MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

Animalia C. regnul animal şi regnul Protista (alge. protozoare. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. Staphylococcus aureus B. Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. care studiază bacteriile C. citoplasma conţine apă. regnul Monera. este o ramură a biologiei. de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). fungi. are o lungime de 2-4 mm 42. prezintă membrană nucleară B. Ce studiază microbiologia? A. bacteriei C. nucleul B. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . este format dintr-un singur cromozom D. molecule organice şi anorganice D. Neisseria meningitidis E. regnul animal şi regnul vegetal B. Streptococcus pneumoniae C. regnul animal. Regnurile lumii vii sunt: A. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. protozoare. fungi. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. vegetal şi regnul Protista (alge. 43. sporul D. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. Streptococcus agalactiae 41. D. Metaphyta. de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). ribozomii 39. citoplasma C. cromozomul are formă lineară E. este o ramură a biologiei. conferă caracterul de celulă diploidă. care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. peretele celular conţine peptidoglican C. regnul eucariote D. Streptococcus pyogenes D. regnul animal. peretele celular E. E. bacterii) E. Alegeţi răspunsul fals: A. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9).38. regnul procariote. nucleoidul conţine ADN B. bacterii) 44. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. Protista.

procariote C. acelulare D. Identificaţi corespondenţa corectă: A. unicelulare B. Virusurile sunt microorganisme: A. Carl Linné D. eucariote B. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera. Bacteriologia studiază microorganisme: A. fungi.A.celule procariote 48. C.celule procariote D.microorganisme eucariote B. virusuri. regnul Animalia şi regnul Plantae 45. taxonomiei E. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. micologiei B. Galton B. acelulare D. procariote E. multicelulare 9 . helminţi. acelulare D. de dimensiuni nanometrice 50.celule eucariote C. Gregor Mendel E. parazitologiei C. bacterii. virusologiei 46. B. bacteriologiei D. F. eucariote 49. D. unicelulare cu membrană nucleară E. procariote C. E. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A.celule eucariote E. unicelulare B. Louis Pasteur 47. multicelulare C. Helminţii sunt organisme: A. Lejeune C. Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. prioni. J.

protiste inferioare C.stafilococi 55. Bacteriile sunt: A. diplobacili C. formă de bastonaş – stafilococi E.streptococi D. în ciorchine . Bacteriile sub formă de bacili sunt A. cu formă de bob de cafea D. în lanţ.vibrioni C. cu formă de virgulă 54. „litere chinezeşti” 56. acelulare E. sferice B.stafilococi D. coci cu aspect de bastonaşe 10 .E. în diplo. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. „ pişcot” B. în spirale –cocobacili E. stafilococi E. eucariote D. în ciorchine – streptobacili B. „virgulă” E. protozoare 52. „racheta” D. „bob de cafea” C. formă spiralată –spirili C. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. Actinomyces sunt: A. Bacteriile din sp. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A. vibrioni B. cu formă de bastonaş E. spiralate C. bacili cu capete drepte 57. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. de dimensiuni nanometrice 51. formă sferică – coci B. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri. protiste superioare B. streptococi D.

6-1 nm B. saprofiţi. cu aspect de litere chinezeşti D.B. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B. au membrana nucleară C.6-1 mm 59. spirili falşi E. gonococii E. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A. nu au perete celular D. cum ar fi Treponema pallidum 61. 2 – 5 nm D. în general saprofite. cu perete rigid B. 0. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. spirochete fixe. streptococii 62. grupată în ciorchine E. spirili adevăraţi. Bacillus anthracis este o bacterie: A. Cocii au diametrul de aproximativ: A. cu perete rigid D. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. spirochete saprofite. gonococii B. foarte rezistente 11 . pneumococii C. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. streptococii D. stafilococii D. nu au ADN E. au perete celular B. D. spirili adevăraţi. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. 0. meningococii C. 2 – 5 μm E. C. E. 0. în general patogeni C. gonococii 63. stafilococii B. meningococii E.6-1 μm C.

în timpul diviziunii celulare D. saprofite. sub formă de ADN ribozomal B. plastide E. mitocondrii D. într-o moleculă de ADN circular E. Bacillus anthracis E. Treponema pallidum 70. vibrionii C. Bacteriile au informaţia genetică: A. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A. antibiogramei D. streptococilor B. fagocitoză B. factorilor de mediu B. ribozomi C.64. Vibrio cholerae 69. macrofagelor C. Ribozomii au rol în: A. lizozomi B. Mycoplasmelor D. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. spirilii D. Prin meioză 12 . Treponema pallidum E. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. aparatul Golgi 68. sinteză proteică D. sunt: A. antibioticelor 66. stafilococilor C. fenomenul de germinare 65. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. în nucleul celular C. spirochetele B. Diviziunea celulară la bacterii este: A. sinteză lipidică E. diapedeză C. anticorpilor E. Bacteriile cu mai multe ture de spire.

citoplasma. peretului celular B. nucleoid. spor. cili. citoplasma. nucleu. C. perete celular 76. nucleoid E. E. citoplasmă. nucleoid D. nucleu. membrana celulară. capsula B. citoplasma. perete celular C. capsulă. porilor nucleari 72. nucleului E. mitocondriilor D. citoplasma. citoplasmă. flageli. membrană citoplasmatică. ribozomi. nucleoid E. perete celular. capsulă. perete celular B. citoplasmă. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. nucleoid E. capsula. capsulă. membrana citoplasmatică. spor B.B. ribozomilor C. nucleoid. membrană citoplasmatică. citoplasmă cu ribozomi. citoplasmă cu ribozomi. pili 74. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A. perete celular D. membrană citoplasmatică. perete celular D. membrană plasmatică. nucleoid. perete celular. spor. ADN mitocondrial B. citoplasmă cu ribozomi. nucleoid. flageli 73. capsulă. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. D. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. citoplasma. perete celular. capsulă. membrana celulară. membrană plasmatică. perete celular C. perete celular. cili. perete celular. citoplasmă. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. fimbri. citoplasmă cu ribozomi. nucleoid. membrană plasmatică. Plasmide C. membrană celulară. membrană celulară. citoplasma. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. nucleoid C. capsulă. nucleoid 75. fimbri. nucleoid D. nucleoid. perete celular C. nucleoid E. nucleoid. perete celular. capsulă. pili. citoplasmă. perete celular. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. membrană citoplasmatică. citoplasmă. capsula. flageli. capsulă. capsula. perete celular. capsulă B. nucleoid. Ribozomi D. ARN bacterian 13 .

incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E. incluzii cu metafosfati. rezistenţa la antibiotice 78. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. mobile E. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. sinteza de exotoxine D. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol. sunt: A.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. ADN capsular 77. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. incluzii cu metafosfati. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C. Bacteriile cu mai multe ture de spire.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. rezistenţa la Penicilina C. iar informaţia este copiată pe ARNt. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport. spirilii adevăraţi B. iar informaţia este copiată pe ARNm. iar intracitoplasmatic ARNm. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. cu perete flexibil D. saprofite.E. Treponema pallidum 14 . ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. iar informaţia este copiată pe ARNt. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. Aceste structuri sunt: A.incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN. spirochetele C. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79.

la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. cu o grosime de 15-20 nm B. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. verde B. sinteza proteică D. violet 15 . Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E.81. formarea septului de diviziune E. în urma coloraţiei Gram. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E. barieră osmotică B. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. Bacteriile Gram pozitive. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. prezintă plasmide 84. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. galben E. Toate afirmatiile sunt false 82. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. roşu C. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. se prezintă pe frotiu de culoare: A. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. negru D. participă la diviziunea celulară B. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. generarea energiei celulare 83. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. sinteza peretului celular C.

faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. sunt structuri multiple. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. sunt structuri multiple. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. proteinelor ciliare. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. apar mai ales la bacteriile Gram negative E. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. rigide 92. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. negru 88. Bacteriile Gram negative. au rol în locomoţie E. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). verde C. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90.87. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A. scurte D. roşu D. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C. reprezintă factori de patogenitate C. filamentoase. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. se prezintă pe frotiu de culoare: A. rigide fara rol in locomoţie B. în urma coloraţiei Gram. filamentoase. galben B. sunt structuri drepte. procesului de conjugare sexuală E. violet E.

este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. un strat polipeptidic care înveleşte celula C.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. Neisseria meningitidis E. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. să manifeste mobilitate E. poate fi capsula flexibila . să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. Streptococcus pneumoniae B. transferul de material genetic C. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A.93. are funcţie antifagocitară importantă C. capsulă 17 . formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. să adere la structurile celulare ţintă 95. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96. aderarea la structurile celulare ţintă B. formarea fusului de diviziune 94. capsula. o sferă colorată în interiorul celulei D. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A. un halou necolorat în jurul celulei E. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. filamente mici negre în interiorul celulei B. este învelişul extern al unor bacterii B. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. Haemophillus influenzae C. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. Clostridium perfringens D. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. Structura facultativă a bacteriilor. Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. crearea unui canal de conjugare D. Staphilococcus aureus 98.

Genul Vibrio C. spor pili forma vegetativă cili 100. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. aşezare centrală – Bacillus cereus E. aşezare subterminală. D. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A.Bacillus anthracis B. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. E.B. Genul Corynebacterium 103. Învelişul extern al unor bacterii. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. aşezare terminală. Genul Streptococcus D. Genul Neisseria C. capsula. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. Genul Escherichia E. poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. Genul Corynebacterium 104. aşezare centrală – Clostridium tetani C. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E. capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. C. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. este forma de rezistenţă a bacteriilor B. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101.Clostridium tetani 18 . capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. Genul Streptococcus D. poate fi de mai multe feluri: A. sintetizeaza proteine D. în condiţii prielnice. Genul Bacillus B. Genul Staphylococcus B. Genul Clostridium E.

Bacterii C.cicluri de viaţă complexe E. Prionii D. Prionii 3. Fungii B. Nucleu de tip eucariot au: A. Bacteriile C.replicare binară B. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A. Protozoare E. Mucegaiuri – înmugurire D. Virusurile D. Helminţii 4. Virusurile B. Protozoarele E. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Virusurile B. Helminţi 6. Bacteriile C. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Fungii D. Nu au nucleu: A. Bacteriile . Helminţii E.Complement multiplu 1. Mitocondriile sunt prezente la: A. Bacteriile C. Protozoarele 2. Levurile 5. Helminţii . Protozoarele E. În regnul Protista intră următoarele: A. Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Fungi D. Levuri – mitoză C. Virusuri B.

nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. lizozomi. cu organizare primitivă B.mitocondrii. Bacteriile . Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. Celula eucariotă – organite celulare absente 12. Celule procariote . reticul endoplasmic. Protozoarele . anvelopa lipoproteică B.nucleoid.perete rigid ce contine chitina 9. cu organizare superioara C. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11.capsida proteică. Fungii . cu organizare primitivă B.nucleoid. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Care sunt asocierile adevarate: A. Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D.capsida proteică. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. Bacteriile . Celula procariotă .perete rigid ce contine chitina C. Fungii . Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E. fara membrană nucleară. Care sunt afirmaţiile false: A.perete rigid ce contine peptidoglican D. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Celula eucariotă . celule de tip eucariot. celule de tip eucariot. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A. Virusurile . celule de tip procariot.perete rigid ce conţine chitina 8.membrana flexibila E. cu organizare superioară C.7. anvelopa lipoproteica B. Protozoarele . Fungii . celule de tip procariot. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Care sunt asocierile false: A. Celula eucariotă . Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D.perete rigid ce conţine peptidoglican D.perete rigid ce contine chitina C. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu. Fungii . Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. Bacteriile . constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C. aparat Golgi 20 . Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. fara membrană nucleară.membrană flexibila E. Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E. alcătuiţi din ADN B.

Clasa 17. Endocitoza B. Nu formează organisme multicelulare E. Capacitatea de a forma organisme multicelulare D.bacterii din aceeaşi specie. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Lipsa capacităţii de diferenţiere D.B. Genul . Care sunt asocierile false: A. Informaţia codificată în ARN D. Specia . Mitoza 14.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B. Ordinul E. Lizotipul . divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E. E. Endocitoza B. Biotipul D.perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13. Specia B.unitatea taxonomică fundamentală B. Care sunt asocierile adevărate: A. Informaţia codificată în ADN E. Diviziunea binară E. Mecanismele de sinteză a proteinelor B. Serotipul . Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. Genul . izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C.bacterii din aceeaşi specie. C. Familia . Familia C. Tulpina . Capacitatea de diferenţiere C.unitatea taxonomică fundamentală 18. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A.bacterii din aceeaşi specie. Clona . D. Celule animale .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D. Diviziunea binară 15. Organitele celulare C. Capacitatea de diferenţiere 16.

Gonococul – bob de cafea 22. Corynebacterium E. Meningococii C. Streptococii – ciorchini D. Meningococii C. Gonococii E. Streptococcus pneumoniae C. Neisseria D. Dispunere caracteristică în perechi au: A. Streptococii 24. Stafilococii B. Dispoziţia D. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D.D.bacterii din aceeaşi specie. Pneumococii – perechi B. Meningococii – lanţuri E. Au forma sferică. Stafilococii . de coci urmatoarele bacterii: A. Biotipul . Caracteristicile biochimice E. Pneumococii D. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E. Streptococii 25. Forma C. Coloraţia B. Care sunt asocierile corecte: A. Stafilococ – forma perfect sferica B. Gonococii – perechi 23. Pneumococii D.lanţuri C. Streptococul – drept sau uşor încurbat E. Staphylococcus B. Nu au dispunere în lanţuri: A. Stafilococii B. Gonococii E. Pneumococ – reniform C.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Tipul coloniilor 20. Colonia . Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Mycobacterium 21. Au formă de bacili: 22 .

sub forma literelor chinezeşti 27. Mycobacterium – corzi E. B. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Bordetella B. Leptospira C. C. Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31. Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Corynebacterium . Vibrio cholerae . Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Treponema D. E.bacili scurţi sub forma de virgulă C. Care sunt afirmaţiile false: A. Actinomyces . Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D. D. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. Treponema B. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Mycoplasmele nu au perete celular C.A. Brucella C. Care sunt asocierile corecte: A. Formele L nu au perete celular B. Intra în categoria cocobacili: A. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Nucleoidul 23 . Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E. Corynebacterium 29. Mycobacterium 28. Sunt bacterii cu forma spiralată: A.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Vibrio E. Anthracis – bacili cu capete drepte B. Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. Neisseria D. Leptospira E.

este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D. Este subţire (3-8 nm) C. Sporul D. Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. cu pori mici B. Este uniform. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. Neisseria meningitidis B. Escherichia coli C. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. E. parţial lipsită de perete celular. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată. Streptoccocus viridans 37. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Pilii C. obţinută din bacterii Gram pozitive E. Nu conţine acizi teicoici E. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. Peretele celular E. Conţine acizi teicoici 35. Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. Staphyloccocus aureus E. Cilii B. Streptoccocus pneumoniae D. Are o structură complexă B.B. D. Are o grosime de 15-50 nm C. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. Are o structură trilaminară 24 . Membrana citoplasmatică: A. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Capsula 33. C. Este acoperit de membrana externă 34. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D.

Se evidenţiază la microscopia optica E. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C. Conţine organitele celulare D. Este fin granulată E. Funcţie bioenergetică C. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. cefalosporine) B. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. Conţine peptidoglicani D. O structură dinamică. Membrana citoplasmatica: A. fluidă. Nucleul bacterian: A. Bariera osmotică B. Contţne enzime E. temporară şi reversibilă 38. Ribozomii: A. Participă la diviziunea celulară D. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39. sunt centrul sintezei proteice D. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B. Apar la bacteriile Gram pozitive C. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. ce codează informatia genetică C. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. Este puternic acidofilă 42. Nu poseda membrană nucleară B. participă la formarea septului de diviziune E. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. Nu apar la bacteriile Gram negative D. Citoplasma: A. sunt alcătuiti din două subunităţi. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Este compartimentată C.C. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. Participă la formarea septului de diviziune E. Mezozomii: A.

se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Nu poseda membrană nucleară B.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49. Flagelii: A. conferă bacteriei caractere suplimentare E. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B.cil unic la unul dintre poli C. alcătuiţi din ADN 46.câte un cil la ambii poli D. ce codează informaţia genetică C. Pilii: A. Atriche – bacterie imobilă B. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Amfitriche . Sunt specifici bacteriilor mobile D. Nu au rol în locomoţie 48. este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Monotriche . Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47.cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Conferă bacteriei caractere suplimentare E. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. Lofotriche . Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. alcătuiţi din ADN 44. Care sunt asocierile corecte: A. Flagelii: A. Peritriche . Sunt incapabile de replicare autonomă C. Sunt o structura externa a bacteriilor E. Apar mai ales la coci C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A.E. Au structura lipidică C. Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Plasmidele: A.

scurte.B. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. Capsula: A. drepte. Streptococcus viridans B. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. Klebsiella D. Funcţiile capsulei: A. capsular) 27 . Aderare la receptorii structurilor tinta E. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. Funcţiile capsulei: A. Pilii somatici: A. Este prezentă la toate bacteriile D. D. Pilii sexuali: A. Capsula este prezentă la: A. Clostridium perfringens 55. Sunt structuri multiple. E. Neisseria meningitidis E. Sunt codificaţi de plasmide E. rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. C. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. Este vizibilă la microscopul optic B. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. ioni metalici) C. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Sunt codificaţi de plasmide E. Reprezintă material de rezervă celular C. fagocite) D. Sunt codificaţi cromozomial B. Haemophillus C. filamentoase. Au originea în membrana celulară D. Este antigenică (antigenul K. Sunt codificaţi cromozomial B. Împiedică desicarea bacteriei B. Au originea în membrana celulară D.

Clostridium tetani D. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C. Stadiile V-VI . D. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. Stadiul IV .se formează filamentul axial. Clostridium perfringens E. C. radiaţii. capsular) D. Transferul de material genetic extracromozomial 58.D. Stadiul III . Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. 59. Bacillus cereus C. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. C. A.formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E. Stadiile sporogenezei: A. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. Bacillus anthracis B. Mobilitatea bacteriilor E. compus din ADN B. În condiţii nefavorabile. în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare. Este antigenică (antigenul K.înglobarea completă a presporului. Transferul de material genetic extracromozomial 57. Reprezintă material de rezervă celular C. Mycobacterium 62. E.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. D. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. Bacterii sporulate: A. E. B. Mobilitatea bacteriilor E. agenţi chimici şi fizici 60. B. A. care este limitat de 2 membrane D. Stadiul IV . În condiţii favorabile sporul germinează.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Stadiul II .

prezintă nucleu B. prezintă perete celular D. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. Conţine ribozomi de tip 80 S D. Structura celulară internă: A. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. Structura externă: A. Alegeţi răspunsul corect: A. prezintă spor C. Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. ribozomi de tip 70 S E. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. prezintă pili E. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C.63. diviziune prin mitoză 65. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B. prezintă capsulă 67. Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. prezenta peretelui celular C. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. prezintă cili B. Peretele celular este prezent 64. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. Celula procariotă se caracterizează prin: A. absenţa organitelor celulare B. prezintă flageli 66. prezintă cili C. prezintă citoplasmă D. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. prezenţa mai multor cromozomi D. prezintă perete celular E. Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A. Peretele celular este absent E.

Bacteriile sunt celule de tip procariot D. rol în sinteza capsulei E. pilii 74. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. nucleul B. ARN-ul mesager D. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C.fungi B. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. D. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A. stochează energia celulară sub formă de ATP D. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. Funcţiile membranei celulare sunt: A. nucleoidul B. mezozomii E. Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. protozoare. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. ribozomii C. glicocalixul C. capsula E. pilii comuni 73. ribozomii D. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. se divid prin mitoză 75. citoplasma nu prezintă organite celulare E. C. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 . rol în diviziune B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. E.B. nucleul are membrană nucleară B. rol în sinteza peretelui celular C. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. C.

regnul Animalia B. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. Este format din acizi teichoici C. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A. Posedă acizi teichoici în cantitate mare E.E. Celula procariotă prezintă un perete celular C. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. Prezintă capsulă 79. picometrilor D. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 . Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. regnul Fungi C. Sfârşitul secolului XIX B. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Conţine peptidoglican în cantitate mică B. regnul Monera 81. milimetrilor B. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. „Epoca de aur” a microbiologiei D. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D. Secolul XX C. regnul Plantae E. regnul Protista D. Este format din peptidoglican B. nanometrilor E. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. Este acoperit de membrana externă 77. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. Å 80. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. micrometrilor C. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76. Este reprezentat de endotoxina E.

Louis Pasteur E. D. meningococii D. Virusologia – studiază celula virală E.A. gonococii B. Bacteriologia – studiază fungii C. Micologia. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. regnul Fungi C. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. ecologie D. Micologia – studiază fungii 86. Gregor Mendel B. în secolul XX 32 . Robert Koch C. C. alimentaţie E. Niculescu 83. astrologie C. la sfârşitul secolului XVIII B. Popa Ion T. agricultură B. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T. B. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. E. regnul Monera D. regnul Protista 85. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. pneumococii C. regnul Plantae E. Victor Babeş 88.studiază algele B. tehnologia bio 87.studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. Carl Linné D. stafilococii E. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. regnul Animalia B. N. Parazitologia. streptococii 84.

pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C.6 – 1 nm D. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A. forme intermediare.bacteriile 90. Identificaţi corespondenţa corectă. protozoare – protiste superioare E. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92. formă sferică – coci 93.stafilococii D. multicelulare – viermii D.fungii E.protozoarele 91.6 – 1 μm B. A.cocobacili B.prionii C. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A. procariote-bacteriile C. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.algele verzi-albastre D. eucariote. alge roşii –protiste superioare D. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 . formă de bastonaş. fungi. formă spiralată. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E.pneumococii C. proteine.virusurile B. Microorganismele pot fi: A. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A. în „Epoca de aur” a microbiologiei D.meningococii E. eucariote. multicelulare – fungii E.protiste inferioare B. Microorganismele pot fi: A. în lanţuri. formă sferică – bacili C. în diplo.gonococii 94.virusurile B. procariote. bacterii – protiste superioare C. în diplo. în lanţuri – stafilococii B. eucariote.C. la sfărşitul secolului XIX 89.coci E. unicelulare.spirili D. în ciorchine. unicelulare.

în lanţuri – stafilobacili C. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. formă de halteră. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. cu aşezare în grămezi C. cu perete rigid B. Bacteriile cu mai multe ture de spire. spirochete mobile 34 . cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C. pot fi reniforme: meningococii 95. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică. Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A. coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. au formă de bastonaşe C. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. sunt: A. coci reniformi – pneumococii B. spirochetele. coci sub formă de „flacără de lumânare” . în diplo – diplobacili B. cu aşezare în grămezi D. vibrionii C.gonococii E. De exemplu: A. pot avea formă reniformă . formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99.meningococii E. în struguri –stafilococi D. cocobacili reniformi – pneumococii D. coci uşor alungiţi – streptococii C. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A.E. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100. cu mai multe ture de spire – spirochete E. cu o singură tură de spire – spirili D. cum ar fi: A. cu perete rigid D. Treponema pallidum E. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. formă de pişcot. spirilii. pot avea capete rotunjite 97. patogene.

formele „L” B. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. spirochetele C. saprofite. sunt: A. patogene D. meningococi 105. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. sunt mobile 104. cu perete rigid 103. iau naşterer din coci si bacili E.101. au perete celular B. sunt rezistente D. mycoplasmele C. Treponema pallidum 102. cocobacili E. de forme variabile (coloidale. procariote 35 . bacterii cu mai multe ture de spire B. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. saprofite C. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. spirilii adevăraţi B. sunt saprofite C. au forme variabile C. produc diferite boli la copii D. Spirochetele sunt: A. streptococi C. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A. au perete rigid E. forme „L” D. forme de rezistenţă 107. filamentoase) D. coloidale E. cu perete rigid E. prezintă o mare fragilitate 106. Bacteriile cu mai multe ture de spire. cu perete flexibil D. pot fi filamentoase. mycoplasme B. cu perete flexibil E. Bacteriile sunt: A.

reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. forme „L” 36 . despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. C. E. cu lizozomi 113. compartimentată B. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. dispusă lax intracitoplasmatic C. mycoplasme C. un singur cromozom C. nucleu D. eucariote D. În cazul celulei procariote. diviziune directă D.B. informaţia genetică este: A. compartimentată D. cu reticul endoplasmatic rugos C. meioză E. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A. D. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A. dispusă în nucleoid B. o molecula de ARN B. procariote E. Citoplasma celulelor eucariote este: A. necompartimentată C. amitoză 112. cu mitocondrii 111. fără organite specifice D. mitoză C. cu incluzii pentru metabolismul celular B. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. reprezentată de un cromozom 110. o molecula de ADN circular 109. cu ribozomi E. cu ribozomi E. sciziparitate B. bacterii B. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A.

nucleul E. sciziparitate D. ribozomi E. peretele celular 119. capsulă. nucleoidul C. formaţiune facultativă – capsula C. citoplasmă. meioză 115. nucleolii B. capsulă 37 . Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. mycoplasma B. flagel. amitoza E. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. capsula E. spori B. lizozomi 117. zona periplasmică C. formaţiune obligatorie – nucleolul B. inclusă in nucleoid C. perete celular C. perete celular. nucleoid B. perete celular. organizată în cromozomi E. membrană citoplasmatică. delimitată de restul citoplasmei B. formaţiune facultativă – peretele celular D. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. nucleoid. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. membrana citoplasmatică 118. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. membrană citoplasmatică. citoplasmă. capsulă D. citoplasma D. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. diviziune indirectă B.114. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. mitoza C. Bacteriile se înmulţesc prin: A. pilii D.

membrană citoplasmatică. sinteza de endotoxine E. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125.C.bacteriocine 123. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B. membrană citoplasmatică. sinteza de proteine structurale C. ADN extracromozomial E. bazofilă C. perete celular. citoplasmă. eliberarea de bacteriocine 124.Ernst la Corynebacterium diphteriae B. perete celular. codifică elibararea de substanţe toxice. nucleoid D. plasmide D. citoplasmă cu ribozomi. nucleoid E. citoplasmă. codifică sinteza de endotoxine D. este reprezentat de plasmide E. membrană citoplasmatică. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. granulată D. membrană nucleară E. corpusculi metacromatici E. nucleoid 121. agranulată B. capsulă. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. acidofilă E. aparat mitotic D. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. ADN –ul mitocondrial B. ADN extracromozomial 126. Citoplasma celulei bacteriene este: A. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A. corpusculii Babes. rezistenţa la antibiotice D. capsulă. cromatină 122. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. nucleoli B. este reprezentat de nucleoid B. flagel. o moleculă de ADN circular C. neutrofilă 38 . perete celular. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. codifică caractere de patogenitate C. cromozom C.

Incluzii cu metafosfaţi D. bilaminară B. barieră osmotică B. ADNt E. lizozomi E. Polimixine C. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A. Incluzii cu material de rezervă 128. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A. sinteza proteinelor structurale D. Ribozomi C. ribozomi D. incluzii cu glicogen C. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B. alcătuită din peptidoglicani 132. incluzii cu material de rezervă B. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. alcătuită din fosfolipide D. cum ar fi: A.127. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. alcătuită din proteine E. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. trilaminară C. plastide fotosintetizatoare D. Citoplasma bacteriilor conţine: A. ARN E. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. corpusculi metacromatici 131. organite specifice B. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. funcţie bioenergetică C. Cefalosporine B. Colistine 39 . ADN cromozomial C. sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. ARNr 130. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. sinteza peretelui celular E. ARN mitocondrial B.

Peniciline 134. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. În peretele celular al bacteriilor se află: A. sintetizează membranele sporale 135. prezintă la exterior peretele celular D. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B.D. sintetizează membranele sporului bacterian C. β lactamice E. sintetizează peretele celular 138. structuri care stochează energia celulară D. Peretele celular al celulei bacteriene: A. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. Lizozim D. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. participă la diviziunea celulară D. β lactamice 139. Peniciline B. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. Colistine C. Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C. Polimixine E. sintetizează capsula D. are funcţie bioenergetică E. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. este structură ţintă pentru dezinfectante E. are rol de barieră osmotică C. sintetizează peretele celular E. este situată între capsulă si citoplasmă B. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C. stochează energia celulară B.

prezintă la interior capsula 142. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B. Genului Pseudomonas 145. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. În urma coloraţiei Gram. citoschelet 143. Genului Salmonella E. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 . Coloraţia Ziehl. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. acizi nucleici C. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A. are o grosime de 3-8 nm B. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. acizi teichoici E. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B. Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. polizaharide B. prezintă la interior un strat polizaharidic E. Genului Klebsiella C. proteine D. are o grosime de 15-50 μm C. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. Genului Leptospira B. coloraţia uzuală în bacteriologie.E. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. conţinut crescut de proteine în peretele celular B. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141. Genului Treponema D. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D. cu o grosime de 15 – 50 nm C. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A.

sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C. cu rol în locomoţie E. Genul Enterobacteriaceae C. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. Genul Pseudomonas 152. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. cu rol în conjugare 151. capsula C. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. de natură lipidică D. flageline cu funcţie antigenică 42 . conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B. factori de patogenitate B. de natură proteică E. filamentoase. Genul Vibrio E.146. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D. Genul Neisseria B. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. cilii: A. scurte B. organe de locomoţie 148. Multiple. au rol în chemotactism D. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. flagelii E. peretele celular B. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149. formaţiuni obligatorii B. pilii 147. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B. formaţiuni apendiculare C. Organele de locomoţie ale bacteriilor. Fimbriile prezintă: A. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. drepte C. forma de rezistenţă D. Genul Staphylococcus D. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. rigide D.

antigen. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. pili somatici codificaţi cromozomial B. obligatorie B.C. Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. Germinarea bacteriană reprezintă: A. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. sintetizează membranele sporale C. procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. pili comuni codificaţi de plasmide C. Capsula este o structură bacteriană: A. în condiţii nefavorabile. facultativă C. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A. piline cu funcţie antigenică D. codificaţi de plasmide E. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B.H 153. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. în special de rezistenţă la antibiotice E. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. procesul prin care bacteria. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. sporularea 158. cu rol în locomoţie D. cu rol în aderare la structurile ţintă D. cu rol în transferul de material genetic 155. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. cu rol de material de rezervă celular 43 . codificaţi de ADNul cromozomial B. pe care bacteriile o secretă in vitro E.

Capsula poate fi: A. capsulă flexibilă B. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B.159. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . capsulă flexibilă B. este o formă activă metabolic D. Streptoccocus pneumoniae B. Neisseria meningitidis D. capsulă falsă C. Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. macrocapsulă 162. utilă în identificarea bacteriilor B. Genul Neisseria 165. Bordetella pertusis C. Învelişul extern facultativ al bacteriilor. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. Neisseria gonorrhoeae 163. capsulă adevarată E. Genul Bacillus C. este o reţea de fibre polizaharidice. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. Glicocalixul este: A. este antigenică (antigenul K) 160. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. slime C. este o proprietate de specie. glicocalix D. Genul Corynebacterium B. Genul Clostridium D. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. are funcţie fagocitară E. capsula: A. are rol în aderare la structurile ţintă 161. o reţea de fibre polipeptidice D. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. Genul Klebsiella E. Clostridium perfringens E. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164.

faza de lag B. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. Metabolismul bacterian.– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) .Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. preluarea moleculei de ADN transformant C. Replicarea semiconservativă a ADN. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E. toate fazele 2. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D.Baccilus anthracis Tematica 2. Nutriţia bacteriană. C. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B. D. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. faza de log C. Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A. nu codifica producerea de toxine extracelulare D. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. Genetica bacteriană. este adaptat parazitării celulelor eucariote B.B. Sinteza proteinelor bacteriene. E. Curba creşterii bacteriene. faza staţionară D. faza de declin E. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 . capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. Fiziologie bacteriană. participă la transferul genetic prin conjugare D. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A.

5. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C. Pentru a stoca energia în celule. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. Bacteriile posedă două tipuri de ADN. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. cromozomial şi extracromozomial B. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. E. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C.

Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. care au mulţi atomi de hidrogen. ce este o altă vitamina B B. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D.C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. Enzimele sunt catalizatori specifici. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. fără a fi alterate. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. Coenzimele flavinice. Compuşii precum glucoza. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. Coenzimele flavinice. se numesc catalizatori 11. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12. sunt compuşi înalt oxidaţi D. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15.

Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. valoroasă pentru organisme 16. Glucoza este o substanţă nutritivă. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D. Bacillus subtilis. E. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. Leuconostoc mesenterides. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B.E. Glicoliza nu necesită oxigen. Respiraţia este un proces generator de ATP D. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D.coli. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 .

doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. Produce cantităţi mici de ATP. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. C. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică.A. 25. După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. acizi organici. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. D. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E. lanţul de transport de electroni E. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24. E. energie. purine şi pirimidine B. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. B. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. ciclul Krebs. cu excepția: A. fără participarea unor factori externi. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. alta decât oxigenul. D. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. care afirmație este adevărată ? 49 . Respiraţia aerobă constă în glicoliză. bacteriile au nevoie de: A. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. B. este o diviziune simplă. C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. Fermentaţia nu necesită oxigen. aminoacizi. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. se divid oricum. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. E. E. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. este o diviziune binară.

altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii. sursa de amoniu. azot. C. Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. D. C. hidrogen. B. oxigen. sursa de energie. fosfor. azot. E. oxigen. C.A. homotrofe şi heterotrofe . azot. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . E. D. B. pot fi chimiolitotrofe. pot fi chimioorganotrofe. autotrofe şi heterotrofe . chemotrofe şi fototrofe. sursa de carbonaţi. numai fototrofe. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . 29. bacteriile pot fi : A. hidrogen. D. heliu şi argon. fosfor. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. C. oxigen. În ceea ce priveşte sursa de carbon. E. C. Bacteriile fototrofe: A. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine. 28. D. sulf. E. 50 . deuteriu. sursa de hidrogen. hidrogen. carbon. fototrofe si chemotrofe . nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . clor. chemotrofe şi heterotrofe. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. hidrogenul. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. 30. acizi nucleici) preluate din mediu. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. E. folosesc lumina ca sursă de energie. D. E. B. sursa de oxigen. 27. numai chemotrofe. D. B. oxigenul. heterotrofe şi chemotrofe. B. fototrofe şi autotrofe . autotrofe şi heterotrofe. B. bacteriile pot fi: A. 31. C. carbon.

E. au energia furnizată de lumină . ele găsesc substanțe nutritive simple. heterotrofe . este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . B. C. 35. care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. autotrofe. C. autotrofe. D. 51 . Bacteriile heterotrofe : A. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . chemotrofe şi fototrofe. Bacteriile chemoheterotrofe: A. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie. chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . C. E. pot fi : A. 37. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. chimioorganotrofe. Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. 33. fototrofe . utiliează carbonul din substanțe anorganice. 34. Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. D. fotoautotrofe. sunt cele : A. ele găsesc substanţe nutritive omplexe. au energie furnizată de la sursa de carbon. C. chemoautotrofe şi heterotrofe. B. fototrofe. disponibile cu greu . fotoautotrofe şi chemotrofe . D. glucide).32. heterotrofe. autotrofe şi heterotrofe . E. D. E. chemoheterotrofe . Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. 36. Sunt bacterii parazite. B. În mediul de viață reprezentat de organismul uman. autotrofe . C. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . D. disponibile. B. fotoheterotrofe. B. E. B. au ca sursă de carbon CO2 .

anaerobe şi aerobe. oxigenul. cu excepția : A. se dezvoltă numai în medii cu oxigen. care difuzează liber prin membrana celulară. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. 39. C. patogene. B. Apa. E. D. Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile. C. cu consum energetic.C. cu excepţia: A. Apa şi hidrogenul. E. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. bacteriile pot fi: A. care difuzează liber prin membrana celulară. forma universală de rezervă a energiei . O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. B. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. gram pozitive şi gram negative. D. următoarele afirmații sunt adevărate. pH-ul. B. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. fiind nevoie de o sursă exterioară. E. Doar apa. D. D. care difuzează lent. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. C. C. 38. cu excepția: A. 40. D. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. osmolaritatea. B. temperatura. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. cu ajutorul unor sisteme de transport. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare. 42. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. În ceea ce priveşte factorii organici. 52 . Alte substanţe sunt molecule mari. saprofite. E. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. Oxigenul şi hidrogenul molecular. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. saprofite condiţionat patogene. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. folosesc respiraţia oxibiotică. B. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. 41. E.

D. trebuie neutralizat. dar posedă superoxid dismutază. D. C. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. numai superoxid dismutază. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A. B. B. 43. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor. 46. optimă – sub care bacteriile se divid lent. C. B. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. catalază şi SOD. E. 53 . E. C. C. bacteriile se clasifică în: A. doar SOD. D. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. catalază şi superoxid dismutază. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. Oxigenul le este toxic. nu toate organismele produc superoxid. exemple sunt Brucella spp. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC.C. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. este toxic pentru celule. 45. 48. E. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen. B. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. B. D. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. D. toxic. C. În funcție de temperatura optimă. se scrie O2-. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. 47. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. putând fi: A. E. “fură” electroni. E. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. C. următoarea afirmație este falsă: A. numai catalază. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. B. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. E. 44. D. În ceea ce priveşte superoxidul. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus. Neisseria spp. D. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium.

stocată în ATP. B.4. anabolismul şi catabolismul. are o mare rigiditate. 54. psihrofile. streptococii. este restricţionat genetic. Acidă. B. E. 5. Acidă. C.6. E. 54 . este unicelular. Acidă. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. poartă numele de catabolism. D. lipide. pneumococii. mezofile. D. 6. Alcalină. criofile. este teleonomic. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A. 51. B.E. stafilococii.7-7. 8. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9.5-6. gonococii.2-6.5). D. D. Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A. Cele două laturi ale metabolismului. termofile. C. B. proteine) cu eliberare de energie. Alcalină. D. 7. este necompartimentat. 52. D. B.2). E. 6. B.2-7. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ).1-8. 50. meningogocii.4. C. C. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1).2. xantofile. E. C. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide. nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. E. poartă numele de catabolism. 49. 53. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. C. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. ce au loc cu consum de energie.

B. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. D. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice. calea de degradare aerobă a glucozei. 55. alfa-oxidarea acizilor graşi. fermentația şi respirația anaerobă. E. Glicoliza. C. poartă numele de anabolism. ce au loc cu consum de energie. Ciclul acizilor dicarboxilici. glicoliza. următoarea afirmație este falsă: A. B. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. sau pot fi transportatori liberi (NAD. D. În ceea ce priveşte ciclul celular. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. C. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. B. glicoliza. C. B. D. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. intervin transportatorii de electroni. Ciclul Embden-Meyerhof. 57. E. 56. şi anume: A. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. NADP). Glicoliza.E. B. Șuntul pentozo-fosfațulor. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. În catabolizarea glucozei. ciclul acizilor dicarboxilici. E. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). şuntul pentozo-fosfaților. bacteriile folosesc trei căi principale. 55 . următoarea afirmație este neadevărată: A. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. calea de sinteză aerobă a glucozei. şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. C. D. E. Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. C. 58.

Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. iar numărul lor creşte logaritmic.faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. reacțiile biochimice. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. 63. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. E. se numeşte timp de generație. mobilitatea. B. D. cu excepția: A. 61. Faza de latență (log). Faza exponențială (Iag). Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. Faza de declin. faza de declin . enzimele gazdei. din cauza scăderii concentrației oxigenului. C. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. factorii de apărare celulară şi umorală. timpul de generație este de 20 de ore. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară. timpul de generație este de 20 min – 3 h. rata diviziunilor începe să crească. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. 64. B. forma şi caracteristicile structurale. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. Faza staționară (Iag). D. Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile. Faza de declin (log). D. acumulării de metaboliți toxici. nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. C. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). E.D. Gena poate fi: 56 . faza de latență . statusul nutrițional al pacientului. E. B. C. faza de latență – când. modificării pH. metabolismul. 62. iar numărul lor creşte logaritmic. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). 65. E. D. deci să-şi înjumătățească numărul. C. timpul de generație este de 20 de ore. 60. C. nefiind influențată de factori ca: A. D. E. pH-ul mediului. B.faza în care celulele se divid în mod constant. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. E.

E. D. 70. o hexoză.A. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. B. între cele două baze azotate. 67. ADN ribozomal şi ADN de transfer. 71. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. următoarea afirmație este adevărată: A. B. B. o bază azotată. citozina cu timina. adenina cu guanina. C. D. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. B. următoarea afirmație este falsă: A. Nucleotidele au în compoziția lor: A. C. D. E. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. Bazele purinice sunt: A. B. trei baze azotate formează un codon. E. T. 57 . adenina cu timina. C. C. D. gruparea tio. gruparea fosfit. timina cu citozina. 66. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. E. A. B. D. Următoarea afirmație este adevărată: A. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. D. 68. C. ex CODONUL START. T. G. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. E. G. C. care este produsul unei gene E. C. CODONUL STOP. C. 69. A. Bazele azotate se împerechează specific: A. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. citozina cu adenina. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. C. o pentoză (proteină). Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. A. pentru sinteza ARN de transfer.

ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. D. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. maşinăria celulară a sintezei proteice. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. B. E. următoarea afirmație este falsă: A. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. La ARN. zaharul este riboza. formând o proteină la nivelul ribozomilor. ARNr – implicat în sinteza proteinelor. D. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T. ARN este bicatenar. plasmidele M. 74. C. acestea nu pot fi: A. La ARN. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. E. E. 75. Cu privire la replicarea ADN. iar ADN monocatenar. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. denumită şi “traducere”. plasmidele R. Care asociere este corectă? A. factorii Col. D. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi.B. B. E. factorul F. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. iar la ADN riboza. D. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. C. C. maşinăria celulară a sintezei proteice. 76. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. 58 . 72. C. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. D. următoarea afirmație este adevărată: A. iar la ADN dezoxiriboza. B. ARNt – codifică pentru proteine. D. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă. zaharul este dezoxiriboza. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. E. 73. C. C. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. B. E. B. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN.

modificări de temperatură. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. C. B. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. B. E. Codonul start este UAA. C. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. Necesită ADN polimerază. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine. E. D. UAG şi AUG. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. B. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. D. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. E. 81. oprind sinteza de proteine funcționale. B. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. D. Codonii stop sunt UGA. 79. Mutația se poate datora unei: A. C. 82. 80. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. D. B. E. E. de asemenea cu modificarea codonilor. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). AGU şi UAA. urmatoarea afirmație este adevărată: A. UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. B. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. Cu privire la codonii start şi stop. C. cu modificarea codonilor). substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. 59 . Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. UAA. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. Necesită o sursă de nucleotide ARN. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. C. C. care cuprinde informaţia pentru o proteină. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. inserții de baze. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A.77. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. D. UAG. Codonii stop sunt UAA. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale.o genă specificădrept tipar 78. inserții de ADN mitocondrial.

83. Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima.D. când aceştia infectează alte bacterii. Transpozonii: A. Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R). B. sau. Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. achiziționează noi gene. E. Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante.(piliata) se apropie. E. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. în special pneumococii. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. B. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. Conjugarea: A. E. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . D. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). sunt fragmente de ARN B. 84. C. C. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat. D. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. COMPLEMENT MULTIPLU 1. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. respectiv să devină plasmidă a acesteia. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D. codifica colicine 2. În timpul replicării fagilor în bacterie. şi. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. se realizează contactul dintre cele două. prin intermediul pililor.

Are loc în doua etape B. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. Pot fi induse C. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. E. 7. Frecvenţa transformării este scăzută C. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. 6. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. Este semiconservativă B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. Au loc prin recombinare genetică E. Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A.E. Implică pilii sexuali E. 8. Frecvenţat transformării este crescută D. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Pot fi punctiforme B. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. D. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. 5. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. 61 . Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A.

14. UGA. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B. Există 64 de codoni cu sens B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. C. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. ARN-ul de transfer conţine codonii D. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. Codonii non-sens sunt UAA. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică. Codonul start este AUG B. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. UGA D. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice.C. AUG E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. Codonul start este UUA C. D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. UAG. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. ARN -ul mesager conţine anti codonii C. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. Codonii non-sens sunt UUA. Un codon este un set de trei nucleotide E. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A. Codonii cu sens codifică aminoacizii C. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 .

19. Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. C. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C. Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni. D. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. 16. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D.15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A.

Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. E. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. 21. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. 24. D. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C. B. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. este o diviziune simplă.B. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. D. 25. are ca etapă separarea celulelor fiice. 23. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. D. 64 . carbonat. C. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. B. substanțe necesare pentru metabolismul celular. energie. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. C. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. E. C. apă. bacteriile au nevoie de: A. D. nu are ca etapă formarea septului de diviziune. E. este o diviziunea binară. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. sulfat. B. Diviziunea bacteriană: A. Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. E. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. lipide. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu. C. astfel încât: A.

C. utilizează carbonul din substanțe organice. E. B. sursa de substanțe anorganice. D. bacterii heterotrofe. compuşi organici. C. heterotrofe. bacteriile pot fi: A. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. bacterii chemotrofe. 32. sursa de energie. bacterii autotrofe. În ceea ce priveşte sursa de energie. 30. sursa de azot. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. E. bacterii chemoheterotrofe. 65 . pot fi heterotrofe. azotul. autotrofe. B. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. B. D. bacterii fotoautotrofe. E. hidrogenul. 29. chimioorganotrofe. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2. D. oxigenul. D. E. sulful. fototrofe.26. Alegeți asocierile corecte: A. B. carbonul. C. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. D. C. sursa de apă. utilizează carbonul din substanțe organice. B. sursa de carbon. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. D. B. 27. E. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. 28. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. bacterii fotoheterotrofe – lumină. B. C. 31. Bacteriile autotrofe: A. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. E. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. C. Bacteriile chemotrofe: A. pot fi chimiolitotrofe. chemotrofe.

C. E. 33. Urme de Cu. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite. oxidare. B. care difuzează rapid. fermentare (în prezența O2). sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie. ele găsesc substanţe nutritive complexe. 66 . bacterii chemoheterotrofe . Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. E. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. reducere. Unele substanțe sunt molecule mari. ele găsesc substanţe nutritive complexe. cu excepția: A. În ceea ce priveşte bacteriile.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. Mn. 37. Ar. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. bacterii chemoautotrofe – lumină. D. Mg. care sunt degradați prin: A. disponibile. disponibile. B. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. P B. E. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. 35. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. CO2. E. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. B. 34. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. E. fermentare (în absența O2). îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. D.C. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici. Zn. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. oxidare. D. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. CO2. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. C. D. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. Co. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. C. Fe. Bacteriile cu importanță clinică: A. 36. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu. C. D.

bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică. Alegeți asocierile corecte: A. criofile. C. B. C. minimă. optimă. B. D. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. B. bacterii strict aerobe. bacterii aerobe – facultativ anaerobe. Unele sunt molecule mici. D. Alegeți asocierile corecte: A. E. fără consum energetic. C. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. bacterii anaerobe-aerotolerante. 41. D. 67 . termofilă. Unele substanțe sunt molecule mari. acestea pot fi: A. D.B. bacterii strict anaerobe. C. E. dar oxigenul nu le este toxic. C. mezofile. xantofile. psihrofilă. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. bacteriile se clasifică în: A. care difuzează liber prin membrana celulară. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. bacterii microaerofile. 39. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. În funcție de temperatura optimă. D. care difuzează lent. maximă. B. E. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. D. E. C. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. 42. putând fi: A. care difuzează lent. E. B. E. 40. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. higrofile. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. 38. psihrofile. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om. cu ajutorul unor sisteme de transport.

43. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A. B. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. B. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. B. C.7. bacteriile halotolerante sunt streptococii. lipide. lipide. este restricţionat genetic. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. pH-ul optim pentru bacterii este de 8. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism. E. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. B.4. poartă numele de anabolism. se poate spune că: A. C. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime. C. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. 48. D. E. D. sunt cele mezofile. B. 46. este teleonomic. poartă numele de catabolism. este pluricelular. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante. C. E. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). B. proteine) cu eliberare de energie. E. are o mare rigiditate. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A.5-6. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A. 45. D. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor.2-8. necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule. au o temperatură optimă de creştere la 22oC. 47. stocată în ATP. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. stocată în ATP. D. 68 . au o temperatură optimă de creştere la 40oC. C. teleonomic . C. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. D. Coli are un timp de diviziune de aprox. 20 de minute. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. E. proteine) cu eliberare de energie. 44. câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus). flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu. sunt cele criofile.

Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. bacteriile folosesc următoarele căi: A. E. D. C. cât şi la eucariote. D. Ciclul acizilor monocarboxilici. C. glicogeneza. glicoliza. aminoacizi. are ca etapă glicoliza. E. Cele două laturi ale metabolismului. amono-oxidarea acizilor graşi. 53. B. Şuntul pentozo-fosfaţilor. C. D. energie. E. E. lipide. 54. trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. şuntul pentozo-fosfaţilor. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. are ca şi produs final piruvatul. C. B. D. Glicoliza. 49. D. În catabolizarea glucozei. este calea finală a metabolismului glucidic. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. anabolismul şi catabolismul. C. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. este calea cea mai importantă. 50. C. Anabolismul bacterian: A. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. substanţe anorganice. B. respirația anaerobă. 51. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2.D. 69 . glucide. atât la procariote. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. E. 52. B. cu ajutorul luminii. ciclul acizilor dicarboxilici. E. B. B. Beta-oxidarea acizilor graşi. fermentația. Ciclul Embden-Meyerhof. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A.

timpul de generație este de 20 h. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. factorii de apărare celulară (protează. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. statusul nutrițional al pacientului. sunt tinere. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. C. B.D. E. următoarele afirmații sunt adevărate: A. umiditatea. 58. 55. complement). C. D. până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. faza de latență – celulele. timpul de generație este de 20 min – 3 h. fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. iar numărul creşte logaritmic. B. la bacteriile cu diviziune lentă. B. la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). E. se referă la creşterea numărului de celule. rata diviziunilor începe să scadă. în această fază. 57. cu acumularea de produşi toxici. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. faza staționară (log). faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. C. prin sciziparitate. D. au toate caracterele morfologice. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. E. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. 59. respirația (oxibiotică). faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. E. faza de declin. E. B. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. B. procese de oxido-reducere. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. hialuronidază). pH-ul mediului. 56. biochimice şi antigenice specifice. fiind influențată de factori ca: A. D. D. modificării pH. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. acumulării de metaboliți toxici. enzimele gazdei (Ig. faza de latență (Iag). E. 70 . faza exponențială (Iag). faza staționară. C. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor. se referă la înjumătățirea numărului de celule. D. C.

D. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt. metabolismul. D. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură. acestea incluzând: A. D. C. Cromozomul bacterian: A. ADN-ul celular bacterian: A. reacțiile chimice. care este unitatea stucturală a genei. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. 65. mobilitatea. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului. C. are ca baze pirimidinice: C. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. D. 64. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. E. C. morfologia. Alegeți asociațiile corecte: A. B. 63. E. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. are ca baze purinice: A. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. B. ADN bacterian: A. în timp foarte scurt. B. conține în jur de 3000-4000 de gene.60. C. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. B. E. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. lipsa de interacțiune cu alte organisme. 62. are bazele azotate purinice sau pirimidinice. G. are molecula de ADN circulară. D. este reprezentat de o moleculă de ARN. dublu helicoidală. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. E. 71 . C. doarece codul genetic este unic în lumea vie. B.T. 61. C. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat. D. B. E. Cu excepția virusurilor ARN. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite.

codonii stop sunt UAA. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. În termeni moleculari. C. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. Adenina se împerechează cu citozina. 69. E. se poate şti structura lanţului complementar. B. Datorită complementarităţii bazelor. B. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. D. UGA. are bazele cu structură identică. E. E. dacă se cunoaşte structura unui lanţ. conţine o grupare fosfit. 67. 66.3’. dar nu proprietăţile respective. ADN-ul bacterian conţine: A. 72 . B. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. C. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. ADN mitocondrial. succesiune de codoni reprezintă codul genetic. este triplu catenară. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. C. D. Structura ADN: A. 70. Guanina se împerechează cu timina. ADN cromozomal. Fenotipul este o colecţie de proteine. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. B. C. Bazele se împerechează specific. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. D. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. 71.E. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. UAG. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. Alegeţi afirmaţiile false: A. D. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. are lanţuri antiparalele de nucleotide. 68. D. fenotipul este o colecţie de gene. E. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. C. E. B. în ciuda instabilității. Lanțurile de ADN sunt complementare. B.

Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. Pot exista integrate în cromozomul bacterian.C. E. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. B. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. Replicarea ADN-ului este semiconservativă. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă. C. D. E. 75. se consideră că formează mai mulți cromozomi. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice. citozina şi uracilul. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. D. E. B. proteine (schema reprezintă legea 73 . cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. transcripţie translaţie D. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. C. C. ADN plasmidic. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. este dublu catenar. guanina. Pot exista în epizomi. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. Plasmidele: A. are ca baze azotate: adenina. ADN ARNm generală a geneticii moleculare). D. 74. D. B. superhelicoidal. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. Factorul F – de fertilitate. D. C. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. 73. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă. E. 72. B. ADN cromozomial bacterian: A. E. este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. ADN de transfer. B. ADN extracromozomal. 76.

Transferul de material intracelular. Mutația spontană. UAG. ARNt – conține anticodonul. 78. C. B. STOP codon din ARNm. Mutația indusă de factori chimici. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm. T. AUG. D. C. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide. UAA. E. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. Un codon special.o genă specificădrept tipar. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. E. C. Mutația indusă de factori fizici. D. ARNm – conține 3 baze. ARNr – conține ribozomul 50 S. E. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă. E. UGA. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A. care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. B. C. AUU. Alegeți răspunsurile corecte: A. B. numit sense codon. Mutația se poate datora unei: 74 . Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. D. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. 77. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). D. 79. Codonii NON sense sunt: A. E.ADN dictează A-ARNm. B. ARN este monocatenar. B. 81. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. 80. 82. numită anticodon.E. Transferul de material genetic extracelular. ARNr – conține un codon. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină. Iniţial. D.

Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT. B. B. Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. Conjugare. Substituția de baze. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. 87. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă. fără modificarea codonilor). D. E. C. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. C. B. ARN şi coadă. Transducție. C. B. D. Ciclul lizogen . Ciclul litic . Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. fără modificarea codonilor. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. teacă. unde va iniția un ciclu litic. 84. Ciclul litic . Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. B. Transformare. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată. D. B. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta. guler.tranziție sau transversie. Sunt formați din cap. C. Rotație. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. E.A. Sunt bacterii ale virusurilor. 86.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. Substituția de baze . Transferul genetic la bacterii se face prin: A. 75 . Bacteriofagii: A. Prezintă o coadă.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. E. Inserții de baze. gât. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. 85. E. Translație. E. D. D. Deleții (sintetizarea de mai multe baze). oprind sinteza de proteine funcționale. 83.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă. C.

Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. D. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. Frecvența transformărilor este scăzută. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. 89. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii).D. E. E. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Ciclul lizogen . Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. E.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. E. C. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. 76 . fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Ciclul litic .bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). D. B. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). 90. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. B. C. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. B. În timpul replicării fagilor în bacterie. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. C. 88.

se găseşte în sânge 4. Salmonella tiphy C. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. Staphylococcus aureus B. Streptococcus viridans D. Streptococcus pneumoniae 5. Escherichia coli enteropatogen 77 . este patogenă C. Proteus E. Flora saprofită: A. Virulenţa (colonizare. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. infecţia bacteriană. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B. acţionează numai pe vase E. sunt de natură polizaharidică C. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. sunt de natură proteică C.Tematica 3. Difteromorfi C. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A. Shigella D. au capacitate nocivă redusă D. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. pot produce şoc endotoxic B. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. Streptococcus pyogenes B. Flora saprofită şi rolul benefic.şi endotoxine) Complement simplu 1. Patologie. multiplicare şi invazivitate. se găseşte în articulaţii E. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. Patogenitate bacteriană. Streptococcus pyogenes E. produc leucocitoză D. sunt termolabile E. exo.

O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. numai de efectorii imunităţii umorale 9. B. Shigella flexneri D. D. După naştere E. C. 11. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B.6. C. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. 7. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. Vibrio cholerae 10. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere. streptococi beta hemolitici D. enterococi C. E. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. Bifaţi răspunsul corect: A. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. B. Salmonella tiphy B. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. D. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. streptococi. Salmonella paratiphy C. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. În ceea ce priveşte flora comensală. pneumococi. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. Klebsiella pneumoniae E. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. lactobacili. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. 78 .

E. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal. C. Klebsiella. D. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. Neisseria meningitidis. Streptococcus pneumoniae. Coci anaerobi. D. Staphylococcus epidermidis. C. corynebacterii. E. Stomac. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). Streptococi viridans. C. normal sterile nereprezentate de: A. B. Staphylococcus aureus.E. C. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Bilă. Lichid articular. B. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. 13. D. Bacteroides. Bacteroides. 17. Bifidobacterium. Intestin gros. Lactobacili. B. B. D. Corynebacterii. Bifidobacterium. E. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. E. B. C. C. Fusobacterium. E. Proteus. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. 16. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. D. Enterobacter. 12. Neisserii saprofite. Haemophilus influenzae. D.coli. B. 15. Urină. E. E. 79 .coli. 14.

D. E. C. apare ocazional. Enzime. Varicelă. C. B. 20. E. 80 . 21. Herpes. 23. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. B. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. C. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. B. Fimbrii la enterobacterii. Sporadică. D. C. E. Tuberculoză. B. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. E. C. boală constant prezentă în populaţie. D. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. C. Staphylococcus epidermidis. Coci anaerobi. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. Cili. D. E. B. D. 18. 22. Febră tifoidă.E. D. Tetanos. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. Virulenţa este determinată de următoarele. Glicocalixul la streptococi. Pili. 19. mai puţin: A. Endemică. Capacitatea de a elabora toxine. Corynebacterii. Invazivitatea. E. Factorii de colonizare. aduc beneficii. Capacitatea de a forma lipide. Propionibacterium acnes. Coliformi. B.

Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora.24. D. C. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. E. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. B. Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. D. E. împiedicând fagocitoza. Sunt difuzibile pe cale limfatică. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. D. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. C. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. 28. E. D. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. 25. uneori nervoasă. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. C. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. Sunt termostabile. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. B. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. E. 81 . Toate produc aceleaşi semne şi simptome. B. E. Au structura glucidică. B. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. B. C. 27. Sunt termolabile. D. C. Există trei grupe de exotoxine. Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. 26.

29. Au structura lipopolizaharidică E. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . Complement multiplu 1. Sunt de natură proteică B. Prezintă antigenicitate scăzută 3. produsă de streptococi. Pot fi transformate în anatoxine D. produse de stafilococi. Ireversibil. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A. Hialuronidaza. dizolvă acidul hialuronic. ce favorizează răspândirea infecţiei. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A. Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. B. Se pot transforma în vaccinuri 2. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). D. Au efecte locale 4. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. streptococi. Sunt termostabile E. Exotoxinele bacteriene: A. E. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Nespecific B. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Clostridium perfringens. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C. odată legate de substrat C. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. pot fi produse de stafilococi. C. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. Leucocidinele.

83 . Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Efectele bolii asupra organismului. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. E. E. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7. mai ales prin neutropenie E. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. Patogeneza. 11. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Sunt de natură proteică B. Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B. Se pot transforma in vaccinuri 9. Sunt termostabile C. Cauza sau etiologia unei boli. D. Prezintă antigenicitate crescută D. Patologia se ocupă cu: A. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. B. modul în care se dezvoltă o boală. D. Sunt termolabile.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. Produc leucopenie. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. C. Au structură lipopolizaharidică B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. 10. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome.D. C. C. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. D. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. B. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. fiind distruse la 60 grade Celsius C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. După naştere E. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D.

reprezentând un mijloc de apărare a organismului. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. D. B. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. C. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. LCR. E. E. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. E. După naştere E. C. articular. C. C. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. lichid peritoneal. pleural. 84 . D.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. bilă. D.E. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman.). Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea. Vibrio cholerae etc). Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. B. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). 12. E. urină etc. 14. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. B. urină. lichid cefalo-rahidian LCR. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu. articulaţii. sânge. 15. B. D. 13. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. normal sterile reprezentate de: organele interne.

20. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. C. E. coci anaerobi. Bacteroides. Staphylococcus aureus. E. Streptococi viridans. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. În orofaringe există: A. D.coli. Bacterii anaerobe: Citrobacter. Streptococcus pyogenes. 85 . Staphylococcus aureus.16. Bacterii anaerobe: Bacteroides. E. D. Bacterii anaerobe: Proteus. 21. Bacterii anaerobe: E. Lactobacili. B. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. E. C. E. B. Enterobacter. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. C. C. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. B. Corynebacterii. 18. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. Corynebacterii. C. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. B. Duodenul. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. Klebsiella. jejunul. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. 19. Staphylococcus aureus. Staphylococcus epidermidis. B. Streptococcus pneumoniae. ileonul superior au o floră redusă. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Streptococcus pneumoniae. În fosele nazale se găseşte: A. 17. B. D. E. Haemophilus influenzae. Streptococcus faecalis. D. Staphylococcus epidermidis. În orofaringe există: A. D. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. Neisserii saprofite. Bifidobacterium. D. C.

În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. Proteus. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene.coli. E. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. D. Bacterii aerobe: Klebsiella. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. C. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric. E. corynebacterii. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. E. C.22. 25. 27. 23. Care din următoarele variante sunt adevărate? A. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane. E. D. Citrobacter. D. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. Propionibacterium acnes. coci anaerobi. B. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Bacterii aerobe: E. lactoferină. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. Fusobacterium. Bacterii aerobe: Bacteroides. Are o floră bacteriană rezidentă. C. deci un pH vaginal acid (3. Substanţele antimicrobiene: lizozim. C. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. D. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale. B. E. 26. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. B. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. Coci anaerobi.8 4. D. Bacterii aerobe: Enterobacter. B. C. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus. Streptococcus faecalis. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. 24. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric. 86 . În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală. B. B.

În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. C. Corynebacterii.C. Propionibacterium acnes. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. D. D. Coliformi. Staphylococcus epidermidis. B. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. C. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. Staphylococcus aureus. 31. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. C. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. Streptococcus faecalis. B. Propionibacterium acnes. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. B. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B. C. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru. 87 . D. Corynebacterii. 29. C. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. D. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. Staphylococcus epidermidis. E. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. D. spălarea intravaginală excesivă. E. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale. Coliformi. E. E. Corynebacterii. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. 32. E. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. inhibând creşterea levurilor. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. 30. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. B. 28. nu aduc beneficii. B. pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. Staphylococcus epidermidis. D.

Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere. USA). Sporadică. B. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. În anumite condiţii un microorganism ca E . Endemică. B. rubeolă). Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. greaţă).coli poate deveni patogen.induraţie). C. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. febră. pulmonare sau abcese. USA). 37. D. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. B. D. D. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes. Acesta poartă numele de sindrom. greaţă). coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară. B. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta.E. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Dacă E. Epidemică. B. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. 36. varicelă). Bolile infecţioase pot fi: A. tuberculoză. C. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. D. E. rujeolă. 34. leziuni poate produce infecţii urinare. apare frecvent (febra tifoidă în Europa. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă. D. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. E. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios). E. Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. C.induraţie). boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A. E. 88 . Sporadică. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. 35. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. plămâni. E. febră. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. apare ocazional (febra tifoidă în Europa. C. un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). 33. C.

Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. 41. D. Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine. Aceasta este determinată de: A. D. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. capacitatea de a elabora toxine. capacitatea de a prelua vitamine. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene. 40. invazivitatea. E. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. E. B. enzime. C. Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. C. factorii de colonizare. B. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza.E. E. D. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. D. împiedicând fagocitoza. C. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. 38. se produce distrugerea prin fagocitoză. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. 42. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative. B. E. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. 89 . 39. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. B. C. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A.

streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). B. C. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. D. Clostridium tetani.B. pot fi produse de stafilococi. hipotensiune. uneori nervoasă. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. C. B. 43. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. 44. streptococi. stafilococul auriu. produse de stafilococi. streptococi. C. E. D. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. Leucocidinele. B. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. slăbiciune generală. pot fi produse de stafilococi. D. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. Leucocidinele. 90 . D. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Sunt difuzibile pe cale sanguină. Corynebacterium diphteriae. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. numită lipidul A este endotoxină. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. C. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. Când exotoxinele sunt activate prin căldură. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. E. 45. produse de stafilococi. 46. şoc toxicoseptic. E. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. E. Există patru grupe de exotoxine. D. Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. formaldehidă. nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). B. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. C. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. hemoragie viscerală. Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A.

E. pot fi produse de stafilococi. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. produsă de stafilococi. E. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. 91 . C. ce favorizează răspândirea infecţiei. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. D. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză. dizolvă acidul hialuronic. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. Coagulazele sunt produse de stafilococi. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. 48. Hialuronidaza. un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. D. E. Coagulazele sunt produse de stafilococi.dar nu şi de streptococi. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. C. Kinazele bacteriene degradează fibrina. B. 47. B. favorizeaza extinderea gangrenei gazoase. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium.

este efecuată de hematii E. anatoxine C. organele limfoide centrale B. este un mecansim specific de apărare B. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1. implică limfocitele C. vii atenuate B. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). vaccinuri indispensabile sunt: BCG. mucoasele C. tegumentul E.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. sistemul imun C. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal. anti-Haemophylus E. Vaccinurile pot fi: A. Mecanismele specifice cuprind: A. vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3. organele limfoide periferice D. sistemul complement E.DiTePer 92 . vaccinurile produc răspuns imun B. vaccinuri complete sau corpusculare D. Fagocitoza: A. răspunsul imun umoral 2. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. lizozimul D. toate răspunsurile sunt corecte 5. sistemul imun 4. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D. Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. pielea B.

salivă. D. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). C. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. B. Toate răspunsurile sunt corecte 7. Lizozimul se găseşte în plasmă. ser. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. de unde bacteriile pot fi eliminate. E.6. Sexul:neimportant. predispune la infecţii. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. secreţii nazale. lacrimi. sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. lacrimi. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. E. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. 93 . Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. de exemplu antraxul la zootehnişti. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. C. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. E. B. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. sunt contraindicate la gravide D. fum de ţigară. 8. după administrare se obţine un răspuns imun durabil C. C. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. transpiraţie şi urină. 9. B. E. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. B. B. se administrează în doză unică B. Vaccinurile vii atenuate: A. 11. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. secreţii nazale. C. D. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. granulaţiile leucocitelor. D. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. 10. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. Rasa: unoeri poate fi un factor. Properdina se găseşte în plasmă. D.

Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. B. E. Circulante: macrofage. Celulele fagocitare nu pot fi: A. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. mediatorul durerii. 12. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. 16. leukotriene. D. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. Creşterea fluxului sanguin. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. tumefiere. B. durere. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. C.C. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. D. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. 13. D. 14. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. C. Fixe: macrofage. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. Fagocitoza. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. 15. B. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. prostaglandine. Circulante: neutrofile. primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. D. C. D. C. E. bacterii. B. E. Vasodilataţie capilară. Circulante: monocite. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A. B. impotenţă funcţională. E. C. paraziţi şi tumori. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . Circulante: eozinofile. 94 . Chemotaxia este nu un factor chemotactic. are rol în opsonizare. Fibronectina glicoproteină din plasmă. E. căldura.

Neutralizează toxine bacteriene. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. 17. 22. C. 19. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. C. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi. Lactoferine. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare.Granulele lizozomale mici. C. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. Inelul Waldeyer. 20. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. Nucleaze. prin anticorpi materni. D. D. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. Plăci Peyer. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. C. Imunitate naturală pasivă. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. B. Au rol în imunitatea naturală. Lipaze. E. E. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A.D. C. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. B. Funcţie virală directă. B. 18. Nu au specificitate pentru un anumit virus. E. Ficat. Mieloperoxidază. B. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. B. Proteaze. D. 95 . E. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Timus. D. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. E. E. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. B. transmisă transplacentar. D. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. Măduvă osoasă. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Rol în liza bacteriană. 21.

D. B. 26. B.C. Imunitate durabilă. 23. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A. E. Vaccinul antipertussis. vaccinul antirabic. B. etc. care nu sunt obligatorii: BCG. Vaccinul antileptospirotic. Vaccinuri facultative. antitifoidic. vaccinul anti-haemophylus. 96 . Vaccinuri complete sau corpusculare. E. D. Vaccinul antitifoidic. vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A. Vaccinul antivaricelos. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. Vaccinuri indispensabile. antipoliomielitic oral şi injectabil. Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. luni). E. Di-Te-Per. E. D. C. 24. Vaccinuri folosite ocazional. C. antifebra Q. E. Imunitate artificială activă prin vaccinare. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. Vaccinul antiholeric. toată viaţa). Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. D. Vaccinul antirubeolic. B. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). C. D. C. Vaccinul antihaemophilus (Hib). Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. bătrâni). necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A.. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. 25. Vaccinul antiamaril. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. vaccinul antipneumococic.

presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. Activarea limfocitului B D. Complementul B. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. Lizozimul 2. Anti-haemophilus 97 . naturală activă prin trecerea prin boală B. Mecanisme de apărare specifică includ: A. Proteinele de fază acută C. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor. Interferonii 4. Plasmocitele B. Properdina C. Flora saprofită C. Răspunsul imun umoral D. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B. pasivă prin trecerea prin boală 7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. Răspunsul imun celular E. Este format din organe limfoide centrale D. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A. Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Lactoferina 6. Celulele natural ucigaşe NK D. monocitelor C. naturala pasivă transmisă transplacentar D. Transferina B. Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. eozinofilelor. Are ca principale celule limfocitele E. artificială pasivă prin vaccinare C.Complement multiplu 1. Limfocitele E. Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A.

E. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8. E. componentele acestuia se activează în cascadă C. D. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. se administrează în doze multiple C. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. B. în special legat de riscul profesional. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. Sistemul complement A. imunitatea obţinută nu este durabilă E. toxoizii nu au actiune specifica E. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. Aglomerările. B. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic. 13. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. este un mecanism nespecific de apărare C. C. D. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. activarea e declansata de bacterii E.B. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. activarea e declansata de complexe imune D. se mai numesc anatoxine B. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. 98 . Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. Care afirmaţii sunt adevărate? A. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B. săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. Sexul: deseori important. este un complex de 20 substanţe proteice B. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. nu sunt contraindicate la gravide 10. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. C. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12.

C. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. D. radioterapie. E. D. B. E. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). D. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. 15. Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. B. C. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). D. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. B. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. corticosteroizi. Stranut. stachinoza. C. Limfocite alveolare. D. Proteine de tipul complementului. bazofile. Enzimele salivare. Macrofagele de la nivelul intestinului gros. eozonofile. Rasa: unoeri poate fi un factor. interferonului. fum de ţigară. E. B. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte. E. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. 14. rafinoza. 99 . Perii nazali. Glucide de tipul solatrioza. 16. Enzimele degradative. C. Macrofagele alveolare. C. Vomă. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. lizozimului. B. Diaree. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. D. 18. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. de exemplu antraxul la zootehnişti. 17. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. de unde bacteriile pot fi eliminate. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. E. Tuse. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut.C. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A.

permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. Urină. vaginului. Urină. B. C. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. B. 100 . nazofaringelui. Secreţii nazale. B. C. E. B. Lacrimi. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. Transferina leagă fierul. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. 19. Flora saprofită de la nivelul tegumentului. Lizozimul se găseşte în: A. C. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării.E. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. E. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. Secreţii nazale. Se găseşte în plasmă. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Lactoferina este o glicoproteină în: A. C. C. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative. colonului. D. E. D. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. 23. D. D. Salivă. B. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. E. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. 21. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii. împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. 22. Lacrimi. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. Transpiraţie. Micţiune.

E. Granulaţiile leucocitelor. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). bacterii. 24. 27. lizozim. reprezintă 85%. E. B. D. 101 . Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. E. 28. Se activează în cascadă. reprezintă 15%. E. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A. macrofagele. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. Granule lizozomale mari. afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. D. Rol în interacţiunea dintre celule . Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). Granule lizozomale mici. B. Ser. B. 29. Nu prezintă activitate antifungică. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. 26. D. paraziţi. proteaze. E. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. C. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. D. E. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. macrofage. endotoxine bacteriene. C. nucleaze şi lipaze. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. Rol în opsonizare. Nu reacţionează cu complementul. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. Prezintă activitate antivirală. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. bacterii.D. properdina. paraziţi şi tumori. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. Reacţionează cu complementul . Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. B. 25. Lactoferine. B. C. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. levuri. Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). splină. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. C. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. C. D. Sunt glicolipide numiţi şi citokine.

Au rol în liza bacteriană. Au rol în imunitatea naturală. D. E. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. C. Au specificitate pentru un anumit virus. C. C. 30. 31. 34. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Nu produc H2O2. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). E. Celule imune: limfocite B. D. C. 32. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. Lipaze. Sunt 5 clase de anticorpi: G. 33. E. Produc superoxid. 35. Nu poseda mieloperoxidază. Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). Mieloperoxidază. E. B. E. Nu pot produce ion hipoclorit. Nu produc superoxid. 102 . D. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. M. D. Celule imune: limfocite T. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Neutralizează viruşi. D. B. C. Nucleaze. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Funcţie antivirală indirectă. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. Sistemul imun este format din: A. Proteaze. B. B. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. D. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. plăci Peyer.B. B. A. B. D. C. E. E. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A.

Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. D. 39. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. E. prin anticorpi materni. Imunitate durabilă. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele.C. transmisă transplacentar. E. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. C. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. toată viaţa). Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. Limfocitele T helper: A. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. B. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper. B. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. D. E. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. răspunsul imun va fi mai intens. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. D. B citotoxice. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. C. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. 41. E. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . D. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. E. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. B. D. C. B. E. va fi prezent un răspuns anamnestic. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. C. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular. B supresoare. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. bruceloza. B. D. Imunitate naturală pasivă. C. 36. Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. 37. 38. virusuri. răspunsul imun se va instala mai rapid. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. 40. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice.

D. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. 43. Vaccinul antileptospirotic. cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. Vaccinul anti-hepatita A. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. C. Simptomatologia clinică este foarte redusă. Vaccinul antiamaril. 44. C. Pot fi administrate la gravide E. 45. B. C. B. Vaccinul antitifoidic. B. C. polizaharide conjugate cu proteine. 47. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinul antiamaril. E. B. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. 46. Sunt lipsite complet de putere patogenică. E. C. Vaccinul antipertussis. Este necesară administrarea unei singure doze. obţinute prin purificare sunt următoarele: A. Vaccinul anti-febra galbenă.A. D. E. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinul anti-hepatită B. 104 . Acestea nu mimează infecţia naturală. B. D. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi. D. B. D. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. E. Imunitatea obţinută este durabilă. Despre vaccinuri inactivate (inerte). E. Vaccinul antiholeric. D. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). Acestea nu se multiplică în organismul uman. Vaccinul anti-hepatită B. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Este necesară administrarea a 4 doze. Vaccinul antivaricelos. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). B. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. Vaccinul antirujeolic. Acestea nu se multiplică în organismul uman. C. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. Vaccinul antirubeolic. 42. Vaccinuri complete sau corpusculare.

. D. E. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. Vaccinul antimeningococic . Exemple de anatoxine: A. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. D. prin tratarea cu formaldehidă. D. E. bătrâni). Antitoxina antitifoidică. luni). la cald. C. Antitoxina botulinică. vaccinul antipneumococic. E. B. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide. B. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. antitifoidic. C. Vaccinul diftero-tetanic. E. 48. Antitoxina tetanică. 51. etc. dar care durează puţin (săptămâni. 50. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Vaccinul antipneumococic. Vaccinuri facultative. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. vaccinul antirabic. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. Vaccinul antihaemophilus (Hib). B. Antitoxina difterică.C. Se mai numesc toxoizi. Vaccinuri folosite ocazional. imediat după injectare. Antitoxina antimeningococică. D. 49. vaccinul anti-haemophylus. Di-Te-Per. Vaccinuri indispensabile. D. 105 . Vaccinul Di-Te. C. E. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. B. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. Exemple: A. C. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Acestea îşi pierd puterea toxică. anti-hepatită B şi anti-rujeolic. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. vaccinurile pot fi clasificate în : A. Acestea îşi păstrează puterea antigenică.

principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. sunt substanţe antibacteriene naturale E. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. A. reacţii adverse. Sir Alexander Fleming D. Robert Koch E. Definiţie. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. mecanisme de acţiune. bactericid cu bactericid D. bactericid cu bacteriocin 5. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. sunt necesare în viroze respiratorii 2. Gregor Mendel 106 . bacteriostatic cu bactericid C. bacteriocin cu bactericid B. clasificare.Tematica 5. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. spectru antibacterian. Leewenhoek B. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D. sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. Homeopatic 3. bacteriofag cu bactericid E. Bactericide E. Bacteriofag D. Antibiotice. Bacteriocin C. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. Citostatic B. Antibioticele: A. Penicilina a fost descoperită de: A. Louis Pasteur C. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor.

Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10.6. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 . Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A. Ernst Chain şi Howard Florey B. Meticilina E. începutul secolului XX C. agenţi antivirali E. sfărşitul secolului XIX 11. angină streptococică B. agenţi antimicrobieni sintetici D. Clostridium tetani 7. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. antibiotice naturale B. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. mijlocul secolului XX D. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. Prontosilul D. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. Sulfamidele sunt: A. Cloramfenicolul 9. Salmonella typhi E. Bacillus anthracis D. Gerhard Domagk şi Howard Florey E. Penicilina C. tuberculoză C. mijlocul secolului XIX B. mijlocul secolului XVIII E. faringite 12. Staphyloccocus aureus C. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. scarlatina E. derivate de penicilina C. Streptoccocus pyogenes B. pneumonie D.

ascomicete D. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . din actinomicete 15. Streptomyces caespitosus D. bacterii din genul Bacillus B. fungi din genul Penicillium E. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A. E. bacterii din genul Vibrio E. actinomicete C. lincomicina 14. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. bacterii din genul Bacillus C. tetracicline C. fungii din genul Penicillium B. Streptomyces lactamdurans 16. aminoglicozide E. C. fungii din genul Streptomyces D. în profilaxie C. ascomicete B. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. macrolide B. cefalosporine D. Penicillinum cephalosporum E. actinomicete C. Penicillium notatum C. bacterii din genul Clostridium 18. fungi din genul Penicillium D. bacterii din genul Bacillus E. Cloramfenicolul este extras din: A. D. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A. Bacillus anthracis B. B. cu excepţia: A. ca terapie empirică B. bacterii din genul Corynebacterium 17.A.

eritromicina 109 . coci Gram negativi D. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial. colimicina B. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. cloramfenicolul 21. cocii Gram pozitivi B. Corynebacterium diphteriae 24. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. gentamicina C. Bacillus anthracis 23. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. penicilina C. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A. Bordetella pertusis E. bacilii difterici D. lincomicina D. eritromicina C. cu excepţia: A. este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. bacilii Gram pozitivi B. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. polimixina D. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A.D. penicilina B. Neisseria meningitidis C. colimicina E. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. tetraciclinele B. Bacillus anthracis E. cloramfenicolul E. neomicina 22. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. bacilii Gram negativi C.

infecţii severe B. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30. tetraciclinele 25. în concentraţii mai mici C. cu excepţia: A. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid. în concentraţii mai mici 27. Neisseria meningitidis E. meningite D. Inhibiţia sintezei peretelui celular C. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. infecţii bacteriene cronice 28. Inhibiţia metabolismului bacterian D. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. Neisseria gonorrhoeae 26. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. Inhibiţia metabolismului bacterian B. lincomicina E. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. adică de distrugere a bacteriilor B. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. Streptococcus pyogenes B. cu efect bactericid sinergic C. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. Bordetella pertusis C.D. antibioticele pot avea efect bactericid. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. Inhibiţia sintezei proteinelor B. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. Bacillus anthracis D. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . infecţii uşoare E. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. cu efect sinergic 29. infecţii generalizate C.

cefalosporinele E. rezultă liza bacteriei E. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. Inhibiţia metabolismului bacterian C. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. Inhibiţia sintezei proteinelor B. tetraciclina inhibă translaţia B. eritromicina C. se produce liza bacteriei C. ADN giraza de care se leagă 111 . macrolidele C. linezolidul E. cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false. aminoglicozidele 34. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32. vancomicina B. polimixinele B. tetraciclina D. cu excepţia: A. colimicina D. polimixina B 33. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime.31.

Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37. claritromicina 41. ciprofloxacin C. trovafloxacin 40. streptomicina D. se leagă de antimetabolit. se leagă de antimetabolit. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. amfotericina B E. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A. rezultând un produs inactiv metabolic E. cloramfenicol E. ARN si anumiţi aminoacizi D. rifampicina D. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. enzima care se leagă în mod normal de PABA. cu excepţia: A. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. cu excepţia: A. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). levofloxacin E. rifampicina D. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. nistatin C. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). rezultând un produs inactiv metabolic 38. colimicina 39. trimetroprim C. norfloxacin B. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 . Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A.36. colimicina B. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). enzima care se leagă în mod normal de PABA. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). ARN si anumiţi aminoacizi C. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. cu excepţia: A. polimixina B B. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B.

D. lincomicina C. polimixine B. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. Teicoplanina aparţine clasei: A. trovafloxacin E. azitromicina C. colimicina B. lincomicina B. teicoplaina 45. amfotericina B D. claritromicina C. levofloxacin 46. neomicina D. vancomicina C. aminoglicozide D. B. C. colimicina 47. gentamicina 43. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. tetraciclina E. ciprofloxacin 44. kanamicina C. streptomicina B. penicilinele B. E.A. rifampicina E. cloramfenicolul B. kanamicina E. linezolid D. bacitracina D. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. antibiotice betalactamice C. cu excepţia: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. azitromicina D. gentamicina E. macrolide 113 .

polimixine D. enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E. D. sferoplaşti) 114 . aminoglicozide 49. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B. Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele. să nu dobandească rezistenţă C. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. protoplaşti. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52.E. lincosamide B. cu excepţia: A. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile. modificarea locului de acţiune a antibioticului. în circumstanţe potrivite. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. 50. E. fiind genetic determinată 51. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. oxazolidinone E. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană. macrolide C. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. glicopeptide 48. E. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. Linezolidul aparţine clasei: A.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. sulfamide cu acţiune urinară D.95. MRSA. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. este un antimetabolit C. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. nefrotoxicitate. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. Mycobaterium leprae. polimixina B şi E. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98. D. sulfamide cu acţiune intestinală B. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. Rifampicina este un antibiotic care: A. bacitracina) sunt adevărate. D. sunt bacteriostatice 99. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. are acţiune bacteriostatică C. sunt bactericide E. antibiotice betalactamice 100. mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 . precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. rezultând un produs inactiv metabolic D. este activă pe Mycobacterium tuberculosis. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. iar pentru infecţii urinare. cu excepţia: A. sistemice se administrează parenteral C. genitale. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. inhibă sinteza proteinelor D. aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. enzima care se leagă în mod normal de PABA. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit). C. cu excepţia: A. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. se leagă de antimetabolit. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B.

C. E. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. au acţiune pe bacilul Piocianic D. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E. inhibă sinteza peptidoglicanului B. Leucopenie 123 . B. Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. se pot administra injectabil. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. Cefalee C. penicilina are o toxicitate ridicată B. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. D. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C. Complement multiplu 1. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A.vărsături B. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. bacili Gram pozitivi. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D.nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. Greaţă. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2. spirochete C. precum penicilina G E. ciprofloxacinul este o chinolona C. mod de acţiune bacteriostatic 3. Tetraciclinele sunt bacteriostatice B. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. spectru: coci Gram pozitivi. Care din următoarele variante sunt false: A.

Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . de cloramfenicol C. de peniciline B. Ceftriaxon C. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B. de tetraciclină 12. Ceftazidim D. Cefotaxime B. Inhibiţia sintezei proteinelor E. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. de streptomicină. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. Utilizat în infecţii ORL D. au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. Contraindicat în infecţiile urinare E. Cefoxitin 10. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6. Bactericid B. Artralgii E. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11. Activ pe Staphylococcus aureus 7. Activ pe enterobacterii C. E.D. Se administrează oral D. Este bacteriostatică C. se administrează numai parenteral C. de quinolone D. Nitrofurantoinul este: A. prezintă cinci generaţii B. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. Alterarea structurii membranei celulare C. are toxicitate redusă E. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Cefaclor E.

C. e. B. din aceasta grupa face parte gentamicina D. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D. sunt antibiotice naturale B. sunt antibiotice de sinteză C. Ticarcilina C. este un caracter de specie B. toate raspunsurile sunt corecte 16. este determinată genetic C. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Au efect bactericid B. Sunt ototoxice si nefrotoxice C. au spectru ingust D. Chlamydii 14. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 .sunt reprezentate etambutol 18.Ricketsii. Carbenicilina B. au toxicitate crescuta C. Chinolonele : A.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A. Penicilina D. E. Eritromicina E. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. Pot fi administrate la gravide D. D.A. Pătrund bine în ţesuturi E. Acţionează pe Mycoplasme. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A. se administrează numai parenteral 15. sunt bacteriostatice B. Piperacilina 17. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro. sunt reprezentate de norfloxacin E. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A.

eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C. sulfamide 126 . aminoglicozidele.E. macrolidele. un medic german. sulfonamide B. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. pot produce ruperea tendonului achilean E. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. Au efect bacteriostatic 19. tetraciclinele. Gerhard Domagk. Antibiotice C. antifungice 23. administrare orala D. cloramfenicolul. Etambutol E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. Chimioterapice E. poate produce ruprura tendonului achilean 21. Vancomicina D. D. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. pot produce vertij D. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. cefalosporine D. are efect bactericid B. sunt bactericide B. Antivirale D. Linezolid 20. peniciline C. inhiba sinteza peretelui bacterian C. penetreaza in LCR E. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A. nu se administreaza la gravide 22. Rifampicina C. Antiparazitare B. Prontosilul. Penicilina B.

antivirale C.streptomicina. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. sptreptomicina C. eritromicina 127 . kanamicina D. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic.colimicina. penicilina D. eritromicina D. lincomicina 29. lincomicina E. coci Gram pozitivi D. Bacillus anthracis E. antibacteriene B. polimixina. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A. gentamicina 28. antibiotice cu spectru de tip penicilinic. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi. gentamicina E. antiparazitare 26. kanamicina E. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi.eritromicina.neomicina. coci Gram negativi B.E. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. neomicina B. antibacteriofage D. lincomicina B. bacili Gram pozitivi 30.penicilinele. eritromicina B. eritromicina 27. gentamicina C. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. antifungice E. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . macrolide 25. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. kanamicina C. kanamicina E. C. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. polimixina D. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. lincomicina B. bacili Gram negativi C.

Antibioticele pot avea: A. peniciline B. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. monobactami C. eritromicina C. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. efect bacteriostatic. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. tetraciclina E. gentamicina D. gentamicina D. bacili Gram negativi C. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. neomicina 35. adică de distrugere a bacteriilor B. cefalosporine de generaţia a3a E. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. cu excepţia: A. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. sunt: A. kanamicina 33. Următoarele afirmaţii sunt adevărate. cloramfenicolul B. polimixina B. eritromicina C. coci Gram negativi D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. coci Gram pozitivi B. carbapenemi D. lincomicina E. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. Bacillus anthracis 32. cefalosporine de generaţia a5a 34. efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. bacili Gram pozitivi E. în infecţiile severe cu tulpini rezistente.31. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A.

Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. tuberculoza 38. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. polimixina B C. tuberculoze E. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E. vancomicina E. alterarea structurii membranei nucleare E. produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. inhibiţie metabolismului bacterian 40. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. inhibiţia sintezei proteinelor B. endocardite D. meningite. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B. teicoplanina D.37. peritonite D. dermatite C. osteomielite. alterarea structurii membranei celulare D. infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. cefalosporinele 43. tetraciclina 129 . spre exemplu: A. tromboflebite. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C. osteomielite B. cloramfenicolul B. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B. infecţiile severe C. tromboflebite 39.

cloramfenicolul B. vancomicina B. streptomicina B. colimicina E. kanamicina C. eritromicina E. eritromicina C. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. lincosamide D. penicilinele B. oxazolidinone E. vancomicina B. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. azitromicina 45. amikacina E. polimixine C. kanamicina C. tetraciclinele C. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. azitromicina D.B. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. C. linezolidul E. claritromicina 49. macrolide B. gentamicina D. E. lincomicina C. Antibioticele betalactamice sunt: A. glicopeptide 130 . bacitracina 48. polimixina B D. tetraciclinele 47. D. penicilina D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. rifampicina 46. cefalosporinele E. penicilina D.

vancomicina 53.50. colimicina B. cloramfenicol D. polimixine – colimicina. kanamicina D. tetraciclina D.lincomicina C. fluorochinolonele C.vancomicina. teicoplanină 52. polimixinele D. azitromicina 51.penicilinele. ADN giraza de care se leagă: A. cefalosporinele D. lincosamidele 56. amfotericina 55. chinolonele B. cloramfenicol B. azitromicina E. rifampicina E. macrolide. gentamicina E. bacitracina B. levofloxacin D. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. eritromicina 54. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. streptomicina B. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. kanamicina C. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A. aminoglicozide . gentamicina E. ciprofloxacin C. glicopeptide . oxazolidinone – linezolid E. claritromicina C. aminoglicozidele E. lincomicina C. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . eritromicina B.

modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. C. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă.A. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. E. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. aminoglicozidele D. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D. B. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. B. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59. ARN si anumiţi aminoacizi C. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). B. scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. antibioticele betalactamice B. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. chinolonele E. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. trimetroprimul 58. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . D. sulfamidele C.

61. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. tienamicina D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. B. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. ampicilina B. meticilina 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. carbenicilina 133 . apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. sferoplaşti) D. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. imipenemul E. E. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. piperacilina C. au în structura chimică inelul beta-lactamic D. în etapa de polimerizare B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. protoplaşti. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E.

aztreonam B. amoxicilina 72. mezlocilina B.B. benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. ureidopenicilinele B. piperacilina E. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. meticilina E. tienamicina B. oxacilina D. aminopenicilinele E. Neisseria meningitidis 134 . amoxacilina E. D. fenoximetil penicilina C. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. E. C. amoxicilină+acid clavulanic D. oxacilina D. Aminopenicilinele sunt: A. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. ampicilina C. spirochete B. pneumococi C. Ureidopenicilinele sunt: A. aztreonam 68. Listeria monocytogenes D. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. ampicilină+sulbactam B. carbenicilina+sulbactam 71. oxacilină+acid clavulanic C. tienamicina 70. piperacilina+tazobactam E. mezlocilina C. carboxipenicilinele D. carbenicilina D. carbapenemii C.

Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. bacili Gram negativi C. fusobacterii 76. corynebacterii 74. Bordetella pertusis 73. coli) C. se administrează după masă. treponeme.E. leptospire. Se administrează oral B. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. genul Shigella B. are efecte similare cu penicilina G D. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. macrolide E. spirochete D. Penicilinele naturale sunt active pe: A. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. vancomicină 78. neisserii. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. oxacilină C. sugari şi copii mici 135 . E. clostridii. cu respectarea intervalelor dintre doze 77. bacili Gram pozitivi E. genul Streptococcus 75. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. Este antibiotic bactericid C. genul Escherichia C. se administrează oral şi parenteral D. nu se poate administra la gravide. este o penicilina de uz oral E. lincosamide B. Haemophillus. este o penicilina de uz parenteral C. Toxicitatea ei este crescută E. coci Gram pozitivi anaerobi. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. Klebsiella. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. coci Gram negativi B. genul Treponema D. genul Leptospira B. cefalosporine D. cu respectarea intervalelor dintre doze B. genul Klebsiella E. se administrează cu o oră inainte de masă. unele tulpini de Proteus.

inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. D. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. piperacilina B. clavulanat D. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. ampicilina D. Escherichia coli. E. vărsături. imipenem 84. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. febra tifoidă C. monobactam E. amoxicilina C.79. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. Streptococcus pyogenes 83. E. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB. Enterococcus fecalis C. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. ticarcilina E. pneumonii. face parte din categoria cefalosporinelor C. rash. bacili Gram negativi producători de betalactamază. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. Proteus. Peptostreptococcus 136 . Peptococcus. abcese abdominale sau dentare E. tazobactam B. are o eficienţă scăzută în boli diareice. cefotaxim 81. Staphylococcus aureus B. Proteus E. Pseudomonas aeruginosa D. sulbactam C. poate avea ca reacţii adverse: greţuri. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. diaree. nu sunt indicate în sinuzite. Serratia.

au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C. cefazolin 137 . cefuroxim E. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. forma de administrare E. au un spectru larg: Gram pozitivi. cefaclor C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. cefepim E. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. mecanism de acţiune C. Cefalosporinele diferă ca: A. aerobi. cefpirom 89. cefotaxim C. ceftobiprol 90. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. ceftriaxon D. cefepim B. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase). doripenem E.85. cefazolin C. penetrare în LCR 88. 87. cefalexin B. ceftriaxon D. meropenem B. anaerobi. ceftazidim E. aztreonam C. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. spectru B. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. ertapenem D. cefoxitin 91. Pseudomonas E. cefalexin B. imipenem 86. cefepim D. Gram negativi. rezistenţă la betalactamaze D.

sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. pneumococi D. sunt rezistente la unele betalactamaze E. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. Morganella E. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale. Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. Gram negativi. cefpodoxim E. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97. D. unele tulpini de Escherichia coli 93. cefotaxim C. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. Enterobacter B. infecţii urinare necomplicate C. formele orale indicate în infecţii respiratorii. enterococi C. ceftadizim 96. Enterobacter. E. difuzează în LCR B. difuzează în LCR C. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. exemplu Haemophilus influenzae. Escherichia 94. cefixim B. D. Serratia D.B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. au spectru extins : Gram pozitivi. Proteus 95. streptococi B. ORL. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . unele tulpini de stafilococi E. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. C. ceftriaxon D. Sunt ineficiente pe Gram negativi. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. Staphylococcus C.

Neisseria meningitidis 101. salmonele D. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A. streptococi 100. azitromicina D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. claritromicina E. Bordetella. Streptococcus D. Yersinia pestis 139 . sunt foarte sensibile la betalactamaze E. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C. eritromicina B. cu excepţia: A. Streptococcus pneumonia D. Clostridium C. enterococi B. streptomicina 103. Mycoplasma. Escherichia 99. Clostridium perfrigens C. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. Neisseria E.D. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. penicilina C. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. Clostridium difficile C. Chlamydia. Linezolidul acţionează pe: A. Enterococcus fecalis D. Shigella disenteriae E. MRSA B. enterobacterii E. Staphylococcus aureus E. Bacillus B. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii. au acţiune asupra Haemophilus. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98. Bacteroides 102. neiserii C.

gentamicina. genitale. se administrează sub 12 ani E. toxicitate hepatică. rickettsii. C. decolorarea dinţilor D. Rickettsia. chlamidii. Staflococul meticilino-rezistent 140 . acţionează pe bacterii Gram pozitive. fotosensibilizare. Acinetobacter B. greaţă.104. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. amikacina. inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107. Azitromicina D. Pseudomonas C. este bactericid D. spirochete. Bacitracina este un antibiotic care: A. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. eritromicina. face parte din categoria lincosamidelor C. renală. legionelle 105. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. B. sistemice D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. alterează structura membranei celulare B. de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. gastrită. tobramicina. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. face parte din clasa polimixinelor E. inhibă sinteza acizilor nucleici B. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. Chlamydia. claritromicina. Shigella). netilmicina C. sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. vărsături. nu dezvoltă rezistenţă secundară. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. Mycoplasma. alăptării sau la nou născuţi 109. este toxic C. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. eficiente pe anaerobi.

tovafloxacin se administrează intravenos. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. adulţi E. se administrează parenteral B. acidul nalidixic B. ofloxacinul 114. derivaţii acidului nalidixic. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună. norfloxacina E. cu excepţia: A. biliare. ciprofloxacina D. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B. D. genitale. osteomielite. sunt antibiotice de sinteză E. femei B. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. se administrează pe cale orală C. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . în infecţii urinare. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. bătrâni 115. septicemie E. pulmonare. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. copii C. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A. Enterobacteriile 110. Meningococul E. meningite. nu au efect pe Legionella pneumophila. tovafloxacinul C. fluorochinolonele. adolescenţi D.D.

116. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E.distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. fungii de la nivelul unui substrat B. Decontaminarea include: A. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E. se leagă de antimetabolit. hemoragie digestivă B. Alegeţi definiţiile corecte: A. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas. virusurile. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. paraziţii. Antisepsia. are efect bacteriostatic E.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Sulfamidele sunt bacteriostatice. neuropatie. Sterilizarea. 117. Antisepsia. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite. enzima care se leagă în mod normal de PABA.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. poate manifesta ca reacţii adverse febră. dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Entamoeba histolytica) B. din aer. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. Metronidazolul este un antibiotic care: A. din aer. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 .C. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe.

aerul umed la 134°C. Metodele fizice de sterilizare sunt: A. radiaţiile UV 122. În pupinel se pot steriliza: A. sterilizarea cu formaldehidă D. ansa bacteriologică de unică folosinţă C. formele vegetative de Clostridium perfringens C. timp de o oră E. Sporii de Bacillus anthracis B. sterilizarea prin căldură B. aerul uscat C. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. obiectele din porţelan B. Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A. sterilizarea prin filtrare C. aerul cald la 180°C. autoclavul C. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. gâtul unei eprubete E. timp de două ore D. bisturiu din oţel inoxidabil D. aerul umed B. vibraţiile ultrasonice B. autoclav B. instrumentar chirurgical E. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. radiosterilizarea 121. virusul hepatitei B 143 . glutaraldehida D. compuşi fenolici E. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. fibră sintetică 126. timp de 30 minute 125. soluţiile apoase C. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B.120. aerul cald la 100°C. etuvă C. pupinel D. pensă chirurgicală din metal 123. băi de nisip E. uleiurile anhidre D. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A.

medii de cultură lichide sau solide E. sălilor de operaţii C. la temperatura de 134°C 129. timp de 18 minute B. instrumetarului chirurgical E. anumitor materii organice D. silicon C. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. PVC B. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . instrumentar chirurgical metalic C. la temperatura de 81°C C. seringilor D. latex E. glutaraldehida 133. Prin autoclavare se pot steriliza: A. ansei bacteriologice 130. antibioticelor E. timp de 10 minute E. materiale textile din bumbac D. compuşii iodaţi 1-2% B. la temperatura de 100°C D. permanganatul de potasiu E. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. truselor de perfuzii B. teflon 132. aerului B. materialele contaminate din laborator B. sporii de Clostridium perfringens E. pipete. formaldehida soluţie apoasă 8% D. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. hormonilor 131. lamele din sticlă 128. unor medii de cultură C. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. polipropilenă D.D. formele vegetative de Bacillus anthracis 127.

B. glutaraldehida E. benzoat de sodiu 0.5% B. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. hipoclorit de sodiu 2% C. conservarea alimentelor 137. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A.004-0. fuxina B. betadina D. Genul Streptococcus 145 . compuşii fenolici B. mertiolat de sodiu 0. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A. tinctura de iod 136. acidul peracetic 0. nitratul de argint 0. E. conservarea serurilor E.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. alcoolul iodat C. Liofilizarea se aplică pentru: A.3-0. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134. sterilizarea seringilor C. hipocloritul de sodiu D.A. C. conservarea vaccinurilor D.1% E.2-1% E. D.02% D. Fenolul 0. amestecul sulfocromic 135. clorura de benalkonium C. conservarea suspensiilor microbiene B.

solubil E. C. Tratamentul de elecţie este penicilina G C.Complement simplu 1. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. la pasteurizare. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. elaborează un pigment alb D. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. Formează colonii S. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. elaborează pigment citrin. Proteaza B. nu elaborează hemolizine 5. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. Nu există transmiterea interumană D. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E. sunt mobili. Determină reumatismul articular acut B. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. Este o bacterie mobilă 3. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E. Produce endocardită acută D. sunt coci Gram negativi B. Hialuronidaza E. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. cu cili peritrichi C. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. cu capetele măciucate C. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. Stafilococii sunt rezistenţi: A. Lipazele 4. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . Este o bacterie strict patogena E. Este un bacil imobil. 2. Produce scarlatina 6. la autoclavare E. cresc pe mediile hiperclorurate D. Exotoxina A C. Hemolizinele D. la uscăciune şi întuneric.

Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Streptococcus pyogenes B. Nu produce infecţii urinare D. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo. Enterotoxinele au rol antifagocitar D. D. Hemolizine au acţiune hemolitică E. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Sunt stafilococi coagulazo. Produce rash eritematos D. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. scindează lecitinele din membranele celulare C. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Lecitinaza. Scindează lecitinele din membranele celulare C.negative B.B.pozitivi B. Aparţine florei normale a tegumentului 10. Produce hipertermie 9. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A. Produce toxiinfecţie alimentară B. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8. Are potenţial patogen scăzut E. Este o specie saprofită C. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. streptococii de grup B 147 . Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A. Produce hipertensiune arterială E.

Suportă medii hiperclorurate D. Elaborează coagulază liberă E. aspect de “cap de meduză” C. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. Gamma hemolitic D. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. Sunt coci Gram negativi C. Determină pneumonia francă lobară E. Pot produce infecţii grave la nou născut C. Sunt bacilli Gram negativi E. Suportă medii hiperclorurate E. Produce toxina eritrogenă B. Sunt sensibili la bacitracină D. conform clasificării Lancefield. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. antigenul M D. Pe mediile de cultură formează colonii S. Producător de hemoliza viridans 148 . Pe mediile de cultură formează colonii R. fibrinolizine E. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Produce scarlatină 16. Determină reumatismul articular acut B. Streptococ nehemolitic E. pigmentate auriu D. carbohidratul C C. Alfa hemolitic B. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Împărţirea în grupe a streptococilor. Beta hemolitic C. streptococii viridans E. carboxidaze 19. antigenul capsular B. Produce eritrotoxina din scarlatina C. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. se face în funcţie de: A.C. Nu produc streptolizină O B. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. streptococii de grup G 14. Sunt sensibili la optochin D. streptococii de grup D D.

Streptococcaceae 149 . Nu produce pneumonia francă lobară C. Sunt sensibili la optochin D. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. C. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. Capsulă E. Care afirmaţii sunt corecte: A. Care afirmaţie este falsă: A. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E.20. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Proteină R. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. Streptolizină S D. Mediul Bordet-Gengou E. Mediul AABTL 26. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. Streptolizină O B. Mediul Loffler D. Proteină M. Geloză-sânge C. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. 25. Geloză simplă B. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A.

32. E. C. 18 specii E. microaerofili.hemoliza este cu margini neclare. E. A.5 microni. nesporulaţi B. Sunt coci gram negativi. C. Genul Staphylococcus cuprinde: A. 3 specii D. circulare. C. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. β hemolitici .B. pe medii solide – dezvoltă hemoliză. 150 . aerobi. pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. Pot fi sferici sau ovalari. Streptococii: A. translucide. B. 29. coci gram negativi D. α’ hemolitici . D. Aparțin familiei Micrococcaceae. D. E. B. B. anaerobi-aerotoleranți. α hemolitic – hemoliza este absentă. γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni. 15 specii C. B. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A. Sunt dispuși în ciorchini. D.dezvoltă hemoliză în jurul coloniei. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. strict anaerobi. bombade. pe medii solide .produc o hemoliză incompletă. grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. 25 specii 30. facultativ anaerobi. streptococii sunt: A. În funcție de necesarul de oxigen. cu excepţia: A.dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. pe medii cu sânge . 28. 20 specii B. strict aerobi. E. Au diametrul celular de aproximativ 0. D. C. D. C. necapsulaţi E. coci gram pozitivi C. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici.

aer. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. Stafilococii se găsesc: A. Citrin D. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate. cu timp lung de generaţie D. α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . în sol. rezistente la bacteriofagi E. care au cerinţe nutritive speciale B. halotolerante 38. E. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. în sol nu şi în apă D. sunt bacterii halotolerante D. bacterii strict aerobe B. stafilococul auriu B. cu excepţia: A. cu excepţia: A. C. stafilococii sunt: A. 33. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35. animale. apă. antibiotip. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C. stafilococii sunt bacterii: A. B. bacterii strict anaerobe D. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. bactericinotip. bacterii anaerobe – aerotolerante E.E. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. bacterii aerobe facultativ anaerobe C. Spahylococcus epidermidis C. doar la organismele animale B. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. sunt bacterii nepretenţioase C. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. în aer nu şi în sol C. Staphylococcus pyogenes 36. 34. Staphylococus saprophyticus E. Fiecare grup se subîmparte în: serotip. doar la oameni şi în atmosferă 37. D. Din punct de vedere metabolic. lizotip.oameni E. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B.

E. exotoxina C. favorizând invazia tisulară. B. Streptococii viridans – negrupabili. E.39. S. B. sol. E. specia Peptostreptococcus este anaerobă. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. pyogenes – streptococul de grup A. toxina eritrogenă. trăieşte numai pe medii obişnuite. B. pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . are colonii de 1-2 mm. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. E. C. 42. C. exotoxina B. C. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. 41. S. eritrotoxina. B. D. 40. Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . D. cu excepţia: A. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. D. Ribonucleaza. C. SLS. Streptolizina O. fecalis – streptococ de grup D . S. singurul patogen este streptococul de grup B. agalactiae este streptococul de grup B. 43. se găsesc în aer. Streptococul β-hemolitic de grup A: A. D. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). Enzimele conţinute de S. C. B. pyogenes sunt următoarele. S. Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . nu e sensibil la antiseptice. Fibrinolizina. D. 45. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. B. apă. fecium – streptococul de grup B. C. E. E. e sensibil la frig. are hemoliză tip beta. exotoxina pirogenă A. D. 44. Hialuronidaza.

este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. stafilococii: A. 50. se prezintă sub formă de colonii R D. E. E. bilă. este un eritem cutanat cu burelet marginal. pyogenes? A. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. C. hemolizine C. au diametru de 1-3 mm 48. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. escutină) 46. B. C. B. atingând maximul în săptămâna 7-8. betalactamaze 49. tulbură uniform aceste medii B. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. faringită. cu excepţia: A. se extinde progresiv. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. sunt colonii concave D. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. eritrotoxine E. D. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A. C.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. fasciită necrozantă. celulită. C. E. leucodine B.A. B. sunt pigmentate E. face parte din bolile poststreptococice. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A. scarlatină. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. 153 . ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA. 51. D. În cultură pe medii solide. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. sunt colonii opace B. este însoţită de febră. D. sunt de tip S C. streptokinaze D. reumatism articular. B.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

Amoxicilină B. D. Vancomicină C. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. E. 97. dispuşi în ciorchine. C. hidroliza streptokinazei. B. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. inactivarea prin enzime (penicilinază) E. coci gram negativi. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. B. care: A. Penicilină C. Vancomicină 98. 96. Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. D. necapsulaţi. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele. negativ pentru stafilococi B. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. conţine germeni omorâţi prin căldură. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul. pozitiv pentru streptococi. Glicopeptide 99. dezvoltarea unei căi metabolice alternative D.95. La examenul microscopic. hidroliza argininei. cu excepţia: A. E. sporulaţi. conţine componente microbiene purificate. Chinolone D. dispuşi în diplo. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. streptococii viridans apar : A. 161 . alterarea receptorilor pentru antibiotic C. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. conţine anatoxine E. C. recoltat în condiţii specifice D. eliminarea activă a antibioticului din organism 100. hidroliza esculinei. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). administraţi în funcţie de serotip B. Rifampicină E. Chinolone E. Oxacilină B. conţine proteine recombinate C. Cefalosporine D. hidroliza ureei. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu.

dezaminarea proteinelor B. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E. Apare reumatismul poliarticular acut B. pozitiv pentru streptococi 102. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. fermentarea zaharurilor C. Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. lipoproteina C B. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. polizaharizi necapsulari E. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. Sindromul nefrotic D. negativ pentru streptococi D. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. negativ pentru stafilococi E. Cardita reumatismală C. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . de tip R 2. pe lângă detecţia coagulazei. Trusele de Latex aglutinare. hidroliza zaharurilor E. Coloniile sunt beta hemolitice C. lipoproteina A 104. În boala poststreptococică: A. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. Se cultivă pe geloză sânge B.C. proteina Q C. proteina A D.negativ pentru stafilococi. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. denumit: A. dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1. testul coagulazei libere. Coloniile sunt mari. fermentarea peptidelor D.

Are o multiplicare strict intracelulară 8. toxina tetanică 7. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C. toxina epidermolitică şi exfoliantă C. lipazele B. E. 6. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. toxina botulinică E. cu hemoliză verzuie în jur C. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . hialuronidaza. streptokinaza C. Coloniile sunt mici. Sunt coci laceolaţi B. Furuncule B. toxina şocului septic D. Dezvoltă colonii mici. Este o bacterie saprofită B. lecitinază. Au polizaharid C C. Reumatismul articular acut. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. toxina socului toxic D. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. Elaborează hemolizină beta D. Endocardită C. S. Nu posedă antigen specific de grup C. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A. enterotoxine B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. Gangrena gazoasă. 5. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. Pot creşte pe medii simple E. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9. Pneumonia D.3. Se face conform antibiogramei B. E.

Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. Produc infecţii uşor de tratat D. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. Produc toxiinfecţii alimentare E. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. Bacili Gram pozitivi B. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Au habitat intestinal B. Sunt bacterii patogene 14. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E. Nu se gasesc în salivă 10. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. C. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. E. Sunt bacterii sporulate. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. Coci Gram negativi. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D. Pot produce infecţii urinare C. Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15.D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A.

Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. B. 3 fiind cele mai importante: A. sunt bacterii pretenţioase. antifagocitară C. D. sunt strict aerobi. D. C. B. au următoarele acţiuni: A. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B.2-0. D. 21. E. aer. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. Staphylococcus pneumoniae. letală E. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. dermonecrotică D. 20. Staphylococcus saprophyticus. rămân ataşaţi în ciorchini. E. au diametru de 0. B. sunt dispuşi în ciorchini 18. Citrin. Staphylococcus aureus. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice. coagulează 17. sunt sporulaţi. B. sunt bacterii mobile D. sunt coci Gram pozitivi C. sunt în general capsulaţi 19. E. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. au diametrul celular aproximativ 1 nm C. sunt coci Gram pozitivi. sunt ubicuitari. 22.16. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. stafilococii: A.5 microni. hemolizinele. hemolitică B. se poate spune despre stafilococică: A. Din punct de vedere epidemiologic. Factorii toxici produşi de stafilococi. Staphylococcus epidermitis. 165 . prezintă spori E. C. apă. sunt coci Gram negativi B. se găsesc în sol. sunt strict paraziți ai omului. au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi. au un timp scurt de generaţie. sunt bacterii reniforme D. C. sunt bacterii sferice sau ovalare E.

Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. E. E. sunt bacterii în general capsulate 25. sunt bacterii sporulate E. sunt bacterii nesporulate 24. în general. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. E. sunt bacterii nesporulate C. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. sunt bacterii strict anaerobe B.facultativ anaerobe D. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. 166 . De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. pe medii solide apar. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. pe medii cu sânge. C. coloniile sunt în general de tip S. pe medii lichide. variantele C şi D. sunt bacterii imobile C. grunji care se depun la fundul tubului 27.majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A.C. sunt bacterii microaerofile E. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A. translucide B. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D. 28. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. B. pe medii solide. nu este o proprietate importantă. D. C. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte. bombate. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. în anaerobioză sau microaerofilie. D. sunt sensibile la bacteriofagi. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. cresc pe medii uzuale. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. D. sunt bacterii aerobe. pe mediile cu sânge. 23. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D.

Streptococcus agalactiae D. E. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. 31. coagulaza. B. D. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. Streptococul beta hemolitic de grup A D. enzimele. B. nucleazele. C. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. C. D. hemolizinele. B. C. D. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. leucocidinele. 32. toxinele. Streptococcus pyogenes C. D. Streptococcus fecalis C. 33.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. Streptococcus pyogenes B. C. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. Streptococcus pneumoniae E. E. lipazele. B. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. Streptococul de grup D 34. streptococul de grup A 167 . E.29. streptococul de grup D B. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. Streptococul de grup B E. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. mediul. nu produc toxiinfecţii alimentare. stafilokinaza. catalaza. 30. stafilokinaza . pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. E.

neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni . hemoliza β – hemoliză completă. hemoglobina este degradată complet. β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37.produce o hemoliză cu margini neclare.produce o hemoliză incompletă . streptococ β hemolitic . vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B. α hemoliza = hemoliza este incompletă. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38. clară. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. C si G) D. hemoliza β .de grup A. ca o zona întinsă. hemoglobina este degradată complet. streptococ α’ hemolitic. hemoliza α – hemoliză absentă D. hemoglobina este degradată complet.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36. B.35. streptococii de grup B D. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. α’ hemoliza = hemoliza este completă. clară în jurul coloniei B. de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B. de culoare verzuie C. streptococii de grup A B. hemoliza α – hemoliză incompletă. streptococ α hemolitic. ca o zonă întinsă. Streptococii viridans 168 . hemoliza γ – hemoliză incompletă. γ hemoliza = hemoliza este absentă C. perfect transparentă în jurul coloniei D. enterococii C. ca o zona întinsa. Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. pneumococii 39. streptococ α hemolitic .hemoliză cu margini neclare. streptococii de grup D E.produce hemoliza incompletă.produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A.

incubaţia este de peste 4 ore. 43. acneea juvenilă. 42. panaritiu.. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. E. C. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice.I. D. La nivelul tractului respirator. E. C. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A.A. Osteomielită. abces. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. Foliculită. deseori. 41. sindromul pielii opărite. D. TSS.B. rinofaringită. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. 45. B. La nivelul aparatului digestiv. incizii chirugicale etc. D. D. E. toxiinfecţii alimentare. E. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. B. panaritiu. stafilococii produc: A. 44. C. C. printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. C. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. 169 . C. E. carbuncul. pneumonii. B. frecvent. B. foliculite. E. a glandelor sebacee sau sudoripare. TSS. foliculite. B. cistite. faringe-amigdalită. D. D. T. furuncul. arsuri. Impetigo. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40.

pielonefrite. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Pneumococii E. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. Streptococii de grup A C. Streptococcus pneumoniae B. Streptococcus pneumoniae B. C. Streptococii piogeni B. Streptococcus viridans D. Streptococii de grup C D. septicemii postabortum. Streptococcus pneumoniae E. Streptococii viridans B. toxiinfecţii alimentare. Streptococul de grup C 170 . cistite. Streptococcus pyogenes C. Streptococcus viridans D. La nivelul aparatului uro-genital. Streptococcus agalactiae C. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. Streptococcus viridans C. Streptococii de grup C D. remisiunea simptomelor este spontană. B. Streptococii viridans D. D. 46. Streptococii de grup D 49. Streptococcus pyogenes B.B. E. Streptococcus pneumoniae C. în maximum 24 de ore. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. E. C. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. Streptococii de grup B E. Streptococii de grup A 48. Streptococii de grup C 51. D. anexite. induce scaune diareice. Streptococii de grup B 50. Streptococii de grup D E. Streptococul de grup A E. stafilococii produc: A. 47.

D. C. B. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. C. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. astfel: A. C. E. 54. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. D. D. B. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. testul coagulazei. coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. 53. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică. D. fermentarea manitei pe mediul Chapman. 55. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. sânge (otită). prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. E. secreție otică (în caz de septicemii). 57. B. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. În funcție de sediul infecției. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. 171 . produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. polizaharidul C este un factor de patogenitate. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. B. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. E. catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus.52. testul la optochin. prezența hemolizei. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A. spută (pneumonie). catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. E. secreție conjunctivală (conjunctivită). fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. C. 56. evidențierea enterotoxinelor. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). B.

B. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. B. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. testul ELISA. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. E. metoda difuzimetrică. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. B. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă. 59. E. Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. Identificaţi asocierile greşite: A. Rifampicină. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. metoda diluțiilor. Oxacilină. 58.C. sisteme automatizate. E. modificarea culorii mediului. 63. testul oxidazei. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . D. D. D. E. B. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. API-STAPH. C. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. D. fermentare. C. testul catalazei. 61. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. testul la bacitracin-biseptol 60. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA. 62. B. D. C. C. D. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. E. sisteme miniaturizate. Vancomicin. Norfloxacin. Penicilină. sub formă de grunji. C. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative. E.

Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. enterotoxina C. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. degradează ADN-ul celulelor D. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D. Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. exotoxina pirogenă A B. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. care: A. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. se utilizează în tratarea trombozelor C. stenoza mitrală B. leucolitică şi trombolitică) 65. se utilizează în tratarea trombozelor C. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B. exotoxina B D. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. glomerulonefrita acută difuză C. erizipel 173 .C. toxina eritrogenă E. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică. scarlatina D. are activitate cardiotoxică D. favorizează invazia tisulară 67. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. reumatism poliarticular acut E. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. hialuronidaza 68. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A.

reacţia ASLO 73. un titru <200 U/l se consideră normal. dacă boala evoluează spre vindecare E.69. reumatism poliarticular acut B. după tratament corect. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. piodermite B. glomerulonefrită acută difuză E. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. amigdalită acută purulentă 70. Identificarea grupului streptococic se face prin: A. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. septicemii 174 . atingând maximul în săptămâna 3-4 D. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. ASLO creşte. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. meningite C. testul oxidazei B. antibiograma este obligatorie 74. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. pneumonii B. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D. stenoza mitrală 71. scarlatina C. testul la Bacitracină şi Biseptol D. testul coagulazei C. fasciită necrozantă D. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. se poate folosi ca tratament claritromicina E. febră puerperală E. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. celulită C. faringite D. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. reacţiile de aglutinare E.

Enterococcus solitarius 77. nesporulaţi. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. testul la Bacitracină şi Biseptol. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Enterococcus durans C. sunt coci Gram negativi. testul la Bacitracină şi Biseptol. Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A. încapsulaţi D. nu prezintă capsulă E. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6. testul de hidroliză a argininei B.D. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E.5%) E. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. pot produce peritonită D.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D. identificare serologică prin latex aglutinare 76. lanceolaţi. Enterococcus fecium D. ser. Enterococcus fecalis B. sunt coci nesporulaţi. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. pot produce infecţii biliare 78. prezintă hemoliză de tip β C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A. testul pozitiv la bilă esculină D. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. dispuşi în diplo. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. cistită 75. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C. testul negativ la bilă esculină C. anexită E. pot produce endocardită bacteriană subacută B. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. lichid de ascita 175 . interes medical deosebit prezintă: A. Enterococcus avium E.

proteina A C. Trusele de Latex aglutinare. prezintă hemoliză alfa 84. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. tulbură uniform mediile solide B. aplatizate. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. polizaharizi capsulari D. dezvoltă α hemoliză C. denumiţi: A. C. cu contur regulate E. pe lângă detecţia coagulazei. Testul la Bacitracină şi Biseptol B. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. D. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. 176 .B. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. proteina Q B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. meningitidis. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E. genul Neisseria: N. E. Testul CAMP 83. dezvoltă β hemoliză D. Coci Gram negativi. polizaharizi necapsulari E. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C. lipoproteina C Tematica 7. produc colonii rotunde. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. favorizează cariogeneaza D.

N. Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. Creşte pe mediul AABTL C. dispusi in diplo. cuprinde numai specii saprofite B. sunt bacterii sporulate E. au forma de rinichi. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. gonorrhoeae Complement simplu 1. În mediul lichid formează colonii R 6. cu concavitatile fata in fata 3. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B. Este o bacterie pretenţioasă . Meningococemia prin şoc endotoxic C. se folosesc medii îmbogăţite B. dispuşi în diplo. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. O reacţie de hipersensibilitate E. Gram negativi C. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. cuprinde numai specii patogene C. Se poate transmite transplacentar 177 . Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. coci reniformi. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4. Determină enterite D. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. Prin transfuzie D. Cocobacili Gram-negativ D. coci lanceolaţi B.

D. D. Cu formă reniformă. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. B. 11. 12. E.secreţiilor respiratorii. Factori de risc: colegii. nazale sau faringiene. 178 . D. Omul e singura gazdă. D. B. muşte 7. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. Neîncapsulaţi. E. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator. Serogroupuri B şi C : America şi Europa. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. B. Calea digestivă :prin alimente. 10. Foarte sensibili la variaţii de umiditate. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. Direct: sărut. C. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. E. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. E. Privind metabolismul.E. C. 9. pavilioane militare. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. B. C. pelerinaj. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. C. Nesporulaţi. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). apă. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. Transmitere: aeriană. 8. colonizând mucoasa bucală. Anaerobi. Gram negativi. C. Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. picături Pflugge sau direct prin sărut. Cu formă de boabe de cafea. Nesporulaţi. Mobili. B. E. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. Gram negativi. dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. E. Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. Serogroup Y în China şi Canada. Care posedă enzima citocrom-oxidază. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). B. D. C. D.

Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). În cazul meningitei. Secreţie purulentă. Nu fermentează lactoza. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. 19. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Nu fermentează glucoza. C. D. E. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. D. Disurie. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Imunitatea este specifică de grup. 15. Cefalee. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. 14. D. 18-24 h. E. Fotofobie. 24-48 h. B.I. E. C. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent.13.D. 6-12 h. D. D. C. D. Nu fermentează zaharoza. meningele nu este afectat astfel: A. B. C. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. Şoc. 17. 16. E. E. B. B. Redoare a cefei. C. C. Purpură. B. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. Fermentează maltoza. Febră ridicată. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. 24-36 h. Fermentează glucoza. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. 18.. B. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . C. 12-18 h. E. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A. Rigiditate nucală. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A.

Dispuşi în diplo. D. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. ciprofloxacin. Este o boala specifică numai omului. Menomune nu induce“Herd immunity”. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. Mobili. D. C. B. C. B. Nesporulaţi. Ca orice vaccin polizharidic. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. Ca orice vaccin polizharidic. Exudat nazal. Meningococii sunt sensibili la ampicilină.A. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A.5%. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. 22. Menactra este pentru persoane 11. 23. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. B. cefalosporine. B. D. 25. B. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. D. D. Se face antibiograma din cultură. Ca orice vaccin polizharidic. C. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. C. E. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. E. B. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. E.55 ani. Exudat faringian. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. Sânge. 24. C. Neisser în 1879. E. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. LCR. D. Secreţie otică. E. Necapsulaţi. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. 20. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. B. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. 21. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. 180 . Se începe tratamentul urgent. E.

Endotoxina. C. Sângerari intermenstruale. E. C. producând abcese. Inflamaţie. D. C. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. E. B. D. E. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie oculară. E. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. Exotoxina. E. C. Disurie. Artrită la nivelul genunchilor. 31. B. Conjunctivita purulentă. IgA proteaza. C. B. Este o bacterie parazită strict umană. Uretrită. Secreţie vaginală. Endocervicită. D. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. E. D. Secreţie purulentă. D. B. Lichid sinovial. Artrită la nivelul gleznelor. pe sinovialele articulare sau în alte organe. 26. B. Proctită. Artrită la nivelul mâinilor. B. Farinigită. 181 . 29. Cefalee. 27. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Poliurie. 28. D. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. Salpingită. Peritonită. E. 30. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. C. Cistită. Secreţie uretrală.C. Oftalmie gonococică. Secreţie otică. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A.

C. Se face antibiogramă din cultură. D. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. 33. E. Eritromicină. C. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. D. 36. Complement multiplu 182 . E. Ciprofloxacină. B. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Linezolid. De tip S. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. 35. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon. 34. Oflaxacină. D. Tetraciclină. Transparente sau opace. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C.32. Se face antibiogramă în clinică. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. C. Rotunde. Cel mai frecvent. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. D. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. Ceftriaxon. E. Cu marginile regulate. E. Tetraciclină. Penicilină. Penicilină. B. E. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. B. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. B. Cefalosporine. D. De 2-3 mm. B. C.

Vărsături C. cotrimoxazole D. Patogenitate numai pentru om B.1. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . Prezintă o capsulă C. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Eritrotoxina 4. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Caracterul oxidazo-negativ 3. Meningococcemia D. Neisseria meningitidis poate produce A. Infecţia se transmite pe cale digestivă D. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Imunitatea e specifica de grup E. Redoarea cefei. Cresc pe medii simple D. 6. penicilina administrată parenteral B. Meningita cerebrospinala epidemică B. IgA proteaza D. Coagulaza E. Hemoragie digestivă B. Glucoza scazută B. Pneumonie 2. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. gentamicina C. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. amoxicilina E. Capsula polizaharidică B. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. ciprofloxacina 5. Otita E. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. Fotofobie D. Dureri abdominale 7. E. În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. Endotoxina C.

Pot apare papule şi pustule hemoragice E. 10. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. nu diseminează pe cale hematogenă. B. Cresc pe mediile de cultură simple C. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. Sunt bacterii imobile D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11. Testul catalazei negativ D. Sunt bacili Gram pozitivi B.D. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. Neisseria sica. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. Neisseria flava. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Sunt bacterii nesporulate 12. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Testul oxidazei pozitiv 9. fără complicaţii C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D. Este o infecţie localizată. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E. 184 .

B. Sporulaţi. C. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. C. Genul Neisseria cuprinde coci: A. Posedă enzima citocrom-oxidază. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. Fără capsulă. B. 14. Neisseria gonorrhoeae. Sunt aerobi. Dispuşi în diplo. D. Sunt anaerobi. D. B. Gram negativi. Gram negativi. D. C. D. 19. 18. Încapsulaţi. Neisseria meningitidis. Cu formă reniformă. E. D. D. C. Nu sunt sensibili la variaţii de pH. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. 185 . C.C. B. C. Sporulaţi. Gram pozitivi. 16. D. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. E. Sunt sensibili la variaţii de temperatură. Neisseria mucosa. Neisseria flava. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. Gram pozitivi. Neisseria lactamica. Cu formă reniformă. Neisseria meningitidis. 15. Nu posedă enzima citocrom-oxidază. E. B. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. Neisseria sica. 17. Genul Neisseria cuprinde coci: A. E. Neisseria lactamica. B. Cu concavităţile faţă în faţă. Cu capsulă. Mobili. E. Cu formă de boabe de cafea. E. E.

C. Serogroup A în America şi Europa. Europa. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. Serogroup Y în Europa. America. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. Unele părţi din Asia. Global. D. China. 186 . Africa. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). Are rol fagocitar. C. Israel. Africa. D. Europa. Are structura polizaharidică. Cele mai rare sunt Y şi W135. C. E. B. “The meningitis belt of Africa”. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. B. mortalitate: 10%. D. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. Chiar cu tratament adecavat. 21. B. Chiar cu tratament adecavat. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. D. D.000 decese. B. E. D. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. B. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat. C. E. B. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. Are rol antifagocitar. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. Cele mai frecvente sunt A. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor. 25. între luna martie până în septembrie.20. Care afirmaţii sunt incorecte? A. mortalitate: 5%. cu 80. USA. 23. E. E. 22. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. C. Canada. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. meningita meningocociă afectează 1.2 million persoane pe an. C. 24. E. C. B.

D. Transmiterea se poate face direct prin sărut. D. B. 27. E. care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. 187 . colonizând mucoasa nasofaringelui. se localizează la nivelul meningelui. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. C. C. E. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). D. Capsula polizaharidică. Endotoxina (LPZ). D. bacteriile ajung în torentul sanguin. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. B. nazale sau faringiene. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. bacteriile străbat mucoasa. Exotoxina(LPZ). 31. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. Transmiterea se poate face pe cale aeriană.secreţiilor respiratorii. D. E. O IgA protează. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. C. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. B. E. B. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. B. C. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge).26. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. 28. Omul nu e singura gazdă. 30. Nu se poate transmite direct prin sărut. care lizează IgA. C. E. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. O IgA protează. Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. străbat membrana hematoencefalică. 29. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici.

Fotofobie. Insufienţa glandei tiroide. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). B. Polidipsie. Poliurie. Rigiditate nucală. Colaps circulator. În cazul meningitei. C. Şoc. meningele este afectat astfel: A. Meningococemia se manifestă prin: A. Polifagie. E. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. Secreţie otică. E. B.I. Secreţie uretrală. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Cefalee. Vărsături. Febră ridicată. C. D. 36. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. Imunitatea este specifică de grup.B. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare. Purpură. 188 . C. B. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. Glicozurie. Febră. 34. C. Insufienţa glandelor suprarenale. 35. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. 37. B. Colaps respirator. C. D. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. C. E. LCR. E. Septicemia. E. D. D. D. C. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. Redoare a cefei.D. cea mai severa formă se manifestă prin: A. Poliurie. C. E. 32. B. D. Poliurie. B. 33. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A.

Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A. 189 . C. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. Cloramfenicol. Exudat nazal. B. D. E. D. D. Fermentează glucoza. Geloză – chocolat. C. Fermentează lactoza. C. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. B. D. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. E. 43. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. Cu concavităţile faţă în faţă. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. D. 38. E. Sânge. cefalosporine. Lucioase. 39. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. E. B. E. Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. Gram pozitivi. De tip S. 41.C. Cary Blair. Mici. D. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. Thayer-Martin. Mari. Reniformi. C. C. Aminoglicozidele nu strabat BHE. Opace. B. ciprofloxacin. MILF. Nu fermentează sucroza. Fermentează maltoza. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie.R. E. Dispuşi în diplo. Fermentează zaharoza. C. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. B. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. cloramfenicol. E. Mueller-Hinton. Gram negativi. B. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. 42. 40. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina.D.

B. 45. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Menomune: A. Menactra: A. Asigură durată crescută de imunizare. C. B. 49. Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile. D. E. Disponibil din 1970. C. Menactra este: A. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. C. E. Sporulaţi.44. D. E. Induce imunizare de scurtă durată. C. B. Capsulaţi. Un vaccin polizaharidic. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Imobili. Un vaccin conjugat. D. B. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. Cu formă de boabe de cafea. D. B. E. Menveo este: A. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. Disponibil din 1870. Menomune este: A. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. 190 . E. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. C. Un vaccin antimenigococic.proteic). 47. C. Un vaccin polizaharidic. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. 48. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. Un vaccin cu licenţa în 2010. Gram pozitivi. B. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. 46. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. D. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. Primul vaccin cu licenţă în USA. Cu formă de rinichi. Induce imunitate de grup “herd immunity”. E. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Gram negativi. D. 50. B.

C. Uretră. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. D. Nesporulaţi. 191 . E. B. Endotoxina. B. Secreţie purulentă. D.5%. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. B. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. Cavitate bucală. IgA lipaza. D. C. B. E. Transmitere de la mamă la făt la naştere. Inflamaţie. IgA proteaza. E. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. D. C. Disurie. C. pe sinovialele articulare sau în alte organe. Colecistită. 52. E. Exotoxina. C. Este o bacterie parazită strict umană. 53. B. D. 51. Neisser în 1879. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. Rect. B. Vagin. Mobili. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. 55. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. producând abcese. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Dipuşi în diplo. D. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Faringe. 56. E. E. Uretrită. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. Endocervicită. Endocardită. Sângerari intermenstruale. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. 54. verzui. Transmitere pe cale sexuală~69. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D.C.

Poliurie. 60. Secreţie vaginală. D. B. Glicozurie. Se face tratament cu ceftriaxone. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. 57. C. D. Cistită. E. ciprofloxacin sau oflaxacin. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei.E. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. Astenie. Secretie oculară. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. Cel mai frecvent. C. 61. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. 59. Farinigita. Artrită la nivelul genunchilor. Oftalmie gonococică. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. D. B. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Tratamentul de elecţie este cu penicilină. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. 58. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. 192 . Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. C. B. Secreţie uretrală. Secreţie col uterin. PID. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. Peritonită. Conjunctivita purulentă. Oftalmie neonatorum. cefixime. Sterilitate. Vaginită. D. B. Artrită la nivelul gleznelor. C. Salpingită. B. Fără tratament: orbire. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. C. E. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. C. Secreţie otică. E. E. B. 62. D. E.

Parvobacterii: Haemophylus. Bordetella. Brucella Complement simplu 193 .E. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Tematica 8.

Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. în 24 de ore. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C. Haemophilus B. Brucella 2. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. Sunt bacili Gram pozitivi. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Pasteurella D. Debtul brucelozei este insidios B. Afectează tractul digestiv E. În afara organismului. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. 6. 4. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. Au cerinţe nutritive complexe. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Klebsiella E. Formele cronice pot dura ani D. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Contagiozitatea bolii este redusă E. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. Diagnosticul este bacteriologic. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Boala se numeşte febra ondulantă C. încapsulaţi. necesită medii îmbogăţite E. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B. Gardnerella C. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Infecţia afectează tractul respirator superior D. Nu produce toxine C. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A.1. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C. un există diagnostoc serologic E.

Pentru tratament se recomandă azitromicina. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. Sunt Gram negativi. Este agentul etiologic al şancrului moale D.D. influenzae: A. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae: A. Infecţia nu se produce prin inhalare. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Cocobacili Gram negativi. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. B. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. B. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Ducrey: A. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. D. Prezintă adezine de suprafaţă 12. imobili 9. Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. Prezintă o coloraţie bipolară E. Poate produce endocardita D. sporulaţi E. influenzae: A. Cocobacili Gram negativi. Poate evolua ca o epiglotită C. Sunt patogeni C. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. Ducrey A. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B. 8. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. D. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Nu produce gripa E.

D. Bacillus anthracis. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15. C. E. sunt pretențioase. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Haemophilus influenzae. Escherichia coli. B. Pasteurella. nu au nevoie de medii îmbogățite. Bacillus 17. 18. E. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. Bacteriile din genul Haemophilus: A. conține cocobacili imobili. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. B. E. D. Staphylococcus. Neisseria. Vibrio. C. E. conține bacterii strict aerobe. Actinobacillus. B. C. Bordetella. sunt Gram pozitive. conține bacterii Gram pozitive. E. Treponema pallidum. C. D. B. B. Neisseria.A. Streptococcus. Helycobacter. 0. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei.5-2. D. B. 19. conține cocobacili sporulați. Gardnerella. Pseudomonas. Francisella. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. 20. D. 196 . D. C. Haemophilus. C. B. C. D. 16.5 microni. E. Corynebacterium. conține cocobacili polimorfi. Mycobacterium tuberculosis.

E. Următoarea afirmație cu privire la H. poate produce conjunctivite. parainfluenzae – saprofit. preferă un mediu de cultură simplu. Factorul W (hemin). cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. C. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. D. B. Factorul Y (NADP). Ducrey. H. parainfluenzae. C. 197 . Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. H. C. influenzae – saprofit al tractului respirator superior. pot rezista în spută până la 48 de ore. influenzae. C. Factorul X (NAD). H. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. H. 26. B. are un diametru de 1-1. în laborator.agentul etiologic al șancrului moale. H. se cultivă pe geloză chocolat. B. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. Ducrey . cum ar fi: A. E. B. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. H. aegyptius. B. sunt mobile. E. Factorul V (hemin). otite medii. E. D.6. influenzae este: A. pH-ul optim de dezvoltare este 6. produce foarte rar acutizări. Factorul V (NAD sau NADP). există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe. Genul Haemophilus nu conține specia: A. sinuzite. C.E. B. C. E. H. 21. 23. are lanțuri scurte. 24. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. este un microorganism strict parazit al omului. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2. otite. parainfluezae – saprofit al TRS. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. are rezistență scăzută în mediu extern. D. are ca habitat mucoasa otică. H. epiglotite. D. H. 25.5 microni. prezintă adezine la suprafață. anthrachis. E. H. meningite. D. influenzae este falsă: A. 22. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC.

în întreaga lume. D. 30. putem spune că: A. nu are un rol important. C. B. frați de vârstă școlară. D. D. 28. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. influenzae: A. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. D. D. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. Capsula bacteriei H. vârsta. pierderea auzului. îngrijirea în centre de zi. B. cu excepția: 198 . C. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. E. B. sezonalitatea – în zone temperate. bolile subiacente.27. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. are ca debut epiglotita. influenzae: A. E. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. culoarea pielii. B. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. apare în 75% din cazurile de infecție severă. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. C. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. Produce tulburări de limbaj. E. sezonalitatea. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. aglomerată. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. 32. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b. se fac următorii pași. E. martie-mai. 29. B. otită și infecție virală. are ca debut o rinofaringită acută. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. infecțiile virale anterioare. dacă este tipul a. urmată de laringotraheită. C. 31. este de 8 tipuri. C. E. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. este de 5 tipuri. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. dacă este tipul b.

E. D. C. D. copii. anti-pertussis. cu excepția: A. se evită supraaglomerările. meningitidis. ca și morfologie. D. B. e o bacterie Gram pozitivă. sau infecției cu N. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. anti-difteric. 37. anti-polio. se face însămânțare la patul bolnavului. D. pacienți imunodeprimați. E. Cu privire la caracterele de cultură ale B. E. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. B. pertussis. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B. putem spune că: 199 . se face biochimia LCR. până la sosirea antibiogramei. 35. Coloniile sunt mari. pertussis. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). se pot face următoarele lucruri. 36. B. Incubarea se face 2 zile la 35oC. C. 33. putem spune că: A. este agentul etiologic pentru șancru moale. E. se administrează vaccin pentru sugari. E. se recoltează lichid cefalo-rahidian. 38. B. pe lângă om. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. C. Coloniile sunt concave. C. vaccinare. Coloniile sunt foarte transparente. și animalele sunt gazde naturale. Streptococcus pyogenes. E. Staphylococcus aureus. Coloniile sunt de tip S. C.A. anti-tetanos. Cu privire la rezistenţa B. Corynebacterium diphteriae. igienă. D. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. B. Haemophilus influenzae. 34. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. Pentru prevenirea infecției cu Hib. C. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. tetanosului. B. se administrează Penicilină de elecție. Bordetella bornchiseptica. D.

Hemoleucogramă. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. 200 . pertussis se face prin: A. E. dermonecrotica. B. D. C. D. C. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. nu e contagioasă. pertussis: A. C. eritrotoxina. toxina pertussis. erizipel. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. B. pneumonie.A. D. 42. apnee. C. E. E. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. toxinogeneză. e patogenă prin localizare. E. următoarea afirmaţie este adevărată: A. transmiterea se face pe cale aeriană. 41. pertussis este: A. la 55oC este distrusă în 30 de minute. detecţia de anticorpi IgE. leziuni cerebrale prin hipoxie. B. boala nu este endemică. E. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. B. D. adenilat ciclaza. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. Diagnosticul serologic pentru B. D. apar epidemii în fiecare an. E. ASLO. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. are 3 faze. convalescenţa durează până la o săptămână. 39. pertussis este: A. 43. în faza II apare tuse paroxistică. D. C. C. la 55oC este distrusă în 15 minute. epistaxis. B. 40. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. Tusea convulsivă: A. în afara organismului. citotoxina traheală. în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. D. B. se transmite pe cale respiratorie. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. pertussis are rezistenţă crescută. 44. prin tuse se elimină bacterii. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. C. multiplicare. B. pertussis. B. Toxina care nu este eliberată de B.

prezintă eventual o capsulă. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. sedative. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. C. 49. C. E. 47. E. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. pertussis sunt următoarele. E. C. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 . C. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. anemie hemolitică. Brucella canis – şobolani. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. sunt cocobacili Gram pozitivi. au ca habitat organismul infectat. B. sunt nesporulați. Brucella neotomae – porci. sunt coci Gram negativi. D. au rezistență crescută în mediu. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare. bruceloză. pertussis sunt: A. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. D. rifampicină. D. impetigo. B. Tratamente pentru B.E. cu excepţia: A. B. pot avea ca habitat mediul extern. 50. E. E. D. diabet insipid. Coprocultură. endocardită bacterianăn subacută. 46. B. eritromicină. 45. Revaccinarea I la 36 de luni. C. E. B. C. 51. D. B. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. Brucella melitensis – oi. penicilină. oxigenoterapie. 48. Brucella abortus – capre. este: A. Brucella maris – vaci. sunt mobili. D.

D. IgM apar după 1-3 săptămâni. D. C. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. endocardită. 57. D. D. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. 2-3 săptămâni. B. geloză-chocolat. D. E. E. medii îmbogățite geloză sânge. omul. mialgii. H. adenopatie. apa. insecte. 202 . B. C. meningită. valoare maximă la 4-6 săptămâni.A. C. câteva ore. infecții osoase. D. Diagnosticul serologic nu se face. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. D. sindrom de fatigabilitate. B. E. C. putem spune că: A. C. meningococ. C. aerul. gonococ. dureri articulare. animale bolnave. o saptămână. Brucella. C. 52. 55. stafilococ. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. disfuncție renală. E. B. 56. câteva minute. B. E. streptococ. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. influenzae este cultivabilă numai pe: A. geloză simplă. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. cefalee. 54. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. creștere în greutate. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. 53. B. B. bulion. 2 ani. E.

G. Coloniile de H. 58. 61. în atmosferă umedă. traheii. E. 63. ochilor. C. C. rinofaringelui. E. 59. flora tractului respirator. au aspectul unor picături de rouă transparente. doar M. Boala provocată de infecția cu H. 62.5-1% CO2. D. D. B. adolescenți. 2 tipuri de antigene de suprafață. persoane cu vârste sub 35 de ani. 6 tipuri de antigene de suprafață. 10 tipuri de antigene de suprafață. plămânilor. mucoasa otică. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. E. sunt culturi hemolitice. E. la 35-37oC.E. influenzae debutează la nivelul: A. laringelui. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. B. 64. B. D. E. H. există: A. copii cu vârste mai mari de 7 ani. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. R. au diametrul de 2-5 mm. cultura se dezvoltă în 24-48 h. 8 tipuri de antigene de suprafață. bătrâni. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. S sau M. C. D. C. îmbogățite cu 0. influenzae este: A. preșcolari. C. sunt colonii de tip R. B. B. E. D. B. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 . D. mucoasa rectală. 5 tipuri de antigene de suprafață. influenzae sunt de tip: A. 60. tegumente. doar S. flora intestinală. C.

Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Se transmit prin leziuni tegumentare E. Sunt bacterii încapsulate C. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. D. dezinfectanţi obişnuiţi. Agentul etiologic al şancrului moale C. vaccinare cu vaccin Hib. Agentul etiologic al şancrului dur D. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. Sunt bacterii strict patogene D. C.A. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A. 5. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. administrare de eritromicină. Sunt sensibili la uscăciune. Complement multiplu 1. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B. E. E. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus. Sunt cocobacili Gram negativi B. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. administrare de ceftriaxon. C. influenzae C. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. 204 . B. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului. D. vaccinare cu vaccin DiTePer. administrare de rifampicină. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A.

Pasteurella. B. Pasteurella. Bacillus anthracis. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. anti-tetanos anti-pertussis. Au dimetrul de 0.2-0. Boala produsa se numeste bruceloză E.6. E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D. Vaccinurile anti. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. Sensibili la pasteurizare C. D. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. 11. Neisseria. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B. sunt cocobacili polimorfi. Haemophilus influenzae. Boala se numeste febra ondulantă E. Sunt nesporulate. Actinobacillus. Sunt mobile. 12. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C. Boala este strict umană D. E. hemolitice 7.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Actinobacillus. anti-polio. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C.5 microni.3/0. Boala se numeste pestă 9. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . D. 10.5-1. Coci Gram negativi B. Bacteriile genului Haemophilus: A. D. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. B. Gardnerella. Neisseria gonorrhoeae. Sunt Gram pozitive. Vibrio. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A. Sunt cocobacili Gram negativi B. C. anti-difteric. Vaccinurile anti. E. E. C.

D. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. C. poate produce conjunctivite. sinuzite.1. influenzae sunt: A. 17. epiglotite. B. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. Haemophilus influenzae se cultivă: A. D. influenzae sunt: A. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. mucoasa otica. Ducreyi. orofaringe. influenzae este în: A. E. pe geloza-chocolat în laborator. influenzae – foarte rar produce acutizări. Factorul V( NAD sau NADP). Factorul X (NAD). Factorul W (hemin). se găseşte în orofaringe. C. mucoasa rectală. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. H. E. temperatura de 32-33oC. H. H. meningite. H. B. 16. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. mucoasa tractului respirator. aegyptius. C. S. C. temperatura de 30oC. D. 206 . E. E. 18. e saprofit în mucoasa rectală. 14. meningitidis. B. D. N. aureus. pH de 8. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. E. H. E. C. otite medii. Factorul V (hemin). otite.6. H.A. D. D. B. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. temperatura de 35-37oC. 15. B. pH de 7. Habitatul bacteriei H. în anaerobioză. Factorul X (hemin). B. S. B. pyogenes. 13. H. nazofaringe. Ducreyi – saprofit. C. se găseşte în nazofaringe.

sezonalitatea. influenzae sunt: A. 22. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. infecţii virale anterioare. B. 19. D. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . capsula prezintă 10 tipuri. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. B. retard mental. influenzae. putem spune că: A. este un microorganism strict parazit. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. E. C. influenzae sunt: A. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. are rezistenţă crescută în mediu extern. e urmată de rinofaringită acută. deteriorare vizuală. E. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. în sputa pot rezista până la 48 de ore. E. 20. are rezistenţă scăzută în mediu extern. are ca debut epiglotita. C. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. E. D. B. Referitor la patogenitatea H. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. tulburări motorii. 23. D. B. prezintă adezine de suprafaţă. are o capsulă cu rol esenţial. D. E. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. D. D. dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. B. C. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. în mediu de CO2 (25%).C. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. influenzae. vârsta. 207 . Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. bolile subiacente. bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. C. E. în aerobioză. obezitatea. C. în mediu de CO2 (5%). 21. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume.

208 . igienă. C.5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. copii. anti-tetanus. D. format din 7. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. C.24. Epiglotita debutează cu: A. B. B. afecţiuni hematologice. E. E. este un saprofit condiţionat patogen pentru om. B. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. febră. pacienţi imunodeprimati. 27. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. C. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. însămânţare la patul bolnavului. respiraţie zgomotoasă. B. D. E. D. 26. C. boli imunologice severe. 28. celularitate. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale. infecţii virale anterioare. D. nu există vaccin pentru Hib. 29. anti-pertussis. recoltarea mucoasei conjunctivale .5 ml tampon. evitarea supraaglomerărilor. pentavalent (DTP. durere în gât. Hib). Afirmaţiile false privitoare la H. Ducrey sunt: A. D. monodoza (PRP-T). B. D. locuinţa aglomerată. 25. cefalee. Vaccinurile anti Hib pot fi: A. B. vaccin pentru sugari. antipolio şi anti-hepatita B). a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. E. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . recoltarea LCR . polio inactivat. C. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. C. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. este agentul etiologic al şancrului moale . E.

ganglionii nu pot supura. necesită CO2 0. B. C. iniţial apare o papulă sensibilă. 30. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. parapertussis.5%. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. cultură pe geloză simplă. cu eritem în jur. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. Cum putem caracteriza H. B. C. N. Privitor la caracterele de cultură ale H. E. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . testul ELISA. C. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. au coloraţie bipolară. D. B. nu pot exista şancre multiple. E. B. Faca parte din genul Neisseria. bronchiseptica. B. D. 35. necesită CO2 10%. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. E. C. epidermitis. S. B. Este o bacterie Gram negativă. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. D. C. 209 . D. C. necesită CO2 20%. 32. E. D. microscopie. apar în lanţuri lungi. 31. 34. Face parte din genul Brucella. coci Gram negativi . B. cocobacili. D.E. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. E. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală. B. necesită factor V. E. ducrey putem spune că: A. Ducrey se face prin: A. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. necesită factor X. recoltarea produselor patologice. B. în frotiuri din produs. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. meningitidis. 33. anthracis. Este o bacterie încapsulată.

39. 40. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. la 55oC este distrusă în 10 minute. în afara organismului are rezistenţă scăzută. E. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. Vancomicin. D. prin tuse nu se elimină bacterii. Tetraciclină. C. la 55oC este distrusă în 30 de minute. E. Penicilină. D. D. Ceftriaxon. B. C. E. adenilat ciclaza. pertussis sunt: A. C. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. pertussis sunt: A. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. B. cu strălucire metalică. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor.36. E. împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. toxinogeneză. D. 37. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare. 38. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. B. C. B. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. a fost un bacteriolog francez. colonii de tip R. D. E. Caracterele de cultură ale B. 42. odată fixate. în 1906. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. 41. multiplicare. C. pertussis. e patogenă prin localizare. pertussis sunt: A. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. Cefalexină. B. concave. E. uşor transparente. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. mari. D. dermonecrotica. C. B. În 1919. citotoxina traheală. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. exotoxina B. Tusea convulsivă: 210 . Toxinele produse de B. eritrotoxina.

C. 43. 44. are o contagiozitate mare. pertussis pot fi: A. febră. putem spune că: A. pneumonie. E. oxigenoterapie. B. oi. boala nu este endemică. B. B. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. strănut. D. vaccinare cu DiTePer (profilactic). sedative. E. Ducrey. C. sporulați. Complicațiile date de B. imobili. are 3 faze. hipertensiune arterială. 47. E. B. hemoragie cerebrală.șobolani. 211 . C. C. Brucell abortus – vaci. Brucella maris – câini. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. C. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. E. 48. tahicardie. în România. 45. are ca agent etiologic H. C. D.A. leziuni cerebrale prin hipoxie. D. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. 30 accese de tuse pe zi. E. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. B. o durată de 10 zile. claritromicină. D. D. D. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. tuse paroxistică. B. se transmite pe cale aeriană. cocobacili Gram negativi. Brucella suis – capre. 46. Brucella canis – porci. D. B. C. eritromicina în faza catarală. Brucella neotomae . totdeuna încapsulați. E.

dureri de spate. rezistă 6 zile în urină. E. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. pneumonie. pasteurizarea laptelui. B. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. E. D. cefalee etc. are un debut insidios. 52. astenie. C.. aparatul genital. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. au o creștere lentă. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. E. D. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. mialgii. sol. D. hemoragie cerebrală. leziuni cerebrale. nu produc catalază. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol. E. B. 212 . neîmbogățite. cresc pe medii simple. C. indispoziție. 50. adenopatie. B. au cerințe nutritive complexe. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. aer. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). 49. Bruceloza prezintă: A. organismul infectat. Gram pozitivi. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. C. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. descompun mai mult sau mai puțin ureea. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. D. de peste 2 zile. E. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. 54. meningită. 51. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. B. E. au o rezistență scăzută în mediu. tahicardie. C. B.E. D. endocardită. C. C. 53. astenie. apă. D. B. 55.

C. 58. exista 11 tipuri de serotipuri. B. 59. E. Prezintă fenomenul de satelitism. Tematica 9. ochelari. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. Coloniile sunt de tip R.B. Chapman. există 6 tipuri de serotipuri. C. geloza chocolat. evitarea contactului cu animalele bolnave. E. geloză chocolat. bulion. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. D. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. În ceea ce privește H. geloza sânge cu carbune. E. influenzae sunt: A. B. C. tipul c produce meningită. D. Bordet-Gengou. Corynebacterium diphteriae 213 . 57. Au aspectul unor picături de rouă transparente. B. E. tipul b produce epiglotită acută. Coloniile sunt de tip S sau M. geloza sânge. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. C. influenzae. E. geloză simplă. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A. D. Au aspect mat. C. Bordet-Gengou. mănuși. geloza simplă. B. D. 56. D. Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H.

Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. este bacil Gram negativ B. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C. Sunt bacili mari. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. Este un bacil Gram-pozitiv B. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. Produce o exotoxină citotoxică E. are o evoluţie fatală D. Are capacitatea de invazie D. Este o bacterie nepretenţioasă B. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. 7. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. este strict anaerob 4. Au forma lanceolată D. D. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul. Sunt bacili cu un capetele măciucate E.Complement simplu 1. Genul A. groşi cu capete tăiate drept B. C. scalpul C. se transmite interuman 214 . Este încapsulat în produsele patologice D. Produce o exotoxină E. B. este încapsulat în produsele patologice C. Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. cu excepţia : A. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. Strict anaerob 6. Antraxul digestiv este o formă rară E. Creşte pe medii uzuale C. Antraxul pulmonar netratat. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C. Care afirmaţie este falsă? A. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. nici una din formele de mai sus. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. E. nu prezintă polizaharid capsular D.

Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. D. C. Există forme de difterie cutanată E. 12. 215 . Bacillus licheniformis. C. 10. Bacillus aereus. C. Bacillus anthracis. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. Există forme de difterie digestivă 9. B. D. cunoscută sub numele de: A. 12. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. E. B. E.B. C. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. 133. Bacillus polymixa. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. 75. E. Bacillus subtilis. poliomelită. Bacillus licheniformis. 48. Bacillus subtilis. C. impetigo. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. pneumonie. Bacillus subtilis. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. B. 11. Bacillus licheniformis. D. B. D. D. Bacillus anthracis. E. E. Bacillus aereus. Se multiplică la poarta de intrare B. Bacillus anthracis. C. 13. B. Bacillus aereus. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. cărbune. E. tuberculoză. Bacillus polymixa. D. 31. Bacillus polymixa.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

testul la optochin.D. sunt bacili sporulați. E. D. Bacilul difteric aparține genului: A. D. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. mediu cu telurit de potasiu. Haempohilus. C. B. mediu Loeffler cu ser. C. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. au extremitățile îngroșate. D. Bacillus. B. Mediul de îmbogățire ce conține ou. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. C. Bordetella pertussis. 223 . Vibrio. geloza sânge. 59. geloză chocolat. mediu Chapman. D. 61. sunt bacterii Gram pozitive. Staphylococcus. Bordet-Gengou. C. Helycobacter. Streptococcus agalactiae. Bordetella. C. Campylobacter jejuni. sunt bacterii imobile. 58. 60. E. C. E. E. geloză simplă. cistină. ser. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. E. Corynebacterium. Corynebacterium diphteriae. telurit de potasiu se numește: A. B. Brucella. B. E. Corynebacterium. E. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. D. Vibrio cholerae. 62. geloză chocolat. D. mediu de îmbogățire OCST. Campylobacter. testul Elek. mediu cu telurit de potasiu. B. 57. B.

C. antrax. mediu Lowenstein-Jensen. mediu Wilson Blair. paralizia faringelui și a palatului. D. B. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. Vibrio cholerae. D. 67. 69. C. suprarenale. 224 . Corynebacterium diphteriae. pneumonie. albe. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. E. 64. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. aurii. C. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. Difteria se caracterizează prin: A. mediu Chapman.63. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. C. ficat. 66. D. mediu Tinsdale. verzui. E. hipotensiune arterială. Bacteroides fragilis. maronii-negre. odată fixată. avitaminoză. 68. B. E. B. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. necroza focală în diferite organe. D. E. C. Pe mediu cu telurit de potasiu. nervi periferici. D. roșii. voce nazonată. anemie hemolitică. B. pierderea vederii. E. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. B. B. 65. mediu MacConkey. bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. E. cu excepția: A. Mycobacterium tuberculosis. D. bradicardie. Bacillus anthracis. C. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. are capacitatea de invazie.

C. xerosis. lichid de edem. lichid cefalorahidian. sânge. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. ulcerans. C. material necroptic. Prin colorațiile uzuale. serozitate din veziculă sau pustulă. poliomielită. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. materiile fecale – aspect hemoragic. C. lichid cefalorahidian. C. materii fecale. Prin metode speciale. se recoltează ca și produs patologic: A. diphteriae. alegeți asocierea corectă: A. D. jejuni. fucsină. verde malachit. E. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A. violet de gențiană. B. C. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. pseudodiphtericum. E. E. D. C. D. Ce colorant se folosește? A. sânge. D. verde metil. E. D. sporii nu se colorează. C. E. D. B. lichidul de edem – aspect hemoragic. 70. tetanos. ei se colorează în verde.B. B. difterie. În meningita produsă de antrax. C. albastru de metilen. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. C. C. 71. 225 . 75. E. 72. albastru de metilen. serozitatea – sangvinolentă. B. 74. sputa. colorația May-Grunwald-Giemsa. B. spută. C. B. tuse convulsivă. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. 73. sputa – sangvinolentă.

D. M. C. M. C. 79. Mediu geloză chocolat. fructoza. 226 . antracis nu fermentează: A.C. 81. trehaloza. G. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. unui brad răsturnat. D. D. Testul ELISA. B. 80. S. Imunohistochimie. PCR. C. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. Mediul MacConkey. E. S. E. B. Mediul Tinsdale. 78. Mediul Bordet-Gengou. violet de gențiană. Pe mediu Tinsdale. R. unor viermi. B. Mediul Chapman. E. Datorită proprietăților caracteristice. de litere chinezești. C. fucsină. D. B. C. M sau G. Titrul ASLO. B. maltoza. E. mediile de B. D. B. zaharoza. S sau M. D. unor ciorchini de struguri. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. G. verde malachit. E. B. C. E. 76. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A. E. R. unei frunze de stejar. 77. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A. D. anthracis: A. galactoza.

diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . telurit de potasiu. lucioase. în special de C. cu ser coagulat de bou. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A. Mitis – colonii mari sau mijlocii. difteromorfii fermentează zaharoza. margini crenelate. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. D. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. ulcerans. D. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. mediu Loffler – colonii mici. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Gravis – colonii cu margini colorate.82. cenușii-negre cu halou cafeniu. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. cistină. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. B. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. tiosulfat de sodiu). E. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. margini crenelate. 83. B. telurit de potasiu. cum ar fi: mediul Loffler electiv. B. E. ulcerans. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. B. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). având centrul mai negru. albe. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). C. netede. C. 84. E. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. D. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. E. D. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. bacilul difteric fermentează glucoza. C. granulare. 86. C. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. Testarea toxinogenezei pentru C. în funcție de mediul de cultură: A. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. 85. după care se administrează pe medii solide specifice.

Despre difterie se pot afirma următoarele: A. 45o. B. Sunt mobili C. D. Elek Ouchterlony Frobisher. 60o. Este o boală gravă datorată producerii de toxină C. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. Shigella boydii D. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. Vaccin DiTe la 6 ani E. Ser antidifteric 4. Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. E. catalazei. Corynebacterium difteriae B. C. latex-aglutinării. Bacillus anthracis E. Bacilul carbunos 228 . C. 87. Vaccin DiTePer la 6 ani D. D. Salmonella tiphy C. Au capetele măciucate D. Complement multiplu 1.A. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. Profilaxia difteriei se face cu: A. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. 120o. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. 90o. La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. Administrarea prelungită de penicilină B. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. 30o. coagulazei. ASLO. B. Vaccin DiTePer la sugari C. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. E.

Ser anticărbunos D. sunt încapsulaţi C. prezintă un spor central nedeformant 9. Tratamentul antraxului se face cu: A. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B. Toxina produce miocardita 7. Este saprofit condiţionat patogen B. au extremităţile drepte D. Formele clinice de antrax sunt: A. Cutanat B. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Cefalosporine B. În bulion glucozat D. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. Este folosit în diagnosticul antraxului E. Toxina are actiune locală D. Lowenstein Jensen 8. Este o reacţie antigen anticorp D. Genital E. Pulmonar D. Biseptol 11. Digestiv 10. Se dezvolta pe mediul Loeffler B. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Urinar C. Testul Eleck: A. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. au extremităţile rotunjite E. Penicilină C. sporulează în prezenţa oxigenului C.5. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Bacilul difteric: A. capsula nu e factor de patogenitate 229 . Geloza simplă E. Nitrofurantoin E.

Creşte pe medii de cultură uzuale B. Bacillus aereus. Coagulaza liberă E. Polizaharidul capsular B. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. Creşte pe medii de cultură speciale C. Bacillus polymixa. Bacillus subtilis. D. Bacillus anthracis. Bacillus polymixa. D. 18. C. Coagulaza legată 15. Meningita C. Formează colonii de tip S E. Eliberează o exotoxină 13. toxiinfecții alimentare)? A. Bacillus licheniformis. capsula e factor de patogenitate E. Bacillus licheniformis. Bacillus subtilis. este o reacţie antigen anticorp D. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Sinuzita 16. Producerea toxinei cărbunoase D. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. Boala nu are complicaţii E. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. Bacillus aereus. Artrita D. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12. C. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A. E. Reacţia Ascoli: A. B. 17. E. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. pneumonii. Formează colonii de tip R D. Ce antibiotice produce B. B. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14.D. polymixa? 230 . Bacillus anthracis. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A. Septicemia B. Elaborarea de enzime proteolitice C.

are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. antrax. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. B. Penicilină. respectiv al omului. ca urmare a fixării bacililor. holeră. cărbune. În condiții favorabile. B. izolați. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. B. C. Polimixina B. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. febră tifoidă. B. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol.A. C. în substanțele organice moarte. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A. D. capetele lor devin ușor concave. În vitro se formează numai pe medii simple. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. D. B. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. E. E. necapsulați. sporulați. D. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave. B. B. are capetele “tăiate” drept. 23. C. 21. C. E. Polimixina E. 20. sporii se pot forma în sol. D. 231 . 19. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. E. C. Bacitracină. Eritromicină. E. D. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. agentul antraxului este un bacil mobil. C. În mediul exterior bacilii sporulează. D. în lanțuri scurte. sunt bacterii Gram negative. difterie. E. 22. Are o afinitate mare față de coloranți.

se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. opace. B. în apă rezistă câțiva ani. rezistă câteva săptămâni în plante furajere. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. trehaloza. iar sporii în 1-2 zile. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). C. D. C. lactoza. E. 28. uneori. B. anthracis sunt: A. anthracis nu fermentează: A. are loc doar în prezența oxigenului. la un optimum de 35-38oC. arabinoza. E. anthracis sunt: A. pe geloză simplă sau geloză sânge. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. formele vegetative au o rezistență crescută. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise. B. sporii nu se conservă pentru mult timp. are loc în organism. maltoza. suprafață netedă. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. fructoza. la uscăciune. Bacillus anthracis: A. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. anthracis sunt adevărate? A. 27. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. D. D. chimici și biologici a B. glucoza. trehaloza. C. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. “coamă de leu”. arabinoza. lactoza. datorită capsulei pot avea caracter mucos. în sol rezistă mai mult de 30 de ani. E. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). maltoza. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. D. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. D. chimici și biologici a B. 26. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde. 29. C. B. B. bacilii se distrug în 5-7 zile. B. 25. aerob. C. E. B. B.24. piei provenite de la animale moarte de antrax. E. margini regulate. blănuri. ferit de razele de soare. 232 . C. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. au culturi de tip S. D.

30. conjunctivele. Porțile de intrare pentru B. B. lipide. B. stare generală alterată. sânge. D. cavitatea bucală. E. mucoasa căilor respiratorii. lână). 33. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. C. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. 31. E. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. cefalee. Antraxul se transmite la om prin: A. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. 32. D. B. febră. 233 . E. mucoasa otică. C. mucoasa digestivă. transmitere interumană. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. B. contaminare în situații de criză (arme biologice). tunderii etc. mucoasa conjunctivală. B. E. germinează și se transformă în spori. C. febră. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. D. E. C. 35. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute. piele. tractul gastro-intestinal. oase. toxinogeneză. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. Bacillus anthracis acționează prin: A. B. sacrificării. D. C. proteaze. mucoasa otică. lecitinaze. rezultând un edem gelatinos și congestie. agresine. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. tegumentele (prin soluții de continuitate).E. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. D. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. E.) D. este asimptomatică. C. adenopatie. 34. tegumentul. anthracis la animale sunt: A.

D. buba neagră. clinic. vezicule seroase. C. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. antraxul gastrointestinal. se observă lărgirea mediastinului. adenopatie hilară și traheală. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. este forma cea mai ușoară. ulterior sangvinolente. D. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. 37. E. 234 . E. antraxul cutanat. febră moderată alternând cu hipotermie. B. C. D. buba neagră. E. stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. pustula malignă. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. edem local. D. antrax cutanat. este vorba de edemul malign. există o evoluție trifazică. B. hipoxie. antraxul pulmonar. dalacul. dalacul. doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. cianoză. B. exitus. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. incubația este de 1-6 zile. 41. E. B. antraxul gastrointestinal. radiologic. 39. pustula beningă. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. B. dureros. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. buba neagră. B. C. C. febră ridicată și stare toxică. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. Formele antraxului sunt: A. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. E. forma gravă a cărbunelui cutanat.36. antrax gastrointestinal. 40. antraxul pulmonar. antrax pulmonar. D. Semnele antraxului cutanat sunt: A. maculă galbenă. moale. 38. C.

disfagie. buba neagră. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie. durere retrosternală. 45. edem.C. antraxul cutanat. B. mialgii. pustula malignă. E. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. moartea survine în 10% din cazuri. putem spune că: A. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. febră. C. B. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. C. E. disfagie. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. pulmonar sau gastrointestinal. dureri abdominale. E. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. meningele sunt hemoragice și edematoase. E. antraxul pulmonar. D. adenopatie cervicală. antraxul gastrointestinal. D. 43. există o mortalitate de peste 95%. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A. D. foarte rar apare ca localizare primară. iar stomacul și intestinul devin edematoase. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. 44. febră. vărsături. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. vărsăturile. B. 47. grețuri. C. B. 42. D. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. C. diareea. D. terapia cu antibiotice dă rezultate. 46. E. D. E. bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. mortea survine în 25-60% din cazuri. simptomele apar în câteva zile de la ingestie. 235 . nu există riscul apariției asciitei și ileusului. apare staza vasculară. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. C. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. B. fără tratament. Cu privire la tratamentul antraxului.

în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. 51. se dau preventiv antibiotice la contacți. nesporulați. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. Tratamente pentru antrax pot fi: A. 52. neasociat cu vreun alt antibiotic. vaccinul. C. Corynebacterium ulcerans. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. 236 . C. Eritromicină. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3. timp de 5-7 zile. D. în cazul expunerii. 6 şi 9 luni. Tetraciclină. B. B. extremitățile îngroșate. 49. mobili. tulpina Stern. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. D. E. Penicilina G. timp de 60 de zile. C. E. B. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. D. E. 48. Difteromorfii. E. “coamă de leu”.B. C. Cloramfenicol pentru 10-14 zile. Corynebacterium diphteriae. E. sub forma “literelor chinezești”. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. Difteroizii. sub formă de măciucă. sub formă de ciorchine. B. sub formă de brad răsturnat. C. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat.cu D. Corynebacterium xerosis. D. B. C. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. E. 50. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. D. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector. se recomandă cefalosporine.

tetanosului. 57. D. ficat. meningită. pneumonie. toxina are tropism pentru miocard. ulcerans și C xerosis? A. otite. difteriei. holerei. 54. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. paralizia faringelui și a palatului. sânge – meningită. C. C. E. poliomielitei. E. 56. C. Ser antidifteric. infecții urinare. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A. se multiplică la poarta de ieșire. acțiunea toxinei este reversibilă. Rifampicin. acestea pot fi în variantele: A. D. gravis. Ce pot produce C. Tinsdale. Eritromicină. D. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. materii fecale – antrax cutanat. Cefalosporine. formând pseudomembranele. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. are capacitate de invazie. febrei tifoide. intermedius. 59. E. D. 55. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie). Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. C. E. suprarenale. B. encefalită. B. Complicațiile date de difterie pot fi: A. C. D. B. B. E. bradicardie. nervi periferici. impetigo. După aspectul coloniilor de C. B. C. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. 237 . mitis. C. D. OCST. E. B.53. Penicilină. pseudodiphtericum. endocardite. B. 58.

E. ASLO. E. 65. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. anthracis includ: A. cu albastru de metilen. cu fucsină. cu diametrul de 4-5 mm. D. E. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. intrate în putrefacţie. diphteriae: A. se face pe organisme vii. cu violet de gențiană. E. Testul coagulazei. Imunohistochimie. 63. negre. pentru a diagnostica B. B. B. Frotiurile realizate din produsele patologice. D. 60. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. 64. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. D. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. coloniile de B. B. C. B. obligatoriu. D. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST. 61. Pe mediile solide. C. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. spută – antrax pulmonar. D. 238 . reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. C. 62. C. anthracis apar sub formă de colonii: A. mediul Loffler. C. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. netede. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. E. cu verde metil. opace. D. anthracis se colorează: A. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. B. PCR. mediul Gundel-Tietz. ELISA. se face pe cadavre animale. E. lichid de edem – antrax cutanat. anthracis sunt: A. Gravis – colonii mici plate. se face pe cadavre umane. Mitis – colonii mari sau mijlocii.C. de tip S. C. prin metoda Gram. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. un tampon nazal şi unul faringian. B.

Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . E. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. Nu posedă flageli C. este imobil C. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. Genurile Vibrio. are o dimensiune de 10 µ 2. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A. Mitis – margini colorate. Gravis – margini crenelate. Campylobacter. diphteriae: A. Mitis – centrul negru. Gravis – colonii mari sau mijlocii. B. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. Mitis – colonii R. Prezintă antigenul O somatic D. Produce holeră. boală cu caracter invaziv B. Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. Sunt bacilli Gram negativi B. C. D. este un bacil Gram pozitiv B. 67. proba cistinazei. E. proba ureazei. Eliberează enterotoxină holerică E. E. C. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. 66. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. B.D. este o bacterie saprofită E. testul la optochin. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. netede. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. Tematica 10. D. lucioase. testul coagulazei. Prezintă antigenul H flagelar C. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). Helicobacter Complement simplu 1.

Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. Se transmite pe cale fecal orală C. Vibrio vulnificus. Vibrio algynoliticus. Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. Vibrio fluvialis. Nu se transmit pe cale fecal orală E. E. Vibrio parahaemolyticus. Nu invadează celulele epiteliale C. Formează colonii conopidiforme de tip R E. E. Vibrio cholerae. Testul ureazei negativ D. D. încapsulați. D. 8.D. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. Sunt catalazo-negativi 4. C. imobile. Vibrio algynoliticus. Vibrio parahaemolyticus. Sunt bacilli Gram pozitivi B. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. 9. E. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Vibrio cholerae. Culturi rapide pe medii de cultură 7. C. D. B. lungi. au formă de virgulă. 10. Vibrio fluvialis. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. bacili Gram pozitivi. B. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. Agentul etiologic al holerei se numește: A. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. Vibrio vulnificus. C. Fermentează zaharurile 5. B. Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C.

12. Ogawa – a+b+c.4). 80. D. Inaba – a+b+c. E. B. B. Peste 100. B. E. nu este antigenul specific de grup. B. B. 12. D. E. Vibrionii preferă pH: A. 16. este de natură proteică. este termolabil. Hikojima – a+c. Ogawa – a+b. 20. neutru. galbenă. C. E. D. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. 15.A. Câte serogrupuri O există? A. Inaba – a+b. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A. C. acid (2-3. E.5-6. B.4). C. este antigenul specific de grup. D. 14. concave. alcalin (9-9. D. C.2). Peste 500.2-7. 5. B. 2. C. albastră. cu aspect transparent. C. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. C. roșie. slab alcalin (7. 6. Sub 30. E. rotunde. tip R. 13. D. 11.7). 20. slab acid (6. cu aspect de litere chinezești. 241 . Vibrionii produc pe medii solide colonii: A.

Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. pacienții cu pH acid (2-2. sunt sensibili la acțiunea căldurii. este o toxină de natură lipidică. Chimioprofilaxie. D. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A. 20. deshidratare severă. B. B. diaree abundentă. D. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. D. 17. pacienții cu pH slab acid (6. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A. anurie. E. E. Cloramfenicol.5-6.2). colaps. Penicilină. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. este formată din 2 subunități. C. B. B. maro închis. B. C. pacienții cu pH bazic (9-9. E. C. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A. rezistă în alimente până la 7 zile. verde. C. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. În funcție de pH-ul gastric. E. este o toxină de natură lipopolizaharidică. 22. C. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. E. geloză chocolat. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. pacienții cu pH slab bazic (7. Bordet-Gengou. D. E. D.D. perioada de incubație este de 2 săptămâni. geloză sânge. C.2-7. 21. subunitatea B pătrunde intracelular. D. TCBS.2). sunt sensibili la lumina solară. 242 .6).4). Tinsdale. 19. E. B. Tetraciclină. sunt sensibili la antiseptice. pacienții cu pH neutru. 18.

S. 50 de specii. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A. testul la optochin. E. B. B. PCR. sunt catalazo-pozitive. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. 24. Testul oxidazei pozitiv. sunt oxidazo-pozitive. sunt bacili încapsulați. sunt bacili imobili. sunt bacili sporulați. B. PFGE. dar nu a manozei. D. B. 27. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. Fermentarea sucrozei și arabinozei. D. B. dar nu a arabinozei. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. 29. hidroliza hipuratului. 8 specii. C. D. E. D. B. sensibilitatea la acidul nalidixic. E. cu excepţia: A. sunt bacili Gram negativi. 34 de specii. PCR.23. jejuni este de 32oC. D. D. C. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. E. aureus. sensibilitatea la cefalotin. Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. 28. reducerea nitratului. temperatura optimă de creștere a C. fermentează zaharurile. C. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. C. Fermentarea sucrozei și manozei. sunt mobile. 18 specii. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. C. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. E. PFGE. Testul oxidazei pozitiv. 25. Peste 115 specii. 243 . B. E. fetus. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A. C. C. 26.

în intestinul a numeroase păsări. coli. lumenul intestinal. D. jejuni. 33. 146 microorganisme. 244 . H. C. 305 microorganisme. E. C. D. B. în mucoasa conjunctivală a omului.C. jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. diaree cu sânge şi mucus. 31. B. E. Infecţia cu C. C. 30. cefalee. stare generală modificată. E. febră. 223 microorganisme. B. jejuni se transmite: A. E. C. C. fecalis. 104 microorganisme. 28 microorganisme. B. D. E. dureri articulare. C. D. pylori. 32. în intestinul a numeroase specii de mamifere. Prin picăturile Pflügge. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. E. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. 34. C. în intestinul omului. ileon. C. coli. E. jejuni. D. B. C. colon. C. Pe cale fecal-orală. Pe cale respiratorie. Clinic. 35. pylori. jejun. E. H. C. B. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). E. diphteriae. D. C. D. cavitatea bucală. E. Prin tegumente (soluţii de continuitate). Prin atingere. jejuni nu provoacă: A.

au nevoie de o incubare de 24 de ore. C. Aşezaţi în ciorchine. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. Microaerofili. 37. jejuni. anemiei hemolitice. D. B. amilază. D. Campy. CCDA. catalază. 40. E. Helicobacter pylori sunt bacili: A. C. D. Afirmaţia adevărată cu privire la C. D. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. Skirow. Neproducători de urează. B. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. 39. B. E. endocarditei bacteriene subacute. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. Imobili. sunt microorganisme nepretenţioase. sindromului Klinefelter.36. E. E. coli. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. B. C. D. 41. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). jejuni este: A. faecium. H. Gram pozitivi. C. gigantismului. D. temperatura optimă de incubare este de 37oC. C. OCST. E. CSM. E. au nevoie de medii de cultură înalt selective. jejuni nu se face pe următorul mediu: A. H. C. C. coli. streptokinază. pylori. pylori este: A. 245 . B. jejuni este considerat a fi cauză a: A. B. sindromului Guillain-Barre. E. 42. 38. C. E. urează. C. peptidază.

E. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. B. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. Enterococcus faecium. Enterococcus fecalis. Campylobacter jejuni. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. infecţia cu enterococi. infecţia cu C. 48. D. există o incidenţă de 50-60% la copii. 23% prezintă ulcer duodenal. consumul de asipirină şi NSAID. C. pylori. B. C.B. Escherichia coli. pylori se poate face prin: A. Enterococcus fecalis. 47. Vibrio cholerae. B. 5%. D. infecţia cu H. 246 . 10%. C. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică. D. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. D. peste 95%. 30% din pacienţii cu infecţie gastrică. 18%. Infecţia anuală cu H. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. B. E. D. E. E. 50% prezintă ulcer duodenal. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică. 43. jejuni. 45. Helicobacter pylori. C. C. B. E. C. Escherichia coli. PCR. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. B. Testul ureazei în respiraţie. Campylobacter jejuni. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. E. 25%. C. 46. Testul respirator. Helicobacter pylori. consumul de paracetamol. D. 44.

78-80%. E. pylori? A. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. Metoda imunoenzimatică ELISA. 50. Omeprazole. D. înroşirea tegumentului. diaree. Metronidazol. 88-90%. B. pylori pot fi: A. Azitromicină. Claritromicină. E. pylori este: A. Ranitidină. 75%. 51. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. C. pylori? A. D.D. C. Famotidină. E. pylori este: A. Amoxicilină. Nizatidină. Rabenprazole. 53. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. D. B. D. B. Famotidină. B. cefalee. Levofloxacin. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. 96-98%. Famotidină. risc mic de alergii. E. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. Metronidazol. E. B. colorare permanentă a dinţilor. E. Ranitidină. Pantoprazole. D. 49. 52. Amoxicilină. Esomeprazole. C. D. 54. B. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. E. Detecţia antigenelor în materii fecale. Rabenprazole. 50%. C. Nizatidină. C. 247 . C. Omeprazole.

Complement multiplu 1. Posedă antigenul somatic O E. Este un bacil Gram pozitiv B. Famotidină. pylori este: A. Provoacă o boală diareică severă C. Vibrionul holeric: A. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Administrare de ripfampicina 248 . Este o infecţie cu caracter invaziv C. D. Levofloxacin. Pantoprazole. Ranitidină. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. Debutul este lent E. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. Claritromicină. E. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Amoxicilină. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. B. Posedă antigenul flagelar H D. Deshidratarea apare rapid 2. Are o incubaţie de 1-4 zile D. C. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Azitromicină. Administrare de tetraciclină D. C. pylori este: A. Este imobil 4. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Esomeprazole. Despre holeră se pot afirma următoarele: A. Pantoprazole. D.55. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. E. B. Levofloxacin. Administrare de cloramfenicol E. Reechilibrare hidroelectrolitică B. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. 56. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C.

Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. C.5. Testul oxidazei negativ D. Sunt bacili Gram negativi B. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Este o specie saprofită E. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Sunt microaerofili 8. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Testul catalazei pozitiv C. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Alegeţi răspunsurile adevărate: A.C. pylori vor dezvolta gastrită C. Sunt sporulaţi D. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E. Transmiterea este pe cale fecal orală B. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A. Poseda un flagel polar E.R. Sunt imobili C. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Dureri abdominale colicative B. Nu este o specie patogenă pentru om C. Produce enterite D. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. Sunt neîncapsulaţi E. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Se cultivă in vitro la pH acid 6. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A. Determină o boală diareică D. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. Este un bacil Gram pozitiv B. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D.

Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. pylori în serul pacientului B. Se efectuează testul ureazei E. 250 . Pot dezvolta anemie feripriva C. Sunt bacili Gram pozitivi B. Regim alimentar B. Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Elaborează ureaza E. Terapia cvadrupla. Microaerofili D. antisecretorii şi bismut coloidal D. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E. D. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. B. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A. Hemoptizie 12. Triplă terapie.C. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D.H. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Identificarea antigenelor H. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. 2 antibiotice. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Identificarea anticorpilor anti. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă. Tuse E. Administrarea terapiei pentru 14 zile 16. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17. C. pylori din scaun C. Ameţeli D. E. Nu fermentează zaharurile 13. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Elaborează coagulaza 14. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. Se dezvoltă pe mediul Campy E.

B. E. sunt specii imobile. sunt bacili Gram negativi. b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. Mycobacterium leprae. B. sunt nesporulaţi. C. 24. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. în asociere cu peştii şi fructele de mare. galbene pe mediul TCBS. În funcție de antigenul O. C. E. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. 21. B. Vibrio vulnificus. Inaba (a+c). D. tip M. D. C. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. E. 19. B. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. 23. rotunde. D. E. concave. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a. Ogawa (a+b). Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. 20. Hikojima (a+b). Campylobacter jejuni. E. Specii sunt: A. termostabil. fiind antigenul specific de grup. B. Hikojima (a+b+c).2).18. cu aspect opac. E. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. C. C. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. D. C. Vibrionii preferă pH acid (3-3. D. B. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. sunt bacili în formă de virgulă. Sunt bacterii nepretenţioase. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. D. Vibrio fluvialis. nu conferă protecție antiinfecțioasă. 22. sunt încapsulaţi. Ogawa (a+b+c). Mycobacterium tuberculosis. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă.

cei cu aclorhidrie. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. E. 25. cei cu gastrită hiperacidă. B. vibrionii eliberează și endotoxină. cei cu pH gastric bazic. când au loc calamități. holera este o boală invazivă. C. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A.A. enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. după ingestie. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. B. B. când sunt distruși. B. D. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. E. D. rezultă diaree apoasă ușoară. B. E. D. bacteriile nu intră în torentul circulator. în sezon ploios. în sezon secetos. 26. sunt sensibili la antiseptice. putem spune că: A. după inundații. rezultă acidoză. se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. B. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. 30. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. Manifestările clinice ale holerei sunt: A. C. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. greață. E. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. D. D. în zonele cu temperaturi ridicate. C. D. 29. deshidratare ușoară. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A. 28. 27. C. sunt sensibili la acțiunea căldurii. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. C. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. 252 . cei cu pH acid. A (activity) şi B (binding). sunt sensibili la lumina solară. E. C. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu. E.

fermentarea manoza şi arabinoza. LCR. dar nu şi arabinoza. testul oxidazei negativ. Tetraciclină 4g/zi. E. Lichid vărsătură. B. C. Exudat faringian. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. simple: geloză sânge. E. anurie. B. Exudat nazal. B. C. C. C. perioada de incubație de 2 săptămâni. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. C. paradiphteriae. dar nu şi sucroza. D. diphteriae. B. deshidratare ușoară. manoza. E.B. C. E. E. moderat selective TCBS. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. B. E. jejuni. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. Cloramfenicol. Materii fecale. importante în patologia umană. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A. coli. 36. C. vărsături. 32. D. C. C. D. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. diaree ușoară. dezechilibre hidroelectrolitice. 33. C. E. 31. testul oxidazei pozitiv. colaps. acidoză. D. D. sunt: A. solide ce conțin săruri biliare. 35. 253 . fermentează sucroza. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. D. C. E. fetus. 34. D. înalt selective – Tinsdale. Penicilină. B.

condiționat patogenă. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. D. bacili Gram negativi. hidrolizează hipuratul. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). C. C. B. 39. Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A. se numeşte Campylobacter jejuni. oxidazo-pozitivi. C. Infecţia cu C. colonizate asimptomatic. D. E.37. D. endocardită. 43. majoritatea infecțiilor umane cu C. 42. jejuni sunt: păsările. D. încapsulați. D. 38. rezervor pentru C. mucoasa conjunctivală a omului. catalazo-negativi. septicemie. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. sindromul Guillain-Barre. aspect de “coamă de leu”. C. E. B. se numește Campylobacter jejuni. E. artrită. cavitatea bucală a omului. e o specie saprofită. B. D. intestinul a numeroase specii mamifere. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . 40. mobili. jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. fermentează zaharurile. C. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. se numeşte Helicobacter pylori. E. C. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. E. natură. E. reduc nitratul. meningită. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. B. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. B. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. B. 41.

apă contaminată. D. D. Clinic. E. ileon şi colon. B.A. E. B. dureri abdominale colicative. B. D. bacteriile pot trece prin circulaţie. e rezistent la acţiunea sucului gastric. consumul cărnii de porc. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. E. tratamentele cu antibiotice. cefalee. E. bărbaţi. 44. sindromului Guillain-Barre. B. starea organismului. jejuni provoacă: A. 48. 255 . E. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. C. B. lactate. bătrâni. D. 47. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. bolii Cushing. 49. E. C. ocazional. C. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. jejuni este considerată a fi cauză a: A. jejuni sunt: A. carne de porc. nu produc leziuni inflamatorii. jejuni sunt: A. solul. B. C. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. stare generală modificată. 46. pe cale respiratorie. picăturile Pflügge. D. C. C. carne de pui insuficient preparată termic. vegetalele. C. febră. adulţi tineri. copii. C. spitalizarea prelungită. B. sindromului Down. 45. glucide în exces. C. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. Căile de transmitere a infecţiei cu C. afecţiuni cutanate. femei. D. ingestia de apă sau alimente contaminate. corticosteroizii. jejuni sunt: A.

Tinsdale. E. sunt bacili Gram negativi. o incubare de 24 de ore. permite diferenţierea între speciile patogene de C. jejuni se face prin: A. sunt bacili imobili. sunt bacili producători de urează. C. C. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. D. E. 256 . Real Time PCR pentru diagnosticarea C. D. 52. C. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. B. D. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. lari. Diagnosticul imunologic pentru C. microaerofilie. B. Seroreacţia ASLO. B. E. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. hipotiroidismului. 53. Marshall şi J. E. D. 50. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. coli şi C. B. Campy. descoperirea bacteriei Treponema pallidum.D. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. E. C. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. B. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. C. sunt bacili microaerofili. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. D. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. 54. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA. 55. Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. B. jejuni. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. Robin Warren pentru: A. C. C. E. D. C. Skirow. jejuni sunt: A. E. Mediul selectiv cu carbon CSM. Mediile de cultură speciale pentru C. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. 51. Teste rapide imunocromatografice. jejuni: A. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză).

56. D. descoperirea H. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. Vârsta. ajută bacteria H. 20% adulţi sub 40 de ani. pylori sunt: A. 57. bacili Gram negativi. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. pylori să contracareze efectul HCl. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B. Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). D. 61. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. B. trăieşte la nivelul pulmonului. C. pylori este de: A. E. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. Incidenţa infecţiei cu H. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. calea orală. E. pylori şi ulcer: 257 . la adăpost. H. C. 59. D. Pe cale respiratorie . B. D. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. pylori este: A. 58. statusul socio-economic. calea fecal-orală. E. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. B. pylori. C. bacili imobili. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. Prevalenţa H. pylori sunt: A. bacili Gram pozitivi. prin atingere. jejuni. B. D. doar 1% prezintă ulcer duodenal. E. C. pylori în USA se corelează cu: A. 30% prezintă ulcer duodenal. C. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. conţin un mănunchi de flageli polari. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. 10% adulţi sub 40 de ani. D. B. E. 50-60% adulţi este 60 de ani. C. 60. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A. bacili extrem de mobili.

cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. pylori în SUA din 1968. E. E. C. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. 66. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. Diagnosticul de laborator pentru H. pylori. B. pylori. D. testul coagulazei. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. 64. pylori afectează foarte des copiii mici. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. E. pylori. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. B. B. B. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. C. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A.A. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. în ţările vestice. testul respirator. C. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni). C. 65. H. pylori. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. D. Testul catalazei. C. Testul ureazei în aerul respirat . B. D. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. Imunohistochimie. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. B. D. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. pylori se face prin: A. 67. D. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. pylori poate apare cancerul gastric. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. Metoda imunocromatografică. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. pylori afectează aprox. majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. 258 . 63. În ţările în curs de dezvoltare. E. În nordul Braziliei. aceasta se face prin: A. pylori sunt: A. H. D. H.pylori ca şi omul. PCR. pylori negative. E.

E. ureaza descompune ureea. B. tratamentul se asociază cu alcool. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. 73. Antibioticele determină un risc mare de alergii. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. pylori sunt: A. Serologic. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H. pylori se face prin: A. se recomandă: A. D. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. D. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. D. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. C. dacă H.pylori este prezent. Metoda imunoenzimatică ELISA. C. C. metronidazolM B. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. pylori. 259 . testul poate fi folosit şi după tratament. B. 68. biopsii. pylori. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. pylori sunt: A. teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii. C. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. 71. D. pylori sunt: A. C. E. se recomandă claritromicină. Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. 72. B. Levofloxacin. Penicilină. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. ani) . Unii pacienţi necesită endoscopii repetate. Riscurile sunt relativ mari. C. 70. B. E. E. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. Amoxicilină. Terapia pentru infecţiile cu H. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2.pylori . IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă. E. următoarele afirmaţii sunt false: A.E. D. B. are o acurateţe de 50%. 69. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. dacă H.

B. E. B. Nizatidina. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR. Rabenprazole. Omeprazole. 260 . E. Nizatidina. D. B. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). Omeprazole.D. testul oxidazei negativ. recomandate în infecţiile cu H. 74. Ranitidină. C. D. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. 75. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A. Azitromicină. Famotidina. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia. E. Metronidazol. C. D. Ranitidină. C. pylori sunt: A. 76. Pantoprazole. E. tehnica ELISA. recomandate în infecţiile cu H. ribotipie. pylori sunt: A. lizotipie. Famotidina.

Febră tifoidă este produsă de: A. Salmonella. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici. Rickettsia prowazeki B. Escherichia coli E. Salmonella typhi D. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C. cu specificitate de grup şi tip C. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. Proteus. Klebsiella pneumonia E. Au antigen capsular K B. Shigella C. Salmonella typhi murium E.B. Proteus mirabilis C.D. Au capacitate de invazivitate E. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B. Yersinia 6. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A.C. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Sunt bacili scurţi B. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Au antigen de perete O. Shigella flexneri 5. Shigella. Au capete rotunjite C. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Asocierea unor specii de Salmonella 4. Salmonella typhi murium C. Escherichia coli B. majoritatea monotrichi 261 . Salmonella D. cu excepţia: A.Klebsiella.E pe baza antigenului O D. Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Se împart în 5 grupuri serologice A. Sunt bacili mobili. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E. Proteus B. Yersinia pestis D.

Majoritatea nu sunt capsulaţi E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. nu creşte pe medii de cultură lichide E. Sunt lactozo-fermentativi 11. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. Septicemii. Nu se pot cultiva pe medii artificiale D. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. dizenteria este o boală invazivă E. 12. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. Calea de transmitere este cutanată 10. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. Escherichia.D. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. nu creşte pe medii de cultură solide D. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. glucoza pozitivă C. Sunt imobili C. lactozo – negativă. sub formă de colonii S B. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. Meningite E. coli determină cel mai frecvent: A. urează pozitivă 9. Infecţii ale tractului urinar C. glucoză nefermentativă D. creşte pe culturi celulare 8. Infecţii respiratorii D. sub formă de colonii R C. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. glucoza negativă B. lactozo – pozitivă. zaharoză pozitivă E. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. Boală diareică acută B. Sunt nesporulati 7.

Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E.numitǎ diareea turistilor.numitǎ diareea turistilor. Epidemii diareice în spitale B.numitǎ diareea turistilor. D. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. C.A. Epidemii diareice în spitale 263 . Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16. antigenul H şi antigenul K B. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Epidemii diareice în spitale B. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Produce rinoscleromul 17. persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. Produce febra tifoidǎ 19. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Genul Escherichia cuprinde: A. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. B. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. sunt reprezentate de antigenul O. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Epidemii diareice în spitale B. E.

un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . Produc indol si hidrogen sulfurat E. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. fetidǎ a mucoasei nazale B. Posedǎ flageli D. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza. Reacţia ureazei este negativǎ E. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena.numitǎ diareea turistilor. Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. fetidǎ a mucoasei nazale D. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D.gelozǎ sânge) 22. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C. Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E. Nu produc lizina D. Prezintǎ bacili Gram-negativi B. o atrofie progresivǎ. Reacţia ureazei este negativǎ 23. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Sunt bacili lactozo-negativi B. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A. Nu produc lizina D. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24.B. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. o atrofie progresivǎ. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C.

Citrat negativ 28. Bacili nesporulaţi 27. Bacili sporulaţi D. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. Bacilii sunt sporulaţi D. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. Citrat negativ 29. Lactozǎ pozitiv C. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26. Lactozǎ pozitiv C. C. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D. Glucozǎ pozitiv B. Ureazǎ negativ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Ureazǎ pozitiv E. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A. Bacili G ram-negativi B. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B. Enterobacteriile sunt imobile C. B.A. Indol pozitiv D. Bacili scurţi C. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A. Bacilii sunt mobili C. Bacili încapsulaţi E. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Bacilii sunt capsulaţi E. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. E. Glucozǎ negativ B. D. Indol negativ D.

C. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A.animalelor. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Nu produc hidrogen sulfurat B. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Sunt bacili Gram-pozitivi B. Reacţia indolului este negativǎ D. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A. ADCL) apare fenomenul de invazie 32. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. 4 specii B. Sunt imobili C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Sunt sporulaţi E. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. 2 specii E. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Sunt bacili Gram-negativi B. Sunt necapsulaţi 37. 3 specii D. Produc lizin decarboxilazǎ 35. Fermenteazǎ lactoza C. Nu prezintǎ cili D. Sunt bacili nesporulaţi D. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. Nu fermenteazǎ lactoza C. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. 5 specii C.pǎsǎrilor D. 8 specii 33. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului. Reacţia indolului este negativǎ D. Nu produc hidrogen sulfurat B. Sunt bacili sporulaţi 266 .

Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B.38. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. 9 zile 43. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. 10-14 zile B. Produce indolul E. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. 2-3 zile C. B şi C produc febrele paratifoide E. mizeria. lipsa igienei C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. Salmonella paratyphi A. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. 5-6 zile D. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Este absentǎ fermentarea lactozei C. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. 7-8 zile E. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40.

Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Genul Shigella cuprinde o specie D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. Sunt bacili nesporulaţi D. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Mediile de imbogatire. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Sunt imobili C. Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. translucide care nu modificǎ culoarea mediului C. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A. selective si diferenţiale B. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D.44. selective si diferentiale contin saruri biliare D. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D. Sunt bacili Gram-negativi B. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. Identificarea serologicǎ se face prin: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. Sunt necapsulaţi E. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire.

4 specii D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. dureroşi. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. E. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. Genul Pseudomonas cuprinde: A. Coci Gram negativi anaerobi 55. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. Cuprinde bacili încapsulaţi D. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. Cuprinde bacili sporulaţi C. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Cuprinde bacili Gram-negativi B.B. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. 5 specii 53. 2 specii C. Bacili Gram negativi aerobi B. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. Cuprinde bacili nesporulaţi C. Bacili Gram negativi anaerobi C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. Cuprinde bacili mobili E. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. 3 specii B. Bacili Gram pozitivi aerobi D. cu deces în 75% din cazuri 54. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . o specie E. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare. Cuprinde bacili neincapsulaţi D.

Bacilul Koch C. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. Microaerofile. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B.B. preferând 10%CO2 270 . strict patogene pentru animale C. condiţionat patogene 60. Întotdeauna nepatogene E. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. Bacilul tific B. pretenţioase nutritiv E. D. E. Bacilare. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B. C. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. Aerobe. Aerobe. Anaerobe. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. coci reniformi în diplo 61. Bacilul piocianic 59. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. saprofite. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A. nepatogene B. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. saprofite. Anaerobe. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E. nepretenţioase nutritiv C. Bacilul cărbunos D. nepretenţioase nutritiv D. lungi filamentoase în culturile vechi C. coci ovalari în lanţuri scurte E. scurte granulare în culturi tinere B. strict patogene pentru om D. Bacilare. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Genul Pseudomonas se clasificã în: A. Streptococul beta hemolitic de grup A E.

Gengou 63. Peste 200 specii de bacili Gram negativi. Bacili Gram negativi. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Preferenţial pe mediul Bordet. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. D. Examenul microscopic al P. sporulaţi şi necapsulaţi E. dispuşi în lanţuri nesporulaţi. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. B. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. Cateterele centrale endovenoase 65. aeruginosa arată: A. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64. coagulazǎ. E. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A. Bacili Gram pozitivi. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. nesporulaţi şi necapsulaţi C.62. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. sporulaţi şi necapsulaţi D. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. C. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. nesporulaţi şi necapsulaţi B. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. imobili E. Pe culturi celulare E. 67. Bacili Gram negativi. Cataterele periferice E. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. Bacili Gram pozitivi. Bacili Gram negativi. hialuronidazǎ. sporulaţi şi încapsulaţi 66. lipaze şi betalactamaze D. Pe medii de culturǎ simple D. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B.

Lungi. Scurţi.9 microni în diametru.9 microni în diametru. 9-10 microni lungime şi 0. E. Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. febră. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. 7-8 microni lungime şi 0.5 microni în diametru. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Shigella spp. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. D. B. Sporulaţi. 72. D. Scurţi. C. Majoritatea încapsulaţi. C. coli). 1-2 microni lungime şi 0. C. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Prezenţa citocromoxidazei C. etc B. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. 70. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A. 2-3 microni lungime şi 0. Majoritatea sunt mobili (cili).3 microni în diametru. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73.4 microni în diametru. cu rol de endotoxina. cu rol de endotoxina. Majoritatea sunt imobili. Capacitatea de a produce indol. 71. Sporulaţi. acestea prezentand cili (flageli). Scurţi. 69. E. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. Exotoxine. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. E. E. Majoritatea neîncapsulaţi. Lungi. 272 . C. D. coli. C. de exemplu enterotoxine eliberate de E. B. Sunt oxidazo-pozitivi E. Enterobacteriile sunt bacili: A. B. B. alţii sunt imobili. alţii sunt imobili. Fermentarea glucozei ( G+). Nesporulaţi. 3-4 microni lungime şi 0. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. D. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A.B. E.

Genul Salmonella. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . genul Citrobacter. Sporulaţi C. B. Majoritatea imobili D. Tribul V:genul Yersinia. 7. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. Genul Escherichia. 79. D. Tribul I: genul Escherichia. E. genul Arizona. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. genul Povidencia. Mediul Mc Conkey B. C. Mediul Gundel-Tietz C. Rapid 3-6h C. Tribul I cuprinde: A. Genul Proteus. genul Shigella. Cu capete rotunjite E. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A.74. Rapid 8-10h D. D.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. Enterobacteriile sunt bacili: A. 3. Genul Yersinia. D. genul Serratia. 3-4 microni lungime 75. B. C. genul Shigella. Greu 24-36h E. Scurţi. E. B. Rapid 18-24h B. Care din următoarele variante este falsă? A. Genul Klebsiella. 78. genul Citrobacter. 5. genul Enterobacter. C. Tribul II :genul Salmonella. E. 77. genul Enterobacter. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. Tribul III: genul Klebsiella. Majoritatea încapsulaţi B. 6. Tribul IV genul Proteus. 4. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. genul Arizona. Greu 36-48h 76. genul Shigella. genul Serratia. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D.

Bacilii din genul Escherichia sunt: A. Nesporulaţi. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. D. 85. C. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A. D. B. Cu cili peritrichi. Vitamina E. În general capsulaţi. S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. Proteus. B.H2S. Citobacter. Vitamina D. 83. 84. Vitamina A. Klebsiella. B. Vitamina C. C. Gram pozitivi. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. C. D. C.A. D. E. C. În general capsulaţi. Klebsiella. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Formarea indolului din triptofan. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. E. E. 82. Formarea lizinei. Anaerobi facultativ aerobi. E. C. Salmonella. B. B. geloză). Bacilii din genul Escherichia sunt: A. B. Shigella. Producerea de hidrogen sulfurat . 274 . Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. Vitamina K. C. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. Serratia. B. D. Yersinia. S de culoare verde prin fermentarea glucozei. Escherichia. Proteus. E. 81. Imobili. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A. D. D. Sporulaţi. 86. Imobili. E.

Produce o diaree asemănătoare holerei. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă).E. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. Frecvent sanguinolentă. B. 92. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. Produce „diareea turiştilor”. D. C. Colecistite. Peritonite. D. Fermentează glucoza cu producere de gaz. Escherichia coli enterohemoragic EPEC. C. C. D. E. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. E. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. Produce o diaree hemoragică. D. E. Febra~38C. C. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. Produce epidemii diareice în spitale. E. 91. Produce „diareea turiştilor”. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. 93. 88. Escherichia coli enteropatogen EPEC. B. 87. D. B. Vărsături. Hipotermie. E. D. B. Nu formează indol. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. B. Infecţii de plagă. Fermentează lactoza cu producere de gaz. B. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 . Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Dureri abdominale. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. Boală diareică. Febra tifoidă 89. Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. C. C. Produce o diaree asemănătoare holerei. E.

numită diareea turiştilor. Bilă 98. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A. Lichid peritoneal. C. B. 94. B. E. Lichid cefalorahidian. Alte animale ca porcii. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Tractul respirator superior. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. E. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. B. Peritoneu. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. E. C. LCR.A. C. 97. C. 96. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A. B. Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. Intestinul gros. C. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Exudat nazal. E. Intestinul subţire. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. D. Sinusuri . E. 95. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. Produce epidemii diareice în spitale. Vezica urinară. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. elani. D. 276 . Tractul respirator inferior. C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei. B. 30% din populaţie. B. E. 99. D. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. D. Urină. Sânge D. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Puroi. cerbi. D. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Apare în condiţiile lipsei de igienă.

Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge). D. 101. Încapsulaţi. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. D. 70% din populaţie. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Tifos exantematic C. Nu produc indol. Nu produc indol. Bacili Gram negativi. B. Dizenterie. Produc lizină şi carboxilază. Meningită 277 . Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Referitor la genul Klebsiella. B. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Coloniile sunt de tip R E. enterocolite) D. B. Nu produc H2S. Imobili C. B. 104. Reacţia ureazei este negativă. C. 103. Pneumonii B. Sunt bacili lactozo-pozitivi. E. Pe AABTL. Referitor la genul Klebsiella. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). 60% din populaţie. Mobili D. 100. Infecţii urinare C. Infecţii urinare D. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. Nu produc lizină. D. B. 40% din populaţie.B. Peritonită E. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. lucioase). Nesporulaţi. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Infecţii digestive (colite. 50% din populaţie. E. C. C. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. Coloniile sunt de tip M D. Produc carboxilază. C. E. 102. E.

Nasului. Urează negativ. B. Citrat negativ. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. un granulom distructiv al: A. Septicemie 106. AABTL Drigalski B. D.E. B. Urechii E. D. Buzelor 108. Mucoasei bucale C. Traheei D. un granulom distructiv al: A. Laringelui C. fetidă a: A. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A. Glucoza negativ. o atrofie progresivă. Lactoza pozitiv. Sucului gastric recoltarea 110. ADCL Leiffson C. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Spută B. E. C. Esofagului B. Limbii C. Chapman hiperclorurat 111. Lichid cefalorahidian D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Urină C. Lichid peritoneal E. 278 . Mucoasei uterine D. Mucoasei nazale B. Obrajilor D. Mucoasei vaginale E. Mac Conkey. Cartilajului nazal şi faringelui E. Geloză sânge E. Epiglotei 109. Mucoasei faringelui 107. Indol pozitiv. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A.

3-6 microni. gunoaie. Mobile C. E. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E. Cu invazia mediului AABTL E. În funcţie de caracterele biochimice. Bacili polimorfi cu forme scurte. 3-6 microni. C. Bacili polimorfi cu forme scurte. ape poluate B. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Produc în majoritate H2S. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Este foarte răspândit pe sol. B. B. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. P. C. 4-7 microni. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E. D.rettgeri. 1-3 microni. B. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. 118. Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. E.112. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114. C.typhi. 1-3 microni. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. P. Bacili monomorfi cu forme scurte. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A. P. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni. Încapsulate 113. Imobile B. Bacterii aerobe. Bacili monomorfi cu forme scurte. B. D.vulgaris. Bacili polimorfi cu forme scurte. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A.morgani. E. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. Genul Proteus grupează enterobacterii : A.mirabilis. 115. Au o marcată acţiune proteolitică. 116. P. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D. facultativ anaerobe B. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D. P. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D. specii cu 279 . Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. D.

Otite C. Reacţia indol este pozitivă. 2-6 luni. B. Fermentează lactoza.8 microni. D. 280 . E. Peste 3000. B. 123. C. Produc lizin decarboxilază. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Bacili Gram pozitivi 122. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. Bacili necapsulaţi D. Bacili Gram negativi E. B. C. B. Bacili Gram negativi. 119. 6-10 luni. C. 1-2 luni. Peste 300. E.C. Bacili polimorfi B. E. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A. cu cili peritrichi. Bacili nesporulaţi C. Sinuzite 121. Aproximativ 1 an. Produc în majoritate H2S. 124. D. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. E. D. Peste 150. D. Nu poate produce septicemie E. Peste 200. Bacili mobili. D. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. Produc fenilalanindezaminază.6-0. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. C. Aproximativ 2 ani. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A. Peritonite. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. Peste 1500. Pneumonie B. 120.

Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A.D. 17 milioane oameni anual. 5 ani. Prezenţa lizindecarboxilazei 126. Febră înaltă: 39-41 C B. 127. 2 săptămâni B. Prezenţa indolului E. cu aproximativ 100. 4 ani. Alterarea stării generale E. 4 săptămâni C. 131. Abcesul foliculilor limfatici. cu aproximativ 500.000 decese. Cefalee D. 11 milioane oameni anual. cu aproximativ 400.000 decese. B. E. 13 milioane oameni anual. D. C. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Peritonita tifică. Endocardită. Bacili necapsulaţi. 1 an. E. B. E. cu aproximativ 200. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. E. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . 3 ani. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. cu aproximativ 600. Diaree din primele zile C. Prostraţie 130. 2 ani. 9 milioane oameni anual. D. Bacili nesporulaţi. Hemoragia intestinală. Elaborarea de H2S D. C. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A. E.000 decese.000 decese. Perforaţia intestinală. 128. C. 15 milioane oameni anual.000 decese. B. 6 săptămâni D. Absenţa fermentării lactozei C. 7 săptămâni. 8 săptămâni 129. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A. D. 125.

Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. C. Shigella. MIU C. B. C. 50.A. 5 ani 134. D. 136. D. 10. Pneumonie. Schaedler E. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. Dizenterie. 2 ani C. 30. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. E. Yersinia. D. Care afirmaţie este corectă? A. OCST B. E. 40. B. Grupul B este cel mai patogen D. B. 20. 282 . Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. Lowenstein-Jensen D. B. C. Arizonae. Salmonella. C. Cary Blair 133. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. 4 ani E. C. E. Ciumă. B. 1 an B. Yersinia pestis produce: A. 137. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A. Typherix) oferă imunitate până la: A. Escherichia. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. D B. 3 ani D.

D. D. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Dizenterie. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. D. Cistită. Nu hidrolizează esculina. C. C. Co-trimoxazol. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Peritonită. Fluorochinolone. D. C. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. Yersinia este rezistentă la: A. D. E. Nu produce H2S. C. Reacţia indol negativă. B. B. Imipenem. Nu fermentează lactoza. 139. 141. Reacţia roşu metil pozitivă. Aminoglicozidele. Aztreonam. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Penicilină B. 138. E. Oxidează glucoza. Endocardită. 142. 140. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. Ampicilină. B. B. C. E. Nu fermentează zaharoza. D. C. 143. Ceftazidim. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Cloramfenicol. E. 144. infecţia poate mima o: A. Ureaza negativă. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Cistită. E. Streptomicină. E. Apendicită. E. D. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . B. Pneumonie.

Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. C. B. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A. D. 3. Bacili Gram negativi imobili B. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D. 4. E. . Absenţa citocrom-oxidazei D.A. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. 5. Hematiilor B. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. Trombocitelor D. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. În cursul bolii apare leucocitoza E. Sunt strict anaerobi E. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. Este produsă de Salmonella typhi B. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. Complementului C. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. fără invazie D. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E. Este o boala invazivă C. Transmiterea se face pe cale respiratorie E.

În pestă se face diagnosticul serologic 7. Este specifică omului B. Determină colonii în picătură de miere. Are o mare capacitate de invazivitate E. Evoluează septicemic C. Necapsulaţi D. Sunt bacili Gram pozitivi B. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Mobili C. Se transmite pe cale aerogenă E. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. Bacterie nesporulata C. Prezintă antigen capsular D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. Produc endotoxina si exotoxina 285 . Sunt bacili gram negativi. Se transmite prin puricele de şobolan D. Scaunele diareice au aspect riziform 6. Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. mucus şi puroi E. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Este produsă de către Salmonella typhi B. Transmiterea este fecal orala D. 9. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11. 8. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B. Sunt bacili lactozo-negativi E. Bacterie cu patogenitate certă B. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C. de tip mucos D. Imposibil de cultivat în medii lichide D. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange.C. Se transmite prin păduche C. încapsulaţi B. 10. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A.

E. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. în funcţie de etapa bolii: A. Agentul etiologic al ciumei 12. Pestă B. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Produc colonii R pe mediile solide C. Febră tifoidă E. Uroculturi C. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Spălătură bronşică 14. Biopsie de mucoasă gastrică E. Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 . Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B. Glomerulonefrită acută 16. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Genul Proteus reuneşte bacili: A. Coproculturi B. Produce infecţii urinare D. Determină eliberarea de exotoxine D. Boala evolueaza spre septicemie E. Produc colonii S pe mediile solide B. Pe AABTL este lactozo-negativa D. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Pnfectii intraspitaliceşti E. Hemoculturi D. Forma pneumonică se transmite interuman 13. Mobile cu cili peritrichi 18. Cu cili peritrichi C. Ciuma D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Produce infecţii respiratorii C. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A. Scurţi sau filamentoşi B. Holera C.

C. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. produce infecţii urinare C. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A. E. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. sunt imobili 23. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. tratamentul de elecţie este penicilina 21. strict patogen E. rezistent la tratament. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. produce infecţii nosocomiale B. genul Proteus C. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C.A. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B. genul Shigella D. se mai numeşte bacil tific B. elaborează pigmenţi exocelulari C. genul Klebsiella 20. genul Salmonella E. sunt bacterii strict patogene C. B. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. încapsulat 22. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. exista tulpini ce produc boala diareică C. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. cresc pe medii speciale E. sunt coci Gram negativi E. produc pigmenti hidrosolubili D. genul Escherichia B.

sunt nesporulaţi E. absenţa citocromoxidazei C. genul Citrobacter şi genul Serratia D. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. genul Proteus şi genul Enterobacter C. sunt nesporulaţi 27. majoritatea sunt mobili. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. Klebsiella rhinoscleromates. fermentează glucoza B. prezenţa citocromoxidazei E. tribul I cuprinde genul Escherichia. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. genul Shigella B. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30. genul Arizona. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. sunt sporulaţi 26. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. majoritatea sunt capsulaţi D.E. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. alţii sunt imobili C. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. genul Povidencia 29. genul Serratia. nu fermentează glucoza 28. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. genul Escherichia şi genul Klebsiella B. genul Morganella şi genul Providencia E. majoritatea sunt mobili. alţii sunt imobili C. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. întotdeauna sensibil la penicilina 25. tribul V cuprinde genul Proteus. Klebsiella Ozenae D. majoritatea sunt capsulaţi D. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A. tribul II cuprinde genul Salmonella. genul Citrobacter C. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . tribul III cuprinde genul Klebsiella. genul Enterobacter D.

sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E.3 microni lungime si 0. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. cu rol de endotoxinǎ B.A.coli) E. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. exotoxine C.coli) E. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. C. D. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. sunt bacili scurţi 2. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E. Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B. 32. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 . Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ. pilii comuni D. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D. D.coli) 35. endotoxine B. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. au capetele rotunjite C.coli.4 microni în diametru B. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. E. B. Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor. acestea prezentând cili C.

Reduc nitriţii la nitraţi 38. Providencia 39. Nu fermentează lactoza. Klebsiella. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Citobacter. Sunt bacili Gram-pozitivi. sol C. Klebsiella. Lactozo – fermentativi: Proteus. C. Colecistite D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. D. Infecţii urinare B. Shigella. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. Shigella. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. Yersinia. Lactozo – fermentativi: Escherichia. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. Salmonella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Serratia B. Peritonite C. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E. Escherichia fermentează lactoza. Infecţii de plagǎ 290 . Reduc nitraţii la nitriţi D. Serratia E. Lactozo – fermentativi: Morganella. gelozǎ) C.D. Yersinia. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. Citobacter. Salmonella. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. Lactozo – nefermentativi: Proteus. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B. mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Produce indol D. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C. zaharoza si glucoza C. Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E.

E. elani E. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. altele severe putând duce la exitus D. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. vǎrsǎturi. Gelozǎ sânge. Coci Gram negativi E. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B. Coci Gram pozitivi 48. cerbi. C. Produce dureri abdominale. urmatǎ de diaree apoasǎ E. Spitalizarea nu este obligatorie 46. febrǎ 38C B. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. Bacili Gram negativi B. Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. Gelozǎ sânge. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. McConkey. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. pentru uroculturǎ D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. McConkey. pentru coproculturǎ C. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Se trateatză cu antibiotice D. Bacili Gram pozitivi D. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. Escherichia ozenae 44. AABTL pentru coproculturǎ E. Pe ADCL. Prezintǎ dureri abdominale. Unele infecţii sunt usoare. infecţii plagǎ B. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. vǎrsǎturi. diaree. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Pe ADCL. diaree. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D. AABTL pentru uroculturǎ. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. febrǎ 38C C.

Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. Sunt mobili posedǎ flageli C. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. K. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. K. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. Sunt Gram negativi B. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. Coloniile sunt de tip S E. Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. B. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. K. Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. Sunt imobili C. gelozǎ sânge B.A. ozenae ). Sunt Gram pozitivi 52. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. K. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D. Reacţia ureazei este negativǎ E. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. Sunt Gram negativi B. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C. pneumoniae. K. Coloniile sunt de tip glossy 54. Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. rhinoscleromatis si K.

Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Pe mediile diferenţiale AABTL. Colonii de tip M B. Infecţii urinare E. Încapsulaţi C. Infecţii urinare B. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56. Peritonitǎ C. Rinoscleromul 58. Bacili Gram negativi B. Meningitǎ B. C. Klebsiella pneumoniae pot produce : A.55. Bacili nesporulaţi D. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Klebsiella pneumoniare poate produce: A. Septicemie E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. D. Indol negativ E. Pesta pneumonică 57. Bacili incapsulaţi E. Reacţia ureazei este negativǎ E.negativi B. Infecţii digestive C.pozitive 293 . Bacili lungi 61. Nesporulaţi D. Peritonită D. ADCL colonii sunt lactozo. Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ. Sunt bacili lactozo. Sunt bacili Gram negativi B. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Sensibili la penicilina G 60. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Bacili scurţi C. fetidǎ a mucoasei nazale B. Infecţii nosocomiale D.

Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Produc catalaza şi coagulază 65. Colonoii de tip R E. Au un polimorfism accentuat B. Întodeauna rezistent la penicilină E. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. Bacilii sunt imobili 294 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Colonii de tip R.pozitiv B. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo. Bacilii sunt sporulaţi E. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Nu este nevoie de antibiograma. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A.C. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Antibiograma este obligatorie 64. Ureazǎ negativ E.negative D. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. Citrat negativ 63. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. Bacilii sunt necapsulaţi 67. Pe mediile diferenţiale AABTL. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. gunoaie. Indol negativ D. Lactozǎ pozitiv C. Glucozǎ. aspect de „cap de meduză” 62.

Proteus vulgaris B. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. Bacilii sunt capsulaţi 68. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Produc hidrogen sulfurat C. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D. D. Reacţia indolului este negativǎ E. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E.D. Fermenteazǎ lactoza C. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. Reacţia indolului este pozitivǎ D. Bacili necapsulaţi 295 . Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B. Au o acţiune proteoliticǎ B. Proteus mirabilis C. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Bacili nesporulaţi C. Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Proteus morgani D. Nu produc hidrogen sulfurat B. Produc fenilalanindezaminaza E. Proteus aeruginosa 71. Bacilii sunt sporulaţi E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Bacili polimorfi B. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Proteus rettgeri E. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Nu fermenteazǎ lactoza D.

Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B. Prezintǎ bacili capsulaţi C.4-0. puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. întâlnit la speciile foarte virulente D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. proteic. Bacili Gram pozitivi E. Urina. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Se gǎsesc în intestinul omului. Prezintǎ bacili Gram negativi 75.6microni B. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A. Sunt bacili polimorfi E. Colonii lactozo negative C. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A.D. sângele. Sunt bacili Gram pozitivi D. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78. Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C. Prezintǎ bacili sporulaţi B. Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Colonii de tip R D. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A. Antigenul O somatic. Antigenul O flagelar E. Bacili Gram negativi 74. de grup. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0.animalelor. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 . Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. Antigenul H somatic 79. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C. Antigenul H flagelar. peste 1500 B. situat pe suprafaţa corpului microbian.

Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. Prezenţa indolului 297 . Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84.D. Coloniile sunt mici. Mc Conkey. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. Coloniile sunt mari. negre D. XLD C. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82. mijlocie C. Prezintǎ bacili capsulaţi E. cu luciu şi halou metalic E. Prezenţa indolului E. Absenţa fermentǎrii lactozei D. Lactozo-negative la 18h B. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Bacilii sunt imobili C. Absenţa indolului D. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. Prezintǎ bacili sporulaţi E. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Cu margini semitransparente D. Elaborarea hidrogenului sulfurat C. Absenţa lizindecarboxilazei 85. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A. Degradarea glucozei cu producere de gaz B. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. Lactozo-pozitive la 18h 83. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. negre C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. De talie micǎ. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. Colonii de tip R E. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. Prezenţa lizindecarboxilazei E. Coloniile sunt aderente de mediu. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B.4-0.6microni B.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A. typhi murium. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. S. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. S. mizeria. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. S. S. S. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . Alegeţi rǎspunsurile false: A. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. enteritidis. cu aproximativ 600 000 decese B. Enteritidis. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. Cholerae suis produc enterocolite E. S. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia. Enteritidis. S. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E. Typhi murium. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E.B si C produc febrelele paratifoide D. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. Salmonella paratyphi A. Typhi murium. lipsa igienei şi a apei potabile D. S. Salmonella paratyphi A. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. B si C produc febrelele tifoide C. S. de serogrup si de serotip D. Typhi murium. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. S.86. cu aproximativ 200 000 decese 89. Cholerae suis nu produc enterocolite D. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. Pe sol. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. S. S. Enteritidis.

Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. diaree. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B. cefalee D. greaţǎ. Febrǎ 39-41 grade B. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96. constipaţie D. vǎrsǎturi. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Cefalee C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A.92.

translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D. Shigella boydii. Sunt bacili necapsulaţi E. Sunt bacili capsulaţi 100. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B. Shigella flexneri. Shigella boydii. Shigella sonnei E. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Mediile de îmbogǎţire.97. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. quinolone E. Sunt bacili Gram pozitivi B. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae.translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. ampicilinǎ. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. Sunt bacili mobili 101. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A. Shigella sonnei si Shigella typhi D. Sunt bacili Gram negativi C. cotrimoxazole. cotrimoxazole. Sunt bacili sporulaţi D. Sunt bacili Gram negativi B.selective şi diferenţiale B. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 . ampicilinǎ. Shigella flexneri. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Sunt bacili imobili C. Sunt bacili nesporulaţi E. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B. quinolone 98.

Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. probe din alimente incriminate C. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107. Grupul A este cel mai patogen E.MIU. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D.Simmons) sau în sistem API D. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D. personal care mânuieste alimentele.C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A. Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A. Shigella face parte din flora intestinalǎ D. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D. Produsul patologic recoltat este urina E. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E. Produsele patologice sunt materiile fecale B. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . Pacientul prezintǎ febrǎ. ADCL sau Salmonella-Shigella 109. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B. Tetraciline D. Amoxicilinǎ C. Genul cuprinde bacili mobili 111. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. Eritromicina 110. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. Ampicilinǎ B. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38.durerosi. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B.000 londonezi D. Produce tifosul exantematic E. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E. Produce ciuma B. Tratamenul genului Shigella se face cu: A. ADCL sau Salmonella-Shigella D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C. Produce pesta D.108. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Quinolone E. În secolul 19 dispare din Europa 113. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112.ganglionii devin hipertrofiaţi.leziune inflamatorie hemoragicǎ D.

aer. în apǎ. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. cu debut rapid. medii umede in bǎi B. Gram-pozitivi anaerobi. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. pe plante C. Gram-negativi anaerobi. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. Nu sunt afectaţi copiii D. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A. spitale 303 . toalete D. febra. mobili datoritǎ unui flagel polar B.E. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B. Incubaţia este de circa 7 zile E. Gram-pozitivi aerobi.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. LCR şi hemoculturi 115. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E.mobili datoritǎ unui flagel polar 119. doar in apǎ D. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. Gram-negativi aerobi. mobili datoritǎ unui flagel polar E. doar in sol E. C. sputǎ.dureri abdominale. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. sol B. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. puroi. Pacientul prezintǎ febrǎ. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. medii uscate C. Mortalitatea este de peste 90% D. mobili datoritǎ unui flagel polar C. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A.

E.alcaligenes.pseudoalcaligenes.mendocina) C.putida. scurte filamentoase in culturi vechi D. Gram negativi B. 12 genuri B.mendocina) D. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P. nesporulaţi E. cu flageli cu localizare nepolarǎ D. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124. 11 genuri E. scurte granulare in culturi vechi E. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A.P. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. condiţionat patogene C. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A. 4 grupe C.aeruginosa.alcaligenes. nesaprofite D. necapsulaţi 125.P. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 . scurte granulare in culturi tinere B.aeruginosa.putida.P.P.P.fluorescens) B.P.pseudoalcaligenes. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D. prezenţa unor substanţe dezinfectante 120. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E. Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. la persoanele cu imunitate scazutǎ C. lungi granulare in culturi vechi C. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. condiţionat patogene nesaprofite E. saprofite B.P. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A. 5 grupe 121. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A.P. lungi filamentoase in culturi tinere 126.fluorescens) E. 15 genuri D. mobili C. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A.

Mc Conkey E. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. B. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A. piocianina de culoare albastrǎ C. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. mai ales cocilor Gram-negativi B. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127. este o bacterie pretenţioasa E. Cary Blair 128. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. geloza sange C. este o bacterie nepretenţioasa D.A. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. AABTL D. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. piorubrina 132. bulion sau geloza simplǎ B. piocianina de culoare verde B. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A. este o bacterie aeroba 129. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A. C. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. Pseudomonas aeruginosa produce: A. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. D. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. E. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 . piocine C. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C.

Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). Pseudomonas aeruginosa este: A. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. D. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. suprainfectarea arsurilor B.D. mezlociline B. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. un mediu lichid E. infecţii ale cailor urinare D. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. Coci Gram pozitivi ovalari D. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. o specie condiţionat patogenǎ B. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D. aminoglicozide C. Enterobacteriile nu se găsesc la animale. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile.aureus E. o specie condiţionat nepatogenǎ C. Antibiotice beta-lactamice B. infecţii respiratorii C. carbeniciline C. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135. sinuzite) E. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. B. carbapenem(imipenem) D. 306 . Penicilinǎ 138. ticarciline D. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. azlociline E. infecţii oculare 136. pigmentul auriu specific speciei S. C. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E. imunodepresie in bolile cronice grave 133. E. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. infectii ORL(otite. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A.

D. Proteus. Majoritatea neîncapsulaţi. D. 144. Fermentarea maltozei. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. Citrobacter E. Escherichia. Klebsiella. genul Citrobacter. C.139. Fermentarea glucozei. B. Tribul IV genul Proteus. 141. C. Tribul I: genul Escherichia. Majoritatea sunt imobili. B. Yersinia. E. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Yersinia. Proteus. Escherichia. C. B. genul Enterobacter. B. 142. Majoritatea sunt mobili. Serratia. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. Enterobacter. B. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. Povidencia. Tribul II :genul Salmonella. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. Salmonella. Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. genul Serratia. Shigella. Tribul III: genul Klebsiella. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. C. E. C. 143. D. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. B. genul Enterobacter. D. E. Tribul V:genul Yersinia. Arizona. E. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. 307 . C. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. genul Arizona. 145. D. 140. Nesporulaţi. D. genul Povidencia. E. Shigella. Fermentarea lactozei.

Salmonella enteritidis. D. Y. Ozenae. coli). cu 3 specii: Y. C. Genul Yersinia. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură. cu speciile: Salmonella typhi. Salmonella cholerae suis. B. B. acestea prezentand cili (flageli). Genul Salmonella. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. P. Salmonella enteritidis. pneumoniae. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. Genul Serratia. B. D. pestis. K. Enterobacteriile sunt bacili: A.B. enterocolitica. cu speciile: Salmonella typhi. Y. cu rol de endotoxină. 150. Salmonella paratyphi A. S. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. S. Enterobacterii patogene: A. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată). C. 149. E. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. Klebsiella rhinoscleromatis. S. Genul Proteus. Genul Salmonella. pestis. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. B. Lungi. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Pseudotuberculosis. E. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. D. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. C. B. cu rol de exotoxină.morgani. P. B. rettgeri. Y. D. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). E. acestea prezentand cili (flageli). Salmonella paratyphi A. coli. C. C. Genul Enterobacter. Genul Providencia. Genul Morganella.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. flexneri. cu 3 specii: Y. Y. C. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. E. Shigella spp. Genul Morganella. febră. Pseudotuberculosis. 147. Sonnei. Genul Citrobacter. boydii. C. 308 . D. E. P. 146. Genul Providencia. cu speciile Proteus mirabilis. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. Salmonella cholerae suis. Genul Yersinia. etc. vulgaris. 148. enterocolitica. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae.

C. Klebsiella. C. Cu 0. B. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi).B. Gram negativi. Majoritatea neîncapsulaţi. 151. 153. B. Cu capetele rotunjite. Scurţi. B. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. Cu 6-7 microni lungime. Serratia. D. Sporulaţi. Majoritatea încapsulaţi. B. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. Majoritatea mobili. D. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). E. pentru coprocultură se utilizează: A. Escherichia. Enterobacteriile sunt bacili: A. 154. D. Referitor la enterobacterii. Klebsiella. Cu flageli ( cei mobili). Nu posedă citocromoxidază. E. Nu fermentează glucoza. Cu 2-3 microni lungime. B. D. Yersinia. C. E. D. 156. 309 . B. E. mediile neselective. Majoritatea imobili. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). C. Enterobacteriile sunt bacili: A. Citobacter. C. E.4 microni în diametru. Salmonella. Sunt oxidazo-negativi. 155. D. D. mediile selective. Proteus. Reduc nitraţii la nitriţi. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. E. 152. C. Nesporulaţi. Gram pozitivi. C. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. Citobacter.

În stomac este principalul reprezentant al florei normale. C. D.H2S. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A. sol. geloză). C. Cu cili peritrichi. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. C. D.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger . C. Nu formează indol. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. C. B. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare). B. răspândit în apă. Fermentează lactoza. D. D. Producerea de hidrogen sulfurat . Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. B. În general necapsulaţi. În intestin este principalul reprezentant al florei normale. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor.Proskauer). de unde este eliminat cu materiile fecale. 158.E. 157. Formarea acetil -metil . E. produce infecţii ca: A. E. B. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. 160. E. Gram negativi. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. E. D. B. Peritonite. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. B. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei. sunt adevărate următoarele: A. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. aer. Genul Escherichia prezintă bacili: A. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. E. Genul Escherichia: A. sunt adevărate următoarele: A. Formarea lizinei. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. 162. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii. Fermentează glucoza. Mobili. 161. Fermentează zaharoza. Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile. 159. Shigella. Sporulaţi. 310 .

Duce la o diaree apoasă. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. Frecvent sanguinolentă. Escherichia coli enterohemoragic EHEC. D. E. C. Produc meningită la nou născut. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. C. D. Dureri abdominale. B. Colecistite. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. 164. E. Epidemii diareice în spitale. 167. Vărsături. putând duce la exitus. Diareea turiştilor. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. 163. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. 165. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. B. Febra~40C.C. în condiţiile lipsei de igienă. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. B. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. E. altele severe. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. 311 . Unele infecţii sunt uşoare. O diaree asemănătoare dizenteriei. D. O diaree asemănătoare holerei. Escherichia coli enteropatogen EPEC. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. D. B. O diaree muco-sanguinolentă. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. C. D. 166. Dureri de cap. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. E. C. O diaree hemoragică. E. B. O diaree asemănătoare dizenteriei. B. 168. Infecţii de plagă. Escherichia coli enterotoxigen ETEC. E. D. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. C.

B. AABTL pentru infecţii plagă. E. E. În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. D. B. În sol. Geloză sânge pentru urocultură. În intestinul gros. 312 . Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. E. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. D. elani. C. E. D. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari). ADCL pentru coprocultură. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. C. 170. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. E. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente. În apă. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. E. D. D. În intestinul subţire.C. McConkey pentru urocultură. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. PCR. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. B. B. B. Tractul respirator. C. C. 169. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A. 173. McConkey pentru coprocultură. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. Sistemul miniaturizat API. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. Gram negativi. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. LCR. D. 172. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. cerbi. Gram pozitivi. 174. Spitalizarea nu este obligatorie. B. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. 171. Majoritatea se vindecă. C. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi.

fetidă a mucoasei bucale. B. E. Enterocolite. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Nu produc lizină. 313 . D. 178. D. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). E. E. 180. Nu produc carboxilază. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). B. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. Peritonită. Infecţii urinare. D. C. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Septicemie. Infecţii digestive. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. lucioase). Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Sunt bacili lactozo-negativi. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. E. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. Care afirmaţii sunt corecte? A. D. Colite. E. Produc carboxilază. B. geloză sânge). C. Reacţia ureazei este pozitivă. Infecţii orofaringiene. Nu produc H2S. Pneumonii. Produc lizină. 175. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Endocardită. Pe AABTL. 176. C. D. B. 177. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. D. Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. Imobili (nu posedă flageli). datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. C. Nu produc indol E. C. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. Ozena este o atrofie progresivă. Meningită. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. C. B. B. D. 179.C. E.

Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. C. Citrat pozitiv. D. gunoaie. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. B. Quinolone. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide. B. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. B. C. AABTL B. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. D. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A. C. E. 184. ADCL (Leiffson). Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. Cefalosporine gen I şi III. Genul Proteus: A. Urează pozitiv. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. D. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. 183. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi. D. Cultura la genul Proteus se face pe: A. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. 186. C. C. D. E. 182. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A. D. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. Este foarte răspândit pe sol. B. E. E. B. Cefalosporine gen II şi III. E. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri. Aminoglicozide. 185.181. Indol pozitiv. Lactoză pozitiv. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. Genul Proteus: A. Carbapenemi. Geloză chocolat. Mac Conkey. Geloză sânge. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii. 314 . Glucoză pozitiv. C.

Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Pojar. ADCL. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. E. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. Infecţii genitale. Rubeolă. D. AABTL. B. D. B. Produc lizin decarboxilază. Mc Conkey. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. D. TCBS. C. Rujeolă. unde fenomenul de invazie este inhibat. Nu fermentează lactoza. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Nu produc fenilalanindezaminază. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Nu produc lizin decarboxilază. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. Sinuzite. B. B. 190. Toxiinfecţii alimentare. E. Reacţia indol este pozitivă. C. C. Geloză sânge. 315 . Enterocolite acute. Peritonite. E. ADCL. Nu produc în majoritate H2S. C. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. D. C. D. B. Produc în majoritate H2S. C. E. Urina. 192.E. B. 191. Otite. Au o marcată acţiune proteolitică. Produc fenilalanindezaminază. Pneumonie. 188. 187. Au o marcată acţiune lipidică. E. 189.

C. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. 193. B. E. Unele specii prezintă o pseudocapsulă. Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV. B. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe. C. XLD. ADCL. Lactozo-negative (la 12h). C. Se găsesc în intestinul omului. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. ex. C. D. Genul Salmonella: A. Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. B. E. E. Imobili. 316 . facultativ anaerobe. 196. animalelor. de suprafaţă. Unele specii prezintă antigenul Vi. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. Gram negativi. B. de natură glucido. C. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A. 198. 195. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. B. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). D. proteic. de grup. B. Antigenul H flagelar.D. D. E.lipido-polipeptidică. Antigenul Vi (de virulenţă). De talie mijlocie. De tip M.Salmonella typhi. Cu cili peritrichi. apa). Genul Salmonella prezintă bacili: A. Rezistă 7-9 luni în apele poluate. E. La genul Salmonella coloniile sunt: A. De tip S.S. B. situat pe suprafaţa corpului microbian. McConkey. D. D. E. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500).A. Antigenul O somatic. C. evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. 194. 197. TCBS. De talie mică.

000 decese anual. D. Elaborarea de H2S. B. C. D. a apei potabile. Aderente de mediu. B. C. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. păşuni rezistă 300 zile. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). C. D. Absenţa lizindecarboxilazei. B. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. Absenţa indolului. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. E. La 24h. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. B. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. Nu sunt distruşi de dezinfectante. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. În alimente rezistă 10-180 zile. 201. Fără luciu. D. Cu margini semitransparente. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. Pe sol. lipsa igienei. E. D. Mici şi negre. Absenţa fermentării lactozei. Degradarea glucozei cu producere de gaz. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. C. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. 200. Cu halou metalic. 317 . E.D. Febra tifoidă produce aproximativ 800. C. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. C. de serogrup şi de serotip. B. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia. În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). E. D. E. 202. E. vizează identificarea de gen. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. mizeria. De talie mare. E. 199. 204. 203. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. B.

Splenomegalie. D. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate. Transmiterea se face pe cale fecal-orală. E. C. B. splinei. S. 210. Febră înaltă: 39-41 C. E. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. măduvei osoase hematopoietice. insuficient preparate termic. D. în faza iniţială. Sursa de infecţie este apa contaminată. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). Hepatomegalie. D. Din sistemul limfatic trec în LCR. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. C. Anorexie. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). B. 209. typhi murium produc infecţii respiratorii. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. D. B. E. Cefalee. C. B. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. apoi trec în ganglionii mezenterici. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). ficatului şi a altor organe. 318 . samonelele se elimină prin materiile fecale. pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. typhi murium produc infecţii extradigestive. Incubaţia: 10 -14 zile. S. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. 208. B. Prostraţie. S. S. S. După ingestie. C. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). 207. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. D. C. determinând bacteriemie. În scop epidemiologic. E. B. Diaree încă din primele zile. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. 206. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). cholerae suis produc infecţii meningeale. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). Boala este autolimitată. se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii.205. E.

B. Cefalee. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic. 215. Constipaţie. Anorexie. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. B. B. Mediul Wilson Blair. E. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. C. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. 212. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă. D. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. Alterarea stării generale. 213. B. D. E. 211.C. Mediul ADCL. Endocardită. Hemoragia intestinală. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. E. Perforaţia intestinală. Astenie. 216. Peritonită tifică. Se indică hemocultura în faza de debut. E. Mialgii. Abcesul foliculilor limfatici. C. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. C. C. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. B. D. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). C. Constipaţie. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 . 214. E. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. Leucocitoză. D. D. Mediul selenit acid de sodiu. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. Se indică hemocultura în faza de stare. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică. Mediul Mc Conkey. E. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii. D.

D. Cotrimoxazole. B. B. 220. Ampicilina. E. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Monovalente anti-O. C. C. Seruri anti-Vi. Imipenemi. Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. B. O doză 0. Tyhpiliza . B. E. 221. C. B. C. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. Mc Conkey. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi.5ml intramuscular . O doză 0.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). E. Imunitatea durează pănă la 3 ani. Seruri anti-H. Quinolone. E. ADCL. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. 218. E. paratyphi A. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. B. 219. Este eficient după 1 săptămână. D. Referitor la genul Salmonella.A. Geloză simplă.2ml subcutanat. Polivalente anti-O. Rapel la 3ani. C. Cloramfenicol. D. 217. D. C. Wilson Blair. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A. D. Anticorpii protectori sunt anti-O. în majoritatea cazurilor. B. Geloză sânge. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. Dau o imunitate de până la 3 ani. C. E. Typherix)? A. 320 . D. Divalente anti-O. Dau o imunitate durabilă.

C. Lactozo-pozitive. Mobili. B. MIU. D. Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A. 321 . E. Complexe. Nesporulaţi. D. 225. Nu fermentează zaharoza. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. E. B. Lactozo-negative. bacilii dizenterici: A. 223. B. Necapsulaţi. B. Nu fermentează lactoza. Shigella sonnei. 227. Genul Shigella: A. De îmbogăţire. Simple. E. D. D. C. B. Selective şi diferenţiale. Opace. C. Translucide. C. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. B. Fermentează glucoza cu producere de gaz. Imobili. D. Bordet Gengou. D. AABTL) se dezvoltă colonii: A. Uzuale. 226. 224. Shigella flexneri. C. Shigella boydii. Nu produc ureează. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. E. Referitor la genul Shigella. C. Rotunde. E.222. Genul Shigella prezintă bacili: A. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Lowenstein-Jensen. Nu produc H2S. Gram negativi. TSI. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene.

Simmons. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. E. 230. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor. B. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A. D. elaborând o endotoxină neurotropă. 322 . C. E. B. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. B. Grupul A este cel mai patogen. Shigella nu face parte din flora intestinală normală. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). B. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. C. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. B. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi.orală. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. E. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. 231. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. Shigella face parte din flora intestinală normală. 229. 233. B. D. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. D. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). Există şi epidemii alimentare. Transmiterea se face pe cale fecal . Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. C. prin mâini murdare. D. 228. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. D. Există şi epidemii hidrice. D.E. E. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. B. de la persoană la persoană. C. Dizenteria este o boală specific umană. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. 232. purtătorilor. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. C. E. Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. C. sau prin apă şi alimente contaminate. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. C.

C. 234. E. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. D. Apare deshidratarea. Boala determină apariţia de sânge în scaune. Boala produce abcese ale mucoasei colonului. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge. În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. Apar tenesme rectale şi febră. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. Boala determină apariţia de mucus în scaune. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A. Produsele patologice sunt materiile fecale. Apar dureri abdominale. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. E. Boala se manifestă rapid. Salmonella-Shigella. D. E. C. prin apariţia la 12.18 h de la infecţie. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. Mc Conkey. C. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. C. polivalente şi monovalente. Schaedler. D. B. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă.diferenţiale. ADCL. Infecţia nu este limitată la mucoasă. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . E. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. de tip: A. D. 323 . B. B. E.D. B. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. În cazul dizenteriei produse de S. mucus şi puroi. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. D. disenteriae tip 1. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. E. 235.A. 238. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici. B. 237.S. B. Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. 236. C.

Nesporulaţi. B.boală diareică. D. C. Incolore. 240. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . Imipenemi. C.000 londonezi. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară. B. Lactozo-pozitive. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Referitor la genul Shigella. C. Se estimează ca a murit 30% . Yersinia pseudotuberculosis. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei. Aerobi facultativ anaerobi. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. D. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. B. Gram pozitivi. C. Imobili. B. E. La genul Shigella coloniile sunt: A. 241. C. Transparente. E. Opace. Lactozo – negative. 242. D. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. 244.boala diareică. Încapsulaţi. B. D. E.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. Rezervorul este reprezentat de păsări. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om. Tetraciclinele. D. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. E.239. din care aproximativ 25–50 milioane în Europa. D. C. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei. B. Amoxiclina. E. Ampicilina. Yersinia enterocolitica. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa. 243. E. 245. Amoxicilina-acid clavulanic.

Splină. B. B. infecţia diseminează în: A. Ganglionii ulcerează. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. Se poate complica cu septicemie şi meningită. Referitor la pesta bubonică. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. 247. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. B. Identificarea biochimică nu este obligatorie. Boala poate evolua rapid. Rinichi. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. C. E. Laringe. Ficat. E. E. Inimă. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. B. Deratizare şi dezinsecţie. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. Referitor la pesta bubonică. 249. 325 . 251. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. infecţia diseminează în: A. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. C. D. D. E. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută. Stomac. dureroşi. C. B. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. D. Referitor la genul Yersinia. 248. Ganglionii devin hipertrofiaţi. E. D. Esofag. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. 246. Intestin gros. Bacteriile se multiplică la locul de intrare. C. 250. Transmitere interumană prin aerosoli. dar nu formează bubonul. cu edem şi hemoragie care abcedează. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. Mortalitatea este de 30%. C. D. D. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. Plămân. Bacteriile trec în vasele limfatice.A. C. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. B. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Sistem nervos central SNC. E.

Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. C. ce pot evolua. 254. 255. B. Incinerarea cadavrelor. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. E. C. C. B. 3-4 săptămâni. Gram pozitivi. Din cauza adenitei mezenterice. urmată de efectuarea antibiogramei. Sunt afectaţi în special bătrânii. Carbapenemi. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. Streptomicină. C. Sunt bacterii larg răspândite în natură. Gram-negativi. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. D. pe plante. tratamentul se face cu: A. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. în special în spitale. toalete. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. E. Producători de pigmenţi hidrosolubili. B. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. D. C. Tetraciclină. febră. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică. Referitor la genul Yersinia. fără tratament. D. D. B. E. Se întâlneşte în apă. Aerobi. Mobili datorită unui flagel nepolar. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. Cloramfenicol. E. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. D. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). Izolarea în spital a bolnavilor. aer şi sol. E. 253. C. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. E. B. Fluorochinolone. 257. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A. 252. 256.B. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare). D. Poate supravieţui în medii umede: în băi. dureri abdominale.

aeruginosa (piocianina de culoare albastră. C. B. După incubare 12 h mediul devine vâscos. E. Bulion. C. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. AABTL. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. 327 . Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. condiţionat patogene. C. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. C. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. pot produce infecţii severe. E. responsabile de infecţii intraspitaliceşti. 261. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. B.A. E. Sunt bacterii saprofite. Opace. E. D. D. B. D. Referitor la genul Pseudomonas.S. Negre. Gri. Geloză simplă. B. Lactozo-negative. Mari. aderentă la pereţii eprubetei. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă.A. 259. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. responsabile de infecţii nosocomiale. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. Cu aspect metalic. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). În număr mare. Coloniile nu au reflexe metalice. Mici. având însă numeroşi factori de virulenţă: A. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. pe geloză sânge coloniile sunt: A. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. Hemolitice. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. Lucioase. B. R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. Referitor la genul Pseudomonas. ca saprofiţi. E. B. 260. 258. C. 262. La persoanele cu imunitate scăzută. D. D. B. Geloză sânge. Semitrasparente.

265.C. E. Mycobacterium leprae 328 . Hidrolizează esculina. E. E. B. C. infecţii ORL (otite. B. La om se întâlneşte pe tegumente. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor. E. Testul catalazei este negativ. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. 266. la unele cefalosporine. Oxidează glucoza. sinuzite). D. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. endocardite. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. Reacţia Voges Proskauer este negativă. B. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. respectiv fibrina. ca saprofit. Nu hidrolizează esculina. D. Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. IgA şi complementul. neoplazii). Tematica 12. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. imipenem. ceftazidim. C. 263. E. D. diabet. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. Nu este obligatorie. etc). Reacţia roşu metil este negativă. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. D. Ig G. colagenul. poate produce infecţii respiratorii. aminoglicozidele şi chinolonele. cateterizări. ale căilor urinare. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. Reacţia oxidazei este pozitivă. infecţii ale tubului digestiv. C. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. 264. B. Reacţia oxidazei este negativă. ce lizează elastina. D. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. Testul catalazei este pozitiv. C. mucoase.

Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. Bolnavi D. . Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. Mycobacterium tuberculosis: A. 7. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Coloraţia Gram la cald C. 6. Bovine B. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. 3. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C. Mobili C. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D.Complement simplu 1. Sunt bacili Gram negativi C. 5. 4. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Bacili sporulaţi B. Sunt coci Gram pozitivi B. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A. Apă de la robinet contaminată E. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. Anaerobi D. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A. Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Coloraţia cu albastru de metilen B. Păsări C. Sensibili la etambutol E.

C. Cloramfenicol E. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. Gerhard Domagk 12. Izoniazidă D. Mycobacterium leprae 13. Mycobacterii saprofite sunt: A. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. 13 zile D. Mycobacterium africanum C. Mycobacterium bovis D. B. Louis Pasteur C. Mycobacterium avium E. Ernst Chain E. Un antigen solubil. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. tuberculină B. 20-24 ore B. Mycobacterium tuberculosis B. 48 ore E. 20 minute C. 8. Un antigen somatic D. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. Un antigen solubil. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. Mycobacterium phlei D. Mycobacterium leprae C. Un antigen capsular 9. 5zile 11. Mycobacterium avium 330 . E. Robert Koch D. 10. Mycobacterium africanum B. Antiseptice B. D. endotoxină C. Un antigen flagelar E. Dezinfectante C.A. Carl Linné B.

tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. Mycobacterium smegmatis 15. ceruri A. Mycobacterium leprae B. fosfolipide B. Mycobacterii patogene sunt: A. D B. Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19. mycobacteriile se vor decolora. 331 . Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A.E. Mycobacterium intracelulare C. C. acid-a1coolo-rezistenţă D. Mycobacterium bovis 14. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C.Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. în coloraţia clasică Ziehl . cord factorul 17. lipoarabinomananul E. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. peptidoglicani E. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B. ceara D C. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C. Supravieţuirea M. tuberculoproteinele 18. o rezistenţă crescută la hidratare E. tuberculosis în interiorul macrofagelor D. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. o sensibilitate crescută la desicare C. acid-alcoolo-sensibilitate B. Mycobacterium kansassii D. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. acid micolic C. B. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. fosfolipide D. Mycobacterium avium E. cord factorul D.

are o creştere lentă. cu excepţia: A. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C. galbene B. cu excepţia: A. poate apare şi prin reinfecţie 332 . numită şancru de inoculare 24. genitală. fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C. sunt microorganisme strict anaerobe E. bacili mobili C. meningeală. alveolită. osoasă. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. prezintă o creştere eugonică: colonii mari. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. B. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. coci Gram pozitivi B. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. Mycobacteriile sunt: A. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. este o afecţiune infecto-contagioasă. glicerină. ganglionară. R conopidiforme. separate de perioade de remisiune. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. bacili de 10 μm D. cu timp de generaţie de 20 ore D. acidul nalidixic 22. bacili nesporulaţi 21. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. cutanată. cu excepţia: A. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate.E. peritoneală) D. boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. bacili capsulaţi E. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. renală. infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. Bacilii se multiplică intracelular. cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. Transmiterea se face pe cale respiratorie. cu excepţia: A. legate şi de un status imun scăzut C. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. verde malahit). ou.

are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B.D : A. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C. D.B. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29.1 mI. reacţia este negativă. se transmite prin secreţii nazale 333 . bacilii tuberculoşi dormanţi. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. Dacă intradermoreacţia la P. cicloserină. induraţie. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici. flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. nu se va face niciodată vaccinul E. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. reactivarea endogenă debutează. de la nivelul vârfului pulmonar. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante.P. în atmosferă de 35-37% CO2 E. prin incubare la 0-7°C 26. având 2 unităţi tuberculină D. cu excepţia: A. se poate face vaccinul BCG 28. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm.D este pozitivă. din leziunile de diseminare postprimară. cu extindere în sens apico-caudal 25. de obicei. ciprofloxacină E. îşi pot relua multiplicarea C. cu excepţia: A.D este un extract proteic purificat de tuberculină B. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0. se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E. prin incubare la 137°C C. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. P. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D.P. necapsulaţi şi imobili C. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. în atmosferă de 8-10% CO2 D. prin incubare la 50-57°C B. cu excepţia: A. cu apariţia de edem.unde concentraţia de oxigen este crescută. poate fi cultivat pe medii artificiale D. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă. sunt bacili nesporulaţi.P.

mucoide 334 3. extensiv. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. conopidiforme C. Tuberculoza se transmite prin: A. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A. nedureroase D. cresc foarte rapid. pomeţilor E. coloniile sunt de tip S C. . pierderea degetelor C. Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E. se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. sub formă de macule apigmentare. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. 5. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. la împlinirea vârstei de 14 ani E. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. sunt strict aerobi E.cu urechilor. Picături Pflugge B. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A. Muşcătura animalului bolnav 2. ulcere trofice dureroase B. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B. tip R B. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. Sânge C. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B.E. produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. Lapte E. Leziunile sunt cutanate. 4. Praf D. cu afectarea nasului. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A.

efectuarea IDR la tuberculină D. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 . zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. se poate produce prin reinfecţie E. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D. tip S 6. există numai localizarea pulmonara B. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D. Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. e posibila extensia din aproape in aproape D. se poate reactiva dupa ani de zile 11. vindecare completa cu disparitia leziunii C. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. sunt sensibili la cloramină E. hipersensibilitatea este de tip I C. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A. apare hipersensibilitatea la 4. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C. rezistă luni sau ani în praf B. se formeaza o leziune numita tuberculom E. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. efectuarea IDR la PPD E. neregulate şi uscate E. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. 10. 9. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. IDR la PPD-ul pozitiv. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D.12 saptamani de la infecţie B.D. hipersensibilitatea este de tip IV D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. 8. izolarea persoanei bolnave C. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B.

apare la adulţi C. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. agentul etiologic al ciumei bubonice B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. facies leonin E. nedureroase D. apar leziuni granulomatoase extinse C. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. hemoptizie E. bacil acid alcoolo rezistent C. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. apare nevrita D.12. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . apar macule apigmentare. apare în copilărie B. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. subfebrilitate vesperală C. cefalee 14. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. febra ridicata D. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. ronică persistentă peste o lună B. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. apar leziuni de tip granulomatos 17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15.

determină leziuni granulomatoase B. Mycobacterium leprae E. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Mycobacterium smegmatis 22. Mycobacterium intracelulare C. Mycobacterium kansassii 21. eritromicina 19. ordinului Ascomycota F. Mycobacteriile aparţin: B. Mycobacterium avium 23. Mycobacterium phlei D. B. inhibă migrarea leucocitelor C. Mycobacterium kansassii B. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. Mycobacterium kansassii E. ceruri A. familiei Mycobacteriaceae D. Mycobacterium intracelulare B. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . Mycobacterium bovis C. acid micolic 24. Dapsone B. genului Mycobacterium C. fosfolipide C. Mycobacteriile strict patogene sunt: A.18. C. Mycobacterium tuberculosis D. Tratamentul leprei se face cu: A. clofazimine D. Rifampicina C. familiei Mycobacterium 20. ordinului Actinomycetales E. Mycobacterium bovis B. cord factorul E. peptidoglicani D. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. Mycobacterium africanum E. Mycobacterium avium C. Mycobacterium phlei D. vibramicina E. D B. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A.

nesporulaţi 28. verde malachit). agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. coci grupaţi în lanţuri C. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. bacterii cu o lungime de 2. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. Poate afecta orice organ. necapsulaţi. nu se colorează cu fuxină B.5-3 microni D. flagelaţi. bacili drepţi sau încurbaţi B. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 .evoluţie în pusee acute. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. glicerină. boala este fatală la 50% din indivizi C. R conopidiforme. Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. galbene. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. nesporulaţi E. Mycobacteriile sunt: A. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A. facilitează supravieţuirea M. ou. acid. M. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. o rezistenţă crescută la desicare E. acidul nalidixic 29.alcoolo-rezistenţă B. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B. se colorează cu fuxină concentrată C. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici. În lipsa tratamentului specific. o rezistenţă scăzută la desicare 26. cu tendinţă la cronizare. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. este responsabil de necroza cazeoasă E. separate de perioade de remisiune 30. este o afecţiune infecto-contagioasă. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D.D. S. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E.

de la un animal bolnav 32. o stimulare a imunităţii mediate celular C. nu poate apărea prin reinfecţie E. sindrom febril/subfebril prelungit. meningeală. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A. pe cale respiratorie C. osoasă. o regiune periferică cu celule Langerhans 34. peritoneală) 31. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C.C. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B. din leziunile de diseminare postprimară. creştere ponderală 36. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. testul nitrat-reductazei 339 . Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. testul catalazei B. pe cale cutanată B. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E.I. genitală. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D. strănutul sau vorbitul omului infectat E. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. renală. SIDA 35. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. Simptomele tuberculozei sunt: A. bacilii tuberculoşi dormanţi. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33.V. prin tusea. se asociază frecvent cu cu infecţia H. expectoraţie D. cutanată. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. ganglionară. Transmiterea se poate face: A. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E. transpiraţii nocturne C.. vesperal E. numită şancru de inoculare D.

clofazimin E. pomeţilor 41. cu apariţia de edem.C. diametrul este mai mic de 10 mm. rifampicina D. Testul la bacitracină 37. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39.P. reacţia este pozitivă B. dapsonă C. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E. nedureroase E. sub formă de macule apigmentare. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. induraţie. Intradermoreacţie (IDR) la P. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. Transmiterea bolii se face prin contact sexual B.cu urechilor. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. izoniazida C. Testul oxidazei E. penicilină Tematica 13 340 . Incubaţia este de 2-10 luni C. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. ciprofloxacina 40. cu afectarea nasului. se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. streptomicina E. sulfonamide B. Niacin-test D.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. cicloserina B. extensiv. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. rifampicină D.

Peptostreptococcus. 341 . Propionibacterium. pe mucoase şi tegument C. B. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. C. E. Bifidobacterium. cu excepţia. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. B. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. Peptostreptococcus. Eubacterium. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A.Bacterii anaerobe. Peptococcus. Mycobacterium. Peptococcus. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. cu excepţia: A. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. D. Veilonella. E. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. cuprinde peste 30 de genuri. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. C. 2. B. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Lactobacillus. 6. Veilonella. 5. E. C. De obicei produc infecţii mixte E.cu excepţia: A. 300 specii anaerobe. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. Propionibacterium. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. 3. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. D. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. Veilonella. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. 4. Bifidobacterium. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. A.

este sucroză negativ D. E. 48 h. D. este sucroză negativ. Eubacterium. Veilonella. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. D. D. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. Peptostreptococcus B. Corynebacterium. Peptostreptococcus.5 zile 11. cu excepţia: A. E. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Bifidobacterium 7. Veilonella. cu excepţia: A. fermentează glucoza C. fermentează lactoza E. C. 9. Eubacterium. Streptococcus. incubare se face în aerobioză. C. nu fermentează zaharoza. Lactobacillus. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 .D. B. Peptococcus. 13. fermentează zaharoza B. D. Bacteroides. 10. E. Propionibacterium. B. însămânţarea se face pe medii simple D. Enterobacter. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. fermentează lactoza. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. Eubacterium. produsele patologice se recoltează normal B. Eubacterium. este maltoză pozitiv 12. E. nu fermentează glucoza. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. B. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A. 8. C. este maltoză pozitiv. C. Fusobacterium. E.

regulate D. sunt Gram pozitivi B. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B. produc miros caracteristic C. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. cuprinde bacili Gram pozitivi B. sunt bacili cu dimensiuni mici C. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. C. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. 343 . Formele vegetative produc enzime D. au capetele rotunjite C. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. nu putem afirma că: A. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. cele mai multe specii sunt imobile 16. sunt imobili 17. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. cu excepţia: A. Coloniile sunt fine. translucide. are efect necrozant şi hemolitic E. E. formează colonii de dimensiuni mari. de tip S sau cu aspect rugos E. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. au capsulă E. Alfa-toxina sau lecitinaza. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate.A. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E. sunt nesporulaţi D. muscular) C. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. nu prezintă spori D. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. B. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. D.

cu capete rotunjite. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. nu au activitate proteolitică. Peptococcus B. Tetanolizina care este o hemolizină 23. administrarea de antibiotice C. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A. toxina tetanică are două componente D. 20. Anaerobii endogeni: A. nu produc miros caracteristic. este agentul etiologic al tetanosului B. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. sunt întotdeauna saprofiţi D. cu excepţia: A. sunt mobili 22. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. prezintă capete rotunjite D. sunt întotdeauna patogeni C. de tip M.B. E. Oxigen hiperbar E. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. pe cale intravenoasă) D. sunt bacili Gram negativi B. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele. groşi. sunt rezistenţi la metronidazol 25. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. cu excepţia: A. toxina tetanică are două componente D. Tetanolizina care este o hemolizină 24. Clostridium 344 . sunt bacili lungi. administrarea de antispastice 21. nu fac parte din flora intestinală B. administrarea de antitoxină (în doze mari. toxina tetanică este o exotoxină C. cu excepţia: A. C. D. Lactobacillus C. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. tratamentul chirurgical B. este agentul etiologic al tetanosului B. toxina tetanică este o endotoxină C. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A. formează colonii de dimensiuni mari. C.

Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. Toate raspunsurile sunt adevărate 29. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A. Infecţii de tip invaziv E. toate raspunsurile sunt corecte 31. Sunt bacili Gram negativi B. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Bacteriile din genul Clostridium: A. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. Sunt nesporulate D. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Clostridium perfrigens determină: A. Care din următoarele variante este falsă: A. endocardite E. Se incubează în lipsa oxigenului E. Bacteroides E. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Sunt anaerobi endogeni B. Mionecroza B. abcese intraabdominale B. Determină paralizii musculare E.D. Fusobacterium 26. colecistite D. Sunt imobili D. Toate raspunsurile sunt corecte 27. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B. Gangrena gazoasă C. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Sunt bacterii Gram negative C. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E. peritonite C. Mediul folosit poate fi Shaedler D. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Toxiinfecţii alimentare D.

300 specii anaerobe. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. E. 24 h . Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. 200 specii anaerobe. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. Acnee. Peptococcus: habitat în colon. Peste 20 genuri. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. 38. B. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. mai puţin: A. C. Propionibacterium: pe tegument. C. Eubacterium: habitat în colon. 400 specii anaerobe. C. Fac parte din flora normală a stomacului. Lactobacillus cu habitat vaginal. 35.5 zile. D. 346 . 37. 33. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. D. Septicemii. Abcese pulmonare. D. E.A. B. 36. E. Anaerobii endogeni se clasifică în: A. Peste 40 genuri. 48 h . E. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Se găsesc şi pe mucoase. 12 h – 2 zile. Abcese cerebrale. Bifidobacterium: habitat în colon. 34. D. cavitate bucală. E. D. 300 specii anaerobe. B. C. Abcese abdominale. E. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului. Peritonite. 36 h . B. C. Fac parte din flora normală a intestinului. C. D.4 zile. Peste 30 genuri. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. 300 specii anaerobe. B. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. Endocardite. B.3 zile. Septicemii. Colecistite. B. cavitate bucală. Peste 40 genuri. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. mai puţin: A. Se găsesc şi pe tegument. Peste 10 genuri. Scarlatină C. D.

D. Dimensiuni de 5-8 microni. Regulate. 43. 1-2 zile. D. Ovali. E. D. Clindamicină D. 2-3 zile. 44. 3-5 zile. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Fine. B. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. Translucide. C. C. B. 3-6 zile. 3-4 zile. Carbapenemi 347 . Cloramfenicol D. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice. E. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. Lincomicină C. Rifampicină C. Cefoxitin E. 41. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. Bacili Gram negativi. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. Opace.E. E. 6 h – 1 zi. Înconjurate de o zonă de hemoliză. Gentamicină 42. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale. cu excepţia: A. B. Metronidazol B. 39. Metronidazol B. mai puţin una: A. Nesporulaţi. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. 40. cu excepţia: A. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. Dimensiuni de 1-3 microni. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. C.

E. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. E. E. C. Nu sunt zaharolitice. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. Contracţiile sunt violente. De dimensiuni mici. D. B. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. Nu lichefiază serul coagulat. D. Convexe de tip S. Lichefiază gelatina. D. Monobactami 45. B. E. C. Plăgile anfractuoase. germinarea nu e favorizată de: A. Imobili. Sporulaţi. Încapsulaţi. Cu aspect rugos. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. 46. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . Contractura are loc în hiperextensie. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. Lungi şi subţiri. Plăgile devitalizate. 51. tratamentul nu constă în: 348 . Prezenţa de oxigen. E. D. B. Nu lichefiază gelatina. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. 47. C. C. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Pacientul e conştient. necrozate. D. C. D. C. Cu margini regulate. Lipsa de oxigen. dureroase. E. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. Plăgile profunde. B. 48. 49. B. 50. Nu sunt proteolitice. pot fractura oasele. Cu capete rotunjite. Oxigen hiperbar. B. Rotunde. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori.

Localizat subterminal. Localizat terminal. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. 3-4. 6-8/10-30. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. 52. D. Clostridium botulinum nu sunt: A. Localizat central. 349 . Bacili sporulaţi. 1. B.5-1. Produce hemolizină. 56. Bacili cu capete rotunjite. E.5/7-30. D. 3 serotipuri. 55. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A. 57. Deformant. gelatinază B. B. 53. Bacili mobili. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. E. Bacili Gram pozitivi. Are nevoie de anaerobioză strictă. Se produce toxina botulinică. fructe). B. E. D. Se cultivă pe geloză sânge. D. Cultura are miros de corn ars. C. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. 4. C. E. C. 54. B. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne.5-6/8-30. Bacili scurţi. Se face identificarea biochimică. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. C. care este o neurotoxină cu: A. Localizat codal. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. 0. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. legume. Fermentează glucidele. C.5-3/5-20 microni. B. E. C. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. D.A. D. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare).5/3-20 microni.

Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A. D. Bifidobacterium E. D şi F. 10%. 5 serotipuri. D. 2 ore. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A. D. E. 90%. 10 minute. E. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. D. 61. 5 minute. 8 serotipuri. timp de: A. 60. B. F şi G. Peptococcus. E. sunt rezistenţi la lincomicină. D. 15 minute. F şi G. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. Bacteroides. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. Eubacterium. Veilonella C. 20 minute. 58. C. 12 serotipuri. C. 40 minute. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . 30%. Complement multiplu 1. 10 minute. E. A. sunt sensibili la metronidazol B. B. Peptostreptococcus. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. C. E. D. 3 minute. 20 minute.B. B. 10 serotipuri. C. Fusobacterium 2. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. B. C şi D. 59. D. 80%. C. B. 1 oră. Corynebacterium spp D. Pentru distrugerea sporilor de Cl. 60%. B. C. C. B şi E. E.

au capetele rotunjite 4. translucide. sunt sensibili la aminoglicozide E. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. C. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. încapsulaţi E. C. mate. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide.C. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. cuprinde bacili Gram negativi. mobili 8. sunt nesporulaţi. au capetele ascuţite C. sunt deseori pleomorfe D. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . sporulaţi. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. E. 7. deformant D. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A. B. sunt bacili cu dimensiuni mari. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. cele mai multe specii sunt imobile. perioada de incubaţie este de 24 de ore. B. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. cultivă în aerobioză 6. coloniile sunt fine. cultivă în strictă anaerobioză 5. lungi şi groşi. coloniile sunt fine. din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. cu sporul subterminal. regulate D. putem afirma: A. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. de tip S sau cu aspect rugos E. sunt producători de betalactamază 3. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. sunt bacterii lungi B. neregulate D. putem afirma: A. sunt bacili scurţi E. Fusobacteriile: A. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. D. coloniile nu au zonă de hemoliză E. Genul Clostridium: A. Gram negativi B. cu capetele rotunjite C. formează colonii de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor.

moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13. contracţiile sunt violente. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. Sunt sporulaţi 15. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. sunt bacili Gram negativi B. Produc infecţii de tip invaziv 352 . Sunt nesporulaţi D. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. de tipM B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. contracţiile cuprind treptat musculatura D. sunt întotdeauna saprofiţi E. Sunt coci Gram pozitivi E. contracţiile sunt nedureroase E. nu produc răspuns caracteristic E. dureroase. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. Sunt bacterii anaerobe B. sunt mobili 11. Sunt bacili Gram negativi C. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. pot fractura oasele E. contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12. prezintă capete drepte D. fac parte din flora normala a intestinului B.9. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. Clostridium tetanii: A. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. tardiv apare trismusul C. groşi C. 14. formează colonii de dimensiuni mari. Sunt bacili patogeni Gram negativi C. sunt bacili lungi. sunt întotdeauna patogeni. nu au activitate proteolitică D.

se administrează antibiotice D. Patogenitatea este dată de endotoxine E. se trateaza chirurgical D. este exclusiv antitoxic D. este exclusiv chirurgical B. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. produce enzime proteolitice B. nu fermenteaza glucidele C. Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. se trateaza cu ser antitoxic E. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. Este o specie patogenă E. este produs de o bacterie aerobă B. are o incubaţie de 7 zile C. este un tratament complex C. sporii pot contamina carnea şi legumele C. produce o neurotoxina termostabilă D. este o toxiinfecţie alimentară B. este un bacil Gram pozitiv sporulat B. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. Este un bacil aerob 21. imobili E. Tetanosul: A. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. antibacterian si antitoxic. combina tratamentul chirurgical. produce hemolizina D. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. 17. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A.D. se manifesta cu febră inaltă 18. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. Botulismul: A. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16.

Anaerobii endogeni: A. B. E. 24. Nu produc infecţii mixte. B. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. C. B. Se găsesc şi pe tegument. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili. Se găsesc şi pe mucoase. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. tetanosul se remite spontan fara tratament E. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. Fac parte din flora normală a stomacului. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. C. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. D. Coci Gram pozitivi sunt: 354 . C. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. Gram pozitivi şi Gram negative. 26. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D. Anaerobii endogeni: A. E. 27. D. Cuprind numeroase specii bacteriene. apare paralizia muşchilor feţei 23. 28. Fac parte din flora normală a intestinului. la debut apare trismusul C. E. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. D. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A.22. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. bilă. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. mortalitatea este redusă fara tratament 25.

Propionibacterium are habitat în colon. Pot produce infecţii polimicrobiene. D. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. 30. Pot produce infecţii biliare. Eubacterium. B. Veilonella. Eubacterium. C. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. 33. Fusobacterium nu poate produce septicemia. E. Pot produce abcese. C. 32. Lactobacillus are habitat vaginal. C. 31. B. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. Fusobacterium are habitat în colon. C. 355 .A. B. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. Lactobacillus. Peptococcus. C. E. Pot produce infecţii pulmonare. D. cerebrale. Eubacterium poate determina infecţii biliare. Bifidobacterium. E. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. C. Lactobacillus. E. C. D. Veilonella: A. Fusobacterium. Bifidobacterium poate produce acneea. Peptostreptococcus: A. Bacteroides poate produce peritonite. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Propionibacterium poate produce acneea. Propionibacterium. B. Sunt bacili Gram negativi. Peptostreptococcus. Au habitat în colon. B. 34. orofaringiene. Propionibacterium se găseşte pe tegument. Peptococcus. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. Bacteroides poate produce colecistite. D. Sunt bacili Gram pozitivi. B. E. Bacili Gram pozitivi sunt: A. D. B. D. Au habitat în duoden. Au habitat în cavitatea bucală. E. 29. D. Au habitat în colon. pulmonare.

Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. Lichid peritoneal. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. Infecţii asociate tumorilor maligne. 38. C. 40. D. 36. 356 . Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. Sânge pentru hemocultură.melaninogenicus. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. E. D. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). B. E. imipenemi. Cuprinde foarte multe specii.melaninogenicus şi B. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . B. Abcese abdominale. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. Exudat nazal. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. D. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. oralis. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. Exudat faringian. Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. D. 37. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Peritonite. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. C. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. E. C. 35.oralis. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. C. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. C.timp de 12 h. E. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. D. D. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol. carbapenemi. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare. B. 39.E. Cuprinde puţine specii.2 zile. Puroi. Incubarea se face în anaerobioză. E. C. Septicemii. B. B. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. E. B. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis.

Opace. Ovali. De dimensiuni mari 3-8/0. Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. D. Cu dimensiuni de 3-6 microni. în materii fecale. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani). De dimensiuni mici 1-3/0. Gram pozitivi. E.2 microni. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. 357 . Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide. Lungi. C. E. Antibiograma nu este obligatorie. Cu dimensiuni de 1-3 microni. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază. 43. E. C. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. Translucide. Scurte. Pe mediul geloză chocolat. Înconjurate de o zonă de hemoliză. Pe mediul geloză sânge. E. B. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. 47. C. C. D. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. B. C. B. B. D. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. D. Cu capetele ascuţite. Sporulaţi. Sporii se găsesc pe sol. Deseori pleomorfe. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. Mulţi sunt sensibili la lincomicină. Rareori pleomorfe. 44.41. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. E.5 microni. 42. C. B. C. În anaerobioză. Fine. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. Gram negativi. 45. D. Pe mediul Schaedler. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. 46. B. cloramfenicol şi cefoxitin. D. Genul Clostridium prezintă bacili: A. Regulate. B. E. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE.

dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. E. 53. 52. Secreţie otică.D. proteolitice. D. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. B. 50. Formează colonii de dimensiuni mici. C. Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). Scurţi. D. Subţiri. rotunde. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. Cu sporul deformant. Nesporulaţi. producându-se o infecţie severă. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. E. muscular). Neîncapsulaţi. Secreţie uretrală. Secreţie vaginală. B. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. Cu sporul subterminal. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. B. E. D. Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase. cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. perfringens sau alte specii de clostridii. C. C. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. C. D. Sânge. E. Plăgile profunde. Lungi. D. 48. Sporii germinează. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. B. Cu capete rotunjite. Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . Puroi. B. Imobili. Groşi. cu margini regulate. lichefiază gelatina şi serul coagulat. E. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. cu producerea de enzime. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. E. 49. 51. cu efect necrozant şi hemolitic. C.

56. C. D.2 săptămâni. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. C. E. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. B. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A. Lungi. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. Scurţi. C. Toxina tetanică este o endotoxină. E. Contractura are loc în hipoextensie. D. B. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. C. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. C. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. E. Perioada de incubaţie este 6-7 zile. C. B. dureroase. Mobili.3 săptămâni. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică. prezenţa de oxigen. D. 57. D. Administrarea de antitoxină în doze mici D. 54. Groşi. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. B. Perioada de incubaţie este 4-5 zile. 58. E. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate. D. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. Contracţiile sunt violente. 359 .A. anfractuoase. E. B. 55. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. devitalizate. Toxina tetanică este o exotoxină. E. Mortalitate: 20%. B. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. Pacientul e inconştient. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. Germinarea e favorizată de plăgile profunde. Tetanolizina este o hemolizină.

2 per milion). Produce gelatinază. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Fermentează glucidele. D. Administrare de oxigen pe mască D. tratamentul constă în: A. B. C. Lungi. 62. Mobili. D. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. B. B. Produce hemolizină. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură. Cultura are miros de corn ars. Se cultivă pe geloză sânge.59. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. 60. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). C. E. B. E. Se face identificarea biochimică. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. D. 63. C. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion). Cu capete rotunjite. În cazul Clostridium tetanii . Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. E. Boala e rară în ţările dezvoltate. Produce peptidaze. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Scurţi. E. E. În SUA 50 -70 cazuri(0. Are nevoie de anaerobioză strictă. 64. Gram pozitivi. Se cultivă pe mediul Robertson. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate.2 per milion). C. 360 . E.000. B.000 morţi în 1992 la nivel modial. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. C. În cazul Clostridium tetanii. B. pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C. În cazul tetanosului. 61. Se cultivă pe mediul Tinsdale. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. D. În cazul tetanosului. D. Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A.

Disfagie. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. Serotipurile A. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. B. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. E. 66. 68. D.5-1. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). C. Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. E. Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. D. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. Poate prezenta un spor localizat central. Pacientul este afebril. Clinic. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. Poate prezenta un spor localizat terminal. D. F provoacă botulismul la om. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie. Pacientul este conştient. Are dimensiuni de 0. Strabism. C. C. Poate prezenta un spor localizat subterminal. Toxina este termolabilă. Sporul nu se transformă în forma vegetativă. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. putem spune următoarele: A. B.5/3-20 microni. putem spune următoarele: A. B. legume. Despre patogeneza la Clostridium botulinum. deformant. Diplopie. C. 70. D. C. B. 69. E. Rezultă paralizia flască. C. D. Mortalitate: 20% 361 . B. Vorbire dificilă. Sporii contaminează alimentele (carne. deformant. Miopie. Pacientul este inconştient. deformant. Se produce toxina botulinică. D. E. putem afirma următoarele: A. Referitor la Clostridium botulinum. E. 67. E. E. B. fructe).65. Referindu-ne la Clostridium botulinum. B.

De aproximativ 1 mm diametru. B. Tematica 14. C. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A.71. D. E. Există şapte tipuri serologice: A. D. Pentru distrugerea sporilor de Cl. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. E. Se face în anaerobioză strictă. 72. De aproximativ 3 mm diametru. Pentru distrugerea sporilor de Cl. C. E. D. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Genul Treponema. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. 74. B. Opace. D. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A. Semitransparente. Clostridium. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. B. B. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. B şi E. E.Treponema pallidum. B. Transparente. timp de 10 minute. C. F. C. 73. D. timp de 20 minute. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. Genurile Chlamidia. E. botulinum produce lipază. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. D.

Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. Cuprinde doar specii patogene B. albuminǎ sericǎ C. cu adaus de substanţe reducătoare. comune tuturor treponemelor. Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. Sunt bacterii spiralate. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. treponemele apar albe. În medii lichide adecvate. subţiri 6-15 microni lungime/ 0. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. Antigene proteice. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. caracteristice treponemelor nepatogene 6. Sifilisul nu este o boală specifică omului B. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D. La examinarea în câmp întunecat. Antigene de suprafaţǎ. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3.1. Sunt bacterii spiralate subţiri B. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Antigene ale corpului bacterian.2 diametru E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B. Cuprinde doar specii saprofite C. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. vitamine. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 . Antigene ale corpului bacterian. refringente. caracteristice treponemelor patogene D. Sunt bacterii spiralate lungi C.1-0. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. strǎlucitoare D. utilizate în reacţia de fixare de complement C. foarte specifice. Sunt formate din spire neregulate D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. foarte specifice.

Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. C. Leziunea este dureroasǎ. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. Nu se colorează Gram 12. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Erupţie tegumentară maculo-papulară C. Imunofluorescenţă indirectă E. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 . E. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. Microscopia în câmp întunecat B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A. Afectare hepaticǎ 11. Imunoflorescenţa directǎ C. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. Coriza luetică B. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8.C. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. Apare un rash maculo-papular cutanat C. Microscopie optică. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E.

Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. Pot fi efectuate cantitativ. B. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C.treponemice: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14. rapid şi simplu D. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării.: A. Este o reacţie de fixare de complement C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. cu prezenţei undei de antigen 16. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 .R.D. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. E. rapid şi simplu B. D. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening.B. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. C. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17.L.

Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E.D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Mobile 23. Detectarea antigenului B. Treponema pallidum 366 . Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. Se manifestǎ prin febrǎ. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. Extracelulare C. Mycobacterium avium C. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Imunofluorescenţă E. Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. dureri osoase. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. greaţǎ E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Metoda PCR D. Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. Testul catalazei 24. Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. Apare la numai la gravide 22. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Gram pozitive B. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ. Nu produc leziuni caracteristice D. cefalee. tahicardie. Treponema carateum B. Agetul etiologic al sifilisului este: A. Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. Nu posedă peptidoglican E. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C. Metoda ELISA C.

secundar şi terţiar B. trichomoniaza B. E. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. are loc în trei stadii: sifilisul primar. sunt rezistente la dezinfectante. medii artificiale B. candidoza D. săruri de bismut D. Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. SIDA 26. este o boală venerică cu declarare obligatorie C. herpesul genital E. sunt rezistente la uscăciune B. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. adenopatie. geloză sânge 28. fără tratament D. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. culturi celulare E. Treponemele pot fi cultivate pe: A. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E. Mycobacterium bovis 25. perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A.D. testicul de iepure D. gonoreea C. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. este dureroasă B. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . sunt rezistente la penicilină 29. se colorează în coloraţia Gram 27. ou de găină embrionat C. La 2 . este imobilă. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. se caracterizează prin vindecare spontană. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică. datorită spirelor D. este formată din spire regulate C. numită şancru dur 30. Klebsiella ozenae E.

cu excepţia: A. Chlamydiile fac parte din familia: A. În sifilisul secundar. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. cu excepţia: A. oaselor. se divid prin diviziune simplă. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. cu excepţia: A. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. Chlamydiales C. au perete celular rigid C. ceftobiprol B. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. binară 368 . posedă ribozomi B. ficatului. penicilina C. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33.E. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. leziuni ale mucoaselor C. Treponemele sunt în număr foarte mic D. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. în cazul şancrului de inoculare. În această perioadă pacientul este contagios 32. Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. Chlamydiaceae D. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. Chlamydia B. streptomicina 34. Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. la nivelul pielii. cefepim D. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome). În sifilisul primar. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A. Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. Chlamydia psittaci E. Chlamydia pneumoniae 36. gentamicina E. treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35.

J.F. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem.J. E. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii. Chlamydiile sunt mobile. uretrite C. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic.L2.E. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 . de 800-1000nm B.G. pneumonie 39. cu o evoluţie strict intracelulară.G.D. serotipurile D. pneumonia nou născutului.E.G. pneumoniae în serul pacienţilor C. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE). metoda cu lugol E. menoragii. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38.F. uretrită sau rectită D.I. Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A. serotipurile L1.H.J. cu excepţia: A. rezistent în mediu extracelular D.H. bronşite D. faringite B. care se poate complica adeseori cu salpingite. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A. boală inflamatorie pelvină.I. o keratoconjunctivită cronică.H. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR). serotipurile D.F. nu posedă ARN E. cervicita cu evoluţie subacută.K produc trachomul. contagioasă care poate duce la orbire C. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B. conjuntivite E. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C. cu excepţia: A.I. coloraţia Gram C. coloraţia Del Vecchio B.I. disurie. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B. sinuzite E. serotipurile D.H. imunofluorescenţa D.K produc la femei vaginită.J. Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40.K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului.K produc cervicită. serotipurile D.E.F.G.E. sunt sensibile la antibiotice 37. coloraţia Gimenez 41. de 300-400nm C.

Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile. doxiciclina C. au perete celular D. Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A.urealyticum. Mycoplasma hominis. tetracicline 43. care produce uretrită non-gonococică C. fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. Formează colonii mici. 47. 100-300 microni diametru. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. cu excepţia: A. sunt bacterii pretenţioase. vizibile cu lupa D. glicopeptide D. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 . fac parte din clasa Mollicutes B. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. traheobronşită. necesită medii suplimentate cu colesterol. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42.8 microni) C. vaginită E. Ureaplasma urealyticum. Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. sunt cele mai mici bacterii (0. care produce infecţii respiratorii B. cu excepţia: A. azitromicina B. Poate produce faringită. macrolide B. Mycoplasma hyopneumoniae. pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B. stare febrilă postpartum 46. precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. cu excepţia: A.D. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. care produce pielonefrită. boală inflamatorie pelviană. Mycoplasma genitalium. penicilina 44. rifampicina D. eritromicina E.2-0. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. Mycoplasma pneumoniae. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. care produce uretrită non-gonococică D. prin raclare uşoară (celule epiteliale). care produce dismenoree. rifampicine E. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E.

tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . penicilinele C. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. B. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51. Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. macrolidele B. cefalosporinele D. aminoglicozidele E. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal.C. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. căpuşe D. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. cu excepţia: A. Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial. penicilinele şi cefalosporinele B. boală inflamatorie pelviană. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. polimixinele 50. În reacţia de fixare a complementului. În infecţiile genitale. în centre specializate 52. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C. stare febrilă postpartum şi postabortum. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D. D.20% la persoanele active sexual C. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Portajul de Ureaplasma este de 15%. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C.

2 diametru B. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. care uneori trece neobservată D. Bacterii sunt formate din spire neregulate D. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 . Treponema carateum D. produce tifosul exantematic B. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R. subţiri 6-15 microni lungime/0. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C. Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A.F. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D. Treponema pallidum B. lipsa de igienă.). Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane. chinolonele şi fluorochinolonele 53. Cuprinde bacterii spiralate. Tratamentul se poate face cu: doxiciclină.1-0. Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. sărăcia C. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Treponema berlinense E. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E. cloramfenicol. Treponema porcinum 2. produce tifosul exantematic B. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E.C. Treponema pertenue C. ciprofloxacin Complement multiplu 1. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C. macrolidele şi lincosamidele E.C. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A. glicopeptidele şi polimixinele D.

T. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A.C. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. Cardiolipina. Cardiolipina. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. caracteristice treponemelor patogene D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A. E. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. strălucitoare. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. pallidum E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 .pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. Rezistente la săruri de arseniu 6. Sensibile la sǎruri de mercur E. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A. Sensibile la uscǎciune B. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ. foarte specifice. fǎrǎ tratament 9. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. vitamine. La examinarea microscopică în camp întunecat. Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. B. Sensibile la dezinfectante D. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. albuminǎ sericǎ D. treponemele apar refringente. 4. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B. Antigene de suprafaţǎ. Antigene ale corpului bacterian. prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A.

Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. B. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. Erupţie maculo-papularǎ C. 25% cǎtre un sifilis latent. Coriza lueticǎ B. Dinţi Hutchinson 15. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. D. Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. C. Icter D. Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. 50% cǎtre faza terţiara E. Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. leziunile având contagiozitate crescută 12. Tulburǎri neurologice E. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B. 374 . 25% cǎtre un sifilis latent. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. mai frecvent la pubertate B. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. C. Dupǎ vârsta de 2 ani. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Gome tegumentare D. Leziunile se numesc sifilide C. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ. D. Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. Keratita interstiţială C. Dinţi Hutchinson 14.A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. Poate apare hepatosplenomegalie. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. 25%cǎtre faza terţiara 11. E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A.

Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. nu pot fi efectuate cantitativ 19. Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. 375 . Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. E. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C.B. D. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. C. VDRL şi RPR sunt numai teste calitative. VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D. Este o reacţie de fixare de complement D. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. VDRL şi RPR sunt teste de screening. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B.

Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A. formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. neinfectaţi E. Rezultatul pozitiv (1-4+). produce uretrită la barbati D. cresc pe medii de cultură uzuale E. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. sunt imobile 25. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. se coloreaza Gram D. sunt bacterii extracelulare B. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. Rezultatul pozitiv (1-4+). semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C.D. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. se cultivă pe medii simple 24. produce rash cutanat 26. au dimenisuni foarte mici. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A. determină boala diareică acută E. 150-250 nm B. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. produce trachomul B. formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. este sensibilă la penicilină D. nu se diagnostichează imunologic C. se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E. produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. au perete celular C. se transmite pe cale aeriană 376 . vindecată (anticorpi anamnestici) E.

Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale. E. clinic se manifestă prin febra. cultivarea pe medii simple 377 . mialgii. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D.B. cultivarea e diagnosticul de rutină D. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. produce febra butoanoasă B. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29.rash D. se pot găsi şi extracelular C. transmisa de păduchele de corp C. D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. se transmite pe cale aerogenă E. se cultivă pe medii artificiale D. produce tifosul exantematic C. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28. cresc numai pe culturi celulare E. diagnosticul este serologic 31. se transmit pe cale sexuala B. Bacteriile din genul Rickettsia: A. se transmite prin păduchele de corp 32. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. infecţia se însoţeşte de febră C. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. sunt paraziţi intracelulari B. Rickettsia ricketsii: A. cervicale B. examenul microscopic C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A. C. tratament de elecţie este tetraciclina 33. Ricketsia prowatzekii: A. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E.uretrale. Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C.

Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. fără tratament D. Rar prin picături Flugge 37. Apare după o fază de latenţă aparentă 35. diagnostic imunologic E. sifilis 38. Leziunea primară se numeşte şancru dur B. Se poate transmite transplacentar E. Uneori prin insecte hematofage D. şancru nedureros. dureros C. adenopatie regională masivă. uretrită B. lues E. Este un organism foarte fragil în mediul extern. şancru moale. care dispare după 2 săptămâni B. gome sifilitice 39. C. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. cu abcedare şi fistulizare E. diagnostic serologic 34. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. B. cervicită D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A. Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A.D. Este produs de Treponema pertenue E. sunt bacterii spiralate B. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. adenopatie regională. nu sunt cultivabile pe medii artificiale D. şancru C. se coloreaza Gram C. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. Se manifestă prin şancru E. dură D. rezistă relativ bine la uscăciune E. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual.

D. săruri de mercur. arseniu D. nasul “în şa” E. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. Sifilisul congenital: A. Treponema phagedenis 44. bismut. Treponema pertenue D. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. Treponema carateum C. în jurul axei. sunt bacterii spiralate. se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. prezintă mişcări active. Leziunile caracteristice se numesc gome D. Leziunile nu sunt contagioase E. temperaturi peste 42°C B. penicilină E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A. comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. Treponema Reiter E.1-0. gome tegumentare 43. de pendulare. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. Treponema pallidum B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. temperaturi sub 38°C 46. de progresie şi de flexie 45.40. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. dezinfectante C. leziunile sunt contagioase E. nu se colorează în coloraţia Gram C. apar leziuni ale sistemului nervos central C. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. Treponemele sunt sensibile la: A. se transmite transplacentar B. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A.2 diametru B. apar leziuni la nivelul mucoaselor B. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. Antigene proteice. Poate apare micropoliadenopatie 41. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 .2 Tematica 2. Fiziologie bacteriană. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C.S C.

3 Tematica 3:Patologie. C. infecţia bacteriană. C. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 . 1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C.S.S. Flora saprofită şi rolul benefic C.M.M.

mecanisme de acţiune C. clasificare.S C. Antibiotice.M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 . Definiţie.4 Tematica 5.

5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .S C.

genul Neisseria C. C.S.S. Brucella C.6 Tematica 7: Coci Gram negativi.M. Bordetella. C. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 .M. 1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus.

Helicobacter C.M.S. Campylobacter.M. C. 1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 . 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio. C.S.Corynebacterium diphteriae C.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis.

S 97 A C.8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .

C.S.S.M.M. 1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 . C. Mycobacterium leprae C.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C. 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe.

1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .S.10 Tematica 14:Genul Treponema.M. C.Treponema pallidum C.