MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

nucleul B. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. regnul eucariote D. Protista. D. E. peretele celular E. Neisseria meningitidis E. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). protozoare. regnul Monera. Staphylococcus aureus B. conferă caracterul de celulă diploidă. are o lungime de 2-4 mm 42. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. regnul animal. Alegeţi răspunsul fals: A. fungi. sporul D. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. regnul procariote. regnul animal şi regnul Protista (alge. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. regnul animal şi regnul vegetal B. 43. protozoare. citoplasma C. Metaphyta. molecule organice şi anorganice D. bacterii) 44. Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. regnul animal. Streptococcus agalactiae 41. ribozomii 39. Animalia C. care studiază bacteriile C. cromozomul are formă lineară E. peretele celular conţine peptidoglican C. care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. citoplasma conţine apă. este o ramură a biologiei. bacterii) E.38. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9). În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . Ce studiază microbiologia? A. nucleoidul conţine ADN B. Streptococcus pneumoniae C. este o ramură a biologiei. prezintă membrană nucleară B. vegetal şi regnul Protista (alge. fungi. Streptococcus pyogenes D. bacteriei C. este format dintr-un singur cromozom D. Regnurile lumii vii sunt: A.

Helminţii sunt organisme: A. Virusurile sunt microorganisme: A.celule eucariote E. micologiei B. virusuri. C.celule procariote 48. Louis Pasteur 47. unicelulare cu membrană nucleară E. multicelulare 9 . acelulare D. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera. eucariote B. F. D. Lejeune C.celule eucariote C. acelulare D.A. prioni. eucariote 49. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A. acelulare D. bacterii. multicelulare C. Identificaţi corespondenţa corectă: A. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. E. Carl Linné D. Bacteriologia studiază microorganisme: A. fungi. regnul Animalia şi regnul Plantae 45. helminţi. Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. B. procariote C.celule procariote D. procariote E. unicelulare B. Gregor Mendel E. J. unicelulare B. bacteriologiei D. taxonomiei E. Galton B.microorganisme eucariote B. procariote C. parazitologiei C. virusologiei 46. de dimensiuni nanometrice 50.

formă spiralată –spirili C. în ciorchine . „racheta” D. Bacteriile sunt: A. în diplo.stafilococi 55. bacili cu capete drepte 57. în spirale –cocobacili E. protiste inferioare C. „bob de cafea” C. Bacteriile din sp. Actinomyces sunt: A. stafilococi E. eucariote D. acelulare E. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri. diplobacili C. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A. protiste superioare B. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. în lanţ. „litere chinezeşti” 56. în ciorchine – streptobacili B. spiralate C. vibrioni B. protozoare 52. „ pişcot” B. cu formă de bob de cafea D. de dimensiuni nanometrice 51.streptococi D. formă sferică – coci B. cu formă de virgulă 54. streptococi D. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A.stafilococi D.vibrioni C. sferice B. formă de bastonaş – stafilococi E. Bacteriile sub formă de bacili sunt A. „virgulă” E.E. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. coci cu aspect de bastonaşe 10 . cu formă de bastonaş E.

spirili falşi E. 0. stafilococii D.B. cu perete rigid B. streptococii D. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. E. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. spirochete fixe. 0. Bacillus anthracis este o bacterie: A. cum ar fi Treponema pallidum 61. stafilococii B. cu perete rigid D. gonococii 63. D. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B. saprofiţi. streptococii 62. C. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. gonococii B. au membrana nucleară C. pneumococii C. nu au perete celular D. spirili adevăraţi. spirili adevăraţi.6-1 μm C.6-1 nm B. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A. foarte rezistente 11 . 2 – 5 nm D. Cocii au diametrul de aproximativ: A. meningococii E. au perete celular B. spirochete saprofite. 0. în general saprofite. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. grupată în ciorchine E. nu au ADN E.6-1 mm 59. în general patogeni C. meningococii C. 2 – 5 μm E. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. gonococii E. cu aspect de litere chinezeşti D.

Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A. Bacillus anthracis E. în nucleul celular C. Prin meioză 12 . Vibrio cholerae 69.64. sunt: A. Treponema pallidum 70. spirilii D. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A. într-o moleculă de ADN circular E. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. mitocondrii D. spirochetele B. factorilor de mediu B. plastide E. fenomenul de germinare 65. antibioticelor 66. saprofite. Treponema pallidum E. Diviziunea celulară la bacterii este: A. stafilococilor C. Bacteriile cu mai multe ture de spire. Bacteriile au informaţia genetică: A. antibiogramei D. streptococilor B. anticorpilor E. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. aparatul Golgi 68. lizozomi B. diapedeză C. Ribozomii au rol în: A. macrofagelor C. Mycoplasmelor D. sub formă de ADN ribozomal B. fagocitoză B. vibrionii C. în timpul diviziunii celulare D. sinteză proteică D. ribozomi C. sinteză lipidică E.

Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. citoplasmă cu ribozomi. membrana citoplasmatică. perete celular. membrană citoplasmatică. fimbri. nucleoid C. porilor nucleari 72. peretului celular B. nucleoid. flageli 73. nucleoid. nucleului E. mitocondriilor D. perete celular. C. nucleoid. D. perete celular D. citoplasmă. capsulă. nucleoid. nucleoid. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. cili. perete celular. citoplasma. capsulă. perete celular C. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A. membrană citoplasmatică. citoplasmă. nucleoid E. perete celular C. nucleoid 75. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. nucleoid E. citoplasmă cu ribozomi. spor. flageli. membrană citoplasmatică. membrană plasmatică. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. nucleu. capsula. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. membrană celulară. capsulă. perete celular.B. nucleoid D. membrană celulară. nucleoid. flageli. citoplasma. capsulă B. E. perete celular. membrana celulară. capsulă. nucleoid D. Ribozomi D. perete celular 76. citoplasma. citoplasmă cu ribozomi. citoplasmă. perete celular. capsulă. citoplasmă. membrana celulară. membrană citoplasmatică. nucleoid E. membrană plasmatică. perete celular D. perete celular C. capsula. ribozomilor C. citoplasma. perete celular. nucleoid E. membrană plasmatică. perete celular. citoplasma. ribozomi. cili. spor B. ARN bacterian 13 . pili 74. Plasmide C. citoplasmă cu ribozomi. ADN mitocondrial B. citoplasmă. fimbri. citoplasma. spor. perete celular B. citoplasmă. capsula. capsulă. capsulă. capsula B. nucleoid. nucleu. nucleoid. pili. capsulă.

mobile E. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E. ADN capsular 77. spirilii adevăraţi B. cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. iar intracitoplasmatic ARNm. incluzii cu metafosfati.E.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. cu perete flexibil D.incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B. iar informaţia este copiată pe ARNm. Aceste structuri sunt: A. sunt: A. Bacteriile cu mai multe ture de spire. incluzii cu metafosfati. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. iar informaţia este copiată pe ARNt. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. Treponema pallidum 14 . rezistenţa la Penicilina C. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. spirochetele C. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. rezistenţa la antibiotice 78. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. saprofite.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport. iar informaţia este copiată pe ARNt. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. sinteza de exotoxine D. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C.

roşu C. la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. participă la diviziunea celulară B. în urma coloraţiei Gram. negru D. violet 15 . Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. cu o grosime de 15-20 nm B. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. prezintă plasmide 84. sinteza peretului celular C. se prezintă pe frotiu de culoare: A. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. Toate afirmatiile sunt false 82. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. verde B. Bacteriile Gram pozitive. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. generarea energiei celulare 83. barieră osmotică B. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. formarea septului de diviziune E. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A. galben E. sinteza proteică D. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D.81. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D.

Bacteriile Gram negative. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A. sunt structuri multiple. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. negru 88. filamentoase. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E.87. procesului de conjugare sexuală E. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. violet E. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. galben B. în urma coloraţiei Gram. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. sunt structuri multiple. au rol în locomoţie E. verde C. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). apar mai ales la bacteriile Gram negative E. reprezintă factori de patogenitate C. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. proteinelor ciliare. se prezintă pe frotiu de culoare: A. rigide fara rol in locomoţie B. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. scurte D. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. filamentoase. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. sunt structuri drepte. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. rigide 92. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. roşu D. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C.

capsula. un strat polipeptidic care înveleşte celula C. să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. un halou necolorat în jurul celulei E. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. formarea fusului de diviziune 94. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Staphilococcus aureus 98. poate fi capsula flexibila . formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. capsulă 17 . aderarea la structurile celulare ţintă B. este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. este învelişul extern al unor bacterii B. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. să adere la structurile celulare ţintă 95. are funcţie antifagocitară importantă C. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A. crearea unui canal de conjugare D. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. Haemophillus influenzae C. filamente mici negre în interiorul celulei B. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A.93. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. Clostridium perfringens D. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. transferul de material genetic C. Structura facultativă a bacteriilor. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. o sferă colorată în interiorul celulei D. să manifeste mobilitate E. Streptococcus pneumoniae B. Neisseria meningitidis E.

aşezare subterminală. Genul Corynebacterium 103. aşezare centrală – Clostridium tetani C. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. spor pili forma vegetativă cili 100.Bacillus anthracis B. Genul Streptococcus D. E. Genul Streptococcus D. este forma de rezistenţă a bacteriilor B. în condiţii prielnice. Genul Escherichia E. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. Genul Corynebacterium 104. C. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A.B. Genul Vibrio C. Genul Bacillus B. aşezare terminală. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. aşezare centrală – Bacillus cereus E. Genul Staphylococcus B. Genul Clostridium E. capsula.Clostridium tetani 18 . Genul Neisseria C. Învelişul extern al unor bacterii. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. poate fi de mai multe feluri: A. D. sintetizeaza proteine D. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B.

Virusurile B. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Mucegaiuri – înmugurire D.cicluri de viaţă complexe E. Bacteriile C. În regnul Protista intră următoarele: A. Nu au nucleu: A. Helminţi 6. Protozoarele E. Levuri – mitoză C. Mitocondriile sunt prezente la: A. Protozoarele 2. Virusuri B. Prionii 3. Bacteriile C. Helminţii . Fungii D. Bacterii C. Virusurile B. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A. Helminţii 4. Virusurile D. Protozoarele E. Protozoare E.Complement multiplu 1.replicare binară B. Bacteriile C. Bacteriile . Prionii D. Levurile 5. Protozoarele E. Fungi D. Fungii B. Fungii D. Bacteriile C. Helminţii E. Nucleu de tip eucariot au: A. Virusurile B.

Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. celule de tip eucariot. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Fungii .perete rigid ce contine chitina 9.nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. Protozoarele . Celula procariotă . Celula eucariotă . Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Fungii . Bacteriile . aparat Golgi 20 . Celule procariote . Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. Protozoarele . Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A. Care sunt asocierile false: A. Fungii . Virusurile .membrana flexibila E. Bacteriile . lizozomi. celule de tip procariot. Bacteriile .perete rigid ce conţine peptidoglican D. cu organizare superioara C. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu. Care sunt asocierile adevarate: A. Care sunt afirmaţiile false: A. fara membrană nucleară.7.nucleoid. cu organizare primitivă B. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E. reticul endoplasmic.perete rigid ce contine chitina C. Fungii .perete rigid ce contine chitina C.capsida proteică.perete rigid ce conţine chitina 8. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E.membrană flexibila E. fara membrană nucleară. anvelopa lipoproteica B.nucleoid. Celula eucariotă – organite celulare absente 12.capsida proteică. cu organizare superioară C. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A. cu organizare primitivă B. celule de tip eucariot. constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C. celule de tip procariot. anvelopa lipoproteică B. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare.perete rigid ce contine peptidoglican D. alcătuiţi din ADN B. Celula eucariotă .mitocondrii.

Capacitatea de diferenţiere C. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E.unitatea taxonomică fundamentală B. Genul . Celule animale . Serotipul . Tulpina . Lizotipul . Care sunt asocierile adevărate: A. Endocitoza B. Diviziunea binară E. Genul . Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Clona . Diviziunea binară 15.B. Endocitoza B. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A.perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B. Biotipul D. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C. Organitele celulare C.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D. C.bacterii din aceeaşi specie.bacterii din aceeaşi specie. Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. Mitoza 14. Nu formează organisme multicelulare E. Familia C. Familia . E. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Care sunt asocierile false: A. Ordinul E. divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . Capacitatea de diferenţiere 16. Lipsa capacităţii de diferenţiere D. Informaţia codificată în ARN D.bacterii din aceeaşi specie.unitatea taxonomică fundamentală 18. Mecanismele de sinteză a proteinelor B. Clasa 17. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. Specia .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C. Specia B. Capacitatea de a forma organisme multicelulare D. Informaţia codificată în ADN E. D.

Tipul coloniilor 20. Dispoziţia D. Colonia . Caracteristicile biochimice E. Au formă de bacili: 22 . Gonococul – bob de cafea 22. Stafilococ – forma perfect sferica B. Au forma sferică. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D. Meningococii – lanţuri E. Gonococii E. Biotipul . Pneumococii D. Staphylococcus B. de coci urmatoarele bacterii: A. Streptococii 25.lanţuri C.bacterii din aceeaşi specie. Gonococii E. Pneumococii – perechi B. Stafilococii B. Stafilococii B. Meningococii C. Pneumococii D. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E. Dispunere caracteristică în perechi au: A. Gonococii – perechi 23. Stafilococii . Mycobacterium 21. Streptococii – ciorchini D. Streptococcus pneumoniae C. Neisseria D. Meningococii C.D. Streptococul – drept sau uşor încurbat E. Pneumococ – reniform C. Nu au dispunere în lanţuri: A. Forma C. Care sunt asocierile corecte: A. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Coloraţia B. Corynebacterium E. Streptococii 24.

Vibrio cholerae . Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Corynebacterium . Care sunt afirmaţiile false: A. C. Bordetella B. Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. E. Formele L nu au perete celular B. Leptospira E. Anthracis – bacili cu capete drepte B.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Actinomyces . Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D. Treponema B. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Treponema D. Mycoplasmele nu au perete celular C. Sunt bacterii cu forma spiralată: A. Mycobacterium – corzi E.bacili scurţi sub forma de virgulă C.sub forma literelor chinezeşti 27. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Leptospira C. Mycobacterium 28. Nucleoidul 23 . Corynebacterium 29. Intra în categoria cocobacili: A. Brucella C. B. D. Vibrio E. Care sunt asocierile corecte: A. Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Neisseria D.A. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31.

Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D. D. parţial lipsită de perete celular. C. cu pori mici B. Cilii B. Nu conţine acizi teicoici E. Peretele celular E. Are o grosime de 15-50 nm C. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. Escherichia coli C. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. Are o structură complexă B. Este acoperit de membrana externă 34. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată. Este uniform. Membrana citoplasmatică: A. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Capsula 33.B. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E. Streptoccocus viridans 37. Staphyloccocus aureus E. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. Sporul D. E. Conţine acizi teicoici 35. Neisseria meningitidis B. obţinută din bacterii Gram pozitive E. este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. Este subţire (3-8 nm) C. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. Are o structură trilaminară 24 . Streptoccocus pneumoniae D. Pilii C.

Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Citoplasma: A. temporară şi reversibilă 38. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. sunt centrul sintezei proteice D. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Ribozomii: A. O structură dinamică. Funcţie bioenergetică C. Apar la bacteriile Gram pozitive C. Membrana citoplasmatica: A. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B. cefalosporine) B. Conţine peptidoglicani D. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Se evidenţiază la microscopia optica E. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39. Este compartimentată C. sunt alcătuiti din două subunităţi. Mezozomii: A. Este puternic acidofilă 42. Participă la diviziunea celulară D. Contţne enzime E. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. Conţine organitele celulare D.C. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. Nu apar la bacteriile Gram negative D. Participă la formarea septului de diviziune E. Bariera osmotică B. Nu poseda membrană nucleară B. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. ce codează informatia genetică C. participă la formarea septului de diviziune E. fluidă. Este fin granulată E. Nucleul bacterian: A.

Lofotriche . ce codează informaţia genetică C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. alcătuiţi din ADN 44. se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Flagelii: A.E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. alcătuiţi din ADN 46. Amfitriche . Atriche – bacterie imobilă B. Sunt specifici bacteriilor mobile D.cil unic la unul dintre poli C. Sunt o structura externa a bacteriilor E. este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Conferă bacteriei caractere suplimentare E. Monotriche .câte un cil la ambii poli D.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Nu au rol în locomoţie 48. conferă bacteriei caractere suplimentare E. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B.cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Pilii: A. Flagelii: A. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Plasmidele: A. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. Care sunt asocierile corecte: A. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. Apar mai ales la coci C. Nu poseda membrană nucleară B. Au structura lipidică C. Peritriche .

Aderare la receptorii structurilor tinta E. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Neisseria meningitidis E. Clostridium perfringens 55. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. capsular) 27 . ioni metalici) C. rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. Sunt codificaţi cromozomial B. Pilii sexuali: A. C. D. Au originea în membrana celulară D. Haemophillus C. Împiedică desicarea bacteriei B. scurte. Este vizibilă la microscopul optic B. Funcţiile capsulei: A. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54. Este prezentă la toate bacteriile D. drepte. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Sunt codificaţi de plasmide E. Streptococcus viridans B. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. Klebsiella D. Capsula este prezentă la: A. Au originea în membrana celulară D. filamentoase. E. Reprezintă material de rezervă celular C. Sunt codificaţi de plasmide E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. Pilii somatici: A. Funcţiile capsulei: A. Sunt codificaţi cromozomial B. Sunt structuri multiple. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. Este antigenică (antigenul K.B. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. Capsula: A. fagocite) D.

Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . D. Bacillus cereus C. Mobilitatea bacteriilor E. Stadiul IV . în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare. Mycobacterium 62. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. Stadiile sporogenezei: A. Clostridium perfringens E. Reprezintă material de rezervă celular C.se formează filamentul axial. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. radiaţii. Stadiile V-VI . Bacillus anthracis B. Bacterii sporulate: A. Stadiul III . Mobilitatea bacteriilor E. În condiţii favorabile sporul germinează. compus din ADN B. Stadiul IV . agenţi chimici şi fizici 60. Transferul de material genetic extracromozomial 58. În condiţii nefavorabile. B. B. Transferul de material genetic extracromozomial 57. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E.D. E. E. C. C. care este limitat de 2 membrane D. 59.formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. Este antigenică (antigenul K. A.înglobarea completă a presporului. Stadiul II . capsular) D.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. A. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. Clostridium tetani D. D.

prezintă perete celular D. diviziune prin mitoză 65. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. prezintă cili B. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. Peretele celular este absent E. Structura externă: A. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. Alegeţi răspunsul corect: A. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. prezenta peretelui celular C. prezintă flageli 66. ribozomi de tip 70 S E. Peretele celular este prezent 64. Celula procariotă se caracterizează prin: A. absenţa organitelor celulare B. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. prezenţa mai multor cromozomi D.63. prezintă pili E. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. prezintă nucleu B. Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . prezintă perete celular E. Conţine ribozomi de tip 80 S D. prezintă capsulă 67. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. prezintă spor C. Structura celulară internă: A. prezintă citoplasmă D. prezintă cili C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A.

rol în sinteza capsulei E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. pilii comuni 73.fungi B. C. rol în sinteza peretelui celular C. protozoare. rol în diviziune B. nucleul are membrană nucleară B. ribozomii D. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A. E. se divid prin mitoză 75. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. pilii 74.B. mezozomii E. nucleul B. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. D. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. C. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. Bacteriile sunt celule de tip procariot D. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 . nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. capsula E. stochează energia celulară sub formă de ATP D. ribozomii C. Funcţiile membranei celulare sunt: A. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. glicocalixul C. citoplasma nu prezintă organite celulare E. nucleoidul B. Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. ARN-ul mesager D.

Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. nanometrilor E. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D. Este format din acizi teichoici C. Este acoperit de membrana externă 77. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. milimetrilor B. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. regnul Fungi C. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 . Posedă acizi teichoici în cantitate mare E. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. micrometrilor C. regnul Monera 81. regnul Protista D. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. Celula procariotă prezintă un perete celular C. Å 80. Sfârşitul secolului XIX B. regnul Plantae E. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Prezintă capsulă 79. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Este reprezentat de endotoxina E. Conţine peptidoglican în cantitate mică B. regnul Animalia B. Este format din peptidoglican B. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D. Secolul XX C. picometrilor D. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76. „Epoca de aur” a microbiologiei D.E.

studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. regnul Fungi C. N. Gregor Mendel B. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. C. Micologia. Bacteriologia – studiază fungii C.A. regnul Monera D. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. Micologia – studiază fungii 86. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. Louis Pasteur E. pneumococii C. astrologie C. meningococii D. B. Carl Linné D. Popa Ion T. regnul Plantae E. tehnologia bio 87. ecologie D. Parazitologia. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. Victor Babeş 88. E. D. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. alimentaţie E. Robert Koch C. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. regnul Protista 85. în secolul XX 32 . Niculescu 83. regnul Animalia B. agricultură B. gonococii B. la sfârşitul secolului XVIII B.studiază algele B. Virusologia – studiază celula virală E. streptococii 84. stafilococii E. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T.

multicelulare – fungii E.bacteriile 90.pneumococii C. unicelulare. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A.algele verzi-albastre D. în diplo. unicelulare. formă de bastonaş. A. în „Epoca de aur” a microbiologiei D. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A.virusurile B. multicelulare – viermii D. alge roşii –protiste superioare D.cocobacili B.meningococii E. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92.stafilococii D. procariote-bacteriile C. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare.6 – 1 nm D. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. fungi. bacterii – protiste superioare C. protozoare – protiste superioare E. la sfărşitul secolului XIX 89.gonococii 94. în lanţuri.fungii E. Microorganismele pot fi: A.coci E.prionii C. formă sferică – bacili C.C.virusurile B. proteine. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. eucariote.spirili D.6 – 1 μm B. în lanţuri – stafilococii B.protozoarele 91. Microorganismele pot fi: A. eucariote. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E. în ciorchine. eucariote. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 .protiste inferioare B. Identificaţi corespondenţa corectă. procariote. forme intermediare. formă sferică – coci 93. formă spiralată. în diplo.

coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A.meningococii E. coci uşor alungiţi – streptococii C. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. în struguri –stafilococi D. spirochetele. cu aşezare în grămezi C. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A. cum ar fi: A. pot avea formă reniformă . Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A. coci sub formă de „flacără de lumânare” . Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică. Treponema pallidum E.E. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C.gonococii E. Bacteriile cu mai multe ture de spire. cu perete rigid B. cocobacili reniformi – pneumococii D. formă de pişcot. De exemplu: A. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. au formă de bastonaşe C. sunt: A. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. spirochete mobile 34 . coci reniformi – pneumococii B. formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. vibrionii C. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. în lanţuri – stafilobacili C. în diplo – diplobacili B. formă de halteră. cu perete rigid D. patogene. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E. pot avea capete rotunjite 97. pot fi reniforme: meningococii 95. spirilii. cu o singură tură de spire – spirili D. cu aşezare în grămezi D. cu mai multe ture de spire – spirochete E. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100.

meningococi 105. patogene D. cu perete flexibil E. prezintă o mare fragilitate 106. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. au perete rigid E. sunt rezistente D. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. saprofite. Bacteriile cu mai multe ture de spire. produc diferite boli la copii D. au perete celular B. pot fi filamentoase. cu perete rigid E. sunt saprofite C. mycoplasme B. Bacteriile sunt: A. forme de rezistenţă 107. bacterii cu mai multe ture de spire B. forme „L” D. cu perete flexibil D. cocobacili E. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. au forme variabile C. mycoplasmele C. saprofite C. de forme variabile (coloidale. sunt: A. procariote 35 . spirochetele C. sunt mobile 104. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. cu perete rigid 103. formele „L” B. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A. filamentoase) D. coloidale E. iau naşterer din coci si bacili E. Spirochetele sunt: A.101. streptococi C. Treponema pallidum 102. spirilii adevăraţi B.

D. cu ribozomi E. dispusă lax intracitoplasmatic C. mycoplasme C. informaţia genetică este: A. mitoză C. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. E. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A.B. o molecula de ADN circular 109. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. cu incluzii pentru metabolismul celular B. cu reticul endoplasmatic rugos C. despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. reprezentată de un cromozom 110. o molecula de ARN B. cu lizozomi 113. fără organite specifice D. nucleu D. procariote E. Citoplasma celulelor eucariote este: A. compartimentată B. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. cu ribozomi E. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. sciziparitate B. forme „L” 36 . diviziune directă D. cu mitocondrii 111. bacterii B. C. compartimentată D. dispusă în nucleoid B. un singur cromozom C. În cazul celulei procariote. necompartimentată C. eucariote D. meioză E. amitoză 112. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A.

perete celular C. pilii D. lizozomi 117. Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. citoplasma D. nucleoid B. diviziune indirectă B. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. perete celular. membrană citoplasmatică. sciziparitate D. inclusă in nucleoid C.114. peretele celular 119. zona periplasmică C. membrană citoplasmatică. capsulă D. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. delimitată de restul citoplasmei B. nucleoidul C. capsulă 37 . capsula E. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. formaţiune facultativă – peretele celular D. amitoza E. nucleoid. citoplasmă. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. perete celular. citoplasmă. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. spori B. nucleolii B. capsulă. meioză 115. nucleul E. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. organizată în cromozomi E. flagel. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. membrana citoplasmatică 118. ribozomi E. mitoza C. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. formaţiune obligatorie – nucleolul B. mycoplasma B. formaţiune facultativă – capsula C. Bacteriile se înmulţesc prin: A.

membrană nucleară E. granulată D. este reprezentat de nucleoid B. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. corpusculii Babes. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B.Ernst la Corynebacterium diphteriae B. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. este reprezentat de plasmide E. o moleculă de ADN circular C. citoplasmă. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. sinteza de proteine structurale C. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A. membrană citoplasmatică.bacteriocine 123. nucleoid D. codifică elibararea de substanţe toxice. nucleoid E. neutrofilă 38 . perete celular. nucleoli B. flagel. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. aparat mitotic D. cromatină 122. perete celular. nucleoid 121. ADN –ul mitocondrial B. rezistenţa la antibiotice D. plasmide D. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. codifică sinteza de endotoxine D. perete celular. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125. agranulată B. ADN extracromozomial 126. corpusculi metacromatici E. capsulă. Citoplasma celulei bacteriene este: A. citoplasmă. sinteza de endotoxine E. membrană citoplasmatică. membrană citoplasmatică. bazofilă C.C. ADN extracromozomial E. eliberarea de bacteriocine 124. capsulă. citoplasmă cu ribozomi. acidofilă E. codifică caractere de patogenitate C. cromozom C.

sinteza peretelui celular E. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A. incluzii cu material de rezervă B. Ribozomi C. incluzii cu glicogen C.127. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. ribozomi D. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. trilaminară C. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. cum ar fi: A. Polimixine C. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. funcţie bioenergetică C. Incluzii cu metafosfaţi D. bilaminară B. Colistine 39 . barieră osmotică B. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. Citoplasma bacteriilor conţine: A. sinteza proteinelor structurale D. ADN cromozomial C. alcătuită din proteine E. ARN E. ARNr 130. ADNt E. Incluzii cu material de rezervă 128. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. alcătuită din fosfolipide D. plastide fotosintetizatoare D. lizozomi E. sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. ARN mitocondrial B. corpusculi metacromatici 131. Cefalosporine B. organite specifice B. alcătuită din peptidoglicani 132. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A.

Polimixine E.D. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. este structură ţintă pentru dezinfectante E. Peniciline 134. sintetizează capsula D. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. participă la diviziunea celulară D. sintetizează peretele celular E. are funcţie bioenergetică E. stochează energia celulară B. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. Peretele celular al celulei bacteriene: A. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C. În peretele celular al bacteriilor se află: A. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. Lizozim D. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. β lactamice E. sintetizează peretele celular 138. Peniciline B. structuri care stochează energia celulară D. are rol de barieră osmotică C. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . prezintă la exterior peretele celular D. β lactamice 139. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. este situată între capsulă si citoplasmă B. sintetizează membranele sporului bacterian C. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. Colistine C. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. sintetizează membranele sporale 135.

alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. proteine D. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. polizaharide B. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. are o grosime de 15-50 μm C. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. are o grosime de 3-8 nm B. cu o grosime de 15 – 50 nm C. Genului Klebsiella C. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. citoschelet 143. coloraţia uzuală în bacteriologie. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. Genului Salmonella E. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A. Genului Treponema D. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141. În urma coloraţiei Gram. prezintă la interior capsula 142. Genului Pseudomonas 145. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. acizi teichoici E. acizi nucleici C. Coloraţia Ziehl. conţinut crescut de proteine în peretele celular B. prezintă la interior un strat polizaharidic E. Genului Leptospira B.E. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 .

factori de patogenitate B. flagelii E. Organele de locomoţie ale bacteriilor. rigide D. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B. Genul Vibrio E. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. cu rol în conjugare 151. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. filamentoase. peretele celular B. Multiple. capsula C. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149. au rol în chemotactism D. flageline cu funcţie antigenică 42 . Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. formaţiuni apendiculare C. pilii 147. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. drepte C. Genul Neisseria B. scurte B. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. cilii: A. de natură proteică E.146. Genul Pseudomonas 152. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. Fimbriile prezintă: A. Genul Enterobacteriaceae C. organe de locomoţie 148. Genul Staphylococcus D. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D. de natură lipidică D. sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C. forma de rezistenţă D. formaţiuni obligatorii B. cu rol în locomoţie E. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B.

cu rol în aderare la structurile ţintă D. pili somatici codificaţi cromozomial B. obligatorie B. pili comuni codificaţi de plasmide C. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. Capsula este o structură bacteriană: A. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. codificaţi de ADNul cromozomial B. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C.H 153. pe care bacteriile o secretă in vitro E. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. procesul prin care bacteria. antigen. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. sintetizează membranele sporale C. Germinarea bacteriană reprezintă: A. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E. piline cu funcţie antigenică D. cu rol în transferul de material genetic 155. cu rol în locomoţie D. în condiţii nefavorabile. cu rol de material de rezervă celular 43 .C. în special de rezistenţă la antibiotice E. codificaţi de plasmide E. sporularea 158. Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. facultativă C.

Neisseria meningitidis D. Bordetella pertusis C. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. capsula: A.159. capsulă adevarată E. are rol în aderare la structurile ţintă 161. o reţea de fibre polipeptidice D. capsulă flexibilă B. Glicocalixul este: A. este o proprietate de specie. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164. capsulă flexibilă B. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. utilă în identificarea bacteriilor B. glicocalix D. Clostridium perfringens E. Capsula poate fi: A. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B. capsulă falsă C. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. slime C. Neisseria gonorrhoeae 163. Genul Bacillus C. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E. macrocapsulă 162. Învelişul extern facultativ al bacteriilor. este antigenică (antigenul K) 160. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. este o formă activă metabolic D. Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. are funcţie fagocitară E. Genul Neisseria 165. Genul Corynebacterium B. Genul Clostridium D. este o reţea de fibre polizaharidice. Streptoccocus pneumoniae B. Genul Klebsiella E.

faza de lag B. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B. Curba creşterii bacteriene. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B. nu codifica producerea de toxine extracelulare D. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A. preluarea moleculei de ADN transformant C. Nutriţia bacteriană. Sinteza proteinelor bacteriene. E. C. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A. faza de log C. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 . aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . Replicarea semiconservativă a ADN.– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) . toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D. toate fazele 2. este adaptat parazitării celulelor eucariote B. Metabolismul bacterian.Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1.Baccilus anthracis Tematica 2. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E. faza staţionară D. D.B. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. faza de declin E. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. participă la transferul genetic prin conjugare D. Fiziologie bacteriană. Genetica bacteriană.

E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B. ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. cromozomial şi extracromozomial B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Pentru a stoca energia în celule. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D.5. Bacteriile posedă două tipuri de ADN. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E.

NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. ce este o altă vitamina B B. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. Compuşii precum glucoza. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12. Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13.C. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. fără a fi alterate. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. sunt compuşi înalt oxidaţi D. care au mulţi atomi de hidrogen. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele flavinice. Coenzimele flavinice. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. se numesc catalizatori 11. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Enzimele sunt catalizatori specifici. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice.

Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D. Bacillus subtilis. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A.coli. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 . După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. Glucoza este o substanţă nutritivă. Glicoliza nu necesită oxigen. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. E. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. Leuconostoc mesenterides. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B.E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. valoroasă pentru organisme 16. Respiraţia este un proces generator de ATP D. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17. se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C.

Respiraţia aerobă constă în glicoliză. care afirmație este adevărată ? 49 . se divid oricum. D. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. E. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. C. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. aminoacizi. C. 25. E. acizi organici. energie. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică. bacteriile au nevoie de: A. este o diviziune simplă. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D. este o diviziune binară. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. E. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. alta decât oxigenul. B. lanţul de transport de electroni E. purine şi pirimidine B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. cu excepția: A. B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24. Produce cantităţi mici de ATP. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular. D. fără participarea unor factori externi. ciclul Krebs. Fermentaţia nu necesită oxigen. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E.A.

C. numai fototrofe. folosesc lumina ca sursă de energie. E. oxigen. sursa de oxigen. carbon. sursa de carbonaţi. 31. numai chemotrofe. sursa de hidrogen. bacteriile pot fi: A. bacteriile pot fi : A. altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. C. azot. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . hidrogen. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii. chemotrofe şi fototrofe. D. B. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. fototrofe si chemotrofe . C. E. oxigen. 27. azot. B. carbon. heliu şi argon. D. autotrofe şi heterotrofe. clor. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine.A. B. E. hidrogen. deuteriu. heterotrofe şi chemotrofe. D. oxigenul. D. azot. 28. 50 . fosfor. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. E. B. C. D. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. pot fi chimioorganotrofe. 30. sulf. B. chemotrofe şi heterotrofe. În ceea ce priveşte sursa de carbon. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . 29. fototrofe şi autotrofe . acizi nucleici) preluate din mediu. E. sursa de amoniu. oxigen. hidrogen. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . fosfor. Bacteriile fototrofe: A. D. homotrofe şi heterotrofe . C. pot fi chimiolitotrofe. autotrofe şi heterotrofe . E. sursa de energie. B. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. C. hidrogenul.

fototrofe. D. D. chimioorganotrofe. heterotrofe. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. sunt cele : A. B. ele găsesc substanțe nutritive simple. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. 35. C. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . E.32. C. fotoheterotrofe. C. disponibile cu greu . este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . fotoautotrofe. heterotrofe . ele găsesc substanţe nutritive omplexe. fototrofe . chemotrofe şi fototrofe. autotrofe. 37. chemoautotrofe şi heterotrofe. 51 . utiliează carbonul din substanțe anorganice. pot fi : A. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . E. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. chemoheterotrofe . Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. C. Bacteriile heterotrofe : A. D. B. autotrofe şi heterotrofe . este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . 33. au ca sursă de carbon CO2 . Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. Sunt bacterii parazite. autotrofe. au energia furnizată de lumină . 36. 34. Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. E. B. Bacteriile chemoheterotrofe: A. B. au energie furnizată de la sursa de carbon. chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . D. disponibile. B. În mediul de viață reprezentat de organismul uman. B. E. fotoautotrofe şi chemotrofe . C. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. glucide). care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. autotrofe . necesită substanțe organice drept sursă de carbon. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie. E. D.

C. oxigenul. B. osmolaritatea. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. B. folosesc respiraţia oxibiotică. B. E. care difuzează lent. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. fiind nevoie de o sursă exterioară. 40. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. Alte substanţe sunt molecule mari. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. 38. Apa şi hidrogenul. 52 . care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. saprofite condiţionat patogene. C. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. patogene. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare.C. C. E. D. E. În ceea ce priveşte factorii organici. cu excepția : A. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. B. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. 42. Oxigenul şi hidrogenul molecular. bacteriile pot fi: A. Apa. temperatura. D. D. saprofite. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. C. care difuzează liber prin membrana celulară. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. cu excepţia: A. 39. cu ajutorul unor sisteme de transport. pH-ul. E. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). se dezvoltă numai în medii cu oxigen. B. anaerobe şi aerobe. cu consum energetic. care difuzează liber prin membrana celulară. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. D. 41. D. gram pozitive şi gram negative. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. E. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. următoarele afirmații sunt adevărate. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. cu excepția: A. Doar apa. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. forma universală de rezervă a energiei . Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile.

C. D. numai catalază. E. În funcție de temperatura optimă. B. B. catalază şi SOD. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. catalază şi superoxid dismutază. este toxic pentru celule. nu toate organismele produc superoxid. C. trebuie neutralizat. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei.C. B. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. putând fi: A. D. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. 47. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. se scrie O2-. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen. dar posedă superoxid dismutază. E. numai superoxid dismutază. B. 43. “fură” electroni. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. D. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. C. Oxigenul le este toxic. doar SOD. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. optimă – sub care bacteriile se divid lent. D. D. E. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A. bacteriile se clasifică în: A. D. toxic. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus. exemple sunt Brucella spp. E. B. 46. C. 44. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. E. 53 . exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. C. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). 45. În ceea ce priveşte superoxidul. C. D. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium. 48. următoarea afirmație este falsă: A. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. B. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. E. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. Neisseria spp. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor.

Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). lipide. D. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. este unicelular. C. are o mare rigiditate. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ). Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A. este necompartimentat. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A. pneumococii. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9. D. B. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. Alcalină.2). E. streptococii. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide. 7. 52. C. Cele două laturi ale metabolismului. 50. E.2. xantofile. ce au loc cu consum de energie. Acidă. D.2-6. C. gonococii. criofile. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC. Acidă. D. B. 53. stocată în ATP.5-6.1-8. 54 . B. C. termofile. 6.2-7. psihrofile. 51. poartă numele de catabolism. este teleonomic. B.7-7. B.4. 5. 49. 6.6. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A. E. mezofile. este restricţionat genetic. D. meningogocii. Alcalină.E. 8. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1). Acidă. C. anabolismul şi catabolismul. 54. poartă numele de catabolism. stafilococii.4.5). C. D. E. nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. E. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție. proteine) cu eliberare de energie. Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. B.

următoarea afirmație este neadevărată: A. Glicoliza. calea de degradare aerobă a glucozei. C. În catabolizarea glucozei. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. În ceea ce priveşte ciclul celular. glicoliza. şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. D. şuntul pentozo-fosfaților. Ciclul Embden-Meyerhof. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. B. ce au loc cu consum de energie. NADP). D. B. poartă numele de anabolism. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. Ciclul acizilor dicarboxilici. şi anume: A. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). E. următoarea afirmație este falsă: A. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. 58. Șuntul pentozo-fosfațulor. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. D. fermentația şi respirația anaerobă. E. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor. D. 55. alfa-oxidarea acizilor graşi. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. C. ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. bacteriile folosesc trei căi principale. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. intervin transportatorii de electroni. Glicoliza. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). C. B. B. 56. E.E. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. B. glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. ciclul acizilor dicarboxilici. calea de sinteză aerobă a glucozei. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. C. glicoliza. E. C. 55 . 57. sau pot fi transportatori liberi (NAD. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice.

B. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară. se numeşte timp de generație. pH-ul mediului. nefiind influențată de factori ca: A. mobilitatea. forma şi caracteristicile structurale. faza de latență – când. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. statusul nutrițional al pacientului. faza de declin . nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro.D. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. modificării pH. B. 60. B. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. metabolismul. B. D. D. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. E. iar numărul lor creşte logaritmic. deci să-şi înjumătățească numărul. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). Faza staționară (Iag). Faza exponențială (Iag). Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. Faza de declin. 62. C. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). timpul de generație este de 20 min – 3 h. enzimele gazdei. Faza de latență (log). 64. factorii de apărare celulară şi umorală. C. C. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. E. Faza de declin (log). D. cu excepția: A. Gena poate fi: 56 . E. 61. D. C.faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. timpul de generație este de 20 de ore. iar numărul lor creşte logaritmic. timpul de generație este de 20 de ore. faza de latență . Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. rata diviziunilor începe să crească. C. E. acumulării de metaboliți toxici. reacțiile biochimice. 63. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. D. Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). din cauza scăderii concentrației oxigenului. E. 65.faza în care celulele se divid în mod constant. E.

gruparea fosfit. B. 69. C. trei baze azotate formează un codon. C. ADN ribozomal şi ADN de transfer. Bazele azotate se împerechează specific: A. C. 68. pentru sinteza ARN de transfer. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. următoarea afirmație este adevărată: A. T. A. A. B. C. G.A. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. între cele două baze azotate. 70. C. G. 67. B. 71. Bazele purinice sunt: A. 57 . adenina cu guanina. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. E. D. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. Următoarea afirmație este adevărată: A. timina cu citozina. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. D. ex CODONUL START. E. adenina cu timina. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. următoarea afirmație este falsă: A. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. E. D. Nucleotidele au în compoziția lor: A. gruparea tio. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. care este produsul unei gene E. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. B. C. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. o hexoză. D. 66. C. citozina cu adenina. C. o bază azotată. E. o pentoză (proteină). citozina cu timina. C. D. B. T. E. A. B. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. D. CODONUL STOP. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide.

zaharul este dezoxiriboza. B. ARNr – implicat în sinteza proteinelor. zaharul este riboza. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. 75. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. ARNt – codifică pentru proteine. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă. ARN este bicatenar. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi. formând o proteină la nivelul ribozomilor. C. B. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. 76. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. iar ADN monocatenar. E. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T. D. 58 . 74. iar la ADN dezoxiriboza.B. D. factorul F. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. următoarea afirmație este falsă: A. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. factorii Col. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. La ARN. maşinăria celulară a sintezei proteice. Cu privire la replicarea ADN. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN. plasmidele R. B. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. E. 72. D. C. B. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. E. maşinăria celulară a sintezei proteice. D. E. La ARN. E. D. acestea nu pot fi: A. D. C. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. 73. C. denumită şi “traducere”. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. B. Care asociere este corectă? A. C. iar la ADN riboza. E. următoarea afirmație este adevărată: A. plasmidele M. C.

Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. B. 82.o genă specificădrept tipar 78. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. UAG. D. de asemenea cu modificarea codonilor. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. oprind sinteza de proteine funcționale. modificări de temperatură. B. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. Necesită o sursă de nucleotide ARN. care cuprinde informaţia pentru o proteină. E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. C. B. Mutația se poate datora unei: A. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. C. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. E. Codonii stop sunt UGA.77. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. cu modificarea codonilor). substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. Cu privire la codonii start şi stop. D. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. C. B. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. inserții de baze. 79. B. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. D. B. E. Necesită ADN polimerază. C. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. 59 . Codonii stop sunt UAA. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). E. AGU şi UAA. urmatoarea afirmație este adevărată: A. D. C. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. E. C. UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. inserții de ADN mitocondrial. D. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. UAG şi AUG. UAA. 81. Codonul start este UAA. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. 80.

Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). achiziționează noi gene. C. se realizează contactul dintre cele două. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. Conjugarea: A. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. 83. Transpozonii: A. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. C. B. D. respectiv să devină plasmidă a acesteia. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D. E.D. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. sau. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. D. În timpul replicării fagilor în bacterie. B. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . în special pneumococii. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. şi. E. Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. când aceştia infectează alte bacterii.(piliata) se apropie. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. COMPLEMENT MULTIPLU 1. 84. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. codifica colicine 2. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. sunt fragmente de ARN B. prin intermediul pililor. Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima. E. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R). este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat.

Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A. Frecvenţat transformării este crescută D. Implică pilii sexuali E. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. 61 . Au loc prin recombinare genetică E. Are loc în doua etape B. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. Pot fi punctiforme B. 5. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. Pot fi induse C. E. 7. Este semiconservativă B. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C.E. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. 8. D. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. 6. Frecvenţa transformării este scăzută C.

Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Există 64 de codoni cu sens B. Codonul start este AUG B. Codonii cu sens codifică aminoacizii C. UGA D. Codonii non-sens sunt UUA. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. ARN -ul mesager conţine anti codonii C.C. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 . Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. C. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. UAG. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E. 14. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. UGA. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Un codon este un set de trei nucleotide E. Codonul start este UUA C. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B. Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. AUG E. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C. ARN-ul de transfer conţine codonii D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. Codonii non-sens sunt UAA.

Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. D. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D. 16. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. 19. C. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A.15. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni.

carbonat. C. este o diviziunea binară. E. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. substanțe necesare pentru metabolismul celular. Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. sulfat. apă. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. D. C. bacteriile au nevoie de: A. 23. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. energie. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. D. E. E. B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. 24. C. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. astfel încât: A. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. 64 . Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. D. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. D.B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. nu are ca etapă formarea septului de diviziune. 21. B. este o diviziune simplă. B. are ca etapă separarea celulelor fiice. E. Diviziunea bacteriană: A. lipide. 25. C. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B.

C. carbonul. bacterii chemoheterotrofe. 27. E. E. bacterii fotoautotrofe. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. pot fi chimiolitotrofe. B. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. utilizează carbonul din substanțe organice. sursa de carbon. sursa de apă. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. 32. sursa de azot. chemotrofe. bacterii chemotrofe. D. D. Bacteriile chemotrofe: A. hidrogenul. În ceea ce priveşte sursa de energie.26. E. bacteriile pot fi: A. C. sursa de substanțe anorganice. 31. fototrofe. B. autotrofe. D. sulful. C. bacterii fotoheterotrofe – lumină. utilizează carbonul din substanțe organice. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. bacterii autotrofe. B. pot fi heterotrofe. compuşi organici. chimioorganotrofe. E. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. D. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. bacterii heterotrofe. Alegeți asocierile corecte: A. C. B. azotul. 28. E. 29. B. oxigenul. Bacteriile autotrofe: A. D. 30. D. 65 . fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. E. C. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. heterotrofe. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2. B. sursa de energie. C. B.

E. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. Bacteriile cu importanță clinică: A. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu. D. 37. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. E. Mg. Unele substanțe sunt molecule mari. care difuzează rapid. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. C. Urme de Cu. D. 35. oxidare. D. Mn. D. 34. P B. C. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. oxidare. disponibile. bacterii chemoautotrofe – lumină. E. E. disponibile. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. Co. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. ele găsesc substanţe nutritive complexe. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. 33. CO2. fermentare (în absența O2). cu excepția: A.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. ele găsesc substanţe nutritive complexe. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. Zn. 66 . fermentare (în prezența O2). Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. În ceea ce priveşte bacteriile. reducere. D. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. B. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. B. C. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici.C. bacterii chemoheterotrofe . CO2. C. Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite. îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie. 36. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. care sunt degradați prin: A. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. Ar. Fe. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. E. B.

D. C. Alegeți asocierile corecte: A. care difuzează liber prin membrana celulară. 41. D. C. putând fi: A. E. C. Alegeți asocierile corecte: A. 67 . maximă. E. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. care difuzează lent. B. bacteriile se clasifică în: A. xantofile. Unele sunt molecule mici. dar oxigenul nu le este toxic. D. E. minimă. criofile. 42. B. D. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. C. B. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. bacterii microaerofile. acestea pot fi: A. C. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. C.B. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. 40. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om. bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică. D. 39. E. care difuzează lent. E. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. B. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. bacterii strict anaerobe. termofilă. psihrofile. fără consum energetic. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. cu ajutorul unor sisteme de transport. B. mezofile. bacterii anaerobe-aerotolerante. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC. În funcție de temperatura optimă. higrofile. E. bacterii strict aerobe. Unele substanțe sunt molecule mari. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. optimă. psihrofilă. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie. 38. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. D. bacterii aerobe – facultativ anaerobe.

D. B. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A. E. au o temperatură optimă de creştere la 40oC. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. sunt cele criofile. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. 45. teleonomic . necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule.43. este pluricelular. 20 de minute. D. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante. C. proteine) cu eliberare de energie. Coli are un timp de diviziune de aprox. B. C. C. sunt cele mezofile. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. poartă numele de catabolism. 44.4. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. poartă numele de anabolism. E.2-8. este teleonomic.7. B. E. stocată în ATP. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus). este restricţionat genetic. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime. D. C. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. lipide. 47. stocată în ATP. C. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. E. proteine) cu eliberare de energie. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu. E. B. bacteriile halotolerante sunt streptococii. lipide. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. se poate spune că: A. 68 . Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. B. au o temperatură optimă de creştere la 22oC. are o mare rigiditate. pH-ul optim pentru bacterii este de 8. C. D. B. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A. D. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie.5-6. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). 46. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism. 48.

Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. C. Cele două laturi ale metabolismului. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2. are ca etapă glicoliza. Ciclul acizilor monocarboxilici. amono-oxidarea acizilor graşi. Ciclul Embden-Meyerhof. are ca şi produs final piruvatul. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. Glicoliza. B. cu ajutorul luminii. glicogeneza. 52. C. C. lipide. anabolismul şi catabolismul. atât la procariote. E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. substanţe anorganice. 49. D. 53. respirația anaerobă. E. E. trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. E. 50. C. În catabolizarea glucozei. D. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. 69 . este calea finală a metabolismului glucidic. D. şuntul pentozo-fosfaţilor. B. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. este calea cea mai importantă. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. E. 51. Beta-oxidarea acizilor graşi. Anabolismul bacterian: A. glicoliza. aminoacizi.D. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A. ciclul acizilor dicarboxilici. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. 54. C. D. B. B. Şuntul pentozo-fosfaţilor. glucide. C. B. energie. D. bacteriile folosesc următoarele căi: A. cât şi la eucariote. E. B. fermentația.

D. E. se referă la înjumătățirea numărului de celule. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. faza staționară. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. faza de declin. faza de latență – celulele. pH-ul mediului. acumulării de metaboliți toxici. următoarele afirmații sunt adevărate: A. C. hialuronidază). B. faza exponențială (Iag). iar numărul creşte logaritmic. 56. complement). E. E. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. 55. factorii de apărare celulară (protează. 57. E. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. B. 58. B. biochimice şi antigenice specifice. faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. respirația (oxibiotică). C. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. D. se referă la creşterea numărului de celule. procese de oxido-reducere. D. B. C. fiind influențată de factori ca: A. D. au toate caracterele morfologice. fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. modificării pH. timpul de generație este de 20 h. C. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. D. 59.D. statusul nutrițional al pacientului. rata diviziunilor începe să scadă. prin sciziparitate. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. E. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. la bacteriile cu diviziune lentă. timpul de generație este de 20 min – 3 h. sunt tinere. B. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. cu acumularea de produşi toxici. umiditatea. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. C. faza staționară (log). faza de latență (Iag). 70 . Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. în această fază. enzimele gazdei (Ig. E. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor.

are bazele azotate purinice sau pirimidinice. niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. D. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt. metabolismul. C. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. C. are ca baze pirimidinice: C. 62. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură. E. mobilitatea. are molecula de ADN circulară. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. B. E. conține în jur de 3000-4000 de gene. C. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului.T. B. C. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. care este unitatea stucturală a genei. în timp foarte scurt. Cromozomul bacterian: A. C. E.60. morfologia. B. G. ADN-ul celular bacterian: A. doarece codul genetic este unic în lumea vie. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. C. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. acestea incluzând: A. E. reacțiile chimice. 61. lipsa de interacțiune cu alte organisme. dublu helicoidală. D. 65. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. are ca baze purinice: A. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. D. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. ADN bacterian: A. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. D. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. 64. este reprezentat de o moleculă de ARN. D. 71 . B. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. B. 63. Cu excepția virusurilor ARN. Alegeți asociațiile corecte: A. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. D. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. B. E.

C. ADN cromozomal. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. E. are bazele cu structură identică. fenotipul este o colecţie de gene. este triplu catenară. C. UGA. 67. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. B. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. C. D. 71. 68.E. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. C. C. B. Datorită complementarităţii bazelor. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. are lanţuri antiparalele de nucleotide. B. D. E. Alegeţi afirmaţiile false: A. se poate şti structura lanţului complementar. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. B. 70. E. ADN mitocondrial. ADN-ul bacterian conţine: A. D. E. Adenina se împerechează cu citozina. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. UAG. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. Fenotipul este o colecţie de proteine. Bazele se împerechează specific. succesiune de codoni reprezintă codul genetic.3’. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. 72 . cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. codonii stop sunt UAA. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. În termeni moleculari. 66. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. Guanina se împerechează cu timina. dacă se cunoaşte structura unui lanţ. în ciuda instabilității. conţine o grupare fosfit. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. E. B. D. ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat. Lanțurile de ADN sunt complementare. dar nu proprietăţile respective. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. Structura ADN: A. B. 69. D.

este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. superhelicoidal. E. ADN de transfer. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. B. proteine (schema reprezintă legea 73 . Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice. guanina. este dublu catenar. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. transcripţie translaţie D. ADN extracromozomal. 76. C. B. 74. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. citozina şi uracilul. E. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. C.C. C. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. B. Factorul F – de fertilitate. se consideră că formează mai mulți cromozomi. are ca baze azotate: adenina. ADN cromozomial bacterian: A. 73. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. D. 75. E. D. D. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. ADN plasmidic. B. D. E. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. D. ADN ARNm generală a geneticii moleculare). Replicarea ADN-ului este semiconservativă. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. Pot exista în epizomi. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. 72. C. Pot exista integrate în cromozomul bacterian. Plasmidele: A. B. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. E. C. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă.

C. Iniţial. 80. AUU. D. UAG. numită anticodon. ARNr – conține ribozomul 50 S. Mutația indusă de factori chimici. Codonii NON sense sunt: A. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. ARNm – conține 3 baze. semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. C. B. Transferul de material intracelular. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. AUG. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină. Mutația spontană.E. B. C. E. 77. E. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. Alegeți răspunsurile corecte: A. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A. B. ARN este monocatenar. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide. UGA. Transferul de material genetic extracelular. 82. UAA. STOP codon din ARNm. E. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm. E. 78. 81.o genă specificădrept tipar. Mutația se poate datora unei: 74 . Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A. numit sense codon. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. B. D. Un codon special. E. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. C. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă. C. D. Mutația indusă de factori fizici. D. ARNr – conține un codon. 79. ARNt – conține anticodonul. D. B.ADN dictează A-ARNm. T.

Ciclul lizogen . Ciclul litic . D. Rotație. E. C. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. E. B. Prezintă o coadă. ARN şi coadă. 83. C. B. teacă. E. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. Sunt formați din cap. gât. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă. B. E. oprind sinteza de proteine funcționale. unde va iniția un ciclu litic. Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Transformare. 85. fără modificarea codonilor. D. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT.A. D. Conjugare. Translație. guler. B. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. 87. Inserții de baze. C. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. 86. Transducție. 84. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. C. D. Bacteriofagii: A.tranziție sau transversie. Transferul genetic la bacterii se face prin: A. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. C. 75 . Deleții (sintetizarea de mai multe baze). B. D. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. C. B. Sunt bacterii ale virusurilor. E.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă. Ciclul litic . Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. fără modificarea codonilor). Substituția de baze . Substituția de baze.

B.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Frecvența transformărilor este scăzută. 76 . Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. B.D. C. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. E. Ciclul litic . C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. B. E. 90. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). În timpul replicării fagilor în bacterie. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. 88. C. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Ciclul lizogen . Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). 89. E. D. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. D. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. D. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian.bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. E.

Shigella D. se găseşte în articulaţii E. Escherichia coli enteropatogen 77 . sunt de natură polizaharidică C. pot produce şoc endotoxic B. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. Patogenitate bacteriană. Salmonella tiphy C. Streptococcus viridans D. se găseşte în sânge 4. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. infecţia bacteriană. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. au capacitate nocivă redusă D.Tematica 3. Difteromorfi C. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A. sunt de natură proteică C. Proteus E. Virulenţa (colonizare. produc leucocitoză D. multiplicare şi invazivitate. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. Patologie. Staphylococcus aureus B. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. acţionează numai pe vase E. sunt termolabile E. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B.şi endotoxine) Complement simplu 1. este patogenă C. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. Streptococcus pyogenes B. Streptococcus pyogenes E. Flora saprofită şi rolul benefic. exo. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. Flora saprofită: A. Streptococcus pneumoniae 5.

Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome.6. E. C. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. streptococi beta hemolitici D. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B. pneumococi. Shigella flexneri D. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. D. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. Klebsiella pneumoniae E. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. lactobacili. 11. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A. În ceea ce priveşte flora comensală. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. Salmonella tiphy B. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. După naştere E. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. 7. streptococi. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. numai de efectorii imunităţii umorale 9. 78 . numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. Vibrio cholerae 10. D. Salmonella paratiphy C. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. enterococi C.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. Bifaţi răspunsul corect: A. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. B. C. B. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul.

Bifidobacterium. Enterobacter. E. D. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal.coli. Proteus. C. E. 17. B. normal sterile nereprezentate de: A. Bacteroides. 15. E. Intestin gros. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. Streptococi viridans.coli. Neisserii saprofite. Bacteroides. C. 79 . C. B. Corynebacterii. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. Coci anaerobi. D. E. Neisseria meningitidis. B. Lactobacili. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. Fusobacterium. 14. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. C. Streptococcus pneumoniae. C. D. Staphylococcus epidermidis. E. Bilă. B. Urină. D. E. Lichid articular. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. D. C. 12. E. Staphylococcus aureus. Stomac. Klebsiella. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. D. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. corynebacterii. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). B. Haemophilus influenzae. Bifidobacterium. 13. 16. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. B.E.

B. C. Staphylococcus epidermidis. 19. E. D. Capacitatea de a forma lipide. Factorii de colonizare. E. Fimbrii la enterobacterii. Febră tifoidă. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. E. Glicocalixul la streptococi. D. Cili. 21. Capacitatea de a elabora toxine. apare ocazional. Coliformi. 20. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. D. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. B. 18. C. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. E.E. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. B. Enzime. 22. Herpes. Propionibacterium acnes. Tuberculoză. Tetanos. Virulenţa este determinată de următoarele. C. D. E. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. 23. D. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. aduc beneficii. C. Pili. E. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. mai puţin: A. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. Coci anaerobi. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. C. B. B. C. 80 . boală constant prezentă în populaţie. Varicelă. Sporadică. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. Endemică. Invazivitatea. B. Corynebacterii.

E. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. D. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. Există trei grupe de exotoxine. Sunt difuzibile pe cale limfatică. B. împiedicând fagocitoza. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. E. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. B. uneori nervoasă. E. D. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Sunt termolabile. 27. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A.24. C. D. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). producând efecte la distanţă de locul producerii lor. 28. Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice. C. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. 81 . E. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. B. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. D. D. 26. 25. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. Sunt termostabile. Au structura glucidică. C. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. B. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. C. Toate produc aceleaşi semne şi simptome. B. E. C.

29. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C. Sunt de natură proteică B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A. Au efecte locale 4. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Pot fi transformate în anatoxine D. ce favorizează răspândirea infecţiei. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. Prezintă antigenicitate scăzută 3. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. odată legate de substrat C. produsă de streptococi. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A. Se pot transforma în vaccinuri 2. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. E. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. dizolvă acidul hialuronic. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. B. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. Hialuronidaza. pot fi produse de stafilococi. Exotoxinele bacteriene: A. produse de stafilococi. Complement multiplu 1. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. Ireversibil. Nespecific B. D. streptococi. Sunt termostabile E. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. Au structura lipopolizaharidică E. Clostridium perfringens. C. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. Leucocidinele.

Au structură lipopolizaharidică B. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. Patologia se ocupă cu: A. 11. Patogeneza. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. Sunt de natură proteică B. Prezintă antigenicitate crescută D. B. C. Se pot transforma in vaccinuri 9. D. D. Sunt termolabile. mai ales prin neutropenie E. După naştere E. 10. 83 . C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. E. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. C. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Sunt termostabile C. fiind distruse la 60 grade Celsius C. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. modul în care se dezvoltă o boală. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B.D. Efectele bolii asupra organismului. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. D. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. Cauza sau etiologia unei boli. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. B. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D. E. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. Produc leucopenie. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7.

Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. B. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. B. D. LCR.). E. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. 12. 14. urină etc. C. După naştere E. 15. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. lichid cefalo-rahidian LCR. normal sterile reprezentate de: organele interne. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. C. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. D. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă.E. urină. 13. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. Vibrio cholerae etc). Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. articular. C. D. 84 . sânge. D. substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. bilă. Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). E. pleural. E. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. E. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). reprezentând un mijloc de apărare a organismului.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. B. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. lichid peritoneal. C. articulaţii. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. B.

Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. Streptococcus pyogenes. D. Klebsiella. Staphylococcus aureus. E. 20. Lactobacili. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. jejunul. Streptococi viridans. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. coci anaerobi. C. Staphylococcus aureus. 19. B. B. Corynebacterii. D. Bacterii anaerobe: E. Bacteroides. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. 85 . B. E. 17. Staphylococcus epidermidis. Enterobacter. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. Bifidobacterium. D. C. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. E. Bacterii anaerobe: Bacteroides. C.coli. B. Haemophilus influenzae. C. Staphylococcus epidermidis. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Streptococcus pneumoniae. C. Streptococcus faecalis. C. 18. E. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. B. Bacterii anaerobe: Citrobacter. E. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Streptococcus pneumoniae. În orofaringe există: A. Bacterii anaerobe: Proteus. D. În fosele nazale se găseşte: A. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Duodenul. D. B. E. Neisserii saprofite.16. În orofaringe există: A. 21. ileonul superior au o floră redusă. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. D. Staphylococcus aureus. Corynebacterii.

Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. Substanţele antimicrobiene: lizozim. D. deci un pH vaginal acid (3. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale. D. B. C. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A. 26. 24. B. Citrobacter. 86 . D. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. D. B. Proteus. B. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. Propionibacterium acnes. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală.22. C. Bacterii aerobe: Enterobacter.8 4. 27. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. corynebacterii. C. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. Bacterii aerobe: Bacteroides. Are o floră bacteriană rezidentă. E. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene. Fusobacterium. 25. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. coci anaerobi. Bacterii aerobe: Klebsiella. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. B. Bacterii aerobe: E. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. B. Streptococcus faecalis. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. C. lactoferină. 23. Coci anaerobi. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. D. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric. E. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane.coli. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. E. Care din următoarele variante sunt adevărate? A. E. C. E. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală.

30. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. E. Coliformi. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. Corynebacterii. B. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B. Staphylococcus epidermidis. pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. D. 29. Staphylococcus epidermidis. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. Coliformi. Corynebacterii. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. 28. C. C. Staphylococcus epidermidis. D. Corynebacterii. 31. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. nu aduc beneficii. 32. Propionibacterium acnes. C. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. C. E. Streptococcus faecalis. C. Staphylococcus aureus. D. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru.C. D. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. B. D. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale. E. B. Propionibacterium acnes. E. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. E. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. B. B. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. inhibând creşterea levurilor. 87 . spălarea intravaginală excesivă. D. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme.

un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). Sporadică. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. 88 . Epidemică. apare frecvent (febra tifoidă în Europa. D. USA).induraţie). Dacă E. greaţă). Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. B. E. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes. 33. 34. febră. Endemică. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. B. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios). D.induraţie). 37. tuberculoză. Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. C. C. Acesta poartă numele de sindrom. 35. 36. E. D. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. B. greaţă). E.coli poate deveni patogen. B. leziuni poate produce infecţii urinare. Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere. plămâni. În anumite condiţii un microorganism ca E . Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. apare ocazional (febra tifoidă în Europa.E. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. B. rujeolă. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. D. C. rubeolă). Sporadică. boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. pulmonare sau abcese. febră. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. C. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. varicelă). USA). coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară. E. C. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Bolile infecţioase pot fi: A. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. D. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A.

D. 42. C. C. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A. D. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. C. 39. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine.E. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. împiedicând fagocitoza. capacitatea de a elabora toxine. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. E. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. C. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. B. 89 . Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. B. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. Aceasta este determinată de: A. D. B. capacitatea de a prelua vitamine. 38. 40. invazivitatea. B. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative. enzime. E. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. D. factorii de colonizare. 41. E. se produce distrugerea prin fagocitoză. E. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile.

Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. B. numită lipidul A este endotoxină.B. C. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. D. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. E. slăbiciune generală. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. 46. Sunt difuzibile pe cale sanguină. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). produse de stafilococi. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. şoc toxicoseptic. B. hipotensiune. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. uneori nervoasă. stafilococul auriu. produse de stafilococi. B. Clostridium tetani. Când exotoxinele sunt activate prin căldură. C. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. C. Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A. D. 45. Leucocidinele. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. streptococi. streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). E. D. Leucocidinele. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. streptococi. 43. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. C. Există patru grupe de exotoxine. Corynebacterium diphteriae. D. C. 90 . B. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). E. formaldehidă. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. 44. pot fi produse de stafilococi. E. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. pot fi produse de stafilococi. hemoragie viscerală. D.

E. Hialuronidaza. 47. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. pot fi produse de stafilococi. ce favorizează răspândirea infecţiei. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. D. B. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A.dar nu şi de streptococi. Coagulazele sunt produse de stafilococi.E. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. produsă de stafilococi. un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. favorizeaza extinderea gangrenei gazoase. Coagulazele sunt produse de stafilococi. C. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. D. 91 . B. dizolvă acidul hialuronic. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. E. 48. C.

vaccinuri complete sau corpusculare D. răspunsul imun umoral 2. mucoasele C. anti-Haemophylus E. sistemul imun C.DiTePer 92 . Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. tegumentul E. sistemul complement E. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. pielea B. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal. vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. lizozimul D. anatoxine C. Fagocitoza: A. este efecuată de hematii E. Mecanismele specifice cuprind: A. organele limfoide centrale B. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). organele limfoide periferice D. Vaccinurile pot fi: A. sistemul imun 4. este un mecansim specific de apărare B. vaccinuri indispensabile sunt: BCG. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. implică limfocitele C. vaccinurile produc răspuns imun B. vii atenuate B. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D. toate răspunsurile sunt corecte 5.

sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. Properdina se găseşte în plasmă. de unde bacteriile pot fi eliminate. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică.6. 10. se administrează în doză unică B. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. după administrare se obţine un răspuns imun durabil C. ser. predispune la infecţii. E. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. granulaţiile leucocitelor. C. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. B. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. fum de ţigară. C. transpiraţie şi urină. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. D. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. de exemplu antraxul la zootehnişti. D. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. lacrimi. B. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. D. B. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. E. Rasa: unoeri poate fi un factor. Sexul:neimportant. 8. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. 9. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. E. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. 11. salivă. D. secreţii nazale. B. Vaccinurile vii atenuate: A. secreţii nazale. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. sunt contraindicate la gravide D. lacrimi. B. Toate răspunsurile sunt corecte 7. Lizozimul se găseşte în plasmă. E. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. C. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. C. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. 93 .

14. E. paraziţi şi tumori. Vasodilataţie capilară. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A. 13. D. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. E. Fagocitoza. Circulante: eozinofile. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. 94 . în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. C. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. tumefiere. Circulante: monocite. B. Circulante: neutrofile. D. E. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. C. Celulele fagocitare nu pot fi: A. D. 16. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. C. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. 15.C. Creşterea fluxului sanguin. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. 12. E. căldura. impotenţă funcţională. mediatorul durerii. B. Fibronectina glicoproteină din plasmă. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. D. B. C. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. bacterii. Chemotaxia este nu un factor chemotactic. primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. are rol în opsonizare. prostaglandine. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. Fixe: macrofage. D. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. leukotriene. C. durere. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. E. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. Circulante: macrofage. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). B. B.

Rol în liza bacteriană. Imunitate naturală pasivă. 95 . E. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi. B. D. B. B. B. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. Timus. C. Ficat. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. 17. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Măduvă osoasă. Lactoferine. E. Lipaze. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. 22. C. D. prin anticorpi materni. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. 19. B. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Neutralizează toxine bacteriene. Nucleaze. 20. Inelul Waldeyer. D. B. E. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. 18.Granulele lizozomale mici. E. C. transmisă transplacentar. Mieloperoxidază. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. C. D. Au rol în imunitatea naturală. E. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. C. Nu au specificitate pentru un anumit virus. Plăci Peyer. 21. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. D. Proteaze. Funcţie virală directă.D. E.

Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. C. 96 . în focare epidemice delimitate: antimeningococic. antifebra Q. D. 24. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. vaccinul anti-haemophylus. B. Vaccinul antivaricelos. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. B. E. Di-Te-Per. Vaccinuri complete sau corpusculare. Vaccinul antiamaril. C. C. Vaccinul antipertussis. Vaccinul antihaemophilus (Hib). E. C. E. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Imunitate durabilă.C. 23. toată viaţa). luni). care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. Vaccinul antirubeolic. D. Vaccinul antileptospirotic. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). D. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. vaccinul antipneumococic. 26. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere. E. B. Imunitate artificială activă prin vaccinare. B. Vaccinuri folosite ocazional. Vaccinuri facultative. Vaccinul antitifoidic. D. Vaccinuri indispensabile. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. etc. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. antitifoidic. 25. vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A.. antipoliomielitic oral şi injectabil. bătrâni). E. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. care nu sunt obligatorii: BCG. Vaccinul antiholeric. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. D. vaccinul antirabic.

Proteinele de fază acută C. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. Properdina C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. pasivă prin trecerea prin boală 7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. eozinofilelor. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. Interferonii 4. Este format din organe limfoide centrale D. Flora saprofită C. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor. naturala pasivă transmisă transplacentar D. Răspunsul imun celular E. Lactoferina 6. Complementul B. naturală activă prin trecerea prin boală B. Transferina B. Plasmocitele B.Complement multiplu 1. Anti-haemophilus 97 . Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. Are ca principale celule limfocitele E. Mecanisme de apărare specifică includ: A. monocitelor C. Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A. Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. artificială pasivă prin vaccinare C. Lizozimul 2. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. Activarea limfocitului B D. Celulele natural ucigaşe NK D. Limfocitele E. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. Răspunsul imun umoral D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A.

C. săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. 98 . B. se mai numesc anatoxine B. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12. în special legat de riscul profesional. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. 13. activarea e declansata de complexe imune D. E. D. activarea e declansata de bacterii E. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. este un complex de 20 substanţe proteice B. Sistemul complement A. B. E. C. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. se administrează în doze multiple C. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B.B. imunitatea obţinută nu este durabilă E. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. D. componentele acestuia se activează în cascadă C. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8. toxoizii nu au actiune specifica E. Aglomerările. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. Sexul: deseori important. nu sunt contraindicate la gravide 10. este un mecanism nespecific de apărare C. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A.

lizozimului. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. de exemplu antraxul la zootehnişti. 14. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. 18. E. Stranut. fum de ţigară. C. 99 . interferonului. E. D. E. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. D. corticosteroizi. C. E. Tuse. 15. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. B. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. 17. Macrofagele de la nivelul intestinului gros. Macrofagele alveolare. radioterapie. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. E. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. Perii nazali. de unde bacteriile pot fi eliminate. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. C. rafinoza. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. Rasa: unoeri poate fi un factor. Limfocite alveolare. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A. C. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). eozonofile. macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). Enzimele degradative. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Proteine de tipul complementului. D. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. B.C. bazofile. stachinoza. 16. Diaree. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. B. D. C. Glucide de tipul solatrioza. B. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. D. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. Enzimele salivare. Vomă. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. D. B. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte.

22. D. D. Lacrimi. D. Urină. Salivă. permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. C. Micţiune. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. E. B. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii. B. Flora saprofită de la nivelul tegumentului. 21. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. C. Transpiraţie. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). Se găseşte în plasmă. împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. B. D. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. Lacrimi. Transferina leagă fierul. colonului. C. vaginului. Secreţii nazale. 100 . Lizozimul se găseşte în: A. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative. B. E. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. B. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. 19. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. nazofaringelui. Secreţii nazale. E. Lactoferina este o glicoproteină în: A. C. 23. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. Urină.E. E. C. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării.

B. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. Prezintă activitate antivirală. macrofagele. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A.D. Granulaţiile leucocitelor. endotoxine bacteriene. levuri. E. Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Nu reacţionează cu complementul. 29. Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). reprezintă 15%. 24. reprezintă 85%. 101 . Sunt glicolipide numiţi şi citokine. Granule lizozomale mari. 26. nucleaze şi lipaze. C. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. E. 25. bacterii. Ser. D. E. C. lizozim. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. D. C. proteaze. Granule lizozomale mici. paraziţi. B. Rol în opsonizare. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. macrofage. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. bacterii. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Se activează în cascadă. C. Lactoferine. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. 28. D. E. splină. D. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. E. B. Rol în interacţiunea dintre celule . B. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. 27. E. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide. B. C. Nu prezintă activitate antifungică. afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. Reacţionează cu complementul . Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. D. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. properdina. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). paraziţi şi tumori.

C. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. E. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. E. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. Mieloperoxidază. B. Nu produc superoxid. B. E. 30. D. 34. Lipaze. 102 . C. D. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A. Nu pot produce ion hipoclorit. Sistemul imun este format din: A. B. Celule imune: limfocite B. D. Sunt 5 clase de anticorpi: G. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Produc superoxid. D. Nu produc H2O2. D. C. C. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. 31. C. Au rol în liza bacteriană. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. Nucleaze. Au specificitate pentru un anumit virus. C. B. E. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. A. 35. Celule imune: limfocite T. Nu poseda mieloperoxidază. Proteaze. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. Sunt limfocite mici cu granulaţii. 32. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. B. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară.B. Funcţie antivirală indirectă. plăci Peyer. D. D. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). E. E. M. E. 33. B. Au rol în imunitatea naturală. Neutralizează viruşi. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor.

Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. virusuri. E. B. C. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. 36. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. B. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. B citotoxice. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. E. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . E. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. D. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. Imunitate naturală pasivă. C. toată viaţa). bruceloza. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. C. D. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. Limfocitele T helper: A. B supresoare. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. 38. 37. D. D. E. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. C. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele. 39. transmisă transplacentar. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. prin anticorpi materni. 41. B. va fi prezent un răspuns anamnestic. Imunitate durabilă. 40. E. B. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. răspunsul imun va fi mai intens. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. D.C. E. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. D. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. B. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. răspunsul imun se va instala mai rapid. C.

D. C. E. D. Pot fi administrate la gravide E. Vaccinul anti-hepatită B. 44. Acestea nu se multiplică în organismul uman. B. 47. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. Vaccinul antiamaril. B. C. Este necesară administrarea unei singure doze. 45. Imunitatea obţinută este durabilă. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Vaccinul antirubeolic. D. cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. Vaccinul antiholeric. Vaccinul antipertussis. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. 46. Acestea nu mimează infecţia naturală. C. Despre vaccinuri inactivate (inerte). Vaccinul anti-febra galbenă. Sunt lipsite complet de putere patogenică. 42. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. E. Simptomatologia clinică este foarte redusă. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. C. 43. Vaccinul antileptospirotic. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. obţinute prin purificare sunt următoarele: A. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinuri complete sau corpusculare. E. Vaccinul antitifoidic. B. Acestea nu se multiplică în organismul uman. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). Vaccinul antivaricelos. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. E. Vaccinul anti-hepatită B. Vaccinul anti-hepatita A. C. B. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. Este necesară administrarea a 4 doze. B. 104 . Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. B. Vaccinul antirujeolic. polizaharide conjugate cu proteine. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). C. E.A. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. B. D. D. D. Vaccinul antiamaril. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi.

Antitoxina antimeningococică. Vaccinul antimeningococic . Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. 48. 50. Exemple de anatoxine: A. E. D. D. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. C. Vaccinul antipneumococic. E. B. Vaccinuri folosite ocazional. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. Vaccinuri facultative. B. 49. D. prin tratarea cu formaldehidă. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. dar care durează puţin (săptămâni. B. 105 . vaccinul anti-haemophylus. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. C. E. C. Vaccinul diftero-tetanic. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. vaccinul antipneumococic. C. Exemple: A. luni). anti-hepatită B şi anti-rujeolic. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Antitoxina botulinică. imediat după injectare. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. bătrâni). antitifoidic. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. E. la cald. Acestea îşi pierd puterea toxică. B.. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. Acestea îşi păstrează puterea antigenică. Antitoxina antitifoidică. etc. Vaccinul antihaemophilus (Hib). Di-Te-Per. E. Se mai numesc toxoizi.C. 51. D. vaccinurile pot fi clasificate în : A. vaccinul antirabic. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinuri indispensabile. Antitoxina tetanică. Antitoxina difterică. D. Vaccinul Di-Te.

sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. Gregor Mendel 106 . bactericid cu bacteriocin 5. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. bacteriofag cu bactericid E. reacţii adverse. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. Definiţie. sunt substanţe antibacteriene naturale E. Leewenhoek B.Tematica 5. sunt necesare în viroze respiratorii 2. bactericid cu bactericid D. Bacteriocin C. Antibioticele: A. Sir Alexander Fleming D. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. Citostatic B. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor. clasificare. Robert Koch E. Bacteriofag D. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. bacteriostatic cu bactericid C. Antibiotice. Louis Pasteur C. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. Homeopatic 3. Bactericide E. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D. A. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. spectru antibacterian. mecanisme de acţiune. bacteriocin cu bactericid B. Penicilina a fost descoperită de: A.

mijlocul secolului XVIII E. antibiotice naturale B. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. Penicilina C. Sulfamidele sunt: A. agenţi antimicrobieni sintetici D. derivate de penicilina C. tuberculoză C. Cloramfenicolul 9. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 . mijlocul secolului XIX B. Streptoccocus pyogenes B. începutul secolului XX C. Gerhard Domagk şi Howard Florey E. pneumonie D. Staphyloccocus aureus C. Meticilina E. Prontosilul D. mijlocul secolului XX D. Clostridium tetani 7. Salmonella typhi E. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A. Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. faringite 12. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. sfărşitul secolului XIX 11. Ernst Chain şi Howard Florey B.6. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. angină streptococică B. scarlatina E. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10. agenţi antivirali E. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. Bacillus anthracis D.

Streptomyces caespitosus D. Penicillium notatum C. Cloramfenicolul este extras din: A. bacterii din genul Corynebacterium 17. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A. B. ascomicete B. ascomicete D. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele. bacterii din genul Bacillus B. fungii din genul Streptomyces D. macrolide B.A. lincomicina 14. actinomicete C. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A. Penicillinum cephalosporum E. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. E. bacterii din genul Clostridium 18. în profilaxie C. din actinomicete 15. cefalosporine D. cu excepţia: A. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. fungi din genul Penicillium D. ca terapie empirică B. aminoglicozide E. Streptomyces lactamdurans 16. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . D. fungi din genul Penicillium E. tetracicline C. bacterii din genul Vibrio E. bacterii din genul Bacillus C. fungii din genul Penicillium B. Bacillus anthracis B. actinomicete C. bacterii din genul Bacillus E. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. C.

colimicina E. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. coci Gram negativi D. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. cocii Gram pozitivi B. este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. gentamicina C. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate. Bacillus anthracis 23. cloramfenicolul 21. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. bacilii Gram negativi C. penicilina B.D. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. colimicina B. cu excepţia: A. lincomicina D. Neisseria meningitidis C. Corynebacterium diphteriae 24. polimixina D. tetraciclinele B. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. neomicina 22. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. penicilina C. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. cloramfenicolul E. bacilii difterici D. Bordetella pertusis E. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. bacilii Gram pozitivi B. eritromicina C. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial. eritromicina 109 . Bacillus anthracis E.

Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D.D. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. infecţii bacteriene cronice 28. Inhibiţia sintezei proteinelor B. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. adică de distrugere a bacteriilor B. în concentraţii mai mici 27. infecţii severe B. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . cu efect sinergic 29. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. Neisseria meningitidis E. Inhibiţia sintezei peretelui celular C. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. Inhibiţia metabolismului bacterian D. Neisseria gonorrhoeae 26. Bordetella pertusis C. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. infecţii generalizate C. meningite D. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. în concentraţii mai mici C. antibioticele pot avea efect bactericid. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30. Streptococcus pyogenes B. tetraciclinele 25. Bacillus anthracis D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. cu efect bactericid sinergic C. cu excepţia: A. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B. Inhibiţia metabolismului bacterian B. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. lincomicina E. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. infecţii uşoare E.

antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D. Inhibiţia sintezei proteinelor B. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. eritromicina C. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false. ADN giraza de care se leagă 111 . Inhibiţia metabolismului bacterian C. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. rezultă liza bacteriei E. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. cu excepţia: A. vancomicina B. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. tetraciclina D. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. macrolidele C. colimicina D. cu excepţia: A.31. polimixina B 33. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. cefalosporinele E. linezolidul E. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. polimixinele B. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. aminoglicozidele 34. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). tetraciclina inhibă translaţia B. se produce liza bacteriei C. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32.

norfloxacin B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. rezultând un produs inactiv metabolic E. colimicina B. cloramfenicol E. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. levofloxacin E. cu excepţia: A. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor. streptomicina D. ciprofloxacin C. rifampicina D. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. se leagă de antimetabolit. ARN si anumiţi aminoacizi D. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). polimixina B B. claritromicina 41. cu excepţia: A. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA).36. amfotericina B E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. trimetroprim C. rezultând un produs inactiv metabolic 38. cu excepţia: A. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 . nistatin C. se leagă de antimetabolit. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). enzima care se leagă în mod normal de PABA. trovafloxacin 40. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. rifampicina D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37. ARN si anumiţi aminoacizi C. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. colimicina 39. enzima care se leagă în mod normal de PABA. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A.

cu excepţia: A. colimicina B. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. penicilinele B. gentamicina E. kanamicina C. levofloxacin 46. antibiotice betalactamice C. vancomicina C. azitromicina C. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. rifampicina E. amfotericina B D. ciprofloxacin 44. azitromicina D. Teicoplanina aparţine clasei: A. B. teicoplaina 45. gentamicina 43. bacitracina D. trovafloxacin E. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. tetraciclina E. lincomicina C. macrolide 113 . aminoglicozide D. streptomicina B. claritromicina C. D. cloramfenicolul B. neomicina D. kanamicina E. lincomicina B. E. polimixine B.A. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. colimicina 47. C. linezolid D.

în circumstanţe potrivite. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. D. polimixine D. E. să nu dobandească rezistenţă C. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană. E. aminoglicozide 49. sferoplaşti) 114 . glicopeptide 48. lincosamide B. Linezolidul aparţine clasei: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele.E. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. modificarea locului de acţiune a antibioticului. cu excepţia: A. enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. 50. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. cu excepţia: A. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. oxazolidinone E. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. fiind genetic determinată 51. protoplaşti. macrolide C. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. bacitracina) sunt adevărate. polimixina B şi E. sistemice se administrează parenteral C. inhibă sinteza proteinelor D. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. rezultând un produs inactiv metabolic D. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. cu excepţia: A. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. sulfamide cu acţiune intestinală B. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. D.95. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 . aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. sunt bactericide E. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98. se leagă de antimetabolit. este activă pe Mycobacterium tuberculosis. are acţiune bacteriostatică C. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. enzima care se leagă în mod normal de PABA. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. sunt bacteriostatice 99. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit). nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. iar pentru infecţii urinare. D. MRSA. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. antibiotice betalactamice 100. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B. cu excepţia: A. Mycobaterium leprae. nefrotoxicitate. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. C. Rifampicina este un antibiotic care: A. este un antimetabolit C. genitale. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. sulfamide cu acţiune urinară D.

C. Cefalee C. bacili Gram pozitivi. au acţiune pe bacilul Piocianic D. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis.nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. Leucopenie 123 . Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. Complement multiplu 1. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A. Care din următoarele variante sunt false: A.vărsături B. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B. E. ciprofloxacinul este o chinolona C. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2. mod de acţiune bacteriostatic 3. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. Greaţă. D. Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D. B. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. spirochete C. spectru: coci Gram pozitivi. se pot administra injectabil. precum penicilina G E. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. inhibă sinteza peptidoglicanului B. penicilina are o toxicitate ridicată B. Tetraciclinele sunt bacteriostatice B.

Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. prezintă cinci generaţii B. de streptomicină. Cefoxitin 10.D. au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. Cefaclor E. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . de cloramfenicol C. Utilizat în infecţii ORL D. Bactericid B. Se administrează oral D. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Artralgii E. de peniciline B. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. Cefotaxime B. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11. de tetraciclină 12. E. Este bacteriostatică C. Ceftazidim D. Nitrofurantoinul este: A. de quinolone D. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. se administrează numai parenteral C. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. Activ pe Staphylococcus aureus 7. are toxicitate redusă E. Inhibiţia sintezei proteinelor E. Ceftriaxon C. Alterarea structurii membranei celulare C. Activ pe enterobacterii C. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. Contraindicat în infecţiile urinare E. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6.

sunt antibiotice de sinteză C. Penicilina D. sunt bacteriostatice B. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. toate raspunsurile sunt corecte 16. sunt reprezentate de norfloxacin E. Au efect bactericid B. din aceasta grupa face parte gentamicina D. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C. Carbenicilina B. au toxicitate crescuta C. Pătrund bine în ţesuturi E.sunt reprezentate etambutol 18. D. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. Acţionează pe Mycoplasme. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A. Chlamydii 14. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. B. Chinolonele : A. Sunt ototoxice si nefrotoxice C. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro. se administrează numai parenteral 15. este un caracter de specie B. sunt antibiotice naturale B. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. C. este determinată genetic C.A.Ricketsii. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. Pot fi administrate la gravide D. Piperacilina 17. E. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A. e. Ticarcilina C.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13. Eritromicina E. au spectru ingust D. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 .

cloramfenicolul. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. cefalosporine D. penetreaza in LCR E. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. macrolidele. Antiparazitare B. antifungice 23. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. administrare orala D. D. Chimioterapice E. Prontosilul. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. Vancomicina D. sulfamide 126 . sulfonamide B. aminoglicozidele. Au efect bacteriostatic 19. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C.E. pot produce vertij D. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. pot produce ruperea tendonului achilean E. Rifampicina C. tetraciclinele. sunt bactericide B. un medic german. are efect bactericid B. Linezolid 20. peniciline C. inhiba sinteza peretelui bacterian C. nu se administreaza la gravide 22. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. poate produce ruprura tendonului achilean 21. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene. Penicilina B. Gerhard Domagk. Etambutol E. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. Antibiotice C. Antivirale D. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus.

kanamicina E. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. antibiotice cu spectru de tip penicilinic. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. coci Gram pozitivi D. antiparazitare 26. sptreptomicina C.streptomicina. eritromicina 127 . Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A. eritromicina 27. antivirale C. gentamicina E. kanamicina C. kanamicina D. lincomicina 29. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A.neomicina. gentamicina C. antifungice E. macrolide 25. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. lincomicina E.eritromicina.colimicina. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. lincomicina B. polimixina. C. eritromicina D. eritromicina B. penicilina D. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. neomicina B. bacili Gram negativi C. lincomicina B. coci Gram negativi B. gentamicina 28.E. bacili Gram pozitivi 30. kanamicina E. Bacillus anthracis E. antibacteriofage D. antibacteriene B.penicilinele. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . polimixina D.

un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. peniciline B. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. gentamicina D. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. kanamicina 33. coci Gram negativi D. coci Gram pozitivi B. efect bacteriostatic. polimixina B. în infecţiile severe cu tulpini rezistente. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A.31. Bacillus anthracis 32. tetraciclina E. sunt: A. monobactami C. eritromicina C. carbapenemi D. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. eritromicina C. cu excepţia: A. Antibioticele pot avea: A. cefalosporine de generaţia a3a E. lincomicina E. bacili Gram negativi C. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. neomicina 35. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. adică de distrugere a bacteriilor B. cefalosporine de generaţia a5a 34. bacili Gram pozitivi E. cloramfenicolul B. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. gentamicina D.

Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. meningite. endocardite D. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. tetraciclina 129 . osteomielite. alterarea structurii membranei nucleare E.37. infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C. inhibiţie metabolismului bacterian 40. peritonite D. tromboflebite 39. osteomielite B. inhibiţia sintezei proteinelor B. dermatite C. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. spre exemplu: A. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. vancomicina E. tromboflebite. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B. tuberculoze E. polimixina B C. cefalosporinele 43. infecţiile severe C. alterarea structurii membranei celulare D. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . tuberculoza 38. produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. cloramfenicolul B. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41. teicoplanina D.

B. kanamicina C. lincosamide D. macrolide B. vancomicina B. oxazolidinone E. penicilinele B. azitromicina 45. D. tetraciclinele 47. cefalosporinele E. eritromicina E. azitromicina D. colimicina E. polimixina B D. streptomicina B. glicopeptide 130 . gentamicina D. lincomicina C. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. claritromicina 49. Antibioticele betalactamice sunt: A. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. rifampicina 46. E. polimixine C. linezolidul E. C. kanamicina C. bacitracina 48. vancomicina B. eritromicina C. amikacina E. penicilina D. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. penicilina D. cloramfenicolul B. tetraciclinele C. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A.

kanamicina C. ADN giraza de care se leagă: A.lincomicina C. azitromicina 51. claritromicina C.vancomicina. eritromicina B. polimixine – colimicina. oxazolidinone – linezolid E. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. lincosamidele 56. azitromicina E. streptomicina B. kanamicina D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. colimicina B. eritromicina 54. vancomicina 53. bacitracina B. levofloxacin D. gentamicina E. lincomicina C. aminoglicozide . fluorochinolonele C. aminoglicozidele E. tetraciclina D. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. amfotericina 55. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . teicoplanină 52. macrolide.50.penicilinele. ciprofloxacin C. cloramfenicol D. cefalosporinele D. glicopeptide . polimixinele D. chinolonele B. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. gentamicina E. cloramfenicol B. rifampicina E. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A.

scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă. ARN si anumiţi aminoacizi C. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. B. B. chinolonele E. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. aminoglicozidele D. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D.A. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. D. E. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. trimetroprimul 58. C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. B. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. sulfamidele C. antibioticele betalactamice B. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E.

se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina. carbenicilina 133 . cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. piperacilina C. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. meticilina 66. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. în etapa de polimerizare B. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului.61. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C. ampicilina B. imipenemul E. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E. E. au în structura chimică inelul beta-lactamic D. protoplaşti. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. tienamicina D. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. sferoplaşti) D. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. B.

carbapenemii C. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. tienamicina B. amoxacilina E. spirochete B. Ureidopenicilinele sunt: A. oxacilina D. piperacilina E. oxacilină+acid clavulanic C. C. pneumococi C. piperacilina+tazobactam E. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. fenoximetil penicilina C. aztreonam B. ampicilină+sulbactam B. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. aminopenicilinele E. E. carbenicilina+sulbactam 71. ureidopenicilinele B. meticilina E. mezlocilina B. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. tienamicina 70. carboxipenicilinele D.B. Aminopenicilinele sunt: A. Listeria monocytogenes D. D. mezlocilina C. Neisseria meningitidis 134 . carbenicilina D. oxacilina D. ampicilina C. aztreonam 68. amoxicilina 72. amoxicilină+acid clavulanic D. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A.

treponeme. Este antibiotic bactericid C. coci Gram negativi B.E. Haemophillus. cefalosporine D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. unele tulpini de Proteus. Penicilinele naturale sunt active pe: A. coci Gram pozitivi anaerobi. spirochete D. are efecte similare cu penicilina G D. vancomicină 78. cu respectarea intervalelor dintre doze 77. Se administrează oral B. Klebsiella. bacili Gram pozitivi E. leptospire. oxacilină C. se administrează cu o oră inainte de masă. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. este o penicilina de uz oral E. fusobacterii 76. coli) C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. se administrează oral şi parenteral D. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. nu se poate administra la gravide. genul Shigella B. corynebacterii 74. macrolide E. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. genul Klebsiella E. genul Treponema D. Bordetella pertusis 73. neisserii. bacili Gram negativi C. cu respectarea intervalelor dintre doze B. lincosamide B. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. genul Streptococcus 75. este o penicilina de uz parenteral C. genul Leptospira B. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. clostridii. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. Toxicitatea ei este crescută E. E. se administrează după masă. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. genul Escherichia C. sugari şi copii mici 135 .

nu sunt indicate în sinuzite. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. monobactam E. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. bacili Gram negativi producători de betalactamază. Proteus. pneumonii. febra tifoidă C. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. Peptostreptococcus 136 . E. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. Peptococcus. sulbactam C. ampicilina D. rash. piperacilina B. D. Enterococcus fecalis C. imipenem 84. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. abcese abdominale sau dentare E. are o eficienţă scăzută în boli diareice. ticarcilina E. Pseudomonas aeruginosa D. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. vărsături. Streptococcus pyogenes 83. Serratia. Proteus E. poate avea ca reacţii adverse: greţuri. Escherichia coli. Staphylococcus aureus B. E. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. face parte din categoria cefalosporinelor C.79. diaree. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. amoxicilina C. tazobactam B. clavulanat D. cefotaxim 81.

penetrare în LCR 88. Pseudomonas E. cefalexin B. cefepim E. cefpirom 89. 87. cefaclor C. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase). ceftriaxon D. ceftriaxon D. mecanism de acţiune C. aerobi. rezistenţă la betalactamaze D. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. cefepim D. Gram negativi.85. cefotaxim C. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. au un spectru larg: Gram pozitivi. cefuroxim E. forma de administrare E. anaerobi. aztreonam C. cefazolin C. cefoxitin 91. spectru B. cefepim B. ceftobiprol 90. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. meropenem B. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C. doripenem E. Cefalosporinele diferă ca: A. imipenem 86. cefalexin B. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. cefazolin 137 . ceftazidim E. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. ertapenem D.

sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. D. Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. Enterobacter B. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale. Escherichia 94. C. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. cefpodoxim E. Sunt ineficiente pe Gram negativi. exemplu Haemophilus influenzae. ceftriaxon D.B. difuzează în LCR B. unele tulpini de stafilococi E. Enterobacter. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. Serratia D. au spectru extins : Gram pozitivi. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. cefotaxim C. infecţii urinare necomplicate C. Staphylococcus C. streptococi B. Proteus 95. enterococi C. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. pneumococi D. formele orale indicate în infecţii respiratorii. difuzează în LCR C. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. unele tulpini de Escherichia coli 93. D. ORL. Morganella E. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. cefixim B. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97. sunt rezistente la unele betalactamaze E. ceftadizim 96. Gram negativi. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . E. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E.

streptomicina 103. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. Neisseria E. enterococi B. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. MRSA B. Linezolidul acţionează pe: A. Streptococcus D. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii. Clostridium perfrigens C. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C. claritromicina E. Enterococcus fecalis D. Bacteroides 102. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98. Yersinia pestis 139 . Chlamydia. Bordetella. Shigella disenteriae E.D. penicilina C. Clostridium C. au acţiune asupra Haemophilus. Escherichia 99. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. eritromicina B. enterobacterii E. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. salmonele D. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. Bacillus B. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. cu excepţia: A. Clostridium difficile C. Staphylococcus aureus E. streptococi 100. Streptococcus pneumonia D. azitromicina D. sunt foarte sensibile la betalactamaze E. Neisseria meningitidis 101. neiserii C. Mycoplasma.

de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E. greaţă. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. eficiente pe anaerobi. Pseudomonas C. Staflococul meticilino-rezistent 140 . amikacina. Rickettsia. netilmicina C. inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. Bacitracina este un antibiotic care: A. acţionează pe bacterii Gram pozitive. renală. inhibă sinteza acizilor nucleici B. gentamicina. nu dezvoltă rezistenţă secundară. Shigella). antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. genitale. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. vărsături. tobramicina. eritromicina. decolorarea dinţilor D. face parte din clasa polimixinelor E. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. se administrează sub 12 ani E. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. este toxic C. legionelle 105. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. rickettsii. sistemice D. alăptării sau la nou născuţi 109. fotosensibilizare. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. este bactericid D. Mycoplasma. alterează structura membranei celulare B. gastrită. toxicitate hepatică. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. Azitromicina D. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. chlamidii. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107.104. spirochete. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. Acinetobacter B. B. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. face parte din categoria lincosamidelor C. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. claritromicina. C. Chlamydia.

Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. ofloxacinul 114. norfloxacina E. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. tovafloxacin se administrează intravenos. se administrează parenteral B. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. ciprofloxacina D. meningite. derivaţii acidului nalidixic. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A. D. în infecţii urinare. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. genitale. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. sunt antibiotice de sinteză E. osteomielite. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113. fluorochinolonele. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . se administrează pe cale orală C. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună.D. septicemie E. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. acidul nalidixic B. adolescenţi D. bătrâni 115. tovafloxacinul C. pulmonare. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. adulţi E. Enterobacteriile 110. copii C. Meningococul E. biliare. femei B. cu excepţia: A. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. nu au efect pe Legionella pneumophila. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D.

distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite. paraziţii. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). are efect bacteriostatic E. 116. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D. Entamoeba histolytica) B. Antisepsia. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit).C. 117. neuropatie. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Antisepsia. fungii de la nivelul unui substrat B. Decontaminarea include: A. poate manifesta ca reacţii adverse febră. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D. din aer. Sulfamidele sunt bacteriostatice.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas. din aer. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. hemoragie digestivă B. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 . cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C. Alegeţi definiţiile corecte: A. dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. se leagă de antimetabolit. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. Sterilizarea. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. virusurile.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. Metronidazolul este un antibiotic care: A. enzima care se leagă în mod normal de PABA. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C.

obiectele din porţelan B. aerul umed B. sterilizarea prin căldură B.120. pensă chirurgicală din metal 123. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B. etuvă C. radiaţiile UV 122. sterilizarea prin filtrare C. gâtul unei eprubete E. aerul uscat C. În pupinel se pot steriliza: A. bisturiu din oţel inoxidabil D. compuşi fenolici E. glutaraldehida D. virusul hepatitei B 143 . vibraţiile ultrasonice B. autoclav B. Sporii de Bacillus anthracis B. autoclavul C. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. aerul umed la 134°C. soluţiile apoase C. băi de nisip E. ansa bacteriologică de unică folosinţă C. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. timp de două ore D. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A. uleiurile anhidre D. aerul cald la 180°C. formele vegetative de Clostridium perfringens C. instrumentar chirurgical E. aerul cald la 100°C. pupinel D. fibră sintetică 126. Metodele fizice de sterilizare sunt: A. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A. sterilizarea cu formaldehidă D. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. timp de o oră E. radiosterilizarea 121. timp de 30 minute 125.

la temperatura de 134°C 129. unor medii de cultură C. lamele din sticlă 128. timp de 18 minute B. PVC B. latex E. aerului B. la temperatura de 81°C C. anumitor materii organice D. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. polipropilenă D. antibioticelor E. timp de 10 minute E. sălilor de operaţii C. formaldehida soluţie apoasă 8% D. materiale textile din bumbac D. glutaraldehida 133. instrumetarului chirurgical E. permanganatul de potasiu E.D. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . formele vegetative de Bacillus anthracis 127. pipete. instrumentar chirurgical metalic C. materialele contaminate din laborator B. sporii de Clostridium perfringens E. silicon C. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. la temperatura de 100°C D. compuşii iodaţi 1-2% B. teflon 132. hormonilor 131. truselor de perfuzii B. seringilor D. ansei bacteriologice 130. Prin autoclavare se pot steriliza: A. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. medii de cultură lichide sau solide E. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A.

acidul peracetic 0. D. mertiolat de sodiu 0. Genul Streptococcus 145 .02% D. benzoat de sodiu 0. compuşii fenolici B. conservarea suspensiilor microbiene B. C. hipoclorit de sodiu 2% C.3-0. clorura de benalkonium C.1% E.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. E. conservarea serurilor E.2-1% E. glutaraldehida E. fuxina B. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. Liofilizarea se aplică pentru: A. alcoolul iodat C. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. conservarea vaccinurilor D. conservarea alimentelor 137. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134. hipocloritul de sodiu D. betadina D. nitratul de argint 0. amestecul sulfocromic 135.A.5% B. B.004-0. tinctura de iod 136. Fenolul 0. sterilizarea seringilor C.

Determină reumatismul articular acut B. elaborează pigment citrin. 2. Este un bacil imobil. solubil E. Formează colonii S. Hemolizinele D. Nu există transmiterea interumană D. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. Exotoxina A C. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. elaborează un pigment alb D. Produce endocardită acută D. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. la autoclavare E. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . cu cili peritrichi C. Stafilococii sunt rezistenţi: A. sunt mobili. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. la pasteurizare. Tratamentul de elecţie este penicilina G C. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E. la uscăciune şi întuneric. Lipazele 4. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. Proteaza B. Este o bacterie strict patogena E. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. cu capetele măciucate C. sunt coci Gram negativi B. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E. Hialuronidaza E. cresc pe mediile hiperclorurate D. Este o bacterie mobilă 3.Complement simplu 1. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. Produce scarlatina 6. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. C. nu elaborează hemolizine 5.

Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A. Produce hipertermie 9. Enterotoxinele au rol antifagocitar D.negative B. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Produce toxiinfecţie alimentară B. Streptococcus pyogenes B. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Produce hipertensiune arterială E. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Lecitinaza. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Scindează lecitinele din membranele celulare C. D. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E.pozitivi B. Hemolizine au acţiune hemolitică E. scindează lecitinele din membranele celulare C. Nu produce infecţii urinare D. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. Sunt stafilococi coagulazo. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Este o specie saprofită C. Aparţine florei normale a tegumentului 10. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A.B. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Are potenţial patogen scăzut E. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E. streptococii de grup B 147 . Produce rash eritematos D. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A.

Suportă medii hiperclorurate D. Suportă medii hiperclorurate E. Sunt sensibili la bacitracină D. Elaborează coagulază liberă E. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. Pot produce infecţii grave la nou născut C. Produce toxina eritrogenă B. pigmentate auriu D. Produce scarlatină 16. antigenul capsular B. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Gamma hemolitic D. Împărţirea în grupe a streptococilor. fibrinolizine E. Pe mediile de cultură formează colonii R. aspect de “cap de meduză” C. se face în funcţie de: A. carboxidaze 19. Pe mediile de cultură formează colonii S. Determină reumatismul articular acut B. Sunt sensibili la optochin D. Nu produc streptolizină O B. Sunt bacilli Gram negativi E. conform clasificării Lancefield. Alfa hemolitic B. streptococii viridans E. antigenul M D. Determină pneumonia francă lobară E. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. streptococii de grup D D. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. carbohidratul C C. streptococii de grup G 14. Beta hemolitic C. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. Produce eritrotoxina din scarlatina C. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. Sunt coci Gram negativi C.C. Producător de hemoliza viridans 148 . Streptococ nehemolitic E.

Mediul AABTL 26. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. Care afirmaţie este falsă: A. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. Mediul Loffler D. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Streptolizină O B. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. Sunt sensibili la optochin D.20. Nu produce pneumonia francă lobară C. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. C. Mediul Bordet-Gengou E. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. Proteină R. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Geloză-sânge C. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Streptolizină S D. Streptococcaceae 149 . Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Proteină M. Care afirmaţii sunt corecte: A. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E. 25. Capsulă E. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Geloză simplă B. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A.

E. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. D. pe medii solide – dezvoltă hemoliză. cu excepţia: A.hemoliza este cu margini neclare. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. B. D. C. Au diametrul celular de aproximativ 0.dezvoltă hemoliză în jurul coloniei. Sunt dispuși în ciorchini. bombade. B. coci gram pozitivi C. strict aerobi. C. nesporulaţi B. C. necapsulaţi E. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A. C. Pot fi sferici sau ovalari. circulare. pe medii cu sânge . α hemolitic – hemoliza este absentă. streptococii sunt: A. 20 specii B.B. C. 150 . D. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici. α’ hemolitici . Streptococii: A. D.produc o hemoliză incompletă. coci gram negativi D. Genul Staphylococcus cuprinde: A. În funcție de necesarul de oxigen. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. E. 32.dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. 15 specii C. aerobi. Aparțin familiei Micrococcaceae.5 microni. 28. E. translucide. B. E. microaerofili. Sunt coci gram negativi. anaerobi-aerotoleranți. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. strict anaerobi. pe medii solide . 18 specii E. 29. 3 specii D. B. A. 25 specii 30. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni. facultativ anaerobi. D. grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. β hemolitici .

Stafilococii se găsesc: A. bacterii strict aerobe B. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. bacterii aerobe facultativ anaerobe C. Citrin D. stafilococii sunt: A.oameni E. sunt bacterii nepretenţioase C. Staphylococcus pyogenes 36. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate. Fiecare grup se subîmparte în: serotip. cu timp lung de generaţie D. 33. în aer nu şi în sol C. doar la organismele animale B. B. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C. bacterii anaerobe – aerotolerante E. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B. stafilococii sunt bacterii: A. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. E. bacterii strict anaerobe D. Din punct de vedere metabolic. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. bactericinotip. aer. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. rezistente la bacteriofagi E. în sol. C. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. halotolerante 38. animale. antibiotip. doar la oameni şi în atmosferă 37. stafilococul auriu B. 34. apă. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. lizotip. D. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . cu excepţia: A. în sol nu şi în apă D. Staphylococus saprophyticus E. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. care au cerinţe nutritive speciale B.E. Spahylococcus epidermidis C. sunt bacterii halotolerante D. cu excepţia: A. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35.

S. toxina eritrogenă. D. 45.39. S. fecium – streptococul de grup B. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. pyogenes – streptococul de grup A. exotoxina B. apă. C. B. Ribonucleaza. E. Streptococul β-hemolitic de grup A: A. cu excepţia: A. B. eritrotoxina. 44. C. Fibrinolizina. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). B. E. se găsesc în aer. 41. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. trăieşte numai pe medii obişnuite. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. singurul patogen este streptococul de grup B. D. B. Streptolizina O. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. C. D. D. Hialuronidaza. E. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . B. SLS. fecalis – streptococ de grup D . pyogenes sunt următoarele. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. specia Peptostreptococcus este anaerobă. B. exotoxina pirogenă A. S. 43. are colonii de 1-2 mm. favorizând invazia tisulară. nu e sensibil la antiseptice. Enzimele conţinute de S. Streptococii viridans – negrupabili. 42. C. E. are hemoliză tip beta. 40. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . E. sol. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. S. C. e sensibil la frig. D. C. E. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. exotoxina C. D. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. agalactiae este streptococul de grup B.

În cultură pe medii solide. 153 . sunt colonii concave D. celulită. reumatism articular. bilă. se prezintă sub formă de colonii R D. atingând maximul în săptămâna 7-8. este însoţită de febră. sunt de tip S C. D. E. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. B. C. eritrotoxine E. C. scarlatină. betalactamaze 49. cu excepţia: A. streptokinaze D. fasciită necrozantă. D. leucodine B. B. este un eritem cutanat cu burelet marginal. E. 51. B. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S.A. faringită. C. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. B. 50. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. E. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. sunt colonii opace B. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA. sunt pigmentate E. C. stafilococii: A. tulbură uniform aceste medii B. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. escutină) 46. se extinde progresiv. hemolizine C. face parte din bolile poststreptococice. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. D. pyogenes? A. au diametru de 1-3 mm 48. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

care: A. D. hidroliza esculinei. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. Chinolone E. negativ pentru stafilococi B. B. conţine proteine recombinate C. Cefalosporine D. dispuşi în ciorchine. conţine anatoxine E. alterarea receptorilor pentru antibiotic C. D. Vancomicină 98. Amoxicilină B. E. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). B. La examenul microscopic. Oxacilină B. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. 96. pozitiv pentru streptococi. administraţi în funcţie de serotip B. cu excepţia: A. conţine germeni omorâţi prin căldură. E. dezvoltarea unei căi metabolice alternative D. Rifampicină E. inactivarea prin enzime (penicilinază) E. Penicilină C. Vancomicină C. eliminarea activă a antibioticului din organism 100. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul. dispuşi în diplo. Glicopeptide 99. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. necapsulaţi. Chinolone D. conţine componente microbiene purificate. C. 161 . sporulaţi. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele. hidroliza streptokinazei. C. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. streptococii viridans apar : A. 97. hidroliza ureei. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. coci gram negativi.95. recoltat în condiţii specifice D. hidroliza argininei.

Cardita reumatismală C. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. proteina Q C. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. Apare reumatismul poliarticular acut B. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. testul coagulazei libere. În boala poststreptococică: A. Sindromul nefrotic D. Coloniile sunt mari. negativ pentru streptococi D.negativ pentru stafilococi. hidroliza zaharurilor E. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E. proteina A D. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. Coloniile sunt beta hemolitice C. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. dezaminarea proteinelor B. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. de tip R 2. lipoproteina A 104. negativ pentru stafilococi E. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. fermentarea peptidelor D. fermentarea zaharurilor C. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1.C. polizaharizi necapsulari E. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. Trusele de Latex aglutinare. pozitiv pentru streptococi 102. denumit: A. Se cultivă pe geloză sânge B. lipoproteina C B. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. pe lângă detecţia coagulazei.

Pneumonia D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A. cu hemoliză verzuie în jur C. Sunt coci laceolaţi B. toxina botulinică E. Gangrena gazoasă. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. E. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A.3. E. Nu posedă antigen specific de grup C. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E. enterotoxine B. Dezvoltă colonii mici. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. toxina epidermolitică şi exfoliantă C. Reumatismul articular acut. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. Furuncule B. hialuronidaza. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. Are o multiplicare strict intracelulară 8. toxina şocului septic D. streptokinaza C. Se face conform antibiogramei B. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C. cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. Elaborează hemolizină beta D. lecitinază. S. Coloniile sunt mici. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. lipazele B. Este o bacterie saprofită B. Pot creşte pe medii simple E. Endocardită C. toxina socului toxic D. 5. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. 6. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . toxina tetanică 7. Au polizaharid C C.

Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. Pot produce infecţii urinare C. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Încercuiţi răspunsurile corecte: A.D. Produc infecţii uşor de tratat D. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Au habitat intestinal B. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. Nu se gasesc în salivă 10. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. Produc toxiinfecţii alimentare E. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Sunt bacterii sporulate. Sunt bacterii patogene 14. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. C. E. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E. Bacili Gram pozitivi B. Coci Gram negativi. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A.

sunt strict aerobi. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. antifagocitară C. Staphylococcus epidermitis. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. sunt bacterii reniforme D. sunt coci Gram pozitivi C. B. 165 . sunt bacterii pretenţioase. sunt coci Gram negativi B.16. au următoarele acţiuni: A. au diametru de 0. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. stafilococii: A. E.2-0. Staphylococcus aureus. hemolizinele. sunt bacterii sferice sau ovalare E. C.5 microni. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice. D. Factorii toxici produşi de stafilococi. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. se poate spune despre stafilococică: A. au un timp scurt de generaţie. prezintă spori E. D. E. sunt sporulaţi. Din punct de vedere epidemiologic. coagulează 17. B. Staphylococcus pneumoniae. sunt bacterii mobile D. C. 21. 20. B. B. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. sunt dispuşi în ciorchini 18. sunt coci Gram pozitivi. E. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi. 22. rămân ataşaţi în ciorchini. au diametrul celular aproximativ 1 nm C. Staphylococcus saprophyticus. D. 3 fiind cele mai importante: A. letală E. apă. hemolitică B. dermonecrotică D. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B. sunt ubicuitari. sunt în general capsulaţi 19. C. se găsesc în sol. sunt strict paraziți ai omului. aer. Citrin.

B. sunt bacterii microaerofile E. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. variantele C şi D. pe medii cu sânge. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A. pe mediile cu sânge. nu este o proprietate importantă. C.facultativ anaerobe D. E. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. sunt bacterii sporulate E. în general. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. 28. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E.majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. pe medii solide apar. D. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D. E. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. în anaerobioză sau microaerofilie. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. pe medii lichide. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. E. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A. sunt bacterii strict anaerobe B. D. translucide B. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. bombate.C. D. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. grunji care se depun la fundul tubului 27. sunt bacterii nesporulate C. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. 166 . sunt bacterii nesporulate 24. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus. sunt bacterii în general capsulate 25. C. pe medii solide. 23. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. sunt bacterii imobile C. cresc pe medii uzuale. sunt bacterii aerobe. sunt sensibile la bacteriofagi. coloniile sunt în general de tip S.

32. Streptococul de grup D 34.29. B. enzimele. D. B. D. leucocidinele. E. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. catalaza. hemolizinele. streptococul de grup A 167 . B. 31. Streptococcus pyogenes C. E. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. Streptococul beta hemolitic de grup A D. E. stafilokinaza. Streptococcus pyogenes B. 33. streptococul de grup D B. C. B. Streptococcus agalactiae D. Streptococcus pneumoniae E. E. 30. coagulaza. nu produc toxiinfecţii alimentare. C. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. Streptococcus fecalis C. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. C. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. C. mediul.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. lipazele. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. Streptococul de grup B E. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. D. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. stafilokinaza . nucleazele. toxinele. D.

hemoglobina este degradată complet. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. perfect transparentă în jurul coloniei D. neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni . hemoglobina este degradată complet. ca o zonă întinsă. clară. hemoglobina este degradată complet.produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei.35. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E. α hemoliza = hemoliza este incompletă.produce o hemoliză cu margini neclare. de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B. clară în jurul coloniei B. ca o zona întinsa. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. streptococ α hemolitic . B. enterococii C.hemoliză cu margini neclare. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36. hemoliza γ – hemoliză incompletă. streptococ α’ hemolitic.de grup A. hemoliza α – hemoliză incompletă. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38. C si G) D.produce o hemoliză incompletă . streptococii de grup A B. streptococ α hemolitic. de culoare verzuie C. vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. streptococii de grup D E. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. hemoliza α – hemoliză absentă D. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B. hemoliza β – hemoliză completă. streptococ β hemolitic . dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. streptococii de grup B D.produce hemoliza incompletă. pneumococii 39. ca o zona întinsă. γ hemoliza = hemoliza este absentă C. hemoliza β . α’ hemoliza = hemoliza este completă. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. Streptococii viridans 168 . Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A.

C. furuncul. E. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. 45. frecvent. B. D. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. C. La nivelul aparatului digestiv. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. deseori. E. 43. panaritiu. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A. 44. toxiinfecţii alimentare. acneea juvenilă. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40. D. panaritiu. incizii chirugicale etc. stafilococii produc: A. B. D. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. Osteomielită. sindromul pielii opărite. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. E. D. B. carbuncul. TSS. foliculite. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. 169 . T. C. pneumonii. Foliculită. arsuri. rinofaringită. C..A. C. E. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice. 42. Impetigo.I. foliculite. incubaţia este de peste 4 ore. 41. D. TSS. La nivelul tractului respirator. D. E. faringe-amigdalită.B. B. C. B. a glandelor sebacee sau sudoripare. E. abces. cistite.

Streptococcus pneumoniae C. Streptococii de grup C 51. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Pneumococii E. Streptococcus pneumoniae B. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. Streptococcus pyogenes B. induce scaune diareice. cistite. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. Streptococcus viridans C. Streptococii de grup A C.B. în maximum 24 de ore. Streptococii viridans D. remisiunea simptomelor este spontană. C. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. stafilococii produc: A. Streptococcus pyogenes C. 46. Streptococcus agalactiae C. Streptococii de grup D E. Streptococii piogeni B. Streptococcus viridans D. septicemii postabortum. Streptococul de grup C 170 . Streptococii de grup A 48. Streptococii de grup C D. B. D. E. 47. Streptococcus pneumoniae B. Streptococii de grup D 49. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. Streptococcus viridans D. E. Streptococcus pneumoniae E. La nivelul aparatului uro-genital. pielonefrite. D. Streptococii viridans B. Streptococii de grup C D. C. Streptococii de grup B E. Streptococii de grup B 50. toxiinfecţii alimentare. anexite. Streptococul de grup A E.

D. B. C. 55. B. testul coagulazei. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus. B. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. secreție otică (în caz de septicemii). D. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. B. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. În funcție de sediul infecției. D. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. E. spută (pneumonie). C. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A.52. se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. 171 . catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. D. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. 53. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. 57. C. prezența hemolizei. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. E. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. secreție conjunctivală (conjunctivită). plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică. E. evidențierea enterotoxinelor. astfel: A. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. E. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). fermentarea manitei pe mediul Chapman. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. B. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus. sânge (otită). 56. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. testul la optochin. 54. polizaharidul C este un factor de patogenitate. C.

Oxacilină. C. D. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. C. sisteme automatizate. Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. Penicilină. metoda difuzimetrică. Norfloxacin. Identificaţi asocierile greşite: A. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. C. Vancomicin. modificarea culorii mediului. E. testul oxidazei. E. E. 63. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. E. B. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. sub formă de grunji. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. sisteme miniaturizate. C. D. testul catalazei. testul ELISA. metoda diluțiilor. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA. C. B. 62. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. D. fermentare.C. 61. B. B. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . 58. D. API-STAPH. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. Rifampicină. 59. D. E. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. testul la bacitracin-biseptol 60. E. B. D. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative.

Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. stenoza mitrală B. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B. degradează ADN-ul celulelor D. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A. hialuronidaza 68. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. enterotoxina C. glomerulonefrita acută difuză C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. se utilizează în tratarea trombozelor C.C. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. scarlatina D. reumatism poliarticular acut E. leucolitică şi trombolitică) 65. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. se utilizează în tratarea trombozelor C. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. exotoxina pirogenă A B. toxina eritrogenă E. erizipel 173 . are activitate cardiotoxică D. exotoxina B D. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. care: A. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D. favorizează invazia tisulară 67.

dacă boala evoluează spre vindecare E. Identificarea grupului streptococic se face prin: A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. septicemii 174 . testul la Bacitracină şi Biseptol D. un titru <200 U/l se consideră normal. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. după tratament corect. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. ASLO creşte. piodermite B. reacţia ASLO 73. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei. febră puerperală E. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. atingând maximul în săptămâna 3-4 D. glomerulonefrită acută difuză E. reacţiile de aglutinare E. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. faringite D. testul coagulazei C.69. scarlatina C. amigdalită acută purulentă 70. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. antibiograma este obligatorie 74. meningite C. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. celulită C. reumatism poliarticular acut B. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D. se poate folosi ca tratament claritromicina E. stenoza mitrală 71. pneumonii B. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. fasciită necrozantă D. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. testul oxidazei B.

Enterococcus fecalis B. sunt coci Gram negativi.5%) E. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. pot produce endocardită bacteriană subacută B. Enterococcus solitarius 77. testul pozitiv la bilă esculină D. testul de hidroliză a argininei B. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. Enterococcus durans C.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D. Enterococcus avium E. dispuşi în diplo. anexită E. testul negativ la bilă esculină C. lichid de ascita 175 . peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C. pot produce infecţii biliare 78. pot produce peritonită D. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. cistită 75. interes medical deosebit prezintă: A.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. prezintă hemoliză de tip β C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E. nu prezintă capsulă E. lanceolaţi. identificare serologică prin latex aglutinare 76. nesporulaţi. încapsulaţi D. sunt coci nesporulaţi. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. testul la Bacitracină şi Biseptol. ser. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. Enterococcus fecium D. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A.D. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. testul la Bacitracină şi Biseptol. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6.

Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. polizaharizi necapsulari E. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. Coci Gram negativi. tulbură uniform mediile solide B. Trusele de Latex aglutinare. prezintă hemoliză alfa 84. produc colonii rotunde. cu contur regulate E. lipoproteina C Tematica 7. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. D. C. dezvoltă α hemoliză C. favorizează cariogeneaza D. denumiţi: A. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. dezvoltă β hemoliză D. proteina A C. Testul la Bacitracină şi Biseptol B. E. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. pe lângă detecţia coagulazei. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. polizaharizi capsulari D. proteina Q B. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. meningitidis.B. aplatizate. genul Neisseria: N. Testul CAMP 83. 176 . Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E.

cuprinde numai specii saprofite B. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E.N. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. Gram negativi C. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. Se poate transmite transplacentar 177 . O reacţie de hipersensibilitate E. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. În mediul lichid formează colonii R 6. Cocobacili Gram-negativ D. Prin transfuzie D. se folosesc medii îmbogăţite B. dispusi in diplo. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. Determină enterite D. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. coci reniformi. Este o bacterie pretenţioasă . Meningococemia prin şoc endotoxic C. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. gonorrhoeae Complement simplu 1. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. cu concavitatile fata in fata 3. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. sunt bacterii sporulate E. coci lanceolaţi B. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E. au forma de rinichi. dispuşi în diplo. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B. cuprinde numai specii patogene C. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4. Creşte pe mediul AABTL C.

Serogroupuri B şi C : America şi Europa. C. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator. 12. D. Calea digestivă :prin alimente. pelerinaj. Nesporulaţi. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A.E. Transmitere: aeriană. C. D. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A.secreţiilor respiratorii. Direct: sărut. Cu formă de boabe de cafea. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). Privind metabolismul. apă. Foarte sensibili la variaţii de umiditate. Anaerobi. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. 9. Cu formă reniformă. E. E. Care posedă enzima citocrom-oxidază. E. C. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. B. dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Neîncapsulaţi. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. Gram negativi. Mobili. Factori de risc: colegii. Omul e singura gazdă. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. pavilioane militare. D. E. Nesporulaţi. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. colonizând mucoasa bucală. muşte 7. B. B. nazale sau faringiene. C. 178 . D. 10. Gram negativi. picături Pflugge sau direct prin sărut. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. B. D. C. 11. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. 8. D. B. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. C. E. E. Serogroup Y în China şi Canada. B.

Disurie. D. D. E. 15.. C. Rigiditate nucală. Secreţie purulentă. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. D. B. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Fermentează glucoza. C. B. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. C. D.13. D. 12-18 h. E. În cazul meningitei. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Şoc. meningele nu este afectat astfel: A. 18. 14. D. Redoare a cefei. Nu fermentează glucoza. E. C. 19. 24-48 h. B. B. Febră ridicată. C. Imunitatea este specifică de grup. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . C. B. Fotofobie. Nu fermentează lactoza. 24-36 h. C. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. E. Cefalee. E.D. 6-12 h. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. 17. 16.I. Purpură. Fermentează maltoza. 18-24 h. Nu fermentează zaharoza. B. E. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A.

B. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. 25. B. D. Este o boala specifică numai omului. Exudat nazal. Se începe tratamentul urgent. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). B. Mobili. Exudat faringian. D. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. Menomune nu induce“Herd immunity”. 23. C. D. Meningococii sunt sensibili la ampicilină. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. E. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. LCR. C. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Necapsulaţi. Menactra este pentru persoane 11. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. D. E. 180 . Ca orice vaccin polizharidic. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. D. B. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Se face antibiograma din cultură. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. C. E. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie. B. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Dispuşi în diplo. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Neisser în 1879. E. D. Sânge. Nesporulaţi. ciprofloxacin.55 ani. 21. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Secreţie otică.5%. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. 22.A. 24. Ca orice vaccin polizharidic. C. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. Ca orice vaccin polizharidic. cefalosporine. B. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A. C. B. E. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. E. 20. C.

Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Secreţie purulentă. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. 31. Secreţie oculară. 30. 181 . Endocervicită. Artrită la nivelul mâinilor. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. 28. Artrită la nivelul gleznelor.C. B. 29. D. C. Exotoxina. Secreţie uretrală. C. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. D. E. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. B. Cefalee. Este o bacterie parazită strict umană. Sângerari intermenstruale. Peritonită. D. 26. D. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Salpingită. 27. Artrită la nivelul genunchilor. D. B. Disurie. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. Inflamaţie. E. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. Secreţie vaginală. B. Uretrită. D. C. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Farinigită. Endotoxina. IgA proteaza. Proctită. Oftalmie gonococică. C. D. producând abcese. B. E. Conjunctivita purulentă. E. pe sinovialele articulare sau în alte organe. E. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. C. Cistită. C. E. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. E. Poliurie. Lichid sinovial. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. B. Secreţie otică.

B. D. D. B. B. C. B. C. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Penicilină. 35. E. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. Rotunde. Tetraciclină. De tip S. D. Complement multiplu 182 . De 2-3 mm. Oflaxacină. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. 34. Cefalosporine. D. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon.32. E. C. E. Cel mai frecvent. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. 36. E. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. E. Se face antibiogramă în clinică. Linezolid. C. Tetraciclină. Cu marginile regulate. 33. D. C. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. Ciprofloxacină. Penicilină. Eritromicină. Transparente sau opace. B. Ceftriaxon. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Se face antibiogramă din cultură.

IgA proteaza D. Prezintă o capsulă C. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. Endotoxina C. penicilina administrată parenteral B. Glucoza scazută B. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Dureri abdominale 7. cotrimoxazole D. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. 6. E. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Eritrotoxina 4.1. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Pneumonie 2. Caracterul oxidazo-negativ 3. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. Neisseria meningitidis poate produce A. În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Hemoragie digestivă B. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. ciprofloxacina 5. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. Vărsături C. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . Coagulaza E. Imunitatea e specifica de grup E. Cresc pe medii simple D. Patogenitate numai pentru om B. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. gentamicina C. Meningococcemia D. Infecţia se transmite pe cale digestivă D. Otita E. Capsula polizaharidică B. amoxicilina E. Fotofobie D. Redoarea cefei. Meningita cerebrospinala epidemică B.

Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. Sunt bacterii imobile D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. Sunt bacili Gram pozitivi B. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Testul oxidazei pozitiv 9. Neisseria sica. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. 10. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Pot apare papule şi pustule hemoragice E. 184 . Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D.D. B. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. Neisseria flava. Cresc pe mediile de cultură simple C. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Testul catalazei negativ D. Sunt bacterii nesporulate 12. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. fără complicaţii C. Este o infecţie localizată. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. nu diseminează pe cale hematogenă. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D.

Cu capsulă. C. Neisseria lactamica. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. 18. E. D. D. B. Sporulaţi. Neisseria gonorrhoeae. Gram pozitivi. 185 . Sporulaţi. 14. C. Neisseria flava. E. Neisseria meningitidis. E. Gram negativi. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. Neisseria meningitidis. Dispuşi în diplo. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. D. Fără capsulă. Nu posedă enzima citocrom-oxidază.C. E. Neisseria mucosa. D. Gram negativi. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. C. Neisseria sica. E. 19. Sunt aerobi. 15. Sunt anaerobi. B. Nu sunt sensibili la variaţii de pH. B. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. Neisseria lactamica. Sunt sensibili la variaţii de temperatură. 16. D. Mobili. C. Posedă enzima citocrom-oxidază. Cu formă reniformă. Cu formă reniformă. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Cu formă de boabe de cafea. Încapsulaţi. B. Gram pozitivi. E. Cu concavităţile faţă în faţă. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. C. C. B. B. E. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. Genul Neisseria cuprinde coci: A. 17. D. D.

E. Are rol fagocitar. B. E. E. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. America. E. Serogroup A în America şi Europa. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. B. C. C. meningita meningocociă afectează 1. “The meningitis belt of Africa”. 24. USA. Cele mai rare sunt Y şi W135. C. Chiar cu tratament adecavat. 186 . între luna martie până în septembrie. B. mortalitate: 10%. E. 22. D. B. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat.2 million persoane pe an. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. E. Europa. 21. D. C. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. cu 80. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. C. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. 25. B. Europa. Chiar cu tratament adecavat. D. Africa.20. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. B. mortalitate: 5%. Care afirmaţii sunt incorecte? A. Are structura polizaharidică. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor.000 decese. D. Cele mai frecvente sunt A. D. Serogroup Y în Europa. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. Israel. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia. B. Africa. C. Unele părţi din Asia. China. Global. Canada. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. C. D. Are rol antifagocitar. 23.

E. bacteriile ajung în torentul sanguin. B. D. C. 187 . Transmiterea se poate face prin picături Pflugge. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. D. Capsula polizaharidică. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. Nu se poate transmite direct prin sărut. E. D. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. străbat membrana hematoencefalică.secreţiilor respiratorii. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. B. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. care lizează IgA. 31. E. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. O IgA protează. D. D. C. C. bacteriile străbat mucoasa. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. colonizând mucoasa nasofaringelui. Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. O IgA protează. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. B. Exotoxina(LPZ). 30. E. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. 28. C. 29. nazale sau faringiene. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. Transmiterea se poate face pe cale aeriană. B.26. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. C. se localizează la nivelul meningelui. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici. E. Endotoxina (LPZ). Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Transmiterea se poate face direct prin sărut. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. Omul nu e singura gazdă. B. 27. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge).

Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Şoc. C. C. C. Colaps respirator. E. D. 35. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). Polifagie. D. cea mai severa formă se manifestă prin: A. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Imunitatea este specifică de grup. D. Purpură. C.I. Poliurie. Poliurie. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent.B. B. LCR. D. Secreţie otică. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Secreţie uretrală. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare. 32. Rigiditate nucală. E. D. E. În cazul meningitei. E. 188 . B. C. B. Vărsături. 33. Insufienţa glandei tiroide. meningele este afectat astfel: A. B. Febră. Fotofobie. E. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. 36. Febră ridicată. Polidipsie. Poliurie. D. Colaps circulator. Meningococemia se manifestă prin: A. 34. B. B. Redoare a cefei. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. C. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. E. Septicemia. Glicozurie. Cefalee.D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Insufienţa glandelor suprarenale. 37. C. C.

se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. cefalosporine. 189 . Geloză – chocolat. Cary Blair. Exudat nazal. E. 43. Sânge. C. D. 41. MILF. E. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. ciprofloxacin. C. Cloramfenicol. 42. B. Fermentează maltoza. Fermentează zaharoza. Gram pozitivi. E. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. B. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. B. Fermentează glucoza. Mici. Mueller-Hinton. C. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. Fermentează lactoza. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A.C. De tip S. cloramfenicol. B. Cu concavităţile faţă în faţă. Reniformi. C. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. E. C. Lucioase. Gram negativi. 40. D. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. Opace. E. E. Aminoglicozidele nu strabat BHE. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. D. D. B. C. Thayer-Martin. D. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina. 39. B. Nu fermentează sucroza. Mari. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie. D. Dispuşi în diplo. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. E.R. 38.D.

Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. B. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Sporulaţi. E. Imobili. 50. Gram negativi. Un vaccin conjugat. D. 45. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. B. D. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Cu formă de rinichi. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Un vaccin polizaharidic. C. Capsulaţi. C. Menveo este: A. Primul vaccin cu licenţă în USA. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Menomune este: A. Menactra este: A. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Cu formă de boabe de cafea. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. D. Un vaccin cu licenţa în 2010. Un vaccin antimenigococic. B. C. B. Gram pozitivi. E. Induce imunizare de scurtă durată. Disponibil din 1870.proteic). Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. C. E. 47. E.44. Menomune: A. D. 46. Induce imunitate de grup “herd immunity”. 190 . D. 48. E. Disponibil din 1970. B. C. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. Un vaccin polizaharidic. B. B. Asigură durată crescută de imunizare. 49. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile. D. Menactra: A. E. C.

191 . Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. B. Transmitere pe cale sexuală~69. 52. Transmitere de la mamă la făt la naştere. 51. Exotoxina. D. Endotoxina. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. pe sinovialele articulare sau în alte organe. C. D. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă. 55. Faringe. Dipuşi în diplo. E. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. IgA proteaza. E. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. D. B. Vagin. C. 56. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Endocardită. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. E. B. Rect. Este o bacterie parazită strict umană. 54. IgA lipaza.C. Sângerari intermenstruale. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. Neisser în 1879. 53. Uretră. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. B. C. Colecistită. verzui. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. Inflamaţie. Disurie. producând abcese. C. Secreţie purulentă. Nesporulaţi. Endocervicită. Cavitate bucală. D. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Uretrită. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. D. D. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. E. B.5%. D. C. E. B. E. Mobili.

Artrită la nivelul genunchilor. B. B. D. 62. Conjunctivita purulentă. B. Secreţie col uterin. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. B. D. 192 . Glicozurie. Poliurie. Secreţie vaginală. Sterilitate. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. Peritonită. D. C.E. Artrită la nivelul gleznelor. E. Astenie. cefixime. Secreţie otică. E. 61. Cel mai frecvent. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei. B. D. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. Se face tratament cu ceftriaxone. 60. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Oftalmie neonatorum. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. 58. PID. C. C. Farinigita. E. Tratamentul de elecţie este cu penicilină. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. 59. Cistită. Vaginită. E. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Secretie oculară. C. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. D. E. Oftalmie gonococică. ciprofloxacin sau oflaxacin. Secreţie uretrală. D. C. B. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. Fără tratament: orbire. Salpingită. 57.

Tematica 8. Bordetella. Parvobacterii: Haemophylus. Brucella Complement simplu 193 .E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină.

Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. Gardnerella C. Sunt bacili Gram pozitivi. Infecţia afectează tractul respirator superior D. În afara organismului. 4. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. încapsulaţi. Klebsiella E.1. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. Pasteurella D. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Boala se numeşte febra ondulantă C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. un există diagnostoc serologic E. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C. Contagiozitatea bolii este redusă E. în 24 de ore. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. Nu produce toxine C. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Haemophilus B. 6. Au cerinţe nutritive complexe. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Afectează tractul digestiv E. Diagnosticul este bacteriologic. Brucella 2. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Debtul brucelozei este insidios B. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C. necesită medii îmbogăţite E. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Formele cronice pot dura ani D. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C.

Prezintă o coloraţie bipolară E. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. influenzae: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . D. Infecţia nu se produce prin inhalare. B. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14. Sunt patogeni C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B. Prezintă adezine de suprafaţă 12. Cocobacili Gram negativi. Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. B. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Este agentul etiologic al şancrului moale D. Poate evolua ca o epiglotită C. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Cocobacili Gram negativi. Ducrey A. Ducrey: A. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. Pentru tratament se recomandă azitromicina. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. 8. D. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B.D. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. Nu produce gripa E. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Poate produce endocardita D. Sunt Gram negativi. imobili 9. sporulaţi E. Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. influenzae: A.

E. E. E. Corynebacterium. Vibrio. Mycobacterium tuberculosis. D. 196 . D. C. Helycobacter.A.5-2. 0. Staphylococcus. conține cocobacili imobili. sunt Gram pozitive. B. Actinobacillus. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. D. conține bacterii strict aerobe. 20. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A. nu au nevoie de medii îmbogățite. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. Neisseria. 18. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. E. B. sunt pretențioase. Bacillus anthracis. D. E. D. C. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. B. conține cocobacili sporulați. Bacteriile din genul Haemophilus: A. Haemophilus influenzae. Francisella. conține bacterii Gram pozitive.5 microni. Pasteurella. conține cocobacili polimorfi. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. C. 19. D. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15. Haemophilus. Escherichia coli. B. B. C. Pseudomonas. C. Gardnerella. E. Bordetella. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. Streptococcus. D. Neisseria. B. 16. C. Treponema pallidum. C. B. Bacillus 17.

B. Ducrey. B. E. otite medii. E. H. Factorul Y (NADP). pH-ul optim de dezvoltare este 6. epiglotite. H. 21. prezintă adezine la suprafață. Factorul V (hemin). H. C. C. D. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2. se cultivă pe geloză chocolat. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC. influenzae este: A. poate produce conjunctivite. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. parainfluenzae – saprofit. influenzae este falsă: A. Genul Haemophilus nu conține specia: A. 22. E. parainfluezae – saprofit al TRS. anthrachis. H. cum ar fi: A. are rezistență scăzută în mediu extern. produce foarte rar acutizări. otite. H. D. preferă un mediu de cultură simplu. 23. este un microorganism strict parazit al omului. are lanțuri scurte. D. cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. 25. E. D. C. B. D. pot rezista în spută până la 48 de ore. E. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. C. 197 . în laborator. influenzae – saprofit al tractului respirator superior. E. C. B. H. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. H. parainfluenzae. Ducrey . C. Factorul V (NAD sau NADP). influenzae. are ca habitat mucoasa otică. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. meningite. Următoarea afirmație cu privire la H. sunt mobile. Factorul W (hemin). Factorul X (NAD). B. H. 26. 24. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. sinuzite. H.6.agentul etiologic al șancrului moale. există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe.E.5 microni. B. are un diametru de 1-1. aegyptius. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. H.

Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. D. 32. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. sezonalitatea. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. influenzae: A. E. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. E. în întreaga lume. Capsula bacteriei H. putem spune că: A. apare în 75% din cazurile de infecție severă. E. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. B. C. E. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. 30. este de 5 tipuri. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. 28. îngrijirea în centre de zi. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. se fac următorii pași. influenzae: A. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. sezonalitatea – în zone temperate. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. frați de vârstă școlară. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. D. B.27. C. cu excepția: 198 . Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b. dacă este tipul b. culoarea pielii. D. bolile subiacente. B. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. vârsta. 31. dacă este tipul a. B. are ca debut o rinofaringită acută. nu are un rol important. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. martie-mai. 29. urmată de laringotraheită. D. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. otită și infecție virală. B. C. D. E. C. Produce tulburări de limbaj. are ca debut epiglotita. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. pierderea auzului. C. aglomerată. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. este de 8 tipuri. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. infecțiile virale anterioare.

se face însămânțare la patul bolnavului. pertussis. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. C. ca și morfologie. Bordetella bornchiseptica. anti-difteric. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. B. se administrează vaccin pentru sugari. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. D. vaccinare. pertussis. D. E. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. Cu privire la caracterele de cultură ale B. anti-tetanos. E. B. C. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. Staphylococcus aureus. 37. 34. 38. E. B. până la sosirea antibiogramei. e o bacterie Gram pozitivă. este agentul etiologic pentru șancru moale. C. Coloniile sunt mari. B. cu excepția: A. Coloniile sunt de tip S. tetanosului.A. se pot face următoarele lucruri. Incubarea se face 2 zile la 35oC. se evită supraaglomerările. Haemophilus influenzae. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. D. C. Coloniile sunt concave. pe lângă om. Corynebacterium diphteriae. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). B. se recoltează lichid cefalo-rahidian. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. E. anti-polio. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. anti-pertussis. putem spune că: A. C. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. Pentru prevenirea infecției cu Hib. Cu privire la rezistenţa B. E. D. se face biochimia LCR. pacienți imunodeprimați. 33. putem spune că: 199 . și animalele sunt gazde naturale. E. Streptococcus pyogenes. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. B. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B. copii. 35. sau infecției cu N. meningitidis. 36. C. se administrează Penicilină de elecție. D. D. igienă. Coloniile sunt foarte transparente.

39. 41. în afara organismului. 42. pertussis se face prin: A. 44. C. D. apar epidemii în fiecare an. în faza II apare tuse paroxistică. pertussis: A. Hemoleucogramă. D. pertussis este: A. E. D. multiplicare. dermonecrotica. toxina pertussis. e patogenă prin localizare. C. C. adenilat ciclaza. are 3 faze. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. boala nu este endemică. eritrotoxina. 200 . În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. nu e contagioasă. 40. C. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. pertussis. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. prin tuse se elimină bacterii. E. la 55oC este distrusă în 15 minute. la 55oC este distrusă în 30 de minute. pneumonie. D. se transmite pe cale respiratorie. B. B. B. E. B. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. C. Toxina care nu este eliberată de B. leziuni cerebrale prin hipoxie. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. E. B.A. transmiterea se face pe cale aeriană. Diagnosticul serologic pentru B. D. B. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. apnee. E. D. citotoxina traheală. toxinogeneză. C. E. B. 43. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. Tusea convulsivă: A. C. convalescenţa durează până la o săptămână. D. următoarea afirmaţie este adevărată: A. detecţia de anticorpi IgE. B. ASLO. pertussis este: A. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. pertussis are rezistenţă crescută. epistaxis. erizipel.

impetigo. 50. este: A. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. sunt coci Gram negativi. B. anemie hemolitică. Brucella canis – şobolani. D. Tratamente pentru B. D. C. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. eritromicină. C. pot avea ca habitat mediul extern. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. Brucella maris – vaci. penicilină. E. au ca habitat organismul infectat. rifampicină. 46. 49.E. Brucella melitensis – oi. D. B. diabet insipid. prezintă eventual o capsulă. D. D. E. Brucella abortus – capre. B. sunt mobili. 47. sunt cocobacili Gram pozitivi. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. B. D. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. endocardită bacterianăn subacută. 51. E. pertussis sunt următoarele. 48. sedative. Revaccinarea I la 36 de luni. C. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 . B. Coprocultură. C. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. oxigenoterapie. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. C. E. cu excepţia: A. E. E. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. pertussis sunt: A. C. bruceloză. 45. au rezistență crescută în mediu. Brucella neotomae – porci. sunt nesporulați. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare. B.

Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. E. meningococ. omul. bulion. B. C. influenzae este cultivabilă numai pe: A. 2 ani. aerul. D. C. E. 57. 56. B. sindrom de fatigabilitate. B. putem spune că: A. D. B. Brucella. B. valoare maximă la 4-6 săptămâni. geloză simplă. 52. D. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. mialgii. creștere în greutate. D. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. D. câteva ore. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. C. C. 202 . B. cefalee. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. B. insecte. medii îmbogățite geloză sânge. C. H. stafilococ. C. adenopatie. geloză-chocolat. E. 53. 55. disfuncție renală. dureri articulare. streptococ. 2-3 săptămâni. Diagnosticul serologic nu se face. câteva minute. D. animale bolnave.A. infecții osoase. E. D. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. gonococ. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. endocardită. 54. E. C. apa. meningită. o saptămână. IgM apar după 1-3 săptămâni. E.

C. 59. E. C. 63.5-1% CO2. E. flora intestinală. persoane cu vârste sub 35 de ani. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. C. C. cultura se dezvoltă în 24-48 h. Coloniile de H. H. G. B. Boala provocată de infecția cu H. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. 10 tipuri de antigene de suprafață. sunt colonii de tip R. 8 tipuri de antigene de suprafață. D. B. există: A. 62. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 .E. B. B. D. D. îmbogățite cu 0. influenzae sunt de tip: A. E. plămânilor. influenzae debutează la nivelul: A. rinofaringelui. D. copii cu vârste mai mari de 7 ani. ochilor. C. în atmosferă umedă. D. sunt culturi hemolitice. flora tractului respirator. D. bătrâni. laringelui. adolescenți. E. S sau M. influenzae este: A. E. B. doar M. au aspectul unor picături de rouă transparente. 64. R. 61. au diametrul de 2-5 mm. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. tegumente. traheii. E. la 35-37oC. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. mucoasa rectală. 6 tipuri de antigene de suprafață. 60. mucoasa otică. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. preșcolari. B. doar S. 58. 2 tipuri de antigene de suprafață. C. 5 tipuri de antigene de suprafață.

Sunt bacterii încapsulate C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. Sunt cocobacili Gram negativi B. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. administrare de eritromicină. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. dezinfectanţi obişnuiţi. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. D. administrare de ceftriaxon. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. Agentul etiologic al şancrului dur D. Sunt bacterii strict patogene D. B. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. vaccinare cu vaccin DiTePer. E.A. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. vaccinare cu vaccin Hib. Sunt sensibili la uscăciune. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului. C. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. 5. Agentul etiologic al şancrului moale C. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. 204 . Se transmit prin leziuni tegumentare E. E. administrare de rifampicină. Complement multiplu 1. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. C. influenzae C.

Sunt mobile. B. Boala este strict umană D.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D. E. Vaccinurile anti. Pasteurella. Neisseria. D. Au dimetrul de 0. Sunt cocobacili Gram negativi B.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A. sunt cocobacili polimorfi. 12. E. Vaccinurile anti.5-1. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A. C. hemolitice 7. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. Neisseria gonorrhoeae. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. C. B. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C. Actinobacillus. D. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . anti-tetanos anti-pertussis. Coci Gram negativi B. Pasteurella. anti-polio. Sunt nesporulate.2-0. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. Bacteriile genului Haemophilus: A. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8. Vibrio. Boala produsa se numeste bruceloză E.6. Sunt Gram pozitive.5 microni. E. C. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C. Gardnerella. Haemophilus influenzae. anti-difteric. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. Boala se numeste febra ondulantă E.3/0. 10. Bacillus anthracis. Boala se numeste pestă 9. 11. Actinobacillus. Sensibili la pasteurizare C. D. E. B.

13. E. 18. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. 15. D. epiglotite. S. meningite. temperatura de 35-37oC. B. C. Factorul W (hemin).1. B. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A. Haemophilus influenzae se cultivă: A. pe geloza-chocolat în laborator. B. C. E. H. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. pyogenes. nazofaringe. H. E. C. B. S. H. 206 . se găseşte în orofaringe. influenzae este în: A. temperatura de 30oC. mucoasa tractului respirator. H.6. C. D. pH de 7. aegyptius. otite. C. D. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. Factorul V( NAD sau NADP). pH de 8. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. 14. sinuzite. 17. E. influenzae – foarte rar produce acutizări. orofaringe. Ducreyi – saprofit. E. poate produce conjunctivite. H. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. Habitatul bacteriei H. mucoasa otica. H.A. D. meningitidis. H. mucoasa rectală. E. temperatura de 32-33oC. influenzae sunt: A. D. în anaerobioză. se găseşte în nazofaringe. B. influenzae sunt: A. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. Factorul X (NAD). C. e saprofit în mucoasa rectală. otite medii. Factorul X (hemin). aureus. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. B. D. N. 16. Ducreyi. Factorul V (hemin). B.

B. E. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. putem spune că: A. are rezistenţă crescută în mediu extern. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. D. 23. sezonalitatea.C. 21. C. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. tulburări motorii. C. are ca debut epiglotita. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . are o capsulă cu rol esenţial. influenzae sunt: A. are rezistenţă scăzută în mediu extern. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. D. 22. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume. în mediu de CO2 (5%). E. bolile subiacente. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate. D. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. E. în aerobioză. deteriorare vizuală. C. obezitatea. dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. în sputa pot rezista până la 48 de ore. E. infecţii virale anterioare. E. C. e urmată de rinofaringită acută. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. 20. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. 19. B. D. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. capsula prezintă 10 tipuri. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. E. 207 . provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. vârsta. D. influenzae sunt: A. influenzae. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. retard mental. prezintă adezine de suprafaţă. influenzae. B. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. este un microorganism strict parazit. B. D. B. în mediu de CO2 (25%). C. Referitor la patogenitatea H.

B. C. însămânţare la patul bolnavului.5 ml tampon. pacienţi imunodeprimati. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. 25. infecţii virale anterioare.5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. format din 7. C. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. B. durere în gât. D. Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. monodoza (PRP-T). B. E. 29. 208 . Afirmaţiile false privitoare la H. afecţiuni hematologice. D. evitarea supraaglomerărilor. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. anti-pertussis. C. respiraţie zgomotoasă. este agentul etiologic al şancrului moale . vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. celularitate. E. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. D. antipolio şi anti-hepatita B). cefalee. D. recoltarea mucoasei conjunctivale . recoltarea LCR . E. Epiglotita debutează cu: A.24. locuinţa aglomerată. B. boli imunologice severe. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. copii. igienă. anti-tetanus. E. D. B. asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. vaccin pentru sugari. 26. C. Vaccinurile anti Hib pot fi: A. B. C. polio inactivat. pentavalent (DTP. D. este un saprofit condiţionat patogen pentru om. C. E. 28. 27. febră. nu există vaccin pentru Hib. Ducrey sunt: A. Hib).

C. D. 209 . 30. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. parapertussis. cu eritem în jur. E. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală. 35. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. 32. C. D. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. C. ducrey putem spune că: A.5%. E. în frotiuri din produs. Ducrey se face prin: A. epidermitis. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. necesită CO2 0. B. Este o bacterie Gram negativă. 31. meningitidis.E. D. necesită CO2 20%. E. bronchiseptica. B. B. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. C. Privitor la caracterele de cultură ale H. Face parte din genul Brucella. C. anthracis. E. B. iniţial apare o papulă sensibilă. N. cultură pe geloză simplă. D. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . microscopie. testul ELISA. cocobacili. nu pot exista şancre multiple. B. apar în lanţuri lungi. D. recoltarea produselor patologice. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. E. B. C. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. 34. D. au coloraţie bipolară. B. S. Este o bacterie încapsulată. B. 33. necesită factor V. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. B. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. necesită CO2 10%. Faca parte din genul Neisseria. necesită factor X. E. coci Gram negativi . Cum putem caracteriza H. ganglionii nu pot supura.

D. E. în afara organismului are rezistenţă scăzută. la 55oC este distrusă în 30 de minute. C. mari. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. C. concave. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. prin tuse nu se elimină bacterii. exotoxina B. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. B. pertussis sunt: A. Toxinele produse de B. adenilat ciclaza. E. colonii de tip R. B. C. D. 41. 42. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. eritrotoxina. în 1906. B. pertussis. D. pertussis sunt: A. D. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. 37. E. la 55oC este distrusă în 10 minute. Tusea convulsivă: 210 . Caracterele de cultură ale B. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. 40. cu strălucire metalică. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor. Tetraciclină. În 1919. împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare. citotoxina traheală. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. E. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. uşor transparente. B. toxinogeneză. C. odată fixate. pertussis sunt: A. B. C. multiplicare. D. E. dermonecrotica. Cefalexină. a fost un bacteriolog francez. B. D. e patogenă prin localizare. Vancomicin. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale.36. C. Ceftriaxon. E. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. 38. Penicilină. 39.

C. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. o durată de 10 zile. Brucella canis – porci. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. 45. C. B. leziuni cerebrale prin hipoxie. B. 211 . sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. Ducrey. oxigenoterapie. C. B. sporulați. febră. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. claritromicină. E. 47. D. tahicardie. Complicațiile date de B. are 3 faze. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. cocobacili Gram negativi. D. hipertensiune arterială. se transmite pe cale aeriană. E. între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. imobili. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. B. pertussis pot fi: A. totdeuna încapsulați. 30 accese de tuse pe zi. 46. 48. eritromicina în faza catarală. oi. D. Brucella maris – câini. pneumonie. Brucella suis – capre. Brucell abortus – vaci. vaccinare cu DiTePer (profilactic). prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. D. B. D. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. putem spune că: A. B. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. 44. B. D. C. C. Brucella neotomae . tuse paroxistică. are ca agent etiologic H. E. C. E. E. D.șobolani. boala nu este endemică. în România. are o contagiozitate mare. 43. sedative. hemoragie cerebrală. strănut.A. E. C.

aparatul genital. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. D. cefalee etc. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. Bruceloza prezintă: A. meningită. nu produc catalază. D. B. mialgii. are un debut insidios. C. 52. aer. E. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol. D. descompun mai mult sau mai puțin ureea. 53. B. adenopatie. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. 54. rezistă 6 zile în urină. 51. C. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. C. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. au o creștere lentă. endocardită. 50.. au cerințe nutritive complexe. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). C. C. organismul infectat. E. Gram pozitivi. de peste 2 zile. E. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. sol. pneumonie. 55. leziuni cerebrale.E. B. cresc pe medii simple. pasteurizarea laptelui. hemoragie cerebrală. dureri de spate. apă. tahicardie. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. C. D. astenie. neîmbogățite. B. B. E. B. E. indispoziție. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. 212 . D. D. 49. au o rezistență scăzută în mediu. E. astenie.

D. Bordet-Gengou. E. C. E. C.B. există 6 tipuri de serotipuri. D. 56. geloză chocolat. B. 57. 58. geloză simplă. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. E. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. B. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. evitarea contactului cu animalele bolnave. Prezintă fenomenul de satelitism. influenzae. Chapman. tipul b produce epiglotită acută. În ceea ce privește H. geloza sânge. geloza chocolat. E. Au aspect mat. 59. tipul c produce meningită. C. exista 11 tipuri de serotipuri. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. Tematica 9. D. geloza sânge cu carbune. D. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. Coloniile sunt de tip R. Bordet-Gengou. influenzae sunt: A. C. C. Corynebacterium diphteriae 213 . Coloniile sunt de tip S sau M. bulion. B. ochelari. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A. D. B. Au aspectul unor picături de rouă transparente. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. E. geloza simplă. mănuși.

Antraxul pulmonar netratat. Antraxul digestiv este o formă rară E. D. E. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. cu excepţia : A. scalpul C. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C. este strict anaerob 4. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. este bacil Gram negativ B. 7.Complement simplu 1. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C. Sunt bacili mari. C. Produce o exotoxină E. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Sunt bacili cu un capetele măciucate E. Genul A. nici una din formele de mai sus. Produce o exotoxină citotoxică E. nu prezintă polizaharid capsular D. Strict anaerob 6. Are capacitatea de invazie D. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. Este o bacterie nepretenţioasă B. Care afirmaţie este falsă? A. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. Au forma lanceolată D. Creşte pe medii uzuale C. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. este încapsulat în produsele patologice C. are o evoluţie fatală D. groşi cu capete tăiate drept B. Este încapsulat în produsele patologice D. Este un bacil Gram-pozitiv B. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. se transmite interuman 214 . Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. B. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul.

Bacillus polymixa. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. 48. 12. C. 11. D. impetigo. pneumonie. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. Bacillus subtilis. E. E.B. Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. tuberculoză. B. Bacillus anthracis. poliomelită. 75. 31. D. 133. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. 12. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. Bacillus licheniformis. 10. Bacillus subtilis. D. 215 . cărbune. C. Bacillus licheniformis. D. Bacillus polymixa. E. Bacillus licheniformis. Există forme de difterie digestivă 9. Bacillus aereus. B. C. Bacillus anthracis. Bacillus aereus. Există forme de difterie cutanată E. B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. B. E. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. Se multiplică la poarta de intrare B. B. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. C. D. C. E. 13. E. C. Bacillus aereus. Bacillus subtilis. cunoscută sub numele de: A. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. D. Bacillus anthracis. Bacillus polymixa.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

telurit de potasiu se numește: A. sunt bacterii Gram pozitive. 60. D. sunt bacterii imobile. C. mediu Chapman. Vibrio. B. Staphylococcus. D. mediu cu telurit de potasiu. B. B. mediu Loeffler cu ser. Campylobacter. sunt bacili sporulați. Bordetella. B. Haempohilus. geloză chocolat. E. Corynebacterium diphteriae. E. mediu de îmbogățire OCST. 58. Corynebacterium. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. D. geloză simplă. Brucella. E. E. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. au extremitățile îngroșate.D. D. E. Mediul de îmbogățire ce conține ou. mediu cu telurit de potasiu. D. Bacilul difteric aparține genului: A. C. 59. cistină. C. Bordet-Gengou. D. geloză chocolat. testul Elek. geloza sânge. E. C. ser. Campylobacter jejuni. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. B. Helycobacter. Streptococcus agalactiae. Corynebacterium. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. C. 62. testul la optochin. 57. Bordetella pertussis. 61. 223 . B. Vibrio cholerae. Bacillus. C. E.

suprarenale. D. D. aurii. D. B. avitaminoză. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. E. Vibrio cholerae. 66. B. B. Difteria se caracterizează prin: A. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. 69. maronii-negre. 68. C. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. D. 224 . B. mediu Chapman. E. C. B. mediu Wilson Blair. albe. anemie hemolitică. hipotensiune arterială. mediu MacConkey. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. mediu Lowenstein-Jensen. cu excepția: A. roșii. B. antrax. paralizia faringelui și a palatului. E. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. Mycobacterium tuberculosis. ficat. mediu Tinsdale. D. C. C. Corynebacterium diphteriae.63. Bacteroides fragilis. 67. necroza focală în diferite organe. 65. C. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. E. Bacillus anthracis. 64. are capacitatea de invazie. bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. C. D. bradicardie. Pe mediu cu telurit de potasiu. voce nazonată. E. pierderea vederii. nervi periferici. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. pneumonie. verzui. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. odată fixată. E.

tuse convulsivă. Prin metode speciale. B. spută. difterie. B. sânge. C. C. C. E. sporii nu se colorează.B. Ce colorant se folosește? A. 72. poliomielită. 73. C. se recoltează ca și produs patologic: A. B. 225 . E. diphteriae. jejuni. Prin colorațiile uzuale. E. xerosis. pseudodiphtericum. D. sputa – sangvinolentă. lichidul de edem – aspect hemoragic. sânge. În meningita produsă de antrax. verde malachit. E. serozitate din veziculă sau pustulă. 75. D. D. D. fucsină. B. materii fecale. lichid cefalorahidian. C. albastru de metilen. 71. D. tetanos. C. B. B. 74. E. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. 70. lichid de edem. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. C. albastru de metilen. C. C. alegeți asocierea corectă: A. lichid cefalorahidian. C. verde metil. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. D. sputa. colorația May-Grunwald-Giemsa. serozitatea – sangvinolentă. violet de gențiană. ei se colorează în verde. material necroptic. materiile fecale – aspect hemoragic. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. C. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. E. ulcerans.

D. E. fucsină. B. M. Mediu geloză chocolat. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. D. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. 226 . D. B. C. S. E. C. zaharoza. Mediul MacConkey. E. verde malachit. 76. Pe mediu Tinsdale. E. D. anthracis: A. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. unei frunze de stejar. 77. mediile de B. B. D. fructoza. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A. S. Testul ELISA. G. Imunohistochimie. C. galactoza. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. Titrul ASLO. M. C. E. R. C. E. 78. C. E. Mediul Chapman. Mediul Bordet-Gengou. unui brad răsturnat. 80. trehaloza. B. PCR. S sau M. 79. M sau G. D. 81.C. Datorită proprietăților caracteristice. antracis nu fermentează: A. R. D. G. Mediul Tinsdale. B. maltoza. B. de litere chinezești. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A. B. violet de gențiană. unor ciorchini de struguri. unor viermi.

86. margini crenelate. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A. în funcție de mediul de cultură: A. C. cistină. diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. Mitis – colonii mari sau mijlocii. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). 83. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. cum ar fi: mediul Loffler electiv. E. Gravis – colonii cu margini colorate. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. D. având centrul mai negru. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. E. B. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. ulcerans. bacilul difteric fermentează glucoza. D. netede. granulare. difteromorfii fermentează zaharoza. în special de C. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară.82. lucioase. telurit de potasiu. B. E. margini crenelate. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. B. cu ser coagulat de bou. telurit de potasiu. Testarea toxinogenezei pentru C. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. albe. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. D. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). C. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. C. după care se administrează pe medii solide specifice. mediu Loffler – colonii mici. 84. E. cenușii-negre cu halou cafeniu. D. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. ulcerans. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. C. 85. B. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. tiosulfat de sodiu).

Bacilul carbunos 228 . Este o boală gravă datorată producerii de toxină C. Au capetele măciucate D. C. Corynebacterium difteriae B. D. coagulazei. B. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. Despre difterie se pot afirma următoarele: A. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. 30o. Shigella boydii D. catalazei. E. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. Bacillus anthracis E. latex-aglutinării. 120o. Administrarea prelungită de penicilină B. B. ASLO. 87. Salmonella tiphy C. D. Vaccin DiTe la 6 ani E. Complement multiplu 1. 60o.A. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. 45o. C. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. Ser antidifteric 4. Elek Ouchterlony Frobisher. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. Profilaxia difteriei se face cu: A. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Vaccin DiTePer la sugari C. Vaccin DiTePer la 6 ani D. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. E. Sunt mobili C. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. 90o.

Biseptol 11. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Digestiv 10. Pulmonar D. au extremităţile rotunjite E. sporulează în prezenţa oxigenului C. Toxina are actiune locală D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Genital E. Bacilul difteric: A. Se dezvolta pe mediul Loeffler B. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6. Nitrofurantoin E. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Testul Eleck: A. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. Tratamentul antraxului se face cu: A. au extremităţile drepte D. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. prezintă un spor central nedeformant 9. Este folosit în diagnosticul antraxului E. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B. Lowenstein Jensen 8. Este o reacţie antigen anticorp D. În bulion glucozat D. Penicilină C. Urinar C. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A.5. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Cutanat B. Ser anticărbunos D. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. Formele clinice de antrax sunt: A. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. Geloza simplă E. sunt încapsulaţi C. Toxina produce miocardita 7. Este saprofit condiţionat patogen B. Cefalosporine B. capsula nu e factor de patogenitate 229 .

Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. E. Meningita C. Bacillus aereus. Ce antibiotice produce B. Creşte pe medii de cultură uzuale B. Artrita D. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. Bacillus licheniformis. Coagulaza liberă E. Bacillus licheniformis. Bacillus polymixa. pneumonii. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. Boala nu are complicaţii E. C. E. Septicemia B. capsula e factor de patogenitate E.D. Coagulaza legată 15. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. C. toxiinfecții alimentare)? A. Sinuzita 16. Bacillus anthracis. Bacillus subtilis. Bacillus polymixa. Eliberează o exotoxină 13. Formează colonii de tip R D. D. 17. D. 18. polymixa? 230 . Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. Producerea toxinei cărbunoase D. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A. Reacţia Ascoli: A. B. Bacillus anthracis. Polizaharidul capsular B. Bacillus aereus. Formează colonii de tip S E. este o reacţie antigen anticorp D. Creşte pe medii de cultură speciale C. Elaborarea de enzime proteolitice C. B. Bacillus subtilis. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A.

În condiții favorabile. În mediul exterior bacilii sporulează. C. în lanțuri scurte. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. ca urmare a fixării bacililor. sunt bacterii Gram negative. În vitro se formează numai pe medii simple. holeră. B. Eritromicină. 21. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol. Polimixina E. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A. E. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. respectiv al omului. D. C. D. E. B. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A.A. C. 23. D. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. D. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. Penicilină. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. 20. D. E. Polimixina B. capetele lor devin ușor concave. B. 22. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. C. E. C. B. antrax. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave. agentul antraxului este un bacil mobil. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. E. B. C. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. B. în substanțele organice moarte. sporii se pot forma în sol. are capetele “tăiate” drept. E. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. sporulați. 19. izolați. Bacitracină. cărbune. febră tifoidă. necapsulați. B. difterie. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. 231 . D. Are o afinitate mare față de coloranți.

maltoza. 232 . pe geloză simplă sau geloză sânge. E. datorită capsulei pot avea caracter mucos. 28. lactoza. 29. bacilii se distrug în 5-7 zile. glucoza. B. B. B. chimici și biologici a B. D. suprafață netedă. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. la uscăciune. în apă rezistă câțiva ani. 25. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). Bacillus anthracis: A. anthracis sunt adevărate? A. 26. blănuri. E. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. margini regulate. “coamă de leu”. C. C. la un optimum de 35-38oC. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. uneori. C. D. au culturi de tip S. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. B. anthracis sunt: A. D. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. aerob. iar sporii în 1-2 zile. trehaloza. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. opace. sporii nu se conservă pentru mult timp. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. formele vegetative au o rezistență crescută. maltoza. trehaloza. E. C. anthracis sunt: A. B. C. chimici și biologici a B. E. are loc doar în prezența oxigenului. B. piei provenite de la animale moarte de antrax. C. arabinoza. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise.24. B. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. E. în sol rezistă mai mult de 30 de ani. fructoza. ferit de razele de soare. arabinoza. D. anthracis nu fermentează: A. D. lactoza. D. se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. are loc în organism. B. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). rezistă câteva săptămâni în plante furajere. 27. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde.

E. C. E. cefalee. B. C. anthracis la animale sunt: A. B. C. B. febră. E. oase. 233 . D. D. stare generală alterată. agresine. sânge. mucoasa otică. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. mucoasa conjunctivală. toxinogeneză.) D. C. tractul gastro-intestinal. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. E. B. rezultând un edem gelatinos și congestie. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. este asimptomatică. B. mucoasa căilor respiratorii. conjunctivele. Bacillus anthracis acționează prin: A. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. adenopatie. transmitere interumană. tunderii etc. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. C. tegumentul. 33. Antraxul se transmite la om prin: A. proteaze. C. Porțile de intrare pentru B. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. lână). E. febră. piele. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. 32. D. lipide. E. lecitinaze. E. 34. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute. sacrificării. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. contaminare în situații de criză (arme biologice). germinează și se transformă în spori. mucoasa otică. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. D. cavitatea bucală. tegumentele (prin soluții de continuitate). D. mucoasa digestivă. B. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. 35. 31. 30.

Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. buba neagră. D. incubația este de 1-6 zile. antrax cutanat. D. 38. C. stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. B.36. B. dalacul. E. 37. dalacul. antraxul cutanat. febră ridicată și stare toxică. există o evoluție trifazică. buba neagră. C. dureros. se observă lărgirea mediastinului. forma gravă a cărbunelui cutanat. D. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. pustula malignă. antraxul pulmonar. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. 39. E. este vorba de edemul malign. 41. radiologic. E. cianoză. B. clinic. D. B. C. pustula beningă. Semnele antraxului cutanat sunt: A. E. vezicule seroase. febră moderată alternând cu hipotermie. C. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. adenopatie hilară și traheală. doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. maculă galbenă. hipoxie. este forma cea mai ușoară. exitus. ulterior sangvinolente. D. edem local. antraxul gastrointestinal. B. antrax gastrointestinal. E. 40. moale. 234 . Formele antraxului sunt: A. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. antraxul gastrointestinal. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. B. antraxul pulmonar. C. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. antrax pulmonar. buba neagră.

D. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. edem. grețuri. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A. durere retrosternală. febră. B. fără tratament. iar stomacul și intestinul devin edematoase. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. putem spune că: A. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. 47. adenopatie cervicală. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. 235 . mialgii. meningele sunt hemoragice și edematoase. disfagie. vărsături. D. B. D. B. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. disfagie. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. 45. diareea. 43. D. 42. simptomele apar în câteva zile de la ingestie. C. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. terapia cu antibiotice dă rezultate. E. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. mortea survine în 25-60% din cazuri. foarte rar apare ca localizare primară. nu există riscul apariției asciitei și ileusului. există o mortalitate de peste 95%. E. D. buba neagră. 46. apare staza vasculară. pustula malignă. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. dureri abdominale. vărsăturile. moartea survine în 10% din cazuri. C. E. E. D. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie. antraxul pulmonar. B. antraxul cutanat. pulmonar sau gastrointestinal. C. 44. C. C. Cu privire la tratamentul antraxului.C. E. B. E. febră. antraxul gastrointestinal.

imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3. se recomandă cefalosporine. Difteroizii. Tetraciclină.B. C. C. 52. E. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. 51. 50. tulpina Stern. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. nesporulați. sub forma “literelor chinezești”. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. B. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. E. Difteromorfii. sub formă de brad răsturnat. Corynebacterium xerosis. se dau preventiv antibiotice la contacți. 236 . B. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. B. sub formă de măciucă. neasociat cu vreun alt antibiotic. D. E. E. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. Penicilina G. D. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. Corynebacterium diphteriae. mobili. “coamă de leu”. C. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. sub formă de ciorchine. B. 49. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. timp de 60 de zile. B. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. extremitățile îngroșate. D. Cloramfenicol pentru 10-14 zile. C. D. C. timp de 5-7 zile. Corynebacterium ulcerans. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat. E. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector. 6 şi 9 luni. D. E. în cazul expunerii. Eritromicină. C. Tratamente pentru antrax pot fi: A. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A.cu D. 48. vaccinul.

59. formând pseudomembranele. ulcerans și C xerosis? A. toxina are tropism pentru miocard. 54. sânge – meningită. Ser antidifteric. tetanosului. D. suprarenale. febrei tifoide. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A. nervi periferici. Complicațiile date de difterie pot fi: A. intermedius. Eritromicină. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. bradicardie. B. E. E. OCST. C. paralizia faringelui și a palatului. Tinsdale. endocardite. B. E. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. C. acestea pot fi în variantele: A. C. difteriei. pneumonie. impetigo. După aspectul coloniilor de C. C. D. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie).53. E. poliomielitei. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. Ce pot produce C. gravis. materii fecale – antrax cutanat. 55. B. C. D. meningită. Rifampicin. holerei. mitis. acțiunea toxinei este reversibilă. pseudodiphtericum. infecții urinare. D. are capacitate de invazie. E. encefalită. 58. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. D. 57. Cefalosporine. B. C. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. B. E. C. 237 . Penicilină. D. 56. otite. B. ficat. B. se multiplică la poarta de ieșire.

Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. anthracis se colorează: A. B. Mitis – colonii mari sau mijlocii. un tampon nazal şi unul faringian. obligatoriu. cu fucsină. cu verde metil. C. 64. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. D. D. D. Gravis – colonii mici plate. Imunohistochimie. C. D. Pe mediile solide. intrate în putrefacţie. negre. B. E. B. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. spută – antrax pulmonar. se face pe organisme vii. se face pe cadavre umane. 62. C. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. cu albastru de metilen. se face pe cadavre animale. 63. diphteriae: A. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. C. netede. Testul coagulazei. E. cu violet de gențiană. E. lichid de edem – antrax cutanat. C. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. anthracis sunt: A. B. Frotiurile realizate din produsele patologice. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. pentru a diagnostica B. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. anthracis apar sub formă de colonii: A. anthracis includ: A. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. mediul Loffler. 238 . B. PCR. 60. 61. D. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. ELISA. de tip S.C. prin metoda Gram. cu diametrul de 4-5 mm. opace. 65. E. mediul Gundel-Tietz. E. E. coloniile de B. ASLO. D. B. C.

lucioase. Produce holeră. netede. testul la optochin. boală cu caracter invaziv B. Prezintă antigenul H flagelar C. B. Eliberează enterotoxină holerică E. Mitis – colonii R. E. C. are o dimensiune de 10 µ 2. 66. proba ureazei. Nu posedă flageli C. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. D. B. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. E.D. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. 67. diphteriae: A. Mitis – centrul negru. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A. Sunt bacilli Gram negativi B. proba cistinazei. Gravis – margini crenelate. testul coagulazei. Campylobacter. Mitis – margini colorate. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. C. este un bacil Gram pozitiv B. este o bacterie saprofită E. Gravis – colonii mari sau mijlocii. D. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . este imobil C. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). E. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. Genurile Vibrio. Prezintă antigenul O somatic D. Tematica 10. Helicobacter Complement simplu 1.

Vibrio cholerae. încapsulați. D. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. Fermentează zaharurile 5. E. Agentul etiologic al holerei se numește: A. au formă de virgulă. Vibrio cholerae. Vibrio algynoliticus. 10. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. 8. imobile. Vibrio parahaemolyticus. C. E. D. D. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. B. Vibrio fluvialis. bacili Gram pozitivi. Nu invadează celulele epiteliale C. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. C. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. Se transmite pe cale fecal orală C. Culturi rapide pe medii de cultură 7. Testul ureazei negativ D. 9. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. Vibrio vulnificus. Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. E.D. Vibrio fluvialis. B. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. Vibrio algynoliticus. Sunt catalazo-negativi 4. Vibrio vulnificus. Formează colonii conopidiforme de tip R E. B. Nu se transmit pe cale fecal orală E. C. Vibrio parahaemolyticus. lungi. Sunt bacilli Gram pozitivi B.

20.4). B. C. Ogawa – a+b+c. tip R. Inaba – a+b+c. E. Ogawa – a+b. B. slab alcalin (7. nu este antigenul specific de grup. 2. concave. 20. cu aspect de litere chinezești.5-6. B.2-7. cu aspect transparent.2). Sub 30. B. 80. este de natură proteică. Peste 500. slab acid (6. 15. 16. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A. 13. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. alcalin (9-9. C. C. Peste 100. rotunde.7). D.A. 5. B. D. B. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. albastră. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. este termolabil. 12. 14. 11. D. este antigenul specific de grup. E. acid (2-3. 241 .4). 6. E. Hikojima – a+c. C. E. C. Vibrionii preferă pH: A. D. E. Inaba – a+b. neutru. 12. Câte serogrupuri O există? A. roșie. B. galbenă. D. D. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. E. C. C.

2). E. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A. B. C.5-6. subunitatea B pătrunde intracelular. D. 21. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. C. pacienții cu pH bazic (9-9. perioada de incubație este de 2 săptămâni. Tetraciclină. pacienții cu pH acid (2-2. C. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. rezistă în alimente până la 7 zile. Bordet-Gengou. D. B. B. E. este formată din 2 subunități. pacienții cu pH slab bazic (7. anurie. C. E. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A. D. 242 . colaps. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. pacienții cu pH neutru. B. geloză chocolat. Tinsdale. verde. C. D. este o toxină de natură lipidică. E. deshidratare severă. pacienții cu pH slab acid (6. diaree abundentă. E. geloză sânge. sunt sensibili la acțiunea căldurii. Penicilină. este o toxină de natură lipopolizaharidică. maro închis. B. E. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. C.6). 19. B. E. Chimioprofilaxie. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A. sunt sensibili la lumina solară. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă.2). D. 20.2-7. În funcție de pH-ul gastric. 17. sunt sensibili la antiseptice. TCBS. Cloramfenicol. D. 18.D.4). 22.

Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. B. sensibilitatea la cefalotin. B. D. D. B. Fermentarea sucrozei și arabinozei. E. aureus. Testul oxidazei pozitiv. sunt oxidazo-pozitive. C. C. Fermentarea sucrozei și manozei. B. 28. Peste 115 specii. S. E. D. 26. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A. Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. C. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. fetus. PFGE. PCR. 8 specii. hidroliza hipuratului. E. 27. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. sunt bacili imobili. 29. 24. 50 de specii. sunt catalazo-pozitive. dar nu a arabinozei. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. sensibilitatea la acidul nalidixic. 243 . jejuni este de 32oC. dar nu a manozei. C. testul la optochin. 18 specii. sunt mobile. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. D. 25. B. B. C. PFGE. sunt bacili încapsulați. C. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A. C. E. fermentează zaharurile. B. PCR. E. 34 de specii. sunt bacili sporulați. D. cu excepţia: A. sunt bacili Gram negativi. reducerea nitratului.23. temperatura optimă de creștere a C. E. Testul oxidazei pozitiv. D.

B. pylori. 33. Prin picăturile Pflügge. E. E. jejuni. dureri articulare. E. C. C. 32. diphteriae. Prin atingere. în mucoasa conjunctivală a omului. E. jejun. diaree cu sânge şi mucus. în intestinul a numeroase specii de mamifere. C. D. jejuni se transmite: A. 244 . D. Pe cale fecal-orală. B. 104 microorganisme. ileon. E. Clinic. jejuni. D. fecalis. C. E. Pe cale respiratorie. C. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. C.C. pylori. cefalee. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. D. E. E. lumenul intestinal. E. H. D. B. C. H. jejuni nu provoacă: A. C. B. coli. C. 30. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. coli. Prin tegumente (soluţii de continuitate). stare generală modificată. E. în intestinul omului. cavitatea bucală. în intestinul a numeroase păsări. D. 31. B. 28 microorganisme. colon. C. febră. 305 microorganisme. 146 microorganisme. C. 35. 223 microorganisme. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. B. C. D. 34. Infecţia cu C.

41. Gram pozitivi. gigantismului. H. B. faecium. C. E. au nevoie de o incubare de 24 de ore. OCST. Campy. jejuni nu se face pe următorul mediu: A. 38. B. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. catalază. jejuni este: A. D. E. C. coli. D. E. sindromului Klinefelter. E. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. urează. jejuni. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. C. E. streptokinază. D. Helicobacter pylori sunt bacili: A. Microaerofili. H. Neproducători de urează. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). B. coli. B. Aşezaţi în ciorchine. D. 245 . Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. jejuni este considerat a fi cauză a: A. au nevoie de medii de cultură înalt selective. 42. sindromului Guillain-Barre. C. amilază. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. Afirmaţia adevărată cu privire la C. Imobili. 39. temperatura optimă de incubare este de 37oC. E. B. CSM. E. pylori. C. D. C. 37. C. C. anemiei hemolitice. Skirow. CCDA. pylori este: A. peptidază. B. C.36. D. sunt microorganisme nepretenţioase. E. endocarditei bacteriene subacute. 40.

2% din pacienţii cu infecţie gastrică. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. 48. D. Testul respirator. există o incidenţă de 50-60% la copii. Enterococcus faecium. D. E. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. D. consumul de asipirină şi NSAID. Vibrio cholerae. Enterococcus fecalis. Testul ureazei în respiraţie. C. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. peste 95%. 25%. B. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică. B. PCR. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. B. E. 18%. infecţia cu H. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. Enterococcus fecalis. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică. 10%. E. D. Campylobacter jejuni. 45.B. B. B. C. infecţia cu enterococi. Infecţia anuală cu H. Escherichia coli. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. C. Escherichia coli. C. 23% prezintă ulcer duodenal. Helicobacter pylori. D. Helicobacter pylori. 50% prezintă ulcer duodenal. 44. pylori se poate face prin: A. 43. E. E. jejuni. infecţia cu C. C. 46. B. 246 . pylori. Campylobacter jejuni. C. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. D. consumul de paracetamol. 5%. E. 47. C.

78-80%. E. Ranitidină. 88-90%. Omeprazole. 96-98%. E. risc mic de alergii. B. E. 50%. C. E. D. 75%. Nizatidină. B. Detecţia antigenelor în materii fecale. E. D. Famotidină. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori? A. Rabenprazole. Pantoprazole. Omeprazole. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. B. pylori este: A. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. C. C. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. Famotidină. D. C. 53. 51. Azitromicină. D. înroşirea tegumentului. B. Nizatidină. cefalee. D. 49. colorare permanentă a dinţilor.D. Rabenprazole. Claritromicină. pylori este: A. Metronidazol. Amoxicilină. B. 247 . pylori? A. E. Metronidazol. 52. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. Metoda imunoenzimatică ELISA. B. Famotidină. E. diaree. 54. Amoxicilină. Ranitidină. pylori pot fi: A. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. C. C. D. Esomeprazole. Levofloxacin. 50.

Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Vibrionul holeric: A. C. B. Ranitidină. D. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. Reechilibrare hidroelectrolitică B. Pantoprazole. Este o infecţie cu caracter invaziv C. Deshidratarea apare rapid 2. 56. Are o incubaţie de 1-4 zile D. Posedă antigenul flagelar H D. E. Administrare de cloramfenicol E. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Azitromicină. Famotidină. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. Levofloxacin. Pantoprazole. Posedă antigenul somatic O E. D. pylori este: A. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. Esomeprazole. Provoacă o boală diareică severă C. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. C. Complement multiplu 1.55. Amoxicilină. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C. Administrare de ripfampicina 248 . Claritromicină. Administrare de tetraciclină D. pylori este: A. E. B. Despre holeră se pot afirma următoarele: A. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D. Levofloxacin. Debutul este lent E. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Este imobil 4. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Este un bacil Gram pozitiv B.

Este un bacil Gram pozitiv B. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Nu este o specie patogenă pentru om C. Determină o boală diareică D. C. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. Sunt sporulaţi D. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Sunt microaerofili 8. pylori vor dezvolta gastrită C. Testul catalazei pozitiv C. Se cultivă in vitro la pH acid 6. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Sunt neîncapsulaţi E. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Sunt imobili C. Sunt bacili Gram negativi B. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A.C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B. Transmiterea este pe cale fecal orală B. Testul oxidazei negativ D. Poseda un flagel polar E. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. Produce enterite D. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Dureri abdominale colicative B.R. Este o specie saprofită E.5.

Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. antisecretorii şi bismut coloidal D. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. Tuse E. Elaborează ureaza E. pylori din scaun C. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă. Triplă terapie. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. Microaerofili D.H. Se dezvoltă pe mediul Campy E. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. D. Sunt bacili Gram pozitivi B. Regim alimentar B. 2 antibiotice. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. 250 . Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Identificarea antigenelor H. Administrarea terapiei pentru 14 zile 16. Se efectuează testul ureazei E. Terapia cvadrupla. Identificarea anticorpilor anti. Hemoptizie 12. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. B.C. Elaborează coagulaza 14. Pot dezvolta anemie feripriva C. Ameţeli D. Nu fermentează zaharurile 13. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. E. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A. pylori în serul pacientului B. C. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A.

Mycobacterium tuberculosis. E. cu aspect opac. Vibrio fluvialis. B. 24. Vibrio vulnificus. D. sunt încapsulaţi. E. În funcție de antigenul O. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. Sunt bacterii nepretenţioase. b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci.18. în asociere cu peştii şi fructele de mare. B. 23. C. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. 20. E. Ogawa (a+b). Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . C. Ogawa (a+b+c). C. Hikojima (a+b). rotunde. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. B. Campylobacter jejuni. fiind antigenul specific de grup. D. E. nu conferă protecție antiinfecțioasă. termostabil. Specii sunt: A. 21. D.2). Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A. Mycobacterium leprae. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. 22. B. Hikojima (a+b+c). Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. Vibrionii preferă pH acid (3-3. tip M. sunt nesporulaţi. galbene pe mediul TCBS. D. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. concave. E. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. sunt bacili în formă de virgulă. sunt bacili Gram negativi. 19. D. C. E. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. B. sunt specii imobile. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă. Inaba (a+c). C. D. B. C. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a.

cei cu gastrită hiperacidă. D. C. E. C. se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. B. când au loc calamități. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. 26. B. vibrionii eliberează și endotoxină.A. E. cei cu pH gastric bazic. cei cu pH acid. sunt sensibili la antiseptice. C. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. în sezon ploios. greață. sunt sensibili la acțiunea căldurii. când sunt distruși. D. deshidratare ușoară. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A. 252 . Manifestările clinice ale holerei sunt: A. rezultă diaree apoasă ușoară. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. E. B. în sezon secetos. C. cei cu aclorhidrie. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A. 30. în zonele cu temperaturi ridicate. după ingestie. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A. 28. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. B. după inundații. D. bacteriile nu intră în torentul circulator. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. D. 29. B. 27. E. rezultă acidoză. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. D. holera este o boală invazivă. 25. D. C. putem spune că: A. B. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. sunt sensibili la lumina solară. E. E. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani. A (activity) şi B (binding). C.

D. E. testul oxidazei pozitiv. testul oxidazei negativ. manoza. C. dar nu şi arabinoza. Exudat nazal. LCR. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. coli. 34. B. dezechilibre hidroelectrolitice. E. 32. E. D. anurie. Lichid vărsătură. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. C. E. simple: geloză sânge. B. E. solide ce conțin săruri biliare. paradiphteriae. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. 36. B. C. diaree ușoară. colaps. B. E. C. D. Tetraciclină 4g/zi. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A. D. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice. D. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. B. deshidratare ușoară. C. vărsături. diphteriae. 253 . acidoză. C. Materii fecale. E. dar nu şi sucroza. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. C. perioada de incubație de 2 săptămâni. fetus. jejuni. fermentarea manoza şi arabinoza. C. sunt: A. Penicilină. E. 31. C. importante în patologia umană. fermentează sucroza. Exudat faringian. D. C. moderat selective TCBS. 33. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. înalt selective – Tinsdale. Cloramfenicol. C. B. 35. D. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină.B.

41. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. 42. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. E. se numeşte Helicobacter pylori. hidrolizează hipuratul. E. aspect de “coamă de leu”. Infecţia cu C. Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A. catalazo-negativi. B. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. reduc nitratul. 40. intestinul a numeroase specii mamifere. bacili Gram negativi. E. meningită. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). încapsulați. D. se numeşte Campylobacter jejuni.37. D. D. mobili. colonizate asimptomatic. se numește Campylobacter jejuni. fermentează zaharurile. B. D. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . cavitatea bucală a omului. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. B. D. majoritatea infecțiilor umane cu C. endocardită. C. C. E. sindromul Guillain-Barre. E. 43. D. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. 39. B. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. septicemie. artrită. 38. C. natură. mucoasa conjunctivală a omului. C. B. C. E. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. C. jejuni sunt: păsările. jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. B. rezervor pentru C. oxidazo-pozitivi. e o specie saprofită. condiționat patogenă. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A.

consumul cărnii de porc.A. ocazional. C. D. solul. sindromului Guillain-Barre. D. jejuni sunt: A. E. 48. 45. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. afecţiuni cutanate. D. femei. cefalee. B. jejuni sunt: A. nu produc leziuni inflamatorii. E. ileon şi colon. carne de pui insuficient preparată termic. E. B. Căile de transmitere a infecţiei cu C. stare generală modificată. B. B. B. C. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. e rezistent la acţiunea sucului gastric. 44. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. 255 . febră. adulţi tineri. D. tratamentele cu antibiotice. B. 49. carne de porc. C. jejuni provoacă: A. jejuni este considerată a fi cauză a: A. C. E. lactate. E. apă contaminată. Clinic. bolii Cushing. picăturile Pflügge. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. E. D. bărbaţi. C. C. starea organismului. 46. bătrâni. vegetalele. ingestia de apă sau alimente contaminate. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. corticosteroizii. 47. C. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. bacteriile pot trece prin circulaţie. C. sindromului Down. D. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. C. glucide în exces. pe cale respiratorie. B. spitalizarea prelungită. jejuni sunt: A. dureri abdominale colicative. copii.

D. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. 51. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA. descoperirea bacteriei Treponema pallidum. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. 53. E. 54. jejuni se face prin: A. C. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. D. coli şi C. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. Mediul selectiv cu carbon CSM. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. hipotiroidismului. D. Skirow. Teste rapide imunocromatografice. D.D. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. sunt bacili Gram negativi. D. B. Tinsdale. jejuni: A. B. Marshall şi J. Campy. C. Mediile de cultură speciale pentru C. E. E. B. permite diferenţierea între speciile patogene de C. C. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). o incubare de 24 de ore. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. sunt bacili microaerofili. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. E. D. 256 . B. 50. C. C. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. Seroreacţia ASLO. Diagnosticul imunologic pentru C. 55. 52. jejuni sunt: A. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. jejuni. Robin Warren pentru: A. lari. microaerofilie. C. B. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. C. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. sunt bacili producători de urează. sunt bacili imobili. E. C. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. E. B. E.

C. 20% adulţi sub 40 de ani. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A. bacili imobili. B. pylori este de: A. 61. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. pylori să contracareze efectul HCl. D. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. E. pylori este: A. E. statusul socio-economic. trăieşte la nivelul pulmonului. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B.56. 30% prezintă ulcer duodenal. B. calea fecal-orală. B. doar 1% prezintă ulcer duodenal. E. D. D. E. la adăpost. descoperirea H. D. D. pylori sunt: A. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. C. 59. 10% adulţi sub 40 de ani. Pe cale respiratorie . Incidenţa infecţiei cu H. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. H. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. ajută bacteria H. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. jejuni. conţin un mănunchi de flageli polari. C. pylori în USA se corelează cu: A. pylori şi ulcer: 257 . Afirmaţiile adevărate privitoare la H. Vârsta. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. 57. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. Prevalenţa H. D. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). 58. bacili extrem de mobili. 50-60% adulţi este 60 de ani. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. bacili Gram negativi. 60. C. E. C. bacili Gram pozitivi. C. pylori. B. prin atingere. calea orală. B. pylori sunt: A. Căile de transmitere ale infecţiei cu H.

pylori. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. Testul ureazei în aerul respirat . Metoda imunocromatografică. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. E. testul respirator.pylori ca şi omul. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. D. aceasta se face prin: A. pylori poate apare cancerul gastric. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. H. testul coagulazei. În ţările în curs de dezvoltare. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. C. 67. Imunohistochimie. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. C. B. C. pylori se face prin: A. pylori afectează aprox. pylori negative. H. pylori. B. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. În nordul Braziliei. D. B. Diagnosticul de laborator pentru H. 63. 65. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. E. E. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. PCR. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. C. pylori sunt: A. C. D. D. E. Testul catalazei. pylori. pylori. în ţările vestice. D. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. 64. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. 258 . cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer. pylori afectează foarte des copiii mici. E. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer. pylori în SUA din 1968. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H. B. B. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. 66. H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni).A. D. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. B. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H.

73. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. 71. C. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. pylori.pylori . B. C. Terapia pentru infecţiile cu H. C. IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate.E. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Antibioticele determină un risc mare de alergii. D. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H. C. Metoda imunoenzimatică ELISA. ani) . Riscurile sunt relativ mari. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. metronidazolM B. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. 68. are o acurateţe de 50%. 70. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. testul poate fi folosit şi după tratament. C. Serologic. D. E. pylori sunt: A. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. C. B. ureaza descompune ureea. Levofloxacin. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. E. se recomandă: A. 259 . pylori sunt: A. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă. E. dacă H. pylori. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. 72. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. Amoxicilină. D. B. biopsii. pylori se face prin: A. tratamentul se asociază cu alcool. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. D. E. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. 69. E. următoarele afirmaţii sunt false: A. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. se recomandă claritromicină. pylori sunt: A. D. B. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. dacă H. B.pylori este prezent. Penicilină. teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii.

260 . 74. Ranitidină. C. Pantoprazole. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR. C. Azitromicină. B. D. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. Omeprazole. C. B. testul oxidazei negativ. Nizatidina. Ranitidină. E. tehnica ELISA.D. lizotipie. recomandate în infecţiile cu H. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). Metronidazol. Nizatidina. Famotidina. E. pylori sunt: A. Omeprazole. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A. Rabenprazole. E. 76. pylori sunt: A. Famotidina. B. ribotipie. E. 75. D. recomandate în infecţiile cu H. D. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia.

Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. Asocierea unor specii de Salmonella 4. Salmonella typhi murium C. Au antigen de perete O.E pe baza antigenului O D.C. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici. cu specificitate de grup şi tip C.D. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Febră tifoidă este produsă de: A. Yersinia pestis D. majoritatea monotrichi 261 . Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Proteus. Salmonella typhi D. Shigella. Au capacitate de invazivitate E. Sunt bacili scurţi B. Yersinia 6. Shigella C. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Proteus mirabilis C. Salmonella typhi murium E. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B. Shigella flexneri 5. Salmonella. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C.Klebsiella. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Au capete rotunjite C.B. Escherichia coli E. Proteus B. Klebsiella pneumonia E. Se împart în 5 grupuri serologice A. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Sunt bacili mobili. cu excepţia: A. Escherichia coli B. Au antigen capsular K B. Rickettsia prowazeki B. Salmonella D. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A.

Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. Meningite E. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. Boală diareică acută B. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. coli determină cel mai frecvent: A. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. Sunt lactozo-fermentativi 11. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. lactozo – pozitivă.D. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. nu creşte pe medii de cultură lichide E. glucoza pozitivă C. sub formă de colonii S B. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. Majoritatea nu sunt capsulaţi E. lactozo – negativă. nu creşte pe medii de cultură solide D. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. Sunt imobili C. Escherichia. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . Infecţii respiratorii D. Nu se pot cultiva pe medii artificiale D. sub formă de colonii R C. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D. Sunt nesporulati 7. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. zaharoză pozitivă E. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. creşte pe culturi celulare 8. Calea de transmitere este cutanată 10. 12. glucoză nefermentativă D. dizenteria este o boală invazivă E. urează pozitivă 9. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. Infecţii ale tractului urinar C. Septicemii. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. glucoza negativă B.

Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C.numitǎ diareea turistilor. Genul Escherichia cuprinde: A.numitǎ diareea turistilor. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A.A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A.numitǎ diareea turistilor. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E. persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. D. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Epidemii diareice în spitale B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. C. antigenul H şi antigenul K B. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D. sunt reprezentate de antigenul O. B. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14. E. Produce rinoscleromul 17.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Produce febra tifoidǎ 19. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B. Epidemii diareice în spitale B. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15. Epidemii diareice în spitale B. Epidemii diareice în spitale 263 . Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A.

Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E. o atrofie progresivǎ. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Reacţia ureazei este negativǎ 23. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C.gelozǎ sânge) 22. fetidǎ a mucoasei nazale D. Prezintǎ bacili Gram-negativi B. Produc indol si hidrogen sulfurat E. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A. Sunt bacili lactozo-negativi B. Posedǎ flageli D. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. Reacţia ureazei este negativǎ E. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. o atrofie progresivǎ. un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul.B. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. Nu produc lizina D.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. fetidǎ a mucoasei nazale B. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. Nu produc lizina D.numitǎ diareea turistilor. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A.

B. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. C. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D. Ureazǎ pozitiv E. D. Bacilii sunt sporulaţi D. Bacilii sunt capsulaţi E. Citrat negativ 28. Indol negativ D. Glucozǎ pozitiv B. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. Indol pozitiv D. Bacili încapsulaţi E. E. Bacili scurţi C. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Citrat negativ 29. Bacili G ram-negativi B. Glucozǎ negativ B. Enterobacteriile sunt imobile C. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A. Lactozǎ pozitiv C. Bacili sporulaţi D. Bacili nesporulaţi 27. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. Bacilii sunt mobili C. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B.A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Ureazǎ negativ E. Lactozǎ pozitiv C.

Nu prezintǎ cili D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. 5 specii C. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C.animalelor. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. Sunt bacili Gram-pozitivi B. Sunt bacili nesporulaţi D. 2 specii E. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E. Produc lizin decarboxilazǎ 35. Nu produc hidrogen sulfurat B. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului.C. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. Reacţia indolului este negativǎ D. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. ADCL) apare fenomenul de invazie 32. Sunt sporulaţi E. Nu fermenteazǎ lactoza C. Nu produc hidrogen sulfurat B. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E. Sunt imobili C. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Sunt bacili Gram-negativi B. 8 specii 33. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A.pǎsǎrilor D. Fermenteazǎ lactoza C. Sunt bacili sporulaţi 266 . Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Reacţia indolului este negativǎ D. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. 4 specii B. 3 specii D. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E. Sunt necapsulaţi 37.

Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. lipsa igienei C. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Este absentǎ fermentarea lactozei C. 9 zile 43. mizeria. Salmonella paratyphi A. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Produce indolul E. 10-14 zile B. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . B şi C produc febrele paratifoide E. 5-6 zile D. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. 2-3 zile C. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E. 7-8 zile E. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A.38. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41.

În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. selective si diferenţiale B. Sunt necapsulaţi E. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. Sunt bacili nesporulaţi D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Sunt bacili Gram-negativi B. Mediile de imbogatire. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46. Genul Shigella cuprinde o specie D. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. translucide care nu modificǎ culoarea mediului C.44. Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. Identificarea serologicǎ se face prin: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. Sunt imobili C. selective si diferentiale contin saruri biliare D. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45.

Bacili Gram negativi aerobi B. Cuprinde bacili neincapsulaţi D. Cuprinde bacili încapsulaţi D. dureroşi. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Cuprinde bacili Gram-negativi B.B. E. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare. cu deces în 75% din cazuri 54. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A. 4 specii D. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. 2 specii C. 5 specii 53. Genul Pseudomonas cuprinde: A. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. 3 specii B. Cuprinde bacili mobili E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. Bacili Gram negativi anaerobi C. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. Cuprinde bacili nesporulaţi C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Cuprinde bacili sporulaţi C. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. Bacili Gram pozitivi aerobi D. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Coci Gram negativi anaerobi 55. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. o specie E.

nepatogene B. Bacilul Koch C. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Microaerofile. Bacilul cărbunos D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C.B. Aerobe. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. condiţionat patogene 60. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B. Întotdeauna nepatogene E. lungi filamentoase în culturile vechi C. Bacilare. nepretenţioase nutritiv D. Bacilul tific B. Anaerobe. Bacilul piocianic 59. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B. Bacilare. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E. saprofite. coci reniformi în diplo 61. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. saprofite. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. E. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. Aerobe. pretenţioase nutritiv E. strict patogene pentru om D. C. preferând 10%CO2 270 . coci ovalari în lanţuri scurte E. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. Anaerobe. Streptococul beta hemolitic de grup A E. strict patogene pentru animale C. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. nepretenţioase nutritiv C. scurte granulare în culturi tinere B. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. Genul Pseudomonas se clasificã în: A.

Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. 67. Cateterele centrale endovenoase 65. C. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. Pe culturi celulare E. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Peste 200 specii de bacili Gram negativi. Pe medii de culturǎ simple D. Cataterele periferice E. sporulaţi şi necapsulaţi D. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Bacili Gram negativi. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. lipaze şi betalactamaze D. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. sporulaţi şi necapsulaţi E. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A.62. Preferenţial pe mediul Bordet. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D. Bacili Gram pozitivi. nesporulaţi şi necapsulaţi C. aeruginosa arată: A. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. E. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B. Examenul microscopic al P. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. B. D. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. Bacili Gram pozitivi.Gengou 63. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. dispuşi în lanţuri nesporulaţi. Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. imobili E. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. Bacili Gram negativi. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C. coagulazǎ. sporulaţi şi încapsulaţi 66. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. Bacili Gram negativi. nesporulaţi şi necapsulaţi B. hialuronidazǎ.

E. Scurţi. C. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. C. D. B.3 microni în diametru. alţii sunt imobili.5 microni în diametru. 2-3 microni lungime şi 0. D. alţii sunt imobili. D. 70. Sporulaţi. Nesporulaţi. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D. Lungi. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Majoritatea neîncapsulaţi. 72. Sunt oxidazo-pozitivi E. Fermentarea glucozei ( G+). 71. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Enterobacteriile sunt bacili: A.9 microni în diametru. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. D. Scurţi. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. E. E. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. 1-2 microni lungime şi 0. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. E. 272 . C. 69. coli). Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73. C. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Sporulaţi. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. 9-10 microni lungime şi 0. cu rol de endotoxina. Exotoxine. Majoritatea sunt imobili. Majoritatea sunt mobili (cili). Lungi. Majoritatea încapsulaţi. C. 7-8 microni lungime şi 0. de exemplu enterotoxine eliberate de E.4 microni în diametru. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. 3-4 microni lungime şi 0. Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor.B. etc B.9 microni în diametru. Prezenţa citocromoxidazei C. febră. Capacitatea de a produce indol. Shigella spp. B. B. cu rol de endotoxina. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. acestea prezentand cili (flageli). E. Scurţi. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A. coli. B.

C. 3. D. Genul Salmonella. Enterobacteriile sunt bacili: A. 6. genul Shigella. Tribul II :genul Salmonella. Majoritatea încapsulaţi B. 77. genul Citrobacter. Genul Klebsiella. C. Tribul V:genul Yersinia. 3-4 microni lungime 75. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. C. B. Tribul I cuprinde: A. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. genul Enterobacter.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. genul Arizona. 7. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. Rapid 18-24h B. D. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. Rapid 8-10h D. 78. Scurţi. Mediul Gundel-Tietz C. Genul Escherichia. genul Serratia. B. E. genul Citrobacter. Greu 36-48h 76. Cu capete rotunjite E. E. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A. Sporulaţi C. genul Serratia. Majoritatea imobili D.74. 4. 5. Tribul III: genul Klebsiella. genul Shigella. genul Enterobacter. genul Arizona. Tribul I: genul Escherichia. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. Mediul Mc Conkey B. B. Genul Proteus. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D. Care din următoarele variante este falsă? A. genul Povidencia. 79. Greu 24-36h E. Tribul IV genul Proteus. genul Shigella. Genul Yersinia. D. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . Rapid 3-6h C. E.

D. Vitamina D. B. Anaerobi facultativ aerobi. C. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. C. Vitamina E. Vitamina C.A. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. D. B. C. D. C. Klebsiella. Citobacter. Proteus. S de culoare verde prin fermentarea glucozei. Yersinia. E. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. B. E. Escherichia. D. B. Producerea de hidrogen sulfurat . Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A. Vitamina A. D. În general capsulaţi. Gram pozitivi. D. Serratia. geloză). Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. C. E. E. 84. 86. Formarea indolului din triptofan. Cu cili peritrichi. Imobili. B. Nesporulaţi.H2S. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. Salmonella. Vitamina K. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. E. Klebsiella. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. 85. Sporulaţi. Proteus. Shigella. 81. Formarea lizinei. B. E. 82. 274 . B. D. În general capsulaţi. C. C. 83. Imobili. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A.

B. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă). Febra tifoidă 89. Fermentează lactoza cu producere de gaz. E. D. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. Peritonite. Escherichia coli enterohemoragic EPEC.E. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. D. 93. 88. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. E. Produce epidemii diareice în spitale. D. D. Hipotermie. Infecţii de plagă. 91. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 . Frecvent sanguinolentă. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. B. C. Colecistite. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. E. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. Produce o diaree hemoragică. E. B. Produce „diareea turiştilor”. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Produce o diaree asemănătoare holerei. Febra~38C. 87. Dureri abdominale. D. B. B. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. E. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. Fermentează glucoza cu producere de gaz. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. Produce o diaree asemănătoare holerei. D. Boală diareică. C. B. C. C. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Produce „diareea turiştilor”. Nu formează indol. Vărsături. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. C. E. C. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. 92.

E. D. Sinusuri . E. Apare în condiţiile lipsei de igienă. Urină. Produce epidemii diareice în spitale. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Intestinul gros. păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. D. numită diareea turiştilor. E. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. Bilă 98. D. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. Tractul respirator superior. 276 . Exudat nazal. Lichid peritoneal. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. Peritoneu. B. Puroi. C. Intestinul subţire. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. elani. 30% din populaţie. cerbi. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. B. LCR. C. C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A. C.A. Lichid cefalorahidian. 96. Tractul respirator inferior. Alte animale ca porcii. B. 95. 99. D. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. E. E. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. Sânge D. 94. Vezica urinară. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. 97. B. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. C. B. B. C. D. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A.

Infecţii urinare C. Nu produc indol. Referitor la genul Klebsiella. C. 102. C. Încapsulaţi. B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Bacili Gram negativi. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Pe AABTL. B. Dizenterie. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. B. Coloniile sunt de tip M D. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. B. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. E. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. B. Reacţia ureazei este negativă. 70% din populaţie. Infecţii digestive (colite. datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Coloniile sunt de tip R E. Pneumonii B. Nu produc H2S. D. E. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. lucioase). D. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. C. Produc carboxilază. Produc lizină şi carboxilază. 50% din populaţie. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Nu produc indol. 60% din populaţie. enterocolite) D. E. E. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. C. Nesporulaţi. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge). Referitor la genul Klebsiella. Mobili D. Nu produc lizină.B. Imobili C. 101. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). 103. Tifos exantematic C. 104. Infecţii urinare D. Peritonită E. D. 100. 40% din populaţie. Meningită 277 .

B. E. Urechii E. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Mucoasei uterine D. Limbii C. D. Cartilajului nazal şi faringelui E. 278 . Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Sucului gastric recoltarea 110. Obrajilor D. Urină C. Mac Conkey. Spută B. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A. Septicemie 106. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Geloză sânge E.E. Nasului. B. C. un granulom distructiv al: A. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. o atrofie progresivă. un granulom distructiv al: A. Chapman hiperclorurat 111. Glucoza negativ. D. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Esofagului B. Citrat negativ. Mucoasei bucale C. Mucoasei vaginale E. Urează negativ. fetidă a: A. Lichid cefalorahidian D. Buzelor 108. Lactoza pozitiv. Lichid peritoneal E. Indol pozitiv. Mucoasei nazale B. Laringelui C. Epiglotei 109. AABTL Drigalski B. Mucoasei faringelui 107. Traheei D. ADCL Leiffson C.

Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. E. B. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. D. facultativ anaerobe B. 3-6 microni. C. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni. Imobile B. D. Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. 115. Produc în majoritate H2S. D.rettgeri. Bacili monomorfi cu forme scurte.vulgaris. B. ape poluate B. B. C. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. Bacterii aerobe. 116. 1-3 microni. P. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Genul Proteus grupează enterobacterii : A. Încapsulate 113. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E.typhi. Au o marcată acţiune proteolitică. specii cu 279 . 3-6 microni. Bacili monomorfi cu forme scurte. 4-7 microni. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Cu invazia mediului AABTL E. E. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D. Mobile C.112. E.morgani. Bacili polimorfi cu forme scurte. Bacili polimorfi cu forme scurte. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. 118. P. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. B. C. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D. P.mirabilis. P. În funcţie de caracterele biochimice. gunoaie. Bacili polimorfi cu forme scurte. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E. 1-3 microni. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114. P. Este foarte răspândit pe sol. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A.

C. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. Sinuzite 121. B. 120. C. Produc lizin decarboxilază. E. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. Peste 150. Produc în majoritate H2S. 280 . D. Pneumonie B. C. 6-10 luni. cu cili peritrichi. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A.6-0. Reacţia indol este pozitivă. D. Peritonite. E. Peste 300. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. Bacili Gram pozitivi 122. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. Peste 1500. B. Peste 3000. Fermentează lactoza. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Peste 200. B. Bacili mobili. Bacili polimorfi B. D. 124. Produc fenilalanindezaminază. 1-2 luni. D. 2-6 luni. 123. D. Aproximativ 1 an. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. E. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus.C. E. 119. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. C. B. Nu poate produce septicemie E. Bacili necapsulaţi D.8 microni. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A. Aproximativ 2 ani. Bacili Gram negativi. Otite C. Bacili nesporulaţi C. Bacili Gram negativi E.

Endocardită. Prezenţa lizindecarboxilazei 126. Prostraţie 130. cu aproximativ 200. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A. 125. 131. Bacili nesporulaţi. E. D. 4 săptămâni C. 6 săptămâni D. cu aproximativ 500.000 decese. 9 milioane oameni anual. Hemoragia intestinală. 13 milioane oameni anual. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. Diaree din primele zile C. Absenţa fermentării lactozei C. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . B. E.000 decese. Peritonita tifică. E. 2 săptămâni B. C. Alterarea stării generale E. B. Prezenţa indolului E. D. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A. 17 milioane oameni anual. E.D. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. Cefalee D. Febră înaltă: 39-41 C B. cu aproximativ 600. Abcesul foliculilor limfatici. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. C. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. 2 ani. 7 săptămâni.000 decese. B. D. 5 ani. 127. 1 an. Elaborarea de H2S D. 4 ani. 11 milioane oameni anual.000 decese. cu aproximativ 400. 128. Bacili necapsulaţi. E. 8 săptămâni 129.000 decese. Perforaţia intestinală. C. cu aproximativ 100. 15 milioane oameni anual. 3 ani.

C. C. Escherichia. 5 ani 134. 50. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. D. 40. E. Care afirmaţie este corectă? A. Yersinia pestis produce: A. D. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. Shigella. B. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Lowenstein-Jensen D. B. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A. E. 136. 137. Dizenterie. D B. Typherix) oferă imunitate până la: A. Schaedler E. B. Yersinia. B. 2 ani C. C. Pneumonie. Ciumă. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. OCST B. 10. Arizonae. MIU C. C. 282 . 30. 4 ani E. C. Salmonella.A. B. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. Cary Blair 133. D. 3 ani D. 1 an B. Grupul B este cel mai patogen D. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. 20. E. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C.

D. Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Oxidează glucoza. C. Streptomicină. Aminoglicozidele. C. D. E. Co-trimoxazol. D. Ureaza negativă. B.D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Penicilină B. Ceftazidim. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. E. D. E. Reacţia roşu metil pozitivă. E. B. E. Cloramfenicol. Nu fermentează zaharoza. Aztreonam. Imipenem. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. Apendicită. 141. Nu produce H2S. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. B. 138. Yersinia este rezistentă la: A. 139. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. Cistită. Dizenterie. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. 144. C. Reacţia indol negativă. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Peritonită. 140. Endocardită. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. D. infecţia poate mima o: A. 142. D. Pneumonie. C. Fluorochinolone. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. 143. Cistită. C. E. B. Nu fermentează lactoza. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . Nu hidrolizează esculina. B. Ampicilină. E. C.

Sunt strict anaerobi E. E. Este produsă de Salmonella typhi B. Hematiilor B. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. 3. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. fără invazie D. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. 5. C. Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. În cursul bolii apare leucocitoza E. Transmiterea se face pe cale respiratorie E. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A.A. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. Bacili Gram negativi imobili B. Trombocitelor D. Absenţa citocrom-oxidazei D. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Complementului C. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. B. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. 4. Este o boala invazivă C. . Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. D.

Necapsulaţi D. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A. Este specifică omului B. Prezintă antigen capsular D. Transmiterea este fecal orala D. Este produsă de către Salmonella typhi B. Scaunele diareice au aspect riziform 6. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Sunt bacili gram negativi. Se transmite prin păduche C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B. Sunt bacili lactozo-negativi E. încapsulaţi B. Se transmite pe cale aerogenă E. de tip mucos D. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11. Se transmite prin puricele de şobolan D. Determină colonii în picătură de miere. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C. Bacterie cu patogenitate certă B. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. 10. Produc endotoxina si exotoxina 285 . Are o mare capacitate de invazivitate E.C. Mobili C. Bacterie nesporulata C. Sunt bacili Gram pozitivi B. mucus şi puroi E. 8. Evoluează septicemic C. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. În pestă se face diagnosticul serologic 7. 9. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. Imposibil de cultivat în medii lichide D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A.

Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 . Produce infecţii respiratorii C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A.E. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B. Determină eliberarea de exotoxine D. Spălătură bronşică 14. Biopsie de mucoasă gastrică E. Pnfectii intraspitaliceşti E. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Produce infecţii urinare D. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Cu cili peritrichi C. Hemoculturi D. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. Holera C. Agentul etiologic al ciumei 12. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Ciuma D. Uroculturi C. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Coproculturi B. Pestă B. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Scurţi sau filamentoşi B. Genul Proteus reuneşte bacili: A. în funcţie de etapa bolii: A. Produc colonii R pe mediile solide C. Forma pneumonică se transmite interuman 13. Boala evolueaza spre septicemie E. Mobile cu cili peritrichi 18. Glomerulonefrită acută 16. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Produc colonii S pe mediile solide B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Febră tifoidă E. Pe AABTL este lactozo-negativa D.

cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. B. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. tratamentul de elecţie este penicilina 21. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. încapsulat 22. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. strict patogen E. genul Klebsiella 20. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A.A. exista tulpini ce produc boala diareică C. produce infecţii nosocomiale B. se mai numeşte bacil tific B. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . C. genul Proteus C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. elaborează pigmenţi exocelulari C. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. produc pigmenti hidrosolubili D. sunt coci Gram negativi E. genul Escherichia B. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. sunt imobili 23. genul Salmonella E. genul Shigella D. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. sunt bacterii strict patogene C. rezistent la tratament. E. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. cresc pe medii speciale E. D. produce infecţii urinare C.

sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. genul Escherichia şi genul Klebsiella B. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. majoritatea sunt mobili. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. absenţa citocromoxidazei C. genul Citrobacter şi genul Serratia D. Klebsiella Ozenae D. alţii sunt imobili C. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. tribul V cuprinde genul Proteus. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. genul Arizona. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E. genul Morganella şi genul Providencia E. alţii sunt imobili C. sunt nesporulaţi 27. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A. genul Shigella B. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. majoritatea sunt capsulaţi D. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. genul Enterobacter D. sunt nesporulaţi E. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . prezenţa citocromoxidazei E. genul Povidencia 29. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. sunt sporulaţi 26. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30.E. majoritatea sunt capsulaţi D. Klebsiella rhinoscleromates. genul Proteus şi genul Enterobacter C. majoritatea sunt mobili. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. tribul I cuprinde genul Escherichia. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. tribul III cuprinde genul Klebsiella. întotdeauna sensibil la penicilina 25. fermentează glucoza B. nu fermentează glucoza 28. genul Serratia. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. genul Citrobacter C. tribul II cuprinde genul Salmonella.

coli) E. sunt bacili scurţi 2. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A.coli. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.coli) E. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E.coli) 35. acestea prezentând cili C. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A. C. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.A. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. B. endotoxine B. Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C. pilii comuni D. D. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor. Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 .3 microni lungime si 0. cu rol de endotoxinǎ B.4 microni în diametru B. 32. E. au capetele rotunjite C. exotoxine C. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. D.

Serratia B. Infecţii urinare B. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. Produce indol D. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Colecistite D. Lactozo – nefermentativi: Proteus. Citobacter. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. Klebsiella. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Sunt bacili Gram-pozitivi. Salmonella. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. C. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E. mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. Infecţii de plagǎ 290 . sol C. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Reduc nitraţii la nitriţi D. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. Shigella. D. Providencia 39. Serratia E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Reduc nitriţii la nitraţi 38. In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. Lactozo – fermentativi: Proteus. Citobacter. zaharoza si glucoza C.D. Klebsiella. Peritonite C. Shigella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Escherichia fermentează lactoza. Salmonella. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. gelozǎ) C. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. Yersinia. Nu fermentează lactoza. Yersinia. Lactozo – fermentativi: Morganella. Lactozo – fermentativi: Escherichia.

Coci Gram negativi E. Produce dureri abdominale. Gelozǎ sânge. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. pentru coproculturǎ C. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. febrǎ 38C B. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. AABTL pentru coproculturǎ E. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. vǎrsǎturi. McConkey. cerbi. Gelozǎ sânge.E. Coci Gram pozitivi 48. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. diaree. Spitalizarea nu este obligatorie 46. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. Unele infecţii sunt usoare. altele severe putând duce la exitus D. urmatǎ de diaree apoasǎ E. Escherichia ozenae 44. pentru uroculturǎ D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. C. AABTL pentru uroculturǎ. vǎrsǎturi. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. Bacili Gram negativi B. febrǎ 38C C. McConkey. Se trateatză cu antibiotice D. elani E. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D. Pe ADCL. Bacili Gram pozitivi D. Pe ADCL. diaree. Prezintǎ dureri abdominale. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B. infecţii plagǎ B. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C.

Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. Reacţia ureazei este negativǎ E. rhinoscleromatis si K. ozenae ). Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. gelozǎ sânge B. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C. Coloniile sunt de tip S E. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. K. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E. Coloniile sunt de tip glossy 54. K. Sunt mobili posedǎ flageli C. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51. K. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. Sunt Gram negativi B. Sunt Gram pozitivi 52. K. pneumoniae. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 .A. Sunt Gram negativi B. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. Sunt imobili C. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. B. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. K.

Bacili lungi 61. Bacili scurţi C. Peritonită D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Reacţia ureazei este negativǎ E. Bacili Gram negativi B. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. D. Nesporulaţi D. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59. Septicemie E. Sunt bacili lactozo. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. ADCL colonii sunt lactozo. Sunt bacili Gram negativi B. Klebsiella pneumoniare poate produce: A. Sensibili la penicilina G 60. Pe mediile diferenţiale AABTL. Infecţii urinare B. Indol negativ E. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Infecţii urinare E. Infecţii digestive C. fetidǎ a mucoasei nazale B.55. Peritonitǎ C. Meningitǎ B. Rinoscleromul 58. Klebsiella pneumoniae pot produce : A. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. C. Infecţii nosocomiale D. Încapsulaţi C.pozitive 293 . Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E. Bacili incapsulaţi E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ.negativi B. Colonii de tip M B. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. Pesta pneumonică 57. Bacili nesporulaţi D. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D.

Bacilii sunt necapsulaţi 67. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. aspect de „cap de meduză” 62. Glucozǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. Produc catalaza şi coagulază 65. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D. Antibiograma este obligatorie 64.C. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. gunoaie. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Ureazǎ negativ E. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. Indol negativ D. Citrat negativ 63. Lactozǎ pozitiv C. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. Colonii de tip R. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Nu este nevoie de antibiograma. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. Bacilii sunt sporulaţi E. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. Pe mediile diferenţiale AABTL. Bacilii sunt imobili 294 . Întodeauna rezistent la penicilină E.pozitiv B. Au un polimorfism accentuat B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C.negative D. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Colonoii de tip R E.

Nu fermenteazǎ lactoza D. Proteus rettgeri E. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B. Proteus morgani D. Bacilii sunt capsulaţi 68. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Bacili necapsulaţi 295 . Fermenteazǎ lactoza C. Bacili polimorfi B. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73. Proteus vulgaris B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Bacilii sunt sporulaţi E. Produc hidrogen sulfurat C. Produc fenilalanindezaminaza E.D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. D. Proteus mirabilis C. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Reacţia indolului este negativǎ E. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Bacili nesporulaţi C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E. Au o acţiune proteoliticǎ B. Proteus aeruginosa 71. Nu produc hidrogen sulfurat B. Reacţia indolului este pozitivǎ D. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. proteic. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C. Colonii de tip R D. Bacili Gram pozitivi E. Sunt bacili polimorfi E.animalelor. Antigenul O flagelar E. sângele.D. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A. întâlnit la speciile foarte virulente D. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 . Antigenul H somatic 79. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. Bacili Gram negativi 74. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Antigenul H flagelar.6microni B. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A. Urina. Colonii lactozo negative C. de grup. peste 1500 B. puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. situat pe suprafaţa corpului microbian. Se gǎsesc în intestinul omului. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Prezintǎ bacili sporulaţi B.4-0. Prezintǎ bacili Gram negativi 75. Antigenul O somatic. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D. Prezintǎ bacili capsulaţi C. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Sunt bacili Gram pozitivi D. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii.

Prezintǎ bacili sporulaţi E.4-0. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. mijlocie C. Bacilii sunt imobili C. Absenţa indolului D.D. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B. Mc Conkey. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. Coloniile sunt aderente de mediu. Prezintǎ bacili capsulaţi E. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. Lactozo-pozitive la 18h 83. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. XLD C. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84. Absenţa fermentǎrii lactozei D. negre C. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. Prezenţa indolului 297 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Coloniile sunt mari. Elaborarea hidrogenului sulfurat C. Coloniile sunt mici. Lactozo-negative la 18h B. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Prezenţa lizindecarboxilazei E. Absenţa lizindecarboxilazei 85. Cu margini semitransparente D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. De talie micǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Prezenţa indolului E. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82. negre D. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. cu luciu şi halou metalic E.6microni B. Colonii de tip R E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A.

Enteritidis. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C. S. Cholerae suis nu produc enterocolite D. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. S. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B.B si C produc febrelele paratifoide D. enteritidis. Pe sol. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. S. S.86. Typhi murium. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. de serogrup si de serotip D. S. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. Salmonella paratyphi A. Cholerae suis produc enterocolite E. S. Typhi murium. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. S. mizeria. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B. Alegeţi rǎspunsurile false: A. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. S. S. Enteritidis. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A. lipsa igienei şi a apei potabile D. Enteritidis. S. S. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. B si C produc febrelele tifoide C. typhi murium. cu aproximativ 200 000 decese 89. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. Typhi murium. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia. cu aproximativ 600 000 decese B. Salmonella paratyphi A. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D.

Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A. diaree. Cefalee C. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. greaţǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B. vǎrsǎturi. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94.92. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. constipaţie D. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. cefalee D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B. Febrǎ 39-41 grade B.

Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Shigella sonnei E. cotrimoxazole. quinolone 98. Sunt bacili necapsulaţi E. Sunt bacili capsulaţi 100. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B. Sunt bacili Gram negativi B. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Shigella flexneri. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A. Sunt bacili Gram negativi C. Shigella flexneri. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Mediile de îmbogǎţire.97. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A. Shigella boydii. Sunt bacili sporulaţi D. Sunt bacili nesporulaţi E. Sunt bacili mobili 101. Sunt bacili Gram pozitivi B. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B. quinolone E. cotrimoxazole. ampicilinǎ. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Sunt bacili imobili C. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Shigella sonnei si Shigella typhi D. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 .translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol.translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. Shigella boydii. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B. ampicilinǎ.selective şi diferenţiale B. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D.

Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D.MIU. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. Shigella face parte din flora intestinalǎ D. Produsele patologice sunt materiile fecale B. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. Grupul A este cel mai patogen E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C.Simmons) sau în sistem API D. personal care mânuieste alimentele. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B. Produsul patologic recoltat este urina E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. probe din alimente incriminate C.C. Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D.

Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. ADCL sau Salmonella-Shigella D. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B. Tratamenul genului Shigella se face cu: A. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A.ganglionii devin hipertrofiaţi. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C. Produce ciuma B.durerosi. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Quinolone E. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. Pacientul prezintǎ febrǎ. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. Amoxicilinǎ C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Produce pesta D. Produce tifosul exantematic E.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul.000 londonezi D. În secolul 19 dispare din Europa 113. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. Tetraciline D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E. Eritromicina 110. Genul cuprinde bacili mobili 111. Ampicilinǎ B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A.108. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C.leziune inflamatorie hemoragicǎ D. ADCL sau Salmonella-Shigella 109.

mobili datoritǎ unui flagel polar B. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B. toalete D.dureri abdominale. C. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118.E. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114. febra. LCR şi hemoculturi 115.mobili datoritǎ unui flagel polar 119.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. Gram-negativi aerobi. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree. aer. Gram-pozitivi aerobi. Mortalitatea este de peste 90% D. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. Pacientul prezintǎ febrǎ. Gram-negativi anaerobi. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. Gram-pozitivi anaerobi. mobili datoritǎ unui flagel polar C. spitale 303 . doar in apǎ D. mobili datoritǎ unui flagel polar E. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. cu debut rapid. B. Incubaţia este de circa 7 zile E. medii umede in bǎi B. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E. doar in sol E. medii uscate C. pe plante C. sputǎ. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D. în apǎ. Nu sunt afectaţi copiii D. puroi. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. sol B.

scurte granulare in culturi tinere B. 15 genuri D.P. lungi filamentoase in culturi tinere 126. cu flageli cu localizare nepolarǎ D. scurte granulare in culturi vechi E. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P. condiţionat patogene nesaprofite E.aeruginosa. condiţionat patogene C. mobili C. lungi granulare in culturi vechi C.putida. nesaprofite D. saprofite B. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A.pseudoalcaligenes.alcaligenes. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E.P.P. nesporulaţi E. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P.fluorescens) B. prezenţa unor substanţe dezinfectante 120. scurte filamentoase in culturi vechi D.alcaligenes.P. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. 11 genuri E. la persoanele cu imunitate scazutǎ C.P. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A.P. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P.pseudoalcaligenes.aeruginosa. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124.P. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A. 12 genuri B. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 . Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. necapsulaţi 125. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A.E. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P.fluorescens) E.mendocina) D. 5 grupe 121.P. Gram negativi B.mendocina) C.putida. 4 grupe C.

piocianina de culoare verde B. geloza sange C. piocine C. este o bacterie nepretenţioasa D. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. mai ales cocilor Gram-negativi B. D. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. E. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. Pseudomonas aeruginosa produce: A. C. AABTL D. piorubrina 132. bulion sau geloza simplǎ B. Mc Conkey E. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127.A. piocianina de culoare albastrǎ C. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C. este o bacterie pretenţioasa E. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. B. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. Cary Blair 128. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130. este o bacterie aeroba 129. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 .

carbapenem(imipenem) D. Coci Gram pozitivi ovalari D. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135. sinuzite) E. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E. infecţii oculare 136. o specie condiţionat nepatogenǎ C. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. C. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A. un mediu lichid E. 306 . o specie condiţionat patogenǎ B. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). Enterobacteriile nu se găsesc la animale.aureus E. E. Penicilinǎ 138. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. D. aminoglicozide C. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137. imunodepresie in bolile cronice grave 133. infecţii respiratorii C. mezlociline B. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. pigmentul auriu specific speciei S. carbeniciline C. Pseudomonas aeruginosa este: A. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. azlociline E. infecţii ale cailor urinare D. ticarciline D. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A.D. B. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. infectii ORL(otite. suprainfectarea arsurilor B. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. Antibiotice beta-lactamice B.

C. genul Citrobacter. D. E. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. D. Fermentarea lactozei. D. Tribul II :genul Salmonella. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. Shigella. E. B. Proteus. Yersinia. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. D. 142. E. Nesporulaţi. Proteus. 140. 141. Tribul III: genul Klebsiella. D. Citrobacter E.139. 143. Arizona. genul Povidencia. 145. B. D. Shigella. 144. Escherichia. genul Enterobacter. genul Arizona. genul Serratia. C. Majoritatea neîncapsulaţi. Fermentarea maltozei. C. Tribul V:genul Yersinia. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Tribul IV genul Proteus. Salmonella. Majoritatea sunt mobili. Klebsiella. B. Tribul I: genul Escherichia. Majoritatea sunt imobili. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). Povidencia. E. E. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. 307 . genul Enterobacter. B. Fermentarea glucozei. B. Serratia. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. Escherichia. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. B. Enterobacter. C. C. C. Yersinia.

Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. C. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. cu speciile: Salmonella typhi. D. etc. Pseudotuberculosis. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Genul Yersinia. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. flexneri. Salmonella paratyphi A. 308 . C. Shigella spp. Genul Providencia. Genul Providencia. P. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată). 147. B. S. 148.morgani.B. cu rol de exotoxină. Genul Salmonella. E. cu 3 specii: Y. Ozenae. Y. C. Salmonella paratyphi A. Y. E. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae. Genul Morganella. Salmonella cholerae suis. B. febră. E. S. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. enterocolitica. Klebsiella rhinoscleromatis. Enterobacterii patogene: A. 146. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Y. Genul Proteus. cu speciile Proteus mirabilis. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). C. E. boydii. Genul Yersinia. 149. Genul Citrobacter. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură. E. coli). Y. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. acestea prezentand cili (flageli). Sonnei. C. cu 3 specii: Y. pestis. B. cu speciile: Salmonella typhi. B. vulgaris. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Genul Morganella. Genul Serratia. D. D.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Pseudotuberculosis. Lungi. B. P. C. acestea prezentand cili (flageli). Genul Enterobacter. coli. 150. B. pestis. Salmonella enteritidis. Genul Salmonella. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. D. cu rol de endotoxină. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. D. Salmonella cholerae suis. C. pneumoniae. rettgeri. S. Salmonella enteritidis. P. enterocolitica. K. Enterobacteriile sunt bacili: A.

B. Sporulaţi. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. B. Proteus. B. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. Nesporulaţi. mediile selective. Sunt oxidazo-negativi.B. B. E. Enterobacteriile sunt bacili: A. C. Nu posedă citocromoxidază. C. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. Cu 2-3 microni lungime. Cu flageli ( cei mobili). B. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi). 151. 156. D. Majoritatea imobili. E. Cu 6-7 microni lungime. Klebsiella. Serratia. Yersinia.4 microni în diametru. E. pentru coprocultură se utilizează: A. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). Klebsiella. 152. Citobacter. 309 . D. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Majoritatea încapsulaţi. Majoritatea mobili. E. D. 155. Nu fermentează glucoza. Salmonella. C. Gram negativi. B. mediile neselective. D. Reduc nitraţii la nitriţi. Majoritatea neîncapsulaţi. 153. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. Enterobacteriile sunt bacili: A. Scurţi. C. D. C. 154. C. E. D. Gram pozitivi. C. D. Escherichia. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). Cu capetele rotunjite. E. Referitor la enterobacterii. Citobacter. Cu 0.

Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. sunt adevărate următoarele: A. 161. E. Sporulaţi. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. Shigella.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger .Proskauer). C. C. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. 162. E. Gram negativi. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. Genul Escherichia prezintă bacili: A. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Genul Escherichia: A. Producerea de hidrogen sulfurat . Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei. Peritonite. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii. Nu formează indol. C.E. E. sol. Fermentează lactoza. B. 160. aer. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor. În stomac este principalul reprezentant al florei normale. E. Fermentează glucoza. B. B. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A. 157. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. Formarea acetil -metil . 158. Formarea lizinei. D. D. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. În general necapsulaţi. 310 . produce infecţii ca: A. de unde este eliminat cu materiile fecale. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. D. geloză). B. răspândit în apă. 159. B. Mobili. C. C. B. sunt adevărate următoarele: A. E. Fermentează zaharoza.H2S. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. D. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare). în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile. D. În intestin este principalul reprezentant al florei normale. Cu cili peritrichi.

168. 165.C. Dureri de cap. Epidemii diareice în spitale. C. Vărsături. E. putând duce la exitus. E. Escherichia coli enteropatogen EPEC. O diaree asemănătoare holerei. B. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Escherichia coli enterotoxigen ETEC. Unele infecţii sunt uşoare. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. B. C. O diaree hemoragică. 311 . 166. în condiţiile lipsei de igienă. E. C. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. Escherichia coli enterohemoragic EHEC. B. C. D. O diaree asemănătoare dizenteriei. D. Frecvent sanguinolentă. altele severe. B. O diaree muco-sanguinolentă. Duce la o diaree apoasă. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. Colecistite. O diaree asemănătoare dizenteriei. Produc meningită la nou născut. D. E. Febra~40C. Infecţii de plagă. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. 167. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. E. 163. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. 164. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. C. Dureri abdominale. Diareea turiştilor. D. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. D. B. B. E. D.

E. PCR. Gram negativi. B. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. 170. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A. B. În apă. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente.C. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. D. B. În sol. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. E. 174. 172. cerbi. Spitalizarea nu este obligatorie. Majoritatea se vindecă. C. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. Sistemul miniaturizat API. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. În intestinul gros. D. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. ADCL pentru coprocultură. McConkey pentru coprocultură. C. Gram pozitivi. E. C. B. B. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. Geloză sânge pentru urocultură. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. C. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. D. B. În intestinul subţire. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. AABTL pentru infecţii plagă. McConkey pentru urocultură. elani. LCR. C. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. 169. 312 . În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari). D. E. 171. D. Tractul respirator. E. E. 173. D.

C. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). Endocardită. Peritonită. B. E. C. Nu produc indol E. B. B. Meningită. D. D. Colite. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Pneumonii. lucioase). 177. Ozena este o atrofie progresivă. C. 178. Nu produc H2S. Nu produc carboxilază. Infecţii digestive. 176. B. Care afirmaţii sunt corecte? A. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. E. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. D. 180. Imobili (nu posedă flageli). Infecţii orofaringiene. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. E. Produc lizină. C. Produc carboxilază. D. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. B. D. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. D. 179. Nu produc lizină. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. D. E. E. E. C. B. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. C. Enterocolite. datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. fetidă a mucoasei bucale. Sunt bacili lactozo-negativi. 313 . geloză sânge).C. Reacţia ureazei este pozitivă. Pe AABTL. Infecţii urinare. Septicemie. 175.

C. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A. Este foarte răspândit pe sol. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. B. E. Geloză sânge. 186. 314 . 185. gunoaie. Glucoză pozitiv. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A. D. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. Cefalosporine gen I şi III. D.181. D. D. Aminoglicozide. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. Indol pozitiv. C. 184. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. E. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. E. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. Citrat pozitiv. B. B. E. C. B. Carbapenemi. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide. D. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. B. E. Genul Proteus: A. C. Cefalosporine gen II şi III. C. 183. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. Urează pozitiv. Geloză chocolat. AABTL B. C. Quinolone. Lactoză pozitiv. Genul Proteus: A. Cultura la genul Proteus se face pe: A. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. Mac Conkey. 182. ADCL (Leiffson). D. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri.

C. Pojar.E. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. Au o marcată acţiune proteolitică. Urina. B. Pneumonie. Infecţii genitale. TCBS. Nu produc fenilalanindezaminază. E. 190. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. B. Sinuzite. C. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A. E. Au o marcată acţiune lipidică. Produc în majoritate H2S. C. E. Rujeolă. Peritonite. 191. Produc fenilalanindezaminază. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. B. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. D. 315 . D. Nu fermentează lactoza. 189. Mc Conkey. Geloză sânge. AABTL. Reacţia indol este pozitivă. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Enterocolite acute. D. unde fenomenul de invazie este inhibat. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Nu produc lizin decarboxilază. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Toxiinfecţii alimentare. Otite. B. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. B. D. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. ADCL. Nu produc în majoritate H2S. C. E. 192. D. 188. 187. Produc lizin decarboxilază. B. C. C. Rubeolă. E. ADCL.

Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). Cu cili peritrichi. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). ADCL. Rezistă 7-9 luni în apele poluate. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive. C. facultativ anaerobe. situat pe suprafaţa corpului microbian. TCBS. B. păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. 316 . Imobili. B. McConkey. C. de natură glucido. proteic. D. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. D. Unele specii prezintă o pseudocapsulă. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. D. 196. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe.A. C. De talie mijlocie. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente. 198. E. Se găsesc în intestinul omului. De tip S. XLD. Antigenul O somatic. Genul Salmonella: A. 193. animalelor.D. B. B. 197. apa). 195. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. Genul Salmonella prezintă bacili: A. De tip M. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. Unele specii prezintă antigenul Vi. C. E. de grup. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500). E. C. evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. D. De talie mică.S. B. 194. de suprafaţă. E. B. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV. Antigenul Vi (de virulenţă).lipido-polipeptidică. Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. D. Lactozo-negative (la 12h). Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. E.Salmonella typhi. ex. La genul Salmonella coloniile sunt: A. E. Gram negativi. B. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. Antigenul H flagelar. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A. C.

D. D. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Fără luciu. D. De talie mare. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. lipsa igienei. C. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. Aderente de mediu. D. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). B. Absenţa lizindecarboxilazei. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. C. Febra tifoidă produce aproximativ 800. 317 . Cu halou metalic. Pe sol. păşuni rezistă 300 zile. C. E. vizează identificarea de gen. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. E. Absenţa fermentării lactozei. B. B. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. de serogrup şi de serotip. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). 199. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. E. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. a apei potabile. Elaborarea de H2S. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia. E. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Absenţa indolului. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Mici şi negre. 201. C. Cu margini semitransparente. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. E. La 24h. D. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. În alimente rezistă 10-180 zile. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. Degradarea glucozei cu producere de gaz. E. Nu sunt distruşi de dezinfectante. 202. D. B. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. B. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. B. E. 203. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C. C.000 decese anual. 200. C. mizeria. 204. D.

C. Cefalee. Sursa de infecţie este apa contaminată. După ingestie. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. 210. E. samonelele se elimină prin materiile fecale. Febră înaltă: 39-41 C. B. D. C. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii. S. B. Prostraţie. D. S. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. C. măduvei osoase hematopoietice. ficatului şi a altor organe. Diaree încă din primele zile. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. B. cholerae suis produc infecţii meningeale. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. 206. D. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate. typhi murium produc infecţii respiratorii. în faza iniţială. splinei. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. E. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. determinând bacteriemie. Hepatomegalie. În scop epidemiologic. S. Din sistemul limfatic trec în LCR. pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. 208. Boala este autolimitată. S. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. Anorexie. E. D. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii. E. 318 .205. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). E. B. C. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. typhi murium produc infecţii extradigestive. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). C. apoi trec în ganglionii mezenterici. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). Transmiterea se face pe cale fecal-orală. D. Incubaţia: 10 -14 zile. 209. insuficient preparate termic. B. 207. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. B. Splenomegalie. S.

C. Mediul Wilson Blair. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. B. Perforaţia intestinală. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. E. Constipaţie. B. Abcesul foliculilor limfatici.C. Alterarea stării generale. Leucocitoză. Mediul selenit acid de sodiu. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. E. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. Mediul ADCL. D. E. C. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. 215. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 . Se indică hemocultura în faza de stare. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. B. E. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. 212. Se indică hemocultura în faza de debut. Mialgii. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). D. Anorexie. Mediul Mc Conkey. 213. 211. 214. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. Peritonită tifică. 216. Astenie. C. D. Hemoragia intestinală. Constipaţie. D. D. E. D. C. Endocardită. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. Cefalee. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic. C. B. E. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă. B.

Este eficient după 1 săptămână. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. B. Dau o imunitate de până la 3 ani. B. D. ADCL. Cotrimoxazole. C. Seruri anti-Vi. E. Tyhpiliza . D. Geloză simplă. 320 . C. Anticorpii protectori sunt anti-O. D. C. Ampicilina. paratyphi A. E. C. B.A. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. E. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A. Divalente anti-O. 220. E. Mc Conkey. E. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. 218. Rapel la 3ani. Typherix)? A. 219. Geloză sânge. Seruri anti-H. Referitor la genul Salmonella. C. D. Cloramfenicol. Polivalente anti-O. în majoritatea cazurilor. O doză 0.2ml subcutanat. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. B. E. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi. 221. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. B. D. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). Imunitatea durează pănă la 3 ani. Monovalente anti-O. 217. Dau o imunitate durabilă. Wilson Blair. Quinolone. B. C. Imipenemi. D.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). O doză 0. C. B.5ml intramuscular . Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S.

MIU. Shigella flexneri. TSI. E. Bordet Gengou.222. Referitor la genul Shigella. Shigella sonnei. Lactozo-negative. 321 . 223. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. B. Lactozo-pozitive. E. D. Nesporulaţi. Nu fermentează lactoza. C. E. Shigella boydii. Genul Shigella: A. Gram negativi. De îmbogăţire. 226. D. Simple. D. Necapsulaţi. Opace. D. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. B. Nu fermentează zaharoza. C. 227. Uzuale. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. Genul Shigella prezintă bacili: A. D. bacilii dizenterici: A. C. B. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. Imobili. E. Fermentează glucoza cu producere de gaz. B. 224. C. AABTL) se dezvoltă colonii: A. D. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Selective şi diferenţiale. E. Complexe. Nu produc ureează. Mobili. Nu produc H2S. Translucide. B. C. 225. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene. Rotunde. Lowenstein-Jensen. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. C. B.

C. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi. 230. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. 228. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. B. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Shigella nu face parte din flora intestinală normală. 322 . D. Există şi epidemii hidrice. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. B. Grupul A este cel mai patogen. D. 232. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor. C. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. 233. C. C. D. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. C. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. C. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. B. Transmiterea se face pe cale fecal . D. B. Shigella face parte din flora intestinală normală. E. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. E. B. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). de la persoană la persoană. Există şi epidemii alimentare. Dizenteria este o boală specific umană. Simmons. purtătorilor. E. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. 231. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. E. prin mâini murdare. D. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. B. E. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. D.E. sau prin apă şi alimente contaminate. C. elaborând o endotoxină neurotropă. B.orală. 229. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A.

18 h de la infecţie. Boala determină apariţia de mucus în scaune. Infecţia nu este limitată la mucoasă. D. D. disenteriae tip 1. Apar dureri abdominale. În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A. 238. B. B. D. Produsele patologice sunt materiile fecale. 323 . Salmonella-Shigella. polivalente şi monovalente. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. prin apariţia la 12. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. C. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A. C. E. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. B. 236. Mc Conkey. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici.S. C. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor. B. Apare deshidratarea. 235. E. E.D. E. D. Schaedler. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . ADCL. E. Boala se manifestă rapid. Apar tenesme rectale şi febră. de tip: A. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. 234. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. C. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. Boala produce abcese ale mucoasei colonului. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. E. B. Boala determină apariţia de sânge în scaune. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. B. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă.diferenţiale. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. D. C. mucus şi puroi. 237. În cazul dizenteriei produse de S.A.

Yersinia pseudotuberculosis. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. C. C. E. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. E. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. D. Amoxicilina-acid clavulanic. D. Incolore. 240. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. Yersinia enterocolitica. E. 241. D.boală diareică. Imipenemi. Tetraciclinele. Imobili.boala diareică. B. Se estimează ca a murit 30% . B. E. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om. E. C. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară. Aerobi facultativ anaerobi. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. B. Gram pozitivi.239. 243. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . B. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. C. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. Lactozo-pozitive. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. Încapsulaţi. Lactozo – negative. 245. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. Ampicilina. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei. Rezervorul este reprezentat de păsări. D. Nesporulaţi. Amoxiclina. D. Referitor la genul Shigella. 244. 242. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Transparente. D. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). din care aproximativ 25–50 milioane în Europa. C. B. B. E.000 londonezi. La genul Shigella coloniile sunt: A. Opace. C.

dar nu formează bubonul. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. 248. Ficat. Mortalitatea este de 30%. Splină. C. Sistem nervos central SNC. Deratizare şi dezinsecţie. Transmitere interumană prin aerosoli. C. Referitor la pesta bubonică. Bacteriile se multiplică la locul de intrare. C. Rinichi. D. B. E. infecţia diseminează în: A. E. 325 . Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. B. Ganglionii ulcerează. Referitor la pesta bubonică. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. 251. 250. E. E. dureroşi. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. Inimă. Intestin gros. Referitor la genul Yersinia. Se poate complica cu septicemie şi meningită. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. B. C.A. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. Identificarea biochimică nu este obligatorie. E. infecţia diseminează în: A. D. D. Stomac. D. C. Esofag. Bacteriile trec în vasele limfatice. B. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. B. E. B. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută. Plămân. D. Boala poate evolua rapid. Laringe. 249. 247. cu edem şi hemoragie care abcedează. C. D. 246. Ganglionii devin hipertrofiaţi.

C. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. B. D. infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare). E. Gram-negativi. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. 3-4 săptămâni. Producători de pigmenţi hidrosolubili. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. Streptomicină. Carbapenemi. 254. 257. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. Incinerarea cadavrelor. C. Gram pozitivi. Tetraciclină. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. C. B. C. toalete. urmată de efectuarea antibiogramei. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . fără tratament. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. E. Poate supravieţui în medii umede: în băi. în special în spitale. Sunt afectaţi în special bătrânii. aer şi sol. 252. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. tratamentul se face cu: A. ce pot evolua. B. Mobili datorită unui flagel nepolar. febră. D. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. E. 256. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A.B. Aerobi. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. 253. C. E. dureri abdominale. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. D. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. pe plante. Sunt bacterii larg răspândite în natură. Din cauza adenitei mezenterice. C. D. D. D. E. Izolarea în spital a bolnavilor. Cloramfenicol. Se întâlneşte în apă. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). Fluorochinolone. B. Referitor la genul Yersinia. E. 255. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. B. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică.

Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. Coloniile nu au reflexe metalice. Geloză sânge. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi. pe geloză sânge coloniile sunt: A. C. E. Semitrasparente. Referitor la genul Pseudomonas. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă. D. C. E. B. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. Mari. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). având însă numeroşi factori de virulenţă: A. condiţionat patogene. B. C. B. B. E.A. D. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. Mici. Lactozo-negative. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. La persoanele cu imunitate scăzută. aderentă la pereţii eprubetei.S. responsabile de infecţii intraspitaliceşti. Cu aspect metalic. Referitor la genul Pseudomonas. responsabile de infecţii nosocomiale. D. B. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. În număr mare. 258. ca saprofiţi. Hemolitice. E. 327 . 260. Bulion. Lucioase. B. R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. pot produce infecţii severe. Geloză simplă. 261. D. 262. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. C. B. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. D. Sunt bacterii saprofite. După incubare 12 h mediul devine vâscos. Opace. AABTL. C.aeruginosa (piocianina de culoare albastră. E. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. 259. Gri. Negre.A.

Reacţia oxidazei este pozitivă. D. E. C. Reacţia roşu metil este negativă. Hidrolizează esculina. aminoglicozidele şi chinolonele. La om se întâlneşte pe tegumente. 265. infecţii ale tubului digestiv. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. E. E. Nu hidrolizează esculina. cateterizări. E. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. Ig G. ale căilor urinare. endocardite. Testul catalazei este negativ. ceftazidim. C. ce lizează elastina. Reacţia Voges Proskauer este negativă. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam. Tematica 12. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. Nu este obligatorie. E. 266. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. D. B. mucoase. respectiv fibrina. diabet. Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. la unele cefalosporine. etc). Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. D. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. 263. C. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. Reacţia oxidazei este negativă. Testul catalazei este pozitiv. D. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. neoplazii). IgA şi complementul. imipenem. ca saprofit. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor. infecţii ORL (otite. C. B. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. colagenul. sinuzite). Mycobacterium leprae 328 . Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. 264. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. B.C. D. poate produce infecţii respiratorii. B. Oxidează glucoza.

Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. . 5. Sensibili la etambutol E. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A.Complement simplu 1. Bolnavi D. Coloraţia cu albastru de metilen B. Mycobacterium tuberculosis: A. 3. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. Bovine B. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C. În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B. Coloraţia Gram la cald C. Mobili C. Apă de la robinet contaminată E. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. 4. Bacili sporulaţi B. Păsări C. 6. Sunt bacili Gram negativi C. Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A. Anaerobi D. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Sunt coci Gram pozitivi B. 7.

Mycobacterium avium E. Carl Linné B. Un antigen capsular 9. Un antigen flagelar E. B. Gerhard Domagk 12. Louis Pasteur C. Mycobacterium phlei D. Robert Koch D. Mycobacterium tuberculosis B. Mycobacterii saprofite sunt: A. Mycobacterium avium 330 . Antiseptice B. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. 5zile 11. Un antigen solubil. Un antigen solubil. Mycobacterium leprae 13. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. Ernst Chain E. endotoxină C. 8. Mycobacterium africanum B. Dezinfectante C. C. 20-24 ore B. Mycobacterium bovis D.A. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. E. D. Cloramfenicol E. Mycobacterium africanum C. Mycobacterium leprae C. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. Izoniazidă D. Un antigen somatic D. 10. 48 ore E. tuberculină B. 20 minute C. 13 zile D.

fosfolipide D. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. Supravieţuirea M. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. 331 . ceruri A. B. Mycobacterium leprae B. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A. cord factorul D. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19. Mycobacterium kansassii D. D B. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. Mycobacterium avium E. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C. ceara D C. acid micolic C. Mycobacterium intracelulare C. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B. mycobacteriile se vor decolora. Mycobacterii patogene sunt: A. Mycobacterium smegmatis 15. o sensibilitate crescută la desicare C. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A.Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. tuberculosis în interiorul macrofagelor D. în coloraţia clasică Ziehl . o rezistenţă crescută la hidratare E. acid-alcoolo-sensibilitate B. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. fosfolipide B. Mycobacterium bovis 14. acid-a1coolo-rezistenţă D. cord factorul 17. C. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C.E. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. tuberculoproteinele 18. peptidoglicani E. Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. lipoarabinomananul E. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool.

galbene B. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. verde malahit). cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C. genitală. legate şi de un status imun scăzut C. numită şancru de inoculare 24. cu excepţia: A. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. separate de perioade de remisiune. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. sunt microorganisme strict anaerobe E. peritoneală) D. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate. cu excepţia: A. coci Gram pozitivi B. bacili capsulaţi E. Bacilii se multiplică intracelular. Mycobacteriile sunt: A. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. cutanată. are o creştere lentă. cu timp de generaţie de 20 ore D. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. bacili nesporulaţi 21. poate apare şi prin reinfecţie 332 . fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. cu excepţia: A. Transmiterea se face pe cale respiratorie. R conopidiforme. osoasă. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. alveolită. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. bacili de 10 μm D. prezintă o creştere eugonică: colonii mari. glicerină. acidul nalidixic 22.E. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. ganglionară. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C. renală. infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. bacili mobili C. cu excepţia: A. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. meningeală. ou. este o afecţiune infecto-contagioasă. B. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate.

pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. în atmosferă de 8-10% CO2 D. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate. sunt bacili nesporulaţi. prin incubare la 0-7°C 26. flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. P. prin incubare la 50-57°C B. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C.B.1 mI. se transmite prin secreţii nazale 333 . nu se va face niciodată vaccinul E. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D. cu excepţia: A. poate fi cultivat pe medii artificiale D. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B.D : A. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0. cu extindere în sens apico-caudal 25. se poate face vaccinul BCG 28. se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29. Dacă intradermoreacţia la P.D este un extract proteic purificat de tuberculină B. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. bacilii tuberculoşi dormanţi. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. îşi pot relua multiplicarea C. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă. cicloserină. prin incubare la 137°C C.P. necapsulaţi şi imobili C. din leziunile de diseminare postprimară. reactivarea endogenă debutează. având 2 unităţi tuberculină D. reacţia este negativă. de la nivelul vârfului pulmonar. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. induraţie. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. cu excepţia: A. cu apariţia de edem. cu excepţia: A. are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B.unde concentraţia de oxigen este crescută.P. în atmosferă de 35-37% CO2 E.D este pozitivă. D. de obicei. În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante.P. ciprofloxacină E. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D.

Lapte E. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A. sunt strict aerobi E. . mucoide 334 3. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A. 4. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. Muşcătura animalului bolnav 2.cu urechilor. pomeţilor E. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. tip R B. cu afectarea nasului. la împlinirea vârstei de 14 ani E. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. cresc foarte rapid. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. sub formă de macule apigmentare. pierderea degetelor C. ulcere trofice dureroase B. Tuberculoza se transmite prin: A. coloniile sunt de tip S C. conopidiforme C. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E. 5.E. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B. extensiv. Sânge C. nedureroase D. Picături Pflugge B. se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. Praf D. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. Leziunile sunt cutanate.

sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 . efectuarea IDR la tuberculină D. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. IDR la PPD-ul pozitiv. există numai localizarea pulmonara B. hipersensibilitatea este de tip IV D. se poate reactiva dupa ani de zile 11. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A.12 saptamani de la infecţie B. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. e posibila extensia din aproape in aproape D. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. 10. tip S 6. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. rezistă luni sau ani în praf B. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E. neregulate şi uscate E. efectuarea IDR la PPD E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. izolarea persoanei bolnave C. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. vindecare completa cu disparitia leziunii C.D. se formeaza o leziune numita tuberculom E. se poate produce prin reinfecţie E. hipersensibilitatea este de tip I C. 9. sunt sensibili la cloramină E. 8. apare hipersensibilitatea la 4.

agentul etiologic al ciumei bubonice B. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . febra ridicata D. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. hemoptizie E. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. apar leziuni de tip granulomatos 17. facies leonin E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. apar leziuni granulomatoase extinse C. apare la adulţi C. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. apar macule apigmentare. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. nedureroase D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. cefalee 14. apare nevrita D. subfebrilitate vesperală C.12. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A. apare în copilărie B. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. ronică persistentă peste o lună B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. bacil acid alcoolo rezistent C.

18. Mycobacterium leprae E. Mycobacterium kansassii B. familiei Mycobacteriaceae D. D B. Mycobacterium avium C. inhibă migrarea leucocitelor C. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A. Dapsone B. B. ceruri A. familiei Mycobacterium 20. Mycobacterium intracelulare B. Mycobacterium kansassii 21. peptidoglicani D. Mycobacterium smegmatis 22. genului Mycobacterium C. Mycobacteriile aparţin: B. cord factorul E. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. Mycobacterium kansassii E. clofazimine D. Mycobacterium bovis B. Mycobacterium avium 23. Tratamentul leprei se face cu: A. C. Mycobacterium phlei D. ordinului Actinomycetales E. Mycobacterium tuberculosis D. determină leziuni granulomatoase B. vibramicina E. Mycobacterium intracelulare C. fosfolipide C. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . Rifampicina C. acid micolic 24. Mycobacterium africanum E. eritromicina 19. Mycobacterium bovis C. Mycobacteriile strict patogene sunt: A. Mycobacterium phlei D. ordinului Ascomycota F.

boala este fatală la 50% din indivizi C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. se colorează cu fuxină concentrată C. bacili drepţi sau încurbaţi B. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E. o rezistenţă scăzută la desicare 26. S. nesporulaţi 28. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27. ou.5-3 microni D. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A. este responsabil de necroza cazeoasă E. cu tendinţă la cronizare. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25. Poate afecta orice organ. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 . Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici. M. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. flagelaţi. separate de perioade de remisiune 30.evoluţie în pusee acute. Mycobacteriile sunt: A. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. nu se colorează cu fuxină B. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. În lipsa tratamentului specific. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. bacterii cu o lungime de 2. verde malachit). sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. coci grupaţi în lanţuri C. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D. acidul nalidixic 29. R conopidiforme. o rezistenţă crescută la desicare E. acid. glicerină. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B. nesporulaţi E. este o afecţiune infecto-contagioasă.D.alcoolo-rezistenţă B. galbene. agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. facilitează supravieţuirea M. necapsulaţi.

pe cale respiratorie C. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. cutanată. osoasă.V. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. testul nitrat-reductazei 339 . este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. SIDA 35.. Transmiterea se poate face: A. ganglionară. peritoneală) 31. o stimulare a imunităţii mediate celular C. îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. bacilii tuberculoşi dormanţi. sindrom febril/subfebril prelungit. prin tusea. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A. pe cale cutanată B. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. transpiraţii nocturne C. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D. genitală. Simptomele tuberculozei sunt: A. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. testul catalazei B. meningeală.I. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. de la un animal bolnav 32. renală. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E. nu poate apărea prin reinfecţie E. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E. se asociază frecvent cu cu infecţia H. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. numită şancru de inoculare D. vesperal E. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. creştere ponderală 36. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B. din leziunile de diseminare postprimară. strănutul sau vorbitul omului infectat E.C. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. expectoraţie D. o regiune periferică cu celule Langerhans 34.

Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. sulfonamide B. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. dapsonă C. induraţie. clofazimin E. Testul la bacitracină 37.C. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. sub formă de macule apigmentare.cu urechilor. izoniazida C. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. Transmiterea bolii se face prin contact sexual B. rifampicină D. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. cu afectarea nasului. cu apariţia de edem. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. streptomicina E. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. Incubaţia este de 2-10 luni C. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. Niacin-test D. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E. ciprofloxacina 40.P. cicloserina B. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E. diametrul este mai mic de 10 mm.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. rifampicina D. penicilină Tematica 13 340 . Testul oxidazei E. reacţia este pozitivă B. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. Intradermoreacţie (IDR) la P. pomeţilor 41. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C. nedureroase E. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A. extensiv.

Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Veilonella. E. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. C. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. cuprinde peste 30 de genuri. Veilonella. Mycobacterium. Eubacterium. C. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. Peptostreptococcus. Propionibacterium. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria. D. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. A. 341 . atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. 300 specii anaerobe. cu excepţia. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. 5. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. 2. 3. E. B.Bacterii anaerobe. Peptococcus. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. Bifidobacterium. B. Bifidobacterium. D. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. 4. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. cu excepţia: A. B. pe mucoase şi tegument C. Peptostreptococcus. E. C. Veilonella. Lactobacillus. De obicei produc infecţii mixte E.cu excepţia: A. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. Propionibacterium. 6. Peptococcus.

D. Peptostreptococcus B. Eubacterium. cu excepţia: A. Bacteroides. Enterobacter. D. fermentează lactoza. E. C. Eubacterium. 48 h. Eubacterium. nu fermentează glucoza. este sucroză negativ. E. E. fermentează glucoza C. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A. 10. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. Peptococcus. cu excepţia: A. nu fermentează zaharoza. fermentează zaharoza B. C. produsele patologice se recoltează normal B. 8. D.D. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. Veilonella. Propionibacterium. este sucroză negativ D. însămânţarea se face pe medii simple D. este maltoză pozitiv. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. este maltoză pozitiv 12. Peptostreptococcus. C. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Fusobacterium. C. Veilonella. Streptococcus. fermentează lactoza E. Corynebacterium. B. 9. D. incubare se face în aerobioză. B. E. Bifidobacterium 7. E. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 . Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. B. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. 13. Eubacterium.5 zile 11. Lactobacillus. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A.

Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. translucide. au capetele rotunjite C. Alfa-toxina sau lecitinaza. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. cu excepţia: A. regulate D. B. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. are efect necrozant şi hemolitic E.A. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. Formele vegetative produc enzime D. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. produc miros caracteristic C. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. nu prezintă spori D. cele mai multe specii sunt imobile 16. au capsulă E. nu putem afirma că: A. sunt bacili cu dimensiuni mici C. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. muscular) C. 343 . sunt Gram pozitivi B. E. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. sunt imobili 17. de tip S sau cu aspect rugos E. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. D. formează colonii de dimensiuni mari. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. cuprinde bacili Gram pozitivi B. sunt nesporulaţi D. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. C. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. Coloniile sunt fine.

Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A. Peptococcus B. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A. toxina tetanică este o endotoxină C. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. Anaerobii endogeni: A. tratamentul chirurgical B. Tetanolizina care este o hemolizină 24. cu excepţia: A. cu excepţia: A. toxina tetanică are două componente D. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. sunt întotdeauna patogeni C. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele.B. E. pe cale intravenoasă) D. administrarea de antispastice 21. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. groşi. de tip M. sunt bacili lungi. nu fac parte din flora intestinală B. toxina tetanică este o exotoxină C. Tetanolizina care este o hemolizină 23. 20. administrarea de antitoxină (în doze mari. Oxigen hiperbar E. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. formează colonii de dimensiuni mari. nu au activitate proteolitică. toxina tetanică are două componente D. administrarea de antibiotice C. sunt bacili Gram negativi B. C. sunt întotdeauna saprofiţi D. Clostridium 344 . este agentul etiologic al tetanosului B. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. nu produc miros caracteristic. D. prezintă capete rotunjite D. este agentul etiologic al tetanosului B. sunt mobili 22. cu excepţia: A. Lactobacillus C. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. cu capete rotunjite. C. sunt rezistenţi la metronidazol 25.

Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. abcese intraabdominale B. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B. Clostridium perfrigens determină: A. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E. peritonite C. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A.D. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Sunt nesporulate D. Mediul folosit poate fi Shaedler D. Se incubează în lipsa oxigenului E. Determină paralizii musculare E. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. Toxiinfecţii alimentare D. toate raspunsurile sunt corecte 31. Infecţii de tip invaziv E. Care din următoarele variante este falsă: A. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Toate raspunsurile sunt adevărate 29. Bacteroides E. Mionecroza B. Sunt imobili D. Toate raspunsurile sunt corecte 27. Sunt anaerobi endogeni B. Gangrena gazoasă C. Bacteriile din genul Clostridium: A. colecistite D. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Sunt bacterii Gram negative C. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. Sunt bacili Gram negativi B. endocardite E. Fusobacterium 26.

E.3 zile. Peste 40 genuri. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. C. 38. Peste 20 genuri. D. 346 . Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Lactobacillus cu habitat vaginal. 37. D. 300 specii anaerobe. 400 specii anaerobe. Eubacterium: habitat în colon. C. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. 300 specii anaerobe. E. mai puţin: A. cavitate bucală. Abcese pulmonare. Bifidobacterium: habitat în colon. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. Septicemii. E. Scarlatină C. E. C. D. B. 35. Septicemii. Fac parte din flora normală a intestinului. D. B. mai puţin: A. 36. Fac parte din flora normală a stomacului. C. B. 48 h . Colecistite. Abcese cerebrale. 12 h – 2 zile. C. 300 specii anaerobe. Peptococcus: habitat în colon. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. B. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului. Peste 40 genuri. Acnee. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. Peritonite. Se găsesc şi pe tegument. E. Propionibacterium: pe tegument. Endocardite. cavitate bucală. C. D. Anaerobii endogeni se clasifică în: A. B. 34. 36 h .4 zile. B. 24 h . 33. B. E. D. 200 specii anaerobe.5 zile. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. Peste 30 genuri. D. Abcese abdominale.A. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. Se găsesc şi pe mucoase. Peste 10 genuri.

E. C. Regulate. 3-4 zile. Nesporulaţi. Carbapenemi 347 . Rifampicină C. 3-5 zile. D. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. 41. Gentamicină 42. B. Translucide. Înconjurate de o zonă de hemoliză. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. 39. D. Metronidazol B. mai puţin una: A. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. 6 h – 1 zi. Metronidazol B. C. D. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. Lincomicină C. 3-6 zile. 40. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. Ovali. B. E. Cefoxitin E. Cloramfenicol D. Dimensiuni de 1-3 microni. Dimensiuni de 5-8 microni. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. 43. 44. Bacili Gram negativi. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice. cu excepţia: A. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. Fine. E. cu excepţia: A. C. 2-3 zile. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. 1-2 zile. B. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale. E. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. Clindamicină D. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Opace.

Pacientul e conştient. Plăgile profunde. B. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. D. 50. Nu lichefiază serul coagulat. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină.E. necrozate. Monobactami 45. Nu sunt zaharolitice. Oxigen hiperbar. D. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. dureroase. C. Sporulaţi. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. Convexe de tip S. D. D. 51. Lungi şi subţiri. E. De dimensiuni mici. B. E. Nu sunt proteolitice. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. D. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A. Contractura are loc în hiperextensie. Lichefiază gelatina. C. Lipsa de oxigen. 48. Plăgile devitalizate. Încapsulaţi. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. Imobili. B. Cu capete rotunjite. tratamentul nu constă în: 348 . Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. C. Cu aspect rugos. 46. D. E. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. E. Plăgile anfractuoase. Prezenţa de oxigen. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . C. Cu margini regulate. C. Rotunde. C. E. 49. Contracţiile sunt violente. 47. Nu lichefiază gelatina. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. B. germinarea nu e favorizată de: A. B. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. B. pot fractura oasele.

Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. Deformant. 4. Se produce toxina botulinică. D. B. Bacili mobili. E. Bacili sporulaţi. C.5-6/8-30. Localizat subterminal. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. B. Localizat codal. 54. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare). Produce hemolizină. B. C. legume. B. 6-8/10-30. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A.5-1. Localizat central. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. Clostridium botulinum nu sunt: A. 3 serotipuri. D. 52. fructe). 1. Se cultivă pe geloză sânge. D.5/3-20 microni. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. B. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne. C. 57. 3-4. Se face identificarea biochimică. D. Fermentează glucidele.5/7-30. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. 0. E.A. Bacili cu capete rotunjite. Are nevoie de anaerobioză strictă. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. 53. gelatinază B. 55. C. D. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). E. 56. 349 . D. C. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A. Cultura are miros de corn ars. C. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. Bacili scurţi. Localizat terminal. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. E. Bacili Gram pozitivi. E.5-3/5-20 microni. care este o neurotoxină cu: A.

B. D şi F. Corynebacterium spp D. C. Bifidobacterium E. E. 40 minute. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. B. E. B. Veilonella C. Peptococcus. B şi E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A. E. D. timp de: A. Peptostreptococcus. D. 2 ore. D. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . 10 serotipuri. 20 minute. E. 90%. B. 30%.B. E. 10 minute. C. B. Pentru distrugerea sporilor de Cl. C şi D. Bacteroides. 58. D. sunt rezistenţi la lincomicină. 10 minute. 20 minute. A. 8 serotipuri. 5 serotipuri. 80%. Complement multiplu 1. C. 5 minute. 59. D. C. 3 minute. C. 10%. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. Fusobacterium 2. F şi G. F şi G. 15 minute. C. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. 60%. B. 1 oră. Eubacterium. C. D. E. 60. D. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A. 12 serotipuri. sunt sensibili la metronidazol B. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. 61. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C.

cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. cu sporul subterminal. perioada de incubaţie este de 24 de ore. B. sunt bacterii lungi B. 7. de tip S sau cu aspect rugos E. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. putem afirma: A. Gram negativi B. sunt bacili cu dimensiuni mari. translucide. D. cultivă în aerobioză 6. au capetele ascuţite C. sunt bacili scurţi E. sunt nesporulaţi. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. Fusobacteriile: A. sunt deseori pleomorfe D. E. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. putem afirma: A. regulate D. cuprinde bacili Gram negativi. mobili 8. sporulaţi. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A. cultivă în strictă anaerobioză 5. formează colonii de dimensiuni mari. B. sunt sensibili la aminoglicozide E. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. C. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. Genul Clostridium: A.C. au capetele rotunjite 4. mate. neregulate D. cu capetele rotunjite C. C. sunt producători de betalactamază 3. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor. coloniile sunt fine. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. încapsulaţi E. coloniile nu au zonă de hemoliză E. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. lungi şi groşi. deformant D. cele mai multe specii sunt imobile. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. coloniile sunt fine.

formează colonii de dimensiuni mari. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. Sunt bacterii anaerobe B. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. 14. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. prezintă capete drepte D. fac parte din flora normala a intestinului B. contracţiile cuprind treptat musculatura D. sunt întotdeauna saprofiţi E. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. nu produc răspuns caracteristic E. tardiv apare trismusul C. nu au activitate proteolitică D. Produc infecţii de tip invaziv 352 . contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. Sunt sporulaţi 15. pot fractura oasele E. contracţiile sunt nedureroase E. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. sunt bacili Gram negativi B. groşi C. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. Sunt bacili Gram negativi C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. contracţiile sunt violente. dureroase. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13. Clostridium tetanii: A. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. Sunt coci Gram pozitivi E. sunt mobili 11. de tipM B. Sunt bacili patogeni Gram negativi C.9. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. sunt bacili lungi. Sunt nesporulaţi D. sunt întotdeauna patogeni.

produce hemolizina D. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. se trateaza chirurgical D. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16. combina tratamentul chirurgical. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. produce enzime proteolitice B. 17. este o toxiinfecţie alimentară B. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. Este un bacil aerob 21. se manifesta cu febră inaltă 18. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. produce o neurotoxina termostabilă D. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. Este o specie patogenă E. este un bacil Gram pozitiv sporulat B. este exclusiv chirurgical B. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. se administrează antibiotice D. imobili E. antibacterian si antitoxic. nu fermenteaza glucidele C. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A.D. se trateaza cu ser antitoxic E. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. este produs de o bacterie aerobă B. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. Tetanosul: A. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A. este un tratament complex C. Patogenitatea este dată de endotoxine E. sporii pot contamina carnea şi legumele C. este exclusiv antitoxic D. are o incubaţie de 7 zile C. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E. Botulismul: A.

Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. B. Gram pozitivi şi Gram negative. E. D. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. Fac parte din flora normală a intestinului. Se găsesc şi pe mucoase. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. E. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. Nu produc infecţii mixte. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A. Anaerobii endogeni: A. patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. B. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. mortalitatea este redusă fara tratament 25. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. 26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. 28. C. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. C. Se găsesc şi pe tegument. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. D. Fac parte din flora normală a stomacului. 27.22. B. bilă. D. 24. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D. apare paralizia muşchilor feţei 23. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. Cuprind numeroase specii bacteriene. la debut apare trismusul C. Anaerobii endogeni: A. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E. E. Coci Gram pozitivi sunt: 354 . tetanosul se remite spontan fara tratament E. C. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili.

Lactobacillus are habitat vaginal. C. Au habitat în duoden. D. Pot produce infecţii pulmonare. Bifidobacterium poate produce acneea. B. Fusobacterium are habitat în colon. pulmonare. Lactobacillus. 30. D. E. B. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. 31. 355 . B. Peptococcus. Fusobacterium. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. Propionibacterium poate produce acneea. 33.A. Fusobacterium nu poate produce septicemia. D. Sunt bacili Gram negativi. C. Au habitat în colon. orofaringiene. Pot produce infecţii polimicrobiene. Propionibacterium. Pot produce abcese. D. Peptostreptococcus: A. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. Bacili Gram pozitivi sunt: A. cerebrale. C. D. B. E. 32. Eubacterium. C. Eubacterium. 34. C. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. E. Propionibacterium se găseşte pe tegument. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. Au habitat în colon. E. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. 29. Peptococcus. Au habitat în cavitatea bucală. Veilonella: A. Peptostreptococcus. B. Lactobacillus. E. E. B. Sunt bacili Gram pozitivi. Propionibacterium are habitat în colon. Bacteroides poate produce peritonite. D. D. Veilonella. C. Pot produce infecţii biliare. Bacteroides poate produce colecistite. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Bifidobacterium. Eubacterium poate determina infecţii biliare. B. C.

Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. 38. Peritonite. D. E. B. Incubarea se face în anaerobioză. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. 37.E. E.melaninogenicus şi B. E. 36. Infecţii asociate tumorilor maligne. D. 40. 35. Septicemii. B. oralis. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. C. Exudat nazal. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). E. D. B. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Exudat faringian. Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. E. C. Abcese abdominale. D. Lichid peritoneal. B.melaninogenicus. 356 . Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. D. carbapenemi. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. C. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. 39. C.timp de 12 h. Cuprinde puţine specii. Puroi. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . C. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. B. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. E. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. D. C. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Sânge pentru hemocultură. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A.2 zile. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. imipenemi. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B.oralis. B. Cuprinde foarte multe specii.

41. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază.2 microni. Sporulaţi. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE. Translucide. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. Scurte. Regulate. 47. Înconjurate de o zonă de hemoliză. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. 46. E. C. B. E.5 microni. 44. Deseori pleomorfe. Sporii se găsesc pe sol. 42. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. 45. D. B. Gram negativi. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. în materii fecale. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. D. 357 . Pe mediul geloză chocolat. D. De dimensiuni mari 3-8/0. D. C. Mulţi sunt sensibili la lincomicină. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. Rareori pleomorfe. B. E. C. De dimensiuni mici 1-3/0. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. Genul Clostridium prezintă bacili: A. B. Fine. E. Pe mediul geloză sânge. cloramfenicol şi cefoxitin. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. În anaerobioză. Opace. C. E. B. Ovali. Lungi. Antibiograma nu este obligatorie. C. Pe mediul Schaedler. Gram pozitivi. Cu capetele ascuţite. B. B. E. 43. Cu dimensiuni de 3-6 microni. D. C. C. Cu dimensiuni de 1-3 microni. D. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani).

E. Formează colonii de dimensiuni mici. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. B. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. 50. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă. Lungi. proteolitice. D. E. B. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase. D. rotunde. 53. Sporii germinează. E. C. B. D. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. Puroi. producându-se o infecţie severă. Secreţie uretrală. C. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). cu margini regulate. Secreţie otică. B. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. Imobili. Scurţi. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât. lichefiază gelatina şi serul coagulat. dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. Sânge. C.D. 49. muscular). Cu sporul subterminal. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Neîncapsulaţi. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Cu capete rotunjite. E. cu producerea de enzime. C. 52. cu efect necrozant şi hemolitic. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. C. 48. D. 51. Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . B. Nesporulaţi. D. Secreţie vaginală. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. E. Subţiri. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. E. cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. perfringens sau alte specii de clostridii. Plăgile profunde. Cu sporul deformant. Groşi.

Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. Lungi. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. 57. C. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. 56. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. E. Tetanolizina este o hemolizină. prezenţa de oxigen. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A. C. Pacientul e inconştient. Contractura are loc în hipoextensie. Perioada de incubaţie este 6-7 zile. B. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. C. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. B. anfractuoase. Mobili. Mortalitate: 20%. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină.3 săptămâni. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A.A.2 săptămâni. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. Perioada de incubaţie este 4-5 zile. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. E. C. E. C. E. 55. D. Toxina tetanică este o endotoxină. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică. E. Administrarea de antitoxină în doze mici D. B. D. B. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. D. dureroase. D. 54. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. 58. D. Germinarea e favorizată de plăgile profunde. devitalizate. 359 . Îndepărtarea ţesuturilor necrozate. Groşi. Toxina tetanică este o exotoxină. C. Scurţi. E. Contracţiile sunt violente. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. B. B.

Lungi. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. E. B. C. Produce hemolizină. În cazul tetanosului. Boala e rară în ţările dezvoltate. C. În cazul tetanosului. E. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion). Gram pozitivi. E. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. E. Scurţi. tratamentul constă în: A. 63. B. D. E. C. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C. Se cultivă pe mediul Tinsdale. Administrare de oxigen pe mască D. Cultura are miros de corn ars. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0. Se face identificarea biochimică.2 per milion). 360 . În cazul Clostridium tetanii. C. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Produce peptidaze. Cu capete rotunjite. Mobili. Se cultivă pe mediul Robertson. D. D. 64. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A. B. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). B. D. 60. Fermentează glucidele. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. E. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate.000 morţi în 1992 la nivel modial. În cazul Clostridium tetanii .59. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. B. D. Se cultivă pe geloză sânge. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. Produce gelatinază. În SUA 50 -70 cazuri(0. 61.2 per milion). 62. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. C. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. B. Are nevoie de anaerobioză strictă.000.

Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. B. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. Sporii contaminează alimentele (carne. F provoacă botulismul la om. Toxina este termolabilă. 69. E. C. B. Poate prezenta un spor localizat terminal. Clinic. D. E.65. putem spune următoarele: A. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. D. E. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. deformant.5-1. C. C. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. Vorbire dificilă. B. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. E. E. Sporul nu se transformă în forma vegetativă. putem afirma următoarele: A. Serotipurile A. E. Poate prezenta un spor localizat subterminal. E. B. putem spune următoarele: A. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. D. C. Despre patogeneza la Clostridium botulinum. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute. Poate prezenta un spor localizat central. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. Referindu-ne la Clostridium botulinum. Referitor la Clostridium botulinum. 68.5/3-20 microni. 70. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni. deformant. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. C. C. Rezultă paralizia flască. B. Strabism. D. D. Pacientul este inconştient. Disfagie. Miopie. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie. Pacientul este conştient. Se produce toxina botulinică. D. 66. B. deformant. Pacientul este afebril. Mortalitate: 20% 361 . Diplopie. fructe). B. Are dimensiuni de 0. legume. 67.

Genurile Chlamidia. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. D.71. Genul Treponema. C. D. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. Pentru distrugerea sporilor de Cl.Treponema pallidum. B şi E. D. Tematica 14. E. F. Pentru distrugerea sporilor de Cl. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. De aproximativ 3 mm diametru. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. E. B. 73. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . B. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Transparente. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A. 72. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. D. D. E. Semitransparente. C. B. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. B. C. Clostridium. botulinum produce lipază. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. E. B. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. 74. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice. D. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. timp de 10 minute. Există şapte tipuri serologice: A. timp de 20 minute. E. C. Opace. De aproximativ 1 mm diametru. Se face în anaerobioză strictă.

cu adaus de substanţe reducătoare. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. Cuprinde doar specii patogene B. Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 .1. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B. comune tuturor treponemelor. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A.1-0. În medii lichide adecvate. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. Sunt bacterii spiralate lungi C. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. vitamine. refringente. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. foarte specifice. Sunt formate din spire neregulate D. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4. Sifilisul nu este o boală specifică omului B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A. Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. utilizate în reacţia de fixare de complement C. Antigene ale corpului bacterian. Cuprinde doar specii saprofite C. caracteristice treponemelor patogene D. subţiri 6-15 microni lungime/ 0. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. treponemele apar albe. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore. strǎlucitoare D. foarte specifice. Sunt bacterii spiralate. caracteristice treponemelor nepatogene 6.2 diametru E. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A. Antigene de suprafaţǎ. Antigene ale corpului bacterian. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. Sunt bacterii spiralate subţiri B. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. La examinarea în câmp întunecat. Antigene proteice. albuminǎ sericǎ C.

Nu se colorează Gram 12. Afectare hepaticǎ 11. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Imunofluorescenţă indirectă E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A. coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. C. E. Leziunea este dureroasǎ. Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A. Microscopia în câmp întunecat B. Imunoflorescenţa directǎ C.C. Apare un rash maculo-papular cutanat C. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 . Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D. Erupţie tegumentară maculo-papulară C. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. Coriza luetică B. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8. Microscopie optică. de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7.

Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Pot fi efectuate cantitativ. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. C. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A. rapid şi simplu B. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici.: A. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. cu prezenţei undei de antigen 16. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării.L. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin.B. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E.D. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B.R. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. D.treponemice: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. Este o reacţie de fixare de complement C. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E. rapid şi simplu D. E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14. B. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 .

Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Nu produc leziuni caracteristice D. Imunofluorescenţă E. cefalee. Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. Testul catalazei 24. dureri osoase. Nu posedă peptidoglican E. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. tahicardie. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Treponema pallidum 366 . greaţǎ E. Extracelulare C. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. Gram pozitive B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Apare la numai la gravide 22. Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Se manifestǎ prin febrǎ. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. Agetul etiologic al sifilisului este: A. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E.D. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Mobile 23. Detectarea antigenului B. Metoda ELISA C. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. Metoda PCR D. Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. Mycobacterium avium C. Treponema carateum B. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ.

Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. săruri de bismut D. ou de găină embrionat C. Treponemele pot fi cultivate pe: A. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. testicul de iepure D. este dureroasă B. geloză sânge 28. adenopatie. este formată din spire regulate C. se caracterizează prin vindecare spontană. numită şancru dur 30. sunt rezistente la uscăciune B. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A. datorită spirelor D. fără tratament D. SIDA 26. La 2 . secundar şi terţiar B. medii artificiale B. Klebsiella ozenae E. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E. culturi celulare E. sunt rezistente la penicilină 29. perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . Mycobacterium bovis 25. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. E. este imobilă. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. herpesul genital E. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală. sunt rezistente la dezinfectante. gonoreea C.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică. trichomoniaza B. se colorează în coloraţia Gram 27. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A. candidoza D. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. are loc în trei stadii: sifilisul primar. este o boală venerică cu declarare obligatorie C.D.

Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. penicilina C. treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome). Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. Treponemele sunt în număr foarte mic D. În această perioadă pacientul este contagios 32. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. oaselor. Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. ceftobiprol B.E. cu excepţia: A. Chlamydia pneumoniae 36. În sifilisul secundar. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. Chlamydia B. la nivelul pielii. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. Chlamydia psittaci E. binară 368 . ficatului. streptomicina 34. Chlamydiaceae D. leziuni ale mucoaselor C. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33. cefepim D. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. au perete celular rigid C. Chlamydiile fac parte din familia: A. în cazul şancrului de inoculare. În sifilisul primar. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. se divid prin diviziune simplă. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. gentamicina E. cu excepţia: A. Chlamydiales C. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. posedă ribozomi B. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A. cu excepţia: A.

H.F. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C.D. pneumonie 39.F.L2. serotipurile D. serotipurile D.K produc cervicită. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie. cervicita cu evoluţie subacută.I. conjuntivite E. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 . pneumoniae în serul pacienţilor C. serotipurile D.H.K produc la femei vaginită.H. Chlamydiile sunt mobile.G.E.I. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40. E. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A.G. de 800-1000nm B. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A.K produc trachomul. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii. de 300-400nm C. imunofluorescenţa D. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B.K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului.E. faringite B.H. uretrite C. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B.J. metoda cu lugol E. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR).J. contagioasă care poate duce la orbire C. coloraţia Gram C. cu o evoluţie strict intracelulară. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic. coloraţia Gimenez 41.I. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE).G. uretrită sau rectită D.F. coloraţia Del Vecchio B. serotipurile D. care se poate complica adeseori cu salpingite.J. sinuzite E.G.E.E. bronşite D.I. sunt sensibile la antibiotice 37. nu posedă ARN E. cu excepţia: A. menoragii. o keratoconjunctivită cronică. boală inflamatorie pelvină. Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A. Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. pneumonia nou născutului.J. cu excepţia: A.F. rezistent în mediu extracelular D. disurie. serotipurile L1.

Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. Mycoplasma pneumoniae. vizibile cu lupa D. cu excepţia: A. care produce dismenoree. Mycoplasma hyopneumoniae. fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. macrolide B. precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A. Mycoplasma genitalium. 47. penicilina 44. Poate produce faringită. tetracicline 43.urealyticum. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 . pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B. care produce uretrită non-gonococică C. fac parte din clasa Mollicutes B. azitromicina B. Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. glicopeptide D. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. care produce pielonefrită.2-0. 100-300 microni diametru. care produce infecţii respiratorii B. Mycoplasma hominis. care produce uretrită non-gonococică D. doxiciclina C. au perete celular D. prin raclare uşoară (celule epiteliale).8 microni) C. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. traheobronşită. cu excepţia: A. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. rifampicina D. eritromicina E. sunt cele mai mici bacterii (0. cu excepţia: A. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. rifampicine E. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile.D. sunt bacterii pretenţioase. Ureaplasma urealyticum. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. boală inflamatorie pelviană. stare febrilă postpartum 46. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42. Formează colonii mici. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E. necesită medii suplimentate cu colesterol. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. vaginită E.

C. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. stare febrilă postpartum şi postabortum. În infecţiile genitale. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. polimixinele 50. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial. Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. în centre specializate 52. D. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C. tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . penicilinele C. căpuşe D. macrolidele B. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B.20% la persoanele active sexual C. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. În reacţia de fixare a complementului. boală inflamatorie pelviană. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. cu excepţia: A. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. Portajul de Ureaplasma este de 15%. aminoglicozidele E. B. cefalosporinele D. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. penicilinele şi cefalosporinele B. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51.

lipsa de igienă. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane. care uneori trece neobservată D. Treponema berlinense E. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 . Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R.). glicopeptidele şi polimixinele D. Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A. Tratamentul se poate face cu: doxiciclină. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A. Bacterii sunt formate din spire neregulate D.1-0.C. Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E. Cuprinde bacterii spiralate. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră. macrolidele şi lincosamidele E. ciprofloxacin Complement multiplu 1. produce tifosul exantematic B. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E.C. subţiri 6-15 microni lungime/0. chinolonele şi fluorochinolonele 53. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E.2 diametru B. Treponema pallidum B. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C. sărăcia C. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D.F. Treponema pertenue C. produce tifosul exantematic B. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Treponema carateum D. Treponema porcinum 2. Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C. cloramfenicol.

pallidum E. Sensibile la uscǎciune B. Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. foarte specifice. 4. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. caracteristice treponemelor patogene D. Rezistente la săruri de arseniu 6. fǎrǎ tratament 9. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. Antigene de suprafaţǎ. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B.pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5. Sensibile la sǎruri de mercur E. Cardiolipina. E. albuminǎ sericǎ D. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. vitamine. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. T. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. Sensibile la dezinfectante D. La examinarea microscopică în camp întunecat. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A. Cardiolipina. prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 . Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A. B. Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. treponemele apar refringente.C. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. Antigene ale corpului bacterian. strălucitoare. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B. Dupǎ vârsta de 2 ani. 25%cǎtre faza terţiara 11. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. C. Poate apare hepatosplenomegalie. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. leziunile având contagiozitate crescută 12. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. Icter D. Coriza lueticǎ B. D. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. mai frecvent la pubertate B. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. 25% cǎtre un sifilis latent. Dinţi Hutchinson 15. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. E. B. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B. Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. Gome tegumentare D. Leziunile se numesc sifilide C. Tulburǎri neurologice E. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. Keratita interstiţială C. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10.A. Dinţi Hutchinson 14. 374 . D. 50% cǎtre faza terţiara E. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. C. 25% cǎtre un sifilis latent. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ. Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E. Erupţie maculo-papularǎ C.

E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. VDRL şi RPR sunt numai teste calitative. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. VDRL şi RPR sunt teste de screening. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C.B. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. nu pot fi efectuate cantitativ 19. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C. Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser. Este o reacţie de fixare de complement D. 375 . D. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. C. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D.

TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. sunt bacterii extracelulare B. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. 150-250 nm B. produce uretrită la barbati D. se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. au dimenisuni foarte mici. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. cresc pe medii de cultură uzuale E. nu se diagnostichează imunologic C. Rezultatul pozitiv (1-4+). produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. vindecată (anticorpi anamnestici) E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. se transmite pe cale aeriană 376 . formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. neinfectaţi E. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A.D. se coloreaza Gram D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A. semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. sunt imobile 25. produce trachomul B. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. se cultivă pe medii simple 24. determină boala diareică acută E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. este sensibilă la penicilină D. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. produce rash cutanat 26. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. au perete celular C. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. Rezultatul pozitiv (1-4+).

se transmite pe cale aerogenă E.rash D. cresc numai pe culturi celulare E.uretrale. infecţia se însoţeşte de febră C. produce febra butoanoasă B. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29. cervicale B. cultivarea e diagnosticul de rutină D. Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A. C. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. Ricketsia prowatzekii: A. sunt paraziţi intracelulari B. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C. E. produce tifosul exantematic C. D. mialgii. examenul microscopic C. Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. se pot găsi şi extracelular C. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E. diagnosticul este serologic 31. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. se cultivă pe medii artificiale D. clinic se manifestă prin febra. se transmit pe cale sexuala B. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D. recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. se transmite prin păduchele de corp 32. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28. Rickettsia ricketsii: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. Bacteriile din genul Rickettsia: A. cultivarea pe medii simple 377 . transmisa de păduchele de corp C. tratament de elecţie este tetraciclina 33.B.

Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. nu sunt cultivabile pe medii artificiale D. lues E. fără tratament D. care dispare după 2 săptămâni B. uretrită B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A. rezistă relativ bine la uscăciune E. diagnostic imunologic E. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . gome sifilitice 39. sifilis 38. cu abcedare şi fistulizare E. diagnostic serologic 34. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. B. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. adenopatie regională. Este produs de Treponema pertenue E. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A.D. Se manifestă prin şancru E. Rar prin picături Flugge 37. adenopatie regională masivă. dură D. Apare după o fază de latenţă aparentă 35. şancru moale. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. cervicită D. sunt bacterii spiralate B. Uneori prin insecte hematofage D. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. Este un organism foarte fragil în mediul extern. Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. Leziunea primară se numeşte şancru dur B. şancru C. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Se poate transmite transplacentar E. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. se coloreaza Gram C. C. dureros C. şancru nedureros.

penicilină E. bismut. Treponema carateum C. Leziunile caracteristice se numesc gome D. Poate apare micropoliadenopatie 41.2 diametru B. Antigene proteice. D. arseniu D. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. se transmite transplacentar B.1-0. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. dezinfectante C. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. Sifilisul congenital: A. săruri de mercur. nu se colorează în coloraţia Gram C. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0. temperaturi sub 38°C 46. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. Treponema pallidum B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. Treponema Reiter E. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. Treponema pertenue D. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. Treponema phagedenis 44. de pendulare. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. leziunile sunt contagioase E.40. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A. apar leziuni la nivelul mucoaselor B. Leziunile nu sunt contagioase E. comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 . sunt bacterii spiralate. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. apar leziuni ale sistemului nervos central C. temperaturi peste 42°C B. prezintă mişcări active. gome tegumentare 43. de progresie şi de flexie 45. în jurul axei. Treponemele sunt sensibile la: A. nasul “în şa” E.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 .S C. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C. Fiziologie bacteriană.2 Tematica 2.

C.S.3 Tematica 3:Patologie.M.S. infecţia bacteriană. Flora saprofită şi rolul benefic C. 1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C.M. C. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 .

mecanisme de acţiune C. Antibiotice. Definiţie. clasificare.M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 .S C.4 Tematica 5.

M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.S C.

6 Tematica 7: Coci Gram negativi. C. C.S.S. genul Neisseria C.M.M. 1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus. Brucella C. Bordetella. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 .

S.Corynebacterium diphteriae C. Helicobacter C. C.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis.M.S. C.M. 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio. Campylobacter. 1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 .

8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.S 97 A C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .

1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 .S.M. Mycobacterium leprae C.M. 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe. C. C.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis.S. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C.

Treponema pallidum C.M. 1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .10 Tematica 14:Genul Treponema. C.S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful