P. 1
Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

Unlock-Teste Grila Microbiologie, Anul II, 2010-2011, Sem I

5.0

|Views: 2,183|Likes:
Published by Kaybukan Constanta

More info:

Published by: Kaybukan Constanta on Feb 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

citoplasma conţine apă. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. fungi. Streptococcus pneumoniae C. de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). regnul animal. care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. conferă caracterul de celulă diploidă. D. Regnurile lumii vii sunt: A. nucleul B. este format dintr-un singur cromozom D. 43. citoplasma C. are o lungime de 2-4 mm 42. Streptococcus pyogenes D. Alegeţi răspunsul fals: A. prezintă membrană nucleară B. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9). este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. care studiază bacteriile C. regnul animal. Neisseria meningitidis E. protozoare. bacteriei C. Streptococcus agalactiae 41. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. E. Animalia C. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. regnul Monera. bacterii) E. vegetal şi regnul Protista (alge.38. Metaphyta. bacterii) 44. Staphylococcus aureus B. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. peretele celular E. sporul D. peretele celular conţine peptidoglican C. este o ramură a biologiei. ribozomii 39. regnul procariote. cromozomul are formă lineară E. protozoare. regnul animal şi regnul vegetal B. este o ramură a biologiei. fungi. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). Protista. regnul animal şi regnul Protista (alge. regnul eucariote D. nucleoidul conţine ADN B. Ce studiază microbiologia? A. molecule organice şi anorganice D. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E.

acelulare D. prioni. unicelulare B. de dimensiuni nanometrice 50. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A. unicelulare B.A. procariote E. procariote C. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera. multicelulare 9 . Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. unicelulare cu membrană nucleară E. acelulare D. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. eucariote 49. micologiei B. Helminţii sunt organisme: A. bacterii. B.celule procariote D.celule procariote 48. regnul Animalia şi regnul Plantae 45.celule eucariote E. helminţi. Bacteriologia studiază microorganisme: A. Galton B. Lejeune C. parazitologiei C. taxonomiei E. F. bacteriologiei D. eucariote B. Carl Linné D.celule eucariote C. procariote C. virusuri. J.microorganisme eucariote B. acelulare D. Gregor Mendel E. fungi. Virusurile sunt microorganisme: A. Identificaţi corespondenţa corectă: A. virusologiei 46. E. D. C. Louis Pasteur 47. multicelulare C.

protozoare 52. coci cu aspect de bastonaşe 10 . în ciorchine – streptobacili B. protiste inferioare C. diplobacili C. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. Bacteriile sunt: A. de dimensiuni nanometrice 51. în spirale –cocobacili E. protiste superioare B. Bacteriile sub formă de bacili sunt A.streptococi D. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. „bob de cafea” C. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A.stafilococi D. Bacteriile din sp. „ pişcot” B. formă sferică – coci B. „litere chinezeşti” 56. cu formă de bob de cafea D. acelulare E. sferice B. vibrioni B.E. cu formă de bastonaş E. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. formă de bastonaş – stafilococi E. cu formă de virgulă 54. Actinomyces sunt: A. formă spiralată –spirili C. în diplo. „virgulă” E. eucariote D. stafilococi E. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A. bacili cu capete drepte 57.vibrioni C. în ciorchine .stafilococi 55. streptococi D. „racheta” D. spiralate C. în lanţ. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri.

D. nu au ADN E. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A. spirochete saprofite. meningococii C. saprofiţi. gonococii B.B. cum ar fi Treponema pallidum 61. gonococii E. Bacillus anthracis este o bacterie: A. stafilococii B. în general saprofite. 2 – 5 nm D. au perete celular B. 0. C. grupată în ciorchine E. stafilococii D. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. streptococii D. 0. în general patogeni C. meningococii E. streptococii 62. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. E. spirili adevăraţi. gonococii 63. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B.6-1 mm 59. Cocii au diametrul de aproximativ: A. au membrana nucleară C. 0. cu perete rigid B. spirochete fixe. spirili adevăraţi.6-1 nm B. pneumococii C.6-1 μm C. nu au perete celular D. cu perete rigid D. 2 – 5 μm E. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. cu aspect de litere chinezeşti D. foarte rezistente 11 . spirili falşi E.

Mycoplasmelor D. streptococilor B. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A. în nucleul celular C. sinteză lipidică E. anticorpilor E. stafilococilor C. în timpul diviziunii celulare D. sunt: A. Treponema pallidum E. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A. sinteză proteică D. Ribozomii au rol în: A. într-o moleculă de ADN circular E. fagocitoză B. aparatul Golgi 68. saprofite. macrofagelor C. Vibrio cholerae 69. Treponema pallidum 70. mitocondrii D. plastide E.64. sub formă de ADN ribozomal B. spirilii D. diapedeză C. Diviziunea celulară la bacterii este: A. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. antibioticelor 66. Bacteriile cu mai multe ture de spire. spirochetele B. lizozomi B. factorilor de mediu B. Prin meioză 12 . ribozomi C. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. antibiogramei D. fenomenul de germinare 65. Bacillus anthracis E. Bacteriile au informaţia genetică: A. vibrionii C.

capsulă. Ribozomi D. perete celular B. citoplasma. capsula. nucleu. nucleoid. D. nucleoid. perete celular. nucleoid. membrană citoplasmatică. capsulă. spor. mitocondriilor D. nucleoid. ribozomilor C. citoplasmă. membrană celulară. fimbri. citoplasmă. membrana celulară. membrană plasmatică. membrană plasmatică. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. pili.B. perete celular C. capsulă. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. porilor nucleari 72. nucleoid E. perete celular D. citoplasma. citoplasmă cu ribozomi. perete celular. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A. capsulă. capsulă. ribozomi. E. perete celular. citoplasmă. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. Plasmide C. perete celular. nucleoid C. perete celular. citoplasma. perete celular. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. membrană plasmatică. nucleoid. flageli. citoplasma. spor. nucleoid 75. nucleoid E. perete celular C. peretului celular B. capsulă. nucleoid E. citoplasmă. nucleoid. membrana citoplasmatică. capsulă B. citoplasmă cu ribozomi. nucleoid. nucleoid D. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. spor B. perete celular. nucleoid E. membrană citoplasmatică. citoplasmă cu ribozomi. citoplasmă. membrană citoplasmatică. cili. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. membrană citoplasmatică. cili. flageli. citoplasma. C. membrană celulară. perete celular 76. capsula. capsulă. fimbri. citoplasmă cu ribozomi. capsulă. flageli 73. citoplasmă. nucleului E. perete celular. nucleu. pili 74. membrana celulară. capsula. perete celular D. perete celular C. ADN mitocondrial B. ARN bacterian 13 . citoplasma. nucleoid. capsula B. nucleoid D.

Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E. rezistenţa la antibiotice 78. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport. Aceste structuri sunt: A. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. incluzii cu metafosfati. Bacteriile cu mai multe ture de spire. rezistenţa la Penicilina C. iar intracitoplasmatic ARNm. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C. iar informaţia este copiată pe ARNm. ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. incluzii cu metafosfati. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. Treponema pallidum 14 .E. sinteza de exotoxine D. saprofite. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79. sunt: A. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. cu perete flexibil D.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. iar informaţia este copiată pe ARNt. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN. spirilii adevăraţi B. spirochetele C. cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B. iar informaţia este copiată pe ARNt. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol.incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. ADN capsular 77. mobile E.

Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C. participă la diviziunea celulară B. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. barieră osmotică B. roşu C. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A. sinteza peretului celular C. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D. violet 15 . prezintă plasmide 84. generarea energiei celulare 83. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. verde B. în urma coloraţiei Gram. Bacteriile Gram pozitive.81. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D. negru D. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E. Toate afirmatiile sunt false 82. cu o grosime de 15-20 nm B. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. galben E. se prezintă pe frotiu de culoare: A. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. formarea septului de diviziune E. la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. sinteza proteică D.

au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E. Bacteriile Gram negative. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. roşu D. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. filamentoase. sunt structuri multiple. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. proteinelor ciliare. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A. rigide fara rol in locomoţie B. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C. filamentoase. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. sunt structuri drepte. verde C. rigide 92. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. apar mai ales la bacteriile Gram negative E. negru 88. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. în urma coloraţiei Gram. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. se prezintă pe frotiu de culoare: A. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. procesului de conjugare sexuală E. scurte D. reprezintă factori de patogenitate C.87. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. galben B. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). sunt structuri multiple. violet E. au rol în locomoţie E.

un strat polipeptidic care înveleşte celula C. transferul de material genetic C. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96. capsula. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. Haemophillus influenzae C. crearea unui canal de conjugare D. are funcţie antifagocitară importantă C. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. să manifeste mobilitate E. formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. Staphilococcus aureus 98. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. Clostridium perfringens D. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A. poate fi capsula flexibila . să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. un halou necolorat în jurul celulei E. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. să adere la structurile celulare ţintă 95.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. Neisseria meningitidis E. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. o sferă colorată în interiorul celulei D. capsulă 17 .93. Streptococcus pneumoniae B. aderarea la structurile celulare ţintă B. formarea fusului de diviziune 94. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. filamente mici negre în interiorul celulei B. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. Structura facultativă a bacteriilor. este învelişul extern al unor bacterii B.

În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101.B. Genul Streptococcus D. aşezare terminală. este forma de rezistenţă a bacteriilor B.Clostridium tetani 18 . reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. Genul Clostridium E. Genul Neisseria C. Învelişul extern al unor bacterii. aşezare subterminală. Genul Escherichia E. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A. C. Genul Bacillus B. poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. spor pili forma vegetativă cili 100. Genul Streptococcus D. sintetizeaza proteine D. Genul Corynebacterium 103. E. Genul Staphylococcus B. capsula. Genul Corynebacterium 104. poate fi de mai multe feluri: A. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. aşezare centrală – Clostridium tetani C. în condiţii prielnice. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. aşezare centrală – Bacillus cereus E. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E.Bacillus anthracis B. Genul Vibrio C. D.

Helminţii . Protozoare E. Virusurile D. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Helminţi 6. Nu au nucleu: A. Mitocondriile sunt prezente la: A. Virusurile B. Levuri – mitoză C. Prionii 3. Fungi D. Fungii D. Levurile 5. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Virusurile B. Bacteriile C. Protozoarele 2. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A. În regnul Protista intră următoarele: A. Helminţii E. Bacteriile C. Mucegaiuri – înmugurire D.replicare binară B. Protozoarele E.cicluri de viaţă complexe E. Bacteriile C. Virusuri B. Bacteriile .Complement multiplu 1. Helminţii 4. Virusurile B. Protozoarele E. Protozoarele E. Nucleu de tip eucariot au: A. Bacteriile C. Prionii D. Bacterii C. Fungii B. Fungii D.

anvelopa lipoproteică B. cu organizare primitivă B. Care sunt afirmaţiile false: A.nucleoid. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E. fara membrană nucleară. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D.perete rigid ce contine chitina C. constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C. aparat Golgi 20 . Bacteriile . anvelopa lipoproteica B. Celula eucariotă – organite celulare absente 12. Protozoarele . Celule procariote .perete rigid ce conţine chitina 8. Fungii . celule de tip procariot.perete rigid ce contine chitina 9. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. reticul endoplasmic. cu organizare superioară C. celule de tip procariot. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E. Care sunt asocierile adevarate: A. Bacteriile . Protozoarele .7. cu organizare primitivă B.nucleoid. alcătuiţi din ADN B. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. Celula procariotă . Bacteriile . fara membrană nucleară. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A.membrana flexibila E. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11. Fungii .membrană flexibila E. celule de tip eucariot. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D.perete rigid ce conţine peptidoglican D. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Celula eucariotă . celule de tip eucariot. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu. Care sunt asocierile false: A.perete rigid ce contine chitina C. cu organizare superioara C.mitocondrii.capsida proteică.capsida proteică.perete rigid ce contine peptidoglican D. Fungii .nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. Celula eucariotă . lizozomi. Virusurile . Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D. Fungii .

Nu formează organisme multicelulare E. Celule animale .bacterii din aceeaşi specie. Capacitatea de a forma organisme multicelulare D. Genul . Organitele celulare C. Clona .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D. Capacitatea de diferenţiere C. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A. Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. Informaţia codificată în ADN E. Endocitoza B. Capacitatea de diferenţiere 16. C. D. Biotipul D. divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E. Specia . Care sunt asocierile false: A.perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13. Diviziunea binară E. Ordinul E. Serotipul . Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Lipsa capacităţii de diferenţiere D.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C.bacterii din aceeaşi specie.bacterii din aceeaşi specie. Mitoza 14.unitatea taxonomică fundamentală 18. Informaţia codificată în ARN D.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B. Lizotipul . Diviziunea binară 15. Endocitoza B. Genul . Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Mecanismele de sinteză a proteinelor B.B. Care sunt asocierile adevărate: A. Familia . Specia B. Tulpina . Clasa 17.unitatea taxonomică fundamentală B. E. Familia C.

Dispunere caracteristică în perechi au: A.bacterii din aceeaşi specie. Dispoziţia D. Care sunt asocierile corecte: A. Gonococii – perechi 23. Coloraţia B. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D. Gonococii E. Pneumococii D.lanţuri C. Streptococii 25. Pneumococ – reniform C. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Streptococii 24. Stafilococ – forma perfect sferica B. Streptococii – ciorchini D. Staphylococcus B. Streptococcus pneumoniae C. Pneumococii D. Gonococii E.D. Stafilococii B. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Colonia . Caracteristicile biochimice E. Meningococii C. Stafilococii . Streptococul – drept sau uşor încurbat E. Nu au dispunere în lanţuri: A. Mycobacterium 21. Au forma sferică. Meningococii C. Biotipul . Stafilococii B. Pneumococii – perechi B. Gonococul – bob de cafea 22. de coci urmatoarele bacterii: A. Corynebacterium E. Tipul coloniilor 20. Neisseria D. Forma C. Au formă de bacili: 22 . Meningococii – lanţuri E.

bacili scurţi sub forma de virgulă C. Intra în categoria cocobacili: A.sub forma literelor chinezeşti 27. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Treponema D. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Formele L nu au perete celular B. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. Corynebacterium 29. Actinomyces . Leptospira C. Treponema B. Sunt bacterii cu forma spiralată: A. Brucella C. D. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Bordetella B.A. Mycobacterium 28. C. B. Corynebacterium . Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31. Care sunt asocierile corecte: A. E. Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. Nucleoidul 23 . Mycobacterium – corzi E. Vibrio cholerae . Care sunt afirmaţiile false: A. Neisseria D. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D. Mycoplasmele nu au perete celular C. Vibrio E. Leptospira E. Anthracis – bacili cu capete drepte B. Care sunt afirmaţiile adevărate: A.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E.

Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. Capsula 33. Este uniform. C. Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Are o structură trilaminară 24 . Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. Neisseria meningitidis B. Membrana citoplasmatică: A. Este acoperit de membrana externă 34. Streptoccocus viridans 37. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Conţine acizi teicoici 35. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. Staphyloccocus aureus E. obţinută din bacterii Gram pozitive E. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E. cu pori mici B. Are o grosime de 15-50 nm C. D. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Escherichia coli C. Pilii C. Este subţire (3-8 nm) C. Cilii B. Nu conţine acizi teicoici E. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. parţial lipsită de perete celular. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată.B. Peretele celular E. Are o structură complexă B. Sporul D. Streptoccocus pneumoniae D. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D. E. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D.

Este constituit din ADN bicatenar circular D. Bariera osmotică B. Membrana citoplasmatica: A.C. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Contţne enzime E. Este fin granulată E. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. Participă la diviziunea celulară D. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. Se evidenţiază la microscopia optica E. Ribozomii: A. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. Este puternic acidofilă 42. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. participă la formarea septului de diviziune E. cefalosporine) B. Este compartimentată C. Mezozomii: A. Nucleul bacterian: A. O structură dinamică. Conţine organitele celulare D. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C. Funcţie bioenergetică C. Participă la formarea septului de diviziune E. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. Apar la bacteriile Gram pozitive C. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. sunt alcătuiti din două subunităţi. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Nu poseda membrană nucleară B. Nu apar la bacteriile Gram negative D. Conţine peptidoglicani D. temporară şi reversibilă 38. ce codează informatia genetică C. fluidă. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . Citoplasma: A. sunt centrul sintezei proteice D. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39.

Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B.câte un cil la ambii poli D. conferă bacteriei caractere suplimentare E. Pilii: A.E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A. Sunt specifici bacteriilor mobile D. Au structura lipidică C. ce codează informaţia genetică C. alcătuiţi din ADN 46. este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Sunt o structura externa a bacteriilor E. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Lofotriche . Flagelii: A. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D.cil unic la unul dintre poli C. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Conferă bacteriei caractere suplimentare E.cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Atriche – bacterie imobilă B. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Nu poseda membrană nucleară B. Apar mai ales la coci C. Monotriche . Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Peritriche . alcătuiţi din ADN 44. Nu au rol în locomoţie 48. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. Care sunt asocierile corecte: A. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49. Flagelii: A. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B. Amfitriche . Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Plasmidele: A.

scurte. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. E. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. Pilii somatici: A. C. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. Funcţiile capsulei: A. Împiedică desicarea bacteriei B. filamentoase. rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54. Capsula: A. Streptococcus viridans B. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. Funcţiile capsulei: A. Este vizibilă la microscopul optic B. Sunt codificaţi de plasmide E. Este antigenică (antigenul K. Sunt codificaţi cromozomial B. Sunt structuri multiple. Reprezintă material de rezervă celular C. Este prezentă la toate bacteriile D. drepte. Sunt codificaţi cromozomial B. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. D. Sunt codificaţi de plasmide E. Capsula este prezentă la: A. Klebsiella D. Clostridium perfringens 55. Au originea în membrana celulară D. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. capsular) 27 . Neisseria meningitidis E. Aderare la receptorii structurilor tinta E.B. fagocite) D. ioni metalici) C. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Au originea în membrana celulară D. Haemophillus C. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. Pilii sexuali: A.

Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Transferul de material genetic extracromozomial 58.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. Bacillus cereus C. Mobilitatea bacteriilor E. Mycobacterium 62. Stadiul III . Clostridium tetani D. C. E. radiaţii. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. D. A. Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C. Stadiul II .se formează filamentul axial. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare. B. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. Este antigenică (antigenul K. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E. Bacillus anthracis B. C. Stadiile sporogenezei: A.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. Transferul de material genetic extracromozomial 57.formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E.înglobarea completă a presporului. D. compus din ADN B. Stadiul IV .D. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . 59. A. Stadiile V-VI . În condiţii nefavorabile. Mobilitatea bacteriilor E. agenţi chimici şi fizici 60. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. În condiţii favorabile sporul germinează. B. Clostridium perfringens E. Reprezintă material de rezervă celular C. Bacterii sporulate: A. Stadiul IV . care este limitat de 2 membrane D. E. capsular) D.

Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C. Peretele celular este absent E. absenţa organitelor celulare B. Structura externă: A. prezenţa mai multor cromozomi D. prezintă pili E. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. prezintă nucleu B. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. ribozomi de tip 70 S E. prezintă perete celular E. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. Conţine ribozomi de tip 80 S D. prezintă flageli 66. Celula procariotă se caracterizează prin: A. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. diviziune prin mitoză 65. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A. prezintă spor C. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. prezintă cili B. prezintă cili C. Peretele celular este prezent 64. prezintă capsulă 67. prezintă citoplasmă D. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. Structura celulară internă: A. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. Alegeţi răspunsul corect: A. Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A. prezenta peretelui celular C. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B.63. prezintă perete celular D.

glicocalixul C. rol în diviziune B. ribozomii D. C. pilii 74. nucleul B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A.fungi B. protozoare.B. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. D. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C. stochează energia celulară sub formă de ATP D. se divid prin mitoză 75. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. nucleul are membrană nucleară B. Bacteriile sunt celule de tip procariot D. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. capsula E. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. rol în sinteza capsulei E. mezozomii E. rol în sinteza peretelui celular C. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. ARN-ul mesager D. citoplasma nu prezintă organite celulare E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. C. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. E. nucleoidul B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Funcţiile membranei celulare sunt: A. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. pilii comuni 73. ribozomii C. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 .

Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D. „Epoca de aur” a microbiologiei D. Este reprezentat de endotoxina E. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76. Sfârşitul secolului XIX B. Secolul XX C. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. picometrilor D. Celula procariotă prezintă un perete celular C. milimetrilor B. regnul Protista D. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. Prezintă capsulă 79. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. regnul Plantae E. Este acoperit de membrana externă 77. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A.E. micrometrilor C. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. nanometrilor E. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. regnul Animalia B. Este format din peptidoglican B. Conţine peptidoglican în cantitate mică B. Posedă acizi teichoici în cantitate mare E. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. regnul Fungi C. regnul Monera 81. Este format din acizi teichoici C. Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. Å 80. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 .

Micologia – studiază fungii 86. pneumococii C. agricultură B. Parazitologia. Micologia. C.studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. regnul Monera D.A. D. Popa Ion T. tehnologia bio 87. Victor Babeş 88. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. Robert Koch C. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. alimentaţie E. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T. regnul Plantae E. ecologie D. Carl Linné D. la sfârşitul secolului XVIII B. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. streptococii 84. Niculescu 83. N. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. astrologie C. meningococii D.studiază algele B. regnul Fungi C. Virusologia – studiază celula virală E. în secolul XX 32 . regnul Animalia B. gonococii B. regnul Protista 85. Louis Pasteur E. B. E. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. Bacteriologia – studiază fungii C. Gregor Mendel B. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. stafilococii E.

pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 . formă spiralată.stafilococii D. forme intermediare.protozoarele 91. în lanţuri.coci E.C. formă sferică – coci 93. în diplo.cocobacili B. unicelulare. la sfărşitul secolului XIX 89. bacterii – protiste superioare C. în lanţuri – stafilococii B. Microorganismele pot fi: A. procariote. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A.6 – 1 nm D. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C.algele verzi-albastre D. alge roşii –protiste superioare D. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E. în ciorchine. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A. multicelulare – fungii E.spirili D. eucariote. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. eucariote.fungii E. eucariote.prionii C.protiste inferioare B.virusurile B. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A. proteine. unicelulare. multicelulare – viermii D. formă sferică – bacili C.meningococii E.gonococii 94. A. Identificaţi corespondenţa corectă.bacteriile 90. Microorganismele pot fi: A. protozoare – protiste superioare E.6 – 1 μm B. procariote-bacteriile C. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.virusurile B. în „Epoca de aur” a microbiologiei D. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92.pneumococii C. fungi. în diplo. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. formă de bastonaş.

formă de pişcot. în diplo – diplobacili B. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. în struguri –stafilococi D. formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică.meningococii E. coci sub formă de „flacără de lumânare” . coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E. cu mai multe ture de spire – spirochete E. De exemplu: A. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. spirochetele. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C. cu aşezare în grămezi D. au formă de bastonaşe C. cu perete rigid B. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. spirochete mobile 34 . formă de halteră. Treponema pallidum E. cu o singură tură de spire – spirili D. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100. cum ar fi: A. coci uşor alungiţi – streptococii C. cu aşezare în grămezi C. sunt: A. patogene. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A.gonococii E. pot avea capete rotunjite 97. pot avea formă reniformă . Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. vibrionii C. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. în lanţuri – stafilobacili C. pot fi reniforme: meningococii 95. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. spirilii. Bacteriile cu mai multe ture de spire. cocobacili reniformi – pneumococii D. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A. cu perete rigid D.E. coci reniformi – pneumococii B.

Treponema pallidum 102. cu perete flexibil D. Bacteriile cu mai multe ture de spire. sunt: A. streptococi C. patogene D. procariote 35 . iau naşterer din coci si bacili E. sunt saprofite C. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. forme „L” D. produc diferite boli la copii D. pot fi filamentoase. bacterii cu mai multe ture de spire B. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A. cu perete rigid E. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. sunt rezistente D. au perete rigid E. coloidale E. cu perete flexibil E. mycoplasme B. saprofite. Spirochetele sunt: A. au perete celular B. formele „L” B. cu perete rigid 103. saprofite C. au forme variabile C. cocobacili E. spirochetele C.101. mycoplasmele C. filamentoase) D. meningococi 105. Bacteriile sunt: A. de forme variabile (coloidale. forme de rezistenţă 107. prezintă o mare fragilitate 106. spirilii adevăraţi B. sunt mobile 104.

diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. nucleu D. un singur cromozom C. cu ribozomi E. Citoplasma celulelor eucariote este: A. cu lizozomi 113. sciziparitate B. mitoză C. bacterii B. dispusă lax intracitoplasmatic C. cu mitocondrii 111. meioză E. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A.B. compartimentată B. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. amitoză 112. În cazul celulei procariote. procariote E. diviziune directă D. cu incluzii pentru metabolismul celular B. dispusă în nucleoid B. necompartimentată C. reprezentată de un cromozom 110. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. eucariote D. informaţia genetică este: A. mycoplasme C. cu ribozomi E. compartimentată D. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A. o molecula de ARN B. fără organite specifice D. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. E. cu reticul endoplasmatic rugos C. D. forme „L” 36 . o molecula de ADN circular 109. C.

membrana citoplasmatică 118. formaţiune facultativă – peretele celular D. formaţiune facultativă – capsula C. mycoplasma B. pilii D. ribozomi E.114. capsulă 37 . lizozomi 117. membrană citoplasmatică. formaţiune obligatorie – nucleolul B. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. mitoza C. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. citoplasmă. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. perete celular. flagel. amitoza E. citoplasmă. peretele celular 119. nucleoid. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. diviziune indirectă B. nucleul E. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. citoplasma D. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. perete celular. sciziparitate D. Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. capsulă. nucleoidul C. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. nucleolii B. meioză 115. capsulă D. inclusă in nucleoid C. spori B. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. delimitată de restul citoplasmei B. Bacteriile se înmulţesc prin: A. organizată în cromozomi E. perete celular C. capsula E. membrană citoplasmatică. nucleoid B. zona periplasmică C.

nucleoid 121. citoplasmă. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. aparat mitotic D. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. membrană citoplasmatică. citoplasmă. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A.bacteriocine 123. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. ADN extracromozomial E. granulată D. rezistenţa la antibiotice D. perete celular. Citoplasma celulei bacteriene este: A. neutrofilă 38 . corpusculii Babes. bazofilă C. ADN extracromozomial 126. nucleoid D. membrană citoplasmatică. perete celular. sinteza de endotoxine E. o moleculă de ADN circular C. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B. acidofilă E. eliberarea de bacteriocine 124. codifică elibararea de substanţe toxice. flagel. membrană nucleară E. sinteza de proteine structurale C. nucleoid E.Ernst la Corynebacterium diphteriae B.C. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. codifică caractere de patogenitate C. agranulată B. plasmide D. codifică sinteza de endotoxine D. capsulă. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. este reprezentat de plasmide E. cromatină 122. nucleoli B. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125. corpusculi metacromatici E. membrană citoplasmatică. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. citoplasmă cu ribozomi. este reprezentat de nucleoid B. perete celular. cromozom C. ADN –ul mitocondrial B. capsulă.

127. alcătuită din peptidoglicani 132. Incluzii cu material de rezervă 128. sinteza peretelui celular E. Colistine 39 . Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A. sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. bilaminară B. Ribozomi C. funcţie bioenergetică C. Polimixine C. cum ar fi: A. Incluzii cu metafosfaţi D. ADNt E. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B. plastide fotosintetizatoare D. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. barieră osmotică B. incluzii cu glicogen C. Cefalosporine B. ARNr 130. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. ADN cromozomial C. organite specifice B. incluzii cu material de rezervă B. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. ARN mitocondrial B. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. alcătuită din proteine E. sinteza proteinelor structurale D. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. ribozomi D. ARN E. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. corpusculi metacromatici 131. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. Citoplasma bacteriilor conţine: A. trilaminară C. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. lizozomi E. alcătuită din fosfolipide D.

este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. sintetizează membranele sporului bacterian C. sintetizează peretele celular E. structuri care stochează energia celulară D. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . este situată între capsulă si citoplasmă B. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. β lactamice 139. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. β lactamice E. stochează energia celulară B. sintetizează membranele sporale 135. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. are rol de barieră osmotică C. Colistine C. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. este structură ţintă pentru dezinfectante E. are funcţie bioenergetică E. În peretele celular al bacteriilor se află: A. Peniciline 134. sintetizează capsula D. Polimixine E. Lizozim D. prezintă la exterior peretele celular D. Peretele celular al celulei bacteriene: A.D. sintetizează peretele celular 138. Peniciline B. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. participă la diviziunea celulară D.

coloraţia uzuală în bacteriologie. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. prezintă la interior capsula 142. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A. Genului Pseudomonas 145. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B. Genului Leptospira B. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. Genului Treponema D. citoschelet 143. cu o grosime de 15 – 50 nm C. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. conţinut crescut de proteine în peretele celular B. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. Genului Salmonella E. polizaharide B. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. Coloraţia Ziehl. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D. acizi nucleici C. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. are o grosime de 3-8 nm B. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141. acizi teichoici E. proteine D. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. prezintă la interior un strat polizaharidic E. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. În urma coloraţiei Gram. are o grosime de 15-50 μm C. Genului Klebsiella C. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 .E. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B.

sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B. cilii: A. cu rol în conjugare 151. Genul Enterobacteriaceae C. organe de locomoţie 148. Genul Pseudomonas 152. flagelii E. Fimbriile prezintă: A. factori de patogenitate B. rigide D. drepte C. de natură lipidică D. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. de natură proteică E. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149. peretele celular B. Multiple. Genul Neisseria B. flageline cu funcţie antigenică 42 . scurte B. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D. Genul Staphylococcus D.146. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. filamentoase. formaţiuni obligatorii B. formaţiuni apendiculare C. cu rol în locomoţie E. forma de rezistenţă D. Genul Vibrio E. capsula C. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B. Organele de locomoţie ale bacteriilor. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. au rol în chemotactism D. pilii 147.

procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C. cu rol în aderare la structurile ţintă D. obligatorie B.C. facultativă C. în condiţii nefavorabile. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. sintetizează membranele sporale C. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B. Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. codificaţi de ADNul cromozomial B. pe care bacteriile o secretă in vitro E. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E. cu rol de material de rezervă celular 43 . cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. în special de rezistenţă la antibiotice E. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E. sporularea 158. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. piline cu funcţie antigenică D. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. pili somatici codificaţi cromozomial B.H 153. pili comuni codificaţi de plasmide C. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. cu rol în locomoţie D. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. Germinarea bacteriană reprezintă: A. codificaţi de plasmide E. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. antigen. cu rol în transferul de material genetic 155. procesul prin care bacteria. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. Capsula este o structură bacteriană: A. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A.

capsula: A. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. este o reţea de fibre polizaharidice. este antigenică (antigenul K) 160. Bordetella pertusis C. este o proprietate de specie. slime C. Genul Klebsiella E. o reţea de fibre polipeptidice D. capsulă flexibilă B. este o formă activă metabolic D. Genul Bacillus C. capsulă adevarată E. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. Genul Neisseria 165. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. utilă în identificarea bacteriilor B. Glicocalixul este: A. capsulă flexibilă B. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . Învelişul extern facultativ al bacteriilor. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E. Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. are funcţie fagocitară E. Neisseria meningitidis D. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164. Genul Corynebacterium B. glicocalix D. Capsula poate fi: A. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. Streptoccocus pneumoniae B. Genul Clostridium D. macrocapsulă 162. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. are rol în aderare la structurile ţintă 161. Neisseria gonorrhoeae 163.159. capsulă falsă C. Clostridium perfringens E.

Fiziologie bacteriană. nu codifica producerea de toxine extracelulare D. Metabolismul bacterian. C. Curba creşterii bacteriene. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A. toate fazele 2. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 .Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D. D.Baccilus anthracis Tematica 2. Nutriţia bacteriană. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. faza staţionară D. E. faza de declin E. Genetica bacteriană. Sinteza proteinelor bacteriene. Replicarea semiconservativă a ADN. transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A. participă la transferul genetic prin conjugare D. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B. este adaptat parazitării celulelor eucariote B. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E.– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) . preluarea moleculei de ADN transformant C. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B. faza de lag B. faza de log C. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A.B.

organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B.5. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. Pentru a stoca energia în celule. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. cromozomial şi extracromozomial B. ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Bacteriile posedă două tipuri de ADN. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. E.

NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B.C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. sunt compuşi înalt oxidaţi D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. Enzimele sunt catalizatori specifici. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele flavinice. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. se numesc catalizatori 11. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. Compuşii precum glucoza. care au mulţi atomi de hidrogen. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. ce este o altă vitamina B B. Coenzimele flavinice. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. fără a fi alterate.

se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 . În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D.E. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Glicoliza nu necesită oxigen. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B. E. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Bacillus subtilis. Respiraţia este un proces generator de ATP D. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E. valoroasă pentru organisme 16. Leuconostoc mesenterides. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D.coli. Glucoza este o substanţă nutritivă. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17.

E.A. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. este o diviziune binară. aminoacizi. C. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. care afirmație este adevărată ? 49 . În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. D. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. ciclul Krebs. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. lanţul de transport de electroni E. D. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. cu excepția: A. acizi organici. bacteriile au nevoie de: A. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. se divid oricum. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. energie. Respiraţia aerobă constă în glicoliză. alta decât oxigenul. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. B. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E. Fermentaţia nu necesită oxigen. fără participarea unor factori externi. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. purine şi pirimidine B. este o diviziune simplă. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. E. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. E. 25. C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. Produce cantităţi mici de ATP. B. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D.

hidrogen. fototrofe si chemotrofe . D. sursa de hidrogen. D. carbon. D. oxigen. bacteriile pot fi: A. sulf. chemotrofe şi heterotrofe. 29. B. folosesc lumina ca sursă de energie. B. homotrofe şi heterotrofe . B. autotrofe şi heterotrofe. azot. C. azot. D. E. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. E. deuteriu. D. 50 . C. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii.A. heliu şi argon. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. hidrogen. autotrofe şi heterotrofe . C. carbon. sursa de amoniu. bacteriile pot fi : A. B. pot fi chimiolitotrofe. numai fototrofe. fosfor. azot. sursa de oxigen. E. E. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . 31. D. B. fototrofe şi autotrofe . heterotrofe şi chemotrofe. C. 28. E. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. 27. C. chemotrofe şi fototrofe. fosfor. B. oxigen. clor. C. hidrogenul. oxigenul. În ceea ce priveşte sursa de carbon. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine. pot fi chimioorganotrofe. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. 30. oxigen. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . hidrogen. Bacteriile fototrofe: A. E. sursa de carbonaţi. numai chemotrofe. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. sursa de energie. acizi nucleici) preluate din mediu.

au energie furnizată de la sursa de carbon. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . D. E. disponibile cu greu . E. chemoheterotrofe . B. fototrofe . D. au energia furnizată de lumină . autotrofe. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. utiliează carbonul din substanțe anorganice. Sunt bacterii parazite. care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. B. C. fotoautotrofe. glucide). E. chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . ele găsesc substanțe nutritive simple. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . chimioorganotrofe. C. fotoheterotrofe. Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. E. pot fi : A. D. sunt cele : A. Bacteriile heterotrofe : A. B. autotrofe şi heterotrofe . C. Bacteriile chemoheterotrofe: A. chemotrofe şi fototrofe. B. În mediul de viață reprezentat de organismul uman.32. 36. fotoautotrofe şi chemotrofe . autotrofe. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. 37. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. D. E. heterotrofe. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . chemoautotrofe şi heterotrofe. C. D. 33. autotrofe . În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. heterotrofe . B. au ca sursă de carbon CO2 . C. B. disponibile. 34. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . 35. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. fototrofe. 51 . ele găsesc substanţe nutritive omplexe.

42. D. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. care difuzează lent. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. cu ajutorul unor sisteme de transport. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. patogene. E. 38. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. C. E. D. saprofite. pH-ul. oxigenul. 39. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. Alte substanţe sunt molecule mari. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. fiind nevoie de o sursă exterioară. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . cu consum energetic. următoarele afirmații sunt adevărate. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. B. cu excepţia: A. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. B. 52 . C. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. D. temperatura. cu excepția : A. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. E. E. Oxigenul şi hidrogenul molecular. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare. E. folosesc respiraţia oxibiotică. D. C. D. B. gram pozitive şi gram negative. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. Doar apa. forma universală de rezervă a energiei . 41.C. B. cu excepția: A. Apa. În ceea ce priveşte factorii organici. C. anaerobe şi aerobe. care difuzează liber prin membrana celulară. care difuzează liber prin membrana celulară. saprofite condiţionat patogene. osmolaritatea. B. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). se dezvoltă numai în medii cu oxigen. bacteriile pot fi: A. Apa şi hidrogenul. 40.

Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. B. se scrie O2-. C. D. 47. toxic. numai superoxid dismutază. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium. C. este toxic pentru celule. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. 43. 48. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor. B. D. trebuie neutralizat. 45. E. C. Oxigenul le este toxic. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. E. 46. D. optimă – sub care bacteriile se divid lent. B. următoarea afirmație este falsă: A. numai catalază. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. exemple sunt Brucella spp. “fură” electroni. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). E. dar posedă superoxid dismutază. B. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. E. C. putând fi: A. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. B. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus. B. bacteriile se clasifică în: A. catalază şi SOD. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. doar SOD. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. D. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. E. D. D. D. C. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. 53 . Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. În funcție de temperatura optimă. E.C. C. 44. Neisseria spp. catalază şi superoxid dismutază. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. nu toate organismele produc superoxid. În ceea ce priveşte superoxidul.

5.7-7. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1). este unicelular. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ). mezofile. xantofile.4. streptococii. D. E. este restricţionat genetic. anabolismul şi catabolismul. Alcalină. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. termofile. C. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC. 49. 52. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. C.2-7. are o mare rigiditate. stocată în ATP. 8. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A. este teleonomic. B. 54. 54 .2). 7. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. E.2. E. gonococii. nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. D. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9. stafilococii. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. D. Acidă. 6. ce au loc cu consum de energie. C. 50. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). poartă numele de catabolism. meningogocii. psihrofile. lipide. 53.2-6. B. pneumococii.4. Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. B.5).E. Alcalină. C. criofile. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide. B.5-6. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A.1-8. B. B. E. D. 6. D. Acidă.6. C. proteine) cu eliberare de energie. Acidă. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție. Cele două laturi ale metabolismului. D. 51. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A. C. poartă numele de catabolism. E. este necompartimentat.

fermentația şi respirația anaerobă. D. C. D. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. ce au loc cu consum de energie. E. D. Glicoliza. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. şuntul pentozo-fosfaților. şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. 56. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. poartă numele de anabolism. C. următoarea afirmație este falsă: A. Ciclul Embden-Meyerhof. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. C. 57. Șuntul pentozo-fosfațulor. şi anume: A. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. B. intervin transportatorii de electroni. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. Ciclul acizilor dicarboxilici. 58. E. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. glicoliza. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). B. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. B. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor.E. D. În catabolizarea glucozei. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. calea de sinteză aerobă a glucozei. C. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice. alfa-oxidarea acizilor graşi. În ceea ce priveşte ciclul celular. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. bacteriile folosesc trei căi principale. 55. Glicoliza. NADP). glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. 55 . sau pot fi transportatori liberi (NAD. E. ciclul acizilor dicarboxilici. calea de degradare aerobă a glucozei. următoarea afirmație este neadevărată: A. C. B. E. glicoliza. B.

D. metabolismul. deci să-şi înjumătățească numărul. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). rata diviziunilor începe să crească. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. E. cu excepția: A. 64. mobilitatea. iar numărul lor creşte logaritmic. B. B. 60. C. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară.faza în care celulele se divid în mod constant. faza de declin . La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. C. enzimele gazdei.D. E. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. D. E. Faza exponențială (Iag). C. factorii de apărare celulară şi umorală. B. D. nefiind influențată de factori ca: A. faza de latență . timpul de generație este de 20 min – 3 h. Faza staționară (Iag). nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. modificării pH. C. timpul de generație este de 20 de ore. Faza de declin. B. timpul de generație este de 20 de ore. D. D. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. reacțiile biochimice. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. E. acumulării de metaboliți toxici. C. se numeşte timp de generație. din cauza scăderii concentrației oxigenului. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). iar numărul lor creşte logaritmic. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. 62. 65. 61. 63. faza de latență – când. statusul nutrițional al pacientului. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. forma şi caracteristicile structurale. Faza de declin (log).faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. pH-ul mediului. Faza de latență (log). E. E. Gena poate fi: 56 .

57 . B. o pentoză (proteină). o hexoză. D. B. A. Nucleotidele au în compoziția lor: A. B. Bazele purinice sunt: A.A. B. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. T. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide. gruparea tio. C. citozina cu timina. 71. C. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. 66. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. care este produsul unei gene E. 69. D. Următoarea afirmație este adevărată: A. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. G. E. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. C. 70. T. B. adenina cu guanina. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. A. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. D. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. A. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. o bază azotată. următoarea afirmație este adevărată: A. C. E. E. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. gruparea fosfit. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. 68. D. C. CODONUL STOP. C. ADN ribozomal şi ADN de transfer. E. următoarea afirmație este falsă: A. timina cu citozina. citozina cu adenina. trei baze azotate formează un codon. C. între cele două baze azotate. C. C. G. D. ex CODONUL START. pentru sinteza ARN de transfer. B. adenina cu timina. Bazele azotate se împerechează specific: A. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. 67. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. E. D.

C. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN. D. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. D. ARNt – codifică pentru proteine. B. D. ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. D. B. B. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. iar la ADN dezoxiriboza. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. Care asociere este corectă? A. acestea nu pot fi: A. zaharul este dezoxiriboza. plasmidele R. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. La ARN. zaharul este riboza. plasmidele M. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. factorii Col. 73. 58 . ARNr – implicat în sinteza proteinelor. E. 76. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. 74. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. E. C. iar la ADN riboza. B. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. următoarea afirmație este falsă: A. E. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. următoarea afirmație este adevărată: A. E. 75. maşinăria celulară a sintezei proteice. C. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă. maşinăria celulară a sintezei proteice. B. E. D. C. ARN este bicatenar. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. factorul F. La ARN. D. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T.B. formând o proteină la nivelul ribozomilor. C. Cu privire la replicarea ADN. iar ADN monocatenar. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. 72. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. denumită şi “traducere”. C. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi. E. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice.

de asemenea cu modificarea codonilor. Necesită ADN polimerază. E. inserții de ADN mitocondrial. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine.o genă specificădrept tipar 78. E. C. B. D. Codonii stop sunt UGA. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. oprind sinteza de proteine funcționale. care cuprinde informaţia pentru o proteină. C. Codonii stop sunt UAA. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. UAG şi AUG. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. D. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. C. C. AGU şi UAA. Cu privire la codonii start şi stop. 80. C. inserții de baze. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. C. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. E. D. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. 82. UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). Necesită o sursă de nucleotide ARN. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. 81. Codonul start este UAA. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. cu modificarea codonilor). 59 . Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A.77. D. 79. D. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. E. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. UAG. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. B. B. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. B. B. UAA. modificări de temperatură. E. B. Mutația se poate datora unei: A. urmatoarea afirmație este adevărată: A.

se realizează contactul dintre cele două. sunt fragmente de ARN B. Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R).(piliata) se apropie. codifica colicine 2. B. când aceştia infectează alte bacterii. prin intermediul pililor. C. E. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. D. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D. respectiv să devină plasmidă a acesteia. Conjugarea: A. D. Transpozonii: A. Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. C. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. B. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. 84. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. E. E. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. achiziționează noi gene. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. sau. în special pneumococii. 83. şi. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . În timpul replicării fagilor în bacterie.D. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. COMPLEMENT MULTIPLU 1.

E. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. 6. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. Pot fi induse C. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. 7. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. 61 . Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. Frecvenţa transformării este scăzută C. Frecvenţat transformării este crescută D. Pot fi punctiforme B. 8. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Au loc prin recombinare genetică E. Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. Are loc în doua etape B. Implică pilii sexuali E. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. 5. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. D. Este semiconservativă B. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A. E. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A.

14. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B. Codonul start este AUG B. UGA. Codonii cu sens codifică aminoacizii C. Codonii non-sens sunt UUA. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C. Un codon este un set de trei nucleotide E.C. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. AUG E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. D. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A. UGA D. ARN-ul de transfer conţine codonii D. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. UAG. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. Există 64 de codoni cu sens B. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 . Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. Codonii non-sens sunt UAA. Codonul start este UUA C. ARN -ul mesager conţine anti codonii C. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E.

Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. 16. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. C. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. B. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A.15. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. 19. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni. ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C.

21. Diviziunea bacteriană: A. substanțe necesare pentru metabolismul celular. 24. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. energie. lipide. astfel încât: A. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. sulfat. B. are ca etapă separarea celulelor fiice.B. nu are ca etapă formarea septului de diviziune. apă. carbonat. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. D. este o diviziunea binară. D. bacteriile au nevoie de: A. C. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. D. D. C. C. 23. E. 64 . Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. E. B. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C. B. E. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. este o diviziune simplă. 25. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. E. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu.

sursa de energie. D. B. D. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. Bacteriile chemotrofe: A. compuşi organici. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. C. bacterii fotoautotrofe. D. utilizează carbonul din substanțe organice. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. sursa de apă. bacterii heterotrofe. 29. pot fi heterotrofe. C. D. 31. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. B. B. E. utilizează carbonul din substanțe organice. B. E. E. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. E. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. bacterii chemotrofe. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. carbonul. 28. E. oxigenul. bacterii chemoheterotrofe. fototrofe. sursa de azot. 65 . C. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. B. În ceea ce priveşte sursa de energie. E. autotrofe. sursa de substanțe anorganice. chimioorganotrofe. B. Alegeți asocierile corecte: A. azotul. bacterii fotoheterotrofe – lumină. 32. 27. pot fi chimiolitotrofe. bacteriile pot fi: A.26. C. sulful. C. bacterii autotrofe. hidrogenul. Bacteriile autotrofe: A. chemotrofe. D. 30. D. heterotrofe. B. sursa de carbon. C.

Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. care sunt degradați prin: A. Zn. C. C. fermentare (în prezența O2). fermentare (în absența O2). disponibile. Bacteriile cu importanță clinică: A. 66 . E. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. Fe. Unele substanțe sunt molecule mari. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. E. 34. CO2. B. E. Ar. care difuzează rapid. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. reducere. Urme de Cu. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu. oxidare. P B. Mg. 36. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. D. D. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. disponibile. oxidare.C. Co. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. ele găsesc substanţe nutritive complexe. C. E. CO2. bacterii chemoheterotrofe . bacterii chemoautotrofe – lumină. 37. neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. ele găsesc substanţe nutritive complexe. 35. 33. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. D. În ceea ce priveşte bacteriile. E. D. B. D. Mn. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. C.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. B. cu excepția: A. sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie.

bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. Alegeți asocierile corecte: A. bacterii strict aerobe. D. putând fi: A. B. D. D. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. 41. fără consum energetic. C. B. optimă. C. minimă. mezofile. D. cu ajutorul unor sisteme de transport. dar oxigenul nu le este toxic. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. bacterii aerobe – facultativ anaerobe. 67 . psihrofilă. În funcție de temperatura optimă. C. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. E. psihrofile. care difuzează lent. care difuzează lent. C. 42. bacterii microaerofile. criofile. B. higrofile. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. E. bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică. care difuzează liber prin membrana celulară. D. bacterii anaerobe-aerotolerante. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. Alegeți asocierile corecte: A. E.B. B. B. maximă. acestea pot fi: A. D. Unele substanțe sunt molecule mari. E. bacteriile se clasifică în: A. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om. 38. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. E. 40. C. termofilă. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC. 39. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. Unele sunt molecule mici. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. C. xantofile. E. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie. bacterii strict anaerobe.

20 de minute. sunt cele mezofile. C. E. 46. B. are o mare rigiditate. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A.4. proteine) cu eliberare de energie. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus). lipide. C. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule.2-8. D. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. au o temperatură optimă de creştere la 40oC. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). E. sunt cele criofile. bacteriile halotolerante sunt streptococii. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. B. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. E. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu. B. 44. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. stocată în ATP. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. B. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. E. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A.7. E. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. D. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie. stocată în ATP. pH-ul optim pentru bacterii este de 8. D. 47. poartă numele de anabolism.43. proteine) cu eliberare de energie. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. poartă numele de catabolism. B. D. este restricţionat genetic. 68 . se poate spune că: A. este teleonomic. este pluricelular. C. teleonomic . C. Coli are un timp de diviziune de aprox. lipide. C. B. 48. 45. C. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. au o temperatură optimă de creştere la 22oC. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism.5-6. D.

ciclul acizilor dicarboxilici. anabolismul şi catabolismul. 51. D. D. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. lipide. B. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A. Beta-oxidarea acizilor graşi. C. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. 54. 49. glicoliza. Cele două laturi ale metabolismului. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. are ca etapă glicoliza. 53. substanţe anorganice. Ciclul Embden-Meyerhof. D. Ciclul acizilor monocarboxilici. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice. aminoacizi. glucide. bacteriile folosesc următoarele căi: A. cu ajutorul luminii. Anabolismul bacterian: A. E. cât şi la eucariote. C. E. energie. şuntul pentozo-fosfaţilor. amono-oxidarea acizilor graşi. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2. Glicoliza. este calea cea mai importantă.D. glicogeneza. 69 . trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. Şuntul pentozo-fosfaţilor. B. B. atât la procariote. 50. respirația anaerobă. B. E. este calea finală a metabolismului glucidic. 52. În catabolizarea glucozei. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. C. are ca şi produs final piruvatul. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. B. E. D. C. fermentația. B. D. E. C. C. E.

următoarele afirmații sunt adevărate: A. C. B. 59. până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. 58. E. faza exponențială (Iag). complement). D. C. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. D. respirația (oxibiotică). Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. se referă la înjumătățirea numărului de celule. factorii de apărare celulară (protează. pH-ul mediului. în această fază. fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor.D. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. faza de latență – celulele. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. faza staționară (log). B. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. C. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. iar numărul creşte logaritmic. prin sciziparitate. B. C. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. D. timpul de generație este de 20 min – 3 h. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). faza de latență (Iag). faza staționară. acumulării de metaboliți toxici. D. statusul nutrițional al pacientului. C. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. se referă la creşterea numărului de celule. E. rata diviziunilor începe să scadă. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. la bacteriile cu diviziune lentă. 57. au toate caracterele morfologice. faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. 55. faza de declin. E. hialuronidază). 70 . modificării pH. fiind influențată de factori ca: A. B. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. timpul de generație este de 20 h. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. 56. sunt tinere. enzimele gazdei (Ig. biochimice şi antigenice specifice. E. cu acumularea de produşi toxici. E. E. umiditatea. B. D. procese de oxido-reducere.

conține în jur de 3000-4000 de gene. metabolismul. C. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. Cu excepția virusurilor ARN. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. D. acestea incluzând: A. niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. C. are molecula de ADN circulară. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. C. ADN-ul celular bacterian: A. B. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului. C. D. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt. are ca baze purinice: A. are ca baze pirimidinice: C. E. mobilitatea. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. E. E. D. Cromozomul bacterian: A. 63. C. 65.60. B. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. B. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. C. D. E. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. 61. 62. 71 . are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat. dublu helicoidală. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. D.T. B. Alegeți asociațiile corecte: A. ADN bacterian: A. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. B. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. are bazele azotate purinice sau pirimidinice. G. este reprezentat de o moleculă de ARN. doarece codul genetic este unic în lumea vie. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. reacțiile chimice. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. D. lipsa de interacțiune cu alte organisme. E. care este unitatea stucturală a genei. 64. morfologia. în timp foarte scurt. B. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună.

Adenina se împerechează cu citozina. ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat.E. E. Bazele se împerechează specific. B. este triplu catenară. D. ADN mitocondrial. UAG. C. în ciuda instabilității. se poate şti structura lanţului complementar. C. Structura ADN: A. D. Lanțurile de ADN sunt complementare. Fenotipul este o colecţie de proteine. D. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. În termeni moleculari. are bazele cu structură identică. are lanţuri antiparalele de nucleotide. Guanina se împerechează cu timina. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. dacă se cunoaşte structura unui lanţ.3’. 71. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. E. D. 67. B. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. D. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. fenotipul este o colecţie de gene. 69. ADN cromozomal. UGA. 72 . ADN-ul bacterian conţine: A. dar nu proprietăţile respective. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. C. E. B. C. E. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. succesiune de codoni reprezintă codul genetic. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. 66. 68. B. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. C. codonii stop sunt UAA. Datorită complementarităţii bazelor. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. B. 70. Alegeţi afirmaţiile false: A. conţine o grupare fosfit. E. B.

Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă. Replicarea ADN-ului este semiconservativă. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. ADN extracromozomal. C. Pot exista în epizomi. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. E. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. B. este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. 76. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. B. C. B. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă. B. E. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. 73. ADN plasmidic. 72. 74. E. D. Pot exista integrate în cromozomul bacterian. ADN ARNm generală a geneticii moleculare). are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. D. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. B.C. se consideră că formează mai mulți cromozomi. transcripţie translaţie D. citozina şi uracilul. C. are ca baze azotate: adenina. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. D. C. proteine (schema reprezintă legea 73 . ADN de transfer. D. Factorul F – de fertilitate. este dublu catenar. E. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice. 75. guanina. C. D. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. superhelicoidal. E. ADN cromozomial bacterian: A. Plasmidele: A. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară.

semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. numit sense codon. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A. AUU. Mutația spontană. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A.o genă specificădrept tipar. C. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. Codonii NON sense sunt: A. D. E. Mutația indusă de factori chimici. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). B. 82. E. E. D. D. B. Alegeți răspunsurile corecte: A. STOP codon din ARNm. UAA. 79. C. B. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide.ADN dictează A-ARNm. numită anticodon. care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. E. ARNm – conține 3 baze. ARNr – conține un codon. Mutația se poate datora unei: 74 . Transferul de material genetic extracelular. D. ARNt – conține anticodonul. Mutația indusă de factori fizici. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm. Un codon special. Iniţial. B. 80. UAG. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. 77. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. E. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină. Transferul de material intracelular. T. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. D. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. AUG. C. ARNr – conține ribozomul 50 S. UGA. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă.E. C. 78. ARN este monocatenar. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. C. 81.

guler. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. E. E. Transformare. 75 . Inserții de baze. ARN şi coadă. C. Sunt bacterii ale virusurilor. Bacteriofagii: A. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. Ciclul litic . B. C. B. 85. E. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă. Deleții (sintetizarea de mai multe baze). Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. 83. Substituția de baze . Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. unde va iniția un ciclu litic. Rotație. 86. D. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. B. 87. Prezintă o coadă. C. C. Conjugare.tranziție sau transversie. D. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. D. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. Translație. E. Substituția de baze. oprind sinteza de proteine funcționale. Ciclul lizogen . gât. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale. Transferul genetic la bacterii se face prin: A. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT. E. teacă. fără modificarea codonilor. B. C. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. B.A. C. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. 84. Transducție. Ciclul litic . Sunt formați din cap. fără modificarea codonilor). Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. D. D.

ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. B. 88. C. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). D. B. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. E. E. D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. C. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. Frecvența transformărilor este scăzută. În timpul replicării fagilor în bacterie. Ciclul lizogen . Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. C. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. 76 .D. 89. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. 90. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Ciclul litic . fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante.bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. B. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. E. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. E. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. D. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian.

Streptococcus pyogenes B. Streptococcus viridans D. este patogenă C. sunt termolabile E. pot produce şoc endotoxic B. Shigella D. Flora saprofită: A. sunt de natură polizaharidică C. Staphylococcus aureus B. infecţia bacteriană. se găseşte în sânge 4. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. exo. Virulenţa (colonizare. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B. Flora saprofită şi rolul benefic. produc leucocitoză D. Patologie. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. Difteromorfi C. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. acţionează numai pe vase E. sunt de natură proteică C. Salmonella tiphy C. Escherichia coli enteropatogen 77 . Proteus E. multiplicare şi invazivitate. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. Streptococcus pyogenes E. Streptococcus pneumoniae 5. Patogenitate bacteriană.Tematica 3. au capacitate nocivă redusă D.şi endotoxine) Complement simplu 1. se găseşte în articulaţii E.

pneumococi. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. 7. numai de efectorii imunităţii umorale 9. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E.6. C. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. E. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. Shigella flexneri D. B. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere. streptococi beta hemolitici D. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. C. După naştere E. D. Salmonella paratiphy C. Vibrio cholerae 10. D. În ceea ce priveşte flora comensală. Klebsiella pneumoniae E. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. 78 . Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. B. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. streptococi. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. lactobacili. Bifaţi răspunsul corect: A. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome. 11. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. enterococi C. Salmonella tiphy B.

E. 17. E. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). Bacteroides. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. E. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal. C. D. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. D. C. corynebacterii. C.E. Neisserii saprofite. Lactobacili. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. D. B.coli. Stomac. B. D. Staphylococcus epidermidis. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. C. C. E. 16. D. C. Corynebacterii. Proteus. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. Lichid articular. Bifidobacterium. Bacteroides. Haemophilus influenzae. Neisseria meningitidis. Bilă. E. normal sterile nereprezentate de: A. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. B. Urină. E. B. 79 . Intestin gros. Fusobacterium. 14. 15.coli. Staphylococcus aureus. Streptococcus pneumoniae. Bifidobacterium. B. E. 12. B. Enterobacter. Klebsiella. Coci anaerobi. 13. Streptococi viridans. D. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A.

Capacitatea de a forma lipide. boală constant prezentă în populaţie. apare ocazional. 22. Cili. D. Varicelă. 23. C. 19. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. 21. Propionibacterium acnes. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. Glicocalixul la streptococi. B. C. Endemică. Coci anaerobi. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. C. Virulenţa este determinată de următoarele. D. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. C. Enzime. Tuberculoză. Sporadică. Invazivitatea.E. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. E. B. E. Herpes. Capacitatea de a elabora toxine. B. Pili. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. E. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. C. E. Staphylococcus epidermidis. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. C. D. E. D. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Tetanos. D. D. 18. Fimbrii la enterobacterii. E. Factorii de colonizare. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. Coliformi. 20. Corynebacterii. B. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. B. mai puţin: A. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. Febră tifoidă. B. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. 80 . aduc beneficii.

Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. C. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice. C. C. 25. B. Au structura glucidică. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. E. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. D. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. D. împiedicând fagocitoza. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. E. Există trei grupe de exotoxine. Sunt termostabile.24. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. uneori nervoasă. E. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. B. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. 81 . Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. B. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. C. Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). D. 26. Sunt difuzibile pe cale limfatică. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. D. B. B. Sunt termolabile. E. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. E. C. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive. D. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). producând efecte la distanţă de locul producerii lor. 27. 28. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Toate produc aceleaşi semne şi simptome. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii.

Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A. Ireversibil. E. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Au structura lipopolizaharidică E. streptococi. Prezintă antigenicitate scăzută 3. B. Hialuronidaza. odată legate de substrat C. C. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. Sunt de natură proteică B. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. Nespecific B. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A.29. ce favorizează răspândirea infecţiei. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . Clostridium perfringens. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. Leucocidinele. produsă de streptococi. D. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. produse de stafilococi. pot fi produse de stafilococi. Sunt termostabile E. Complement multiplu 1. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). dizolvă acidul hialuronic. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. Exotoxinele bacteriene: A. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Se pot transforma în vaccinuri 2. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A. Pot fi transformate în anatoxine D. Au efecte locale 4. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C.

Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Produc leucopenie. B. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7. D. modul în care se dezvoltă o boală. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. 11. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. D. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Se pot transforma in vaccinuri 9. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D. 10. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. După naştere E. Sunt termostabile C.D. E. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. D. Patogeneza. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. 83 . B. Sunt termolabile.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. C. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. C. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. Cauza sau etiologia unei boli. Patologia se ocupă cu: A. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. B. C. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. Prezintă antigenicitate crescută D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. mai ales prin neutropenie E. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. E. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. Sunt de natură proteică B. Efectele bolii asupra organismului. fiind distruse la 60 grade Celsius C. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. Au structură lipopolizaharidică B.

Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. pleural. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. 12. C. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). urină etc. normal sterile reprezentate de: organele interne. 84 . substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. D. B. reprezentând un mijloc de apărare a organismului. sânge. D.). După naştere E. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. B. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. E. 15. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. bilă. articular. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). Care din următoarele eunţuri sunt false? A. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). C. 14. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. C. C. 13. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă. B. D. articulaţii. E. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A.E. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. B. E. E. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea. lichid peritoneal. LCR. urină. lichid cefalo-rahidian LCR. Vibrio cholerae etc). După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. D.

E. 19. Haemophilus influenzae. 85 . C. În fosele nazale se găseşte: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. B. D. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. În orofaringe există: A. Staphylococcus aureus. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. B. E. Streptococcus faecalis. E.coli. D. D. Bacteroides. Staphylococcus epidermidis. E. Streptococcus pneumoniae. 17. E. B. E. Staphylococcus aureus. D. Klebsiella. 21. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. C. Streptococcus pneumoniae. Bacterii anaerobe: E. Corynebacterii. B. 20. Streptococcus pyogenes. Bacterii anaerobe: Bacteroides. ileonul superior au o floră redusă. Bacterii anaerobe: Citrobacter. Duodenul. Lactobacili. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. C. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale.16. coci anaerobi. Staphylococcus aureus. Enterobacter. În orofaringe există: A. Neisserii saprofite. 18. B. D. Corynebacterii. C. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. jejunul. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. D. Streptococi viridans. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. B. Bacterii anaerobe: Proteus. C. C. Bifidobacterium. Staphylococcus epidermidis.

La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. E. 25. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală. B. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. Streptococcus faecalis. E. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. Fusobacterium. C. C. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală. Care din următoarele variante sunt adevărate? A. corynebacterii.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe.8 4.22. 23. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. E.coli. Bacterii aerobe: Enterobacter. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Proteus. 26. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. C. Coci anaerobi. D. D. Propionibacterium acnes. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. B. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. coci anaerobi. Substanţele antimicrobiene: lizozim. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A. D. Are o floră bacteriană rezidentă. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. E. B. Bacterii aerobe: E. deci un pH vaginal acid (3. Bacterii aerobe: Klebsiella. lactoferină. 24. D. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale. D. C. E. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. B. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. B. 27. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric. 86 . Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus. Bacterii aerobe: Bacteroides. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane. Citrobacter. B. C.

Intestinul gros conţine bacterii ca: E. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene. C. C. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. 28. B. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. Corynebacterii. Corynebacterii. C. Coliformi. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. 31. B. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. 30. E. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale. D. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. B. E. Propionibacterium acnes. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. D. E. C. nu aduc beneficii. 29. D. C. 32. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. E. Corynebacterii. inhibând creşterea levurilor. D. Staphylococcus epidermidis. D.C. Staphylococcus epidermidis. Staphylococcus epidermidis. Coliformi. Propionibacterium acnes. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. B. spălarea intravaginală excesivă. 87 . Staphylococcus aureus. B. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B. E. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Streptococcus faecalis. D. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A.

În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. B.E. Epidemică. B. apare frecvent (febra tifoidă în Europa. E. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. greaţă). E. USA).induraţie). leziuni poate produce infecţii urinare. Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. B. Sporadică. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. Endemică. tuberculoză. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes. greaţă). E. rubeolă). Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. D. Bolile infecţioase pot fi: A. Acesta poartă numele de sindrom. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. În anumite condiţii un microorganism ca E . B. D. apare ocazional (febra tifoidă în Europa. B. rujeolă. D. USA). 36. E. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A. varicelă). E. Dacă E. febră. C. C. Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere. plămâni. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios).coli poate deveni patogen. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. 33. Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă. Sporadică. D. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). 34. C. 35. 88 . coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară. 37. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. C. boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). pulmonare sau abcese. D. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta.induraţie). C. febră.

Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. 40. 38. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative. E. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. D. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. factorii de colonizare. D. 42. Aceasta este determinată de: A. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. D. invazivitatea. B. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene.E. C. împiedicând fagocitoza. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. C. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. B. B. E. 39. 41. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. E. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. C. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. capacitatea de a prelua vitamine. B. capacitatea de a elabora toxine. se produce distrugerea prin fagocitoză. 89 . enzime. D. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine. C. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. E.

streptococi. D. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. C. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. Leucocidinele. produse de stafilococi. E. 90 . Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. C. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. Sunt difuzibile pe cale sanguină. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. B. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). Clostridium tetani. C. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. D. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. E. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). D. B. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Corynebacterium diphteriae. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). D. streptococi. numită lipidul A este endotoxină. pot fi produse de stafilococi. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. 43. Există patru grupe de exotoxine. B. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. E. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). produse de stafilococi. hemoragie viscerală. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. slăbiciune generală. Leucocidinele. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. şoc toxicoseptic.B. E. C. 46. 44. uneori nervoasă. nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). stafilococul auriu. C. pot fi produse de stafilococi. D. B. 45. hipotensiune. Când exotoxinele sunt activate prin căldură. Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A. formaldehidă.

un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. D. B. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. pot fi produse de stafilococi. favorizeaza extinderea gangrenei gazoase.dar nu şi de streptococi. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Hialuronidaza. E. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. E. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. ce favorizează răspândirea infecţiei. C. produsă de stafilococi. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. dizolvă acidul hialuronic. Coagulazele sunt produse de stafilococi. B. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. 91 . C. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. D. 48. Coagulazele sunt produse de stafilococi. 47.E. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză.

organele limfoide centrale B. vaccinuri complete sau corpusculare D. sistemul imun 4. Fagocitoza: A. organele limfoide periferice D. tegumentul E. sistemul imun C. vii atenuate B. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. anti-Haemophylus E. toate răspunsurile sunt corecte 5. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. vaccinurile produc răspuns imun B. implică limfocitele C. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. Vaccinurile pot fi: A. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). mucoasele C. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1.DiTePer 92 . sistemul complement E. Mecanismele specifice cuprind: A. răspunsul imun umoral 2. este efecuată de hematii E. lizozimul D. pielea B. Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. este un mecansim specific de apărare B. vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. vaccinuri indispensabile sunt: BCG. anatoxine C. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal.

8. Properdina se găseşte în plasmă. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. E. E. ser. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. B. sunt contraindicate la gravide D. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. fum de ţigară.6. B. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. Rasa: unoeri poate fi un factor. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. B. 93 . se administrează în doză unică B. B. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. Vaccinurile vii atenuate: A. Lizozimul se găseşte în plasmă. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. predispune la infecţii. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. de exemplu antraxul la zootehnişti. 10. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. Toate răspunsurile sunt corecte 7. Sexul:neimportant. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. lacrimi. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. D. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). salivă. D. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. D. D. 9. E. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. după administrare se obţine un răspuns imun durabil C. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. lacrimi. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. secreţii nazale. C. sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. transpiraţie şi urină. 11. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. de unde bacteriile pot fi eliminate. E. B. C. granulaţiile leucocitelor. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. C. C. secreţii nazale.

tumefiere. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. C. C. Fibronectina glicoproteină din plasmă. C. C. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. 16. Circulante: eozinofile. B. durere. are rol în opsonizare. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. D. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. B. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. E. 14. în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . B. mediatorul durerii. D. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. B. E. Fixe: macrofage. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. 12. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). E. C. Circulante: monocite. paraziţi şi tumori. prostaglandine. Circulante: macrofage. Circulante: neutrofile. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. 94 . Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. căldura. impotenţă funcţională. E. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. Fagocitoza. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. Vasodilataţie capilară. Creşterea fluxului sanguin.C. leukotriene. 15. Celulele fagocitare nu pot fi: A. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A. D. B. 13. Chemotaxia este nu un factor chemotactic. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. D. D. bacterii. E.

Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi.D. Rol în liza bacteriană. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Lactoferine. prin anticorpi materni. C. E. D. Imunitate naturală pasivă. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. 95 . Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. 21. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Neutralizează toxine bacteriene. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Ficat. D. Nu au specificitate pentru un anumit virus. B. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. Timus. D. Măduvă osoasă. C. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. E. Proteaze. C. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. 18. B. E. C. Plăci Peyer. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. Nucleaze. 20. D. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. E. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. Funcţie virală directă. 22. B. C. Mieloperoxidază. Au rol în imunitatea naturală. transmisă transplacentar. B. 17. Inelul Waldeyer. E. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Lipaze. B. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. D.Granulele lizozomale mici. 19. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. E. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A. B. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A.

D. Vaccinul antitifoidic. B. Vaccinul antiamaril. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A. vaccinul anti-haemophylus. antitifoidic. Vaccinul antileptospirotic. Vaccinul antipertussis. 24. E. C. Vaccinuri complete sau corpusculare. E. Vaccinuri indispensabile. Imunitate durabilă. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. vaccinul antipneumococic. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. B. D. Vaccinul antivaricelos. 26. antipoliomielitic oral şi injectabil. vaccinul antirabic. toată viaţa). C. Vaccinul antiholeric. 23. E. D. bătrâni). Vaccinul antihaemophilus (Hib). C. C. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. antifebra Q. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. Vaccinul antirubeolic. Vaccinuri folosite ocazional. Vaccinuri facultative. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A.. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A. Imunitate artificială activă prin vaccinare. 96 . E. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril.C. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. etc. D. luni). B. B. E. D. Di-Te-Per. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. care nu sunt obligatorii: BCG. 25. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani.

eozinofilelor. Complementul B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A. Properdina C.Complement multiplu 1. Răspunsul imun umoral D. monocitelor C. Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. Răspunsul imun celular E. Interferonii 4. Activarea limfocitului B D. Lactoferina 6. Este format din organe limfoide centrale D. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor. Plasmocitele B. Mecanisme de apărare specifică includ: A. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. Transferina B. Limfocitele E. Are ca principale celule limfocitele E. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. Lizozimul 2. Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Anti-haemophilus 97 . Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A. Proteinele de fază acută C. pasivă prin trecerea prin boală 7. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. Celulele natural ucigaşe NK D. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. naturală activă prin trecerea prin boală B. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B. naturala pasivă transmisă transplacentar D. Flora saprofită C. artificială pasivă prin vaccinare C.

o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. este un complex de 20 substanţe proteice B. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. nu sunt contraindicate la gravide 10. B. D. C. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. imunitatea obţinută nu este durabilă E.B. D. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. se administrează în doze multiple C. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. componentele acestuia se activează în cascadă C. E. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. B. 98 . săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8. Sistemul complement A. 13. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. toxoizii nu au actiune specifica E. Sexul: deseori important. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. E. Care afirmaţii sunt adevărate? A. în special legat de riscul profesional. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. activarea e declansata de complexe imune D. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B. este un mecanism nespecific de apărare C. C. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. se mai numesc anatoxine B. activarea e declansata de bacterii E. Aglomerările. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic.

D. C. E. Enzimele salivare. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. D. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. D. Stranut. lizozimului. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. E.C. 99 . stachinoza. 18. Proteine de tipul complementului. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. radioterapie. Rasa: unoeri poate fi un factor. Perii nazali. de unde bacteriile pot fi eliminate. 15. C. bazofile. B. Tuse. E. corticosteroizi. B. E. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A. C. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. E. interferonului. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. B. C. 16. de exemplu antraxul la zootehnişti. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. Enzimele degradative. B. B. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). 14. Diaree. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Glucide de tipul solatrioza. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). Macrofagele alveolare. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte. Limfocite alveolare. Vomă. eozonofile. D. D. fum de ţigară. Macrofagele de la nivelul intestinului gros. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. C. D. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. 17. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. rafinoza.

împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. Secreţii nazale. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. C. E. colonului. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. E. C. 19. Flora saprofită de la nivelul tegumentului. E. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii.E. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. C. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. nazofaringelui. B. B. B. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. C. E. B. Lactoferina este o glicoproteină în: A. Urină. D. Urină. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. D. C. vaginului. 100 . B. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Secreţii nazale. D. Transferina leagă fierul. 21. Se găseşte în plasmă. 23. D. Transpiraţie. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. Salivă. Micţiune. Lizozimul se găseşte în: A. Lacrimi. Lacrimi. 22.

levuri. bacterii. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. 29. Nu reacţionează cu complementul. properdina. splină. nucleaze şi lipaze. Lactoferine. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. Granule lizozomale mari. Prezintă activitate antivirală. E. C. C. proteaze. reprezintă 85%. macrofagele. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide. Rol în opsonizare. C. C. B. E. 25. E. B. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). D. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. paraziţi. Granule lizozomale mici. D. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. D. 26. 101 . Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. lizozim. 27.D. B. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. B. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. B. bacterii. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. E. Reacţionează cu complementul . Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. Sunt glicolipide numiţi şi citokine. 28. endotoxine bacteriene. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. Ser. Se activează în cascadă. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. Granulaţiile leucocitelor. Nu prezintă activitate antifungică. E. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. macrofage. C. E. D. 24. D. Rol în interacţiunea dintre celule . paraziţi şi tumori. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. reprezintă 15%.

B. D. Mieloperoxidază. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. Au specificitate pentru un anumit virus. 32.B. D. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. Lipaze. Nu produc H2O2. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. C. C. 35. C. Sunt limfocite mici cu granulaţii. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. M. Celule imune: limfocite B. D. D. D. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. plăci Peyer. D. E. B. E. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). E. Funcţie antivirală indirectă. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). B. 34. 30. 102 . Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. E. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. Proteaze. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. C. E. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. B. Sunt 5 clase de anticorpi: G. Au rol în imunitatea naturală. Nu produc superoxid. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A. 31. C. B. Sistemul imun este format din: A. A. Celule imune: limfocite T. Nu poseda mieloperoxidază. C. Produc superoxid. B. Neutralizează viruşi. 33. D. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. Au rol în liza bacteriană. E. Nu pot produce ion hipoclorit. E. Nucleaze.

Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper. E. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. D. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. B. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. 39. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . E. va fi prezent un răspuns anamnestic. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. D. răspunsul imun se va instala mai rapid. C. E. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. 41. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. 38. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. bruceloza. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. răspunsul imun va fi mai intens. E. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. D. transmisă transplacentar. Limfocitele T helper: A. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. C. C. prin anticorpi materni. D. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. D. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. 36. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. 37. E. B citotoxice. B supresoare. C. B. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A.C. Imunitate durabilă. toată viaţa). Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice. B. E. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. C. B. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. D. Imunitate naturală pasivă. 40. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. virusuri. B.

cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. Imunitatea obţinută este durabilă.A. D. C. D. polizaharide conjugate cu proteine. Acestea nu se multiplică în organismul uman. B. Vaccinul anti-hepatită B. Vaccinul antipertussis. Vaccinul antitifoidic. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). C. Sunt lipsite complet de putere patogenică. Acestea nu se multiplică în organismul uman. D. Vaccinul antirubeolic. E. B. Simptomatologia clinică este foarte redusă. 44. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). E. 47. Acestea nu mimează infecţia naturală. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. 104 . Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. D. 43. C. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. B. C. B. Vaccinul antiamaril. B. Vaccinul anti-hepatita A. 46. Vaccinul antivaricelos. 42. Vaccinuri complete sau corpusculare. E. D. Despre vaccinuri inactivate (inerte). Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. Vaccinul antiamaril. Vaccinul antiholeric. Vaccinul antileptospirotic. E. Este necesară administrarea unei singure doze. E. 45. D. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. B. Vaccinul antirujeolic. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Vaccinul anti-febra galbenă. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. Pot fi administrate la gravide E. Este necesară administrarea a 4 doze. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. obţinute prin purificare sunt următoarele: A. C. C. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinul anti-hepatită B. B.

D. C.C. 105 . Antitoxina difterică. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. vaccinul antipneumococic. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. C. Di-Te-Per. D. imediat după injectare. Exemple: A. D. B. Vaccinul Di-Te. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. Vaccinuri facultative. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. D. Vaccinul antipneumococic. luni). antitifoidic. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. etc. Vaccinuri folosite ocazional. E. Acestea îşi pierd puterea toxică. Vaccinuri indispensabile. Vaccinul antimeningococic .. Antitoxina tetanică. E. 49. bătrâni). B. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. C. B. Antitoxina botulinică. Exemple de anatoxine: A. E. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. E. Acestea îşi păstrează puterea antigenică. vaccinul anti-haemophylus. Se mai numesc toxoizi. D. vaccinurile pot fi clasificate în : A. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. C. 48. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. 50. E. Antitoxina antimeningococică. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. Vaccinul antihaemophilus (Hib). anti-hepatită B şi anti-rujeolic. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. dar care durează puţin (săptămâni. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. la cald. 51. Antitoxina antitifoidică. Vaccinul diftero-tetanic. prin tratarea cu formaldehidă. vaccinul antirabic. B.

sunt substanţe antibacteriene naturale E. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D. bacteriostatic cu bactericid C. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. Definiţie. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. mecanisme de acţiune. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor. bacteriocin cu bactericid B.Tematica 5. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. sunt necesare în viroze respiratorii 2. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. Robert Koch E. Louis Pasteur C. Sir Alexander Fleming D. Antibioticele: A. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. bacteriofag cu bactericid E. bactericid cu bacteriocin 5. Gregor Mendel 106 . clasificare. Bacteriocin C. reacţii adverse. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. Bacteriofag D. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. A. principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. Citostatic B. bactericid cu bactericid D. Bactericide E. Antibiotice. Homeopatic 3. spectru antibacterian. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. Leewenhoek B. Penicilina a fost descoperită de: A.

Cloramfenicolul 9. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. Prontosilul D. pneumonie D. Clostridium tetani 7. antibiotice naturale B. angină streptococică B. mijlocul secolului XIX B. faringite 12. derivate de penicilina C. sfărşitul secolului XIX 11. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A. Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. mijlocul secolului XVIII E. Staphyloccocus aureus C. tuberculoză C. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 .6. Bacillus anthracis D. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. Streptoccocus pyogenes B. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10. agenţi antimicrobieni sintetici D. Penicilina C. Meticilina E. Sulfamidele sunt: A. agenţi antivirali E. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. începutul secolului XX C. Salmonella typhi E. scarlatina E. Ernst Chain şi Howard Florey B. mijlocul secolului XX D. Gerhard Domagk şi Howard Florey E.

bacterii din genul Vibrio E. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A. D. cefalosporine D. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. ca terapie empirică B. Bacillus anthracis B. fungii din genul Streptomyces D. Cloramfenicolul este extras din: A. bacterii din genul Corynebacterium 17. fungi din genul Penicillium D. ascomicete D. fungii din genul Penicillium B. Penicillium notatum C. Streptomyces lactamdurans 16. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. din actinomicete 15. actinomicete C. cu excepţia: A. macrolide B. tetracicline C. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . Streptomyces caespitosus D. fungi din genul Penicillium E. E. bacterii din genul Bacillus C. ascomicete B. în profilaxie C. C. actinomicete C. bacterii din genul Clostridium 18. Penicillinum cephalosporum E. bacterii din genul Bacillus B. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. lincomicina 14. aminoglicozide E.A. B. bacterii din genul Bacillus E. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele.

Bacillus anthracis E. penicilina C.D. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. colimicina E. Neisseria meningitidis C. cu excepţia: A. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A. cocii Gram pozitivi B. neomicina 22. bacilii Gram pozitivi B. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. bacilii difterici D. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. Bordetella pertusis E. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. Bacillus anthracis 23. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. cloramfenicolul 21. coci Gram negativi D. tetraciclinele B. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial. gentamicina C. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. eritromicina C. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate. polimixina D. Corynebacterium diphteriae 24. cloramfenicolul E. eritromicina 109 . colimicina B. bacilii Gram negativi C. lincomicina D. penicilina B.

se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. în concentraţii mai mici 27. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . tetraciclinele 25. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. infecţii uşoare E. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B. Neisseria meningitidis E. adică de distrugere a bacteriilor B. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. infecţii severe B. în concentraţii mai mici C. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei proteinelor B. Inhibiţia metabolismului bacterian B. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. Streptococcus pyogenes B. cu efect bactericid sinergic C. lincomicina E.D. Bacillus anthracis D. cu efect sinergic 29. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. Inhibiţia sintezei peretelui celular C. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30. Neisseria gonorrhoeae 26. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. infecţii generalizate C. Inhibiţia metabolismului bacterian D. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. antibioticele pot avea efect bactericid. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid. Bordetella pertusis C. cu excepţia: A. meningite D. infecţii bacteriene cronice 28.

31. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. rezultă liza bacteriei E. cu excepţia: A. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. eritromicina C. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. tetraciclina D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. colimicina D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. Inhibiţia sintezei proteinelor B. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. polimixina B 33. vancomicina B. tetraciclina inhibă translaţia B. linezolidul E. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32. polimixinele B. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false. macrolidele C. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. ADN giraza de care se leagă 111 . prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. cefalosporinele E. aminoglicozidele 34. se produce liza bacteriei C. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. Inhibiţia metabolismului bacterian C. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. cu excepţia: A. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D.

36. trovafloxacin 40. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 . THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. rezultând un produs inactiv metabolic 38. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). se leagă de antimetabolit. colimicina B. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). colimicina 39. streptomicina D. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. amfotericina B E. ARN si anumiţi aminoacizi C. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37. rezultând un produs inactiv metabolic E. se leagă de antimetabolit. rifampicina D. cloramfenicol E. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A. norfloxacin B. ciprofloxacin C. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor. claritromicina 41. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. ARN si anumiţi aminoacizi D. enzima care se leagă în mod normal de PABA. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. polimixina B B. rifampicina D. levofloxacin E. cu excepţia: A. enzima care se leagă în mod normal de PABA. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A. nistatin C. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. cu excepţia: A. trimetroprim C. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit).

Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. cu excepţia: A. D. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. penicilinele B. aminoglicozide D. azitromicina D. kanamicina C. gentamicina 43. colimicina 47. Teicoplanina aparţine clasei: A. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. macrolide 113 . neomicina D. bacitracina D. levofloxacin 46. antibiotice betalactamice C. vancomicina C.A. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. streptomicina B. rifampicina E. ciprofloxacin 44. lincomicina C. C. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. polimixine B. claritromicina C. B. E. azitromicina C. trovafloxacin E. amfotericina B D. gentamicina E. linezolid D. lincomicina B. tetraciclina E. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. colimicina B. teicoplaina 45. kanamicina E. cloramfenicolul B.

Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate.E. în circumstanţe potrivite. modificarea locului de acţiune a antibioticului. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. fiind genetic determinată 51. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. lincosamide B. Linezolidul aparţine clasei: A. E. cu excepţia: A. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. D. protoplaşti. polimixine D. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele. sferoplaşti) 114 . enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E. glicopeptide 48. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. 50. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. E. aminoglicozide 49. oxazolidinone E. macrolide C. să nu dobandească rezistenţă C. cu excepţia: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

sulfamide cu acţiune intestinală B. Mycobaterium leprae. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. are acţiune bacteriostatică C. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. C. enzima care se leagă în mod normal de PABA. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. nefrotoxicitate. bacitracina) sunt adevărate. sunt bactericide E. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. cu excepţia: A. rezultând un produs inactiv metabolic D. D. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. se leagă de antimetabolit. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 . genitale. cu excepţia: A. polimixina B şi E. aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. este activă pe Mycobacterium tuberculosis. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. sunt bacteriostatice 99. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B. este un antimetabolit C. sulfamide cu acţiune urinară D. D. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. antibiotice betalactamice 100. Rifampicina este un antibiotic care: A. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit).95. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B. inhibă sinteza proteinelor D. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. iar pentru infecţii urinare. MRSA. sistemice se administrează parenteral C.

Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4. se pot administra injectabil. Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis. au acţiune pe bacilul Piocianic D. Care din următoarele variante sunt false: A. ciprofloxacinul este o chinolona C. Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. spectru: coci Gram pozitivi. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. C. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2. Leucopenie 123 . penicilina are o toxicitate ridicată B. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. bacili Gram pozitivi. B. Tetraciclinele sunt bacteriostatice B. mod de acţiune bacteriostatic 3. precum penicilina G E. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A. E. Complement multiplu 1. spirochete C. Greaţă. D.nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E. inhibă sinteza peptidoglicanului B. Cefalee C.vărsături B. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D.

au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. Inhibiţia sintezei proteinelor E. Artralgii E. Nitrofurantoinul este: A. de streptomicină. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. Activ pe Staphylococcus aureus 7. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. se administrează numai parenteral C. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B. de cloramfenicol C. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11. Activ pe enterobacterii C. Utilizat în infecţii ORL D. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. Alterarea structurii membranei celulare C. Bactericid B. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Cefoxitin 10. Ceftazidim D. de peniciline B.D. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Cefotaxime B. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. Se administrează oral D. Contraindicat în infecţiile urinare E. prezintă cinci generaţii B. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. Este bacteriostatică C. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . Ceftriaxon C. de tetraciclină 12. de quinolone D. E. Cefaclor E. are toxicitate redusă E.

toate raspunsurile sunt corecte 16. Au efect bactericid B. Chlamydii 14. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C. Piperacilina 17. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. se administrează numai parenteral 15. Ticarcilina C. Pătrund bine în ţesuturi E.A. este determinată genetic C. sunt antibiotice naturale B. Eritromicina E. Carbenicilina B. C. E. Penicilina D. au spectru ingust D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D.Ricketsii. au toxicitate crescuta C. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 . din aceasta grupa face parte gentamicina D.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13. sunt antibiotice de sinteză C. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro. sunt bacteriostatice B. e. Chinolonele : A. Pot fi administrate la gravide D. sunt reprezentate de norfloxacin E. B. D. Sunt ototoxice si nefrotoxice C.sunt reprezentate etambutol 18. Acţionează pe Mycoplasme. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. este un caracter de specie B.

E. D. sulfonamide B. pot produce vertij D. Vancomicina D. cloramfenicolul. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. Linezolid 20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. nu se administreaza la gravide 22. Antivirale D. antifungice 23. Etambutol E. poate produce ruprura tendonului achilean 21. un medic german. Au efect bacteriostatic 19. peniciline C. administrare orala D. aminoglicozidele. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. Chimioterapice E. macrolidele. Antiparazitare B. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. Gerhard Domagk. Prontosilul. Antibiotice C. are efect bactericid B. tetraciclinele. cefalosporine D. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C. penetreaza in LCR E. sunt bactericide B. Penicilina B. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. inhiba sinteza peretelui bacterian C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. Rifampicina C. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. sulfamide 126 . pot produce ruperea tendonului achilean E.

Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A. Bacillus anthracis E.streptomicina. bacili Gram negativi C. antibacteriofage D. sptreptomicina C.neomicina. kanamicina E. penicilina D. lincomicina E. bacili Gram pozitivi 30. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi.eritromicina. kanamicina C. antivirale C. polimixina. kanamicina E. antibacteriene B. gentamicina C. coci Gram pozitivi D. eritromicina 27. eritromicina D. lincomicina B. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. gentamicina 28. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. lincomicina B.penicilinele. gentamicina E. neomicina B. eritromicina 127 . C.colimicina. eritromicina B. antifungice E. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi. lincomicina 29. coci Gram negativi B. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic.E. antiparazitare 26. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . antibiotice cu spectru de tip penicilinic. polimixina D. macrolide 25. kanamicina D.

tetraciclina E. coci Gram pozitivi B. bacili Gram negativi C. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. adică de distrugere a bacteriilor B. eritromicina C. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. cefalosporine de generaţia a5a 34. Antibioticele pot avea: A.31. în infecţiile severe cu tulpini rezistente. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A. peniciline B. cu excepţia: A. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. monobactami C. cloramfenicolul B. bacili Gram pozitivi E. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. neomicina 35. carbapenemi D. sunt: A. gentamicina D. efect bacteriostatic. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. kanamicina 33. gentamicina D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. Bacillus anthracis 32. polimixina B. coci Gram negativi D. eritromicina C. lincomicina E. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . Următoarele afirmaţii sunt adevărate. cefalosporine de generaţia a3a E.

Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. polimixina B C. peritonite D. osteomielite. tuberculoze E. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. tuberculoza 38. inhibiţie metabolismului bacterian 40. infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. inhibiţia sintezei proteinelor B. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. endocardite D. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B. teicoplanina D. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. alterarea structurii membranei celulare D. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. dermatite C. spre exemplu: A. cefalosporinele 43. osteomielite B. meningite. infecţiile severe C. tromboflebite 39. tetraciclina 129 . vancomicina E. tromboflebite. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41. cloramfenicolul B. alterarea structurii membranei nucleare E.37.

cloramfenicolul B. penicilina D. claritromicina 49. macrolide B. E. cefalosporinele E. tetraciclinele 47. glicopeptide 130 . eritromicina E. penicilinele B. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. gentamicina D. polimixine C. kanamicina C. lincosamide D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. streptomicina B. eritromicina C. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. azitromicina 45. oxazolidinone E. vancomicina B. rifampicina 46. linezolidul E. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. lincomicina C. kanamicina C. bacitracina 48. colimicina E. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A.B. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. tetraciclinele C. penicilina D. vancomicina B. amikacina E. Antibioticele betalactamice sunt: A. D. azitromicina D. C. polimixina B D.

amfotericina 55. gentamicina E. claritromicina C. oxazolidinone – linezolid E. bacitracina B. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. rifampicina E. fluorochinolonele C. polimixinele D. cloramfenicol B. azitromicina 51. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A.50. vancomicina 53. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. levofloxacin D. kanamicina D. cloramfenicol D. aminoglicozide . ciprofloxacin C.vancomicina. tetraciclina D. gentamicina E. streptomicina B. kanamicina C. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . macrolide. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. polimixine – colimicina. aminoglicozidele E. chinolonele B. glicopeptide . teicoplanină 52.penicilinele. eritromicina 54. cefalosporinele D. ADN giraza de care se leagă: A. eritromicina B. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime.lincomicina C. colimicina B. azitromicina E. lincosamidele 56. lincomicina C.

C.A. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. ARN si anumiţi aminoacizi C. antibioticele betalactamice B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. E. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. aminoglicozidele D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. trimetroprimul 58. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. sulfamidele C. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D. D. B. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. chinolonele E. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. B. B. Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59.

B. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. meticilina 66. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. protoplaşti. carbenicilina 133 . ampicilina B. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). au în structura chimică inelul beta-lactamic D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. în etapa de polimerizare B. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. E. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. imipenemul E. sferoplaşti) D.61. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. piperacilina C. tienamicina D.

piperacilina E. carbenicilina+sulbactam 71. mezlocilina C. tienamicina B. oxacilină+acid clavulanic C. carboxipenicilinele D. aminopenicilinele E. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A. oxacilina D. fenoximetil penicilina C. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. Aminopenicilinele sunt: A. E. carbapenemii C. amoxicilina 72. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. Listeria monocytogenes D. tienamicina 70. piperacilina+tazobactam E. D. ampicilina C. amoxacilina E. spirochete B. C. carbenicilina D. aztreonam B. meticilina E. Neisseria meningitidis 134 . Ureidopenicilinele sunt: A. ureidopenicilinele B. pneumococi C. oxacilina D. aztreonam 68.B. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. ampicilină+sulbactam B. amoxicilină+acid clavulanic D. benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. mezlocilina B.

lincosamide B. cu respectarea intervalelor dintre doze B. coli) C. bacili Gram pozitivi E. coci Gram pozitivi anaerobi. este o penicilina de uz oral E. genul Shigella B. Toxicitatea ei este crescută E. se administrează cu o oră inainte de masă. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. Penicilinele naturale sunt active pe: A. leptospire. nu se poate administra la gravide. Bordetella pertusis 73. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. vancomicină 78. corynebacterii 74. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. cefalosporine D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. spirochete D. treponeme. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. genul Leptospira B. este o penicilina de uz parenteral C. neisserii. genul Streptococcus 75. Este antibiotic bactericid C. se administrează după masă. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. coci Gram negativi B. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. bacili Gram negativi C. Haemophillus. sugari şi copii mici 135 . genul Klebsiella E. Klebsiella. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. clostridii. unele tulpini de Proteus.E. fusobacterii 76. oxacilină C. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. genul Treponema D. Se administrează oral B. are efecte similare cu penicilina G D. E. macrolide E. genul Escherichia C. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. cu respectarea intervalelor dintre doze 77. se administrează oral şi parenteral D.

monobactam E. poate avea ca reacţii adverse: greţuri. cefotaxim 81. imipenem 84. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB.79. tazobactam B. ampicilina D. sulbactam C. bacili Gram negativi producători de betalactamază. D. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. E. are o eficienţă scăzută în boli diareice. Pseudomonas aeruginosa D. Peptostreptococcus 136 . clavulanat D. vărsături. ticarcilina E. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. rash. Peptococcus. febra tifoidă C. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. Staphylococcus aureus B. face parte din categoria cefalosporinelor C. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. abcese abdominale sau dentare E. Proteus. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. Proteus E. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. diaree. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. E. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C. nu sunt indicate în sinuzite. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. Escherichia coli. piperacilina B. Serratia. amoxicilina C. Streptococcus pyogenes 83. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. Enterococcus fecalis C. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. pneumonii.

aerobi. Cefalosporinele diferă ca: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C. Pseudomonas E. cefazolin 137 . recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase). cefazolin C. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. ceftriaxon D. cefpirom 89. au un spectru larg: Gram pozitivi. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. imipenem 86. cefepim B. cefalexin B. ceftriaxon D. ceftobiprol 90. 87. anaerobi. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. forma de administrare E. ceftazidim E.85. ertapenem D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. cefepim E. spectru B. mecanism de acţiune C. cefoxitin 91. cefuroxim E. cefotaxim C. meropenem B. cefaclor C. doripenem E. cefalexin B. rezistenţă la betalactamaze D. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. Gram negativi. cefepim D. aztreonam C. penetrare în LCR 88.

sunt rezistente la unele betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. unele tulpini de Escherichia coli 93. ceftriaxon D. Morganella E. C. cefotaxim C. infecţii urinare necomplicate C. streptococi B. Enterobacter B. Gram negativi. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale.B. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. Sunt ineficiente pe Gram negativi. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E. D. Proteus 95. ceftadizim 96. difuzează în LCR C. exemplu Haemophilus influenzae. cefpodoxim E. unele tulpini de stafilococi E. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. cefixim B. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. pneumococi D. enterococi C. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. D. Serratia D. difuzează în LCR B. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. au spectru extins : Gram pozitivi. ORL. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. formele orale indicate în infecţii respiratorii. Enterobacter. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. Staphylococcus C. E. Escherichia 94.

Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. enterococi B. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. Bacillus B. Shigella disenteriae E. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. Enterococcus fecalis D. Bacteroides 102. Chlamydia. azitromicina D. Clostridium C. claritromicina E. Streptococcus pneumonia D. Staphylococcus aureus E. streptomicina 103. streptococi 100. neiserii C. Neisseria meningitidis 101. Clostridium perfrigens C. cu excepţia: A. penicilina C. Yersinia pestis 139 . MRSA B. Escherichia 99. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii. au acţiune asupra Haemophilus. sunt foarte sensibile la betalactamaze E. Mycoplasma. Bordetella. Streptococcus D. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. Linezolidul acţionează pe: A. Neisseria E. enterobacterii E. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. Clostridium difficile C. eritromicina B.D. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. salmonele D. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98.

gastrită. fotosensibilizare. C. este toxic C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. Rickettsia. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. Acinetobacter B. Azitromicina D. de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. spirochete. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. legionelle 105. Bacitracina este un antibiotic care: A. chlamidii. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. gentamicina. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. eritromicina. Mycoplasma. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. netilmicina C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. greaţă. se administrează sub 12 ani E. inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. acţionează pe bacterii Gram pozitive. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. claritromicina. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. renală. face parte din clasa polimixinelor E. rickettsii. face parte din categoria lincosamidelor C. genitale. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. Shigella). alterează structura membranei celulare B. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. Pseudomonas C. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. Chlamydia. amikacina. B. sistemice D. alăptării sau la nou născuţi 109. Staflococul meticilino-rezistent 140 . tobramicina.104. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. toxicitate hepatică. eficiente pe anaerobi. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E. nu dezvoltă rezistenţă secundară. vărsături. este bactericid D. decolorarea dinţilor D. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107. inhibă sinteza acizilor nucleici B.

sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. cu excepţia: A. septicemie E. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. tovafloxacin se administrează intravenos. ofloxacinul 114. în infecţii urinare. ciprofloxacina D. D. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A.D. Meningococul E. biliare. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. osteomielite. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. Enterobacteriile 110. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. genitale. tovafloxacinul C. adolescenţi D. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. norfloxacina E. femei B. se administrează parenteral B. pulmonare. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. fluorochinolonele. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . nu au efect pe Legionella pneumophila. acidul nalidixic B. derivaţii acidului nalidixic. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D. sunt antibiotice de sinteză E. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. adulţi E. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. meningite. se administrează pe cale orală C. copii C. bătrâni 115. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113.

enzima care se leagă în mod normal de PABA. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C.distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. hemoragie digestivă B. neuropatie. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite. virusurile.C. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C. poate manifesta ca reacţii adverse febră. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. Antisepsia. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E. paraziţii. se leagă de antimetabolit. Decontaminarea include: A. Metronidazolul este un antibiotic care: A. Sterilizarea. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Alegeţi definiţiile corecte: A. 117. Entamoeba histolytica) B. Sulfamidele sunt bacteriostatice. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D. din aer. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D. fungii de la nivelul unui substrat B. are efect bacteriostatic E.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. din aer. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 . În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. Antisepsia. 116. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E.

sterilizarea prin filtrare C. pensă chirurgicală din metal 123. vibraţiile ultrasonice B. Metodele fizice de sterilizare sunt: A. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A. sterilizarea prin căldură B. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B. virusul hepatitei B 143 . timp de 30 minute 125. gâtul unei eprubete E. radiaţiile UV 122. compuşi fenolici E. Sporii de Bacillus anthracis B. timp de două ore D. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. ansa bacteriologică de unică folosinţă C.120. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A. aerul uscat C. autoclavul C. aerul cald la 180°C. glutaraldehida D. În pupinel se pot steriliza: A. aerul cald la 100°C. fibră sintetică 126. băi de nisip E. autoclav B. instrumentar chirurgical E. uleiurile anhidre D. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. timp de o oră E. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. bisturiu din oţel inoxidabil D. etuvă C. soluţiile apoase C. aerul umed B. aerul umed la 134°C. pupinel D. formele vegetative de Clostridium perfringens C. obiectele din porţelan B. radiosterilizarea 121. sterilizarea cu formaldehidă D.

polipropilenă D. hormonilor 131. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. sălilor de operaţii C. sporii de Clostridium perfringens E. seringilor D. la temperatura de 81°C C. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . materialele contaminate din laborator B. ansei bacteriologice 130. lamele din sticlă 128. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. compuşii iodaţi 1-2% B. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. la temperatura de 134°C 129. timp de 18 minute B. truselor de perfuzii B. glutaraldehida 133. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. teflon 132. permanganatul de potasiu E. antibioticelor E. medii de cultură lichide sau solide E. Prin autoclavare se pot steriliza: A. instrumetarului chirurgical E. unor medii de cultură C. formaldehida soluţie apoasă 8% D. materiale textile din bumbac D. latex E.D. pipete. silicon C. la temperatura de 100°C D. PVC B. aerului B. instrumentar chirurgical metalic C. formele vegetative de Bacillus anthracis 127. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. timp de 10 minute E. anumitor materii organice D.

clorura de benalkonium C. benzoat de sodiu 0. C. D. conservarea suspensiilor microbiene B. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. acidul peracetic 0. glutaraldehida E. compuşii fenolici B. mertiolat de sodiu 0. B. Fenolul 0. conservarea alimentelor 137.1% E.2-1% E. amestecul sulfocromic 135. fuxina B. E.5% B. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134. sterilizarea seringilor C. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A. conservarea serurilor E.A. conservarea vaccinurilor D.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. Liofilizarea se aplică pentru: A. hipocloritul de sodiu D.004-0.02% D. betadina D. alcoolul iodat C. Genul Streptococcus 145 . nitratul de argint 0. tinctura de iod 136.3-0. hipoclorit de sodiu 2% C.

Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. la autoclavare E.Complement simplu 1. cu cili peritrichi C. la pasteurizare. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E. solubil E. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. 2. Proteaza B. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. elaborează un pigment alb D. Produce scarlatina 6. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. Produce endocardită acută D. cresc pe mediile hiperclorurate D. Este o bacterie mobilă 3. cu capetele măciucate C. C. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. Hemolizinele D. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. sunt coci Gram negativi B. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . elaborează pigment citrin. Este un bacil imobil. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. Lipazele 4. Tratamentul de elecţie este penicilina G C. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. Determină reumatismul articular acut B. Hialuronidaza E. nu elaborează hemolizine 5. Este o bacterie strict patogena E. la uscăciune şi întuneric. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. Exotoxina A C. Stafilococii sunt rezistenţi: A. Nu există transmiterea interumană D. sunt mobili. Formează colonii S. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E.

Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D.negative B. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A. Nu produce infecţii urinare D. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo. streptococii de grup B 147 . scindează lecitinele din membranele celulare C. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. Hemolizine au acţiune hemolitică E. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Produce rash eritematos D. Streptococcus pyogenes B. Este o specie saprofită C. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Produce toxiinfecţie alimentară B. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Produce hipertensiune arterială E. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A. Lecitinaza. Sunt stafilococi coagulazo.B. Aparţine florei normale a tegumentului 10. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Are potenţial patogen scăzut E. Produce hipertermie 9. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A. Enterotoxinele au rol antifagocitar D. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. D. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E.pozitivi B. Scindează lecitinele din membranele celulare C. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12.

aspect de “cap de meduză” C. Sunt sensibili la bacitracină D. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Determină pneumonia francă lobară E. Gamma hemolitic D. Produce eritrotoxina din scarlatina C. Determină reumatismul articular acut B. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. Producător de hemoliza viridans 148 . Sunt coci Gram negativi C. pigmentate auriu D. carbohidratul C C. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. streptococii de grup G 14. Sunt sensibili la optochin D. Pot produce infecţii grave la nou născut C. conform clasificării Lancefield. Împărţirea în grupe a streptococilor. Nu produc streptolizină O B. streptococii de grup D D. Beta hemolitic C. se face în funcţie de: A. Alfa hemolitic B. fibrinolizine E. Streptococ nehemolitic E. Produce scarlatină 16. streptococii viridans E. carboxidaze 19. antigenul M D. antigenul capsular B. Pe mediile de cultură formează colonii R. Produce toxina eritrogenă B. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. Suportă medii hiperclorurate E. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. Pe mediile de cultură formează colonii S. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Elaborează coagulază liberă E. Sunt bacilli Gram negativi E. Suportă medii hiperclorurate D.C. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A.

Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Mediul AABTL 26. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Mediul Bordet-Gengou E. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. Sunt sensibili la optochin D. Streptolizină S D. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. C. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Streptolizină O B. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. Nu produce pneumonia francă lobară C. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Care afirmaţii sunt corecte: A. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. 25. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. Geloză-sânge C. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Mediul Loffler D.20. Capsulă E. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Proteină M. Proteină R. Care afirmaţie este falsă: A. Geloză simplă B. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Streptococcaceae 149 . Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E.

Streptococii: A. E. 32. 29. C. Au diametrul celular de aproximativ 0. E. 20 specii B.B. E.hemoliza este cu margini neclare. B. anaerobi-aerotoleranți. bombade. β hemolitici . Pot fi sferici sau ovalari. strict aerobi. 18 specii E. aerobi. α hemolitic – hemoliza este absentă. D. B. 25 specii 30. Sunt dispuși în ciorchini. Sunt coci gram negativi. necapsulaţi E. C. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici. grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. coci gram negativi D. strict anaerobi. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. 15 specii C. pe medii cu sânge .dezvoltă hemoliză în jurul coloniei.produc o hemoliză incompletă. circulare. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. În funcție de necesarul de oxigen. B. D. 150 . cu excepţia: A. 3 specii D. 28. facultativ anaerobi. E. nesporulaţi B. streptococii sunt: A. Aparțin familiei Micrococcaceae. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. microaerofili. A. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A. coci gram pozitivi C. D. D. α’ hemolitici .dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. C. D. C.5 microni. Genul Staphylococcus cuprinde: A. B. pe medii solide – dezvoltă hemoliză. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. pe medii solide . C. translucide.

B. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. stafilococii sunt bacterii: A. Staphylococus saprophyticus E. 34. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. rezistente la bacteriofagi E. bactericinotip. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate. bacterii aerobe facultativ anaerobe C. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z.E. bacterii anaerobe – aerotolerante E. în sol. cu excepţia: A. sunt bacterii halotolerante D. aer. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . D. antibiotip. Spahylococcus epidermidis C. doar la organismele animale B. Citrin D. stafilococul auriu B. 33. în sol nu şi în apă D. C. animale. halotolerante 38. Fiecare grup se subîmparte în: serotip. bacterii strict aerobe B. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. Staphylococcus pyogenes 36. apă. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. E. stafilococii sunt: A. bacterii strict anaerobe D. cu excepţia: A. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. lizotip.oameni E. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C. doar la oameni şi în atmosferă 37. care au cerinţe nutritive speciale B. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. Stafilococii se găsesc: A. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. cu timp lung de generaţie D. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35. sunt bacterii nepretenţioase C. în aer nu şi în sol C. Din punct de vedere metabolic.

fecium – streptococul de grup B. E. B. S. specia Peptostreptococcus este anaerobă. C. sol. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). pyogenes – streptococul de grup A. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . 45. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). Streptococul β-hemolitic de grup A: A. S. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. nu e sensibil la antiseptice. D. se găsesc în aer. 44. C. pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . 41. 42. cu excepţia: A. E. Streptococii viridans – negrupabili. SLS. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. fecalis – streptococ de grup D . favorizând invazia tisulară. toxina eritrogenă. eritrotoxina. E. pyogenes sunt următoarele. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. Hialuronidaza. B. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . C. C. e sensibil la frig. Streptolizina O. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. Enzimele conţinute de S. exotoxina B. exotoxina C. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. trăieşte numai pe medii obişnuite. S. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. D. B. are hemoliză tip beta. C. D. 43. Fibrinolizina. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. D. B. E. D. agalactiae este streptococul de grup B.39. D. apă. exotoxina pirogenă A. B. Ribonucleaza. E. are colonii de 1-2 mm. S. E. 40. B. C. singurul patogen este streptococul de grup B.

atingând maximul în săptămâna 7-8. C. B. escutină) 46. se prezintă sub formă de colonii R D. betalactamaze 49. faringită. C. 153 . cu excepţia: A. E. B. fasciită necrozantă. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A. E. leucodine B. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. 51. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C. celulită. este un eritem cutanat cu burelet marginal. streptokinaze D. sunt colonii concave D. se extinde progresiv. sunt pigmentate E. D. eritrotoxine E. bilă. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. stafilococii: A. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. scarlatină. D. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. C. 50. D. E.A. sunt colonii opace B. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. este însoţită de febră. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. face parte din bolile poststreptococice. C. hemolizine C. pyogenes? A. B. sunt de tip S C. B. reumatism articular.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. au diametru de 1-3 mm 48. tulbură uniform aceste medii B. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. În cultură pe medii solide.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

conţine anatoxine E. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul. E. sporulaţi. cu excepţia: A. Rifampicină E. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. eliminarea activă a antibioticului din organism 100. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu. 97. streptococii viridans apar : A. hidroliza esculinei. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. 161 . pozitiv pentru streptococi. Vancomicină 98. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). 96. La examenul microscopic. conţine proteine recombinate C. hidroliza streptokinazei. D. C. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. Amoxicilină B. dispuşi în ciorchine. E. Penicilină C. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele. recoltat în condiţii specifice D. hidroliza ureei. hidroliza argininei. B.95. dispuşi în diplo. Glicopeptide 99. negativ pentru stafilococi B. Vancomicină C. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. Chinolone D. necapsulaţi. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. Cefalosporine D. Chinolone E. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. B. administraţi în funcţie de serotip B. conţine componente microbiene purificate. C. D. care: A. Oxacilină B. dezvoltarea unei căi metabolice alternative D. alterarea receptorilor pentru antibiotic C. conţine germeni omorâţi prin căldură. inactivarea prin enzime (penicilinază) E. coci gram negativi.

testul coagulazei libere. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. denumit: A. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. proteina A D. polizaharizi necapsulari E. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. Trusele de Latex aglutinare. Coloniile sunt beta hemolitice C. Sindromul nefrotic D. Apare reumatismul poliarticular acut B. Se cultivă pe geloză sânge B. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1. lipoproteina C B. Cardita reumatismală C. dezaminarea proteinelor B. fermentarea peptidelor D. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. pe lângă detecţia coagulazei. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi. fermentarea zaharurilor C. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. de tip R 2. proteina Q C. lipoproteina A 104. În boala poststreptococică: A.C.negativ pentru stafilococi. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. pozitiv pentru streptococi 102. hidroliza zaharurilor E. Coloniile sunt mari. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. negativ pentru stafilococi E. negativ pentru streptococi D.

Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9. toxina botulinică E. Nu posedă antigen specific de grup C. Reumatismul articular acut. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. Dezvoltă colonii mici. S. 5. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. Elaborează hemolizină beta D. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A. E. Are o multiplicare strict intracelulară 8. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. Endocardită C. 6. toxina epidermolitică şi exfoliantă C. enterotoxine B. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E. Este o bacterie saprofită B. streptokinaza C. Furuncule B. cu hemoliză verzuie în jur C. E. lecitinază. lipazele B. toxina socului toxic D. Se face conform antibiogramei B. cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C.3. Au polizaharid C C. Coloniile sunt mici. Sunt coci laceolaţi B. toxina tetanică 7. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . Gangrena gazoasă. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. hialuronidaza. Pneumonia D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. toxina şocului septic D. Pot creşte pe medii simple E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A.

Sunt bacterii patogene 14. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Coci Gram negativi. Produc infecţii uşor de tratat D. Pot produce infecţii urinare C. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. Bacili Gram pozitivi B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E.D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. C. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Produc toxiinfecţii alimentare E. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. Sunt bacterii sporulate. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . Au habitat intestinal B. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. Nu se gasesc în salivă 10. E. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D.

E. E. D. 20. prezintă spori E. rămân ataşaţi în ciorchini. E. sunt bacterii sferice sau ovalare E. sunt bacterii reniforme D. C. antifagocitară C. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. 21. se găsesc în sol. au diametrul celular aproximativ 1 nm C.5 microni. Factorii toxici produşi de stafilococi. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi. apă. C. Staphylococcus epidermitis. sunt coci Gram negativi B. hemolitică B. sunt strict paraziți ai omului. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. dermonecrotică D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. sunt bacterii pretenţioase. sunt coci Gram pozitivi C. sunt în general capsulaţi 19.2-0. D. B. sunt ubicuitari. sunt dispuşi în ciorchini 18. 22. B. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B. se poate spune despre stafilococică: A. sunt bacterii mobile D.16. sunt strict aerobi. au diametru de 0. sunt coci Gram pozitivi. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice. stafilococii: A. hemolizinele. Citrin. D. sunt sporulaţi. au un timp scurt de generaţie. C. B. Staphylococcus saprophyticus. 165 . B. 3 fiind cele mai importante: A. Staphylococcus aureus. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. aer. Staphylococcus pneumoniae. Din punct de vedere epidemiologic. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. au următoarele acţiuni: A. letală E. coagulează 17.

în general. sunt bacterii nesporulate 24. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. pe medii cu sânge. sunt bacterii sporulate E. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. sunt bacterii imobile C. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. pe medii lichide.majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. sunt bacterii în general capsulate 25. pe mediile cu sânge. pe medii solide apar. D. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. nu este o proprietate importantă. grunji care se depun la fundul tubului 27. E. C. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D. variantele C şi D. E. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. 23. C. bombate. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A. sunt bacterii strict anaerobe B. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. 166 . D.facultativ anaerobe D. B. sunt sensibile la bacteriofagi. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. translucide B. sunt bacterii aerobe. 28. cresc pe medii uzuale. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. D. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E. pe medii solide. în anaerobioză sau microaerofilie. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. sunt bacterii nesporulate C.C. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. sunt bacterii microaerofile E. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. coloniile sunt în general de tip S. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. E.

lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. streptococul de grup A 167 . E. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. catalaza. 33. Streptococul de grup B E. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. 30. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. D. C. toxinele.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. Streptococcus agalactiae D. hemolizinele. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. nucleazele. 32. B. lipazele. coagulaza. Streptococcus pneumoniae E. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. D. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. B. enzimele. D. leucocidinele. streptococul de grup D B. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. D. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. B. stafilokinaza. E. E. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. Streptococcus pyogenes C. C. Streptococul beta hemolitic de grup A D. B. C. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. Streptococul de grup D 34. E. C. nu produc toxiinfecţii alimentare.29. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. Streptococcus pyogenes B. Streptococcus fecalis C. 31. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. stafilokinaza . mediul.

streptococ α’ hemolitic. ca o zonă întinsă. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. streptococii de grup B D. pneumococii 39. streptococii de grup D E. clară. Streptococii viridans 168 . de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B.35. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. α hemoliza = hemoliza este incompletă. streptococii de grup A B. B. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare. γ hemoliza = hemoliza este absentă C. streptococ β hemolitic .produce o hemoliză incompletă . hemoliza γ – hemoliză incompletă. perfect transparentă în jurul coloniei D. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A. hemoglobina este degradată complet. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. hemoglobina este degradată complet.de grup A. vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. ca o zona întinsa. clară în jurul coloniei B. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. enterococii C.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36. α’ hemoliza = hemoliza este completă. neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni . de culoare verzuie C.produce o hemoliză cu margini neclare. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37.produce hemoliza incompletă. streptococ α hemolitic. hemoliza β – hemoliză completă. hemoliza β . C si G) D. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. hemoglobina este degradată complet. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. hemoliza α – hemoliză incompletă. hemoliza α – hemoliză absentă D.hemoliză cu margini neclare. ca o zona întinsă.produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. streptococ α hemolitic .

44. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. rinofaringită. B. a glandelor sebacee sau sudoripare. deseori. Osteomielită. C. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. E. pneumonii. B. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. D. E. D. D. Foliculită. sindromul pielii opărite. 169 . sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. cistite. 45. E. D. frecvent.I. C.B. 42. TSS. C.. abces. La nivelul aparatului digestiv. E.A. panaritiu. 43. faringe-amigdalită. La nivelul tractului respirator. C. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. TSS. D. B. E. foliculite. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. E. panaritiu. C. incubaţia este de peste 4 ore. furuncul. arsuri. C. incizii chirugicale etc. B. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. D. 41. Impetigo. carbuncul. acneea juvenilă. foliculite. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A. T. stafilococii produc: A. toxiinfecţii alimentare. B. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40.

Streptococcus pneumoniae E. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. pielonefrite. B. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Streptococii de grup C D. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Streptococii piogeni B. C. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. Streptococcus viridans D. E. toxiinfecţii alimentare.B. Streptococcus pneumoniae B. induce scaune diareice. Streptococcus viridans D. Streptococul de grup C 170 . septicemii postabortum. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. E. 47. Streptococcus pyogenes B. Streptococcus viridans C. Streptococii de grup D 49. Streptococii de grup A 48. 46. în maximum 24 de ore. Streptococii de grup B E. Streptococii de grup D E. Streptococcus pneumoniae B. anexite. La nivelul aparatului uro-genital. Streptococcus pneumoniae C. Pneumococii E. Streptococii viridans B. Streptococii de grup C 51. Streptococii viridans D. remisiunea simptomelor este spontană. D. Streptococii de grup B 50. C. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. Streptococcus agalactiae C. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. Streptococul de grup A E. cistite. Streptococcus pyogenes C. stafilococii produc: A. Streptococii de grup A C. Streptococii de grup C D. D.

produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. D. evidențierea enterotoxinelor. C. D. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus. fermentarea manitei pe mediul Chapman. prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. C. 53. E. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. B. D. polizaharidul C este un factor de patogenitate. secreție conjunctivală (conjunctivită). 57. C. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. 171 . testul coagulazei. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică.52. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. testul la optochin. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus. 56. B. astfel: A. secreție otică (în caz de septicemii). se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. B. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. 54. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. prezența hemolizei. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. E. 55. se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. B. D. sânge (otită). se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). E. E. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. C. spută (pneumonie). În funcție de sediul infecției. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. B.

sub formă de grunji. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. B. 63. 61. B. 58. testul oxidazei. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. Identificaţi asocierile greşite: A. D. D. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. E. sisteme automatizate. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. 59. E. C. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. D. Penicilină. Vancomicin. D. 62. B. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. fermentare. testul ELISA. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative. Oxacilină. C. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . B. D. sisteme miniaturizate. testul catalazei. D. metoda diluțiilor. testul la bacitracin-biseptol 60. API-STAPH.C. Norfloxacin. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. C. E. Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. B. metoda difuzimetrică. Rifampicină. C. E. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA. E. modificarea culorii mediului. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. E. C. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă.

erizipel 173 . are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. scarlatina D. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. degradează ADN-ul celulelor D. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B. favorizează invazia tisulară 67. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. are activitate cardiotoxică D. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A. care: A. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. exotoxina pirogenă A B. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. enterotoxina C. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A.C. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. se utilizează în tratarea trombozelor C. se utilizează în tratarea trombozelor C. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. leucolitică şi trombolitică) 65. reumatism poliarticular acut E. stenoza mitrală B. hialuronidaza 68. exotoxina B D. toxina eritrogenă E. glomerulonefrita acută difuză C. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D.

Identificarea grupului streptococic se face prin: A. febră puerperală E. un titru <200 U/l se consideră normal. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A.69. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l. testul coagulazei C. septicemii 174 . pneumonii B. se poate folosi ca tratament claritromicina E. testul oxidazei B. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. dacă boala evoluează spre vindecare E. ASLO creşte. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. stenoza mitrală 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. antibiograma este obligatorie 74. după tratament corect. atingând maximul în săptămâna 3-4 D. celulită C. reacţia ASLO 73. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. meningite C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. fasciită necrozantă D. faringite D. reumatism poliarticular acut B. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. scarlatina C. amigdalită acută purulentă 70. testul la Bacitracină şi Biseptol D. reacţiile de aglutinare E. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. glomerulonefrită acută difuză E. piodermite B.

testul negativ la bilă esculină C. testul de hidroliză a argininei B. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A. cistită 75.5%) E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6. pot produce infecţii biliare 78. Enterococcus fecalis B.D. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. nu prezintă capsulă E. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. testul la Bacitracină şi Biseptol. încapsulaţi D. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. ser.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E. sunt coci Gram negativi. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. pot produce endocardită bacteriană subacută B. sunt coci nesporulaţi. Enterococcus avium E. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A. Enterococcus durans C. nesporulaţi. testul pozitiv la bilă esculină D. Enterococcus solitarius 77. dispuşi în diplo. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A. identificare serologică prin latex aglutinare 76. pot produce peritonită D. lanceolaţi. lichid de ascita 175 . Enterococcus fecium D. anexită E. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. testul la Bacitracină şi Biseptol. interes medical deosebit prezintă: A. prezintă hemoliză de tip β C.

genul Neisseria: N. dezvoltă α hemoliză C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. proteina Q B. favorizează cariogeneaza D. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C. prezintă hemoliză alfa 84. polizaharizi capsulari D. denumiţi: A. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. polizaharizi necapsulari E.B. produc colonii rotunde. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E. lipoproteina C Tematica 7. D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. pe lângă detecţia coagulazei. Testul CAMP 83. 176 . Trusele de Latex aglutinare. proteina A C. aplatizate. Testul la Bacitracină şi Biseptol B. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. dezvoltă β hemoliză D. E. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. meningitidis. cu contur regulate E. Coci Gram negativi. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. C. tulbură uniform mediile solide B.

dispuşi în diplo. se folosesc medii îmbogăţite B. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. Meningococemia prin şoc endotoxic C. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. Creşte pe mediul AABTL C. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. Este o bacterie pretenţioasă . O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. gonorrhoeae Complement simplu 1. Gram negativi C. cuprinde numai specii patogene C. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. Se poate transmite transplacentar 177 . dispusi in diplo. Prin transfuzie D. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. O reacţie de hipersensibilitate E. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. Determină enterite D. coci reniformi. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B.N. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. cuprinde numai specii saprofite B. În mediul lichid formează colonii R 6. Cocobacili Gram-negativ D. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4. sunt bacterii sporulate E. coci lanceolaţi B. au forma de rinichi. cu concavitatile fata in fata 3. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C.

Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. colonizând mucoasa bucală. apă. E. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. B. Nesporulaţi. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. Neîncapsulaţi. Cu formă de boabe de cafea. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. E. Serogroup Y în China şi Canada. D. pavilioane militare. 8. C. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. Mobili. 178 . D. Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. B. Factori de risc: colegii. Nesporulaţi. B. Cu formă reniformă. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. 9. 11. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). E. C. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. C. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. Transmitere: aeriană. Serogroupuri B şi C : America şi Europa. pelerinaj. D. Calea digestivă :prin alimente. E. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. D. Gram negativi. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator.secreţiilor respiratorii. C. C. 12. Foarte sensibili la variaţii de umiditate. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. Direct: sărut. E. dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă).E. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. D. Gram negativi. B. D. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. B. Privind metabolismul. Care posedă enzima citocrom-oxidază. Anaerobi. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). muşte 7. C. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. E. nazale sau faringiene. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). B. picături Pflugge sau direct prin sărut. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). 10. Omul e singura gazdă.

Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. D. 24-48 h.. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. 16. B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. E. E. În cazul meningitei. C. B. E. 14. Disurie. 18. 18-24 h. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. Cefalee. Purpură. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A. B. 17. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. D. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. 19. D. C. E. D. 15. C. Redoare a cefei. D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. 6-12 h. D. C. Febră ridicată. meningele nu este afectat astfel: A.13. Fermentează glucoza. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A. Rigiditate nucală.D. Şoc. C.I. Fotofobie. Imunitatea este specifică de grup. E. Secreţie purulentă. C. C. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). B. B. Nu fermentează zaharoza. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. E. Nu fermentează glucoza. 24-36 h. B. Fermentează maltoza. 12-18 h. Nu fermentează lactoza.

D. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. B. B. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). 20. B. B. Mobili. 24. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. Ca orice vaccin polizharidic. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. Dispuşi în diplo. Exudat nazal. 23. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. Ca orice vaccin polizharidic. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. C. C.A. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. ciprofloxacin. Meningococii sunt sensibili la ampicilină. Necapsulaţi. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. C. C. E. 180 . Menactra este pentru persoane 11. Sânge. E. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. C. LCR. B. E. Se începe tratamentul urgent. D. 22. Menomune nu induce“Herd immunity”.5%. Exudat faringian. Este o boala specifică numai omului. Nesporulaţi. E. C. Se face antibiograma din cultură. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. D. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. E. 21. D. B. Neisser în 1879. B. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Ca orice vaccin polizharidic. E. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. D. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Secreţie otică. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. cefalosporine. 25. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. D. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie.55 ani.

Cefalee. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. B. 29. D. D. D. IgA proteaza. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Disurie. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. Salpingită. Artrită la nivelul gleznelor. 31. E. D. C. D. B. Oftalmie gonococică. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. B. Artrită la nivelul mâinilor. Cistită. Lichid sinovial. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie purulentă. 181 . B. E. C. Uretrită. C. Inflamaţie. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. Artrită la nivelul genunchilor. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Endotoxina. pe sinovialele articulare sau în alte organe. Farinigită. Exotoxina. D. E. Secreţie uretrală. producând abcese. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. D. C. B. E. Sângerari intermenstruale. Endocervicită. Proctită. 26. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. E. E. Peritonită. B.C. 27. Secreţie vaginală. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. Este o bacterie parazită strict umană. Secreţie oculară. C. C. 28. Conjunctivita purulentă. 30. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Poliurie. Secreţie otică. E.

C. B. 33. De tip S. Tetraciclină. C. C. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. Tetraciclină. E. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină.32. 34. D. Rotunde. E. B. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. 35. Complement multiplu 182 . D. E. D. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. Penicilină. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Se face antibiogramă în clinică. E. D. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon. De 2-3 mm. Cel mai frecvent. 36. Ceftriaxon. Oflaxacină. Cu marginile regulate. Cefalosporine. E. Linezolid. D. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Ciprofloxacină. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. Se face antibiogramă din cultură. B. C. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. Eritromicină. C. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Penicilină. Transparente sau opace. B. B.

Pneumonie 2. Prezintă o capsulă C. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. cotrimoxazole D. Endotoxina C. Eritrotoxina 4. Meningococcemia D. Dureri abdominale 7. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. IgA proteaza D. 6. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. Patogenitate numai pentru om B. Capsula polizaharidică B. Imunitatea e specifica de grup E. Infecţia se transmite pe cale digestivă D. Cresc pe medii simple D. Vărsături C. penicilina administrată parenteral B.1. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . ciprofloxacina 5. Hemoragie digestivă B. amoxicilina E. Neisseria meningitidis poate produce A. Coagulaza E. E. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Redoarea cefei. Fotofobie D. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Caracterul oxidazo-negativ 3. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii. În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Otita E. gentamicina C. Glucoza scazută B. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Meningita cerebrospinala epidemică B.

Pot apare papule şi pustule hemoragice E. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. nu diseminează pe cale hematogenă. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. Neisseria flava. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan. Este o infecţie localizată. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D. Testul oxidazei pozitiv 9. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. Sunt bacterii imobile D. Neisseria sica. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Sunt bacili Gram pozitivi B. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. 184 .D. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. Cresc pe mediile de cultură simple C. Testul catalazei negativ D. fără complicaţii C. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. B. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Sunt bacterii nesporulate 12. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. 10. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E.

Neisseria mucosa. D. Mobili. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. C. Sunt aerobi. Neisseria lactamica. Nu posedă enzima citocrom-oxidază. 15. Gram negativi. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. B. C. Cu capsulă. Nu sunt sensibili la variaţii de pH. D. D. E. D. Sunt sensibili la variaţii de temperatură. 185 . D. B. C. Gram negativi. Sunt anaerobi. Neisseria flava. B.C. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. E. E. Gram pozitivi. E. C. Cu concavităţile faţă în faţă. Sporulaţi. C. C. B. E. Neisseria gonorrhoeae. D. E. 19. E. 16. 14. Neisseria sica. Cu formă de boabe de cafea. Posedă enzima citocrom-oxidază. Neisseria meningitidis. Sporulaţi. 17. 18. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. D. Cu formă reniformă. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. Gram pozitivi. Încapsulaţi. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. Cu formă reniformă. Neisseria lactamica. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. Neisseria meningitidis. B. Dispuşi în diplo. B. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Fără capsulă.

“The meningitis belt of Africa”. E. B. E. C. B. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. D. Israel.20. Are structura polizaharidică. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). meningita meningocociă afectează 1. Europa. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. C. C. E. Cele mai rare sunt Y şi W135. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. Serogroup A în America şi Europa. Europa. E. D. Are rol fagocitar. cu 80. C. Chiar cu tratament adecavat. China. Canada. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. America. Care afirmaţii sunt incorecte? A. 186 .000 decese. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. Unele părţi din Asia. D. E. D. Global. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor. B. Cele mai frecvente sunt A. D. E. Serogroup Y în Europa. C. USA. 24. B. B. 25. B. D. Africa. C. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. mortalitate: 10%. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat. Africa. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. B. C.2 million persoane pe an. 23. Chiar cu tratament adecavat. Are rol antifagocitar. 22. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. între luna martie până în septembrie. 21. mortalitate: 5%.

C. bacteriile ajung în torentul sanguin. colonizând mucoasa nasofaringelui. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. O IgA protează. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Endotoxina (LPZ). 29. D. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. E. Omul nu e singura gazdă.secreţiilor respiratorii. se localizează la nivelul meningelui. care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. E. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge. B. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. D. C. C. Transmiterea se poate face pe cale aeriană. D. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. C. nazale sau faringiene. C. bacteriile străbat mucoasa. E. Nu se poate transmite direct prin sărut. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor.26. E. 187 . 30. Transmiterea se poate face direct prin sărut. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. D. B. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. 27. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. Exotoxina(LPZ). de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici. 31. O IgA protează. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). D. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. B. 28. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. E. străbat membrana hematoencefalică. Capsula polizaharidică. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. care lizează IgA. B. B.

33. Colaps circulator. C. B. Poliurie. Insufienţa glandelor suprarenale.B. Polidipsie. Cefalee. E. Şoc. D. Redoare a cefei. 32. Purpură. Glicozurie. C. D. Colaps respirator. Secreţie uretrală. C.I. 188 . Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Polifagie. Febră ridicată. C. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Secreţie otică. Imunitatea este specifică de grup. D. meningele este afectat astfel: A. D. E. 35. Rigiditate nucală. E. 36. B.D. Insufienţa glandei tiroide. Poliurie. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. LCR. 37. Meningococemia se manifestă prin: A. B. E. cea mai severa formă se manifestă prin: A. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. C. Poliurie. Septicemia. C. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. C. Vărsături. C. D. În cazul meningitei. D. E. B. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. 34. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). B. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. E. B. Fotofobie. Febră. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare.

D. MILF. 40. B. D. Fermentează zaharoza. Cu concavităţile faţă în faţă. Exudat nazal. B. Gram pozitivi.C. 39. cloramfenicol. Cary Blair. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. Opace. Lucioase. 189 . B. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie. Fermentează glucoza. E. C. D. Aminoglicozidele nu strabat BHE. cefalosporine. C. Fermentează lactoza. Mici. Mueller-Hinton. C. Cloramfenicol. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. E. Nu fermentează sucroza. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina. ciprofloxacin. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. De tip S. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. Reniformi. Sânge. Gram negativi. Fermentează maltoza. D. 38. E. C. Geloză – chocolat. D. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. E. 41. B.R. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. Mari.D. B. B. Dispuşi în diplo. D. Thayer-Martin. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. 42. E. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. C. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. 43. E. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A. C. E.

50. 47. D. Disponibil din 1970. Primul vaccin cu licenţă în USA. D. D. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. B. Un vaccin polizaharidic. 48. E. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. E. Un vaccin conjugat. C. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. E. 49. C. Menveo este: A.proteic). Menomune: A. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. Menactra: A. Cu formă de boabe de cafea. E. D. 190 . D. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. B. Un vaccin antimenigococic. C. C. C. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. Imobili. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. Disponibil din 1870. B.44. E. B. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Un vaccin polizaharidic. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Menactra este: A. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. Menomune este: A. Induce imunitate de grup “herd immunity”. E. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Gram negativi. B. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Cu formă de rinichi. B. Capsulaţi. Induce imunizare de scurtă durată. Gram pozitivi. D. Asigură durată crescută de imunizare. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Un vaccin cu licenţa în 2010. B. Sporulaţi. 45. 46. C.

D. Faringe. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. B. C. verzui. D. Inflamaţie. Dipuşi în diplo. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. E. D. C. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. E. 55. Nesporulaţi. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. C. B. 51. D. producând abcese. Secreţie purulentă. D.C. 53. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Mobili. Endocervicită. Transmitere de la mamă la făt la naştere. 191 . 52. D. 56. C. Transmitere pe cale sexuală~69. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. Cavitate bucală. E. IgA proteaza. Disurie. E. D. pe sinovialele articulare sau în alte organe. B. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Rect. Endocardită. Uretrită. Uretră.5%. Exotoxina. 54. Este o bacterie parazită strict umană. B. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. C. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. Sângerari intermenstruale. Colecistită. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Endotoxina. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen. E. B. Neisser în 1879. B. IgA lipaza. E. Vagin.

D. 192 . cefixime. Cel mai frecvent. Conjunctivita purulentă. Astenie. D. B. E. D. C. Peritonită. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. D. B. Farinigita. E. Fără tratament: orbire. 58. B. B. D. Artrită la nivelul genunchilor. 62. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. E. Secreţie otică. Secreţie col uterin. 59. Oftalmie gonococică. C. C. Cistită. Secretie oculară. Secreţie uretrală. B. E. Poliurie. Se face tratament cu ceftriaxone. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei. C. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Sterilitate. Oftalmie neonatorum. ciprofloxacin sau oflaxacin. E. PID. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Tratamentul de elecţie este cu penicilină. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A.E. B. Artrită la nivelul gleznelor. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. Glicozurie. C. C. 57. 61. D. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie vaginală. 60. Salpingită. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. Vaginită. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă.

Bordetella.E. Tematica 8. Parvobacterii: Haemophylus. Brucella Complement simplu 193 . În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină.

Diagnosticul este bacteriologic. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. un există diagnostoc serologic E. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Nu produce toxine C. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. Sunt bacili Gram pozitivi. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Klebsiella E. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A. Gardnerella C. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. În afara organismului. Boala se numeşte febra ondulantă C. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C.1. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. încapsulaţi. Au cerinţe nutritive complexe. Contagiozitatea bolii este redusă E. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Debtul brucelozei este insidios B. Formele cronice pot dura ani D. Infecţia afectează tractul respirator superior D. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B. necesită medii îmbogăţite E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. 4. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Haemophilus B. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. 6. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C. Brucella 2. în 24 de ore. Pasteurella D. Afectează tractul digestiv E.

Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. Ducrey A. B. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. influenzae: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. Infecţia nu se produce prin inhalare. Ducrey: A. Prezintă adezine de suprafaţă 12. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. D. 8. Prezintă o coloraţie bipolară E. influenzae: A. Sunt Gram negativi. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. Sunt patogeni C. influenzae: A. Poate produce endocardita D. B. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. Nu produce gripa E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. Este agentul etiologic al şancrului moale D. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. Pentru tratament se recomandă azitromicina. D. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. sporulaţi E. imobili 9. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14. Cocobacili Gram negativi.D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Cocobacili Gram negativi. Poate evolua ca o epiglotită C.

E. Bordetella. B. D. 16. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15. C. C. 20. E. B. Bacillus 17. C. Treponema pallidum. 0. Corynebacterium. B. Haemophilus. Pseudomonas. E. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Haemophilus influenzae. Actinobacillus. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. C. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A. conține cocobacili sporulați. C. 19. D. D. Neisseria.5 microni. B. conține cocobacili imobili. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. Bacillus anthracis. Neisseria. Escherichia coli. Streptococcus. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. E. nu au nevoie de medii îmbogățite. Pasteurella.5-2. D. 18. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. Francisella. B. Bacteriile din genul Haemophilus: A. sunt pretențioase. B. B. C. D. E. 196 . conține bacterii strict aerobe. E. Mycobacterium tuberculosis. Vibrio. conține bacterii Gram pozitive. C. Helycobacter. D.A. conține cocobacili polimorfi. sunt Gram pozitive. Staphylococcus. D. Gardnerella.

otite. H. pot rezista în spută până la 48 de ore. Factorul W (hemin). influenzae este falsă: A. D. Factorul X (NAD). C. D. E. 25. H. H. E. otite medii. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. are rezistență scăzută în mediu extern. C. parainfluenzae – saprofit. prezintă adezine la suprafață.E. există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe. sunt mobile. sinuzite.5 microni. C. H. B. are un diametru de 1-1. în laborator. C. 21. parainfluenzae. 22. anthrachis. E. D. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. este un microorganism strict parazit al omului. preferă un mediu de cultură simplu. influenzae este: A. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2. Factorul V (NAD sau NADP). H. are ca habitat mucoasa otică. 26. Următoarea afirmație cu privire la H. B. aegyptius. are lanțuri scurte. B. H. Ducrey. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. cum ar fi: A. H. H. influenzae – saprofit al tractului respirator superior.agentul etiologic al șancrului moale. E. Factorul Y (NADP). 24. 23. pH-ul optim de dezvoltare este 6. Factorul V (hemin). se cultivă pe geloză chocolat. B. H. B. poate produce conjunctivite.6. 197 . influenzae. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. D. H. meningite. parainfluezae – saprofit al TRS. C. epiglotite. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. B. E. D. C. E. Genul Haemophilus nu conține specia: A. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. Ducrey . produce foarte rar acutizări.

Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. Produce tulburări de limbaj. E. Capsula bacteriei H. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. 29. influenzae: A. nu are un rol important. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. dacă este tipul a. în întreaga lume. D. D. B. 32. are ca debut o rinofaringită acută. este de 5 tipuri. C. D. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. D. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. B. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. 31. sezonalitatea. C. 30. C. B. cu excepția: 198 . bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. dacă este tipul b. otită și infecție virală. urmată de laringotraheită. aglomerată. B. apare în 75% din cazurile de infecție severă. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. vârsta. C. 28. culoarea pielii. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. îngrijirea în centre de zi. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. putem spune că: A. C. B. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. martie-mai. influenzae: A. D. infecțiile virale anterioare. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. E. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b.27. E. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. frați de vârstă școlară. este de 8 tipuri. sezonalitatea – în zone temperate. are ca debut epiglotita. E. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. E. pierderea auzului. bolile subiacente. se fac următorii pași.

vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. E. putem spune că: A. Staphylococcus aureus. B. copii. igienă. C. anti-pertussis. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. Bordetella bornchiseptica. se recoltează lichid cefalo-rahidian. D. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). pertussis. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. e o bacterie Gram pozitivă. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. E. Streptococcus pyogenes. ca și morfologie. Corynebacterium diphteriae. 34. E. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. D. sau infecției cu N. B. și animalele sunt gazde naturale. 35. pacienți imunodeprimați. 37. C. C. este agentul etiologic pentru șancru moale. Incubarea se face 2 zile la 35oC. B. B. anti-tetanos. 33. cu excepția: A. Cu privire la caracterele de cultură ale B. D. anti-polio. se face însămânțare la patul bolnavului. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. E. D. C. se administrează Penicilină de elecție. C. tetanosului. B. se face biochimia LCR. E.A. E. 38. Haemophilus influenzae. Coloniile sunt foarte transparente. B. D. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. pertussis. C. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. meningitidis. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. putem spune că: 199 . vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B. până la sosirea antibiogramei. Coloniile sunt mari. anti-difteric. se evită supraaglomerările. pe lângă om. Coloniile sunt concave. se administrează vaccin pentru sugari. Pentru prevenirea infecției cu Hib. vaccinare. 36. se pot face următoarele lucruri. Coloniile sunt de tip S. Cu privire la rezistenţa B. D.

rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. 42. apar epidemii în fiecare an. toxina pertussis. E. se transmite pe cale respiratorie. dermonecrotica. 200 . B. C. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. 43. B. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. C. e patogenă prin localizare. epistaxis. boala nu este endemică.A. adenilat ciclaza. C. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. pertussis este: A. nu e contagioasă. D. Toxina care nu este eliberată de B. Hemoleucogramă. E. D. 40. 44. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. apnee. pertussis este: A. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. C. convalescenţa durează până la o săptămână. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. are 3 faze. pneumonie. C. pertussis are rezistenţă crescută. B. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. C. erizipel. la 55oC este distrusă în 30 de minute. transmiterea se face pe cale aeriană. B. E. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. D. 41. la 55oC este distrusă în 15 minute. B. ASLO. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. prin tuse se elimină bacterii. eritrotoxina. C. D. toxinogeneză. în faza II apare tuse paroxistică. în afara organismului. B. citotoxina traheală. leziuni cerebrale prin hipoxie. Tusea convulsivă: A. detecţia de anticorpi IgE. pertussis. 39. următoarea afirmaţie este adevărată: A. Diagnosticul serologic pentru B. E. D. D. B. D. multiplicare. E. B. pertussis se face prin: A. E. pertussis: A.

Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. bruceloză. B. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 . B. 49. D. E. Coprocultură. au ca habitat organismul infectat. este: A. Tratamente pentru B. 48. Brucella abortus – capre. D. C. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. oxigenoterapie. B. C. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. sedative. au rezistență crescută în mediu. D. Brucella canis – şobolani. E. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. pertussis sunt următoarele. Brucella maris – vaci.E. E. sunt coci Gram negativi. Revaccinarea I la 36 de luni. sunt mobili. B. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. C. sunt cocobacili Gram pozitivi. B. pertussis sunt: A. B. C. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. 46. 50. C. E. E. 47. E. penicilină. pot avea ca habitat mediul extern. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare. D. 45. C. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. prezintă eventual o capsulă. impetigo. Brucella neotomae – porci. Brucella melitensis – oi. rifampicină. D. endocardită bacterianăn subacută. cu excepţia: A. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. 51. diabet insipid. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. sunt nesporulați. anemie hemolitică. D. eritromicină.

În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. C. IgM apar după 1-3 săptămâni. endocardită. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. E. bulion. medii îmbogățite geloză sânge. animale bolnave. mialgii. B. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. D. influenzae este cultivabilă numai pe: A. D. E. D. B. câteva minute. D. aerul. 53. E. 52. 202 .A. D. sindrom de fatigabilitate. 56. geloză simplă. meningită. C. Brucella. B. omul. E. 55. 2-3 săptămâni. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. streptococ. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. D. apa. H. dureri articulare. C. adenopatie. C. meningococ. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. E. 57. gonococ. C. 2 ani. putem spune că: A. Diagnosticul serologic nu se face. câteva ore. B. cefalee. B. C. disfuncție renală. stafilococ. valoare maximă la 4-6 săptămâni. creștere în greutate. B. insecte. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. o saptămână. B. geloză-chocolat. D. infecții osoase. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. C. E. 54.

B. influenzae debutează la nivelul: A. C. mucoasa otică. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. C. tegumente. rinofaringelui. Coloniile de H. sunt colonii de tip R. 64. R. ochilor. există: A. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 . 2 tipuri de antigene de suprafață. D. H. influenzae este: A. E. bătrâni. Boala provocată de infecția cu H. D. E. B. doar S. flora intestinală. 61. mucoasa rectală.5-1% CO2. 5 tipuri de antigene de suprafață. 58. D. în atmosferă umedă. B. E. C. C. B. îmbogățite cu 0. influenzae sunt de tip: A. flora tractului respirator. 63. doar M. sunt culturi hemolitice. C. laringelui. 6 tipuri de antigene de suprafață. 60. copii cu vârste mai mari de 7 ani. 8 tipuri de antigene de suprafață. D. la 35-37oC. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. S sau M. B. 10 tipuri de antigene de suprafață. B. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. cultura se dezvoltă în 24-48 h. persoane cu vârste sub 35 de ani. plămânilor. au aspectul unor picături de rouă transparente. D. C. D. 62. E. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. G. 59. E. traheii. preșcolari. E. adolescenți.E. au diametrul de 2-5 mm.

5. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus.A. vaccinare cu vaccin DiTePer. vaccinare cu vaccin Hib. administrare de eritromicină. influenzae C. Se transmit prin leziuni tegumentare E. C. E. E. D. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. Sunt cocobacili Gram negativi B. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului. Sunt sensibili la uscăciune. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. Agentul etiologic al şancrului moale C. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. B. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. Complement multiplu 1. administrare de rifampicină. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. administrare de ceftriaxon. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A. D. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. 204 . Agentul etiologic al şancrului dur D. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. C. Sunt bacterii încapsulate C. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. dezinfectanţi obişnuiţi. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. Sunt bacterii strict patogene D.

Bacteriile genului Haemophilus: A. Bacillus anthracis. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B.5 microni. 10.5-1. B.2-0. anti-polio. Haemophilus influenzae. Au dimetrul de 0. Sunt cocobacili Gram negativi B. D.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D. Coci Gram negativi B. E. anti-difteric.3/0. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. Sensibili la pasteurizare C. 12. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. E. 11. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8. C. Boala se numeste pestă 9. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . Sunt nesporulate. Actinobacillus. C. Sunt Gram pozitive. Pasteurella. Sunt mobile. D. D. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. Boala produsa se numeste bruceloză E. Vaccinurile anti. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C. Neisseria. hemolitice 7. B. Boala este strict umană D. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A. Pasteurella. B. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. Vaccinurile anti.6. E. E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. sunt cocobacili polimorfi.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Neisseria gonorrhoeae. Vibrio. Boala se numeste febra ondulantă E. Gardnerella. Actinobacillus. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A. anti-tetanos anti-pertussis.

pH de 8. mucoasa tractului respirator. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. temperatura de 30oC. C. se găseşte în orofaringe. sinuzite. e saprofit în mucoasa rectală. aegyptius. E. aureus. nazofaringe. E. B. pe geloza-chocolat în laborator. meningitidis. 16. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. epiglotite. B. în anaerobioză. 14. pyogenes. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. D. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. H. 206 . influenzae – foarte rar produce acutizări. se găseşte în nazofaringe. D. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A.6. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. H. pH de 7. influenzae este în: A. meningite. E. Factorul X (hemin).A. Factorul V( NAD sau NADP). influenzae sunt: A. H. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. temperatura de 32-33oC. 18. C. D. B. poate produce conjunctivite. C. C. H. Ducreyi. otite medii. C. E. B. B. D. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. D. influenzae sunt: A. S. 17. Ducreyi – saprofit. orofaringe. otite. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. Factorul V (hemin). mucoasa otica. Haemophilus influenzae se cultivă: A. H. H. C.1. S. B. mucoasa rectală. E. N. 13. D. Habitatul bacteriei H. Factorul X (NAD). Factorul W (hemin). temperatura de 35-37oC. B. H. E. 15.

dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. 22. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. D. în sputa pot rezista până la 48 de ore. 207 . E. B. C. capsula prezintă 10 tipuri. în mediu de CO2 (5%). capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. E. C. C. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. este un microorganism strict parazit. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . influenzae sunt: A. vârsta. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. are rezistenţă crescută în mediu extern. influenzae sunt: A. în aerobioză. influenzae. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. C. 19. D. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. Referitor la patogenitatea H. prezintă adezine de suprafaţă. deteriorare vizuală. obezitatea. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume.C. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. influenzae. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. B. are rezistenţă scăzută în mediu extern. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. C. D. 21. E. e urmată de rinofaringită acută. infecţii virale anterioare. E. retard mental. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. are o capsulă cu rol esenţial. are ca debut epiglotita. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. D. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate. E. 20. tulburări motorii. 23. bolile subiacente. sezonalitatea. B. B. putem spune că: A. D. B. E. D. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. în mediu de CO2 (25%).

Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. cefalee. antipolio şi anti-hepatita B). este un saprofit condiţionat patogen pentru om. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. B. infecţii virale anterioare. E. D. E. Epiglotita debutează cu: A. C. Ducrey sunt: A. D. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. vaccin pentru sugari. recoltarea LCR . a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. B. 28. anti-tetanus. recoltarea mucoasei conjunctivale . B. igienă. Hib). C. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. 208 . D. E. E. B. durere în gât. anti-pertussis. format din 7. C. 25. este agentul etiologic al şancrului moale . este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale.5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. nu există vaccin pentru Hib. locuinţa aglomerată. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . însămânţare la patul bolnavului. C. pentavalent (DTP. pacienţi imunodeprimati.5 ml tampon. B.24. C. monodoza (PRP-T). E. Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. D. febră. respiraţie zgomotoasă. Vaccinurile anti Hib pot fi: A. afecţiuni hematologice. asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. 29. D. 27. evitarea supraaglomerărilor. C. celularitate. copii. polio inactivat. D. Afirmaţiile false privitoare la H. 26. boli imunologice severe. B.

în frotiuri din produs. C. S. 32. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. meningitidis. E. D. E. cultură pe geloză simplă. bronchiseptica. Cum putem caracteriza H. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală.E. E. C. C. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. 209 . necesită factor X. B. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. N. 30. ducrey putem spune că: A. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. E. B. recoltarea produselor patologice. necesită CO2 10%. 31. parapertussis.5%. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. D. necesită CO2 0. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . iniţial apare o papulă sensibilă. anthracis. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. B. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. Este o bacterie Gram negativă. 35. epidermitis. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. C. microscopie. B. apar în lanţuri lungi. coci Gram negativi . Este o bacterie încapsulată. Ducrey se face prin: A. cu eritem în jur. B. Privitor la caracterele de cultură ale H. 33. cocobacili. B. 34. necesită CO2 20%. nu pot exista şancre multiple. testul ELISA. B. C. C. necesită factor V. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. Face parte din genul Brucella. D. Faca parte din genul Neisseria. B. D. E. ganglionii nu pot supura. D. D. au coloraţie bipolară. E. B.

adenilat ciclaza. 37. D. 41. C. 42. C. exotoxina B. E. la 55oC este distrusă în 10 minute. 40. B. Caracterele de cultură ale B. toxinogeneză. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. C. C. D. pertussis. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. pertussis sunt: A. C. E. B. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare. a fost un bacteriolog francez. B. Ceftriaxon. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. Tetraciclină. 38. Toxinele produse de B. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. cu strălucire metalică. pertussis sunt: A. concave. D. B. colonii de tip R. e patogenă prin localizare. În 1919.36. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. prin tuse nu se elimină bacterii. Cefalexină. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. C. D. Penicilină. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. E. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. multiplicare. E. citotoxina traheală. 39. în afara organismului are rezistenţă scăzută. eritrotoxina. uşor transparente. D. în 1906. Vancomicin. odată fixate. E. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. la 55oC este distrusă în 30 de minute. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor. Tusea convulsivă: 210 . împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. E. mari. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. B. dermonecrotica. D. B. pertussis sunt: A.

eritromicina în faza catarală. 44. 46. E. Brucella canis – porci. pneumonie. C. E. pertussis pot fi: A. strănut. D. 211 . tahicardie. Brucella neotomae . putem spune că: A. leziuni cerebrale prin hipoxie. imobili. 45. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. Brucella suis – capre. se transmite pe cale aeriană. are 3 faze. E. hemoragie cerebrală. totdeuna încapsulați. B. Brucell abortus – vaci. între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. vaccinare cu DiTePer (profilactic). D. C. B. D. D. B.șobolani. D. oxigenoterapie. claritromicină. E. febră. oi. are o contagiozitate mare. Brucella maris – câini. E. D. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. în România. B.A. are ca agent etiologic H. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. C. C. D. 47. C. hipertensiune arterială. E. Ducrey. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. B. 48. C. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. 30 accese de tuse pe zi. C. Complicațiile date de B. B. boala nu este endemică. B. cocobacili Gram negativi. tuse paroxistică. 43. sedative. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. sporulați. o durată de 10 zile.

E. mialgii. D. 49. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. 55. 51. are un debut insidios. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. Bruceloza prezintă: A. D. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. au cerințe nutritive complexe. neîmbogățite. E. endocardită. B. rezistă 6 zile în urină. 54. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. hemoragie cerebrală. indispoziție. meningită. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol.E. cefalee etc. Gram pozitivi. dureri de spate. au o rezistență scăzută în mediu. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. tahicardie. B. cresc pe medii simple. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). pneumonie. B. E. B. C. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. D. aer. B. astenie. 53. E. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. pasteurizarea laptelui. astenie. 212 . apă. sol.. E. 50. E. C. D. de peste 2 zile. D. B. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. nu produc catalază. leziuni cerebrale. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. C. C. C. adenopatie. organismul infectat. au o creștere lentă. descompun mai mult sau mai puțin ureea. D. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. 52. C. aparatul genital.

Coloniile sunt de tip S sau M. geloza sânge cu carbune. Au aspectul unor picături de rouă transparente. C. Corynebacterium diphteriae 213 . Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. Chapman. geloza chocolat.B. Coloniile sunt de tip R. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. geloza simplă. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. C. E. E. B. D. ochelari. D. tipul c produce meningită. exista 11 tipuri de serotipuri. geloza sânge. B. B. 58. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. evitarea contactului cu animalele bolnave. influenzae. D. 59. E. 57. 56. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. geloză simplă. E. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A. există 6 tipuri de serotipuri. E. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. mănuși. C. bulion. Bordet-Gengou. tipul b produce epiglotită acută. D. C. În ceea ce privește H. geloză chocolat. D. Au aspect mat. Prezintă fenomenul de satelitism. influenzae sunt: A. B. C. Bordet-Gengou. Tematica 9.

7. D. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. Este un bacil Gram-pozitiv B. nu prezintă polizaharid capsular D.Complement simplu 1. Produce o exotoxină citotoxică E. Care afirmaţie este falsă? A. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. este încapsulat în produsele patologice C. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. B. Este încapsulat în produsele patologice D. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. se transmite interuman 214 . nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. are o evoluţie fatală D. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C. este strict anaerob 4. Creşte pe medii uzuale C. scalpul C. Produce o exotoxină E. C. Au forma lanceolată D. E. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. groşi cu capete tăiate drept B. Sunt bacili cu un capetele măciucate E. este bacil Gram negativ B. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul. Antraxul pulmonar netratat. nici una din formele de mai sus. cu excepţia : A. Este o bacterie nepretenţioasă B. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. Sunt bacili mari. Genul A. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. Are capacitatea de invazie D. Strict anaerob 6. Antraxul digestiv este o formă rară E. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A.

Bacillus aereus. 133. cărbune. Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. Există forme de difterie digestivă 9. Bacillus subtilis. Bacillus licheniformis. 12. D. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. impetigo. C. poliomelită.B. B. Bacillus anthracis. B. 12. Bacillus polymixa. Bacillus anthracis. Bacillus licheniformis. 11. 75. E. C. B. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. D. Bacillus licheniformis. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. Bacillus polymixa. E. C. Se multiplică la poarta de intrare B. 13. B. C. E. Bacillus polymixa. pneumonie. D. tuberculoză. Există forme de difterie cutanată E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. Bacillus aereus. D. E. 215 . E. D. D. cunoscută sub numele de: A. 10. B. E. C. Bacillus aereus. 48. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. C. Bacillus subtilis. Bacillus anthracis. 31. Bacillus subtilis.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

sunt bacterii imobile. Staphylococcus. Brucella. testul la optochin. 59. D. Bacillus. Mediul de îmbogățire ce conține ou. E. 61. 58. sunt bacili sporulați. 60. E. mediu cu telurit de potasiu. Corynebacterium. Campylobacter jejuni. E. 57. E. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. au extremitățile îngroșate. 223 . Streptococcus agalactiae. C. Campylobacter. geloză chocolat. mediu cu telurit de potasiu. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. Corynebacterium. D. Bordet-Gengou. testul Elek. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. ser. C. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. E. C. mediu Chapman. C. Helycobacter. D. geloză simplă. B. mediu de îmbogățire OCST. B. Bordetella pertussis. B. Vibrio. E. Corynebacterium diphteriae. Vibrio cholerae. B. Bordetella. C. Bacilul difteric aparține genului: A. geloză chocolat. sunt bacterii Gram pozitive. B. E.D. D. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. cistină. 62. D. D. telurit de potasiu se numește: A. C. Haempohilus. mediu Loeffler cu ser. geloza sânge. B.

paralizia faringelui și a palatului. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. anemie hemolitică. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. E. D. B. E. pneumonie. cu excepția: A.63. C. 66. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. C. 224 . 68. B. pierderea vederii. 69. D. D. Bacillus anthracis. Mycobacterium tuberculosis. mediu Wilson Blair. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. albe. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. B. C. voce nazonată. mediu Tinsdale. verzui. nervi periferici. D. maronii-negre. Bacteroides fragilis. mediu MacConkey. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. Difteria se caracterizează prin: A. antrax. Pe mediu cu telurit de potasiu. Corynebacterium diphteriae. aurii. hipotensiune arterială. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. C. bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. are capacitatea de invazie. B. mediu Lowenstein-Jensen. bradicardie. 67. 65. Vibrio cholerae. C. D. suprarenale. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. E. mediu Chapman. C. roșii. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. odată fixată. B. avitaminoză. D. necroza focală în diferite organe. ficat. 64. B. E. E. E.

C. 71. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A. B. 225 . albastru de metilen. pseudodiphtericum. D. tuse convulsivă. xerosis. C. C. E. În meningita produsă de antrax. B. fucsină. sporii nu se colorează. D. lichidul de edem – aspect hemoragic. B. D. 73. se recoltează ca și produs patologic: A. materii fecale. E. jejuni. difterie. 72. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. E. B. sputa – sangvinolentă. C. D. Prin colorațiile uzuale. verde metil. 75. ulcerans. sputa. B. ei se colorează în verde. E. 70. C. serozitate din veziculă sau pustulă. E. alegeți asocierea corectă: A. E. lichid de edem. D. sânge. spută. lichid cefalorahidian. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. tetanos. C. poliomielită. Prin metode speciale. C. serozitatea – sangvinolentă. diphteriae. C. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. sânge. B. D. 74. albastru de metilen. C. C. material necroptic. verde malachit. colorația May-Grunwald-Giemsa. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. materiile fecale – aspect hemoragic.B. Ce colorant se folosește? A. violet de gențiană. C. lichid cefalorahidian.

79. Mediul MacConkey. zaharoza. G. Mediu geloză chocolat. B. S. 77. unor ciorchini de struguri. B. mediile de B. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A. B. Mediul Chapman. E. verde malachit. anthracis: A. Mediul Tinsdale. G. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. D. E. fucsină. D. M. E. 78. B. trehaloza. de litere chinezești. fructoza. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. antracis nu fermentează: A. galactoza. D. unor viermi.C. D. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. Titrul ASLO. E. R. D. maltoza. violet de gențiană. C. Pe mediu Tinsdale. E. 80. R. D. C. M sau G. E. 76. unei frunze de stejar. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. B. S. C. E. Testul ELISA. Datorită proprietăților caracteristice. M. B. Mediul Bordet-Gengou. B. 226 . C. unui brad răsturnat. C. C. Imunohistochimie. PCR. D. S sau M. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A. 81.

fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A. având centrul mai negru. C. 86. B. tiosulfat de sodiu). E. 84. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. în funcție de mediul de cultură: A. telurit de potasiu. Mitis – colonii mari sau mijlocii. C. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. B. granulare. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. cenușii-negre cu halou cafeniu. după care se administrează pe medii solide specifice. diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . telurit de potasiu. bacilul difteric fermentează glucoza. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. D. E. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. 85. margini crenelate. margini crenelate. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. cistină. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. ulcerans. cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. C. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). albe. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Testarea toxinogenezei pentru C. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. D. netede. Gravis – colonii cu margini colorate. B. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. lucioase. mediu Loffler – colonii mici. B. ulcerans. difteromorfii fermentează zaharoza. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară. E. E. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). cum ar fi: mediul Loffler electiv. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. 83. cu ser coagulat de bou. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. în special de C. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. C.82. D. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. D.

Sunt mobili C. catalazei. Vaccin DiTe la 6 ani E. Ser antidifteric 4. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. coagulazei. 30o. Elek Ouchterlony Frobisher. Profilaxia difteriei se face cu: A. 45o. 90o. Vaccin DiTePer la sugari C. B. 87. Vaccin DiTePer la 6 ani D. latex-aglutinării. Bacillus anthracis E. D. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. Bacilul carbunos 228 . 60o. C. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Este o boală gravă datorată producerii de toxină C. 120o.A. Despre difterie se pot afirma următoarele: A. Complement multiplu 1. Au capetele măciucate D. Administrarea prelungită de penicilină B. Corynebacterium difteriae B. B. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. E. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. Shigella boydii D. D. ASLO. E. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. C. Salmonella tiphy C.

Este folosit în diagnosticul antraxului E. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. Pulmonar D. capsula nu e factor de patogenitate 229 . Este saprofit condiţionat patogen B. Toxina produce miocardita 7. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B. În bulion glucozat D. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. au extremităţile drepte D. au extremităţile rotunjite E. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A. Genital E. Cefalosporine B. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. Penicilină C.5. Cutanat B. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Formele clinice de antrax sunt: A. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6. Biseptol 11. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Testul Eleck: A. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. prezintă un spor central nedeformant 9. Se dezvolta pe mediul Loeffler B. Geloza simplă E. sunt încapsulaţi C. Digestiv 10. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Toxina are actiune locală D. Ser anticărbunos D. Bacilul difteric: A. Este o reacţie antigen anticorp D. Urinar C. Tratamentul antraxului se face cu: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Lowenstein Jensen 8. sporulează în prezenţa oxigenului C. Nitrofurantoin E.

Bacillus polymixa. Bacillus aereus. Eliberează o exotoxină 13. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A. E. polymixa? 230 . Bacillus polymixa. Formează colonii de tip S E. capsula e factor de patogenitate E. Bacillus anthracis. D. Coagulaza liberă E. C. Creşte pe medii de cultură uzuale B. Creşte pe medii de cultură speciale C. Bacillus anthracis. 17. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Septicemia B. Formează colonii de tip R D. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. Ce antibiotice produce B. B. C. Boala nu are complicaţii E. Bacillus subtilis. Producerea toxinei cărbunoase D. Reacţia Ascoli: A. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. Bacillus licheniformis. Elaborarea de enzime proteolitice C. toxiinfecții alimentare)? A. Meningita C. Bacillus licheniformis. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. Coagulaza legată 15. D.D. 18. Polizaharidul capsular B. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14. pneumonii. Artrita D. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12. Bacillus aereus. este o reacţie antigen anticorp D. Sinuzita 16. B. Bacillus subtilis. E.

ca urmare a fixării bacililor. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. C. B. B. D. 19. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. Bacitracină. D. 22.A. B. D. sunt bacterii Gram negative. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. antrax. B. C. respectiv al omului. agentul antraxului este un bacil mobil. difterie. E. În vitro se formează numai pe medii simple. 20. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave. holeră. C. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. D. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol. sporulați. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. în lanțuri scurte. Penicilină. Are o afinitate mare față de coloranți. 231 . necapsulați. în substanțele organice moarte. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. C. B. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. are capetele “tăiate” drept. E. sporii se pot forma în sol. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. 23. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. C. D. B. febră tifoidă. 21. În condiții favorabile. C. capetele lor devin ușor concave. În mediul exterior bacilii sporulează. E. izolați. Polimixina E. B. E. D. Eritromicină. cărbune. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. E. E. Polimixina B. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A.

B. Bacillus anthracis: A. glucoza. anthracis sunt: A. iar sporii în 1-2 zile. B. arabinoza. 25. suprafață netedă. chimici și biologici a B. 26. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. datorită capsulei pot avea caracter mucos. E. chimici și biologici a B. “coamă de leu”. C. sporii nu se conservă pentru mult timp. 28. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. are loc doar în prezența oxigenului. maltoza. 27. bacilii se distrug în 5-7 zile. D. B. fructoza. în sol rezistă mai mult de 30 de ani. B. D. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. E. C. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. 29. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde. margini regulate. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. C. piei provenite de la animale moarte de antrax. D. anthracis sunt: A. B. lactoza. are loc în organism. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. E. la uscăciune. C. opace. E. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. B.24. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. pe geloză simplă sau geloză sânge. 232 . C. lactoza. D. în apă rezistă câțiva ani. E. rezistă câteva săptămâni în plante furajere. B. ferit de razele de soare. D. maltoza. B. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. arabinoza. la un optimum de 35-38oC. anthracis nu fermentează: A. trehaloza. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. D. trehaloza. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. au culturi de tip S. formele vegetative au o rezistență crescută. blănuri. C. anthracis sunt adevărate? A. aerob. uneori.

mucoasa căilor respiratorii. E. 34. D. febră. D. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. tegumentul. proteaze. D. agresine. 33. sacrificării. Bacillus anthracis acționează prin: A. transmitere interumană.E. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. contaminare în situații de criză (arme biologice). lecitinaze. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute.) D. toxinogeneză. tractul gastro-intestinal. conjunctivele. B. adenopatie. E. C. E. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. Antraxul se transmite la om prin: A. mucoasa otică. germinează și se transformă în spori. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. mucoasa otică. 32. lipide. piele. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. tegumentele (prin soluții de continuitate). oase. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. C. B. 35. cavitatea bucală. este asimptomatică. E. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. D. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. E. tunderii etc. sânge. C. febră. B. mucoasa conjunctivală. cefalee. D. C. rezultând un edem gelatinos și congestie. Porțile de intrare pentru B. 30. lână). C. B. B. C. B. E. 233 . Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. stare generală alterată. anthracis la animale sunt: A. 31. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. mucoasa digestivă.

E. incubația este de 1-6 zile. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. vezicule seroase. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. B. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. B. Formele antraxului sunt: A. buba neagră. adenopatie hilară și traheală. E. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. dalacul. antraxul pulmonar. antraxul gastrointestinal. C. febră moderată alternând cu hipotermie. antrax pulmonar. C. E. D. E. buba neagră. radiologic. C. antraxul gastrointestinal. este vorba de edemul malign. maculă galbenă. antrax gastrointestinal. edem local. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. pustula malignă. B. 37. B. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. 234 . doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. 38. D. C. D.36. pustula beningă. ulterior sangvinolente. febră ridicată și stare toxică. antraxul pulmonar. cianoză. hipoxie. antrax cutanat. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. 39. buba neagră. E. moale. D. Semnele antraxului cutanat sunt: A. clinic. B. se observă lărgirea mediastinului. D. este forma cea mai ușoară. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. forma gravă a cărbunelui cutanat. C. 40. există o evoluție trifazică. B. exitus. dureros. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. antraxul cutanat. 41. dalacul.

simptomele apar în câteva zile de la ingestie. diareea. mortea survine în 25-60% din cazuri. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. D. durere retrosternală. edem. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. D. grețuri. putem spune că: A. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. C. vărsăturile. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. E. 45. terapia cu antibiotice dă rezultate. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. Cu privire la tratamentul antraxului. C. C. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. meningele sunt hemoragice și edematoase. 43. E. există o mortalitate de peste 95%. pustula malignă. 47. B. 235 . 44. E. D. C. iar stomacul și intestinul devin edematoase. febră. E. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. E. 42. antraxul cutanat. febră. vărsături. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. pulmonar sau gastrointestinal. B. foarte rar apare ca localizare primară. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. 46. mialgii. disfagie. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. adenopatie cervicală. fără tratament.C. B. D. B. D. buba neagră. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. antraxul gastrointestinal. D. dureri abdominale. B. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. moartea survine în 10% din cazuri. apare staza vasculară. disfagie. antraxul pulmonar. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A. C. E. nu există riscul apariției asciitei și ileusului.

Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. sub forma “literelor chinezești”. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat. Corynebacterium diphteriae.cu D. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3. B. 236 . este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. D. E. Difteromorfii. Corynebacterium ulcerans. 49. timp de 60 de zile. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. timp de 5-7 zile. sub formă de ciorchine. C. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. D. sub formă de măciucă. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. Difteroizii. E. Eritromicină. vaccinul. C. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. C. B. extremitățile îngroșate. mobili. D. 6 şi 9 luni. B. C. se dau preventiv antibiotice la contacți. 48. nesporulați. E. 50. tulpina Stern. 51. E. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. C. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. Cloramfenicol pentru 10-14 zile. C.B. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. în cazul expunerii. D. B. B. “coamă de leu”. Corynebacterium xerosis. 52. Tetraciclină. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector. se recomandă cefalosporine. Tratamente pentru antrax pot fi: A. neasociat cu vreun alt antibiotic. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. D. sub formă de brad răsturnat. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. Penicilina G. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. E. E.

intermedius. ficat. B. Tinsdale. Complicațiile date de difterie pot fi: A. acțiunea toxinei este reversibilă. 59. E. difteriei. pseudodiphtericum. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. B. 57. C. Ser antidifteric. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. 55. sânge – meningită. acestea pot fi în variantele: A. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. se multiplică la poarta de ieșire. poliomielitei. C. otite. infecții urinare. B. E. B. gravis. B. E. Rifampicin. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. materii fecale – antrax cutanat. C. C. Penicilină. D. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie).53. Ce pot produce C. OCST. B. nervi periferici. formând pseudomembranele. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. suprarenale. D. pneumonie. endocardite. 54. paralizia faringelui și a palatului. tetanosului. E. D. bradicardie. meningită. 58. holerei. B. După aspectul coloniilor de C. 237 . D. D. Eritromicină. febrei tifoide. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A. D. are capacitate de invazie. C. toxina are tropism pentru miocard. ulcerans și C xerosis? A. 56. C. E. impetigo. C. mitis. E. Cefalosporine. encefalită.

mediul Gundel-Tietz. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. coloniile de B. E. prin metoda Gram. negre. anthracis se colorează: A. D. cu diametrul de 4-5 mm. B. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST. ASLO. Imunohistochimie. 61. opace. Pe mediile solide. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. mediul Loffler. PCR. D. B. cu albastru de metilen. 238 . B. Frotiurile realizate din produsele patologice. E. ELISA. C. cu verde metil. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. Mitis – colonii mari sau mijlocii. C. 63. se face pe cadavre umane. 60. E. obligatoriu. E. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. D. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. Testul coagulazei. 64. spută – antrax pulmonar. anthracis includ: A. intrate în putrefacţie. un tampon nazal şi unul faringian. 65. C. pentru a diagnostica B. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. cu fucsină. se face pe organisme vii. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. D. anthracis sunt: A. anthracis apar sub formă de colonii: A. lichid de edem – antrax cutanat. cu violet de gențiană. C. D. B. de tip S. E. D. B. E. C. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. diphteriae: A. B. 62. se face pe cadavre animale. Gravis – colonii mici plate.C. netede. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. C.

Helicobacter Complement simplu 1. este imobil C. boală cu caracter invaziv B. Nu posedă flageli C. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. Genurile Vibrio. B. B.D. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. Mitis – colonii R. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. Gravis – colonii mari sau mijlocii. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. proba ureazei. Prezintă antigenul O somatic D. Campylobacter. este un bacil Gram pozitiv B. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. testul coagulazei. Eliberează enterotoxină holerică E. 66. Mitis – margini colorate. Tematica 10. Mitis – centrul negru. Gravis – margini crenelate. diphteriae: A. proba cistinazei. testul la optochin. netede. Sunt bacilli Gram negativi B. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. D. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). Prezintă antigenul H flagelar C. 67. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. E. are o dimensiune de 10 µ 2. C. Produce holeră. este o bacterie saprofită E. E. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . D. E. lucioase. C. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A.

lungi. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. Fermentează zaharurile 5. 8. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. B. Vibrio parahaemolyticus. Nu invadează celulele epiteliale C. D. C. D. C. Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. Vibrio vulnificus. B. E. au formă de virgulă. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. Sunt catalazo-negativi 4. Vibrio fluvialis. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. Vibrio cholerae. încapsulați. Vibrio parahaemolyticus. Formează colonii conopidiforme de tip R E. Agentul etiologic al holerei se numește: A. E. B. Vibrio cholerae. Testul ureazei negativ D. D. Culturi rapide pe medii de cultură 7. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. Vibrio fluvialis. 10. imobile. Sunt bacilli Gram pozitivi B. 9. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. Vibrio algynoliticus. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C. bacili Gram pozitivi.D. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. Nu se transmit pe cale fecal orală E. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. Vibrio vulnificus. E. Vibrio algynoliticus. C. Se transmite pe cale fecal orală C.

slab acid (6. este de natură proteică.A. C. cu aspect de litere chinezești. Inaba – a+b+c. 80.4). B. rotunde. C. D. E. este termolabil. C. 14. D. B. 20. cu aspect transparent. Hikojima – a+c. C. B. Vibrionii preferă pH: A. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. 20. B. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A. Ogawa – a+b. 11. D. C.2-7. nu este antigenul specific de grup. D. 5. Sub 30. B. galbenă. 16. tip R. 6. albastră. E. 13. E. E. acid (2-3. Inaba – a+b. concave. E. 12. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. este antigenul specific de grup. E. C.4). B. 241 . neutru. D. 12. roșie. 15. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A.7). Ogawa – a+b+c. B. Peste 500.5-6. Peste 100. alcalin (9-9. D. Câte serogrupuri O există? A. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. slab alcalin (7. C. 2.2).

diaree abundentă. E. E. B. B. D. sunt sensibili la lumina solară. anurie. verde. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A. 242 . Cloramfenicol. D. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. maro închis. E. E. D. pacienții cu pH slab bazic (7. B. pacienții cu pH bazic (9-9. Tinsdale. colaps. 19. B.5-6. C. 20. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. C.4). 17. C. este o toxină de natură lipidică.2-7. B. Penicilină. este formată din 2 subunități.D. D. D. C. pacienții cu pH slab acid (6. Bordet-Gengou. 21. pacienții cu pH acid (2-2. Chimioprofilaxie. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. geloză sânge. D. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A. deshidratare severă. B.6). 18. E. pacienții cu pH neutru. E. 22. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A. Tetraciclină. E. TCBS. C.2). subunitatea B pătrunde intracelular. În funcție de pH-ul gastric. perioada de incubație este de 2 săptămâni. geloză chocolat. C.2). sunt sensibili la acțiunea căldurii. este o toxină de natură lipopolizaharidică. rezistă în alimente până la 7 zile. sunt sensibili la antiseptice.

C. 24. E. E. Fermentarea sucrozei și manozei. C. jejuni este de 32oC. C. 18 specii. B. fetus. 28. aureus. testul la optochin. 26. sunt catalazo-pozitive. C.23. sunt bacili imobili. D. B. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. C. dar nu a manozei. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. sunt oxidazo-pozitive. temperatura optimă de creștere a C. Testul oxidazei pozitiv. D. sunt bacili încapsulați. sunt bacili sporulați. 243 . Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. C. B. E. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. dar nu a arabinozei. 25. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. cu excepţia: A. Peste 115 specii. B. D. S. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A. 27. sensibilitatea la acidul nalidixic. PCR. fermentează zaharurile. 29. E. 34 de specii. E. Testul oxidazei pozitiv. B. 8 specii. hidroliza hipuratului. E. PFGE. sunt mobile. B. PCR. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. D. 50 de specii. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. C. D. sensibilitatea la cefalotin. D. Fermentarea sucrozei și arabinozei. sunt bacili Gram negativi. PFGE. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A. reducerea nitratului. B.

C. în intestinul a numeroase păsări. 33. D. jejun. E. 305 microorganisme. jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. Clinic. C.C. C. D. B. 28 microorganisme. 223 microorganisme. E. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. C. 146 microorganisme. C. fecalis. H. pylori. în intestinul a numeroase specii de mamifere. Prin tegumente (soluţii de continuitate). B. în mucoasa conjunctivală a omului. E. în intestinul omului. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. Pe cale fecal-orală. 35. pylori. dureri articulare. 32. 244 . D. C. diphteriae. diaree cu sânge şi mucus. lumenul intestinal. E. B. 30. D. D. C. cefalee. Prin picăturile Pflügge. C. E. D. B. H. Prin atingere. E. jejuni. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. ileon. coli. jejuni. C. 104 microorganisme. E. B. stare generală modificată. E. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). E. colon. B. C. febră. D. Pe cale respiratorie. cavitatea bucală. Infecţia cu C. 31. 34. C. E. coli. jejuni nu provoacă: A. C. jejuni se transmite: A.

H. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). peptidază. sunt microorganisme nepretenţioase. endocarditei bacteriene subacute. 37. E. C. C. D. sindromului Guillain-Barre. C. Imobili. E. coli. Skirow. E. C. faecium. urează. 245 . 40. Helicobacter pylori sunt bacili: A. 39. B. H. C. Aşezaţi în ciorchine. C. B. E. B. B. Neproducători de urează. D. pylori este: A. anemiei hemolitice. D. CSM. streptokinază.36. C. D. catalază. C. B. temperatura optimă de incubare este de 37oC. D. E. jejuni este considerat a fi cauză a: A. pylori. Microaerofili. gigantismului. CCDA. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. jejuni. 38. OCST. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. E. au nevoie de o incubare de 24 de ore. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. jejuni nu se face pe următorul mediu: A. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. coli. amilază. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. E. 42. Gram pozitivi. sindromului Klinefelter. E. D. C. B. 41. Campy. au nevoie de medii de cultură înalt selective. jejuni este: A. Afirmaţia adevărată cu privire la C.

Helicobacter pylori. 10%. Vibrio cholerae. D. jejuni. Testul respirator. D. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. pylori. E. Escherichia coli. 45. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. 18%. C. Infecţia anuală cu H. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. PCR. E. Campylobacter jejuni. Escherichia coli.B. B. C. există o incidenţă de 50-60% la copii. D. Campylobacter jejuni. D. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică. Enterococcus fecalis. B. B. E. infecţia cu C. peste 95%. infecţia cu H. Enterococcus fecalis. 246 . există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. D. Enterococcus faecium. 23% prezintă ulcer duodenal. C. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. D. 44. E. consumul de paracetamol. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică. B. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. 25%. B. C. Testul ureazei în respiraţie. pylori se poate face prin: A. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. 5%. E. Helicobacter pylori. 50% prezintă ulcer duodenal. infecţia cu enterococi. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. 47. C. E. C. B. 43. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. C. consumul de asipirină şi NSAID. 46. 48.

E. 49. Famotidină. D. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. B. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. 78-80%. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. Azitromicină. Amoxicilină. Nizatidină. Amoxicilină. Metronidazol. Ranitidină. D. C. B. Metoda imunoenzimatică ELISA. Esomeprazole. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. E. 75%. C. Metronidazol. pylori pot fi: A. colorare permanentă a dinţilor. Claritromicină. C.D. C. 50%. Omeprazole. 52. înroşirea tegumentului. 247 . E. Rabenprazole. D. D. pylori este: A. risc mic de alergii. E. D. D. E. Detecţia antigenelor în materii fecale. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. 50. pylori? A. Nizatidină. B. Omeprazole. 54. 88-90%. Rabenprazole. 53. Ranitidină. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. E. C. Famotidină. pylori este: A. E. pylori? A. B. B. Levofloxacin. 96-98%. cefalee. C. 51. B. Famotidină. diaree. Pantoprazole.

Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. Este imobil 4. Este o infecţie cu caracter invaziv C. Esomeprazole. Levofloxacin. D. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. C. Posedă antigenul flagelar H D. B. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Are o incubaţie de 1-4 zile D. Pantoprazole. Vibrionul holeric: A. Claritromicină. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Ranitidină. Administrare de cloramfenicol E. E. Provoacă o boală diareică severă C. Pantoprazole. pylori este: A. Amoxicilină. Administrare de tetraciclină D.55. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. Complement multiplu 1. Reechilibrare hidroelectrolitică B. pylori este: A. Posedă antigenul somatic O E. Administrare de ripfampicina 248 . Deshidratarea apare rapid 2. Levofloxacin. 56. Este un bacil Gram pozitiv B. Famotidină. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D. E. Despre holeră se pot afirma următoarele: A. D. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C. Azitromicină. B. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. C. Debutul este lent E.

Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. C. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Poseda un flagel polar E. Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Testul oxidazei negativ D. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Sunt imobili C. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B. Se cultivă in vitro la pH acid 6. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B. Nu este o specie patogenă pentru om C. Sunt microaerofili 8. Determină o boală diareică D. Sunt bacili Gram negativi B. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Transmiterea este pe cale fecal orală B.C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A. Produce enterite D. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11.R.5. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A. pylori vor dezvolta gastrită C. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Testul catalazei pozitiv C. Dureri abdominale colicative B. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. Sunt neîncapsulaţi E. Este un bacil Gram pozitiv B. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. Sunt sporulaţi D. Este o specie saprofită E.

Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. C. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv.C. Ameţeli D. Pot dezvolta anemie feripriva C. 2 antibiotice. D. Regim alimentar B. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. Se dezvoltă pe mediul Campy E. E. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă. Tuse E. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. pylori în serul pacientului B. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. antisecretorii şi bismut coloidal D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. Se efectuează testul ureazei E. B. Hemoptizie 12. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D. Identificarea antigenelor H. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17.H. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. Elaborează coagulaza 14. Terapia cvadrupla. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E. Identificarea anticorpilor anti. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Elaborează ureaza E. pylori din scaun C. Administrarea terapiei pentru 14 zile 16. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A. Sunt bacili Gram pozitivi B. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. 250 . Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. Microaerofili D. Nu fermentează zaharurile 13. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Triplă terapie.

E. B. C. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. În funcție de antigenul O. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. galbene pe mediul TCBS. B. rotunde. tip M. Sunt bacterii nepretenţioase. sunt specii imobile. E. Hikojima (a+b+c). D. D. b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. concave. ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a. sunt bacili Gram negativi. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. Vibrionii preferă pH acid (3-3. Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . B. Specii sunt: A. 21. Mycobacterium tuberculosis. C. E. C. Vibrio vulnificus. nu conferă protecție antiinfecțioasă. cu aspect opac. B. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. Mycobacterium leprae. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. termostabil. B. Ogawa (a+b+c). C. Ogawa (a+b). Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A.2). E. 23. E. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. Vibrio fluvialis. Campylobacter jejuni. Inaba (a+c). Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. sunt încapsulaţi. fiind antigenul specific de grup.18. D. 24. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. C. 22. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă. sunt bacili în formă de virgulă. E. 20. în asociere cu peştii şi fructele de mare. D. 19. C. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. B. D. D. Hikojima (a+b). sunt nesporulaţi.

Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A. B. rezultă acidoză. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. vibrionii eliberează și endotoxină. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. în zonele cu temperaturi ridicate. A (activity) şi B (binding). B. C. C. Manifestările clinice ale holerei sunt: A. cei cu pH acid. C. D. E. E. 252 . sunt sensibili la acțiunea căldurii. E. B. B. cei cu gastrită hiperacidă. E. cei cu aclorhidrie. 30. sunt sensibili la antiseptice. B. E. după ingestie. D. B.A. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. D. se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. sunt sensibili la lumina solară. când au loc calamități. D. deshidratare ușoară. când sunt distruși. holera este o boală invazivă. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. 27. în sezon secetos. D. E. greață. D. C. rezultă diaree apoasă ușoară. 26. 25. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A. 28. bacteriile nu intră în torentul circulator. în sezon ploios. 29. putem spune că: A. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. C. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu. după inundații. cei cu pH gastric bazic. C. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani.

C. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. Tetraciclină 4g/zi. B. D. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. 34. C. fermentarea manoza şi arabinoza. diaree ușoară. D. C. E. D. D. 33. dezechilibre hidroelectrolitice. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. LCR. B. testul oxidazei negativ.B. B. C. acidoză. anurie. dar nu şi sucroza. dar nu şi arabinoza. C. Lichid vărsătură. E. 31. C. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. E. manoza. E. B. C. E. C. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. jejuni. testul oxidazei pozitiv. fetus. sunt: A. solide ce conțin săruri biliare. diphteriae. vărsături. deshidratare ușoară. importante în patologia umană. C. D. Cloramfenicol. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. 35. E. moderat selective TCBS. Materii fecale. fermentează sucroza. B. paradiphteriae. 36. coli. D. colaps. Exudat nazal. perioada de incubație de 2 săptămâni. Penicilină. E. C. simple: geloză sânge. Exudat faringian. E. înalt selective – Tinsdale. D. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. C. 253 . Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A. B. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină. 32. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice.

Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A.37. C. 42. D. 40. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). Infecţia cu C. E. jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. mucoasa conjunctivală a omului. E. D. rezervor pentru C. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. încapsulați. fermentează zaharurile. D. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A. E. E. septicemie. C. E. intestinul a numeroase specii mamifere. e o specie saprofită. natură. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. bacili Gram negativi. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. reduc nitratul. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. oxidazo-pozitivi. cavitatea bucală a omului. sindromul Guillain-Barre. condiționat patogenă. B. B. se numește Campylobacter jejuni. E. B. colonizate asimptomatic. hidrolizează hipuratul. se numeşte Campylobacter jejuni. C. se numeşte Helicobacter pylori. 41. mobili. artrită. C. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. endocardită. catalazo-negativi. 38. B. 39. B. D. jejuni sunt: păsările. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. C. C. meningită. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . majoritatea infecțiilor umane cu C. D. B. 43. aspect de “coamă de leu”. D.

adulţi tineri. tratamentele cu antibiotice. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. cefalee. jejuni este considerată a fi cauză a: A. C. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. 45. e rezistent la acţiunea sucului gastric. corticosteroizii. femei. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. C. solul. B. C. copii. B. C. 48. B. dureri abdominale colicative. B. bacteriile pot trece prin circulaţie. sindromului Down. picăturile Pflügge. ileon şi colon. C. Căile de transmitere a infecţiei cu C. bărbaţi. jejuni sunt: A. carne de pui insuficient preparată termic. D. jejuni sunt: A. B. vegetalele. C. starea organismului. E. E. 44. apă contaminată. D. C. consumul cărnii de porc. E. pe cale respiratorie. C. 46. D. E. afecţiuni cutanate. 49. jejuni sunt: A. C. D. febră. lactate. ocazional. nu produc leziuni inflamatorii. Clinic. glucide în exces. spitalizarea prelungită. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. carne de porc. jejuni provoacă: A. 255 . ingestia de apă sau alimente contaminate. E. 47. bolii Cushing. D. B. D.A. bătrâni. sindromului Guillain-Barre. B. E. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. stare generală modificată.

Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. Tinsdale. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. B. E. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. B. Campy. descoperirea bacteriei Treponema pallidum. B. B. 51. D. Mediul selectiv cu carbon CSM. Diagnosticul imunologic pentru C. C. lari. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. jejuni sunt: A. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). 50. jejuni: A. C. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. sunt bacili microaerofili. D. B. Skirow. Teste rapide imunocromatografice. 256 . Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. D. jejuni. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. Marshall şi J. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. Mediile de cultură speciale pentru C. sunt bacili producători de urează. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. coli şi C. microaerofilie. 53. D. sunt bacili imobili. C. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. C. permite diferenţierea între speciile patogene de C. 54. C. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. E. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. hipotiroidismului. C. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. E. D. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. C. jejuni se face prin: A. 52. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). D. Robin Warren pentru: A. E. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA.D. B. C. E. E. E. o incubare de 24 de ore. Seroreacţia ASLO. 55. sunt bacili Gram negativi.

10% adulţi sub 40 de ani. la adăpost. prin atingere. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. doar 1% prezintă ulcer duodenal. Incidenţa infecţiei cu H. bacili Gram negativi. calea fecal-orală. pylori în USA se corelează cu: A. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. B. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. bacili Gram pozitivi. bacili imobili. D. C. pylori să contracareze efectul HCl. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B. pylori sunt: A. D. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. C. C. 57. calea orală. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). statusul socio-economic. D. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. E. pylori şi ulcer: 257 . Prevalenţa H. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. descoperirea H. E. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. Pe cale respiratorie . pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. 60. D. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. B. jejuni. 61. trăieşte la nivelul pulmonului. D. ajută bacteria H. B. pylori este de: A. C. pylori este: A. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. D. Vârsta. B. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. pylori sunt: A. E. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. 50-60% adulţi este 60 de ani. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. H. C. E. 20% adulţi sub 40 de ani. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. B. C. 30% prezintă ulcer duodenal. pylori. conţin un mănunchi de flageli polari.56. bacili extrem de mobili. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. E. 59. 58.

statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. C. PCR. Imunohistochimie. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. 66. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. B. D. În ţările în curs de dezvoltare. C. pylori afectează foarte des copiii mici. 258 . pylori. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. D. B.A. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. C. aceasta se face prin: A. pylori sunt: A. Diagnosticul de laborator pentru H. pylori. H. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. Testul ureazei în aerul respirat . C. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. H. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H.pylori ca şi omul. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A. 67. pylori. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. C. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. pylori negative. pylori în SUA din 1968. pylori afectează aprox. testul respirator. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. 63. pylori se face prin: A. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. D. pylori. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. testul coagulazei. pylori poate apare cancerul gastric. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. în ţările vestice. cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer. E. D. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni). B. H. D. Metoda imunocromatografică. În nordul Braziliei. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. E. E. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. B. 65. Testul catalazei. B. E. D. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. E. 64. B.

B. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. E. Riscurile sunt relativ mari. teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. C. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. B. C. E.pylori este prezent. 70. se recomandă: A. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. are o acurateţe de 50%. C. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H. C. Serologic. următoarele afirmaţii sunt false: A.E. Levofloxacin. IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. D. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. pylori sunt: A. E. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. metronidazolM B. pylori. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. B. D. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. testul poate fi folosit şi după tratament. biopsii.pylori . pylori sunt: A. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. D. C. D. dacă H. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. Amoxicilină. Penicilină. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. tratamentul se asociază cu alcool. E. B. ureaza descompune ureea. se recomandă claritromicină. 259 . 69. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. 71. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. Terapia pentru infecţiile cu H. 68. B. pylori. Metoda imunoenzimatică ELISA. 73. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. Antibioticele determină un risc mare de alergii. ani) . C. 72. dacă H. pylori sunt: A. pylori se face prin: A. E. D. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI.

Ranitidină. C. Rabenprazole. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). B. recomandate în infecţiile cu H. 76. Nizatidina. pylori sunt: A. D. 75. D. E. Azitromicină. lizotipie. testul oxidazei negativ. Famotidina. pylori sunt: A.D. D. B. 260 . E. 74. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. Metronidazol. C. C. Omeprazole. Omeprazole. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A. recomandate în infecţiile cu H. ribotipie. B. E. Nizatidina. E. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia. Famotidina. tehnica ELISA. Ranitidină. Pantoprazole.

Asocierea unor specii de Salmonella 4. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Au antigen capsular K B. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Proteus B. Yersinia 6.Klebsiella. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B.E pe baza antigenului O D. Rickettsia prowazeki B. Shigella flexneri 5. majoritatea monotrichi 261 . Klebsiella pneumonia E. Salmonella. Proteus mirabilis C. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C. Yersinia pestis D. Au capete rotunjite C. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. cu excepţia: A. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici. Sunt bacili scurţi B.C. Shigella.D. Au antigen de perete O. Salmonella D. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A. Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Salmonella typhi murium E. Shigella C. Escherichia coli B. Febră tifoidă este produsă de: A.B. Proteus. Au capacitate de invazivitate E. Salmonella typhi D. cu specificitate de grup şi tip C. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E. Escherichia coli E. Se împart în 5 grupuri serologice A. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Salmonella typhi murium C. Sunt bacili mobili.

Boală diareică acută B. glucoză nefermentativă D. Infecţii ale tractului urinar C. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. 12. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A.D. lactozo – negativă. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. glucoza pozitivă C. sub formă de colonii R C. Nu se pot cultiva pe medii artificiale D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . Sunt nesporulati 7. zaharoză pozitivă E. Infecţii respiratorii D. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. urează pozitivă 9. coli determină cel mai frecvent: A. Escherichia. Sunt lactozo-fermentativi 11. Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. nu creşte pe medii de cultură lichide E. Septicemii. Majoritatea nu sunt capsulaţi E. Calea de transmitere este cutanată 10. sub formă de colonii S B. Meningite E. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. lactozo – pozitivă. dizenteria este o boală invazivă E. Sunt imobili C. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. creşte pe culturi celulare 8. nu creşte pe medii de cultură solide D. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. glucoza negativă B. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D.

persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. C.numitǎ diareea turistilor. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C.numitǎ diareea turistilor. Epidemii diareice în spitale B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce rinoscleromul 17. D.numitǎ diareea turistilor. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14. Epidemii diareice în spitale B.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15.A. Produce febra tifoidǎ 19. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Epidemii diareice în spitale B. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. B. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Epidemii diareice în spitale 263 . sunt reprezentate de antigenul O. antigenul H şi antigenul K B. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. E. Genul Escherichia cuprinde: A. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A.

Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. fetidǎ a mucoasei nazale D.B. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A.numitǎ diareea turistilor. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Sunt bacili lactozo-negativi B. un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. Posedǎ flageli D. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Produc indol si hidrogen sulfurat E. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena. Nu produc lizina D. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Nu produc lizina D. Reacţia ureazei este negativǎ E. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. fetidǎ a mucoasei nazale B. o atrofie progresivǎ.gelozǎ sânge) 22. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . o atrofie progresivǎ. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Prezintǎ bacili Gram-negativi B. Reacţia ureazei este negativǎ 23. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza.

Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. Enterobacteriile sunt imobile C. Ureazǎ pozitiv E. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. Bacili G ram-negativi B. Lactozǎ pozitiv C.A. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D. Bacili sporulaţi D. Bacili nesporulaţi 27. Lactozǎ pozitiv C. Indol negativ D. B. Bacili încapsulaţi E. D. Ureazǎ negativ E. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Citrat negativ 29. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A. Bacili scurţi C. Glucozǎ pozitiv B. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. E. Indol pozitiv D. Bacilii sunt capsulaţi E. Bacilii sunt mobili C. Citrat negativ 28. C. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A. Glucozǎ negativ B. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Bacilii sunt sporulaţi D. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26.

Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Sunt bacili sporulaţi 266 . Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. 5 specii C.animalelor. Reacţia indolului este negativǎ D.C. Fermenteazǎ lactoza C. Sunt bacili Gram-pozitivi B. Reacţia indolului este negativǎ D. Nu fermenteazǎ lactoza C. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E. 2 specii E. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Nu prezintǎ cili D. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. Sunt bacili nesporulaţi D. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. Sunt imobili C. 8 specii 33. 3 specii D. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A.pǎsǎrilor D. 4 specii B. Sunt necapsulaţi 37. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E. Nu produc hidrogen sulfurat B. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. ADCL) apare fenomenul de invazie 32. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C. Produc lizin decarboxilazǎ 35. Sunt sporulaţi E. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. Nu produc hidrogen sulfurat B. Sunt bacili Gram-negativi B. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A.

Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Este absentǎ fermentarea lactozei C. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D. 9 zile 43. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B. 7-8 zile E. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. B şi C produc febrele paratifoide E. 2-3 zile C. Salmonella paratyphi A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40. mizeria. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. 10-14 zile B. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E.38. lipsa igienei C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A. 5-6 zile D. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. Produce indolul E. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41.

translucide care nu modificǎ culoarea mediului C. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. selective si diferentiale contin saruri biliare D. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. selective si diferenţiale B. Sunt bacili nesporulaţi D. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. Sunt necapsulaţi E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. Identificarea serologicǎ se face prin: A. Mediile de imbogatire.44. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47. Sunt imobili C. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire. Genul Shigella cuprinde o specie D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49. Sunt bacili Gram-negativi B. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D.

Cuprinde bacili nesporulaţi C. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Bacili Gram negativi aerobi B. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . Coci Gram negativi anaerobi 55. Bacili Gram negativi anaerobi C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Bacili Gram pozitivi aerobi D. Cuprinde bacili încapsulaţi D. 2 specii C. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. o specie E. 5 specii 53. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Cuprinde bacili neincapsulaţi D. Genul Pseudomonas cuprinde: A. Cuprinde bacili sporulaţi C. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. 4 specii D. cu deces în 75% din cazuri 54. dureroşi. Cuprinde bacili mobili E. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A.B. 3 specii B.

Aerobe. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. Bacilare. Anaerobe. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. lungi filamentoase în culturile vechi C. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. scurte granulare în culturi tinere B. preferând 10%CO2 270 . coci ovalari în lanţuri scurte E. pretenţioase nutritiv E. condiţionat patogene 60. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C. strict patogene pentru animale C. Streptococul beta hemolitic de grup A E. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B.B. D. nepretenţioase nutritiv D. E. Aerobe. coci reniformi în diplo 61. Bacilare. Anaerobe. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. saprofite. Bacilul piocianic 59. saprofite. Microaerofile. nepatogene B. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Bacilul Koch C. Genul Pseudomonas se clasificã în: A. Bacilul tific B. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. Întotdeauna nepatogene E. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E. nepretenţioase nutritiv C. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. Bacilul cărbunos D. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B. C. strict patogene pentru om D. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A.

Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. Examenul microscopic al P.62. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . dispuşi în lanţuri nesporulaţi. Bacili Gram pozitivi. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Cateterele centrale endovenoase 65. imobili E. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. sporulaţi şi necapsulaţi D. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Pe medii de culturǎ simple D. Bacili Gram negativi. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. nesporulaţi şi necapsulaţi C. coagulazǎ. Pe culturi celulare E. Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. 67. Bacili Gram pozitivi. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. C. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B. E. B. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64. aeruginosa arată: A. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. sporulaţi şi încapsulaţi 66. Bacili Gram negativi.Gengou 63. D. sporulaţi şi necapsulaţi E. hialuronidazǎ. Bacili Gram negativi. Cataterele periferice E. Peste 200 specii de bacili Gram negativi. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. Preferenţial pe mediul Bordet. nesporulaţi şi necapsulaţi B. lipaze şi betalactamaze D. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D.

Scurţi. Lungi. E. Majoritatea sunt mobili (cili). Nesporulaţi. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. D. C. 9-10 microni lungime şi 0. Lungi. coli. 1-2 microni lungime şi 0.5 microni în diametru. Sporulaţi. Fermentarea glucozei ( G+). Majoritatea neîncapsulaţi. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A. alţii sunt imobili. cu rol de endotoxina. E. Sunt oxidazo-pozitivi E. Majoritatea sunt imobili.3 microni în diametru.9 microni în diametru.9 microni în diametru. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. B. Enterobacteriile sunt bacili: A. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A.4 microni în diametru. B. Sporulaţi. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. C. 272 . Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. cu rol de endotoxina. Scurţi. C. D. Capacitatea de a produce indol. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. coli). Majoritatea încapsulaţi. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. de exemplu enterotoxine eliberate de E. C. 70. D. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. febră. 2-3 microni lungime şi 0. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A. E. E. Prezenţa citocromoxidazei C. 3-4 microni lungime şi 0. alţii sunt imobili. C. Scurţi. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. B. 71. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D. 72.B. Exotoxine. E. B. acestea prezentand cili (flageli). Shigella spp. D. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. 69. 7-8 microni lungime şi 0. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. etc B.

Sporulaţi C. genul Citrobacter. genul Enterobacter. C. B. genul Shigella. B. Care din următoarele variante este falsă? A. 3. genul Serratia. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. 79. Tribul V:genul Yersinia. E. 3-4 microni lungime 75. genul Citrobacter. Rapid 3-6h C. Cu capete rotunjite E. Mediul Mc Conkey B. Genul Escherichia. genul Shigella. 77. 5. genul Povidencia. genul Enterobacter. 6. Tribul I cuprinde: A. Tribul III: genul Klebsiella. Greu 36-48h 76. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D. Enterobacteriile sunt bacili: A. 78. Genul Yersinia. Genul Salmonella.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. C. 4. D. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. Tribul II :genul Salmonella. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. Scurţi. genul Shigella.74. Majoritatea imobili D. B. Mediul Gundel-Tietz C. Greu 24-36h E. E. C. D. Rapid 8-10h D. Genul Klebsiella. E. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. Genul Proteus. D. genul Serratia. Tribul I: genul Escherichia. genul Arizona. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A. genul Arizona. Tribul IV genul Proteus. Majoritatea încapsulaţi B. Rapid 18-24h B. 7.

Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. 85. Klebsiella. C. 81. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Proteus. În general capsulaţi. Nesporulaţi. 86. Serratia. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A. Imobili. Escherichia. B. Gram pozitivi. S de culoare verde prin fermentarea glucozei. geloză). 82.A. Vitamina D. Cu cili peritrichi. Producerea de hidrogen sulfurat . D. Anaerobi facultativ aerobi. D. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. Vitamina K. E. B. Sporulaţi. C. B. C. D. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. 274 . B. Vitamina E. C. D. B. D. E. C. Yersinia. B. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. Vitamina C. B. Klebsiella. D. Imobili. Salmonella. E. 83. E. C. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. În general capsulaţi. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. Proteus. Shigella. D.H2S. E. Vitamina A. Formarea lizinei. 84. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. C. Citobacter. Formarea indolului din triptofan. E.

Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. Febra~38C. Produce epidemii diareice în spitale. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. Infecţii de plagă. C. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă). E. D. Produce o diaree asemănătoare holerei. Fermentează lactoza cu producere de gaz. Nu formează indol. D. D. Colecistite. 91. D. 93. B. Produce „diareea turiştilor”. Vărsături. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. Frecvent sanguinolentă. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.E. Fermentează glucoza cu producere de gaz. E. E. E. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. Produce „diareea turiştilor”. B. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. Boală diareică. 92. D. D. Escherichia coli enterohemoragic EPEC. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 . Produce o diaree hemoragică. Febra tifoidă 89. Escherichia coli enteropatogen EPEC. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. E. Peritonite. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. B. C. B. Hipotermie. Produce o diaree asemănătoare holerei. E. C. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. C. C. 87. B. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. B. C. Dureri abdominale. 88.

numită diareea turiştilor. Tractul respirator superior. B. Apare în condiţiile lipsei de igienă. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. C. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Alte animale ca porcii. Lichid cefalorahidian. Exudat nazal. Produce epidemii diareice în spitale. C. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. E. Sânge D. Tractul respirator inferior. Peritoneu. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. D.A. E. D. E. Bilă 98. B. E. E. Sinusuri . elani. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. LCR. 94. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. C. 95. B. C. Intestinul gros. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Vezica urinară. Lichid peritoneal. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. C. E. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A. D. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. 96. 30% din populaţie. B. 276 . B. 99. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A. Puroi. 97. B. cerbi. C. păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. Intestinul subţire. D. Urină. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei.

Nu produc lizină. Nesporulaţi. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Infecţii digestive (colite. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. Reacţia ureazei este negativă. B. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. 40% din populaţie. C. C. Produc lizină şi carboxilază. E. B. Peritonită E. Încapsulaţi. enterocolite) D. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A.B. Infecţii urinare D. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Coloniile sunt de tip M D. Produc carboxilază. Pneumonii B. lucioase). saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Bacili Gram negativi. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Referitor la genul Klebsiella. 70% din populaţie. D. Infecţii urinare C. Sunt bacili lactozo-pozitivi. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. 104. E. D. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Meningită 277 . Pe AABTL. 102. C. Imobili C. E. B. Tifos exantematic C. Nu produc H2S. Nu produc indol. 50% din populaţie. Referitor la genul Klebsiella. B. E. Nu produc indol. 101. C. Dizenterie. Mobili D. 100. 103. 60% din populaţie. Coloniile sunt de tip R E. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. D. B. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge).

Mucoasei faringelui 107. Lichid cefalorahidian D. Citrat negativ. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul.E. Sucului gastric recoltarea 110. C. AABTL Drigalski B. Mac Conkey. un granulom distructiv al: A. Urează negativ. Chapman hiperclorurat 111. B. Spută B. Geloză sânge E. Urechii E. 278 . o atrofie progresivă. D. Laringelui C. Mucoasei nazale B. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Septicemie 106. D. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Lactoza pozitiv. fetidă a: A. Mucoasei uterine D. B. E. un granulom distructiv al: A. ADCL Leiffson C. Nasului. Esofagului B. Cartilajului nazal şi faringelui E. Urină C. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Mucoasei bucale C. Mucoasei vaginale E. Buzelor 108. Epiglotei 109. Lichid peritoneal E. Obrajilor D. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Indol pozitiv. Traheei D. Glucoza negativ. Limbii C.

facultativ anaerobe B.112. Bacili monomorfi cu forme scurte. P. În funcţie de caracterele biochimice. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. B. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A.vulgaris. E. E. specii cu 279 . Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A.typhi. B. 3-6 microni. 1-3 microni. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. Încapsulate 113. 3-6 microni. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni.mirabilis. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114. D.morgani. Mobile C. E. 1-3 microni. 115. Bacili polimorfi cu forme scurte. Genul Proteus grupează enterobacterii : A. 4-7 microni. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E. D. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A. B. 116. ape poluate B. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A. Cu invazia mediului AABTL E. Bacili monomorfi cu forme scurte. 118. C.rettgeri. P. Au o marcată acţiune proteolitică. D. Bacili polimorfi cu forme scurte. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E. Bacili polimorfi cu forme scurte. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D. P. P. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D. Imobile B. C. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D. Bacterii aerobe. C. Este foarte răspândit pe sol. P. Produc în majoritate H2S. B. gunoaie. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni.

123. D. C. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Sinuzite 121. 1-2 luni. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A. cu cili peritrichi. Peste 1500. Peste 300. Peste 3000. Bacili mobili. Peste 150. Nu poate produce septicemie E. Bacili polimorfi B. E.8 microni. D. Bacili necapsulaţi D. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus. Bacili Gram pozitivi 122. D. C. Pneumonie B. Bacili Gram negativi E. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. C. C. D. E. B. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. B. Peste 200. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. Produc lizin decarboxilază. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. E. B.6-0. 280 . 124. E. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. 120. Fermentează lactoza. Peritonite. D. Bacili nesporulaţi C. Otite C. 119. Aproximativ 1 an. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Produc fenilalanindezaminază. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A.C. B. Bacili Gram negativi. 6-10 luni. 2-6 luni. Aproximativ 2 ani. Reacţia indol este pozitivă. Produc în majoritate H2S.

Prezenţa lizindecarboxilazei 126. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. E. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . E. D. Bacili nesporulaţi. cu aproximativ 600. 2 săptămâni B. 9 milioane oameni anual. B. 11 milioane oameni anual. Endocardită.D. Absenţa fermentării lactozei C. B. 15 milioane oameni anual. D. 2 ani. Abcesul foliculilor limfatici. 6 săptămâni D. C. E. 127.000 decese.000 decese. 125. Elaborarea de H2S D. 128. 4 ani. C. Cefalee D. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. 8 săptămâni 129. B. 3 ani. E. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A. D. cu aproximativ 500. cu aproximativ 200. cu aproximativ 400. Prezenţa indolului E. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. 1 an. Hemoragia intestinală.000 decese. 17 milioane oameni anual. 5 ani.000 decese. 4 săptămâni C. Prostraţie 130. Bacili necapsulaţi. 131. E. 7 săptămâni. Peritonita tifică. Diaree din primele zile C.000 decese. Perforaţia intestinală. Alterarea stării generale E. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. C. 13 milioane oameni anual. cu aproximativ 100. Febră înaltă: 39-41 C B.

D. 40. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. B. Dizenterie. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. 136. Pneumonie. 5 ani 134. Salmonella. B. Care afirmaţie este corectă? A. E. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. E. 1 an B. Yersinia pestis produce: A. Arizonae. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. Yersinia. 20. OCST B. 137. Escherichia. E. Ciumă. Schaedler E. 4 ani E. 3 ani D. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. 282 .A. 30. D B. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A. C. Cary Blair 133. B. Typherix) oferă imunitate până la: A. Shigella. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C. B. C. 10. MIU C. 2 ani C. Grupul B este cel mai patogen D. 50. C. C. D. B. D. C. Lowenstein-Jensen D.

E. Endocardită. C. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. E.D. Yersinia este rezistentă la: A. Streptomicină. 143. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. B. E. Cloramfenicol. 144. D. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Nu fermentează zaharoza. D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Dizenterie. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. C. E. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Reacţia roşu metil pozitivă. C. 138. 139. E. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Imipenem. E. B. C. Nu produce H2S. B. Cistită. Ampicilină. Reacţia indol negativă. Co-trimoxazol. D. Cistită. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. C. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. B. B. Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Ceftazidim. Oxidează glucoza. C. Peritonită. 142. D. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . Nu fermentează lactoza. Pneumonie. Aminoglicozidele. Aztreonam. Penicilină B. Apendicită. Nu hidrolizează esculina. E. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. D. Fluorochinolone. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. infecţia poate mima o: A. 141. D. Ureaza negativă. 140.

. 3. E. Bacili Gram negativi imobili B. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. fără invazie D. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. Este o boala invazivă C. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. B. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. Transmiterea se face pe cale respiratorie E. Complementului C. 4.A. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A. D. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. Trombocitelor D. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Sunt strict anaerobi E. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. În cursul bolii apare leucocitoza E. Hematiilor B. Absenţa citocrom-oxidazei D. Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D. Este produsă de Salmonella typhi B. 5. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A.

8. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C. Bacterie cu patogenitate certă B. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. Sunt bacili Gram pozitivi B. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Sunt bacili gram negativi. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. Produc endotoxina si exotoxina 285 . Imposibil de cultivat în medii lichide D. Este produsă de către Salmonella typhi B. Necapsulaţi D. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. În pestă se face diagnosticul serologic 7. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. încapsulaţi B. mucus şi puroi E. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. Se transmite prin puricele de şobolan D. Sunt bacili lactozo-negativi E. Este specifică omului B. Bacterie nesporulata C. Se transmite pe cale aerogenă E. Are o mare capacitate de invazivitate E. de tip mucos D. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B. Se transmite prin păduche C.C. 10. Evoluează septicemic C. Prezintă antigen capsular D. Scaunele diareice au aspect riziform 6. 9. Transmiterea este fecal orala D. Determină colonii în picătură de miere. Mobili C. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11.

Biopsie de mucoasă gastrică E. Hemoculturi D. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Glomerulonefrită acută 16. Agentul etiologic al ciumei 12. Mobile cu cili peritrichi 18. Coproculturi B. în funcţie de etapa bolii: A. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B.E. Uroculturi C. Boala evolueaza spre septicemie E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A. Produce infecţii respiratorii C. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Produc colonii R pe mediile solide C. Determină eliberarea de exotoxine D. Febră tifoidă E. Ciuma D. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Produce infecţii urinare D. Pe AABTL este lactozo-negativa D. Cu cili peritrichi C. Scurţi sau filamentoşi B. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Genul Proteus reuneşte bacili: A. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Produc colonii S pe mediile solide B. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Spălătură bronşică 14. Pnfectii intraspitaliceşti E. Holera C. Pestă B. Forma pneumonică se transmite interuman 13. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 .

se mai numeşte bacil tific B. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B. genul Proteus C. întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. elaborează pigmenţi exocelulari C. exista tulpini ce produc boala diareică C.A. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A. produc pigmenti hidrosolubili D. sunt coci Gram negativi E. genul Klebsiella 20. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. rezistent la tratament. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. E. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. genul Shigella D. genul Escherichia B. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. B. sunt imobili 23. produce infecţii urinare C. cresc pe medii speciale E. încapsulat 22. strict patogen E. tratamentul de elecţie este penicilina 21. produce infecţii nosocomiale B. C. genul Salmonella E. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. D. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. sunt bacterii strict patogene C.

majoritatea sunt capsulaţi D. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. genul Citrobacter C. prezenţa citocromoxidazei E.E. Klebsiella rhinoscleromates. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. alţii sunt imobili C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. majoritatea sunt mobili. majoritatea sunt capsulaţi D. tribul I cuprinde genul Escherichia. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. alţii sunt imobili C. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30. tribul II cuprinde genul Salmonella. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. genul Escherichia şi genul Klebsiella B. sunt sporulaţi 26. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. genul Serratia. Klebsiella Ozenae D. genul Enterobacter D. sunt nesporulaţi 27. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A. genul Morganella şi genul Providencia E. sunt nesporulaţi E. genul Arizona. întotdeauna sensibil la penicilina 25. majoritatea sunt mobili. fermentează glucoza B. genul Citrobacter şi genul Serratia D. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. tribul III cuprinde genul Klebsiella. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. absenţa citocromoxidazei C. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. genul Proteus şi genul Enterobacter C. nu fermentează glucoza 28. genul Povidencia 29. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. genul Shigella B. tribul V cuprinde genul Proteus. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E.

E.4 microni în diametru B. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. C. acestea prezentând cili C. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E. cu rol de endotoxinǎ B. exotoxine C. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. D. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D. pilii comuni D.3 microni lungime si 0.A. B. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E.coli) E.coli) 35. D.coli) E. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 . Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B. endotoxine B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ.coli. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. au capetele rotunjite C. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. sunt bacili scurţi 2. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor. 32. Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.

Citobacter. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. zaharoza si glucoza C. Escherichia fermentează lactoza. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. Salmonella. Serratia E. sol C. C. Produce indol D. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. Infecţii urinare B. Shigella. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. Lactozo – nefermentativi: Proteus. Sunt bacili Gram-pozitivi. Citobacter. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Lactozo – fermentativi: Escherichia. Nu fermentează lactoza. Yersinia. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Klebsiella. Serratia B. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Reduc nitraţii la nitriţi D. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. D. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. gelozǎ) C. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B.D. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. Infecţii de plagǎ 290 . Yersinia. Lactozo – fermentativi: Proteus. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Peritonite C. Salmonella. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer. Shigella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Klebsiella. Providencia 39. Colecistite D. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. Reduc nitriţii la nitraţi 38. Lactozo – fermentativi: Morganella. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E.

Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. elani E. diaree. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. AABTL pentru coproculturǎ E. cerbi. Gelozǎ sânge. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. Pe ADCL. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D. Se trateatză cu antibiotice D. Bacili Gram pozitivi D. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . McConkey. C. diaree. Prezintǎ dureri abdominale. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. pentru coproculturǎ C. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. urmatǎ de diaree apoasǎ E. altele severe putând duce la exitus D. Bacili Gram negativi B. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B. AABTL pentru uroculturǎ. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C. infecţii plagǎ B. McConkey. Produce dureri abdominale. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. Unele infecţii sunt usoare. Gelozǎ sânge. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. Spitalizarea nu este obligatorie 46. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. vǎrsǎturi. vǎrsǎturi. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Coci Gram negativi E. Pe ADCL. pentru uroculturǎ D. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Escherichia ozenae 44.E. febrǎ 38C B. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. febrǎ 38C C. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. Coci Gram pozitivi 48.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. Coloniile sunt de tip glossy 54. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. pneumoniae. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 . Reacţia ureazei este negativǎ E. K. Sunt Gram pozitivi 52. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. Sunt mobili posedǎ flageli C. K. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Sunt Gram negativi B. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. K. Sunt imobili C.A. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. ozenae ). pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D. B. rhinoscleromatis si K. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. gelozǎ sânge B. K. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. Coloniile sunt de tip S E. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Sunt Gram negativi B. K.

Bacili lungi 61. Pesta pneumonică 57. Peritonitǎ C. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Bacili Gram negativi B.55. Sensibili la penicilina G 60. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E. Infecţii urinare E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Rinoscleromul 58. Peritonită D. ADCL colonii sunt lactozo. Infecţii urinare B. Infecţii nosocomiale D. Colonii de tip M B. Meningitǎ B. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. Încapsulaţi C. Klebsiella pneumoniae pot produce : A. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul.negativi B. Pe mediile diferenţiale AABTL. fetidǎ a mucoasei nazale B. Klebsiella pneumoniare poate produce: A. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Sunt bacili lactozo. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. Infecţii digestive C. C. Sunt bacili Gram negativi B. Nesporulaţi D. Bacili incapsulaţi E. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56.pozitive 293 . D. Indol negativ E. Reacţia ureazei este negativǎ E. Septicemie E. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ. Bacili nesporulaţi D. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59. Bacili scurţi C.

Bacilii sunt imobili 294 . Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C. Lactozǎ pozitiv C. Pe mediile diferenţiale AABTL. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. Întodeauna rezistent la penicilină E. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. gunoaie. Au un polimorfism accentuat B. Produc catalaza şi coagulază 65. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Colonii de tip R. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. Indol negativ D. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. Bacilii sunt sporulaţi E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo.pozitiv B. Bacilii sunt necapsulaţi 67. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. aspect de „cap de meduză” 62.C. Glucozǎ. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E.negative D. Antibiograma este obligatorie 64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Citrat negativ 63. Colonoii de tip R E. Ureazǎ negativ E. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Nu este nevoie de antibiograma.

Proteus aeruginosa 71. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Reacţia indolului este pozitivǎ D. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Bacili polimorfi B. D. Proteus rettgeri E. Reacţia indolului este negativǎ E. Proteus vulgaris B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Nu fermenteazǎ lactoza D. Proteus morgani D. Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Proteus mirabilis C. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Au o acţiune proteoliticǎ B. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E. Bacilii sunt capsulaţi 68. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. Bacili necapsulaţi 295 .D. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B. Bacili nesporulaţi C. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73. Nu produc hidrogen sulfurat B. Fermenteazǎ lactoza C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Bacilii sunt sporulaţi E. Produc fenilalanindezaminaza E. Produc hidrogen sulfurat C. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A.

animalelor. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii. sângele. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C.4-0.6microni B. Antigenul O somatic. Urina. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. de grup.D.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Prezintǎ bacili capsulaţi C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C. Prezintǎ bacili Gram negativi 75. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 . puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. Antigenul H somatic 79. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Colonii de tip R D. întâlnit la speciile foarte virulente D. Antigenul O flagelar E. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A. peste 1500 B. situat pe suprafaţa corpului microbian. Bacili Gram pozitivi E. Bacili Gram negativi 74. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A. Sunt bacili polimorfi E. Prezintǎ bacili sporulaţi B. Se gǎsesc în intestinul omului. proteic. Sunt bacili Gram pozitivi D. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E. Antigenul H flagelar. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A. Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. Colonii lactozo negative C.

negre C. Coloniile sunt mari. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Prezenţa indolului E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A. Prezintǎ bacili capsulaţi E. Mc Conkey. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. Lactozo-pozitive la 18h 83. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. Lactozo-negative la 18h B. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Coloniile sunt mici. Colonii de tip R E. Absenţa indolului D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A.6microni B. negre D.4-0. Coloniile sunt aderente de mediu. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. cu luciu şi halou metalic E. Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Absenţa lizindecarboxilazei 85. Prezenţa indolului 297 . Elaborarea hidrogenului sulfurat C. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. mijlocie C. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. Absenţa fermentǎrii lactozei D. De talie micǎ. Bacilii sunt imobili C. XLD C. Cu margini semitransparente D. Prezenţa lizindecarboxilazei E.D. Prezintǎ bacili sporulaţi E.

Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A.B si C produc febrelele paratifoide D. S. Salmonella paratyphi A. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E. mizeria. enteritidis. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C.86. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. S. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. Typhi murium. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Alegeţi rǎspunsurile false: A. de serogrup si de serotip D. Enteritidis. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. S. Enteritidis. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E. B si C produc febrelele tifoide C. Cholerae suis produc enterocolite E. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. typhi murium. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . Cholerae suis nu produc enterocolite D. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. cu aproximativ 200 000 decese 89. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. S. S. S. S. Typhi murium. S. S. lipsa igienei şi a apei potabile D. Typhi murium. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. S. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. Enteritidis. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. Salmonella paratyphi A. cu aproximativ 600 000 decese B. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. S. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. Pe sol. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B.

Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. vǎrsǎturi. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. diaree. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. constipaţie D. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B. Cefalee C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Febrǎ 39-41 grade B. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. greaţǎ.92. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. cefalee D. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B.

Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A. Mediile de îmbogǎţire. ampicilinǎ. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A. quinolone E. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A. Sunt bacili Gram negativi C. Shigella boydii. Sunt bacili sporulaţi D. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae.translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. Sunt bacili nesporulaţi E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B. Shigella sonnei si Shigella typhi D. Shigella flexneri.translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. Sunt bacili imobili C. cotrimoxazole. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B.97. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Sunt bacili capsulaţi 100. ampicilinǎ.selective şi diferenţiale B. Shigella flexneri. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. Sunt bacili necapsulaţi E. Sunt bacili mobili 101. Shigella boydii. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B. Sunt bacili Gram pozitivi B. Sunt bacili Gram negativi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. quinolone 98. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. cotrimoxazole. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Shigella sonnei E. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 .

Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. personal care mânuieste alimentele. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B. Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B.MIU. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A. probe din alimente incriminate C. Produsul patologic recoltat este urina E.C. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D. Produsele patologice sunt materiile fecale B. Grupul A este cel mai patogen E. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B.Simmons) sau în sistem API D. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. Shigella face parte din flora intestinalǎ D. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A. Amoxicilinǎ C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B.durerosi. Pacientul prezintǎ febrǎ. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. Tratamenul genului Shigella se face cu: A. Produce pesta D.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Produce ciuma B. Ampicilinǎ B. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. În secolul 19 dispare din Europa 113. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. ADCL sau Salmonella-Shigella D. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C.ganglionii devin hipertrofiaţi. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E.108. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38. Eritromicina 110. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112.000 londonezi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C. Tetraciline D. Quinolone E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. Produce tifosul exantematic E. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B.leziune inflamatorie hemoragicǎ D. Genul cuprinde bacili mobili 111. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu. ADCL sau Salmonella-Shigella 109. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C.

Gram-pozitivi aerobi. în apǎ.mobili datoritǎ unui flagel polar 119. doar in sol E. toalete D. B. Pacientul prezintǎ febrǎ. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. febra. aer. Gram-negativi aerobi.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. mobili datoritǎ unui flagel polar E. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114. Gram-pozitivi anaerobi. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree. Nu sunt afectaţi copiii D. LCR şi hemoculturi 115. spitale 303 . Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B. C. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. Mortalitatea este de peste 90% D. sol B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. medii umede in bǎi B. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A. sputǎ. Incubaţia este de circa 7 zile E. medii uscate C. Gram-negativi anaerobi. mobili datoritǎ unui flagel polar C. puroi. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118. cu debut rapid. pe plante C.dureri abdominale. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. mobili datoritǎ unui flagel polar B.E. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D. doar in apǎ D. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A.

P. 12 genuri B. condiţionat patogene C.P. 4 grupe C. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 . Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P.P.pseudoalcaligenes. 11 genuri E. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. nesaprofite D. nesporulaţi E.mendocina) C.P. mobili C. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P.alcaligenes. la persoanele cu imunitate scazutǎ C.P. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A. Gram negativi B.putida. scurte granulare in culturi vechi E. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. cu flageli cu localizare nepolarǎ D. scurte filamentoase in culturi vechi D.P.mendocina) D. lungi filamentoase in culturi tinere 126. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A. prezenţa unor substanţe dezinfectante 120.P. scurte granulare in culturi tinere B. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124. condiţionat patogene nesaprofite E.pseudoalcaligenes. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P. 15 genuri D. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123.aeruginosa.E. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P. lungi granulare in culturi vechi C. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. 5 grupe 121. Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. necapsulaţi 125.P.alcaligenes.fluorescens) E. saprofite B.fluorescens) B.putida.aeruginosa.

B. Pseudomonas aeruginosa produce: A. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 . este o bacterie nepretenţioasa D. piorubrina 132. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130. bulion sau geloza simplǎ B. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A.A. este o bacterie pretenţioasa E. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. piocine C. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. AABTL D. este o bacterie aeroba 129. C. mai ales cocilor Gram-negativi B. Cary Blair 128. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. D. E. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. Mc Conkey E. piocianina de culoare verde B. piocianina de culoare albastrǎ C. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. geloza sange C.

Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137. infecţii ale cailor urinare D. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. carbapenem(imipenem) D. o specie condiţionat patogenǎ B. carbeniciline C. sinuzite) E. suprainfectarea arsurilor B. imunodepresie in bolile cronice grave 133. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A. azlociline E. un mediu lichid E. infectii ORL(otite. infecţii oculare 136. Antibiotice beta-lactamice B. Coci Gram pozitivi ovalari D. Penicilinǎ 138. E. Enterobacteriile nu se găsesc la animale. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. infecţii respiratorii C. o specie condiţionat nepatogenǎ C. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). 306 . o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile. D. Pseudomonas aeruginosa este: A. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. mezlociline B. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135. pigmentul auriu specific speciei S.aureus E. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. C. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E.D. aminoglicozide C. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. ticarciline D. B.

Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). C. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. B. Shigella. B. Fermentarea lactozei. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Fermentarea maltozei. Proteus. genul Citrobacter. E. Nesporulaţi. Tribul II :genul Salmonella. genul Enterobacter. B. C. E. Majoritatea neîncapsulaţi. Serratia. Proteus. Tribul III: genul Klebsiella. 144. Majoritatea sunt mobili. Arizona. D. Klebsiella. Salmonella.139. 140. Tribul V:genul Yersinia. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. 141. Enterobacter. D. 145. D. B. Escherichia. Fermentarea glucozei. Tribul IV genul Proteus. genul Povidencia. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Yersinia. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. C. E. D. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. D. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. 307 . genul Enterobacter. B. 142. C. Povidencia. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. D. Yersinia. C. E. Majoritatea sunt imobili. E. Shigella. Escherichia. Tribul I: genul Escherichia. Citrobacter E. genul Serratia. B. genul Arizona. C. 143.

cu rol de exotoxină. enterocolitica. pestis. Genul Morganella. 148. S. E. Y. Salmonella cholerae suis. pneumoniae. vulgaris. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor.B. Genul Yersinia. B. Ozenae. rettgeri. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. coli. E. D. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae. Salmonella cholerae suis. flexneri. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). enterocolitica. Salmonella paratyphi A. K. Genul Morganella. C. P. febră. cu speciile Proteus mirabilis. Genul Salmonella. C. D. Shigella spp. E. B. B. Enterobacterii patogene: A. P. cu 3 specii: Y. coli). Genul Citrobacter. Sonnei. Genul Serratia. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. 308 . Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. 149. cu rol de endotoxină. pestis. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. acestea prezentand cili (flageli). Pseudotuberculosis. 150. D. C. Y. 147. B. boydii. Pseudotuberculosis.morgani. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. E. D. etc. B. cu speciile: Salmonella typhi. S. Genul Yersinia. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. cu 3 specii: Y. Genul Providencia. C. 146. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată). S.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. E. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. Y. Salmonella enteritidis. Genul Proteus. C. P. Enterobacteriile sunt bacili: A. C. Klebsiella rhinoscleromatis. Salmonella paratyphi A. cu speciile: Salmonella typhi. Genul Salmonella. Genul Providencia. acestea prezentand cili (flageli). Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. Lungi. B. Salmonella enteritidis. Genul Enterobacter. D. Y. C.

309 . Gram pozitivi. Cu flageli ( cei mobili). Cu capetele rotunjite. Klebsiella. Majoritatea mobili. Sunt oxidazo-negativi. Citobacter. C. D. 154. B. E. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi). D. Cu 2-3 microni lungime. E. Nu posedă citocromoxidază. E. Nesporulaţi. Serratia. B. 156. E. E. 153. D. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. C. Majoritatea imobili. E. C. Referitor la enterobacterii. 151. D. Escherichia. mediile neselective. C. 155. Proteus. Cu 0. Enterobacteriile sunt bacili: A. B.B. Nu fermentează glucoza. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. D. Salmonella. Klebsiella. D. Citobacter. Scurţi. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. Yersinia. 152. pentru coprocultură se utilizează: A. Cu 6-7 microni lungime. C. Majoritatea încapsulaţi. B. mediile selective. B. Reduc nitraţii la nitriţi. D. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. C. B. C.4 microni în diametru. Majoritatea neîncapsulaţi. Gram negativi. Sporulaţi. Enterobacteriile sunt bacili: A.

sol. D. C. 160. E. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. Fermentează zaharoza. C. C. 310 . C.Proskauer). Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. D. E. Fermentează lactoza. Sporulaţi. În intestin este principalul reprezentant al florei normale.E. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. B. 162. Fermentează glucoza. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor. B. 161.H2S. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. E. D. de unde este eliminat cu materiile fecale. În general necapsulaţi. 157. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. 158. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. E. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. Shigella. B. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii. sunt adevărate următoarele: A. B. răspândit în apă. Producerea de hidrogen sulfurat . B. 159. Genul Escherichia prezintă bacili: A. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A. În stomac este principalul reprezentant al florei normale. sunt adevărate următoarele: A. Peritonite. geloză). Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare). D. Mobili. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. aer. Gram negativi. Nu formează indol. Genul Escherichia: A. Cu cili peritrichi. Formarea lizinei. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. E. produce infecţii ca: A. Formarea acetil -metil . D. în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile. C. B. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger .

E. D. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. O diaree asemănătoare dizenteriei. Dureri de cap. O diaree hemoragică. O diaree asemănătoare dizenteriei. E. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. B. E. O diaree muco-sanguinolentă. Vărsături. 311 . altele severe. Infecţii de plagă. D. Produc meningită la nou născut.C. D. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. E. C. C. Escherichia coli enterohemoragic EHEC. în condiţiile lipsei de igienă. 163. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. Duce la o diaree apoasă. B. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. Febra~40C. 167. 166. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. B. O diaree asemănătoare holerei. D. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. Escherichia coli enterotoxigen ETEC. B. B. D. Epidemii diareice în spitale. putând duce la exitus. Frecvent sanguinolentă. E. C. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. D. Unele infecţii sunt uşoare. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. 168. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. 165. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. C. E. C. Dureri abdominale. B. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Colecistite. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. 164. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. Diareea turiştilor.

Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. AABTL pentru infecţii plagă. În apă. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. PCR. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. Sistemul miniaturizat API. C. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. E. McConkey pentru urocultură. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. D. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. B. E. C. B. E. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. LCR. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. ADCL pentru coprocultură. 312 . Gram pozitivi. 174. D. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A.C. E. În intestinul gros. B. Majoritatea se vindecă. Gram negativi. McConkey pentru coprocultură. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. 169. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi. 170. D. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. Spitalizarea nu este obligatorie. C. Geloză sânge pentru urocultură. D. D. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente. Tractul respirator. 171. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. C. 173. În sol. În intestinul subţire. elani. C. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. E. B. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. E. cerbi. B. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. B. D. 172. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari).

Septicemie. D. Produc lizină. D. B. B. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. Pe AABTL. Infecţii digestive. datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Ozena este o atrofie progresivă. 176. Meningită. B. C. D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. B. D. Sunt bacili lactozo-pozitivi. 180. C. Infecţii orofaringiene. C. C. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. Endocardită. 177. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. D. E. C. Produc carboxilază. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. Enterocolite. Nu produc lizină. D. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). E. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). lucioase). D. Imobili (nu posedă flageli). 178. Nu produc H2S.C. 179. E. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. Pneumonii. C. E. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Nu produc indol E. E. B. Nu produc carboxilază. E. Sunt bacili lactozo-negativi. 313 . Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Infecţii urinare. Colite. Care afirmaţii sunt corecte? A. geloză sânge). Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. Peritonită. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). fetidă a mucoasei bucale. Reacţia ureazei este pozitivă. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. B. 175.

Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. C. B. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A. D. ADCL (Leiffson). Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri. 182. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. Genul Proteus: A. E. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. Glucoză pozitiv. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi.181. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. Citrat pozitiv. B. E. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. Lactoză pozitiv. D. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. C. 183. 186. Mac Conkey. Geloză sânge. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. E. D. Urează pozitiv. B. Genul Proteus: A. B. AABTL B. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide. Indol pozitiv. B. Quinolone. C. Aminoglicozide. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. 185. C. Cultura la genul Proteus se face pe: A. 314 . Este foarte răspândit pe sol. D. E. Cefalosporine gen I şi III. C. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. Cefalosporine gen II şi III. gunoaie. C. Carbapenemi. 184. D. Geloză chocolat. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. D. E. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A.

D. E. B. AABTL. Rujeolă. Pneumonie. Pojar. 190. Nu produc în majoritate H2S. Au o marcată acţiune lipidică. E. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A. D. Nu produc fenilalanindezaminază. Reacţia indol este pozitivă. TCBS. C. 188. Produc fenilalanindezaminază. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. B. B. Geloză sânge. Otite. C. Au o marcată acţiune proteolitică. Infecţii genitale. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. 189. Toxiinfecţii alimentare. B.E. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. Produc lizin decarboxilază. D. E. 315 . 187. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. E. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. E. D. D. Sinuzite. Nu fermentează lactoza. C. 191. Nu produc lizin decarboxilază. B. Enterocolite acute. Peritonite. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. B. Rubeolă. unde fenomenul de invazie este inhibat. Produc în majoritate H2S. C. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. ADCL. C. Urina. Mc Conkey. 192. C. ADCL.

S. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe. E. 316 . evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. Genul Salmonella: A. păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. D. De tip M. de suprafaţă. C.D. Genul Salmonella prezintă bacili: A. De talie mică. 195. Antigenul Vi (de virulenţă). Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. apa). ex. Cu cili peritrichi. TCBS. C. McConkey. de grup. animalelor. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV. B. proteic. 196. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. E. C. Antigenul O somatic. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A. XLD. 197.Salmonella typhi. ADCL. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). C. facultativ anaerobe. situat pe suprafaţa corpului microbian. B. E. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. Se găsesc în intestinul omului. D. E. E. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500). B. De talie mijlocie. 193. La genul Salmonella coloniile sunt: A. B. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente.lipido-polipeptidică. Rezistă 7-9 luni în apele poluate. Unele specii prezintă o pseudocapsulă. 194. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. de natură glucido. Imobili. D. Antigenul H flagelar. B. Unele specii prezintă antigenul Vi. D.A. E. D. 198. B. C. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. Gram negativi. De tip S. Lactozo-negative (la 12h). C. B.

Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). D. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. E. Absenţa indolului. B. E. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. 199. C. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. B. D. C. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. 201. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. E. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). de serogrup şi de serotip. lipsa igienei. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia.D. Fără luciu. C.000 decese anual. C. Cu halou metalic. a apei potabile. D. 203. Absenţa lizindecarboxilazei. B. 204. Pe sol. B. C. Degradarea glucozei cu producere de gaz. mizeria. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. Nu sunt distruşi de dezinfectante. păşuni rezistă 300 zile. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. 200. În alimente rezistă 10-180 zile. 202. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C. Aderente de mediu. B. Elaborarea de H2S. B. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. De talie mare. D. E. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. La 24h. Febra tifoidă produce aproximativ 800. C. E. Cu margini semitransparente. Mici şi negre. E. vizează identificarea de gen. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. 317 . D. D. Absenţa fermentării lactozei. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. E. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă.

Cefalee. Boala este autolimitată. E. 207. 206. S. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. B. Hepatomegalie. Diaree încă din primele zile. B. cholerae suis produc infecţii meningeale. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate. S. E. D. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). C. pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. Incubaţia: 10 -14 zile. Transmiterea se face pe cale fecal-orală. măduvei osoase hematopoietice.205. E. se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii. apoi trec în ganglionii mezenterici. Prostraţie. Din sistemul limfatic trec în LCR. C. E. S. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). typhi murium produc infecţii respiratorii. D. S. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. insuficient preparate termic. Sursa de infecţie este apa contaminată. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. B. în faza iniţială. Febră înaltă: 39-41 C. După ingestie. B. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). Splenomegalie. S. samonelele se elimină prin materiile fecale. B. D. E. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. determinând bacteriemie. typhi murium produc infecţii extradigestive. 209. C. C. Anorexie. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. C. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). B. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). 208. splinei. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. D. În scop epidemiologic. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. 210. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. ficatului şi a altor organe. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii. 318 . D.

B. Anorexie. Astenie. D. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. C. Cefalee. Se indică hemocultura în faza de stare. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 . Alterarea stării generale. C. E. E. 213. C. 216. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. B. B. Endocardită. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). B. D. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. Leucocitoză. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. Se indică hemocultura în faza de debut. 215. D. Mialgii. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii.C. Perforaţia intestinală. D. E. D. C. C. Constipaţie. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. D. E. Peritonită tifică. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă. Constipaţie. Mediul Wilson Blair. 212. E. E. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. 211. Hemoragia intestinală. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. Abcesul foliculilor limfatici. Mediul ADCL. Mediul Mc Conkey. B. 214. Mediul selenit acid de sodiu. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic.

Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. Wilson Blair. E. Tyhpiliza . C.A. B. 320 . Dau o imunitate durabilă. Geloză sânge. D. O doză 0. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. D. Polivalente anti-O. C. Cloramfenicol. Seruri anti-H. paratyphi A. B. Anticorpii protectori sunt anti-O. Mc Conkey. D. Quinolone. Monovalente anti-O. B. 219. Rapel la 3ani. B. D. Imipenemi. în majoritatea cazurilor. ADCL. Geloză simplă.5ml intramuscular . D. Referitor la genul Salmonella. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A. Divalente anti-O. Dau o imunitate de până la 3 ani. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). 218. E. Seruri anti-Vi. 217. C. D. E.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. C. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi. Imunitatea durează pănă la 3 ani. Typherix)? A. B.2ml subcutanat. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A. 221. Ampicilina. E. B. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. E. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. C. Cotrimoxazole. E. B. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Este eficient după 1 săptămână. C. 220. O doză 0. C.

Lactozo-negative. bacilii dizenterici: A. Imobili. Shigella flexneri. Shigella boydii. 227. E. 224. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Nu produc ureează. D. Gram negativi. 226. Complexe. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. Nu produc H2S. Referitor la genul Shigella. Uzuale. Simple. B. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene. Translucide. B. TSI. C. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. C. E. C. D. Shigella sonnei. C. AABTL) se dezvoltă colonii: A. E.222. Genul Shigella: A. C. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. Lowenstein-Jensen. B. B. Bordet Gengou. MIU. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. D. 223. Necapsulaţi. D. E. Rotunde. Nu fermentează zaharoza. 225. Mobili. Lactozo-pozitive. Nu fermentează lactoza. 321 . B. Opace. Fermentează glucoza cu producere de gaz. C. D. E. Nesporulaţi. B. Genul Shigella prezintă bacili: A. Selective şi diferenţiale. D. De îmbogăţire.

purtătorilor. C. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor.orală. Grupul A este cel mai patogen. B. 228. 233. Există şi epidemii alimentare. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi. E. 322 . D. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. sau prin apă şi alimente contaminate.E. B. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. Simmons. C. D. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. C. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. E. Transmiterea se face pe cale fecal . Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. Dizenteria este o boală specific umană. D. B. C. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. E. B. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. 229. elaborând o endotoxină neurotropă. B. C. 230. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). B. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. C. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. Există şi epidemii hidrice. prin mâini murdare. C. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. D. E. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). B. E. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. 231. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. 232. D. Shigella face parte din flora intestinală normală. Shigella nu face parte din flora intestinală normală. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. D. de la persoană la persoană. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A.

D. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge. C.S. B. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. D. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. B. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . C. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. E. 323 . Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. Boala determină apariţia de mucus în scaune. E. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor.A. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A. B. polivalente şi monovalente. Boala produce abcese ale mucoasei colonului. Boala se manifestă rapid. C. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. Salmonella-Shigella. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici. 234. Apar tenesme rectale şi febră. mucus şi puroi. În cazul dizenteriei produse de S. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. Apare deshidratarea. B. Produsele patologice sunt materiile fecale. ADCL. În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. E. Infecţia nu este limitată la mucoasă. D. E. 238. Apar dureri abdominale. 237. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. Mc Conkey. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. C.D. prin apariţia la 12. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. D. E. Boala determină apariţia de sânge în scaune. E. de tip: A. 235. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice.diferenţiale. 236. D.18 h de la infecţie. disenteriae tip 1. Schaedler. B. B. C. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A.

Lactozo-pozitive. Incolore. C. La genul Shigella coloniile sunt: A. B.000 londonezi. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. Amoxicilina-acid clavulanic. D. E. D. D. B. Imobili. Imipenemi. 243. Gram pozitivi. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . D. Nesporulaţi. Opace. Yersinia pseudotuberculosis. C. 241. Yersinia enterocolitica. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. D. C. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). 244. Referitor la genul Shigella. din care aproximativ 25–50 milioane în Europa. E. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. Rezervorul este reprezentat de păsări. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei. Aerobi facultativ anaerobi. C. Amoxiclina. Transparente. E. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om. B. 240. B. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. E.239.boală diareică. Ampicilina. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa. Lactozo – negative. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. E. Încapsulaţi. 245. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. Se estimează ca a murit 30% . Tetraciclinele. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. B. C.boala diareică. B. C. E. D. 242.

Stomac. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. infecţia diseminează în: A. Referitor la pesta bubonică. C. D. D. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. D. E. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. D. Referitor la genul Yersinia. 251. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. Laringe.A. dureroşi. Se poate complica cu septicemie şi meningită. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. 249. Ficat. B. Ganglionii ulcerează. Inimă. C. Plămân. E. Sistem nervos central SNC. Deratizare şi dezinsecţie. E. D. 246. 250. Mortalitatea este de 30%. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. E. Identificarea biochimică nu este obligatorie. B. Bacteriile trec în vasele limfatice. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. 325 . C. Transmitere interumană prin aerosoli. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. Intestin gros. Splină. E. Boala poate evolua rapid. B. Rinichi. 247. Esofag. C. B. Ganglionii devin hipertrofiaţi. E. cu edem şi hemoragie care abcedează. B. C. D. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. C. Referitor la pesta bubonică. dar nu formează bubonul. Bacteriile se multiplică la locul de intrare. B. infecţia diseminează în: A. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. 248.

Sunt afectaţi în special bătrânii. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. toalete. C. B. aer şi sol. D.B. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. Aerobi. 256. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. febră. C. B. Se întâlneşte în apă. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A. fără tratament. Poate supravieţui în medii umede: în băi. C. B. 257. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. Mobili datorită unui flagel nepolar. Din cauza adenitei mezenterice. Cloramfenicol. Tetraciclină. tratamentul se face cu: A. D. Gram pozitivi. Fluorochinolone. E. Referitor la genul Yersinia. Producători de pigmenţi hidrosolubili. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. D. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. Carbapenemi. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. 253. 254. în special în spitale. Gram-negativi. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. E. D. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . C. 255. pe plante. B. Izolarea în spital a bolnavilor. E. urmată de efectuarea antibiogramei. D. Streptomicină. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. Sunt bacterii larg răspândite în natură. E. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. dureri abdominale. 252. Incinerarea cadavrelor. E. D. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). E. ce pot evolua. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. C. 3-4 săptămâni. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. B. C. infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare).

B.A. B. B. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. 260. 327 . pot produce infecţii severe. Coloniile nu au reflexe metalice. La persoanele cu imunitate scăzută. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi. condiţionat patogene. Lactozo-negative. Semitrasparente. 262. B. Cu aspect metalic. C. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. AABTL. În număr mare. Opace. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). 259. C. Mari. 261. Referitor la genul Pseudomonas. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. E. D. Mici. D. responsabile de infecţii nosocomiale. D. pe geloză sânge coloniile sunt: A. După incubare 12 h mediul devine vâscos. aderentă la pereţii eprubetei. Gri. Geloză sânge.S. B. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă.aeruginosa (piocianina de culoare albastră. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. Sunt bacterii saprofite. Geloză simplă. D. responsabile de infecţii intraspitaliceşti.A. E. ca saprofiţi. 258. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. Hemolitice. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. C. B. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. Lucioase. Referitor la genul Pseudomonas. Bulion. E. B. C. având însă numeroşi factori de virulenţă: A. Negre. C. E. E. D.

B. 265. Reacţia oxidazei este pozitivă. 264. etc). B. Reacţia Voges Proskauer este negativă. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. ceftazidim. mucoase. Oxidează glucoza. imipenem. 263. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. C. D. neoplazii). Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. aminoglicozidele şi chinolonele. La om se întâlneşte pe tegumente. infecţii ORL (otite. E. Mycobacterium leprae 328 . diabet. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. la unele cefalosporine. C. sinuzite). Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. respectiv fibrina. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. Nu hidrolizează esculina. D. E. Tematica 12. D. Ig G. E. Reacţia roşu metil este negativă. colagenul. cateterizări. C. endocardite. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. Testul catalazei este pozitiv. infecţii ale tubului digestiv. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. poate produce infecţii respiratorii. C. ca saprofit. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. ale căilor urinare. Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. E. 266. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor. D. D. IgA şi complementul. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. E.C. B. Nu este obligatorie. Hidrolizează esculina. Reacţia oxidazei este negativă. Testul catalazei este negativ. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam. ce lizează elastina. B.

Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D. Mobili C. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. Sunt coci Gram pozitivi B. 4. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. Bovine B. . În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. Sensibili la etambutol E. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A. 5. Păsări C. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B. 6. Apă de la robinet contaminată E. 7. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. Coloraţia Gram la cald C. Sunt bacili Gram negativi C. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Bacili sporulaţi B. 3. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. Coloraţia cu albastru de metilen B. Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A.Complement simplu 1. Bolnavi D. Mycobacterium tuberculosis: A. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Anaerobi D.

Dezinfectante C. 20 minute C. Un antigen solubil. Un antigen somatic D. B. Mycobacterium tuberculosis B. Mycobacterium bovis D. Mycobacterium africanum B. C. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. Antiseptice B. Ernst Chain E. E. 13 zile D. endotoxină C. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. 10. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. 5zile 11. Mycobacterium avium E. D. Mycobacterii saprofite sunt: A. Gerhard Domagk 12. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. tuberculină B. 20-24 ore B. Cloramfenicol E. Mycobacterium africanum C. Mycobacterium leprae 13. 8. Mycobacterium avium 330 . 48 ore E. Mycobacterium phlei D. Louis Pasteur C. Un antigen flagelar E.A. Un antigen solubil. Robert Koch D. Mycobacterium leprae C. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. Carl Linné B. Un antigen capsular 9. Izoniazidă D.

Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. o rezistenţă crescută la hidratare E. acid-a1coolo-rezistenţă D. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C. în coloraţia clasică Ziehl . Mycobacterium intracelulare C. Mycobacterium smegmatis 15. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B.E. B. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. Mycobacterium kansassii D. tuberculosis în interiorul macrofagelor D. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. 331 .Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. fosfolipide D. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool. Mycobacterii patogene sunt: A. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. fosfolipide B. acid micolic C. Supravieţuirea M. acid-alcoolo-sensibilitate B. tuberculoproteinele 18. Mycobacterium leprae B. peptidoglicani E. lipoarabinomananul E. Mycobacterium avium E. ceara D C. ceruri A. Mycobacterium bovis 14. D B. cord factorul D. o sensibilitate crescută la desicare C. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. cord factorul 17. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. mycobacteriile se vor decolora. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19. C.

B. peritoneală) D. R conopidiforme. Transmiterea se face pe cale respiratorie. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. cu excepţia: A. meningeală. fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. cutanată. cu excepţia: A. bacili mobili C. poate apare şi prin reinfecţie 332 . Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. ganglionară. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. numită şancru de inoculare 24. bacili capsulaţi E. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. sunt microorganisme strict anaerobe E. infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. bacili nesporulaţi 21. separate de perioade de remisiune. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. cu excepţia: A. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. acidul nalidixic 22. osoasă. alveolită. genitală. Mycobacteriile sunt: A. coci Gram pozitivi B. verde malahit). cu excepţia: A. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior.E. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. bacili de 10 μm D. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C. legate şi de un status imun scăzut C. Bacilii se multiplică intracelular. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. galbene B. glicerină. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. cu timp de generaţie de 20 ore D. cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C. are o creştere lentă. prezintă o creştere eugonică: colonii mari. ou. renală. este o afecţiune infecto-contagioasă.

nu se va face niciodată vaccinul E. bacilii tuberculoşi dormanţi.B.P. se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E. cu excepţia: A. în atmosferă de 8-10% CO2 D. cicloserină. prin incubare la 0-7°C 26. cu excepţia: A. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă.D este pozitivă. flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27.unde concentraţia de oxigen este crescută. poate fi cultivat pe medii artificiale D. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0. de obicei. Dacă intradermoreacţia la P. de la nivelul vârfului pulmonar. îşi pot relua multiplicarea C. în atmosferă de 35-37% CO2 E. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante. prin incubare la 137°C C.D este un extract proteic purificat de tuberculină B. P. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C.P. se transmite prin secreţii nazale 333 . se poate face vaccinul BCG 28.P. cu extindere în sens apico-caudal 25. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29. având 2 unităţi tuberculină D. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat.1 mI. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate.D : A. reacţia este negativă. D. induraţie. ciprofloxacină E. sunt bacili nesporulaţi. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. cu excepţia: A. necapsulaţi şi imobili C. prin incubare la 50-57°C B. din leziunile de diseminare postprimară. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. cu apariţia de edem. reactivarea endogenă debutează. are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici.

se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. Leziunile sunt cutanate. la împlinirea vârstei de 14 ani E. Lapte E. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. Praf D. pierderea degetelor C. ulcere trofice dureroase B. coloniile sunt de tip S C. Picături Pflugge B. Sânge C. Muşcătura animalului bolnav 2. mucoide 334 3. pomeţilor E.E. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A.cu urechilor. cu afectarea nasului. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E. extensiv. 5. sunt strict aerobi E. tip R B. . conopidiforme C. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. Tuberculoza se transmite prin: A. sub formă de macule apigmentare. cresc foarte rapid. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B. 4. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. nedureroase D. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A.

Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. IDR la PPD-ul pozitiv. izolarea persoanei bolnave C. sunt sensibili la cloramină E. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B. 8. e posibila extensia din aproape in aproape D. efectuarea IDR la tuberculină D. tip S 6. se formeaza o leziune numita tuberculom E. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D. se poate reactiva dupa ani de zile 11. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D. rezistă luni sau ani în praf B. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C.D. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. hipersensibilitatea este de tip IV D. 10. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. vindecare completa cu disparitia leziunii C. apare hipersensibilitatea la 4. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E.12 saptamani de la infecţie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. efectuarea IDR la PPD E. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A. se poate produce prin reinfecţie E. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D. există numai localizarea pulmonara B. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. neregulate şi uscate E. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 . 9. hipersensibilitatea este de tip I C.

hemoptizie E. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. apare în copilărie B. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. apar leziuni granulomatoase extinse C. bacil acid alcoolo rezistent C. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. apar leziuni de tip granulomatos 17. subfebrilitate vesperală C. cefalee 14. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E. apar macule apigmentare. febra ridicata D. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. nedureroase D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. facies leonin E. apare nevrita D. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. agentul etiologic al ciumei bubonice B. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A.12. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . apare la adulţi C. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A. ronică persistentă peste o lună B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A.

Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A. peptidoglicani D. vibramicina E. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. Mycobacterium phlei D. Mycobacteriile strict patogene sunt: A. Mycobacterium phlei D. Mycobacterium kansassii B. determină leziuni granulomatoase B. eritromicina 19. Mycobacterium leprae E. Rifampicina C. Mycobacteriile aparţin: B. clofazimine D. Mycobacterium smegmatis 22. B. D B. fosfolipide C. familiei Mycobacteriaceae D. Mycobacterium avium 23. Mycobacterium kansassii 21. cord factorul E. Mycobacterium kansassii E. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . ceruri A. C. Mycobacterium bovis C. Mycobacterium africanum E. Tratamentul leprei se face cu: A. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Mycobacterium tuberculosis D. ordinului Actinomycetales E. Dapsone B.18. genului Mycobacterium C. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. Mycobacterium intracelulare C. familiei Mycobacterium 20. inhibă migrarea leucocitelor C. ordinului Ascomycota F. acid micolic 24. Mycobacterium intracelulare B. Mycobacterium avium C. Mycobacterium bovis B.

nesporulaţi E. glicerină. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. bacterii cu o lungime de 2. o rezistenţă crescută la desicare E. galbene. ou. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A. coci grupaţi în lanţuri C. o rezistenţă scăzută la desicare 26. nu se colorează cu fuxină B. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 . este responsabil de necroza cazeoasă E. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. În lipsa tratamentului specific. Poate afecta orice organ. nesporulaţi 28. cu tendinţă la cronizare. S. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. este o afecţiune infecto-contagioasă. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B.D. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. facilitează supravieţuirea M. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25. flagelaţi. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. Mycobacteriile sunt: A. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon.alcoolo-rezistenţă B. se colorează cu fuxină concentrată C. bacili drepţi sau încurbaţi B. agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. acidul nalidixic 29. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D. separate de perioade de remisiune 30. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. necapsulaţi. R conopidiforme.5-3 microni D. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. verde malachit). Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. M. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27. boala este fatală la 50% din indivizi C. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici.evoluţie în pusee acute. acid.

Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. testul catalazei B. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. o stimulare a imunităţii mediate celular C. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. o regiune periferică cu celule Langerhans 34. ganglionară.C.V. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. nu poate apărea prin reinfecţie E.. Transmiterea se poate face: A. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. strănutul sau vorbitul omului infectat E. numită şancru de inoculare D. peritoneală) 31. prin tusea. de la un animal bolnav 32. bacilii tuberculoşi dormanţi. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. testul nitrat-reductazei 339 . îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. creştere ponderală 36. genitală. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. expectoraţie D. meningeală. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. Simptomele tuberculozei sunt: A. transpiraţii nocturne C. SIDA 35. vesperal E. pe cale respiratorie C. renală. sindrom febril/subfebril prelungit. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33. se asociază frecvent cu cu infecţia H.I. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B. din leziunile de diseminare postprimară. osoasă. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D. cutanată. pe cale cutanată B. este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă.

cicloserina B. izoniazida C. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate.C. Intradermoreacţie (IDR) la P. rifampicina D. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A. cu apariţia de edem. ciprofloxacina 40. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E. cu afectarea nasului. Testul la bacitracină 37. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. Niacin-test D. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39. clofazimin E. pomeţilor 41. Incubaţia este de 2-10 luni C. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. streptomicina E. Transmiterea bolii se face prin contact sexual B. rifampicină D. sub formă de macule apigmentare. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. penicilină Tematica 13 340 . sulfonamide B. induraţie. Testul oxidazei E. diametrul este mai mic de 10 mm.P. Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. nedureroase E. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm.cu urechilor. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C. dapsonă C. extensiv. reacţia este pozitivă B.

cuprinde peste 30 de genuri. Eubacterium. C. Lactobacillus. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Veilonella.Bacterii anaerobe.cu excepţia: A. Bifidobacterium. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria. 5. De obicei produc infecţii mixte E. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. cu excepţia. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. B. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. 341 . cu excepţia: A. E. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. Peptostreptococcus. B. E. Propionibacterium. 6. Veilonella. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. pe mucoase şi tegument C. 3. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. 2. Mycobacterium. B. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. Peptostreptococcus. C. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. D. Bifidobacterium. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Veilonella. C. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. Peptococcus. 300 specii anaerobe. E. Peptococcus. 4. A. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. Propionibacterium. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. D.

Enterobacter. B. Bifidobacterium 7. B. E. Veilonella. B. C.5 zile 11. produsele patologice se recoltează normal B. Streptococcus. E. fermentează lactoza. fermentează zaharoza B. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. 9. 13. incubare se face în aerobioză. Eubacterium. este sucroză negativ. Peptostreptococcus. este sucroză negativ D. Peptococcus. Eubacterium. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Eubacterium. 48 h. fermentează lactoza E. nu fermentează zaharoza. C. Lactobacillus. 8. E. nu fermentează glucoza. E. D. C. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. fermentează glucoza C. cu excepţia: A. Fusobacterium. este maltoză pozitiv 12. este maltoză pozitiv. Veilonella. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. D. Propionibacterium. Bacteroides. D. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A.D. Corynebacterium. E. C. cu excepţia: A. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A. Eubacterium. Peptostreptococcus B. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. D. 10. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 . însămânţarea se face pe medii simple D.

343 . Alfa-toxina sau lecitinaza. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. produc miros caracteristic C. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. translucide. B. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E.A. cele mai multe specii sunt imobile 16. regulate D. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. nu prezintă spori D. au capetele rotunjite C. sunt Gram pozitivi B. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. Formele vegetative produc enzime D. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. cu excepţia: A. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. are efect necrozant şi hemolitic E. de tip S sau cu aspect rugos E. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. sunt bacili cu dimensiuni mici C. formează colonii de dimensiuni mari. muscular) C. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate. sunt nesporulaţi D. E. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. nu putem afirma că: A. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. D. sunt imobili 17. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. C. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. cuprinde bacili Gram pozitivi B. au capsulă E. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. Coloniile sunt fine.

Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A.B. Tetanolizina care este o hemolizină 24. Clostridium 344 . sunt întotdeauna saprofiţi D. este agentul etiologic al tetanosului B. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele. cu excepţia: A. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. cu excepţia: A. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. prezintă capete rotunjite D. C. tratamentul chirurgical B. Peptococcus B. C. toxina tetanică are două componente D. groşi. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. toxina tetanică este o endotoxină C. Anaerobii endogeni: A. de tip M. administrarea de antitoxină (în doze mari. sunt bacili lungi. E. Lactobacillus C. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. cu excepţia: A. administrarea de antibiotice C. sunt bacili Gram negativi B. pe cale intravenoasă) D. nu fac parte din flora intestinală B. sunt rezistenţi la metronidazol 25. D. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. nu au activitate proteolitică. toxina tetanică are două componente D. este agentul etiologic al tetanosului B. nu produc miros caracteristic. formează colonii de dimensiuni mari. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. toxina tetanică este o exotoxină C. administrarea de antispastice 21. 20. sunt întotdeauna patogeni C. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. cu capete rotunjite. sunt mobili 22. Tetanolizina care este o hemolizină 23. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A. Oxigen hiperbar E.

Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Se incubează în lipsa oxigenului E. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Mionecroza B. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Toate raspunsurile sunt corecte 27. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Toxiinfecţii alimentare D. endocardite E. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Bacteriile din genul Clostridium: A. Determină paralizii musculare E. Sunt bacili Gram negativi B. Clostridium perfrigens determină: A. Infecţii de tip invaziv E. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. colecistite D. Gangrena gazoasă C. Mediul folosit poate fi Shaedler D. Bacteroides E.D. Fusobacterium 26. Care din următoarele variante este falsă: A. peritonite C. Sunt bacterii Gram negative C. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E. abcese intraabdominale B. Toate raspunsurile sunt adevărate 29. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Sunt anaerobi endogeni B. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A. Sunt imobili D. Sunt nesporulate D. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. toate raspunsurile sunt corecte 31. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B.

E. Endocardite. Fac parte din flora normală a intestinului. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. Peste 40 genuri. B. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului. 300 specii anaerobe. Septicemii. 48 h . Peste 20 genuri. 346 . E. Anaerobii endogeni se clasifică în: A. Scarlatină C. D. Se găsesc şi pe tegument. Fac parte din flora normală a stomacului. D. Abcese abdominale. Eubacterium: habitat în colon. E. D. B. E. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. mai puţin: A. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale.5 zile. B. C. B. Peste 40 genuri. 37. 300 specii anaerobe.4 zile. Lactobacillus cu habitat vaginal. 24 h . C. Peste 30 genuri. C. C. 200 specii anaerobe. cavitate bucală. 36 h . 38. 300 specii anaerobe. 33. 35. D.3 zile. Peste 10 genuri. Septicemii. B. Abcese pulmonare. E. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. D. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. C. 400 specii anaerobe. Peritonite. mai puţin: A. C. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Abcese cerebrale. Colecistite. B. Bifidobacterium: habitat în colon. E. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. 12 h – 2 zile. 36. Se găsesc şi pe mucoase. 34. B. D. Acnee.A. cavitate bucală. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. Peptococcus: habitat în colon. D. Propionibacterium: pe tegument.

E. cu excepţia: A. Opace. Gentamicină 42. Dimensiuni de 1-3 microni. Bacili Gram negativi. 3-4 zile. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. cu excepţia: A. Cloramfenicol D. 39. Nesporulaţi. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. E. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale.E. Translucide. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. 1-2 zile. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice. Clindamicină D. Metronidazol B. 41. 43. Metronidazol B. Rifampicină C. Dimensiuni de 5-8 microni. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. B. Cefoxitin E. D. D. Ovali. C. 3-5 zile. Carbapenemi 347 . E. 3-6 zile. B. mai puţin una: A. Regulate. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. B. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. D. C. 44. Lincomicină C. C. 40. Fine. 6 h – 1 zi. Înconjurate de o zonă de hemoliză. 2-3 zile.

În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Pacientul e conştient. Convexe de tip S. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. B. 50. tratamentul nu constă în: 348 . Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Lipsa de oxigen. E. Lichefiază gelatina. D. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. B. necrozate. 51. E. Contractura are loc în hiperextensie. Oxigen hiperbar. Plăgile anfractuoase. D. Monobactami 45. C. 49. Sporulaţi. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. D. De dimensiuni mici. D. B. Nu lichefiază serul coagulat. Încapsulaţi. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. germinarea nu e favorizată de: A. B.E. C. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. C. Rotunde. Lungi şi subţiri. 48. 47. dureroase. Cu capete rotunjite. E. C. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. 46. Nu sunt zaharolitice. Plăgile devitalizate. B. Cu aspect rugos. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A. Imobili. D. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. C. Cu margini regulate. Nu lichefiază gelatina. Plăgile profunde. B. E. E. C. Nu sunt proteolitice. pot fractura oasele. D. Contracţiile sunt violente. Prezenţa de oxigen.

Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A. Bacili Gram pozitivi. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. 6-8/10-30. C.5/7-30. B. D. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. 52. D. fructe).5/3-20 microni. E. Localizat codal. B. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. Fermentează glucidele. 53. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. Produce hemolizină. 56. B. 3-4. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. 0.A. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. E. Bacili scurţi. Se cultivă pe geloză sânge. C. Are nevoie de anaerobioză strictă. 57. 4. Bacili mobili. C. 1. E. E. D. Localizat terminal. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. B. 349 . D. care este o neurotoxină cu: A. 55. C. gelatinază B. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Se face identificarea biochimică. B. D. Se produce toxina botulinică.5-3/5-20 microni. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol).5-1. Clostridium botulinum nu sunt: A. Bacili sporulaţi. E. C. Deformant. Localizat central. Localizat subterminal. legume. Cultura are miros de corn ars. C. D. 54. Bacili cu capete rotunjite.5-6/8-30. 3 serotipuri. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare).

C. 8 serotipuri. 61. 58. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. Corynebacterium spp D. C. 10 minute. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . D. Bifidobacterium E. 60%. E. F şi G. E. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. B. E. C. E. 59. B. 1 oră. D. D. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. D. D. 20 minute. C şi D. E. C. 80%. C. Veilonella C. 20 minute. 10 serotipuri. 12 serotipuri. A.B. D şi F. Fusobacterium 2. B. sunt sensibili la metronidazol B. 15 minute. Peptostreptococcus. 60. Complement multiplu 1. sunt rezistenţi la lincomicină. Peptococcus. Eubacterium. D. C. B. 3 minute. Bacteroides. B. E. 10%. B. D. Pentru distrugerea sporilor de Cl. B şi E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A. 2 ore. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. 5 minute. 30%. timp de: A. 10 minute. 90%. C. F şi G. 5 serotipuri. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. 40 minute. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A.

Fusobacteriile: A. Genul Clostridium: A. 7. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. mate. de tip S sau cu aspect rugos E. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. D. cultivă în strictă anaerobioză 5. cele mai multe specii sunt imobile.C. sunt deseori pleomorfe D. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. sunt bacili scurţi E. E. cu sporul subterminal. sunt bacili cu dimensiuni mari. lungi şi groşi. mobili 8. putem afirma: A. încapsulaţi E. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. formează colonii de dimensiuni mari. au capetele rotunjite 4. sunt nesporulaţi. cultivă în aerobioză 6. au capetele ascuţite C. cuprinde bacili Gram negativi. cu capetele rotunjite C. coloniile sunt fine. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. C. coloniile sunt fine. regulate D. translucide. B. sunt bacterii lungi B. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. Gram negativi B. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. perioada de incubaţie este de 24 de ore. C. B. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. sporulaţi. sunt sensibili la aminoglicozide E. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. putem afirma: A. sunt producători de betalactamază 3. neregulate D. deformant D. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. coloniile nu au zonă de hemoliză E.

sunt întotdeauna patogeni. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. sunt bacili Gram negativi B. Produc infecţii de tip invaziv 352 . tardiv apare trismusul C. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12. contracţiile sunt nedureroase E. Sunt coci Gram pozitivi E. contracţiile sunt violente. sunt bacili lungi. contracţiile cuprind treptat musculatura D. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. sunt întotdeauna saprofiţi E. pot fractura oasele E. fac parte din flora normala a intestinului B. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. groşi C. Sunt bacterii anaerobe B. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. Sunt bacili patogeni Gram negativi C. Sunt sporulaţi 15. prezintă capete drepte D. dureroase. Sunt nesporulaţi D. formează colonii de dimensiuni mari. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. 14. sunt mobili 11. Sunt bacili Gram negativi C.9. nu au activitate proteolitică D. de tipM B. Clostridium tetanii: A. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. nu produc răspuns caracteristic E. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13.

Botulismul: A. se administrează antibiotice D. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. este o toxiinfecţie alimentară B. se manifesta cu febră inaltă 18. se trateaza chirurgical D. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. produce o neurotoxina termostabilă D. combina tratamentul chirurgical. Tetanosul: A. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E.D. este exclusiv chirurgical B. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. Este un bacil aerob 21. este un tratament complex C. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16. nu fermenteaza glucidele C. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. Patogenitatea este dată de endotoxine E. este un bacil Gram pozitiv sporulat B. 17. antibacterian si antitoxic. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. are o incubaţie de 7 zile C. sporii pot contamina carnea şi legumele C. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. produce enzime proteolitice B. Este o specie patogenă E. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . se trateaza cu ser antitoxic E. este produs de o bacterie aerobă B. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. imobili E. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. produce hemolizina D. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A. este exclusiv antitoxic D.

tetanosul se remite spontan fara tratament E. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. B. Nu produc infecţii mixte. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. Se găsesc şi pe mucoase. 27. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. Anaerobii endogeni: A. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D.22. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. C. Fac parte din flora normală a stomacului. B. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. E. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. 24. 26. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D. Anaerobii endogeni: A. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. D. C. D. mortalitatea este redusă fara tratament 25. E. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. Se găsesc şi pe tegument. D. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili. bilă. Fac parte din flora normală a intestinului. E. 28. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. la debut apare trismusul C. B. Cuprind numeroase specii bacteriene. apare paralizia muşchilor feţei 23. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A. Gram pozitivi şi Gram negative. C. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E. Coci Gram pozitivi sunt: 354 .

C. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Lactobacillus. Peptococcus. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. 355 . Propionibacterium se găseşte pe tegument. Bacili Gram pozitivi sunt: A. B. D. 34. Lactobacillus are habitat vaginal. C. 32. cerebrale. Bifidobacterium poate produce acneea. Eubacterium poate determina infecţii biliare. C. E. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. Fusobacterium. E. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Sunt bacili Gram pozitivi. E. Propionibacterium poate produce acneea. Pot produce infecţii pulmonare. Bacteroides poate produce peritonite. E. Peptostreptococcus: A. Pot produce infecţii biliare. B. Peptococcus. Sunt bacili Gram negativi.A. C. Bifidobacterium. 31. B. 33. Au habitat în colon. C. Fusobacterium nu poate produce septicemia. E. C. Peptostreptococcus. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. B. E. D. D. 29. Eubacterium. Fusobacterium are habitat în colon. Pot produce infecţii polimicrobiene. C. Lactobacillus. D. Propionibacterium are habitat în colon. B. D. Veilonella: A. Au habitat în duoden. Propionibacterium. Au habitat în colon. D. D. Eubacterium. B. Bacteroides poate produce colecistite. 30. orofaringiene. Pot produce abcese. B. Au habitat în cavitatea bucală. pulmonare. Veilonella.

timp de 12 h. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. Incubarea se face în anaerobioză. D. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. D. Septicemii. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. Exudat nazal. 37. 38. E. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală. D. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. Cuprinde foarte multe specii. Cuprinde puţine specii. oralis. B. Exudat faringian. 356 . 35. 36. E. Lichid peritoneal. C. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. Infecţii asociate tumorilor maligne. Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol.melaninogenicus. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. E. B.oralis. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. Abcese abdominale. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . Sânge pentru hemocultură. E. D. E. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. 39.melaninogenicus şi B. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. carbapenemi. D. 40. C. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. Puroi. C. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). B. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. Peritonite.E.2 zile. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. C. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. D. B. E. C. imipenemi. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. B. B. C.

Sporulaţi. Translucide. De dimensiuni mari 3-8/0. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. B. Cu capetele ascuţite. în materii fecale. 45. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. D. 44. Antibiograma nu este obligatorie. C. Genul Clostridium prezintă bacili: A. Pe mediul Schaedler. D. Pe mediul geloză sânge. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani). Ovali. D. Scurte. E. E. B. E. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază. Opace. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. C. 42. C. B.5 microni. În anaerobioză. cloramfenicol şi cefoxitin. B. D. D. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide.41. Rareori pleomorfe. Cu dimensiuni de 1-3 microni. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. C. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. Deseori pleomorfe. Fine. De dimensiuni mici 1-3/0. Înconjurate de o zonă de hemoliză. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. Pe mediul geloză chocolat. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. E. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. C. Regulate. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE. B. E. E. 357 . Gram pozitivi. Cu dimensiuni de 3-6 microni. Sporii se găsesc pe sol. B. Gram negativi.2 microni. D. C. Lungi. 47. C. B. Mulţi sunt sensibili la lincomicină. 43. 46.

50. D. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase. Subţiri. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. proteolitice. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. Formează colonii de dimensiuni mici. producându-se o infecţie severă. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. D. Sânge. C. D. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. C. C. Secreţie vaginală.D. 53. Imobili. 52. perfringens sau alte specii de clostridii. rotunde. Scurţi. E. dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. Nesporulaţi. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. 51. E. Cu sporul subterminal. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât. Secreţie otică. B. D. Cu sporul deformant. Puroi. E. C. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. cu margini regulate. 49. Secreţie uretrală. C. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. B. cu producerea de enzime. lichefiază gelatina şi serul coagulat. B. Sporii germinează. D. E. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. muscular). Neîncapsulaţi. 48. B. Groşi. Cu capete rotunjite. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă. E. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. Plăgile profunde. E. cu efect necrozant şi hemolitic. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. B. Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . Lungi.

Germinarea e favorizată de plăgile profunde. Mobili. Scurţi. E. 57. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. E. D. devitalizate. Perioada de incubaţie este 4-5 zile.3 săptămâni. E. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. Mortalitate: 20%. B. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate. 58. B. Administrarea de antitoxină în doze mici D. D. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. Groşi. Tetanolizina este o hemolizină. B. Lungi. B. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. B. B. D. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. C. Pacientul e inconştient. C. Perioada de incubaţie este 6-7 zile. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. dureroase.A. Toxina tetanică este o exotoxină. 54.2 săptămâni. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică. Contracţiile sunt violente. E. C. prezenţa de oxigen. 359 . Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. Toxina tetanică este o endotoxină. C. C. anfractuoase. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. E. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A. E. Contractura are loc în hipoextensie. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină. 55. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. D. 56. C. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. D.

E. D. pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C. Se cultivă pe geloză sânge. D. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. Se cultivă pe mediul Robertson. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. Fermentează glucidele. E. C. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură. Se face identificarea biochimică. 62. D. Gram pozitivi. În cazul Clostridium tetanii. D.2 per milion). B.000 morţi în 1992 la nivel modial. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). B. Administrare de oxigen pe mască D. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. B. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Produce hemolizină. Scurţi.59. 64. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. E. În cazul tetanosului.2 per milion). Lungi. Mobili. B. 63. Produce peptidaze. Produce gelatinază.000. E. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. B. B. C. În cazul tetanosului. Cu capete rotunjite. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. Se cultivă pe mediul Tinsdale. 60. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. tratamentul constă în: A. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion). E. E. 61. C. În cazul Clostridium tetanii . În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0. În SUA 50 -70 cazuri(0. D. Cultura are miros de corn ars. C. C. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A. Are nevoie de anaerobioză strictă. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Boala e rară în ţările dezvoltate. 360 .

Pacientul este afebril. E. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. Mortalitate: 20% 361 . 69. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. E. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute. B.5/3-20 microni. 66.65. Poate prezenta un spor localizat central. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni. E. 67. B. 68. C. Referindu-ne la Clostridium botulinum. E. Are dimensiuni de 0. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. Rezultă paralizia flască. deformant.5-1. Strabism. după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. B. D. putem spune următoarele: A. Miopie. legume. E. Vorbire dificilă. C. Clinic. B. C. Sporul nu se transformă în forma vegetativă. B. E. D. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. C. Poate prezenta un spor localizat subterminal. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie. D. Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. Diplopie. Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. C. B. Pacientul este conştient. B. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. Pacientul este inconştient. F provoacă botulismul la om. Toxina este termolabilă. Disfagie. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. Despre patogeneza la Clostridium botulinum. D. fructe). C. D. Sporii contaminează alimentele (carne. Referitor la Clostridium botulinum. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. deformant. deformant. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). putem afirma următoarele: A. Se produce toxina botulinică. D. Serotipurile A. E. putem spune următoarele: A. Poate prezenta un spor localizat terminal. 70.

timp de 20 minute. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A. E. E. D. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. De aproximativ 1 mm diametru. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. Clostridium. Se face în anaerobioză strictă. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. Genurile Chlamidia. D. D. botulinum produce lipază. timp de 10 minute. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. E. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. B. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Tematica 14. F. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice.71. B. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. 73. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. Semitransparente. B.Treponema pallidum. Transparente. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. E. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. Pentru distrugerea sporilor de Cl. 74. B. B. Opace. E. D. De aproximativ 3 mm diametru. D. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . B şi E. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A. Pentru distrugerea sporilor de Cl. C. C. 72. D. C. Genul Treponema. Există şapte tipuri serologice: A. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C.

Sunt bacterii spiralate. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Antigene proteice. caracteristice treponemelor nepatogene 6. Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A.2 diametru E. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. Cuprinde doar specii patogene B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. Antigene de suprafaţǎ. La examinarea în câmp întunecat. foarte specifice. Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B.1. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore. foarte specifice. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C.1-0. vitamine. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. Sifilisul nu este o boală specifică omului B. cu adaus de substanţe reducătoare. caracteristice treponemelor patogene D. albuminǎ sericǎ C. strǎlucitoare D. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. subţiri 6-15 microni lungime/ 0. comune tuturor treponemelor. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. utilizate în reacţia de fixare de complement C. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. Cuprinde doar specii saprofite C. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. Antigene ale corpului bacterian. Sunt bacterii spiralate lungi C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. Sunt bacterii spiralate subţiri B. Sunt formate din spire neregulate D. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 . Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. refringente. În medii lichide adecvate. treponemele apar albe. Antigene ale corpului bacterian.

Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. Nu se colorează Gram 12. Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A.C. Imunoflorescenţa directǎ C. Afectare hepaticǎ 11. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. Microscopia în câmp întunecat B. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. Leziunea este dureroasǎ. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. Microscopie optică. Apare un rash maculo-papular cutanat C. Imunofluorescenţă indirectă E. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D. Coriza luetică B. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. C. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ. de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. E. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Erupţie tegumentară maculo-papulară C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 . Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9.

În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici.R. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13.: A. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. rapid şi simplu B. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. Este o reacţie de fixare de complement C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. Pot fi efectuate cantitativ.B. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E. D. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18.D. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E.treponemice: A.L. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. cu prezenţei undei de antigen 16. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C. B. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. C. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. rapid şi simplu D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 . E.

Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. Extracelulare C. greaţǎ E. Se manifestǎ prin febrǎ. Testul catalazei 24. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. Treponema carateum B. Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E. Mobile 23. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Apare la numai la gravide 22. Metoda ELISA C. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ. Treponema pallidum 366 . Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. cefalee. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. Detectarea antigenului B. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C. Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. Metoda PCR D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C. Agetul etiologic al sifilisului este: A. dureri osoase. Mycobacterium avium C. Nu posedă peptidoglican E. tahicardie. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. Nu produc leziuni caracteristice D. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A.D. Gram pozitive B. Imunofluorescenţă E.

fără tratament D. E. Klebsiella ozenae E. Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. săruri de bismut D. Mycobacterium bovis 25. geloză sânge 28. se colorează în coloraţia Gram 27. are loc în trei stadii: sifilisul primar. herpesul genital E. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. se caracterizează prin vindecare spontană. medii artificiale B. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. sunt rezistente la dezinfectante. culturi celulare E. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. candidoza D. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . La 2 . testicul de iepure D. este imobilă. secundar şi terţiar B. numită şancru dur 30. Treponemele pot fi cultivate pe: A. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. este formată din spire regulate C. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. ou de găină embrionat C. trichomoniaza B. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. adenopatie. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A. este dureroasă B.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică.D. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală. este o boală venerică cu declarare obligatorie C. gonoreea C. sunt rezistente la uscăciune B. Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. sunt rezistente la penicilină 29. SIDA 26. datorită spirelor D. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A.

Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. Chlamydia pneumoniae 36. binară 368 . Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. Chlamydia B. cu excepţia: A. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. ficatului. cefepim D. la nivelul pielii. gentamicina E. în cazul şancrului de inoculare. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. cu excepţia: A. Treponemele sunt în număr foarte mic D. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome).E. treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. În această perioadă pacientul este contagios 32. leziuni ale mucoaselor C. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. În sifilisul primar. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. au perete celular rigid C. Chlamydia psittaci E. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35. se divid prin diviziune simplă. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A. ceftobiprol B. cu excepţia: A. penicilina C. Chlamydiaceae D. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. În sifilisul secundar. oaselor. posedă ribozomi B. streptomicina 34. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate. Chlamydiile fac parte din familia: A. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. Chlamydiales C.

imunofluorescenţa D. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B.I.J. coloraţia Gimenez 41. serotipurile D. E.H. menoragii. serotipurile L1.F.K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem. pneumonie 39.E.H.K produc la femei vaginită.G. o keratoconjunctivită cronică. coloraţia Gram C. Chlamydiile sunt mobile.D.I. pneumoniae în serul pacienţilor C. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A. cu excepţia: A. de 300-400nm C. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR).H. disurie.J. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40. faringite B.F.G.L2.J.G. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38. bronşite D. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C. cervicita cu evoluţie subacută.E. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie. coloraţia Del Vecchio B. serotipurile D. cu excepţia: A. Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. care se poate complica adeseori cu salpingite. serotipurile D.I.K produc cervicită. sinuzite E. uretrită sau rectită D. contagioasă care poate duce la orbire C. metoda cu lugol E. de 800-1000nm B. serotipurile D. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii. uretrite C. conjuntivite E. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE).K produc trachomul.H.E. nu posedă ARN E. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 . Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A.F.G. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic.F.J. sunt sensibile la antibiotice 37.I.E. rezistent în mediu extracelular D. cu o evoluţie strict intracelulară. pneumonia nou născutului. boală inflamatorie pelvină.

fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. Mycoplasma genitalium. Ureaplasma urealyticum.8 microni) C. sunt bacterii pretenţioase. cu excepţia: A. rifampicina D. glicopeptide D. precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B. vaginită E. sunt cele mai mici bacterii (0. macrolide B. stare febrilă postpartum 46. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. 47. care produce uretrită non-gonococică D. Mycoplasma hominis.2-0. care produce dismenoree. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. necesită medii suplimentate cu colesterol. Poate produce faringită. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 . care produce infecţii respiratorii B. Formează colonii mici.D. penicilina 44. 100-300 microni diametru. care produce pielonefrită. Mycoplasma pneumoniae. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. rifampicine E. traheobronşită. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A.urealyticum. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. tetracicline 43. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E. eritromicina E. Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. fac parte din clasa Mollicutes B. Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. doxiciclina C. cu excepţia: A. au perete celular D. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile. cu excepţia: A. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A. Mycoplasma hyopneumoniae. boală inflamatorie pelviană. care produce uretrită non-gonococică C. azitromicina B. vizibile cu lupa D. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. prin raclare uşoară (celule epiteliale).

Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. aminoglicozidele E. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B. cefalosporinele D.20% la persoanele active sexual C. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. macrolidele B. penicilinele C. Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C. penicilinele şi cefalosporinele B. căpuşe D. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. În infecţiile genitale. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. boală inflamatorie pelviană. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. cu excepţia: A. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D.C. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. în centre specializate 52. D. Portajul de Ureaplasma este de 15%. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51. Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C. tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. polimixinele 50. stare febrilă postpartum şi postabortum. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. În reacţia de fixare a complementului. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. B.

macrolidele şi lincosamidele E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A. Treponema pertenue C. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C.F. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Bacterii sunt formate din spire neregulate D. produce tifosul exantematic B. Treponema porcinum 2. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane. Tratamentul se poate face cu: doxiciclină. subţiri 6-15 microni lungime/0. Treponema pallidum B.C. produce tifosul exantematic B. Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A.1-0. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 . glicopeptidele şi polimixinele D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E. sărăcia C.). Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A. care uneori trece neobservată D. lipsa de igienă.2 diametru B. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R. chinolonele şi fluorochinolonele 53. Treponema berlinense E. Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D. Cuprinde bacterii spiralate. ciprofloxacin Complement multiplu 1. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. cloramfenicol. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Treponema carateum D.C.

prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 . Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. caracteristice treponemelor patogene D. treponemele apar refringente. E. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. 4. Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A. Cardiolipina. T. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare.C. Sensibile la uscǎciune B. foarte specifice. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A.pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. B. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. strălucitoare. albuminǎ sericǎ D. Sensibile la sǎruri de mercur E. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. Sensibile la dezinfectante D. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. Cardiolipina. Rezistente la săruri de arseniu 6. vitamine. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. Antigene ale corpului bacterian. fǎrǎ tratament 9. pallidum E. Antigene de suprafaţǎ. La examinarea microscopică în camp întunecat.

Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. Tulburǎri neurologice E. Coriza lueticǎ B. Dinţi Hutchinson 15. leziunile având contagiozitate crescută 12. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. Poate apare hepatosplenomegalie. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. Keratita interstiţială C. 50% cǎtre faza terţiara E. E. mai frecvent la pubertate B. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E.A. Dupǎ vârsta de 2 ani. D. Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. 374 . 25%cǎtre faza terţiara 11. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. Leziunile se numesc sifilide C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. B. Gome tegumentare D. 25% cǎtre un sifilis latent. Dinţi Hutchinson 14. Icter D. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. D. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ. Erupţie maculo-papularǎ C. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. C. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B. 25% cǎtre un sifilis latent.

VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. Este o reacţie de fixare de complement D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. nu pot fi efectuate cantitativ 19. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. E. VDRL şi RPR sunt numai teste calitative. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. VDRL şi RPR sunt teste de screening. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C.B. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. D. Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. C. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. 375 . În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. se coloreaza Gram D. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. au perete celular C. semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C. nu se diagnostichează imunologic C. produce rash cutanat 26. determină boala diareică acută E. formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. Rezultatul pozitiv (1-4+). formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. vindecată (anticorpi anamnestici) E. produce uretrită la barbati D. sunt imobile 25.D. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A. sunt bacterii extracelulare B. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. se cultivă pe medii simple 24. 150-250 nm B. cresc pe medii de cultură uzuale E. neinfectaţi E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. se transmite pe cale aeriană 376 . Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. produce trachomul B. sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. este sensibilă la penicilină D. au dimenisuni foarte mici. Rezultatul pozitiv (1-4+). se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E.

se transmit pe cale sexuala B. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30. Rickettsia ricketsii: A. mialgii. clinic se manifestă prin febra. produce tifosul exantematic C. cresc numai pe culturi celulare E. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. E. Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. Ricketsia prowatzekii: A. C. D. diagnosticul este serologic 31. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29. cultivarea pe medii simple 377 . cervicale B. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. se cultivă pe medii artificiale D. tratament de elecţie este tetraciclina 33. examenul microscopic C. infecţia se însoţeşte de febră C. transmisa de păduchele de corp C. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E. se transmite pe cale aerogenă E. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C. se transmite prin păduchele de corp 32. Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. se pot găsi şi extracelular C.B. Bacteriile din genul Rickettsia: A. produce febra butoanoasă B. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D. sunt paraziţi intracelulari B. cultivarea e diagnosticul de rutină D.rash D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A. recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale.uretrale. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28.

gome sifilitice 39. care dispare după 2 săptămâni B. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. şancru moale. Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. sifilis 38. dură D. şancru C. diagnostic serologic 34. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A. fără tratament D. uretrită B. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. adenopatie regională masivă. lues E. rezistă relativ bine la uscăciune E. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. se coloreaza Gram C. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A. C. diagnostic imunologic E. şancru nedureros. Leziunea primară se numeşte şancru dur B. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. cu abcedare şi fistulizare E. Se manifestă prin şancru E. Rar prin picături Flugge 37. dureros C. Se poate transmite transplacentar E. Este un organism foarte fragil în mediul extern. Uneori prin insecte hematofage D. Este produs de Treponema pertenue E. adenopatie regională. Apare după o fază de latenţă aparentă 35. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. B. sunt bacterii spiralate B. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . nu sunt cultivabile pe medii artificiale D.D. cervicită D.

comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. penicilină E. săruri de mercur. prezintă mişcări active. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A. leziunile sunt contagioase E. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. Treponema pallidum B. Leziunile nu sunt contagioase E.2 diametru B. nasul “în şa” E. se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. temperaturi peste 42°C B. arseniu D. Antigene proteice.40. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. Treponema pertenue D. de progresie şi de flexie 45. apar leziuni la nivelul mucoaselor B. apar leziuni ale sistemului nervos central C. Poate apare micropoliadenopatie 41. gome tegumentare 43. se transmite transplacentar B. Treponema Reiter E.1-0. Treponema carateum C. Leziunile caracteristice se numesc gome D. D. Sifilisul congenital: A. Treponemele sunt sensibile la: A. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. dezinfectante C. nu se colorează în coloraţia Gram C. Treponema phagedenis 44. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. sunt bacterii spiralate. de pendulare. în jurul axei. temperaturi sub 38°C 46. bismut. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

S C. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C.2 Tematica 2.M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 . Fiziologie bacteriană.

C.M. 1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C.S.3 Tematica 3:Patologie. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 .M. Flora saprofită şi rolul benefic C. infecţia bacteriană.S. C.

4 Tematica 5.S C. Antibiotice. clasificare.M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 . mecanisme de acţiune C. Definiţie.

5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.S C.M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .

6 Tematica 7: Coci Gram negativi. 1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus.M. genul Neisseria C.S. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 . C. Brucella C. C.M.S. Bordetella.

1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 . Helicobacter C. Campylobacter.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. C. 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio.M.S.S.Corynebacterium diphteriae C. C.M.

S 97 A C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.

C.M. 1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 .M. C. Mycobacterium leprae C. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C.S.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe.S.

1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .S.M.Treponema pallidum C. C.10 Tematica 14:Genul Treponema.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->