină prin materiile fecale. În scop epidemiologic. măduvei osoase hematopoietice. Prostraţie. D. Sursa de infecţie este apa contaminată. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). 318 . 206. S. S. C. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii.

216. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. B. 214. B. Anorexie. Mediul ADCL. C. D. E. C. Constipaţie. Endocardită. E. Mialgii. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic. D. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). D. C. Se indică hemocultura în faza de debut. Mediul Mc Conkey. Leucocitoză. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. Se indică hemocultura în faza de stare. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 . 213. Cefalee. D. Abcesul foliculilor limfatici. B. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. Astenie. E. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. E. Perforaţia intestinală. 211. Alterarea stării generale. C. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. C. B. D. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. Peritonită tifică. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. 215. Constipaţie. D. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. Mediul Wilson Blair.C. Hemoragia intestinală. E. Mediul selenit acid de sodiu. B. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. 212. E.

C. 218. D. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. Imunitatea durează pănă la 3 ani. E. D. Cloramfenicol. O doză 0. D. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A. 219. Anticorpii protectori sunt anti-O. O doză 0. Quinolone. Dau o imunitate durabilă. Este eficient după 1 săptămână. Geloză simplă.5ml intramuscular . C. Geloză sânge. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi. Cotrimoxazole. Typherix)? A. Seruri anti-Vi. Dau o imunitate de până la 3 ani. B. Tyhpiliza .2ml subcutanat. 220. B. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. B. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. C. E. Divalente anti-O. C. E. Mc Conkey.A. B. E. 221. Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. D. E. Imipenemi. E. C. în majoritatea cazurilor. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. Wilson Blair.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). B. Rapel la 3ani. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. ADCL. Seruri anti-H. Referitor la genul Salmonella. C. B. D. D. 320 . Monovalente anti-O. C. Polivalente anti-O. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). B. Ampicilina. 217. paratyphi A. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A.

Genul Shigella prezintă bacili: A. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. Genul Shigella: A. D. Referitor la genul Shigella. C. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. Simple. D. C. B. Bordet Gengou. Selective şi diferenţiale. Uzuale. D. Imobili. C. Shigella sonnei. Necapsulaţi. Complexe. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. bacilii dizenterici: A. Opace. B. E. 321 . MIU. B. Shigella boydii. De îmbogăţire. Fermentează glucoza cu producere de gaz. 226. E. Translucide. AABTL) se dezvoltă colonii: A. Nu produc H2S. Rotunde. 227. Gram negativi. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. E. 225. TSI. B. 223. C. Nu produc ureează. C. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A.222. D. Nesporulaţi. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. E. Nu fermentează lactoza. D. B. B. E. Lactozo-pozitive. D. Shigella flexneri. C. Mobili. 224. Lactozo-negative. Lowenstein-Jensen. Nu fermentează zaharoza. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene.

C. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. Shigella nu face parte din flora intestinală normală. B. Dizenteria este o boală specific umană.orală. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. Shigella face parte din flora intestinală normală. E. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. 228. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. C. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. 231. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Grupul A este cel mai patogen. 232. C. elaborând o endotoxină neurotropă. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. D. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. D. Există şi epidemii hidrice. D. C. B. D. 233. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. E. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. B. B. E. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor. B. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. purtătorilor. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). 230. Există şi epidemii alimentare. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. C. E. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi. Transmiterea se face pe cale fecal . C. 322 . 229.E. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. de la persoană la persoană. sau prin apă şi alimente contaminate. prin mâini murdare. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. D. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. E. D. B. B. Simmons. C.

Boala determină apariţia de sânge în scaune. Salmonella-Shigella. E. B. În cazul dizenteriei produse de S. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. D. D. 234. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A. B. 237. C. D.S. disenteriae tip 1. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici. Boala determină apariţia de mucus în scaune. 238. B. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice. 235. de tip: A. Apar dureri abdominale. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. Schaedler. D. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. D. C. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge.18 h de la infecţie. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. prin apariţia la 12. E. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor. E. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. Boala se manifestă rapid. ADCL. Apare deshidratarea. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. C. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A. B. B. E.D. C.diferenţiale. Boala produce abcese ale mucoasei colonului. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă. Apar tenesme rectale şi febră. Infecţia nu este limitată la mucoasă. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Mc Conkey. mucus şi puroi. polivalente şi monovalente. 323 . E.A. 236. B. E. C. Produsele patologice sunt materiile fecale.

Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. D. Tetraciclinele. Ampicilina. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară.239. Nesporulaţi. E. B. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Imobili. Amoxiclina. E. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. Amoxicilina-acid clavulanic. 242. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. 245. Rezervorul este reprezentat de păsări. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. 240. C. 244. E. E. Opace. Lactozo – negative. Incolore. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . E. B. Lactozo-pozitive. D. Transparente. Referitor la genul Shigella. C.boala diareică. 243. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). Yersinia enterocolitica. C.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei.boală diareică. B. Încapsulaţi. C. Aerobi facultativ anaerobi. Se estimează ca a murit 30% . Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om. Imipenemi. D. La genul Shigella coloniile sunt: A. Gram pozitivi. B. D. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. din care aproximativ 25–50 milioane în Europa.000 londonezi. E. 241. D. C. D. B. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. Yersinia pseudotuberculosis. B. C. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa.

250. E. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. Ganglionii ulcerează. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. Rinichi. Transmitere interumană prin aerosoli. cu edem şi hemoragie care abcedează. dureroşi. C. Boala poate evolua rapid. infecţia diseminează în: A. D. Mortalitatea este de 30%. 249. B. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Bacteriile se multiplică la locul de intrare. E. B. 247. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. Referitor la pesta bubonică. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. B. Referitor la pesta bubonică. Intestin gros. E. Sistem nervos central SNC. C. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. dar nu formează bubonul. Referitor la genul Yersinia. 248. D. 246. Bacteriile trec în vasele limfatice. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. B. B. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. Ficat. Se poate complica cu septicemie şi meningită. D. infecţia diseminează în: A. C. D. Identificarea biochimică nu este obligatorie. D. Esofag. 325 . Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. C. Inimă. E.A. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. B. C. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. Deratizare şi dezinsecţie. C. Stomac. Laringe. Splină. 251. Plămân. E. E. D.

E. Se întâlneşte în apă. D. E. B. 253. Gram-negativi. E. Izolarea în spital a bolnavilor. 256. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. tratamentul se face cu: A. Gram pozitivi. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . C. C. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. B. D.B. 257. E. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A. Din cauza adenitei mezenterice. 255. dureri abdominale. D. C. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. Cloramfenicol. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. fără tratament. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. Fluorochinolone. 252. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. C. aer şi sol. toalete. B. Streptomicină. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. B. E. în special în spitale. Sunt afectaţi în special bătrânii. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. Sunt bacterii larg răspândite în natură. C. Tetraciclină. Incinerarea cadavrelor. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. febră. Aerobi. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. B. C. pe plante. urmată de efectuarea antibiogramei. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. Producători de pigmenţi hidrosolubili. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică. Mobili datorită unui flagel nepolar. D. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. ce pot evolua. infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare). E. Referitor la genul Yersinia. D. 3-4 săptămâni. 254. D. Poate supravieţui în medii umede: în băi. Carbapenemi.

În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. aderentă la pereţii eprubetei. 260. B. E. 327 .A. Mici. pot produce infecţii severe. responsabile de infecţii nosocomiale. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. B. 259. condiţionat patogene. Mari. ca saprofiţi. C. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. Referitor la genul Pseudomonas. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. AABTL. La persoanele cu imunitate scăzută. Geloză sânge. Semitrasparente. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. B. pe geloză sânge coloniile sunt: A. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi. E. D. Lactozo-negative. 258.A.S. B. În număr mare. D. Gri.aeruginosa (piocianina de culoare albastră. Cu aspect metalic. Coloniile nu au reflexe metalice. D. Referitor la genul Pseudomonas. C. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. Sunt bacterii saprofite. C. 262. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. Negre. Hemolitice. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. Lucioase. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă. Geloză simplă. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. D. Opace. D. E. având însă numeroşi factori de virulenţă: A. C. Bulion. B. responsabile de infecţii intraspitaliceşti. După incubare 12 h mediul devine vâscos. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. E. B. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. B. 261. E. C.

Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. D.C. 263. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. Testul catalazei este pozitiv. ce lizează elastina. neoplazii). Reacţia oxidazei este negativă. sinuzite). D. etc). Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. E. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. C. D. Ig G. E. infecţii ORL (otite. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. ca saprofit. aminoglicozidele şi chinolonele. C. cateterizări. Mycobacterium leprae 328 . mucoase. endocardite. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. E. ceftazidim. colagenul. poate produce infecţii respiratorii. Oxidează glucoza. B. respectiv fibrina. Reacţia Voges Proskauer este negativă. Hidrolizează esculina. B. La om se întâlneşte pe tegumente. Tematica 12. C. 266. Reacţia oxidazei este pozitivă. ale căilor urinare. infecţii ale tubului digestiv. 264. B. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. IgA şi complementul. 265. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. C. Nu este obligatorie. D. Reacţia roşu metil este negativă. diabet. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. Testul catalazei este negativ. E. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. E. D. Nu hidrolizează esculina. Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. B. imipenem. la unele cefalosporine.

Apă de la robinet contaminată E. 6. 5. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Păsări C. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B. 4. Sunt bacili Gram negativi C. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. 7. Bovine B. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Coloraţia cu albastru de metilen B. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A. Mobili C.Complement simplu 1. Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A. Sensibili la etambutol E. Coloraţia Gram la cald C. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. . Bolnavi D. În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. 3. Anaerobi D. Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Mycobacterium tuberculosis: A. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C. Bacili sporulaţi B. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. Sunt coci Gram pozitivi B.

Mycobacterium phlei D. Mycobacterii saprofite sunt: A. Un antigen solubil. B. 5zile 11. Un antigen solubil. Dezinfectante C. E. 13 zile D. Un antigen flagelar E. 48 ore E. Robert Koch D. Mycobacterium leprae C. 10. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. Mycobacterium leprae 13. Cloramfenicol E. Mycobacterium africanum B. Izoniazidă D. 20-24 ore B. Gerhard Domagk 12. Mycobacterium avium E. C.A. endotoxină C. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. Louis Pasteur C. Carl Linné B. Mycobacterium africanum C. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. Mycobacterium avium 330 . Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. Antiseptice B. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. Ernst Chain E. Mycobacterium tuberculosis B. tuberculină B. Un antigen somatic D. D. Mycobacterium bovis D. 20 minute C. 8. Un antigen capsular 9.

cord factorul D. acid-alcoolo-sensibilitate B. ceruri A. Mycobacterii patogene sunt: A. peptidoglicani E. Mycobacterium kansassii D. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B. cord factorul 17. D B. tuberculoproteinele 18. o rezistenţă crescută la hidratare E. mycobacteriile se vor decolora. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. B. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C. fosfolipide D. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. Mycobacterium intracelulare C. Supravieţuirea M. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A. Mycobacterium leprae B. acid micolic C. fosfolipide B. lipoarabinomananul E. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. o sensibilitate crescută la desicare C. Mycobacterium bovis 14. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. Mycobacterium avium E. 331 . C. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool. în coloraţia clasică Ziehl . tuberculosis în interiorul macrofagelor D. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. ceara D C. acid-a1coolo-rezistenţă D. Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C. Mycobacterium smegmatis 15.Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19.E.

tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. Transmiterea se face pe cale respiratorie. R conopidiforme. galbene B. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C. cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. peritoneală) D. ganglionară. alveolită. verde malahit). infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. numită şancru de inoculare 24. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate. Bacilii se multiplică intracelular. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. prezintă o creştere eugonică: colonii mari. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. coci Gram pozitivi B. bacili de 10 μm D. renală. cu excepţia: A. glicerină. este o afecţiune infecto-contagioasă. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior. poate apare şi prin reinfecţie 332 . cu timp de generaţie de 20 ore D. bacili capsulaţi E. cutanată. bacili mobili C. cu excepţia: A. acidul nalidixic 22. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. B. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. ou. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. osoasă.E. genitală. fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. cu excepţia: A. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. Mycobacteriile sunt: A. are o creştere lentă. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. bacili nesporulaţi 21. meningeală. sunt microorganisme strict anaerobe E. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. legate şi de un status imun scăzut C. cu excepţia: A. separate de perioade de remisiune. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C.

sunt bacili nesporulaţi. Dacă intradermoreacţia la P. În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. se poate face vaccinul BCG 28.P. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E.P. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C. se transmite prin secreţii nazale 333 . flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27.P.B.D este un extract proteic purificat de tuberculină B. în atmosferă de 8-10% CO2 D. de obicei. prin incubare la 0-7°C 26. ciprofloxacină E.D este pozitivă. cicloserină. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. reacţia este negativă. poate fi cultivat pe medii artificiale D. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă. cu excepţia: A. cu extindere în sens apico-caudal 25. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm. induraţie. nu se va face niciodată vaccinul E. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0. cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate.1 mI. necapsulaţi şi imobili C. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29. prin incubare la 137°C C. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici. are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. din leziunile de diseminare postprimară. cu apariţia de edem. P. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D. reactivarea endogenă debutează. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A. având 2 unităţi tuberculină D.D : A. în atmosferă de 35-37% CO2 E.unde concentraţia de oxigen este crescută. bacilii tuberculoşi dormanţi. cu excepţia: A. de la nivelul vârfului pulmonar. îşi pot relua multiplicarea C. D. prin incubare la 50-57°C B.

se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. . coloniile sunt de tip S C. Praf D. sunt strict aerobi E. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. nedureroase D.E. ulcere trofice dureroase B. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. sub formă de macule apigmentare. Picături Pflugge B. 4. Tuberculoza se transmite prin: A. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B. cresc foarte rapid. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. 5. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A.cu urechilor. Sânge C. extensiv. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A. la împlinirea vârstei de 14 ani E. tip R B. Lapte E. pierderea degetelor C. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. cu afectarea nasului. mucoide 334 3. pomeţilor E. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. conopidiforme C. Muşcătura animalului bolnav 2. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B. Leziunile sunt cutanate.

9. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 . efectuarea IDR la PPD E. 10. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B. 8. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D. neregulate şi uscate E. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D.12 saptamani de la infecţie B. IDR la PPD-ul pozitiv. izolarea persoanei bolnave C. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. efectuarea IDR la tuberculină D. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. tip S 6. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. vindecare completa cu disparitia leziunii C. se poate reactiva dupa ani de zile 11. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C. hipersensibilitatea este de tip IV D. e posibila extensia din aproape in aproape D. se formeaza o leziune numita tuberculom E. rezistă luni sau ani în praf B. sunt sensibili la cloramină E. se poate produce prin reinfecţie E. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D. există numai localizarea pulmonara B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. hipersensibilitatea este de tip I C. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. apare hipersensibilitatea la 4.D.

cefalee 14. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A. apar macule apigmentare. nedureroase D. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A.12. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. facies leonin E. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. ronică persistentă peste o lună B. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. agentul etiologic al ciumei bubonice B. apare la adulţi C. apare nevrita D. apar leziuni de tip granulomatos 17. apare în copilărie B. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . subfebrilitate vesperală C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. bacil acid alcoolo rezistent C. apar leziuni granulomatoase extinse C. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. febra ridicata D. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. hemoptizie E. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E.

fosfolipide C. Mycobacterium bovis B. ceruri A. Mycobacterium intracelulare C. Dapsone B. Mycobacterium smegmatis 22.18. Mycobacterium kansassii 21. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . Mycobacterium tuberculosis D. Mycobacterium avium C. clofazimine D. ordinului Ascomycota F. acid micolic 24. Mycobacterium intracelulare B. Mycobacterium leprae E. Tratamentul leprei se face cu: A. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A. familiei Mycobacteriaceae D. genului Mycobacterium C. C. Mycobacteriile strict patogene sunt: A. Mycobacterium kansassii E. Mycobacterium africanum E. cord factorul E. eritromicina 19. inhibă migrarea leucocitelor C. determină leziuni granulomatoase B. familiei Mycobacterium 20. Mycobacterium bovis C. peptidoglicani D. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Rifampicina C. Mycobacterium kansassii B. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. D B. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. Mycobacterium phlei D. vibramicina E. ordinului Actinomycetales E. Mycobacteriile aparţin: B. Mycobacterium phlei D. Mycobacterium avium 23. B.

nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27.alcoolo-rezistenţă B. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici. glicerină. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. este o afecţiune infecto-contagioasă. se colorează cu fuxină concentrată C. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E. necapsulaţi. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. bacili drepţi sau încurbaţi B. nesporulaţi E. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. R conopidiforme. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. verde malachit). agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. coci grupaţi în lanţuri C. ou. Mycobacteriile sunt: A. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. o rezistenţă crescută la desicare E. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B.evoluţie în pusee acute. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D. o rezistenţă scăzută la desicare 26. nesporulaţi 28. galbene. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 . flagelaţi. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B.5-3 microni D. acidul nalidixic 29. separate de perioade de remisiune 30.D. M. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. acid. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. Poate afecta orice organ. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. bacterii cu o lungime de 2. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. În lipsa tratamentului specific. S. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. cu tendinţă la cronizare. este responsabil de necroza cazeoasă E. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25. nu se colorează cu fuxină B. boala este fatală la 50% din indivizi C. facilitează supravieţuirea M.

vesperal E. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33. expectoraţie D. testul catalazei B. meningeală. numită şancru de inoculare D. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. SIDA 35. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. osoasă. Transmiterea se poate face: A. o regiune periferică cu celule Langerhans 34. pe cale respiratorie C. Simptomele tuberculozei sunt: A. bacilii tuberculoşi dormanţi. ganglionară. de la un animal bolnav 32. prin tusea.C. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă. renală. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. peritoneală) 31. se asociază frecvent cu cu infecţia H. transpiraţii nocturne C. strănutul sau vorbitul omului infectat E. din leziunile de diseminare postprimară. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B.V.I. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. o stimulare a imunităţii mediate celular C. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. nu poate apărea prin reinfecţie E. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A.. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E. creştere ponderală 36. genitală. pe cale cutanată B. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. sindrom febril/subfebril prelungit. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. cutanată. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C. testul nitrat-reductazei 339 . prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D.

Transmiterea bolii se face prin contact sexual B. dapsonă C. rifampicină D. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. Niacin-test D. sulfonamide B. penicilină Tematica 13 340 . Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. Testul la bacitracină 37. pomeţilor 41. nedureroase E. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. extensiv. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39. Incubaţia este de 2-10 luni C. induraţie. diametrul este mai mic de 10 mm. cicloserina B. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. rifampicina D.P. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. clofazimin E. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E. sub formă de macule apigmentare.cu urechilor. cu apariţia de edem.C. reacţia este pozitivă B. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E. izoniazida C. Testul oxidazei E. streptomicina E. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. cu afectarea nasului. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. ciprofloxacina 40. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A. Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. Intradermoreacţie (IDR) la P.

oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. E. Bifidobacterium.cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. B. Eubacterium. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. Peptostreptococcus. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. B. cu excepţia: A. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. E. Mycobacterium. Peptococcus.Bacterii anaerobe. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. Peptococcus. Veilonella. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. 341 . C. A. Lactobacillus. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. C. C. 6. Veilonella. Propionibacterium. 300 specii anaerobe. pe mucoase şi tegument C. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. Bifidobacterium. D. 2. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. B. E. Peptostreptococcus. 4. 3. 5. Veilonella. cuprinde peste 30 de genuri. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. D. Propionibacterium. De obicei produc infecţii mixte E. cu excepţia.

C. nu fermentează glucoza. C. D. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. D. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A. B. Veilonella. produsele patologice se recoltează normal B. Peptococcus. 13. cu excepţia: A. nu fermentează zaharoza. este sucroză negativ. fermentează lactoza E. E. cu excepţia: A. 48 h. Eubacterium. incubare se face în aerobioză. însămânţarea se face pe medii simple D. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. fermentează glucoza C. este maltoză pozitiv 12. Streptococcus. Corynebacterium. 10. Eubacterium.5 zile 11. Eubacterium. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 . este maltoză pozitiv. E. C. E. fermentează zaharoza B. fermentează lactoza. D. B. Propionibacterium. Bacteroides. Enterobacter. E. C. E. Bifidobacterium 7. este sucroză negativ D. Peptostreptococcus. Fusobacterium.D. B. Eubacterium. 9. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. 8. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. Peptostreptococcus B. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Veilonella. Lactobacillus. D.

nu prezintă spori D. nu putem afirma că: A. sunt nesporulaţi D. muscular) C. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. produc miros caracteristic C. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. Coloniile sunt fine. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. are efect necrozant şi hemolitic E. Formele vegetative produc enzime D. au capetele rotunjite C. E. Alfa-toxina sau lecitinaza. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. D. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. C. cele mai multe specii sunt imobile 16. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. au capsulă E. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. translucide. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E. B. sunt imobili 17. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. regulate D. sunt bacili cu dimensiuni mici C. cuprinde bacili Gram pozitivi B. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. formează colonii de dimensiuni mari. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B.A. cu excepţia: A. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. 343 . de tip S sau cu aspect rugos E. sunt Gram pozitivi B.

formează colonii de dimensiuni mari. sunt întotdeauna saprofiţi D. sunt bacili Gram negativi B. administrarea de antibiotice C. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele. Tetanolizina care este o hemolizină 23. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. este agentul etiologic al tetanosului B. groşi. administrarea de antispastice 21. E. toxina tetanică are două componente D. Tetanolizina care este o hemolizină 24. cu excepţia: A. nu produc miros caracteristic. cu excepţia: A. Oxigen hiperbar E. sunt întotdeauna patogeni C. C. sunt bacili lungi. sunt mobili 22. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. D. Lactobacillus C. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. prezintă capete rotunjite D. toxina tetanică are două componente D. 20. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. cu capete rotunjite.B. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. Peptococcus B. administrarea de antitoxină (în doze mari. este agentul etiologic al tetanosului B. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. nu au activitate proteolitică. sunt rezistenţi la metronidazol 25. tratamentul chirurgical B. de tip M. nu fac parte din flora intestinală B. toxina tetanică este o endotoxină C. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A. C. toxina tetanică este o exotoxină C. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. cu excepţia: A. pe cale intravenoasă) D. Anaerobii endogeni: A. Clostridium 344 .

Mediul folosit poate fi Shaedler D. toate raspunsurile sunt corecte 31. Toate raspunsurile sunt corecte 27. Bacteriile din genul Clostridium: A. Fusobacterium 26. Gangrena gazoasă C. Clostridium perfrigens determină: A. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Toate raspunsurile sunt adevărate 29. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. Infecţii de tip invaziv E. Determină paralizii musculare E. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Care din următoarele variante este falsă: A. Sunt bacterii Gram negative C. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Sunt imobili D. Toxiinfecţii alimentare D. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B. endocardite E. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Se incubează în lipsa oxigenului E. abcese intraabdominale B. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Bacteroides E. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E.D. colecistite D. Sunt anaerobi endogeni B. Sunt bacili Gram negativi B. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A. peritonite C. Sunt nesporulate D. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Mionecroza B.

300 specii anaerobe. B. D. E. 12 h – 2 zile. 38. E. Colecistite. Fac parte din flora normală a intestinului. C. E. D. 346 . E. C. B. mai puţin: A.3 zile. Peptococcus: habitat în colon. 36 h . Anaerobii endogeni se clasifică în: A. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. Abcese pulmonare. D. 24 h . Eubacterium: habitat în colon. B. cavitate bucală. 37. Septicemii. C. 48 h . Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului. Abcese abdominale. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. 300 specii anaerobe. 33. D. Peste 10 genuri. D. Abcese cerebrale. Peste 40 genuri. E. 35. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. 400 specii anaerobe. mai puţin: A. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. Acnee. C. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. B. Endocardite.4 zile. Peste 40 genuri. Septicemii. B. 200 specii anaerobe. B. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. Peritonite. Bifidobacterium: habitat în colon. C.A. D. Se găsesc şi pe mucoase. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. C. 300 specii anaerobe. Propionibacterium: pe tegument. 34. E. Peste 30 genuri. Lactobacillus cu habitat vaginal. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. cavitate bucală. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Scarlatină C. D. Se găsesc şi pe tegument.5 zile. B. Fac parte din flora normală a stomacului. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Peste 20 genuri. 36.

3-6 zile. Clindamicină D. 44. Dimensiuni de 1-3 microni. E. D. C. 39. 41. 2-3 zile. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. Metronidazol B. B. Gentamicină 42. Translucide. D. 43. C. Cefoxitin E. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. Carbapenemi 347 . Ovali. Rifampicină C. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. Cloramfenicol D. cu excepţia: A. B. 3-4 zile. 3-5 zile. Fine. cu excepţia: A. 1-2 zile. Înconjurate de o zonă de hemoliză. C. Bacili Gram negativi. E. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. E. Regulate.E. D. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. 40. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. Nesporulaţi. Lincomicină C. mai puţin una: A. B. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. Dimensiuni de 5-8 microni. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. Metronidazol B. Opace. 6 h – 1 zi. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice.

Oxigen hiperbar. Lichefiază gelatina. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. C. Încapsulaţi. B. D. Nu sunt zaharolitice. pot fractura oasele. E. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. Nu lichefiază gelatina. Lipsa de oxigen. Nu sunt proteolitice. D. C. D. Lungi şi subţiri. 50. E. necrozate. germinarea nu e favorizată de: A. B. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . Pacientul e conştient. Convexe de tip S. Cu margini regulate. C. Plăgile profunde. tratamentul nu constă în: 348 . B. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A. 46. Contracţiile sunt violente. Cu aspect rugos. D. B. Sporulaţi. Plăgile devitalizate. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. B. C. dureroase. 47. Contractura are loc în hiperextensie. E. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. 48. D. C. Plăgile anfractuoase. 51. Rotunde. C. D. B. De dimensiuni mici. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. Imobili. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede.E. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. Cu capete rotunjite. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Prezenţa de oxigen. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. Monobactami 45. E. 49. E. Nu lichefiază serul coagulat.

B. Deformant. Localizat terminal. 57. Bacili sporulaţi. 4. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. D. 54. D. 55. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Produce hemolizină. C. 3-4. B.5-1. 1. B. E. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. 52.5-3/5-20 microni. care este o neurotoxină cu: A. 349 . 3 serotipuri. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). B. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. Are nevoie de anaerobioză strictă. D. Localizat subterminal. E. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. C.A. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne.5-6/8-30. Cultura are miros de corn ars. E. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. Se face identificarea biochimică. legume. fructe). D. 0.5/3-20 microni. E. C. gelatinază B. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. Localizat central. C. 56. C. E. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. B. Se cultivă pe geloză sânge. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare). Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. 53. Fermentează glucidele. Localizat codal. Bacili mobili. Clostridium botulinum nu sunt: A. D. 6-8/10-30. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. Se produce toxina botulinică. C. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A. D.5/7-30. Bacili Gram pozitivi. Bacili cu capete rotunjite. Bacili scurţi.

B. 90%. 10 minute. Peptococcus. D. 15 minute. E. A. 61.B. B. C şi D. D. C. Corynebacterium spp D. 10%. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A. 5 minute. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. B. 20 minute. 59. F şi G. 80%. D şi F. C. B. C. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. 3 minute. C. F şi G. E. 8 serotipuri. sunt rezistenţi la lincomicină. 40 minute. D. C. C. B. D. 5 serotipuri. E. 12 serotipuri. D. C. 1 oră. E. timp de: A. Bacteroides. E. Eubacterium. sunt sensibili la metronidazol B. Complement multiplu 1. D. Bifidobacterium E. 30%. E. D. 10 serotipuri. B şi E. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. 2 ore. B. 60. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. 10 minute. 58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A. 60%. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. Veilonella C. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . Fusobacterium 2. Peptostreptococcus. 20 minute. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. Pentru distrugerea sporilor de Cl.

mobili 8. E. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. C. cele mai multe specii sunt imobile. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. mate. perioada de incubaţie este de 24 de ore. regulate D. deformant D. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. B. putem afirma: A. de tip S sau cu aspect rugos E. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . 7. lungi şi groşi. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor. sunt producători de betalactamază 3. sporulaţi. sunt bacili cu dimensiuni mari. sunt sensibili la aminoglicozide E. C. coloniile sunt fine. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. cuprinde bacili Gram negativi. translucide. cu sporul subterminal. sunt deseori pleomorfe D. neregulate D. sunt nesporulaţi. Fusobacteriile: A. Gram negativi B. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. Genul Clostridium: A. sunt bacterii lungi B. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. sunt bacili scurţi E. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. B.C. formează colonii de dimensiuni mari. au capetele ascuţite C. coloniile sunt fine. cu capetele rotunjite C. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. D. putem afirma: A. cultivă în strictă anaerobioză 5. coloniile nu au zonă de hemoliză E. au capetele rotunjite 4. cultivă în aerobioză 6. încapsulaţi E. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. sunt întotdeauna saprofiţi E. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. nu produc răspuns caracteristic E.9. sunt bacili lungi. sunt mobili 11. formează colonii de dimensiuni mari. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. contracţiile cuprind treptat musculatura D. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13. contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. sunt întotdeauna patogeni. Produc infecţii de tip invaziv 352 . de tipM B. nu au activitate proteolitică D. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. tardiv apare trismusul C. dureroase. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. Sunt bacili Gram negativi C. prezintă capete drepte D. Sunt nesporulaţi D. Sunt bacili patogeni Gram negativi C. fac parte din flora normala a intestinului B. pot fractura oasele E. contracţiile sunt nedureroase E. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. contracţiile sunt violente. Sunt bacterii anaerobe B. 14. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. Sunt coci Gram pozitivi E. Clostridium tetanii: A. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. groşi C. sunt bacili Gram negativi B. Sunt sporulaţi 15. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12.

este o toxiinfecţie alimentară B. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . este un bacil Gram pozitiv sporulat B. Este o specie patogenă E.D. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. este un tratament complex C. Este un bacil aerob 21. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. Patogenitatea este dată de endotoxine E. nu fermenteaza glucidele C. are o incubaţie de 7 zile C. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. se manifesta cu febră inaltă 18. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. sporii pot contamina carnea şi legumele C. 17. este exclusiv antitoxic D. produce o neurotoxina termostabilă D. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. produce hemolizina D. produce enzime proteolitice B. se administrează antibiotice D. este produs de o bacterie aerobă B. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. Botulismul: A. combina tratamentul chirurgical. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A. imobili E. antibacterian si antitoxic. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. este exclusiv chirurgical B. Tetanosul: A. se trateaza chirurgical D. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16. se trateaza cu ser antitoxic E.

Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. Gram pozitivi şi Gram negative. C. 27. 24. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. Nu produc infecţii mixte. D. mortalitatea este redusă fara tratament 25. Anaerobii endogeni: A. apare paralizia muşchilor feţei 23. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. tetanosul se remite spontan fara tratament E. E. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. Cuprind numeroase specii bacteriene. E. B. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. B. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. Fac parte din flora normală a stomacului. B. D. 28.22. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili. patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D. Anaerobii endogeni: A. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. la debut apare trismusul C. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. 26. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A. C. Coci Gram pozitivi sunt: 354 . Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. E. C. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. Se găsesc şi pe tegument. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. Fac parte din flora normală a intestinului. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. bilă. Se găsesc şi pe mucoase. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E.

Eubacterium poate determina infecţii biliare. D. pulmonare. 29. Veilonella. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. C. 33. Au habitat în colon. C. E. B. Bacteroides poate produce colecistite. C. Sunt bacili Gram pozitivi. C. D.A. Lactobacillus. E. Eubacterium. orofaringiene. 34. D. Peptococcus. cerebrale. Bifidobacterium poate produce acneea. D. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. Propionibacterium poate produce acneea. E. Eubacterium. D. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. Fusobacterium. E. E. B. Propionibacterium are habitat în colon. Propionibacterium se găseşte pe tegument. Pot produce infecţii pulmonare. Au habitat în duoden. C. Fusobacterium nu poate produce septicemia. Peptostreptococcus. Pot produce abcese. Lactobacillus are habitat vaginal. 30. B. Pot produce infecţii biliare. Lactobacillus. D. Pot produce infecţii polimicrobiene. Au habitat în cavitatea bucală. Veilonella: A. Bifidobacterium. E. B. Sunt bacili Gram negativi. Au habitat în colon. Bacteroides poate produce peritonite. C. Peptostreptococcus: A. 32. Bacili Gram pozitivi sunt: A. 31. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. C. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. B. 355 . B. B. Peptococcus. D. Fusobacterium are habitat în colon. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. Propionibacterium.

Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. Cuprinde puţine specii. 35. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale.2 zile. E. 36. E. Peritonite. imipenemi. 39. B. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. Sânge pentru hemocultură. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). 356 . B. C. D. C. D. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. E. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. C. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . E. D. carbapenemi. Puroi. Abcese abdominale. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. C. 38. 37. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. C. B. B. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. B. D. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. Exudat faringian. Infecţii asociate tumorilor maligne. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. Exudat nazal. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. Septicemii. E. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. oralis. 40. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare.melaninogenicus. D. B. D.timp de 12 h.E.oralis. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală.melaninogenicus şi B. Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. E. Incubarea se face în anaerobioză. Lichid peritoneal. Cuprinde foarte multe specii. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. C.

E. De dimensiuni mari 3-8/0. în materii fecale. Deseori pleomorfe. În anaerobioză. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. Antibiograma nu este obligatorie. Înconjurate de o zonă de hemoliză. E. C. C. C. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. D. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. Lungi. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. B. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani). Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide. C. De dimensiuni mici 1-3/0. Cu dimensiuni de 3-6 microni. B. 46. D. Sporulaţi. E. Scurte. E. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază. Fine. E. D. Cu dimensiuni de 1-3 microni. Gram pozitivi. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. Sporii se găsesc pe sol. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. 42. C. cloramfenicol şi cefoxitin. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE. B.5 microni. C. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. 47. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. Pe mediul geloză sânge.41. Cu capetele ascuţite. Opace. Regulate. 45. D. 357 . B. 43. D. Rareori pleomorfe. Ovali. Gram negativi. Pe mediul geloză chocolat. E. D. B. Mulţi sunt sensibili la lincomicină. Translucide. 44. Genul Clostridium prezintă bacili: A. B.2 microni. Pe mediul Schaedler. B. C.

Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . B. Secreţie uretrală. Cu sporul deformant. B. C. Cu capete rotunjite. Imobili. D. Secreţie vaginală. 53. Nesporulaţi. dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. E. Secreţie otică. 50. D. Neîncapsulaţi. 48. cu margini regulate. D. Sânge. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase.D. C. Subţiri. Groşi. 51. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. C. Lungi. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. lichefiază gelatina şi serul coagulat. E. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât. D. cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. Sporii germinează. E. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. 49. Plăgile profunde. rotunde. Puroi. cu producerea de enzime. C. B. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). producându-se o infecţie severă. perfringens sau alte specii de clostridii. proteolitice. E. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. 52. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. Scurţi. C. muscular). B. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. E. B. Formează colonii de dimensiuni mici. Cu sporul subterminal. D. E. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. cu efect necrozant şi hemolitic.

Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. B. E. 57. Groşi. 54. Toxina tetanică este o exotoxină. D. E. B. D. anfractuoase. Pacientul e inconştient. D. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. B. C. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină. Scurţi. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. C. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. Perioada de incubaţie este 4-5 zile. Lungi. Contractura are loc în hipoextensie. E.2 săptămâni. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. Perioada de incubaţie este 6-7 zile. E. Mobili. E. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. C. prezenţa de oxigen. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. C. C. Administrarea de antitoxină în doze mici D. 55. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. 58. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. C. 56. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate.3 săptămâni. Toxina tetanică este o endotoxină. 359 . D. E. devitalizate. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică.A. Germinarea e favorizată de plăgile profunde. B. dureroase. Tetanolizina este o hemolizină. B. D. Mortalitate: 20%. B. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Contracţiile sunt violente. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată.

E. 61. Scurţi.000 morţi în 1992 la nivel modial. C. pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C. Produce peptidaze. 64. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. C. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. În cazul tetanosului. C. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Administrare de oxigen pe mască D. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion).2 per milion). tratamentul constă în: A. D. Se cultivă pe mediul Tinsdale. D. D. Se face identificarea biochimică. Are nevoie de anaerobioză strictă. C. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. E.2 per milion). Cu capete rotunjite. D. În SUA 50 -70 cazuri(0. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0. Produce gelatinază. Gram pozitivi. D. B. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. Mobili.59. 60. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. C. B.000. Boala e rară în ţările dezvoltate. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. Produce hemolizină. În cazul Clostridium tetanii . Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. Lungi. E. Cultura are miros de corn ars. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. E. În cazul Clostridium tetanii. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură. B. 62. 63. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. Se cultivă pe geloză sânge. B. B. 360 . În cazul tetanosului. B. E. Se cultivă pe mediul Robertson. E. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. Fermentează glucidele.

5-1. C. Toxina este termolabilă. Clinic. B. Poate prezenta un spor localizat terminal. Despre patogeneza la Clostridium botulinum.65. C. D. E. B. 69. 70. Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. deformant. B. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). Diplopie. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. putem afirma următoarele: A. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. putem spune următoarele: A. Pacientul este inconştient. legume. 68. B. Sporii contaminează alimentele (carne. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute. D. C. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. B. C. Poate prezenta un spor localizat central. D. E. E. C. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. deformant. putem spune următoarele: A. D. Strabism. Vorbire dificilă. Are dimensiuni de 0. Sporul nu se transformă în forma vegetativă. E. E. Se produce toxina botulinică. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. 66. Miopie. Pacientul este conştient. fructe). 67. Poate prezenta un spor localizat subterminal. D. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. E. Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. Pacientul este afebril. C. D. E. Referindu-ne la Clostridium botulinum. B. deformant. Serotipurile A. Rezultă paralizia flască.5/3-20 microni. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. F provoacă botulismul la om. B. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni. Disfagie. Mortalitate: 20% 361 . după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. Referitor la Clostridium botulinum. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie.

botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A. Transparente. D. E. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. B. B. Genul Treponema. botulinum produce lipază. B. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. 74. De aproximativ 1 mm diametru. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. E. C. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. C. Există şapte tipuri serologice: A. 73. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. C. F.Treponema pallidum. D. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice. C. Semitransparente. C. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A. Se face în anaerobioză strictă. E. D. 72. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . E. B şi E. D. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. E. B. Pentru distrugerea sporilor de Cl. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. Clostridium. Opace. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. Pentru distrugerea sporilor de Cl. De aproximativ 3 mm diametru. D. Genurile Chlamidia. Tematica 14. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. D. timp de 20 minute. timp de 10 minute.71. B.

Sifilisul nu este o boală specifică omului B. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. foarte specifice. Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. albuminǎ sericǎ C.1-0. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. comune tuturor treponemelor. cu adaus de substanţe reducătoare. caracteristice treponemelor nepatogene 6. Sunt bacterii spiralate. Antigene ale corpului bacterian.2 diametru E. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. treponemele apar albe. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4. Antigene de suprafaţǎ. utilizate în reacţia de fixare de complement C. Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C. Sunt bacterii spiralate lungi C. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. foarte specifice. La examinarea în câmp întunecat. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D. caracteristice treponemelor patogene D. subţiri 6-15 microni lungime/ 0. Antigene ale corpului bacterian. Sunt bacterii spiralate subţiri B. Sunt formate din spire neregulate D. refringente. Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. În medii lichide adecvate. vitamine. Cuprinde doar specii patogene B. strǎlucitoare D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A.1. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Antigene proteice. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. Cuprinde doar specii saprofite C. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 .

Erupţie tegumentară maculo-papulară C. Apare un rash maculo-papular cutanat C. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ. C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A. coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. Imunoflorescenţa directǎ C. Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D. Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. E. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 .C. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Microscopia în câmp întunecat B. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E. Nu se colorează Gram 12. Afectare hepaticǎ 11. Leziunea este dureroasǎ. Imunofluorescenţă indirectă E. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. Coriza luetică B. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. Microscopie optică. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B.

Testul nontreponemic VDRL este un test de screening.B. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15.: A. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. Este o reacţie de fixare de complement C. rapid şi simplu D. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. B.R. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. Pot fi efectuate cantitativ. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E.L. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 . E. cu prezenţei undei de antigen 16. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13.treponemice: A. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. rapid şi simplu B. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E.D. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. C.

Extracelulare C. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Testul catalazei 24. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Nu produc leziuni caracteristice D. Gram pozitive B. Se manifestǎ prin febrǎ. greaţǎ E. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. Mycobacterium avium C. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Treponema carateum B. Nu posedă peptidoglican E. Treponema pallidum 366 . tahicardie. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E. Metoda ELISA C. Imunofluorescenţă E. Agetul etiologic al sifilisului este: A. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. dureri osoase. Mobile 23. cefalee. Detectarea antigenului B. Metoda PCR D. Apare la numai la gravide 22.D. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ. Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C.

geloză sânge 28. La 2 . se colorează în coloraţia Gram 27. fără tratament D. trichomoniaza B. culturi celulare E. sunt rezistente la uscăciune B. medii artificiale B. Mycobacterium bovis 25. candidoza D. este formată din spire regulate C. testicul de iepure D. ou de găină embrionat C. săruri de bismut D. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E. numită şancru dur 30. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală. este imobilă. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. datorită spirelor D. E. secundar şi terţiar B. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. este o boală venerică cu declarare obligatorie C. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. are loc în trei stadii: sifilisul primar. Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. se caracterizează prin vindecare spontană. Klebsiella ozenae E. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A. sunt rezistente la penicilină 29. sunt rezistente la dezinfectante. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . herpesul genital E. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. Treponemele pot fi cultivate pe: A. perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. este dureroasă B. SIDA 26.D. gonoreea C.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A. adenopatie.

treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A. Treponemele sunt în număr foarte mic D. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. Chlamydiaceae D. În sifilisul secundar. În sifilisul primar. gentamicina E. Chlamydia psittaci E. cu excepţia: A. la nivelul pielii. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. leziuni ale mucoaselor C. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate. Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. ficatului. cefepim D. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33. Chlamydia B. au perete celular rigid C. În această perioadă pacientul este contagios 32. Chlamydiile fac parte din familia: A. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome). ceftobiprol B. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35. oaselor. Chlamydia pneumoniae 36. se divid prin diviziune simplă. Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. posedă ribozomi B. cu excepţia: A. Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. penicilina C.E. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. în cazul şancrului de inoculare. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. streptomicina 34. cu excepţia: A. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. binară 368 . Chlamydiales C.

J. sunt sensibile la antibiotice 37. nu posedă ARN E.E. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii.F. bronşite D.I. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie. pneumoniae în serul pacienţilor C.I.H.H.J. rezistent în mediu extracelular D. cu excepţia: A. cervicita cu evoluţie subacută.H. Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE). serotipurile D. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38. uretrite C.F. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C. conjuntivite E.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem.D. Chlamydiile sunt mobile. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B.K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului. serotipurile D. Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A.E. faringite B.E. coloraţia Gimenez 41.G. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR). serotipurile L1. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 .I. contagioasă care poate duce la orbire C. de 300-400nm C.H. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B. pneumonie 39. serotipurile D. boală inflamatorie pelvină.F. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic.J. metoda cu lugol E. coloraţia Del Vecchio B. disurie. E. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A.G. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40. uretrită sau rectită D. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A.E. pneumonia nou născutului.I.J.G. care se poate complica adeseori cu salpingite. de 800-1000nm B. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii.F.K produc la femei vaginită. serotipurile D.K produc cervicită. menoragii. sinuzite E. o keratoconjunctivită cronică. imunofluorescenţa D.K produc trachomul. cu excepţia: A.L2.G. coloraţia Gram C. cu o evoluţie strict intracelulară.

Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. care produce uretrită non-gonococică D. rifampicina D. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 .D. Mycoplasma pneumoniae.urealyticum. vaginită E. Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. Ureaplasma urealyticum. cu excepţia: A. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. rifampicine E. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. Mycoplasma hominis. care produce pielonefrită. care produce uretrită non-gonococică C. cu excepţia: A. stare febrilă postpartum 46. necesită medii suplimentate cu colesterol. precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. azitromicina B.8 microni) C. pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B.2-0. fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. traheobronşită. macrolide B. au perete celular D. doxiciclina C. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. boală inflamatorie pelviană. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. Mycoplasma genitalium. fac parte din clasa Mollicutes B. prin raclare uşoară (celule epiteliale). eritromicina E. Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42. sunt cele mai mici bacterii (0. Poate produce faringită. care produce dismenoree. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. cu excepţia: A. Mycoplasma hyopneumoniae. sunt bacterii pretenţioase. vizibile cu lupa D. tetracicline 43. glicopeptide D. 47. penicilina 44. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. Formează colonii mici. 100-300 microni diametru. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. care produce infecţii respiratorii B.

penicilinele C. Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C. penicilinele şi cefalosporinele B. Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E. D. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. B. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. polimixinele 50. cefalosporinele D. boală inflamatorie pelviană.20% la persoanele active sexual C. În reacţia de fixare a complementului. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial.C. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. în centre specializate 52. tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . stare febrilă postpartum şi postabortum. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51. cu excepţia: A. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. În infecţiile genitale. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. Portajul de Ureaplasma este de 15%. căpuşe D. macrolidele B. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. aminoglicozidele E.

macrolidele şi lincosamidele E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E. Tratamentul se poate face cu: doxiciclină. Bacterii sunt formate din spire neregulate D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A. Treponema carateum D. ciprofloxacin Complement multiplu 1. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C.1-0. care uneori trece neobservată D. glicopeptidele şi polimixinele D.C. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D. produce tifosul exantematic B. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C.C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. subţiri 6-15 microni lungime/0. Treponema pallidum B. cloramfenicol. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane.F. Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E. Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. sărăcia C. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 .2 diametru B. Cuprinde bacterii spiralate. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. produce tifosul exantematic B. chinolonele şi fluorochinolonele 53. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră.). Treponema porcinum 2. Treponema berlinense E. lipsa de igienă. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Treponema pertenue C. Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A.

albuminǎ sericǎ D. treponemele apar refringente. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. B. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. T. strălucitoare. Cardiolipina. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. Sensibile la sǎruri de mercur E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A. Cardiolipina. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A. Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. foarte specifice. La examinarea microscopică în camp întunecat. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. E. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. Sensibile la uscǎciune B. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ.pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. caracteristice treponemelor patogene D. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. vitamine. fǎrǎ tratament 9. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 . pallidum E. Rezistente la săruri de arseniu 6. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A. Sensibile la dezinfectante D. Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. 4. Antigene de suprafaţǎ.C. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. Antigene ale corpului bacterian. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare. Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi.

Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. C. Keratita interstiţială C. Erupţie maculo-papularǎ C. mai frecvent la pubertate B. leziunile având contagiozitate crescută 12. Dinţi Hutchinson 14. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. 374 . D. Tulburǎri neurologice E. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. B. Leziunile se numesc sifilide C. Dinţi Hutchinson 15. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. 50% cǎtre faza terţiara E. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. Gome tegumentare D. 25%cǎtre faza terţiara 11. 25% cǎtre un sifilis latent. Icter D. Dupǎ vârsta de 2 ani. E. Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. D. Poate apare hepatosplenomegalie. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ.A. Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. C. 25% cǎtre un sifilis latent. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. Coriza lueticǎ B. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B.

Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. 375 . În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A.B. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. Este o reacţie de fixare de complement D. E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C. nu pot fi efectuate cantitativ 19. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. VDRL şi RPR sunt numai teste calitative. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. C. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. VDRL şi RPR sunt teste de screening. D. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D.

TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. determină boala diareică acută E. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. produce uretrită la barbati D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. au dimenisuni foarte mici. este sensibilă la penicilină D. sunt bacterii extracelulare B. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A. produce rash cutanat 26. se coloreaza Gram D. formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. se cultivă pe medii simple 24. semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C. nu se diagnostichează imunologic C. cresc pe medii de cultură uzuale E. Rezultatul pozitiv (1-4+). vindecată (anticorpi anamnestici) E. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. au perete celular C. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Rezultatul pozitiv (1-4+). se transmite pe cale aeriană 376 . sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. 150-250 nm B. produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. sunt imobile 25. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. produce trachomul B.D. formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. neinfectaţi E.

cultivarea e diagnosticul de rutină D. transmisa de păduchele de corp C. cervicale B. Bacteriile din genul Rickettsia: A. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A.B. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28. diagnosticul este serologic 31. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30. E. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C. cultivarea pe medii simple 377 . Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. clinic se manifestă prin febra. mialgii. C. D. sunt paraziţi intracelulari B. se transmite prin păduchele de corp 32. se pot găsi şi extracelular C. tratament de elecţie este tetraciclina 33. se cultivă pe medii artificiale D. se transmite pe cale aerogenă E. produce tifosul exantematic C. produce febra butoanoasă B.uretrale.rash D. cresc numai pe culturi celulare E. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29. Ricketsia prowatzekii: A. examenul microscopic C. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. se transmit pe cale sexuala B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. infecţia se însoţeşte de febră C. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D. Rickettsia ricketsii: A.

nu sunt cultivabile pe medii artificiale D. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. dură D. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. adenopatie regională masivă. adenopatie regională. sunt bacterii spiralate B. lues E. şancru nedureros. Rar prin picături Flugge 37. Este un organism foarte fragil în mediul extern. Se manifestă prin şancru E. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. care dispare după 2 săptămâni B. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. Este produs de Treponema pertenue E.D. Se poate transmite transplacentar E. Uneori prin insecte hematofage D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . uretrită B. şancru moale. diagnostic serologic 34. cu abcedare şi fistulizare E. Apare după o fază de latenţă aparentă 35. dureros C. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. cervicită D. sifilis 38. B. se coloreaza Gram C. şancru C. gome sifilitice 39. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A. Leziunea primară se numeşte şancru dur B. Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. fără tratament D. diagnostic imunologic E. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. rezistă relativ bine la uscăciune E. C.

de progresie şi de flexie 45. Treponema Reiter E. Treponema carateum C. Treponemele sunt sensibile la: A. arseniu D. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. Leziunile caracteristice se numesc gome D. Treponema pallidum B. comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 .1-0. Treponema phagedenis 44. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0. nu se colorează în coloraţia Gram C. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. se transmite transplacentar B.40. se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. temperaturi peste 42°C B. în jurul axei. Antigene proteice. D. bismut. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A. Poate apare micropoliadenopatie 41. nasul “în şa” E. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. de pendulare. apar leziuni la nivelul mucoaselor B. prezintă mişcări active. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. temperaturi sub 38°C 46. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A. Leziunile nu sunt contagioase E. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. dezinfectante C. Treponema pertenue D. Sifilisul congenital: A. săruri de mercur. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. leziunile sunt contagioase E.2 diametru B. penicilină E. gome tegumentare 43. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. apar leziuni ale sistemului nervos central C. sunt bacterii spiralate.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C.S C.2 Tematica 2.M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 . Fiziologie bacteriană.

1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C. Flora saprofită şi rolul benefic C. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 .S.3 Tematica 3:Patologie.M.S. C. infecţia bacteriană.M. C.

Antibiotice.4 Tematica 5. clasificare.M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 . mecanisme de acţiune C.S C. Definiţie.

M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.S C.

Brucella C.S. genul Neisseria C.M.6 Tematica 7: Coci Gram negativi.M. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 . C.S. C. Bordetella. 1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus.

Corynebacterium diphteriae C. C. 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio. Helicobacter C.S.M.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. Campylobacter.S. 1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 . C.M.

8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.S 97 A C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .

C. 1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 .S. 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe.S.M. C. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. Mycobacterium leprae C.M.

M. 1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .Treponema pallidum C.10 Tematica 14:Genul Treponema.S. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful