MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 400 /17.01.2011

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ Specializarea FARMACIE, Anul II

Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU

Şef Disciplină MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE Şef lucrări dr. RAMONA MIHAELA STOICESCU

2010-2011

Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. Microorganisme, clasificare şi nomenclatură. Morfologie bacteriană. Structura celulei bacteriene (structuri interne, structuri externe). Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepţie: A. Bacteriile B. Fungii C. Algele D. Protozoarele E. Helminţii 2. Virusurile au dimensiuni de: A. 0,02 – 0,3 µm B. 1-5 µm C. 3-10 µm D. 15-25 µm E. 5nm 3. Agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Prionii D. Fungii E. Helminţii 4. Nucleul de tip procariot apare la: A. Virusuri B. Bacterii C. Fungi D. Prioni E. Protozoare 5. Levurile se înmulţesc prin: A. Replicare binară B. Înmugurire C. Mitoză D. Cicluri de viaţă complexe E. Încorporare de proteina prionică nouă 6. Înmulţirea prin replicare binară este caracteristică:

2

A. B. C. D. E.

Virusurilor Bacteriilor Fungilor Protozoarelor Helminţilor

7. Înmulţirea prin încorporare de proteina prionică nouă este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Prionilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 8. Înmulţirea prin înmugurire este caracteristică: A. Virusurilor B. Bacteriilor C. Levurilor D. Protozoarelor E. Helminţilor 9. Structura suprafeţei externe a virusurilor este: A. Capsida proteică, anvelopa lipoproteica B. Perete rigid ce conţine peptidoglican C. Perete rigid ce contine chitină D. Membrana flexibilă E. Nu au inveliş exterior 10. La exterior au membrana flexibilă: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 11. Perete rigid ce conţine chitină au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Prionii 12. Perete rigid ce conţine peptidoglican au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele

3

E. Prionii 13. Capsida proteică, anvelopa lipoproteică au: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 14. Nu au înveliş exterior: A. Virusurile B. Bacteriile C. Levurile D. Protozoarele E. Prionii 15. Microorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 16. Microorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 17. Se vizulizează numai la microscopul electronic: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 18. Sunt paraziţi intracelulari obligatorii: A. Virusurile B. Bacteriile C. Fungii D. Protozoarele E. Helminţii 19. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

4

B. C. D. E.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot Virusurile conţin numai ARN Prionii sunt proteine infecţioase

20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN si ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 21. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu o excepţie: A. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot B. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot D. Virusurile contin ARN şi ADN E. Prionii sunt proteine infecţioase 22. Unitatea taxonomică fundamentală este: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 23. Speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun formează: A. Specia B. Familia C. Ordinul D. Clasa E. Genul 24. Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic reprezintă: A. Biotipul B. Tulpina C. Colonia D. Lizotipul E. Clona 25. Bacteriile aceleiaşi specii care au crescut în acelaşi loc pe o placa cu mediu solid de cultura, dintr-un număr foarte redus de bacterii, numite unităţi formatoare de colonii CFU reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona

5

D. Serotipul E. Biotipul 26. Populaţia de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule reprezintă: A. Tulpina B. Colonia C. Clona D. Serotipul E. Biotipul 27. Formatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepţie: A. Capsula B. Nucleul C. Citoplasma D. Membrana citoplasmatică E. Peretele celular 28. Formaţiuni structurale facultative sunt următoarele cu excepţie: A. Cilii B. Sporul C. Capsula D. Pilii E. Membrana citoplasmatică 29. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu o excepţie: A. Peretele celular la bacteriile Gram negative este mai subţire (3-8 nm) dar este mai complex din punct de vedere structural B. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este acoperit de o structură complexă numită membrana externă C. Membrana externă este alcătuită din lipoproteine şi lipopolizaharide ataşate de peptidoglican D. Peretele celular la bacteriile Gram negative este uniform, cu pori mici, are o grosime de 1550 nm, fiind constituit din peptidoglicani 40-80% şi componente minore E. Peretele celular la bacteriile Gram negative conţine mult mai puţin peptidoglican şi nu conţine acizi teicoici 30. Alegeţi răspunsul incorect: A. Bacteriile sunt organisme monocelulare B. În funcţie de morfologie bacteriile se clasifică în coci, bacili şi organisme spiralate C. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe D. Structurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne E. Bacteriile au un singur cromozom 31. Alegeţi răspunsul incorect referitor la celula eucariotă: A. are nucleul delimitat de o membrană nucleară B. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară C. are nucleul format dintr-un singur cromozom

6

D. are un perete celular E. prezintă anumite granulaţii de depozit 32. Alegeţi răspunsul corect referitor la celula procariotă: A. are nucleul nedelimitat de membrană nucleară B. nucleul este delimitat de membrană nucleară C. citoplasma prezintă organite celulare D. citoplasma prezintă aparat Golgi E. citoplasma prezintă mitocondrii 33. Structura internă a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu B. Capsulă C. Cili D. Spor E. flageli 34. Structura externă cuprinde: A. Nucleu B. Citoplasma C. Pili D. perete celular E. ribozomi 35. În natură bacteriile se găsesc: A. numai sub formă de spori B. numai sub formă de celule vegetative C. unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă vegetativă, când sub formă de spori D. numai sub formă de rezistenţă E. nici un răspuns nu este adevărat 36. Peretele celular bacterian: A. conţine polizaharide B. conţine peptidoglican C. are o structură polipeptidică D. conţine acid hialuronic E. este reprezentat de glicocalix 37. Din structura externă fac parte următoarele structuri cu o excepţie: A. capsula B. pilii C. cilii D. sporul E. nucleul

7

Din structura internă fac parte următoarele structuri cu excepţia: A. Neisseria meningitidis E. regnul Monera. bacterii) 44. vegetal şi regnul Protista (alge. Alegeţi răspunsul fals: A. Regnurile lumii vii sunt: A. care studiază bacteriile C. E. fungi. regnul animal. nucleoidul conţine ADN B. D. Streptococcus agalactiae 41. ribozomii 39. are o lungime de 2-4 mm 42. care studiază fenomenele şi legile eredităţii B. structura celulei bacteriene este studiată macroscopic 40. regnul animal şi regnul vegetal B. regnul procariote. peretele celular E. este o ramură a biologiei.38. Protista. Nucleoidul bacterian are următoarele caracteristici: A. În patologia umană sunt implicaţi diferiţi agenţi infecţioşi care aparţin următoarelor regnuri: 8 . Staphylococcus aureus B. bacteriei C. molecule organice şi anorganice D. regnul eucariote D. Metaphyta. Animalia C. de ordinul nanometrilor (10-9) şi picometrilor (10-9). este o ramură a biologiei. prezintă membrană nucleară B. Următoarele bacterii sunt Gram pozitive cu excepţia: A. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. de ordinul micrometrilor (10-6) şi nanometrilor (10-9). de ordinul nanometrilor (10-6) şi micrometrilor (10-9). conferă caracterul de celulă diploidă. protozoare. nucleul face parte din structura internă a bacteriei E. citoplasma conţine apă. citoplasma C. Streptococcus pneumoniae C. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. peretele celular conţine peptidoglican C. este ştiinţa care studiază organismele cu dimensiuni microscopice. sporul D. nucleul B. este format dintr-un singur cromozom D. cromozomul are formă lineară E. Streptococcus pyogenes D. regnul animal. fungi. bacterii) E. protozoare. regnul animal şi regnul Protista (alge. Ce studiază microbiologia? A. 43.

bacteriologiei D. regnul vegetal şi regnul Protista regnul Monera.A. acelulare D.celule procariote 48. procariote C. F. E.celule eucariote E. regnul animal şi regnul vegetal regnul Animalia şi regnul Protista regnul procariote şi regnul vegetal regnul animal. eucariote B. B. de dimensiuni nanometrice 50. procariote E.microorganisme eucariote B. Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană sunt studiaţi în cadrul: A. Identificaţi corespondenţa corectă: A.celule procariote D. virusuri. Carl Linné D. bacterii. regnul Animalia şi regnul Plantae 45. eucariote 49. parazitologiei C. unicelulare B. C. multicelulare 9 . virusologiei 46. unicelulare cu membrană nucleară E. prioni. J. acelulare D. procariote C. Virusurile sunt microorganisme: A. helminţi. Louis Pasteur 47. D. Bacteriologia studiază microorganisme: A. unicelulare B. Unul dintre fondatorii microbiologiei este: A. fungi. micologiei B. acelulare D. Gregor Mendel E.celule eucariote C. Helminţii sunt organisme: A. taxonomiei E. Lejeune C. multicelulare C. Galton B.

„racheta” D. streptococi D. protiste inferioare C. Bacteriile sunt: A. coci cu aspect de bastonaşe 10 . în ciorchine – streptobacili B. cu formă de bastonaş E. vibrioni B. „bob de cafea” C. Actinomyces sunt: A. stafilococi E. spiralate C. în spirale –cocobacili E. formă spiralată –spirili C. formă sferică – coci B. „litere chinezeşti” 56. sferice B.streptococi D. cu formă de virgulă 54. Bacilii sporulaţi din genul Clostridium au formă de: A. cu formă de bob de cafea D. Bacteriile din sp.stafilococi 55. Identificaţi corespondenţa greşită între forma fundamentală a bacteriilor si denumirea lor: A. în diplo. eucariote D.vibrioni C. formă de bastonaş – stafilococi E.E. „ pişcot” B. în ciorchine . „virgulă” E. formă sferică cu dispoziţie în lanţuri. de dimensiuni nanometrice 51. diplobacili C.stafilococi D. acelulare E. Bacteriile care produc holera au o formă aparte de : A. formă spiralată cu o singură tură de spire – vibrioni 53. bacili cu capete drepte 57. în lanţ. În funcţie de dispoziţia lor cocii pot fi grupaţi: A. protiste superioare B. Bacteriile sub formă de bacili sunt A. protozoare 52.

D. au perete celular B. în general patogeni C. sub formă de bastonaş cu aspect de rachetă 60. 0.6-1 mm 59. bacili foarte lungi cu aspect de ramificaţii spirochete stafilococi dispuşi în diplo streptobacili 58. saprofiţi. cu perete rigid B. stafilococii D. E. în general saprofite. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. spirili adevăraţi.6-1 nm B. Bacillus anthracis este o bacterie: A. C. streptococii 62. nu au ADN E.B. 0. nu au perete celular D. au membrana nucleară C. meningococii E. spirochete fixe. 2 – 5 μm E. 2 – 5 nm D. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în lanţuri sunt: A. Bacteriile cu mai multe ture de spire pot fi A. gonococii 63. sub formă de bastonaş cu capetele drepte B. 0. foarte rezistente 11 . cum ar fi Treponema pallidum 61. grupată în ciorchine E. stafilococii B. cu perete rigid D. spirili falşi E. pneumococii C. sub formă de bastonaş cu capetele rotunjite C. meningococii C. Cocii care în urma diviziunii celulare se grupează în ciorchine sunt: A. gonococii E. spirili adevăraţi. gonococii B. spirochete saprofite. cu aspect de litere chinezeşti D. Cocii au diametrul de aproximativ: A. streptococii D.6-1 μm C.

streptococilor B. Prin meioză 12 . ribozomi C. Ribozomii au rol în: A. Diviziunea celulară la bacterii este: A. aparatul Golgi 68. într-un nucleoid al cărui perete nuclear nu delimitează informaţia genetică de restul citoplasmei 67. Bacteriile au informaţia genetică: A. Peretele celular se găseşte la toate bacteriile cu excepţia: A. fenomenul de germinare 65. lizozomi B. Bacillus anthracis E. sinteză lipidică E. într-o moleculă de ADN circular E. sub formă de ADN ribozomal B. Treponema pallidum E. spirochetele B. antibioticelor 66. anticorpilor E. factorilor de mediu B. Formele „L” sunt celule bacteriene deformate sub acţiunea: A. diapedeză C. Bacteriile cu mai multe ture de spire. sub formă de cromatină condensată în cromozomi. în timpul diviziunii celulare D. mitocondrii D. stafilococilor C. Treponema pallidum 70. sunt: A. plastide E. Mycoplasmelor D. vibrionii C. macrofagelor C. antibiogramei D. Vibrio cholerae 69. sinteză proteică D.64. saprofite. în nucleul celular C. fagocitoză B. spirilii D. În citoplasma celulei bacteriene se găsesc următoarele organite: A.

fimbri. citoplasma. citoplasmă. membrana celulară. spor.B. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale obligatorii: A. citoplasma. perete celular. ribozomilor C. spor B. capsulă. membrană citoplasmatică. nucleoid. citoplasma. nucleoid E. citoplasmă cu ribozomi. E. capsulă. membrană citoplasmatică. nucleoid. ARN bacterian 13 . nucleoid. Ribozomi D. capsula. nucleoid. ribozomi. nucleu. perete celular C. citoplasmă. membrana citoplasmatică. citoplasmă cu ribozomi. peretului celular B. membrană celulară. flageli 73. capsulă B. membrană plasmatică. nucleului E. D. membrană plasmatică. citoplasmă. citoplasmă. citoplasma. citoplasmă. capsulă. nucleoid E. cili. cili. Celula bacteriană cuprinde următoarele formaţiuni structurale facultative: A. nucleoid C. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior către exterior: A. perete celular. nucleoid E. membrană plasmatică. citoplasma. perete celular C. perete celular. capsulă. pili. capsula. Plasmide C. capsulă. perete celular C. perete celular D. ADN mitocondrial B. nucleoid E. membrană citoplasmatică. Celula eucariotă cuprinde următoarele formaţiuni cu excepţia: A. capsulă. citoplasmă cu ribozomi. perete celular D. capsulă. nucleoid D. porilor nucleari 72. nucleoid. membrană celulară. flageli. fimbri. nucleoid 75. perete celular. perete celular. perete celular. membrană citoplasmatică. nucleoid. Informaţia genetică bacteriană poate fi reprezentată de: A. capsulă. citoplasma. pili 74. mitocondriilor D. perete celular. C. perete celular B. Identificaţi ordinea corectă a formaţiunilor celulei bacteriene de la exterior către interior: A. Prin mitoza Prin sciziparitate Prin apoptoză Prin germinare 71. nucleu. capsula. nucleoid. perete celular 76. citoplasmă. membrana celulară. nucleoid D. spor. capsula B. flageli. citoplasmă cu ribozomi. perete celular. nucleoid.

incluzii cu metafosfati. mobile E. rezistenţa la Penicilina C.E. cunoscute sub denumirea de bacteriocine E. iar informaţia este copiată pe ARNm. incluzii cu metafosfati. sinteza de exotoxine D. Sintezele proteice sunt codificate de către ARN-ul bacterian. aminoacizii sunt aduşi la nivel ribozomal de către ARNt şi are loc obţinerea moleculei proteice structurale sau funcţionale la nivelul unităţilor ribozomale B.incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. intracitoplasmatic ARNr aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNt participă la sinteza moleculei proteice 79. spirochetele C. În citoplasma bacteriană are loc sinteza proteică care cuprinde următoarele etape: A. sunt: A. iar informaţia este copiată pe ARNt. iar informaţia este copiată pe ARNt. Aceste structuri sunt: A. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice C. saprofite. Informaţia genetică este copiată de către ARNm în nucleol. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. Plasmidele sunt formaţiuni bacteriene care codifică următoarele caractere de patogenitate cu excepţia: A. intracitoplasmatic ARNt aduce la nivel unităţilor ribozomale aminoacizii corespunzători secvenţei codate şi ARNr participă la sinteza moleculei proteice E. ADN capsular 77. cu perete flexibil D. Sintezele proteice sunt codificate de către ADN-ul bacterian. iar intracitoplasmatic ARNm.corpusculii metacromatici Babes-Ernst la Enterobacterii D. Informaţia genetică este copiată de către ADN-ul bacterian pe ARN-ul de transport. Treponema pallidum 14 . cunoscute sub denumirea de bacteriogene B. Bacteriile cu mai multe ture de spire. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. eliberarea de substanţe cu potenţial toxic pentru alte bacterii. incluzii citoplasmatice cu rol în metabolismul celular – incluzii cu glicogen la bacilul difteric E. incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul celular. Celula bacteriană poate avea şi alte structuri citoplasmatice pe lângă ribozomi şi moleculele de ARN.corpusculii metacromatici Babes-Morgan la Enterobacterii B. ARN-ul mesager aduce la nivel ribozomal aminoacizii corespunzatori secvenţei codate şi ARNul ribozomal participă la sinteza moleculei proteice D. rezistenţa la antibiotice 78.incluzii cu glicogen la Enterobacterii 80. spirilii adevăraţi B.

Toate afirmatiile sunt false 82. Unele molecule de ARN pot indeplini functia de ARN mesager (ARNm) D. Bacteriile Gram negative prezintă la periferia membranei citoplasmatice o zonă periplasmică. alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 86. Bacteriile Gram pozitive. Bacteriile Gram negative au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. alcătuit dintr-o zonă periplasmică care este mărginită la exterior de citoplasmă D. violet 15 . se prezintă pe frotiu de culoare: A. cu o grosime mai mare decât a bacteriilor Gram pozitive E.81. prezintă structura antigenică de suprafaţă D. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarată? A. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. galben E. negru D. Bacteriile Gram pozitive prezintă au peretele celular de o grosime de 15-20 mm 85. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi si bacteriocine C. Peretele celular al bacteriilor Gram negative este: A. generarea energiei celulare 83. prezintă plasmide 84. alcătuit dintr-o zonă periplasmică. la nivelul căreia se află peptidoglicanul C. Bacteriile Gram negative au peretele celular de o grosime de 15-20 nm B. este structura ţintă pentru lizozim şi antibiotice E. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt următoarele cu o excepţie: A. verde B. Moleculele de ARN pot indeplini funcţia de ARN de transport (ARNt) folosit ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor B. roşu C. Bacteriile Gram pozitive au un strat polizaharidic în peretele celular care reprezintă endotoxina acestor bacterii D. la nivelul căreia se află peptidoglicanul E. participă la diviziunea celulară B. sinteza peretului celular C. în urma coloraţiei Gram. Peretele celular al bacteriilor prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. sinteza proteică D. Identificaţi corespondenţa corectă între proprietatea specifică a peretelui celular si tipul de bacterie la care se regăseşte: A. barieră osmotică B. cu o grosime de 15-20 nm B. formarea septului de diviziune E. La nivelul unităţilor ribozomale are loc biosinteza proteică C.

galben B. au rol în locomoţie E. care sunt antigenice (antigenul H-flagelar). verde C. bacterii amfitriche – au căte un cil la ambii poli celulari E. bacterii peritriche – au cili multipli (mănunchi) la unul dintre polii celulei B. Următoarele afirmaţii referitoare la cili sunt adevărate cu excepţia: A. reprezintă factori de patogenitate C. rigide fara rol in locomoţie B. negru 88. Flagelii conferă un important factor de patogenitate la bacterii datorită: A. procesului de conjugare sexuală E. Identificaţi corespondenţa adevărată între numărul cililor unei celule bacteriene şi denumirea tipului de cili: A. fiind capabile să determine sinteza de anticorpi specifici B. apar mai ales la bacteriile Gram negative E.87. pot exista atât la bacteriile mobile cât şi la bacteriile fixe B. Identificaţi răspunsul greşit referitor la caracterizarea pililor: A. rigide 92. sunt în general dispuşi la suprafaţa celulei D. violet E. sunt formaţiuni facultative ale celulei bacteriene E. pot fi de două feluri: pili comuni (sexuali) sau de conjugare (somatici) C. roşu D. au rol în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. rolului pe care îl au în transmiterea informaţiei genetice D. sunt formaţiuni specifice bacteriilor fixe 89. sunt structuri multiple. bacterii monotriche – bacterii fără cili D. faptului ca reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor 91. bacterii lofotriche – au cili multipli în jurul celulei bacteriene 90. Bacteriile Gram negative. sunt structuri drepte. conferă celulei bacteriene un important factor de patogenitate D. bacterii atriche – au căte un cil la ambii poli ai celulei C. Identificaţi raspunsul greşit referitor la caracterizarea fimbriilor: A. scurte D. sunt structuri multiple. proteinelor ciliare. au origine proteică (piline) cu funcţie antigenică 16 . rolului pe care îl au în propulsarea celulei spre sursa de hrană C. se prezintă pe frotiu de culoare: A. sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. în urma coloraţiei Gram. filamentoase. filamentoase.

Capsula este prezentă la următoarele bacterii cu excepţia: A. formarea fusului de diviziune 94. capsulă 17 . transferul de material genetic C. are funcţie antifagocitară importantă C. Structura facultativă a bacteriilor.glicocalix ( o masă de fibre polipeptidice întretăiate) D. Cu ajutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. Capsula este o structură a celulei bacteriene care prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A. filamente mici negre în interiorul celulei B. Pilii somatici sunt codificaţi cromozomial şi au rol în: A. să adere la structurile celulare ţintă 95. Clostridium perfringens D. este antigenică (antigenul K-capsular) 99. inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. sinteza proteică pentru celula bacteriană E. Haemophillus influenzae C. o masă de substanţă uniform dispusă în citoplasmă 97. poate fi capsula flexibila . este vizibilă la microscopul optic (capsula adevărată) C. Neisseria meningitidis E. să manifeste mobilitate E.93. crearea unui canal de conjugare D. capsula. aderarea la structurile celulare ţintă B. un strat polipeptidic care înveleşte celula C. capsula flexibilă nu se evidenţiază microscopic 96. Streptococcus pneumoniae B. o sferă colorată în interiorul celulei D. glicocalixul inhibă activitatea bactericidă a sistemului complement E. asigură rezistenţa celulei bacteriene la acţiunea factorilor fizici si chimici E. formarea capsulei are loc în afara organismului animalelor receptive D. să manifeste rezistenţă faţă de anumite antibiotice. un halou necolorat în jurul celulei E. prezintă următoarele funcţii cu excepţia: A. este învelişul extern al unor bacterii B. faţă de care erau sensibile înaintea fenomenului de conjugare C. să transfere material genetic cromozomial între perechi de celule D. Capsula se prezintă la microscopul optic ca: A. să sintetizeze incluzii cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian B. Staphilococcus aureus 98. Forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu este reprezentată de: A.

capsulă flexibilă – care difuzează în mediu si poate fi evidenţiată la microscopul electronic D. Genul Neisseria C. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. aşezare subterminală. este forma de rezistenţă a bacteriilor B. Genul Escherichia E. Genul Bacillus B. Genul Corynebacterium 104. sintetizeaza proteine D. Genul Vibrio C. spor pili forma vegetativă cili 100. aşezare centrală – Bacillus cereus E. microcapsulă – care poate fi evidenţiată la microscopul optic B. aşezare terminală. aşezare subterminală – Bacillus cereus D. la microscopul electronic se poate evidenţia cortexul care determina rezistenţa la căldură şi la menţinerea deshidratării 102. Identificaţi corespondenţa corectă între modificarea formei celulei sporulate faţă de celula bacteriană şi bacteria la care se întâlneşte: A. Învelişul extern al unor bacterii. E. Genul Clostridium E. Genul Corynebacterium 103. microcapsulă – care nu poate fi evidenţiată microscopic E. aşezare centrală – Clostridium tetani C. Genul Staphylococcus B. Sporul bacterian prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: A.B. poate fi de mai multe feluri: A.Bacillus anthracis B. Genul Streptococcus D. C. D. capsulă adevărată – care poate fi evidenţiată la microscopul optic 101. în condiţii prielnice. reprezintă o proprietate de specie utilă în identificarea bacteriilor C. capsulă adevărată – care nu poate fi evidenţiată microscopic C. Genul Streptococcus D. capsula.Clostridium tetani 18 . poate reveni la forma vegetativă prin fenomenul de germinare E. În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A.

Bacteriile . Care din urmatoarele organisme importante din punct de vedere medical au organizare celulară: A. Virusuri B. Bacteriile C. Virusurile B.Complement multiplu 1. Care sunt asocierile adevărate referitoare la replicare: A.replicare binară B. Bacterii C. Levuri – mitoză C. Protozoare E. Bacteriile – încorporare de proteine 19 . Protozoarele 2. Helminţii 4. Virusurile D. Mucegaiuri – înmugurire D. Virusurile B. Fungii B. Bacteriile C. Virusurile B. Mitocondriile sunt prezente la: A. Nu au nucleu: A. Prionii D. Helminţii E. Fungii D.cicluri de viaţă complexe E. În regnul Protista intră următoarele: A. Protozoarele E. Nucleu de tip eucariot au: A. Fungi D. Prionii 3. Bacteriile C. Protozoarele E. Helminţii . Levurile 5. Bacteriile C. Fungii D. Helminţi 6. Protozoarele E.

constituit dintr-o moleculă circulară de ADN ce formează un singur cromozom C. Care sunt asocierile adevarate: A. celule de tip procariot. Protozoarele . Celule procariote . Celula eucariotă – organite celulare absente 12. Bacteriile . Fungii . Fungii . cu organizare primitivă B. Celula eucariotă .membrana flexibila E. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. constituit dintr-o molecula circulară de ADN ce formează un singur cromozom E. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot D.nucleu tipic cu membrana nucleară şi mai mulţi cromozomi. cu organizare superioară C. Celula eucariotă . Fungii .perete rigid ce contine chitina C. Protozoarele sunt microorganisme monocelulare.perete rigid ce contine peptidoglican D. Bacteriile . Celula eucariotă – ribozomi tip 80S D.7. Virusurile .perete rigid ce contine chitina C. Protozoarele . Protozoarele sunt microorganisme monocelulare. anvelopa lipoproteica B. fiind paraziţi intracelulari obligatorii 11. fara membrană nucleară. Virusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. Bacteriile .nucleoid. Care sunt afirmaţiile false: A. celule de tip eucariot. Fungii . alcătuiţi din ADN B. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Celula procariotă .perete rigid ce conţine chitina 8.capsida proteică. Fungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot D. Care sunt asocierile false: A. celule de tip procariot. lizozomi.perete rigid ce conţine peptidoglican D. cu organizare superioara C. cu organizare primitivă B. Bacteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu.mitocondrii. Care sunt asocierile adevărate referitoare la structura suprafeţei externe: A. celule de tip eucariot.membrană flexibila E. fara membrană nucleară. anvelopa lipoproteică B. reticul endoplasmic.perete rigid ce contine chitina 9. Bacteriile se vizualizeaza numai la microscopul electronic E. aparat Golgi 20 . Virusurile se vizualizează numai la microscopul electronic E. Care sunt asocierile false referitoare la structura suprafeţei externe: A.nucleoid.capsida proteică.

bacterii din aceeaşi specie. Clasa 17.unitatea taxonomică fundamentală B. Capacitatea de diferenţiere C. Care sunt asocierile false: A. Familia .speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun B. Mecanismele de sinteză a proteinelor B. C. Familia C. Biotipul D. D. Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A. Structura şi funcţia membranei citoplasmatice C. Informaţia codificată în ADN E. Diviziunea binară 15.bacterii din aceeaşi specie. Specia B. Capacitatea de a forma organisme multicelulare D. divizate pe baza sensibilităţii fagice 21 . Care sunt asocierile adevărate: A. E. Specia . Diviziunea binară E. Nu formează organisme multicelulare E.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun C. Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. Celule animale . Ordinul E. Endocitoza B.speciile care au aparut din evoluţia unui strămoş comun D. Genul . Capacitatea de diferenţiere 16.bacterii din aceeaşi specie. Organitele celulare C. Lizotipul . Genul . Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote şi procariote: A. Endocitoza B.B.perete celular Celule eucariote – endocitoza Celule procariote – diviziune directă Celule eucariote – ribozomi de tip 80S 13. Lipsa capacităţii de diferenţiere D. Tulpina .unitatea taxonomică fundamentală 18. Mitoza 14. Informaţia codificată în ARN D. Clona . izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic C. Serotipul . izolată intr-un anumit moment dintr-un anumit produs patologic E.

Pneumococii D.populaţie de bacterii care au rezultat din diviziunea unei singure celule 19. Stafilococii . Mycobacterium 21. Au formă de bacili: 22 . Stafilococ – forma perfect sferica B. Neisseria D. Tipul coloniilor 20. Streptococul – drept sau uşor încurbat E.bacterii din aceeaşi specie. Dispoziţia D. Meningococii C. Ce caractere bacteriene se studiaza la microscopul optic: A. Corynebacterium E. Pneumococii – perechi B. Nu au dispunere în lanţuri: A. Streptococii 25. Streptococii – ciorchini D. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Caracteristicile biochimice E. Au forma sferică. Care sunt asocierile corecte: A. Streptococcus pneumoniae C. de coci urmatoarele bacterii: A. Gonococii – perechi 23. Meningococii C. Staphylococcus B. Colonia . Stafilococii B. Gonococii E. Streptococii 24. Gonococii E. Pneumococ – reniform C. Gonococul – bob de cafea 22. Biotipul .lanţuri C. Pneumococii D. Stafilococii B.D. Coloraţia B. Forma C. Dispunere caracteristică în perechi au: A. Meningococul – forma ovoidală cu capete ascuţite reniform D. divizate pe baza caracteristicilor biochimice E. Meningococii – lanţuri E.

Care sunt formaţiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Mycoplasmele au o membrana foarte rigida si o structura diferită de a bacteriilor D. Anthracis – bacili cu capete drepte B. Sunt bacterii cu forma spiralată: A. Leptospira C. Neisseria D. Vibrio E. Corynebacterium 29. B. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Leptospira E.sub forma literelor chinezeşti 27. Intra în categoria cocobacili: A. C. D. Nucleoidul 23 .A. Mycoplasmele nu au perete celular C. Actinomicetele sunt bacterii care formează filamente lungi care se aseamănă cu hifele sau fungii B. Mycoplasmele sunt forme modificate ale bacteriilor ca o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de creştere C. E. Mycobacterium 28. Treponema B. Care sunt asocierile corecte: A. Care sunt afirmaţiile false: A. Mycobacterium – corzi E. Brucella C. Formele L se formează sub acţiunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian 30. Actinomyces . Corynebacterium Mycobacterium Neisseria meningitidis Actinomyces Anthracis 26. Treponema D. Bordetella B.bacili scurţi sub forma de virgulă C. Formele L sunt bacterii cu perete incomplet E.aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi D. Formele L nu au perete celular B. Vibrio cholerae . Mycoplasmele au structura asemănătoare cu a celorlalte bacterii 31. Actinomicetele prezintă o mare fragilitate D. Formele L apar in conditii favorabile de creştere E. Corynebacterium .

este o bacterie Gram negativa bogată in peptidoglican şi înconjurată de membrana externă şi membrana citoplasmatică 36. obţinută din bacterii Gram pozitive E. E. Bacteriile Gram negative apar colorate în roşu D. Nu conţine acizi teicoici E. Neisseria meningitidis B. Cilii B. Streptoccocus viridans 37. Care sunt afirmaţiile adevărate: A. Bacteriile acido-rezistente rămân colorate în violet C. Membrana citoplasmatică: A. Protoplastul reprezintă o structură sferică totalmente lipsită de perete celular. Care sunt formaţiunile structurale bacteriene facultative: A. Bacterii Gram pozitive sunt: A. Conţine acizi teicoici 35. Conţine peptidoglicani în cantitate mare D. Are o structură complexă B. Sferoplastul este o structură sferică sau neregulată. Streptoccocus pneumoniae D. Se situează între citoplasmă şi peretele celular B. Are o structură trilaminară 24 . Are o membrană externă alcatuită din lipoproteine şi lipopolizaharide D. Este uniform. parţial lipsită de perete celular. Este acoperit de membrana externă 34. Peretele celular la bacteriile Gram negative: A. cu pori mici B.B. Capsula 33. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. Are o grosime de 15-50 nm C. Sporul D. Flagelii Citoplasma Peretele celular Sporul 32. Staphyloccocus aureus E. Este subţire (3-8 nm) C. Escherichia coli C. Peretele celular E. Bacteriile Gram pozitive apar colorate în violet B. D. Pilii C. C. Conţine peptidoglicani în proporţie de 40-80% E.

O structură dinamică. Nu poseda membrană nucleară B. fluidă. Membrana citoplasmatica: A. Mezozomii: A. Ribozomii: A.C. ce codează informatia genetică C. Prezintă receptori pentru bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor) şi bacteriocine C. una mai mare cu coeficient de sedimentare 50 unităţi Svedberg şi cealaltă de 30 unităţi Svedberg 43. Imprimă proprietăţile morfotinctoriale E. Funcţie bioenergetică C. Nucleul bacterian: A. Reprezintă ţinta de atac a antibioticelor β lactamice (peniciline. Este fin granulată E. Conţine peptidoglicani D. Este structura ţintă pentru dezinfectante (detergenţi) şi antibiotice (polimixine şi colimicine) 40. Nu apar la bacteriile Gram negative D. Este un sistem coloidal alcătuit din 80% apă şi molecule mici: molecule organice B. Este puternic acidofilă 42. Conţine organitele celulare D. Sunt invaginaţii complete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă B. Sunt invaginaţii incomplete ale membranei citoplasmatice în citoplasmă 41. Citoplasma: A. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ARN şi proteine B. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 39. Se evidenţiază la microscopia optica E. Participă la diviziunea celulară D. Este constituit din ADN bicatenar circular D. Este constituit din ARN bicatenar circular 25 . Contţne enzime E. Este reprezentat de cromozomul unic bacterian. Este compartimentată C. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. Apar la bacteriile Gram pozitive C. cefalosporine) B. Prezintă antigene de suprafaţă (funcţie antigenică) D. Bariera osmotică B. temporară şi reversibilă 38. Participă la formarea septului de diviziune E. participă la formarea septului de diviziune E. sunt centrul sintezei proteice D. sunt alcătuiti din două subunităţi. Sunt structuri complexe alcatuiţi din mai multe molecule de ADN şi proteine C.

Nucleu tipic cu membrana nucleara şi mai multi cromozomi. Amfitriche .cili multipli (mănunchi) la unul dintre poli E. Atriche – bacterie imobilă B. este reprezentat de cromozomul unic bacterian.cil unic la unul dintre poli C. alcătuiţi din ADN 46. Nu au rol în locomoţie 48. Care sunt asocierile corecte: A. Au structura lipidică C. ce codează informaţia genetică C. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Sunt incapabile de replicare autonomă C. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian 50. Pilii: A.E. Confera un important factor de patogenitate la bacterii D. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii 26 . Peritriche . Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Apar mai ales la coci C. Sunt o structura externa a bacteriilor E. Flagelii: A. Se transmit celulelor fiice la diviziunea bacteriei D. Monotriche . Nucleu tipic cu membrană nucleara şi mai multi cromozomi. Se găsesc în citoplasma celulei bacteriene 47. Pot fi evidenţiaţi prin microscopia optică E. Sunt formaţiuni apendiculare de natura proteică B. Sunt specifici bacteriilor mobile D. Care sunt afirmaţiile false referitoare la nucleul bacterian: A. alcătuiţi din ADN 44. Flagelii: A. Sunt molecule mari de ARN la nivelul nucleului B. Conferă bacteriei caractere suplimentare E.câte un cil la ambii poli D. conferă bacteriei caractere suplimentare E. Lofotriche . se gasesc in citoplasma celulei bacteriene 45.cili multipli in jurul celulei bacteriene 49. Fac parte din structurile bacteriene obligatorii B. Care sunt afirmatiile false referitoare la plasmide: A. Nu poseda membrană nucleară B. Plasmidele: A. Este constituit din ARN bicatenar circular E. Este constituit din ADN bicatenar circular D.

Este prezentă la toate bacteriile D. Au originea în membrana celulară D. Funcţiile capsulei: A. scurte. Reprezintă învelişul extern al nucleului bacterian 54.B. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Sunt codificaţi de plasmide E. fagocite) D. Pilii somatici: A. Klebsiella D. Capsula este prezentă la: A. Este vizibilă la microscopul optic B. Sunt structuri multiple. C. Neisseria meningitidis E. capsular) 27 . D. Pilii sexuali: A. Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice. Este antigenică (antigenul K. Funcţiile capsulei: A. Sunt codificaţi cromozomial B. Sunt codificaţi cromozomial B. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 53. E. Reprezintă material de rezervă celular C. Aderare la receptorii structurilor tinta E. Este formată din polimeri organici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor E. Împiedică desicarea bacteriei B. drepte. Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement. ioni metalici) C. rigide Nu au rol în locomoţie Apar doar la bacteriile mobile Reprezintă factori de patogenitate 51. Rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. Au originea în membrana celulară D. Reprezintă învelişul extern al unor bacterii C. filamentoase. Capsula: A. Sunt codificaţi de plasmide E. Streptococcus viridans B. Au rol in transferul de material genetic extracromozomial (plasmide) între perechi de celule donoare şi acceptoare 52. Haemophillus C. Clostridium perfringens 55. Conferă forma bacteriilor datorită rigidităţii sale 56. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B.

în care se sintetizează proteine Este util în identificarea bacteriilor Proprietăţile sporului: Inactiv metabolic Conţinut scăzut de apă liberă Conţinut mare (până la 10%) în dipicolinat de calciu Rezistent la temperaturi şi pH extreme Sensibil la desicare. Stadiul IV .se formează filamentul axial. Sporul are aşezare subterminală (forma de racheta) la Clostridium tetani D. compus din ADN B. capsular) D. Bacillus cereus C. Mobilitatea bacteriilor E. Clostridium perfringens E.formarea cortexului de peptidoglican între cele 2 membrane 61. A. Mobilitatea bacteriilor E. Printre funcţiile capsulei nu se numără: A. forma vegetativă a bacteriei trece în forma de rezistenţa (spor) prin procesul de sporulare E. Bacterii sporulate: A. Stadiile V-VI . Stadiul III . Este antigenică (antigenul K. Stadiul IV .formarea tunicii proteice la exterior şi maturarea sporului E. Sporul bacterian: Reprezintă forma de rezistenţă a bacteriilor la condiţiile nefavorabile din mediu Este o proprietate de clasă Este declanşat în special de carenţe nutritive sau condiţii nefavorabile ale mediului extern Este o stare dormantă a bacteriilor. C. D. Mycobacterium 62. E. B. care este limitat de 2 membrane D. Stadiul II . D. Bacillus anthracis B. Transferul de material genetic extracromozomial 57. Metoda de control a sterilizarii se face cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus B. agenţi chimici şi fizici 60. A. E. În condiţii nefavorabile. Reprezintă material de rezervă celular C. Transferul de material genetic extracromozomial 58. Inhiba activitatea bactericidă a sistemului complement şi a altor factori serici B. Clostridium tetani D.sporul matur este eliberat iar celula-mamă se dezintegrează C. Stadiile sporogenezei: A. Care sunt afirmaţiile adevarate: A. dezvoltându-se forma vegetativă 28 . radiaţii. 59. Sporul are aşezare terminală (forma de băţ de toboşar) la Bacillus cereus C.înglobarea completă a presporului. C.D. În condiţii favorabile sporul germinează. B.

63. Cilii sunt formaţiuni filamentoase scurte D. prezintă nucleu B. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare D. absenţa organitelor celulare B. Pilii sunt formaţiuni filamentoase scurte alcătuite din proteine C. prezintă citoplasmă D. prezintă cili B. prezenţa mai multor cromozomi D. prezintă cili C. prezintă perete celular D. Citoplasma conţine ribozomi şi molecule de ARN 69. Conţine ribozomi de tip 80 S D. prezintă perete celular E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la capsula bacteriană: A. Cilii sunt formaţiuni filamentoase lungi B. Flagelii sunt formaţiuni filamentoase scurte formate din proteine 68. prezintă flageli 66. Casula este un înveliş constant la bacterii 29 . Peretele celular este alcătuit din peptidoglican E. prezintă spor C. Celula procariotă se caracterizează prin: A. Pilii sunt formatiuni filamentoase lungi formate din lipide E. Nucleoidul conţine o moleculă de ADN B. prezintă pili E. Peretele celular este absent E. Citoplasma se caracterizează prin absenţa organitelor C. Alegeţi răspunsurile incorecte: A. Nucleoidul conţine o moleculă de ARN C. Structura celulară internă: A. prezenta peretelui celular C. prezintă capsulă 67. Nucleul delimitat de o membrană nucleară B. Structura externă: A. diviziune prin mitoză 65. ribozomi de tip 70 S E. Peretele celular este prezent 64. Alegeţi răspunsul corect: A. Celula eucariotă are următoarele caracteristici: A.

Este o structura de rezistenţă a bacteriilor B. rol în sinteza capsulei E.B. Partea peptidică este constituită din catene liniare paralele în care alternează N-acetylglucozamina cu acidul N-acetyl-muramic D. C. ARN-ul mesager D. Protistele inferioare sunt alcătuite din alge. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare. Funcţiile membranei celulare sunt: A. pilii comuni 73.fungi B. Alegeţi rafirmaţiile corecte pentru celulele procariote: A. Este o structură dispusă în interiorul membranei celulare C. citoplasma nu prezintă organite celulare E. Fungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot 30 . Capsula este un înveliş extern Capsula poate avea o structură polizaharidică Capsula nu are rol în invazivitatea bacteriană Capsula este antigenică 70. Structura externă a celulei procariote cuprinde: A. protozoare. E. ribozomii D. se divid prin mitoză 75. nucleul este format din mai mulţi cromozomi C. rol în diviziune B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la microorganisme: A. rol în sinteza peretelui celular C. nucleul B. Structura internă a celulei procariote cuprinde: A. capsula E. nucleul este format dintr-un singur cromozom circular D. Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican E. glicocalixul C. C. D. Bacteriile sunt celule de tip procariot D. nucleoidul B. La bacteriile Gram pozitive are în structură şi acizi teichoici 71. mezozomii E. nucleul are membrană nucleară B. Membrana citoplasmatică este structura ţintă pentru dezinfectante 72. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la peretele celular bacterian: A. stochează energia celulară sub formă de ATP D. pilii 74. ribozomii C.

Conţine peptidoglican în cantitate mică B. regnul Protista D.E. Este format din acizi teichoici C. Perioada în care au fost descoperiţi agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase este: A. Prezintă capsulă 79. Cercetători români care au avut o contribuţie deosebită pentru microbiologie sunt: 31 . Celulele procariote au nucleoidul format din mai mulţi cromozomi B. Corespunde perioadei în care au trăit Louis Pasteur şi Robert Koch cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase E. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. „Epoca de aur” a microbiologiei D. regnul Animalia B. regnul Fungi C. Celula procariotă prezintă un perete celular C. Celula bacteriană se divide prin mitoză E. nanometrilor E. Membrana nucleară este absentă la bacterii 78. Este format din peptidoglican B. regnul Plantae E. picometrilor D. Prezintă o membrană externă fosfolipidică D. Microbiologia este o ramură a biologiei care studiază organisme de ordinul: A. micrometrilor C. Posedă acizi teichoici în cantitate mare E. Prionii sunt particule infecţioase alcătuite din ADN 76. „A doua Epoca de aur” a microbiologiei 82. milimetrilor B. Este acoperit de membrana externă 77. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: A. Contine lipopolizaharide în cantitate crescută C. Sfârşitul secolului XIX B. regnul Monera 81. Peretele bacteriilor Gram negative: A. Lumea vie se împarte în următoarele regnuri: A. Secolul XX C. Å 80. Celula eucariotă prezintă în citoplasmă organite celulare D. Este reprezentat de endotoxina E. Este mai subţire decât del al bacteriilor Gram negative D.

Bacteriologia – studiază fungii C. stafilococii E. Paulescu Ion Cantacuzino Victor Babeş Grigore T. agricultură B. Niculescu 83. Virusologia – studiază celula virală E. C. la sfârşitul secolului XVIII B. Identificaţi corespondenţe incorecte: A. Parazitologia.studiază algele B. alimentaţie E. Cei care au fundamentat conceptul de etiologie specifică a bolilor infecţioase şi care sunt consideraţi fondatorii microbiologiei sunt: A. regnul Monera D. Micologia – studiază fungii 86. Carl Linné D. Louis Pasteur E. ecologie D. Micologia. meningococii D. Popa Ion T. Robert Koch C. în secolul XX 32 . regnul Fungi C. Coci cu aspect de „boabe de cafea” sunt: A. Microbiologia poate fi aplicată în următoarele domenii: A. N. regnul Plantae E.A. regnul Animalia B. E. regnul Protista 85.studiază Protozoarele şi Helminţii implicaţi în patologia umană D. Victor Babeş 88. B. astrologie C. Gregor Mendel B. Întelegerea organizării structurale şi a metabolismului microorganismelor şi descoperirea diferitelor antibiotice a avut loc: A. gonococii B. tehnologia bio 87. streptococii 84. pneumococii C. În patologia umană sunt implicaţi agenţi infenţioşi care aparţin următoarelor regnuri: A. D.

procariote. forme intermediare.pneumococii C.virusurile B.C. în ciorchine. fungi. în „A doua Epocă de aur” a microbiologiei E. A. alge roşii –protiste superioare D.bacteriile 90. eucariote. formă spiralată.meningococii E. în lanţuri – stafilococii B. pot avea diferite forme deviate de la cea sferică – cum ar fi forma de „boabe de cafea” – pneumococii C. eucariote. formă sferică – coci 93. Identificaţi caracteristiciile corecte ale cocilor: A. proteine. În urma diviziunii celulare cocii pot rămăne alipiţi: A.protiste inferioare B.virusurile B. procariote-bacteriile C.fungii E. Microorganismele pot fi: A. pot fi în „flacără de lumânare” – pneumococii 33 . în „Epoca de aur” a microbiologiei D. multicelulare – viermii D.prionii C.stafilococii D. în diplo. la sfărşitul secolului XIX 89.coci E.gonococii 94. unicelulare.6 – 1 nm D. Microorganismele pot fi: A. eucariote.6 – 1 μm B. în diplo. Pot exista următoarele tipuri de bacterii în funcţie de forma lor: A.algele verzi-albastre D. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0.protozoarele 91. în lanţuri.cocobacili B. formă de bastonaş.spirili D. multicelulare – fungii E. unicelulare. sunt bacterii rotunde cu diametrul de aproximativ 0. protozoare – protiste superioare E. alge verzi-albastre – protiste inferioare 92. Regnul Protista este structurat în protiste superioare şi protiste inferioare. bacterii – protiste superioare C. Identificaţi corespondenţa corectă. formă sferică – bacili C.

în struguri –stafilococi D. cum ar fi: A. au formă de bastonaşe C.meningococii E. Bacilii pot apare uşor deformaţi datorită prezenţei anumitor incluziuni sau a sporilor. coci reniformi – pneumococii B. Bacteriile cu formă spiralată pot fi : A. vibrionii C. în diplo – diplobacili B. Identificaţi caracteristicile corecte ale bacililor: A. coci sub formă de „boabe de cafea” – meningococii 96. cu aşezare în grămezi D. cu o singură tură de spire – spirili D.E. formă spiralată – bacilii din genul Clostridium E. cu perete rigid D. cu perete rigid B. spirilii. au diametrul longitudinal mult mai mare decât diametrul transversal D. cu mai multe ture de spire – spirochete E. patogene. Bacteriile cu mai multe ture de spire. cu aşezare în grămezi C. sunt: A. formă de pişcot. cu o singură tură de spire – bacteriile care produc holera C. cu mai multe ture de spire – vibrionii B. Bacteriile sub formă de bastonaş pot avea aranjări specifice: A. cu mai multe ture de spire – spirili patogeni 100.gonococii E. formă de halteră. pot fi reniforme: meningococii 95. au diametrul sagital mult mai mare decât diametrul longitudinal B. formă de băţ de toboşar – bacilii din genul Clostridium 99. Cocii pot avea forme deviate de la cea sferică. De exemplu: A. spirochete mobile 34 . formă de rachetă – bacilii din genul Corynebacterium B. Treponema pallidum E. coci sub formă de „flacără de lumânare” . cocobacili reniformi – pneumococii D. pot avea capete rotunjite 97. pot avea formă reniformă . aspect de ramificaţii a unor bacili foarte lungi – Actinomyces spp 98. în lanţuri – stafilobacili C. coci uşor alungiţi – streptococii C. spirochetele. aspect de „litere chinezeşti” – Bacillus anthracis E.

spirilii adevăraţi B.101. de forme variabile (coloidale. mycoplasmele C. au perete rigid E. sunt saprofite C. Spirilii adevăraţi sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. cu perete rigid 103. cu perete rigid E. saprofite. forme de rezistenţă 107. streptococi C. forme „L” D. meningococi 105. au forme variabile C. În afara de cele 3 forme fundamentale ale bacteriilor pot exista : A. cocobacili E. se dezvoltă în organismul gazdă şi produc boli B. pot fi filamentoase. formele „L” B. sunt: A. Spirochetele sunt: A. Mycoplasmele sunt bacterii care: A. Bacteriile sunt: A. iau naşterer din coci si bacili E. procariote 35 . au perete celular B. cu perete flexibil E. prezintă o mare fragilitate 106. filamentoase) D. saprofite C. patogene D. Bacteriile care nu au perete celular în mod natural sunt: A. bacterii cu mai multe ture de spire B. sunt mobile 104. cu perete flexibil D. Treponema pallidum 102. coloidale E. Bacteriile cu mai multe ture de spire. sunt rezistente D. mycoplasme B. spirochetele C. produc diferite boli la copii D.

necompartimentată C. o molecula de ADN circular 109. reprezentată de o molecula de ADN mitocondrial D. cu lizozomi 113. E. o molecula de ARN B. un singur cromozom C. nucleu D. compartimentată B.B. cu mitocondrii 111. reprezentată de un cromozom 110. fără organite specifice D. D. În cazul celuleor cu nucleu adevărat. mitoză C. Citoplasma celulelor eucariote este: A. procariote E. cu reticul endoplasmatic rugos C. diviziunea celulară poate fi făcută prin: A. diviziune directă D. sciziparitate B. informaţia genetică este: A. eucariote D. dispusă în nucleoid B. cu ribozomi E. eucariote protiste inferioare protiste superioare protozoare 108. despărţită de restul citoplasmei celulare de o membrană nucleară E. bacterii B. Peretele celular este structură obligatorie pentru: A. amitoză 112. meioză E. dispusă lax intracitoplasmatic C. Citoplasma celulelor procariote poate fi: A. mai mulţi cromozomi în funcţie de genul din care face parte E. În cazul celulei procariote. Celula bacteriană are informaţia genetică reprezentată de: A. C. forme „L” 36 . mycoplasme C. compartimentată D. cu incluzii pentru metabolismul celular B. cu ribozomi E.

În cazul celulelor eucariote informaţia genetică este: A. organizată în cromozomi E. nucleul E. meioză 115. Celulele bacteriene prezintă în mod obligatoriu: A. Bacteriile se înmulţesc prin: A. Identificaţii corespondenţa greşită între tipul de formaţiune structurală a bacteriei şi formaţiunea propriu-zisă: A. perete celular. citoplasmă. Identificaţi structurile bacteriene facultative: A. ribozomi E. capsula E. peretele celular 119. lizozomi 117. formaţiune facultativă – peretele celular D. capsulă 37 . nucleoidul C. zona periplasmică C. spori B. flagel.114. nucleoid. inclusă in nucleoid C. mitoza C. formaţiune obligatorie – membrana nucleară E. capsulă D. amitoza E. membrană citoplasmatică. Celula bacteriană poate fi alcătuită de la exterior către interior din: A. delimitată prin membrana nucleară de restul celulei D. citoplasma D. nucleolii B. perete celular. membrana citoplasmatică 118. delimitată de restul citoplasmei B. mycoplasma B. formaţiune facultativă – capsula C. diviziune indirectă B. sciziparitate D. pilii D. perete celular C. formaţiune obligatorie – peretele celular 120. membrană citoplasmatică. reprezentată de o molecula de ADN suprarăsucită 116. nucleoid B. formaţiune obligatorie – nucleolul B. citoplasmă. Următoarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. capsulă.

codifică elibararea de substanţe toxice. codifică caractere de patogenitate C. capsulă. membrană citoplasmatică. corpusculii Babes. neutrofilă 38 .C. citoplasmă. Citoplasma celulei bacteriene este: A. membrană citoplasmatică.Ernst la Corynebacterium diphteriae B. citoplasmă. eliberarea de bacteriocine 124. incluzii cu metafosfaţi la Enterobacterii D. cromatină 122. nucleoli B. perete celular. incluzii cu glicogen la bacilul difteric C. perete celular. sinteza de endotoxine E. Nucleoidul bacterian nu prezintă următoarele formaţiuni: A. flagel. perete celular. o moleculă de ADN circular C. bazofilă C. plasmide D. membrană citoplasmatică. agranulată B. este reprezentat de plasmide E. Plasmidele prezintă material genetic care codifică: A. ADN –ul mitocondrial B. incluzii cu glicogen la Enterobacterii 125. nucleoid E. membrană nucleară E. corpusculi metacromatici E. capsulă.bacteriocine 123. ADN extracromozomial 126. granulată D. aparat mitotic D. ADN-ul bacterian poate fi reprezentat de : A. acidofilă E. nucleoid 121. cromozom C. Incluziunile cu material de rezervă pentru metabolismul bacterian pot fi: A. citoplasmă cu ribozomi. nucleoid D. sinteza de proteine structurale C. eliberarea de substanţe toxice pentru alte bacterii B. ADN-ul extracromozomial prezent la bacterii: A. rezistenţa la antibiotice D. este reprezentat de nucleoid B. ADN extracromozomial E. codifică sinteza de endotoxine D.

Cefalosporine B. corpusculi metacromatici 131. Incluzii cu material de rezervă 128. Colistine 39 . sediul receptorilor pentru bacteriofagi 133. alcătuită din proteine E. alcătuită din peptidoglicani 132. În citoplasma bacteriană pot exista şi structuri pentru metabolismul celular. ARNr 130. ADN-ul bacterian codifică sinteza proteică D. Ribozomi C. organite specifice B. ARN mitocondrial B. lizozomi E. ADNt E. În citoplasma celulei bacteriene are loc sinteza proteinelor care cuprinde următoarele etape: A. ARNr participă la sinteza proteinelor structurale E. ribozomi D. Membrana citoplasmatică bacteriană are o structură: A. sinteza peretelui celular E. sinteza proteinelor structurale D. ARN E. incluzii cu glicogen C. Membrana citoplasmatică a celulelor bacteriene este structura ţintă pentru: A. Incluzii cu metafosfaţi D. funcţie bioenergetică C. cum ar fi: A. Citoplasma bacteriilor conţine: A. ARNt aduce la nivel ribozomilor aminoacizii B.127. ADNm copiază informaţia genetică de pe ADN-ul bacterian 129. barieră osmotică B. trilaminară C. alcătuită din fosfolipide D. La sinteza proteinelor structurale sau funcţionale ale bacteriei participă următoarele formaţiuni: A. plastide fotosintetizatoare D. bilaminară B. ARNm participă la sinteza moleculei proteice în ribozomi C. incluzii cu material de rezervă B. Polimixine C. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt următoarele cu excepţia: A. ADN cromozomial C.

Peniciline B. sintetizează capsula D. Printre funcţiile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se numără şi: A. Peretele celular al celulei bacteriene: A. Identificaţi răspunsurile corecte referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. imprimă bacteriei proprietăţi morfotinctoriale 136. Lizozim D. participă la diviziunea celulară D. Polimixine E. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică fără consum de energie prin difuziune simplă C. constituenţii utili din mediu sunt direcţionaţi în citoplasma prin membrana citoplasmatică cu consum de energie prin transport pasiv B. participă la formarea fusului de diviziune prin mezozom D. β lactamice 139. sintetizează peretele celular E. sintetizează peretele celular 138. stochează energia celulară B. prezintă la exterior peretele celular D. β lactamice E. este sediul receptorilor pentru bacteriofagi C. structuri care stochează energia celulară D. antigenul O somatic pe baza căruia se poate face clasificarea diferitelor bacterii 40 . Peretele celular al bacteriilor este structură ţintă pentru : A. sintetizează membranele sporului bacterian C. este sediul receptorilor pentru bacteriocine 137. este situat între capsulă si membrana plasmatică B. are funcţie bioenergetică E. Colistine C. În peretele celular al bacteriilor se află: A. sintetizează membranele sporale 135. Identificaţi răspunsurile greşite referitoare la membrana citoplasmatică a bacteriilor: A. este situată între capsulă si citoplasmă B. are rol de barieră osmotică C.D. sediul sistemelor de transport pentru substanţele nutritive C. preia rolul citoscheletului din celulele eucariote E. sediul receptorilor pentru bacteriofagi B. este structură ţintă pentru dezinfectante E. Peniciline 134.

are la periferia membranei citoplasmatice zona periplasmică 141. bacteriile Gram pozitive – se colorează roşu C. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează violet B. coloraţia uzuală în bacteriologie. bacteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare – se colorează în roşu 41 . Cilii se întâlnesc la bacterii care aparţin: A. Coloraţia Ziehl. prezintă la interior capsula 142. Peretele celular la bacteriile Gram pozitive: A. sediul receptorilor pentru bacteriocine 140.Neelsen identifică bacilii acido-alcoolorezistenţi coloraţi în roşu (fuxină) datorită următoarei particularităţi a celulei bacteriene: A. Bacteriile Gram negative au peretele celular: A. Genului Pseudomonas 145. are o grosime de 3-8 nm B. citoschelet 143. bacteriile cu peretele celular alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani – se colorează în violet E. conţinut scăzut de lipide în peretele celular C. proteine D. este alcătuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani D. conţinut crescut de proteine în peretele celular B. are o structură mai simplă decât cel al bacteriilor Gram negative E. polizaharide B. acizi nucleici C. Genului Klebsiella C. Genului Salmonella E. se pot obţine următoarele coloraţii ale bacteriilor pe frotiu: A. cu o grosime de 15 – 50 nm C. Genului Leptospira B. Genului Treponema D. În urma coloraţiei Gram. conţinut crescut de acizi nucleici în citoplasmă E. acizi teichoici E. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive este alcătuit din: A.E. bacteriile cu peretele celular foarte subţire – se colorează roşu D. are o grosime de 15-50 μm C. prezintă la interior un strat polizaharidic E. conţinut crescut de acizi micolici în peretele celular 144. alcătuit dintr-o zonă periplasmică la nivelul căreia se află peptidoglicanul D. conţinut crescut de lipide în peretele celular D. mai complex din punct de vedere structural decât bacteriile Gram pozitive B.

Fimbriile prezintă: A. de natură proteică E. Genul Neisseria B. flagelii E. bacterii lofotriche – au câte un manunchi de cili la unul dintre poli 150. scurte B. bacterii monotriche – au un singur cil la unul dintre poli B. Genul Staphylococcus D. formaţiuni apendiculare C. drepte C. conferă bacteriilor un important factor de patogenitate B. au rol în fenomenul de conjugare sexuală E. bacterii amfitriche – au câte doi cili la ambii poli C. factori de patogenitate B. capsula C. flageline cu funcţie antigenică 42 . de natură lipidică D. Genul Pseudomonas 152. rigide D. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. organe de locomoţie 148. pilii 147. peretele celular B. Organele de locomoţie ale bacteriilor. cu rol în conjugare 151. filamentoase. forma de rezistenţă D. Flagelii celulelor bacteriene sunt: A. Structurile facultative ale bacteriilor sunt: A. Genul Enterobacteriaceae C. sunt alcătuiţi din lipide capabile sa determine sinteza anticorpilor specifici C.146. au rol în chemotactism D. Multiple. sunt alcătuiţi din flageline antigenice (antigenul H – flagelar) 149. cilii: A. formaţiuni obligatorii B. bacterii peritriche – au multipli cili în jurul celulei bacteriene E. cu rol în locomoţie E. Genul Vibrio E. Bacteriile mobile pot fi clasificate în funcţie de numărul si dispoziţia cililor în: A. Fimbriile se întâlnesc mai ales la bacteriile din: A. bacterii atriche – au câte un cil la ambii poli D.

sporularea 158.H 153. procesul prin care bacteria. Germinarea bacteriană reprezintă: A. piline cu funcţie antigenică D. Pilii celulelor bacteriene pot fi: A. Pili sexuali prezenţi la unele bacterii sunt: A. cu rol în aderarea la structurile celulare ţintă C. procesul de trecere din forma sporulată în forma activă metabolic C. procesul care are loc în condiţii nefavorabile metabolismului bacterian D. pili sexuali codificaţi extracromozomial D. sintetizează membranele sporale C. Capsula este o structură bacteriană: A. aderararea celulei bacteriene la celula gazdă D. cu rol în transferul de material genetic 155. transferul printr-un canal de conjugare a materialului genetic între perechi de celule C. în special de rezistenţă la antibiotice E. pili vegetativi codificaţi extracromozomial 154.C. în condiţii nefavorabile. abilitatea de a induce sinteza de anticorpi specifici E. facultativă C. cu rol de material de rezervă celular 43 . procesul prin care bacteria devine incapabilă să mai producă boala D. codificaţi de plasmide E. pili de conjugare codificaţi de plasmide E. pili somatici codificaţi cromozomial B. procesul în urma căruia bacteriile devin sensibile la unele antibiotice 156. cu rol în locomoţie D. pe care bacteriile o secretă in vitro E. transferul de material genetic cromozomial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare B. procesul prin care celula bacteriană trece în forma capabilă să se multiplice şi să producă boala 157. antigen. obligatorie B. procesul de trecere din forma vegetativă în forma de rezistenţă B. cu rol în aderare la structurile ţintă D. codificaţi de ADNul cromozomial B. fenomenul prin care forma de rezistenţă a bacteriei pierde învelişurile E. pili comuni codificaţi de plasmide C. Fenomenul invers germinării bacteriene este: A. procesul prin care celula bacteriană nu mai este capabilă de diviziune B. procesul în urma căruia bacteriile capătă proprietăţi noi. Fenomenul de conjugare bacteriană reprezintă: A. procesul prin care celula bacteriană devine capabilă să sintetizeze proteine E.

În patologia umană sunt implicate următoarele genuri bacteriene sporulate: A. Bordetella pertusis C. reprezintă polimeri anorganici sintetizaţi în mediul natural de viaţă al bacteriilor B. este o formă activă metabolic D.159. capsulă falsă C. este o stare a celulei bacteriene în care se sintetizează proteine C. macrocapsulă 162. Capsula poate fi: A. capsulă adevarată E. are funcţie fagocitară E. Genul Klebsiella E. o reţea de fibre polipeptidice D. aşezare subterminală (formă de suveică) – Baccilus cereus 44 . Bacterii care prezintă capsulă sunt: A. capsulă flexibilă B. are rol în aderare la structurile ţintă 161. capsulă flexibilă B. Genul Clostridium D. poate fi evidenţiată prin reacţia de umflare a capsulei cu ajutorul anticorpilor antiK D. Forma de rezistenţă a bacteriilor: A. slime C. asigură formarea biofilmelor bacteriene E. Genul Neisseria 165. Streptoccocus pneumoniae B. este o proprietate de specie. Învelişul extern facultativ al bacteriilor. este o reţea de fibre polizaharidice. care difuzează în mediu (capsula flexibilă) C. În funcţie de forma celulei în urma fenomenului de sporulare se pot identifica bacterii care prezintă: A. Neisseria meningitidis D. glicocalix D. capsula: A. Clostridium perfringens E. Glicocalixul este: A. Genul Corynebacterium B. asigură rezistenţa bacteriilor la temperaturi ridicate E. utilă în identificarea bacteriilor B. este antigenică (antigenul K) 160. Neisseria gonorrhoeae 163. Genul Bacillus C. asigură multiplicarea celulor bacteriene 164.

Sinteza proteinelor bacteriene. participă la transferul genetic prin conjugare D. aşezare terminală (formă de băţ de toboşar) – Clostridium tetani aşezare centrală (formă de rachetă) – Baccilus anthracis aşezare terminală (formă de suveică) . transferul de material genetic printr-un canal de conjugare format de pilii sexuali 4. Fiziologie bacteriană. înlocuirea unei baze purinice sau pirimidinice B.B. C. capul bacteriofagului conţine ADN sau ARN viral C. nu are o strictă specificitate pentru un anumit tip de bacterie 3. Curba creşterii bacteriene. În care fază a multiplicării bacteriene celulele au toate caracteristicile morfologice. Genetica bacteriană. E. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Metabolismul bacterian. faza staţionară D. Nutriţia bacteriană. toate fazele 2. conţin gene ce codifică producerea de toxine la bacteriile Gram pozitive C. Alegeţi răspunsul corect referitor la Plasmidele (factorul) Col: A. au efect letal asupra bacteriilor producătoare 45 .– Baccilus cereus aşezare centrală (formă de suveică) . Mutaţiile genetice se caracterizează prin: A. conţin gene de rezistenţă la antibiotice B. este adaptat parazitării celulelor eucariote B. modificarea ADN bacterian prin conversia lizogenică E. câştigarea materialului genetic prin intermediul bacteriofagului D. toxinele produse inhibă alte bacterii de aceeaşi specie sau din specii diferite E. faza de log C. nu codifica producerea de toxine extracelulare D. preluarea moleculei de ADN transformant C. Bacteriofagul este un virus care are următoarele proprietăţi: A. Replicarea semiconservativă a ADN.Variaţia genetică la bacterii COMPLEMENT SIMPLU 1. biochimice şi antigenice specifice şi sunt sensibile la acţiunea agenţilor antimicrobieni: A. faza de declin E. participă la variabilitatea genetică prin procesul de transformare E. faza de lag B.Baccilus anthracis Tematica 2. D.

Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Molecula de ATP leagă reacţiile anabolice şi catabolice 10. Transferul genetic reprezintă modificări în secvenţa bazelor în AND D. Oxidarea reprezintă câştigarea a 2 atomi de hidrogen E. Reacţiile chimice prin care compuşii organici complecşi sunt transformaţi în compuşi simpli reprezintă catabolismul B. Pentru a stoca energia în celule. Reacţiile de oxidare se numesc reacţii de dehidrogenare 9. Procesul de reducere este un câştig de electroni C. O parte din energia eliberată în catabolism este pierdută în mediu sub formă de căldură 46 . Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ADP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ATP-ul B. ADN-ul bacterian e format dintr-o singură moleculă de ADN dublu catenar C. Transferul genetic se referă la schimbul de gene între două molecule de ADN la 7. Transferul genetic determină substituţia unui aminoacid în proteina sintetizată. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă: A. Doar o parte din energia eliberată în catabolism este disponibilă pentru funcţiile celulare 8. E. Informaţia genetică e codificată în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice 6. o moleculă de riboză şi trei grupuri fosfat E. Bacteriile posedă mai mulţi cromozomi E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. ADN-ul cromozomial formează un singur cromozom D. cromozomial şi extracromozomial B. ATP înmagazinează energia produsă din reacţiile anabolice D. Cuplarea reacţiilor care necesită energie şi a celor care eliberează energie se realizează prin ATP C. Transferul de material genetic intercelular un implică recombinarea genetică C. Oxidarea şi reducerea sunt procese cuplate E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. O moleculă de ATP este formată dintr-o moleculă de adenină. Transferul genetic are ca mecanism mutaţia genetică B. acidul lactic pierde 2 atomi de hidrogen B. Procesul de reducere este o pierdere de electroni D. Pentru a extrage energie din compuşi organici organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere B. Când acidul lactic este oxidat pentru a forma acid piruvic. Alegeţi enunţul corect referitor la procesul de transducţie în cursul transferului genetic bacterii : A.5. organismele transferă electroni de la un compus la altul printr-o serie de reacţii de oxidare şi reducere C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Bacteriile posedă două tipuri de ADN.

Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc dehidrogenaze C. Fracţiune proteică a unei enzime se numeşte apoenzima D. ce este o altă vitamina B B. Substanţele care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) şi NADP+ (nicotinamid adenin dinucleotid fosfat) conţin derivaţi ai vitaminei B acid nicotinic B. Enzimele sunt catalizatori specifici. Coenzimele flavinice. fiecare enzimă va afecta numai substratul specific B. Coenzimele flavinice. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A.C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Unele enzime sunt formate în întregime din proteine E. Când o substanţă este oxidată atomii de hidrogen eliberaţi rămân liberi în celulă E. fără a fi alterate. ATP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Multe enzime sunt formate dintr-o fracţiune proteică şi un component neproteic 12. Fiecare enzimă va afecta mai multe substraturi C. Compuşii precum glucoza. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. Coenzimele ajută enzima donând atomi ce sunt necesari substratului C. NAD+ (nicotinamid adenin dinucleotid) este o apoenzimă 13. Cofactorul poate fi un ion metalic sau o moleculă organică complexă numită apoenzimă 14. care au mulţi atomi de hidrogen. Fracţiunea neproteică a unei enzime se numeşte cofactor E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian: A. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) conţin derivaţi ai vitaminei B riboflavina D. Coenzima A (coA) conţine derivaţi de acid pantotenic. Coenzima A (coA) joacă un rol important în sinteza şi desfacerea grăsimilor şi într-o serie de reacţii de oxidare numită ciclul Krebs C. Când NAD este redus la NADH sunt câştigaţi 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni 15. NAD+ şi NADP+ sunt două coenzime frecvent utilizate de celule pentru transportul atomilor de hidrogen E. FMN (flavin mononucleotid) şi FAD (flavinadenindinucleotid) sunt importante în reacţiile fotosintetice E. Substraturile sunt molecule care reacţionează într-o anumită reacţie chimică D. CoA este utilizată în reacţiile de carboxilare D. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat B. Celulele preiau substanţele nutritive şi le degradează din compuşi înalt reduşi cu mulţi atomi de hidrogen în compuşi înalt oxidaţi (cu mulţi atomi de oxigen sau legături multiple) 47 . Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Acidul piruvic câştigă 2 atomi de hidrogen şi rezultă acidul lactic D. se numesc catalizatori 11. sunt compuşi înalt oxidaţi D.

valoroasă pentru organisme 16. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta poate lua calea fermentaţiei B. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este hidrogenul D. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere E. Streptococcus faecalis nu pot care utiliza calea pentozo fosfaţilor E. Glicoliza este de obicei primul stadiu în catabolismul carbohidraţilor B. Prin glicoliză glucoza (6 atomi de carbon) este desfăcută în zaharuri cu 3 atomi de carbon D. Ciclul Krebs se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Bacillus subtilis. poate apare în condiţii aerobe şi anaerobe B. În timpul glicolizei NADH este redus la NAD+ E.E. Glucoza este o substanţă nutritivă. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 19. Acidul piruvic produs prin glicoliză este divizat şi un fragment este ataşat de o coenzimă numită coenzima A (coA) 20. După descompunerea glucozei în acid piruvic acesta nu poate lua calea respiraţiei C. se eliberează energie care este folosită în generarea ATP 21. Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc respiraţia C. Respiraţia este un proces în care compuşii chimici sunt oxidaţi E. E. Leuconostoc mesenterides. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. Şuntul pentozo fosfaţilor sau şuntul hexozo monofosfaţilor funcţionează simultan cu glicoliza D. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ E. Electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NADH 17. Glicoliza nu necesită oxigen. Alegeţi răspunsul incorect referitor la metabolismul bacterian A.coli. În timpul glicolizei produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului 18. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Pe măsură ce electronii trec prin lanţ. Ciclul Krebs e reprezentat de o serie de reacţii biochimice în care o cantitate mare de energie potenţială este stocată în substanţe intermediare derivate din acid piruvic C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: 48 . Pentru producerea energiei din glucoză microorganismele folosesc fermentaţia D. Glicoliza constă într-o succesiune de zece reacţii chimice fiecare catalizată de o enzimă diferită C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la catabolismul carbohidraţilor (în metabolismul bacterian): A. Glicoliza este numită şi calea Embden-Mayerhof C. Pentru majoritatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obţinută prin oxidarea carbohidraţilor B. Respiraţia este un proces generator de ATP D.

cu excepția: A. ciclul Krebs. lanţul de transport de electroni E. D. B. D. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o moleculă anorganică. substanţe necesare pentru degradarea de componente structurale şi pentru metabolismul celular. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP B. fără participarea unor factori externi. C. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 18 de molecule de ATP C. Fermentaţia nu necesită oxigen. care afirmație este adevărată ? 49 . După ce glucoza este descompusă în acid piruvic. În ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru supraviețuirea şi multiplicarea bacteriilor. Alegeţi răspunsul incorect referitor la respiraţia celulară la bacterii: A. separarea celulelor-fiice are loc dupa una sau mai multe diviziuni consecutive. bacteriile au nevoie de: A. este o diviziune binară. B. acizi organici. se divid oricum. C.A. 25. La celulele procariote lanţul de transport de electroni se găseşte în membrana plasmatică C. doar substanțe necesare pentru metabolismul celular. Respiraţia aerobă constă în glicoliză. Alegeţi răspunsul incorect referitor la procesul de fermentaţie la bacterii: A. Oxidarea finală este reversibilă în ambele tipuri de respiraţie 22. Despre diviziunea bacteriană se pot spune următoarele. este o diviziune simplă. Produce cantităţi mici de ATP. are ca etapă replicarea semiconservativă a cromozomului. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. În respiraţia aerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul D. diviziunea celulară se opreşte când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. E. acesta poate lua calea respiraţiei sau fermentaţiei 23. aminoacizi. Cea mai mare parte din energia produsă în procesul de fermentaţie rămâne în legăturile chimice ale produşilor finali 24. doar substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale 26. alta decât oxigenul. În procesul de fermentaţie donorul de electroni sunt substanţe anorganice C. numai una sau 2 molecule pentru fiecare moleculă de material iniţial E. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul D. Fermentaţia eliberează energie din: zaharuri. energie. E. La celulele eucariote lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială B. purine şi pirimidine B. ciclu Krebs sau lanţ de transport de electroni D. E.

heterotrofe şi chemotrofe. C. fosfor. nu există nicio diferență în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive pentru bacterii . D. C. B. D. D. 31. carbon. chemotrofe şi fototrofe. oxigen. C. 28. 30. unele necesită substanțe organice gata sintetizate sau cel mult le pot obține prin sintetizarea din substanțe simple (proteine. se mai numesc şi bacterii chemosintetice . E. bacteriile pot fi : A. sursa de amoniu. acizi nucleici) preluate din mediu. E. Bacteriile fototrofe: A. sulf. numai chemotrofe. E. C. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. autotrofe şi heterotrofe. bacteriile pot fi: A. 50 . homotrofe şi heterotrofe . Tipurile nutriţionale de bacterii se stabilesc pe baza criteriului: A. altele necesită substanțe anorganice gata sintetizate. pot fi chimiolitotrofe. unele bacterii le pot obține prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe. oxigen. Tipurile nutriționale de bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: sursa de energie şi sursa de carbon. oxigen. azot. B. nu este posibilă sintetizarea tuturor substanțelor necesare pornind de la elementele cele mai simple . autotrofe şi heterotrofe . fototrofe si chemotrofe . clor. chemotrofe şi heterotrofe. C. În ceea ce priveşte sursa de carbon. sursa de hidrogen. În ceea ce priveşte sursa de energie după care se stabilesc tipurile nutriţionale de bacterii. B. azot. sursa de carbonaţi. D. hidrogen. B. heliu şi argon. B. hidrogenul. E. C. fototrofe şi autotrofe . hidrogen. carbon. B. oxigenul. 27. pot fi chimioorganotrofe. D. hidrogen. fosfor.A. sursa de energie. E. folosesc lumina ca sursă de energie. deuteriu. numai fototrofe. D. folosesc reacții de oxido-reducere ca sursă de energie. sursa de oxigen. E. azot. 29.

35. disponibile cu greu . chemoautotrofe şi chemoheterotrofe . Sunt bacterii parazite. C. 37. fac parte din bacteriile ce folosesc lumina ca sursă de energie. fototrofe. chemoheterotrofe . Bacteriile chemoheterotrofe: A. având nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. au energia furnizată prin reacții de oxido-reducere doar a compuşilor anorganici . D. B. B. autotrofe şi heterotrofe . E. Principala sursă se carbon pentru bacteriile cu importanță clinică medicală : A. ele găsesc substanţe nutritive omplexe. D. chemoautotrofe şi heterotrofe. Bacteriile cu importanță clinică medicală : A. chemotrofe şi fototrofe. E. ele găsesc substanțe nutritive simple. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. pot fi : A. 33. 36. B. D. B. C. E. Au ca principală sursă de carbon carbohidrații care sunt degradați prin reducere. glucide). au ca sursă de carbon CO2 . sunt cele : A. D. au întregul materiale celular sintetizat pornind numai de la CO2. autotrofe. 34. B. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. chimioorganotrofe. C. E.32. fotoheterotrofe. au energia furnizată de lumină . Bacteriile heterotrofe : A. disponibile. D. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reacții de oxido-reducere . autotrofe. utiliează carbonul din substanțe anorganice. B. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în prezență de oxigen) . care necesită compuşi organici ca sursă de C şi energie (de ex. fotoautotrofe. necesită substanțe organice drept sursă de carbon. C. heterotrofe . C. fototrofe . Au ca şi bacterii patogene şi cele asociate omului bacteriile autotrofe. fotoautotrofe şi chemotrofe . se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice . 51 . autotrofe . heterotrofe. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. Bacteriile care au nevoie atât de energie cât şi de sursă de carbon pentru a se dezvolta. E. au energie furnizată de la sursa de carbon. În mediul de viață reprezentat de organismul uman.

42. fiind nevoie de o sursă exterioară. forma universală de rezervă a energiei . cu ajutorul unor sisteme de transport. gram pozitive şi gram negative. cu excepția: A. care difuzează lent. E. Apa şi hidrogenul. următoarele afirmații sunt adevărate. B. C. D. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai acizilor nucleici şi ai coenzimelor. care difuzează liber prin membrana celulară. B. folosesc respiraţia oxibiotică. E. oxigenul. cu consum energetic. temperatura. C. D. cu excepția : A. E. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. acest proces furnizând şi energia sub formă de GTP . 52 . 39. Factorii de mediu nu au influenţă asupra bacteriilor. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mari. bacteriile pot fi: A. În general nu pot fi sintetizaţi de bacterii. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentraţie. D. Unele substanţe necesare bacteriilor sunt molecule mici. 41. Următoarele afirmaţii cu privire la bacteriile strict aerobe sunt adevărate. În ceea ce priveşte influenţa oxigenului. Doar apa. care difuzează liber prin membrana celulară. 40. D.C. B. care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. osmolaritatea. Enzimele care facilitează trecerea transmembranară a acestor molecule mari sunt ataşate membranei şi pot fi: constitutive şi inductibile. Următoarele afirmații cu privire la nutriția bacteriană sunt adevărate. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. E. saprofite condiţionat patogene. O sursă exterioară pot fi purinele şi pirimidinele. Oxigenul şi hidrogenul molecular. O sursă exterioară pot fi aminoacizii care sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. pH-ul. În ceea ce priveşte factorii organici. se dezvoltă numai în medii cu oxigen. 38. Vitaminele necesare pentru formarea coenzimelor nu pot fi considerate o sursă exterioară. anaerobe şi aerobe. C. Alte substanţe sunt molecule mari. C. Factorii de mediu cu influenţă asupra bacteriilor sunt: A. patogene. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin oxidare şi fermentare (în abstența oxigenului). B. saprofite. este reprezentată de carbohidrați care sunt degradați prin reducere. E. Apa. D. cu excepţia: A. B.

Oxigenul le este toxic. Următoarea afirmaţie cu privire la bacteriile strict anaerobe este neadevărată: A. În ceea ce priveşte superoxidul. se dezvoltă în prezenţa unei cantităţi mici de CO2 (5-20%). C. catalază şi superoxid dismutază. B. E. maximă – sub care bacteriile nu se mai divid. se pot dezvolta şi în medii cu oxigen. Nu au enzime de degradare a peroxidului de oxigen. D. exemple sunt bacteriile din genul Bacillus. E. “fură” electroni. folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. C. următoarea afirmație este falsă: A. Bacteriile anaerobe-aerotolerante: A. C. 53 . Folosesc procesele fermentative pentru eliberarea energiei. E. exemple sunt Brucella spp. B. B. 45. 44. B. toxic. dar posedă superoxid dismutază. C. 48. exemple sunt bacteriile din genul Mycobacterium. E. 43. maximă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. În prezenţa oxigenului lor s-ar produce peroxid de oxigen. numai catalază. C. optimă – sub care bacteriile se divid lent.C. trebuie neutralizat. D. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează multiplicarea bacteriilor. sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor patogene pentru om. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă de sub 20oC. Exemple sunt bacteriile din genurile Mycobacterium şi Bacillus. E. D. catalază şi SOD. B. În funcție de temperatura optimă. bacterii termofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. numai superoxid dismutază. nu toate organismele produc superoxid. minimă – peste care bacteriile nu se mai divid. D. 46. bacteriile se clasifică în: A. se scrie O2-. Neisseria spp. au energia necesară obținută prin fermentație sau respirație oxibiotică. C. E. Bacteriile strict anaerobe nu posedă: A. bacterii psihrofile cu o temperatură optimă între 25-40oC. B. optimă – la care multiplicarea se face cu viteza specifică speciei. este toxic pentru celule. putând fi: A. bacterii mezofile cu o temperatură optimă între 55-80oC. doar SOD. 47. D. D. D.

ce au loc cu consum de energie. stocată în ATP. E. mezofile.E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare.7-7. 49.2). nu trebuie neapărat să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. termofile. psihrofile. este teleonomic. Metabolismul bacterian are o intensitate scăzută şi o viteză mare de reacție. E. C. 50. stafilococii. B. D. C. B. D. D. lipide. D. este necompartimentat. D. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. 52. 53. Acidă. 6. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH alcalin (pH de 9. este restricţionat genetic. Alcalină. xantofile. E.6. 54. 8. C.4. Bacteriile care se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută sunt: A. D. 6.2-6.5). Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 2). B. B. Alcalină. are o mare rigiditate. Lactobacillus (flora vaginala) care preferă pH acid (pH de 1). 7. B. Acidă. Cele două laturi ale metabolismului. streptococii.1-8. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte acid (de 2 ). Informaţia incorectă cu privire la metabolismul bacterian este: A. poartă numele de catabolism.5-6. gonococii.2-7. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor sustanţe organice (glucide. poartă numele de catabolism. 5. C. bacterii mezofile cu o temperatură optimă sub 20oC.2. C. Acidă. E. criofile. 54 . B. E. proteine) cu eliberare de energie. este unicelular. pneumococii. Vibrio cholerae care are un pH optim foarte alcalin (de 8. C. 51. meningogocii. anabolismul şi catabolismul. Câteva specii de bacterii pot tolera pH în zona: A. PH-ul mediu pentru bacterii este de: A. Bacteriile cu importanţă medicală în funcţie de temperatura optimă sunt: A.4.

glicoliza. B. Este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. ciclul acizilor tricarboxilici şi ciclul Embden-Meyerhof. Ciclul Embden-Meyerhof. C. D. Șuntul pentozo-fosfațulor. Glicoliza. În ceea ce priveşte metabolismul bio-energetic al bacteriilor. Energia din substanţele organice folosite de bacteriile heterotrofe se eliberează prin procese de oxido-reducere. 56. glicoliza şi beta-oxidarea acizilor graşi. D. D. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respirația (oxibiotică). B. alfa-oxidarea acizilor graşi. bacteriile folosesc trei căi principale. beta-oxidarea acizilor graşi şi ciclul acizilor tricarboxilici. fermentația şi respirația anaerobă.E. glicoliza. În ceea ce priveşte ciclul celular. Suma evenimentelor celulare de la iniţierea sintezei proteice până la diviziunea celulară constituie ciclul celular. şuntul pentozo-fosfaților. ADN-ul cromozomial codifică proteinele. 57. poartă numele de anabolism. Are ca şi etapă pătrunderea substanțelor nutritive în celulă. În ceea ce priveşte respirația anaerobă. şuntul pentozo-fosfaților şi ciclul acizilor tricarboxilici. NADP). Afirmația incorectă cu privire la anabolismul bacterian este: A. D. donorul este o substanță organică iar acceptorul este o substanță anorganică diferită de O2 59. C. ce au loc cu consum de energie. următoarea afirmație este falsă: A. Glicoliza. C. intervin transportatorii de electroni. 58. sau pot fi transportatori liberi (NAD. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt sunt cele întâlnite la toate celulele vii (eucariote şi procariote): A. Are ca şi etapă controlul activității enzimatice. E. Ciclul acizilor dicarboxilici. calea de sinteză aerobă a glucozei. Ciclul celular este controlat de ADN-ul cromozomial. care în acest caz echivalează cu donare de hidrogen (H+) şi acceptare de hidroxil(OH-). 55 . B. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare. În catabolizarea glucozei. C. Are ca şi etapă lizarea proteinelor structurale şi funcționale pe baza informației genetice. calea de degradare aerobă a glucozei. E. Deoarece electronii nu pot exista decât ca părţi ale unor molecule. E. următoarea afirmație este neadevărată: A. C. Metabolismul bacterian este pluricelular – activitatea sa se desfăşoară în mai multe celule. 55. E. şi anume: A. B. Transportatorii de electroni pot fi legați de membrană (lanțul respirator celular). şuntul pentozo-fosfaților şi beta-oxidarea acizilor graşi. ciclul acizilor dicarboxilici. B.

C. 65. B. 60. reacțiile biochimice.D. faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare B. La bacteriile de diviziune rapidă (majoritatea). timpul de generație este de 20 de ore. mobilitatea. Următoarele caracteristici sunt caracteristici moştenite ale microorganismelor. metabolismul. faza de declin . 61. D. E. din cauza scăderii concentrației oxigenului. timpul de generație este de 20 min – 3 h. B. ADN-ul cromozomial se replică după diviziunea celulară. D. Faza de declin. faza exponențială – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. se numeşte timp de generație. La bacteriile cu diviziune lentă (majoritatea). C. Timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă. nu există diferențe între creşterea în vivo şi cea în vitro. E. iar numărul lor creşte logaritmic. Care asociație cu privire la fazele unei culturi bacteriene este adevărată? A. Faza de declin (log). E. Fazele unei culturi bacteriene sunt: A. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. C. acumulării de metaboliți toxici. 62. lipsa de interacțiune cu alte microorganisme. Gena poate fi: 56 . 64. faza de latență – când. Faza staționară (Iag). Gena la bacterii este reprezentată de o secvență unică de perechi de baze azotate care codifică o proteină unică şi care poate avea lungimi variabile.faza în care celulele se divid în mod constant. forma şi caracteristicile structurale. factorii de apărare celulară şi umorală. Următoarea afirmație cu privire la creşterea bacteriană este adevărată: A. cu excepția: A. timpul de generație este de 20 de ore. Creşterea bacteriană se referă la creşterea numărului de celule. iar numărul lor creşte logaritmic. La bacteriile cu diviziune rapidă (Mycobacterii). faza de latență . B. Faza de latență (log). B. deci să-şi înjumătățească numărul. D.faza de pregătire celulară pentru creştere şi multiplicare. faza staționară – faza în care celulele se divid în mod constant. pH-ul mediului. statusul nutrițional al pacientului. C. D. rata diviziunilor începe să crească. ADN-ul cromozomial se replică înainte de diviziunea celulară. E. E. modificării pH. enzimele gazdei. 63. E. C. nefiind influențată de factori ca: A. D. Faza exponențială (Iag).

B. 68. A. G. B. există sub forma de 4 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. 57 . A. 66. D. structurală – pentru sinteza ARN mesager şi ribozomal. citozina cu timina. care este produsul unei gene E. C. CODONUL STOP. În ceea ce priveşte codul genetic/codonul. D. 67. 71. timina cu citozina. C. E. o bază azotată. Nucleotidele au în compoziția lor: A. pentru sinteza ARN de transfer. B. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi o grupare hidroxil. Fiecare CODON codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. C. În ceea ce priveşte ADN-ul celular bacterian. D. D.A. Este conţinut în secvenţa bazelor purinice şi pirimidinice ce formează lanţul de ADN. gruparea fosfit. între cele două baze azotate. ARN-ul de transfer este un codon complementar codului triplu al ADN-ului. 70. următoarea afirmație este falsă: A. C. cele patru lanțuri sunt ataşate prin legături de hidrogen. reglatoare – codifică sinteza proteinelor de structură. E. T. secvenţa bazelor de la nivelul genelor determină aminoacizii să formeze o proteină. adenina cu guanina. următoarea afirmație este adevărată: A. C. C. B. Bazele purinice sunt: A. Următoarea afirmație este adevărată: A. E. C. Bazele azotate se împerechează specific: A. ex CODONUL START. gruparea tio. citozina cu adenina. E. T. G. o hexoză. B. ADN ribozomal şi ADN de transfer. o pentoză (proteină). B. E. structurală – controlează funția ADN-ului pentru sinteza de ADN mesager. A. C. fiecare zahar este ataşat de o bază azotată. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături de azot. D. 69. adenina cu timina. D. un codon este reprezentat de un dublet de nucleotide. trei baze azotate formează un codon. C.

următoarea afirmație este falsă: A. C. E. denumită şi “traducere”. D. ARN este bicatenar. În ceea ce priveşte tipurile de plasmide. E. Replicarea ADN -ului este semiconservativă. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. Complementaritatea bazelor la ARN este C-U. La ARN. Sinteza proteinelor are ca etapă translația care este denumită şi transcripție. D. ADN ligaza formează sonde (primeri) scurte de ARN. plasmidele R. Replicareaa ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN dependentă. următoarea afirmație este adevărată: A. zaharul este riboza. maşinăria celulară a sintezei proteice. codul genetic codifică un aminoacid care va intra în structura lanțului protidic într-o poziție corespunzătoare poziției codonului în structura genei. ADN polimeraza extinde primerii ARN apoi digeră Primerii ARN şi îi înlocuieşte cu ADN. D. plasmidele M. C. E. iar la ADN dezoxiriboza. B. E. Codul genetic este reprezentat de o succesiune de lipide. acestea nu pot fi: A. factorul F. La ARN. 75. E. E. Cu privire la replicarea ADN. C.B. iar ADN monocatenar. iar la ADN riboza. 76. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. C. Caracterul ereditar este relativ instabil pentru că pot apărea modificări în secventa de nucleotide. B. plasmidele utilizate de vectori în ingineria genetică. Este procesul prin care informaţia din ADN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. D. ARNr – implicat în sinteza proteinelor. formând o proteină la nivelul ribozomilor. Sinteza proteinelor are ca etapă translația informației genetice din ADN într-o moleculă de ARNm. Caracterul ereditar este relativ stabil pentru ca pot apărea modificări în gruparea fosfat. 58 . 74. adică transformarea informației conținute în secvența de ARNm în secvență de aminoacizi. maşinăria celulară a sintezei proteice. C. ARNt – codifică pentru proteine. B. ceea ce determină apariția unor caracteristici noi. Care asociere este corectă? A. D. ARNm – implicat în sinteza proteinelor. B. Următoarea afirmație cu privire la biosinteza proteinelor este adevărată: A. B. 73. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. Complementaritatea bazelor la ARN este A-T. Sinteza proteinelor are ca etapă transcrierea. C. ARNr – formează parte integrantă din ribozomi. factorii Col. Cu privire la diferențele dintre ADN şi ARN. zaharul este dezoxiriboza. ARNt – formează parte integrantă din ribozomi. 72. D.

E. 81.77. B. cu modificarea codonilor). Necesită o sursă de nucleotide ARN. D. UAG. Codonii stop sunt UAA. ei trebuie activaţi prin ataşarea de ARNt. Cu privire la codonii start şi stop. D. substituție de baze: o singură bază e înlocuită cu alta. bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin sinteza celulei bacteriene gazdă. C. 59 . acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. C. Afirmația corectă cu privire la ciclul litic este: A. E. UAG şi AUG. În citoplasmă sunt 200 de aminoacizi diferiți ce pot participa la sinteza proteic. Necesită ADN polimerază. Alegeți varianta corectă cu privire la procesul de translație: A. B. mutația non-sens: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. UAA. mutația non-sens: o singură bază e înlocuită cu alta. D. D. inserții de ADN mitocondrial. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte PROMOTER SITE. 80.o genă specificădrept tipar 78. mutația cadrului de citire: se creeaza un codon non-sens (STOP) în mijlocul lanțului de ARNm. Codonul start e codonul non-sens pentru metionină. C. E. de asemenea cu modificarea codonilor. substituție de baze: deleție (pierderea unei baze) şi inserție a unei baze adiționale. C. modificări de temperatură. Un lanţ de ARN m este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. Ribozomii conțin un ARN special numit ARNm şi proteine. se începe cu asamblarea bacteriofagilor maturi într-un număr crescut. inserții de baze. urmatoarea afirmație este adevărată: A. deleții (o bază azotată este înlocuită cu alta). UGA servesc ca semnale la terminarea sintezei proteice. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNr. 79. E. Fiecare ribozom este format din 3 subunități. E. B. Mutația se poate datora unei: A. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN. Înainte ca aminoacizii potriviţi să se unească pentru a forma o proteină. Codonul start este UAA. oprind sinteza de proteine funcționale. C. B. B. D. substituții de baze (pierderea uneia sau a mai multor baze. B. C. Codonii stop sunt UGA. care cuprinde informaţia pentru o proteină. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de mutații: A. 82. AGU şi UAA. Afirmația falsă cu privire la procesul de transcripție este: A.

Transferul de material genetic printr-un canal de conjugare C. E. bacteriofagii vor putea începe ciclul litic prin părăsirea altor celule bacteriene. E. 84. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual.(piliata) se apropie.D. în special pneumococii. fragmentul de ADN agăţat va fi introdus şi recombinat in cromozomul noii bacterii gazdă. se realizează contactul dintre cele două. Afirmația falsă cu privire la transducție este: A. Este cea mai frecventa cale de câştigare a rezistenţei la antibiotice D. când aceştia infectează alte bacterii. Formarea pilului sexual este codificată de gena plasmidică dura. D. care se dezintegrează în genomul celulei gazdă şi determină la aceasta producerea de toxină. Este un proces în care se produce transferul de material genetic prin bacteriofag B. codifica colicine 2. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Acestea transmit în general caracterul de rezistență față de un anumit tip de antibiotic (plasmide F) sau transmit un factor de sex (pilii) (plasmidele R). Alegeţi răspunsurile false referitoare la procesul de conjugare bacteriană : A. B. C. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid de la o plasmidă la alta C. sunt fragmente de ARN B. sau. 83. sunt segmente de ADN care se pot muta rapid dintr-o regiune a unui cromozom în altă regiune E. Două celule bacteriene: una F+ (nepiliata) si alta F. Gena ce codifică producerea toxinei difterice poate fi slab transferată prin intermediul unui fag temperat. este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. şi. Conjugarea: A. acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre liza materialului bacteriofagic. Transducţia este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). E. achiziționează noi gene. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. C. După liza bacteriei şi eliberarea fagilor. D. B. sunt segmente de ADN care se pot muta de la o plasmidă la cromozom D. respectiv să devină plasmidă a acesteia. În timpul replicării fagilor în bacterie. Transpozonii: A. prin intermediul pililor. Se produce prin intermediul pililor comuni 60 . Genele incluse in fragmentul respectiv se pot apoi exprima. COMPLEMENT MULTIPLU 1.

Se efectuează prin intermediul unui bacteriofag C. Este semiconservativă B. Frecvenţa transformării este scăzută C. 61 . Pot fi induse C. 8. Implică un bacteriofag Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transducţie în cursul transferului genetic la bacterii : A. Translaţia reprezinta transformarea informaţiei din ARN mesager într-o secvenţă de aminoacizi D. Cele doua celule fiice sunt identice cu parentala D. Se produce cand fragmentele de ADN exogen sunt absorbite în celula receptoare B. 5. Frecvenţat transformării este crescută D. Determină conversia fagică a tulpinilor de Corynebacterium diphteriae nontoxigene în tulpini toxigene. Are loc între o celula donor şi una acceptor 3. Este o mutaţie indusă Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de replicare a ADN-ului bacterian: A.E. Un lanţ al ADN-ului este utilizat ca tipar pentru a sintetiza un lanţ complementar de ARN mesager 4. Implica transcrierea informaţiei din ADN în ARN de transfer C. Translaţia are loc la nivelul ribozomilor E. E. 7. Pot fi punctiforme B. D. Sinteza ADN se poate produce numai în direcţia 3’ către 5’. Au loc prin recombinare genetică E. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante B. 6. Translaţia are loc în nucleu Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteza proteinelor la bacterii: A. Implică plasmidele R de rezistenţă la antibiotice E. Informaţia genetică din ADN este transcrisă într-o secvenţă de baze complementare a ARN B. Se pot realiza prin deleţia unei baze azotate Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Pot avea loc prin transfer de fragmente de ADN D. Are loc în doua etape B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transformare în cursul transferului genetic la bacterii A. Se realizează cu ajutorul ADN polimerazei C. Implică pilii sexuali E. Replicarea se face cu ajutorul ARN mesager Alegeţi enunţurile corecte referitoare la mutaţiile genetice bacteriene : A.

Codonii non-sens sunt UUA. ARN de transfer transferă informaţiei genetică din ADN într-o moleculă de ARN-mesager D. UGA. Codonii cu sens codifică aminoacizii C. Celula foloseşte informaţia codificată în ARN mesager pentru a sintetiza proteina specifică E. Adenina din ADN dictează Timina din ARNm 10. ARN ul este sintetizat în direcţia 5’ către 3’ 12. Codonul start este UUA C. Procesul de transcripţie are nevoie o sursă de nucleotide ARN. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni: A. AUG E. Timina din ADN dictează Uracilul din ARNm D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de biosinteză a proteinelor la bacterii: A. Citozina din ADN dictează Guanina din ARNm C. 14. Transcripţia este limitată la o porţiune a unei catene ADN E. ARN-ul de transfer conţine codonii D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de transcripţie: A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la codoni A. Activarea aminoacizilor se produce prin ataşarea aminoacidul de ARN de transfer specific 13. Codonul start este AUG B. Codonii non-sens sunt UAA. Codonul UUA codonul sens pentru metionina D. Adenina din ADN dictează Uracilul din ARNm E. Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte site promotor E. Guanina din ADN dictează Citozina în ARNmesager B. Codonii non-sens servesc ca semnale la începerea sintezei proteice. ARN-ul mesager codifică informaţia pentru proteine B. Un codon este un set de trei nucleotide E. La începutul translaţiei cele 2 subunităţi ale ribozomului se unesc cu ARNul de transfer C.C. În citoplasma sunt 20 aminoacizi diferiţi ce pot participa la sinteza proteică. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ADN polimerază B. Pe fiecare moleculă de ARN transfer există 3 nucleotide numite anticodon 62 . Regiunea unde ARN polimeraza se leagă iniţial de ADN se numeşte furculiţa de replicare 11. D. UGA D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de rescriere a informaţiei genetice din ADN în secvenţa de baze a ARN: A. Capătul 5’ al moleculei de ARN mesager se asociază cu un ribozom B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la procesul de translaţie a bacteriilor: A. C. ARN -ul mesager conţine anti codonii C. Există 64 de codoni cu sens B. Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARN mesager E. UAG. ARN mesager face parte integrantă din ribozomi 9. Procesul de transcripţie are nevoie de o enzimă numită ARN polimerază D.

Anabolismul este reprezentat de reacţii de sinteză ce necesită energie C. În procesul de respiraţie şi fermentaţie electronii produşi prin oxidarea glucozei sunt preluaţi de NAD+ D. Procesul de oxidare este un câştig de electroni 17. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la enzimele ce intervin în metabolismul bacterian: A. În celula vie reacţiile chimice în care se combină substanţe simple în molecule complexe poartă numele de catabolism D. C. Catabolismul este reprezentat de reacţii de degradare care eliberează energie B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Substraturile nu determină specificitatea enzimelor 18. Când NADH este oxidat la NAD se câştigă 2 ioni de hidrogen şi 2 electroni. Apoenzima nu funcţionează după îndepărtarea cofactorului. În reacţiile catabolice este folosită apa pentru a desface legăturile chimice E. Oxidarea este de obicei o reacţie producătoare de energie B. Calea Entner-Doudoroff este altă cale pentru oxidarea glucozei la acid piruvic 63 . D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian A. În timpul glicolizei NAD+ este redus la NADH şi se produc 2 molecule de ATP prin fosforilarea substratului E. Acidul piruvic este oxidat pentru a forma acid lactic E. Şuntul hexozo monofosfaţilor furnizează mijloace pentru descompunerea pentozelor şi a glucozei 20. De fiecare dată când o substanţă este oxidată o altă substanţă este simultan redusă B. Atomii de hidrogen eliberaţi în procesul de oxidare nu rămân liberi în celulă ci sunt transferaţi imediat de către coenzime către un alt compus C. Catalizatorii sunt substanţe care pot creşte viteza reacţiilor chimice. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Catalizatorii sunt degradaţi în cursul reacţiei chimice în care intervin E. 16. Oxidarea reprezintă înlăturarea de electroni dintr-o moleculă B. 19. Enzimele care îndepărtează atomii de hidrogen dintr-o moleculă se numesc hidrogenaze E. Energia rezultată din reacţiile catabolice este folosită pentru combinarea ATP cu un grup fosfat pentru a resintetiza ADP-ul. ADP-ul este o sursă de energie pentru reacţiile ce necesită energie C. Multe enzime sunt formate din 2 componente: o fracţiune proteică numită apoenzima şi un component neproteic numit cofactor. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la metabolismul bacterian: A. Reacţiilor biologice de oxidare sunt numite reacţii de dehidrogenare D. Coenzimele ajută enzima acceptând atomii înlăturaţi de pe substrat sau donând atomi ce sunt necesari substratului D.15. Majoritatea reacţiilor biologice de oxidare implică pierderea atomilor de hidrogen C.

C. este o diviziunea binară. B. Pentru a supraviețui şi a se multiplica. Există diferențe mari între bacterii în ceea ce priveşte necesarul de substanțe nutritive. C. E. are ca etapă separarea celulelor fiice. lipide. 23. E. Unele necesită substanțe organice gata sintetizate. Fermentaţia are ca produşi finali acidul lactic sau etanolul. Lanţul de transport de electroni este format dintr-o secvenţă de molecule carrier capabile de oxidare şi reducere B. D. În timpul respiraţiei aerobe dintr-o moleculă de glucoză se produc 38 de molecule de ATP C.B. Fermentaţia necesită cilcul Krebs pentru producerea de energie D. Au nevoie doar de substanțe organice gata sintetizate. C. Fermentaţia foloseşte substanţe organice ca acceptor final de electroni E. nu are ca etapă formarea septului de diviziune. Unele pot obține substanțetele nutritive prin degradarea enzimatică a unor molecule complexe preluate din mediu. substanțe necesare pentru metabolismul celular. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică alta decât oxigenul B. D. Oxidarea finală este ireversibilă în ambele tipuri de respiraţie D. apă. Unele pot sintetiza toate substanţele necesare pornind de la elementele cele mai simple. Flavinmononucleotide FMN sunt molecule carrieri în lanţul de transport de electroni 22. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii: A. În respiraţia anaerobă acceptorul final de electroni al lanţului este oxigenul C. carbonat. energie. bacteriile au nevoie de: A. B. Diviziunea bacteriană: A. este o diviziune simplă. La bacterii lanţul de transport de electroni este conţinut de membrana internă mitocondrială E. E. E. C. D. 64 . astfel încât: A. 24. 25. 21. se termină când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la respiraţia celulară la bacterii A. substanțe necesare pentru sinteza de componente structurale. Nu pot sintetiza substanțe pornind de la elementele cele mai simple. Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la genul Pseudomonas Calea Entner-Doudoroff poate fi întâlnită la bacteriile Gram pozitive Unele bacterii pot degrada orice moleculă organică în timpul respiraţiei La bacteriile anaerobe acceptorul final de hidrogen este o moleculă anorganică de exemplu nitrat. sulfat.

Bacteriile autotrofe: A. bacterii fotoheterotrofe – lumină. 28. chemotrofe. 65 . 27. B. C. D. bacterii chemotrofe. C. D. C. compuşi organici. Alegeți asocierile corecte: A. 30. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe organice. chimioorganotrofe. Combinând criteriile de clasificare a tipurilor nutriționale de bacterii rezultă: A. utilizează carbonul din substanțe organice. În ceea ce priveşte sursa de energie. C. utilizează carbonul din substanțe organice. sursa de azot. bacterii heterotrofe. B. se dezvoltă pe medii alcătuite doar din substanțe anorganice. bacteriile pot fi: A. 32. B. fototrofe. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. 29. B. E. E. fac parte din tipul nutrițional de bacterii bazat pe criteriul sursei de carbon. autotrofe. 31. se mai numesc şi bacterii fotosintetice. D. furnizează energia prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. E. hidrogenul. bacterii fotoautotrofe. D. azotul. D. B. Tipurile nutriționale la bacterii se stabilesc pe baza criteriilor: A. bacterii chemoheterotrofe. bacterii autotrofe. C. necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. E. B. D. oxigenul. Bacteriile chemotrofe: A. pot fi chimiolitotrofe. sursa de apă. E. E. sursa de carbon. carbonul. au întregul material celular sintetizat pornind doar de la CO2. sursa de substanțe anorganice.26. pot fi heterotrofe. sulful. C. bacterii fotoheterotrofe – energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. heterotrofe. sursa de energie. B.

cu excepția: A. D. C. oxidare. 66 . B. având în acelaşi timp nevoie să utilizeze şi mecanisme de biosinteză proprii. Fe. îi preiau şi îi cuplează enzimatic până la peptide. CO2. E. B. fermentare (în prezența O2). care vor fi utilizaţi în sinteza proteinelor bacteriene. D. P B.C. D. C. 34. oxidare. reducere. care vor fi utilizate în sinteza proteinelor bacteriene. Sunt autotrofe dacă sunt bacterii patogene sau saprofite.energia este furnizată prin reacții de oxido-reducere a compuşilor organici sau anorganici. C. următoarele afirmații cu privire la factorii organici sunt adevărate. D. disponibile. 37. Ar. neavând nevoie să utilizeze mecanisme de biosinteză proprii. E. bacterii chemoautotrofe – lumină. E. CO2. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. care sunt degradați prin: A. Mg. În ceea ce priveşte bacteriile. Purinele şi pirimidinele sunt precursori ai tuturor acizilor organici şi coenzimelor. ele găsesc substanţe nutritive complexe. le preiau şi le degradează enzimatic până la aminoacizi. sunt bacterii parazite care necesită compuşi organici ca sursă de carbon şi energie. Bacteriile cu importanță clinică: A. Aminoacizii sunt obţinuţi de bacterii din proteinele pe care le găsesc în mediu. 35. sunt bacterii parazite care necesită lumina ca sursă de energie. Zn. Elemente anorganice necesare pentru funcțiile celulare ale bacteriilor sunt: A. care difuzează rapid. C. fermentare (în absența O2). B. E. În mediul de viaţă reprezentat de organismul uman. disponibile. Urme de Cu. Vitaminele nu sunt necesare pentru formarea conenzimelor. acest proces furnizând şi energia sub formă de ATP. Mn. bacterii fotoautotrofe – compuşi anorganici sau organici. bacterii chemoheterotrofe . necesitând substanțe organice drept sursă de carbon. Unele substanțe sunt molecule mari. E. Principala sursă de carbon pentru bacteriile cu importanță clinică este reprezentată de carbohidrați. Proteinele sunt obţinute de bacterii din aminoacizii pe care îi găsesc în mediu. În ceea ce priveşte nutriția bacteriană: A. Vitaminele sunt necesare pentru formarea coenzimelor. 33. D. 36. Co. ele găsesc substanţe nutritive complexe.

bacterii strict anaerobe – folosesc respirația oxibiotică. 40. D. E. Alegeți asocierile corecte: A. C. B. criofile. D. 42. C. C. B. D. Alegeți asocierile corecte: A. putând fi: A. E. mezofile. xantofile. E. E. bacterii criofile – au o temperatură optimă la 55-80oC. bacterii microaerofile – care nu au enzime de degradare a peroxidului de hidrogen. Unele sunt molecule mici. Unele difuzează împotriva unui gradient de concentrație. Unele substanțe sunt molecule mari. dar oxigenul nu le este toxic. psihrofilă. Unele substanțe neceare bacteriilor sunt molecule mici. 38. psihrofile. B. higrofile. fără consum energetic. bacterii mezofile – au o temperatură optimă sub 10oC. bacterii anaerob – aerotolerante : obțin energia prin fermentațiie.B. bacterii termofile – au o temperatură optimă la 60-70oC. C. care difuzează lent. Temperatura reprezintă un factor foarte important de mediu care influențează mult multiplicarea bacteriilor. 41. minimă. B. În ceea ce priveşte influența oxigenului asupra bacteriilor. maximă. bacterii strict aerobe – se dezvoltă în prezența unei cantități mici de CO2. bacterii mezofile – au o temperatură optimă la 30-40oC. bacterii strict aerobe. bacterii aerobe – facultativ anaerobe. acestea pot fi: A. D. cu ajutorul unor sisteme de transport. care difuzează liber prin membrana celulară. D. bacterii strict anaerobe. bacterii psihrofile – au o temperatură optimă peste 20oC. 67 . termofilă. care difuzează lent. B. C. E. C. optimă. D. bacteriile se clasifică în: A. În funcție de temperatura optimă. bacterii anaerobe-aerotolerante. bacterii microaerofile. 39. E. bacterii aerobe – facultativ anaerobe : sunt reprezentate de majoritatea bacteriilor pentru om.

câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Lactobacillus). câteva specii pot tolera pH în zona alcalină (Vibrio cholerae). are o intensitate crescută şi o viteză mare de reacţie. C.4. bacteriile halotolerante sunt streptococii. D. lipide. C. E. lipide. stocată în ATP. E. unicelular – a dezvoltat reacţii metabolice şi sisteme de control care să asigure o mare eficienţă. Alegeţi asocierile corecte cu privire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. au o temperatură optimă de creştere la 37oC. are o mare rigiditate. Despre bacteriile cu importanţă medicală din punct de vedere al temperaturii optime. B. 20 de minute. C. Următoarele afirmații cu privire la influența pH-ului asupra bacteriilor sunt false: A. 68 . pH-ul optim pentru bacterii este de 8. E. Coli are un timp de diviziune de aprox. Variantele corecte cu privire la metabolismul bacterian sunt: A. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. unele bacterii se dezvoltă mai bine în condiţii de osmolaritate crescută. este condiţionată de concentraţia sărurilor din mediul de dezvoltare. este restricţionat genetic. D. E. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de anabolism. D. C. 48. sunt cele criofile. flexibilitate mare – permite adaptarea rapidă a bacteriei la condiţii variabile de mediu.2-8. poartă numele de anabolism. D. B.43. proteine) cu eliberare de energie. Care din următoarele afirmaţii cu privire la metabolismul bacterian sunt adevărate? A. C. câteva specii pot tolera pH în zona acidă (Lactobacillus) care preferă pH de 2. B. C. proteine) cu eliberare de energie. intensitate crescută şi viteză mare de reacţie – E. Reacţiile biochimice de degradare a diferitelor substanţe organice (glucide. majoritatea bacteriilor nu sunt osmotolerante.5-6. D. pH-ul optim pentru bacterii este de 6. au o temperatură optimă de creştere la 40oC. 46. majoritatea bacteriilor se dezvoltă mai bine la o concentraţie fiziologică a sărurilor. E. B. B. este pluricelular. poartă numele de catabolism. 45. au o temperatură optimă de creştere la 22oC. 44. B. este teleonomic. teleonomic . 47. necompartimentat – întreaga activitate se desfăşoară strict în interiorul unei singure celule.cromozomul bacterian codifica sinteza a aproximativ 3000 proteine. Cu privire la osmolaritate ca şi factor de influenţă asupra bacteriilor putem spune că: A. stocată în ATP.7. se poate spune că: A. sunt cele mezofile.

B. aminoacizi. cu ajutorul luminii. 51. Anabolismul bacterian: A. C. Beta-oxidarea acizilor graşi. B. 49. B. glicoliza. Glicoliza. fermentația. este calea finală a metabolismului glucidic. şuntul pentozo-fosfaţilor. 54. C. glicogeneza. are ca şi produs final piruvatul. B. B. D. are ca etapă pătrunderea substanţelor nutritive în celulă. are ca etapă glicoliza. glucide. are ca etapă controlul activităţii enzimatice. este una dintre cele trei căi principale prin care bacteriile catabolizează glucoza. 52. C. bacteriile folosesc următoarele căi: A. Cele două laturi ale metabolismului. este calea cea mai importantă. pot fi îndreptaţi spre producerea de : A. C. 53. Procesele biochimice de sinteză a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poartă numele de catabolism. 69 . energie. Şuntul pentozo-fosfaţilor: A. este reprezentat de totalitatea proceselor metabolice care asigură biosinteza materialului celular necesar pentru creşterea şi multiplicarea microorganismelor. D. D. anabolismul şi catabolismul. reprezintă etapa prin care acidul piruvic este complet oxidat la CO2. are ca etapă biosinteza proteinelor structurale şi funcţionale pe baza informaţiei genetice. atât la procariote. 50. C. cât şi la eucariote. În catabolizarea glucozei. E. substanţe anorganice. B. Atomii de carbon rezultaţi în urma proceselor metabolice. E. E. C. E. E. lipide. Ciclul acizilor monocarboxilici. Majoritatea căilor metabolice folosite de bacterii sunt cele întâlnite la toate celulele (eucariote şi procariote): A. Ciclul Embden-Meyerhof. D. amono-oxidarea acizilor graşi. trebuie să fie în perfect echilibru pentru a asigura creşterea şi multiplicarea optimă a bacteriilor. D. ciclul acizilor dicarboxilici. respirația anaerobă.D. E. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. Şuntul pentozo-fosfaţilor.

fazele multiplicării unei culturi bacteriene sunt: A. Afirmațiile false cu privire la creşterea bacteriană sunt următoarele: A. D. Creşterea în vivo diferă de cea în vitro. Diviziunea celulară începe când creşterea constituenților celulari atinge o masă critică. prin sciziparitate. faza staționară (log). faza de declin. fiind influențată de factori ca: A. au toate caracterele morfologice. Diviziunea bacteriană este o diviziune complexă. faza de latență (Iag). la bacteriile de diviziune rapidă (Mycobacterii). cu acumularea de produşi toxici. complement). E. Replicarea semiconservativă este precedată de formarea septului de diviziune. D. În ceea ce priveşte creşterea şi multiplicarea bacteriilor. B. Alegeți asocierile corecte cu privire la fazele multiplicării unei culturi bacteriene: A. respirația (oxibiotică). enzimele gazdei (Ig. E. C. până la epuizarea substanțelor nutritive din mediu. faza staționară – când numărul bacteriilor care mor este mai mare decât al celor care se divid. 70 . B. 59. timpul necesar unei populații bacteriene să se dividă se numeşte timp de generație. modificării pH. C. rata diviziunilor începe să scadă. faza de latență – când din cauza scăderii concentrației oxigenului. Are loc separarea celulelor fiice (după una sau mai multe diviziuni consecutive) identice atât între ele cât şi cu celula parentală. faza de declin – când substanțele nutritive din mediu se epuizează treptat. în această fază. faza exponențială (Iag). procese de oxido-reducere. timpul de generație este de 20 h. C. C. C. sunt tinere. hialuronidază). iar numărul creşte logaritmic. B. 55. statusul nutrițional al pacientului. factorii de apărare celulară (protează. E. D. 58. faza exponențială – faza în care celulele se divid în ritm constant. B. E. 57. timpul de generație este de 20 min – 3 h. D. se referă la înjumătățirea numărului de celule. D. 56. biochimice şi antigenice specifice. faza staționară.D. Diviziunea bacteriană este o diviziune binară. faza de latență – celulele. la bacteriile cu diviziune lentă. pH-ul mediului. scăderea pH-ului şi a concetranției O2. acumulării de metaboliți toxici. B. umiditatea. E. În ceea ce priveşte creşterea în vitro. E. se referă la creşterea numărului de celule. următoarele afirmații sunt adevărate: A.

62. gene pentru sinteza ARNm – codifică sinteza proteinelor de structură. Toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. acestea incluzând: A. E. ADN-ul celular bacterian: A. D. 63. C. cele două lanțuri sunt ataşate prin legături ionice între cele două baze azotate. dublu helicoidală. reacțiile chimice. este o macromoleculă compusă din unități repetitive numite nucleotide. este reprezentat de o moleculă de ARN. B. care este unitatea stucturală a genei. Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar. 64. doarece codul genetic este unic în lumea vie. Cu excepția virusurilor ARN. 65. C. 71 . Studiul geneticii bacteriene a stat la baza studiului genetic în general. ADN bacterian: A. gene structurale – care codifică sinteza proteinelor de structură. are molecula de ADN circulară. morfologia. C. D. are fiecare zahar ataşat de o grupare fosfat. Faptul că există bacterii care au un timp de generație de 20 de minute permite studiul unui număr mare de generații. fiecare lanț are o legătură între un zahar alternativ şi un grup fosfat. Cromozomul bacterian: A. B. B. D. 61. Afirmațiile adevărate cu privire la genetica bacteriană sunt: A. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt moştenite. gene reglatoare – care controlează funcția ADN-ului. G. C. B. Alegeți asociațiile corecte: A. C. gene reglatoare – gene pentru sinteza ARNt. are gena reprezentată de o secvență dublă de perechi de baze azotate. D. niciun micoorganism nu are informația genetică înscrisă în ADN. E. C. există sub forma a 2 lanțuri de nucleotide răsucite împreună. D. în timp foarte scurt. are bazele azotate purinice sau pirimidinice. conține în jur de 3000-4000 de gene. B. E. D. metabolismul.T. E. molecula de ADN are un dinamism propriu ce-i asigură în timpul ciclului celular autoreplicarea şi transcrierea informației de pe ADN pe ARN. are ca baze purinice: A. B. are ca baze pirimidinice: C. E. gene structurale – gene care controlează funcția ADN-ului. lipsa de interacțiune cu alte organisme. mobilitatea. are fiecare nucleotid alcătuit dintr-o bază azotată şi o grupare fosfat.60.

C. C. C. B. codonul codifică un aminoacid care va intra în structura lanţului protidic într-o poziţie corespunzătoare poziţiei codonului în structura genei. Fenotipul unui organism este reprezentat de informaţia ce codifică pentru caracteristicile particulare ale unui organism. 66. B. Fenotipul se referă la proprietăţile existente. Alegeţi afirmaţiile false: A. 72 . ce exprimă caracteristicile bacteriilor la un moment dat. C. 70. conţine o grupare fosfit. D. E. cele două lanţuri sunt ataşate prin legături de hidrogen între grupările fosfat. fenotipul este o colecţie de gene. E. fiecare codon codifică sinteza unui aminoacid sau a unei secvenţe reglatoare. Datorită complementarităţii bazelor. D. separarea lanţurilor permite ca cele două lanţuri separate de ADN să servească drept tipar pentru replicare. are lanţuri antiparalele de nucleotide. B. 69. în ciuda instabilității. Bazele se împerechează specific. Adenina se împerechează cu citozina. E. UAG. B. este triplu catenară. codonii stop sunt UAA. un codon este reprezentat de un cvartet de nucleotide. UGA. D. Guanina se împerechează cu timina.E. ADN mitocondrial. 67. are bazele cu structură identică.3’. se poate şti structura lanţului complementar. legăturile de hidrogen fac ca dublul helix să fie o structură instabilă. succesiune de codoni reprezintă codul genetic. ADN-ul bacterian conţine: A. C. B. D. 71. 68. dacă se cunoaşte structura unui lanţ. Afirmaţiile corecte cu privire la codoni sunt: A. E. B. nucleotidele formează prin răsucirea lor un dublu helix. Structura ADN: A. ADN cromozomal. cele două lanțuri de ADN se pot separa sub influența proteinelor de “desfacere”. Fenotipul reprezintă proprietăţile potenţiale. dar nu proprietăţile respective. E. Răspunsurile corecte cu privire la structura ADN sunt următoarele: A. În termeni moleculari. Fenotipul este o colecţie de proteine. separarea lanţurilor permite apariţia a două molecule de ADN fiice. Lanțurile de ADN sunt complementare. Afirmațiile false cu privire la complementaritatea bazelor azotate sunt următoarele: A. are bazele azotate ce înaintează după direcţia 5’. D.

ADN ARNm generală a geneticii moleculare). D. ADN cromozomial bacterian: A. Pot exista integrate în cromozomul bacterian. C. Factorii Col – conțin gene ce codifică producerea de toxine extracelulare. cele două catene se separă şi se conservă intacte în cele două molecule de ADN fiice. 76. D. are informația genetică codificată în secvența bazelor purinice şi pirimidinice. Factorul F – se inseră în cromozomul bacterian şi promovează frecvența crescută a recombinărilor. ADN plasmidic. este dublu catenar. este format dintr-o singură moleculă radiară de ADN. Plasmidele R – gene ce codifică anumite proteine utile sunt ataşate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapidă. E. E. C. Sinteza proteinelor se realizează în patru etape. E. astfel încât expresia lor este foarte eficientă. B. se consideră că formează mai mulți cromozomi. Replicarea ADN se face cu intervenţia enzimei ADN-polimeraza ADN independentă. Nu pot exista în stadiu autonom în citoplasmă. C. ADN extracromozomal. Sunt molecule de ADN cu cerc închis. ADN polimeraza formează sonde (primeri) scurte de ARN. transcripţie translaţie D. 74. guanina. Transcrierea/ Traducerea informaţiei genetice din ADN într-o moleculă de ARN-mesager este una dintre etape. Afirmațiile corecte privitoare la biosinteza proteinelor sunt următoarele: A. Este procesul prin care informaţia din ARN este transformată în proteine ce controlează activitatea celulară. proteine (schema reprezintă legea 73 . D. 73. Pot exista în epizomi. C. C. ADN polimeraza se ataşază de lanţul ADN care creşte după alinierea nucleotidelor în mod identic. B. B. superhelicoidal. are ca baze azotate: adenina. B. Ce putem afirma despre replicarea ADN? A. Replicarea ADN-ului este semiconservativă. E. 72. Replicarea ADN apare la nivelul furculiţei de replicare. citozina şi uracilul. Factorul F – de fertilitate. E.C. Plasmidele: A. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de plasmide: A. 75. D. ADN de transfer. B. Sunt molecule de ARN asemănătoare cu cea cromozomială. Plasmide utilizate ca vectori în ingineria genetică – plasmide ce conțin gene ale rezistenței la antibiotice. D.

Pentru fiecare tip de aminoacid există un tip de ARNm. capătul 5’ al moleculei de ARNt se asociază cu un ribozom (sediul sintezei proteice). Un codon special. AUU. Mecanismele care duc la variații genetice sunt: A. E. numit sense codon. C. ARNm – conține 3 baze. D. E. 82. Transferul de material genetic extracelular.E. T. numită anticodon. 78. B. Translaţia adică transformarea informației conţinute în secvenţa de ARN-m în secvenţă de aminoacizi formând o proteină. B. 77. C.ADN dictează A-ARNm. Mutația indusă de factori chimici. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de ARN: A. E. C. 79. UAA. AUG. E. C. Iniţial. B. D. ARN este monocatenar. care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNt. STOP codon din ARNm. Transferul de material intracelular. 80. D. ARNr – conține un codon. Tanscripția necesită o enzimă numită ADN polimerază. Alegeți răspunsurile corecte: A. Celula foloseşte informaţia codificată in ARNm pentru a sintetiza proteina specifică prin procesul de translație. la nivelul ribozomilor reprezintă a doua etapă. D. Răspunsurile corecte cu privire la procesele din timpul translației sunt: A.o genă specificădrept tipar. E. Un lanţ de ARNm este sintetizat folosind o porţiune de ADN celular. ARNt – conține anticodonul. B. D. Mutația indusă de factori fizici. UGA. Cuplarea codon-anticodon apare numai când ARNm se ataşază de un ribozom. UAG. Codonii NON sense sunt: A. ARNm – transferă aminoacizii către ribozomi pentru sinteza proteinelor. Pe fiecare moleculă de ARNt există o porţiune specială formată dintr-un set de 3 nucleotide. B. 81. ARNr – conține ribozomul 50 S. Mutația se poate datora unei: 74 . Mutația spontană. semnalează terminarea lanţului polipeptididc şi acesta este eliberat de pe ribozom. C.

C. oprind sinteza de proteine funcționale.A. 87. 85. Transformare. D. E. Mutația cadrului de citire : GC se schimbă în AT. E. B. B. Transducție. Mutația cadrului de citire – o singură bază e înlocuită cu alta. Transformarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Mutație nonsens – se creează un codon STOP în mijlocul lanțului de ARNm. Bacteriofagii: A. D. 75 . gât.în final se vor asambla bacteriofagi maturi într-un număr crescut. Prezintă o coadă.acidul nucleic fagic se integrează în ADN-ul bacterian şi se replică în paralel cu acesta. ARN şi coadă. Alegeți asocierile corecte cu privire la procesele din ciclul litic şi ciclul lizogen: A. Rotație.tranziție sau transversie. Înlocuirii unei baze azotate cu altă bază azotată. Prezintă o capsidă ce conține o moleculă de acid nucleic. E. C. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la transferul genetic: A. B. guler. B. Sunt bacterii ale virusurilor. E. 84. Sunt formați din cap. unde va iniția un ciclu litic. C. Alegeți asocierile corecte cu privire la tipurile de mutații: A. Conjugarea – plasmidele sunt transferate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. Mutație nonsens – deleție sau inserție a unei baze adiționale. Conjugarea – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. Substituția de baze . Transformarea – genele sunt transferate de la o bacterie la alta sub formă de ADN „gol”. D. teacă. D. B. Inserții de baze. Ciclul lizogen . Translație. Ciclul litic . Conjugare. B. Deleții (sintetizarea de mai multe baze). fără modificarea codonilor). D. Transducția – ADN-ul este transferat de la o bacterie la alta către un virus. C. Prin intermediul cozii detaşază la receptori specifici prezenți la suprafața structurilor țintă.rar acidul nucleic fagic se poate desprinde de cromozom şi rămâne autonom în citoplasmă. fără modificarea codonilor. Substituția de baze. 86. Ciclul litic . C. Deleții (pierderea uneia sau a mai multor baze. Transferul genetic la bacterii se face prin: A. 83. E.

Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). E. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii). B. D.bacteriofagii vor fi puşi în libertate prin liza celulei bacteriene gazdă şi vor putea începe un nou ciclu litic prin invadarea altor celule bacteriene. 88.D. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. fragmente din ADN-ul cromozomial sau plasmidic al bacteriei poate fi accidental inclus în ADN-ul fagic. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. C. Este detectată prin modificarea unor caractere ale bacteriei receptoare. Conjugarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Transducția este una dintre metodele de transfer de material genetic. D. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Transformarea este una dintre metodele de transfer de material genetic. E. E. C. B. 90. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile. C. Este mecanismul cel mai important prin care bacteriile.acidul nucleic rămâne autonom în citoplasmă şi dirijează întreg metabolismul celular spre sinteza materialului bacteriofagic. în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. fiind urmată de recombinarea cu cromozomul bacterian. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Ciclul litic . Frecvența transformărilor este scăzută. 76 . B. Se efectuează prin intermediul plasmidelor conjugante. Se produce atunci când fragmente de ADN bacterian exogen sunt absorbite într-o celulă receptoare. În timpul replicării fagilor în bacterie. E. 89. Ciclul lizogen . în special enterobacteriile achiziţionează noi gene. ADN-ul plasmidic este transferat de la o celulă donor la o celulă receptor prin intermediul unui pil sexual. D. Alegeți variantele corecte cu privire la ea: A. Este o formă de transfer care are loc prin intermediul bacteriofagilor (virusuri care parazitează şi se multiplică în bacterii).

Din intestinul gros putem izola specii ale unui gen bacterian saprofit: A. Difteromorfi C. Relaţia dintre microorganisme şi gazdă. Patologie. Streptococcus viridans D. se folosesc la prepararea anatoxinelor 2. infecţia bacteriană.şi endotoxine) Complement simplu 1. sunt de natură polizaharidică C. produc leucocitoză D. se găseşte în sânge 4. La nivelul tractului respirator superior putem găsi următorii germeni saprofiţi cu o excepţie: A. este formată din bacterii care nu populează în mod normal tegumentele şi mucoasele D. Escherichia coli enteropatogen 77 .Tematica 3. Patogenitate bacteriană. Flora saprofită: A. sunt difuzibile pe cale sanguină şi nervoasă B. Streptococcus pyogenes E. Endotoxinele bacteriene au următoarele caracteristici: A. stimulează foarte slab răspunsul imun 3. este reprezentată de flora normală care populează tegumentele şi mucoasele B. exo. Exotoxinele bacteriene au următoarele proprietăţi: A. se găseşte în articulaţii E. Virulenţa (colonizare. Staphylococcus aureus B. Streptococcus pyogenes B. acţionează numai pe vase E. sunt de natură proteică C. Shigella D. este patogenă C. multiplicare şi invazivitate. au capacitate nocivă redusă D. Salmonella tiphy C. sunt termolabile E. Proteus E. Flora saprofită şi rolul benefic. pot produce şoc endotoxic B. Streptococcus pneumoniae 5.

în tractul respirator se pot gasi : Mycobacterium tuberculosis. Bacilii din genul Proteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. streptococi beta hemolitici D. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. lactobacili. Care enunţ referitor la patologie este fals? A. atât de factorii de apărare ai macroorganismului cât şi de factorii de patogenitate ai bacteriei C. numai de integritatea barierelor anatomice la nivelul macroorganismului E. Care răspuns cu referire la flora normală este incorect? A. Menţionaţi care din următoarele specii bacteriene este o specie saprofită condiţionat patogenă: A. C. Apariţia procesului infecţios este dependentă: A. numai de factorii de apărare ai macroorganismului B. numai de efectorii imunităţii umorale 9. E. numai de factorii de patogenitate ai microorganismului D. Shigella flexneri D. 11. 7. Vibrio cholerae 10. D.6. în tractul digestiv se pot găsi: bacili Gram negativi. care din următoarele afirmaţii este falsă: A. în 1/3 inferioara a uretrei pătrunde flora intestinală pe cale ascendentă E. B. Salmonella paratiphy C. streptococi. Flora vaginală este formată dintro singură specie bacteriană B. bacili Gram pozitivi şi rari bacili Gram negativi B. enterococi C. C. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. Microorganismele încep sa colonizeze omul după aproximativ o saptămână de la naştere. B. Klebsiella pneumoniae E. Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. La nivelul orofaringelui putem întâlni ca saprofit Neisseria gonorrhoeae. în vagin se găsesc bacilii Doderlein 8. Bifaţi răspunsul corect: A. Salmonella tiphy B. 78 . Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. În ceea ce priveşte flora comensală. Infecţia cu virusul HIV la debut nu prezintă semne sau simptome. D. pneumococi. Multe organisme saprofite se stabilesc şi în alte localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. pe tegumente se pot găsi: stafilococi. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Flora microbiană saprofită este compusă în special din bacterii şi fungi D. După naştere E. Pielea nu este colonizată de Staphylococcus epidermidis E.

Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. C. Bacteroides. Streptococi viridans. Bilă.coli. E. Haemophilus influenzae. Intestin gros. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. E. E. corynebacterii. D. Stomac. 16. 79 . Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii anaerobe cu excepţia: A. Urină. D. Enterobacter. B. normal sterile nereprezentate de: A. Neisseria meningitidis. Bifidobacterium. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de următoarele bacterii aerobe cu excepţia: A. C. D. C. Care afirmaţie referitoare la tractul genital este adevărată? A. E. Lichid articular. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. În orofaringe întâlnim următoarele mai puţin: A. E. 12. Corynebacterii. D.E. 13. Lactobacili. C. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. B. E. B.coli. Bacteroides. Klebsiella. C. Staphylococcus aureus. Neisserii saprofite. B. Staphylococcus epidermidis. Bifidobacterium. 14. Streptococcus pneumoniae. B. E. B. Fusobacterium. Proteus. Flora vaginală este mai specifică şi nu este influenţată de statusul hormonal. Coci anaerobi. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora saprofită (flora normală). 15. C. D. 17. D.

Febră tifoidă. aduc beneficii. D. Adezinele sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. Coliformi. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. B. Invazivitatea. Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină următoarele tipuri de boli mai puţin: A. B. 18. C. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. D. Enzime. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor endrogeni se modifică flora vaginală. Staphylococcus epidermidis. D. E. Virulenţa este determinată de următoarele. D. 22. Pandemică o boală endemică cu răspândire globală. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv dăunează. B. E. Următoarele boli pot fi comunicabile sau transmisibile cu excepţia: A. C. B. 80 . B. 21. E. Capacitatea de a forma lipide. Factorii de colonizare. C. Coci anaerobi. Herpes. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. Macromolecule proteice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. B. E. Propionibacterium acnes. Sporadică. Capacitatea de a elabora toxine. Endemică. Tuberculoză. C. Varicelă. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. D. Care răspuns cu referire la relaţia dintre flora normală şi gazda umană este incorect? A. Tetanos. 19. Epidemică un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp. boală constant prezentă în populaţie. Corynebacterii. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. Cili. C. 20. apare ocazional. Glicocalixul la streptococi. mai puţin: A. E. 23. Fimbrii la enterobacterii. Pili. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. E. C. D.E.

Neurotoxinele împiedică transmisia normală a impulsului nervos. Afirmaţia falsă despre endotoxine este următoarea: A. C. B. E. împiedicând fagocitoza. Sunt termostabile. 81 . Care răspuns cu referire la exotoxine este incorect? A. 27. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. C. Sunt difuzibile pe cale limfatică. Determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor. C. Streptococcus pyogenes conţine proteina M ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. Reprezintă componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negative şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. D. nu se produce distrugerea prin fagocitoză. Exotoxinele produc semne şi simptome specifice. 26. B. C. Nu pot fi transformate în anatoxine (toxoid). B. C. În prezenţa anticorpilor anticapsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. Există trei grupe de exotoxine. 28. E. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Invazia centrală sau directă speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). B. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. Care răspuns cu referire la puterea de invazie este incorect? A. E. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. D. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. uneori nervoasă. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. E. Sunt termolabile. Toate produc aceleaşi semne şi simptome. Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. B. Au structura glucidică. D. 25.24. Sunt eliberate în spaţiul înconjurător. D. D. E. Despre exotoxine sunt false următoarele enunţuri: A. Citotoxinele distrug celulele gazdă sau funcţia lor. Enterotoxinele afectează celulele tractului respirator. Sunt caracteristice bacteriilor Gram pozitive.

Sunt termostabile E. Referitor la enzime este neadevărat enunţul următor: A.29. Clostridium perfringens. Pot servi la prepararea unor vaccinuri antibacteriene B. Complement multiplu 1. Sunt de natură lipo – polizaharidica E. Ireversibil. Sunt de natură proteică B. streptococi. Acţiunea patogenă a exotoxinelor bacterine se manifestă: A. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Au structura lipopolizaharidică E. Sintetizate de bacterii Gram pozitive C. Leucocidinele. Nespecific B. D. C. Aderenţa bacteriană nu influenţează puterea de invazie C. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). Produc efecte la distanţă de locul producerii lor E. odată legate de substrat C. Exotoxinele bacteriene: A. Exotoxina difterică acţionează la nivelul laringelui producând crupul difteric 5. ce favorizează răspândirea infecţiei. Exotoxinele sunt elaborate de bacterii Gram pozitive D. dizolvă acidul hialuronic. Sunt componentele structurale ale peretelui celular C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la exdotoxinele bacteriene : A. Sunt eliberate dupa liza bacteriilor Gram pozitive D. Exotoxină botulinică are afinitate pentru sistemul nervos periferic D. Au efecte locale 4. pot fi produse de stafilococi. E. produse de stafilococi. Prezintă antigenicitate scăzută 3. Pot fi transformate în anatoxine D. B. Alegeţi enunţurile corecte referotoare la endotoxinele bacteriene: A. Exotoxină tetanică are afinitate pentru sistemul nervos central C. Proteina M a Streptococcus pyogenes mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei 82 . produsă de streptococi. un tip de polizaharide din ţesutul lipidic. Sunt toxinele bacteriilor Gram negative B. Hialuronidaza. Se pot transforma în vaccinuri 2. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. Să existe un anumit număr de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala B. Kinazele bacteriene degradează fibrina. Alegeţi răspunurile corecte caracteristice patogenităţii bacteriene: A.

Infecţia este reprezentată de invazia organismului de microorganisme. C. Prezintă antigenicitate crescută D. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Primul contact cu microorganisme al nou născutului este cel cu lactobacilii din uterul matern. 83 . Hialuronidaza creşte virulenţa bacteriană B. B. Coagulazele au rol în aderare la locul infecţiei E. modul în care se dezvoltă o boală. E. Termenii de infecţie sau de boală pot avea semnificaţii diferite. C. Sunt termolabile. Efectele bolii asupra organismului. D. Boala apare atunci când o infecţie produce modificări ale stării de sănătate. Produc leucopenie. Studiul simptomelor şi semnelor diferitelor boli. Schimbările structurale şi funcţionale produse de boală. B. Speciile de Salmonella produc invazia centrală sau directă a ţesuturilor 6. 10. Cauza sau etiologia unei boli. C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la factorii de patogenitate bacteriană : A. Lactobacilii vor deveni microorganismele predominante ale nou născutului după începerea respiraţiei şi a hrănirii. Kinazele au rol rol în invazivitatea bacteriană C. Patogeneza. mai ales prin neutropenie E. 11. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la exotoxinele bacteriene: A. Coagulazele sunt produse de stafilococi 7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la endotoxinele bacteriene: A. D. D. Microorganismele încep sa colonizeze omul de la naştere. Sunt de natură glucido-lipido-polipeptidica D. Se pot transforma in vaccinuri 9. Infecţia cu virusul HIV la debut prezintă semne sau simptome. Au structură lipopolizaharidică B. Capsula bacteriană favorizează fagocitoza E. După naştere E.D.coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul subţire. O infecţie nu poate exista în absenţa unei boli detectabile. precum şi al metodelor de a le pune în evidenţă. B. Sunt de natură proteică B. Care din următoarele eunţuri sunt adevărate? A. Stimulează slab răspunsul imun umoral şi răspunsul imun celular 8. Sunt sintetizate de bacterii Gram pozitive E. Sunt termostabile C. Leucocidinele stimulează activitatea polimorfonuclearelor D. fiind distruse la 60 grade Celsius C. E. Patologia se ocupă cu: A.

coli şi alte bacterii din alimente vor coloniza intestinul gros. E. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. 84 . După naştere E. În anumite situaţii flora patogenă poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). 12. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin pătrunderea în cavităţi sau lichide normal sterile (sânge. Multe organisme saprofite se stabilesc în diferite localizări ale corpului uman şi pe suprafaţa acestuia. E. reprezentând un mijloc de apărare a organismului. lichid cefalo-rahidian LCR. După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pentru o scurtă durată de timp. B. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mare decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul.E. sânge. Există bacterii ce alcătuiesc flora tranzitorie ce poate fi prezentă pentru 2-3 ani şi care poate dispărea. Care din următoarele răspunsuri sunt adevărate? A. Vibrio cholerae etc). D. articular. 13. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. Numărul microorganimelor poate să crească sau să scadă în funcţie de modificarea condiţiilor de mediu. Flora saprofită este localizată specific în anumite regiuni. D. Microorganismele care colonizează suprafaţa şi cavităţile naturale ale organismului alcătuiesc flora patogenă (flora normală). C. Numărul bacteriilor care colonizează organismul uman este mai mic decât numărul celulelor ce alcătuiesc organismul. Care din următoarele eunţuri sunt false? A. substrat nutritiv şi pentru receptorii celulari ai ţesuturilor umane. C.). După naştere microorganismele vor rămâne în intestinul gros pe tot parcursul vieţii. LCR. E. C. Pe lângă zonele populate cu bacterii saprofite există zone ale corpului uman. Există bacterii patogene ce nu produc întotdeauna îmbolnăvirea (Mycobacterium tuberculosis. B. Flora saprofită poate produce îmbolnăviri prin dezechilibre cauzate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. 15. Flora saprofită acţionează antagonist faţă de flora patogenă. În anumite situaţii flora saprofită poate produce îmbolnăviri (din acest motiv se numeşte saprofită condiţionat patogenă). E. După naştere microorganismele vor coloniza intestinul subţire. D. B. Datorită conformaţiei anatomice ale acestei zone şi a mecanismelor de apărare locală zonele normal sterile se menţin nepopulate de bacterii. D. lichid peritoneal. 14. Microorganismele pot contribui la îmbolnăvire. urină etc. bilă. pleural. Competiţia dintre bacteriile saprofite şi patogene este o competiţie pentru spaţiu. B. C. articulaţii. normal sterile reprezentate de: organele interne. urină.

Tractul respirator superior este steril dar cel inferior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. jejunul. În orofaringe există: A. Bacteroides. C. Bacterii anaerobe: Citrobacter. Streptococcus faecalis. D. ileonul superior au o floră redusă. C. Bacterii anaerobe: Fusobacterium. C. Staphylococcus aureus. Stomacul (fără alimente) este steril datorită pH-ului bazic. Saliva conţine aproximativ 118 bacterii per mililitru. Enterobacter. Saliva conţine aproximativ 108 bacterii per mililitru. coci anaerobi. E. 85 . Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. E. 17. D. Corynebacterii. Bifidobacterium. Bacterii anaerobe: E. Staphylococcus epidermidis. Haemophilus influenzae. E. Tractul respirator inferior este steril dar cel superior este colonizat în special la nivelul nazo-faringelui şi cavităţii bucale. Neisserii saprofite. B. Bacterii anaerobe: Bacteroides. D. Duodenul. Klebsiella. 20. 19.coli. D. Streptococcus pyogenes. Lactobacili. Stomacul poate conţine bacterii bazo-rezistente ca Helicobacter pylori. Bacterii anaerobe: Proteus. 21. În orofaringe există: A. Streptococcus pneumoniae. C. În fosele nazale se găseşte: A. B. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. 18. Corynebacterii.16. Esofagul are o floră similară cu cea a faringelui. E. B. B. E. D. B. Streptococi viridans. Staphylococcus aureus. Staphylococcus epidermidis. C. Streptococcus pneumoniae. C. Intestinul gros conţine o floră bacteriană extrem de bogată datorită prezenţei umezelii şi substanţelor nutritive. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Staphylococcus aureus. B. Saliva conţine aproximativ 98 bacterii per mililitru. E. D.

C. Propionibacterium acnes. Proteus. Principalele bacterii de pe tegument sunt reprezentate de: A. B. Cu referire la flora vaginală care din următoarele variante sunt adevărate? A. Bacterii aerobe: E. E. Streptococcus faecalis. corynebacterii. Cu referire la tegument putem spune următoarele: A. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. D. E. Bacteriile din intestinul gros sunt reprezentate de: A. Bacterii aerobe: Klebsiella. Citrobacter. D. D. lactoferină. Până la instalarea ciclului menstrual şi după menopauză în vagin sunt prezente diferite specii de bacterii aerobe şi anaerobe. Materiile fecale conţin un număr enorm de bacterii care reprezintă până la o pătrime din greutatea acestora. E. B. 25. Uretra distală a ambelor sexe este colonizată de flora saprofită. 24. Flora vulvară prezintă o floră asemănătoare cu a regiunii perineale.8 4. 27. B. Bacterii aerobe: Bacteroides. În zona de tranziţie a colului uterin spre endocol flora se reduce numeric. Care din următoarele variante sunt adevărate? A. C. B. 86 . Are o floră bacteriană rezidentă. 23. C. D. În zona de tranziţie a colului uterin spre exocol flora se reduce numeric. D. Coci anaerobi. E. Depozitele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei vaginale favorizează dezvoltarea genului Staphylococcus. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile anaerobe. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele umede. 26. C. Flora vulvară cantitativ şi calitativ este în strânsă legătură cu igiena fiecărei persoane.5) nefavorabil dezvoltării altor specii bacteriene. Fusobacterium. Uretra inferioară este colonizată de Staphylococcus epidermidis. Bacterii aerobe: Bifidobacterium. La nivelul cervixului există mucusul cervical ce conţine substanţe antimicrobiene: lizozim. Lactobacilii prin utilizarea glicogenului produc acid uric. În perioada de activitate hormonală ovariană sub influenţa hormonilor estrogeni se modifică flora vaginală.coli. Microorganismele coliforme sunt frecvent prezente în zonele uscate. În glandele sebacee şi în jurul lor predomină bacteriile aerobe. deci un pH vaginal acid (3. Colul uterin în zona internă prezintă o floră asemănătoare florei vaginale. B. Bacterii aerobe: Enterobacter. Substanţele antimicrobiene: lizozim. Flora vaginală este mai specifică şi este influenţată de statusul hormonal şi de activitatea sexuală.22. C. lactoferină au rol de barieră împotriva pătrunderii microorganismelor. E. B. coci anaerobi.

B. D. Corynebacterii. Bacteriile de pe tegument mai puţin frecvente sunt: A. produse de igienă şi deodorante nepotrivite. Staphylococcus aureus. 28. C. pH-ul vaginal devine acid şi Candida albicans se poate înmulţi devenind microorganismul dominant. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A. 30. 32. În cazul mutualismului vitaminele sunt absorbite în sânge şi distribuite pentru uzul celulelor bacteriene. D. Flora saprofită aduce beneficii gazdei umane prin prevenirea creşterii microorganismelor patogene. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt iar cel din urmă este afectat. Flora bacteriană vaginală menţine un pH neutru. E. 29. C. spălarea intravaginală excesivă. D. Multe dintre microorganismele florei normale sunt comensale. B. E. Intestinul gros conţine bacterii ca: E. Corynebacterii. D. Conductul auditiv extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloniza această regiune sunt reprezentate de: A. Streptococcus faecalis. B. Coliformi. Mutualism este o formă de simbioză în care beneficiază ambele organisme. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Coliformi. C. C. Propionibacterium acnes. C. Relaţia dintre flora normală şi gazda umană se numeşte simbioză. coli ce sintetizează vitamina A şi unele vitamine B. Staphylococcus epidermidis. Corynebacterii. Uneori cerumenul poate conţine mycobacterii. 31. Propionibacterium acnes. E. inhibând creşterea levurilor. Staphylococcus epidermidis. E. B. În relaţia simbiotică numită comensalism unul dintre organisme beneficiază pe seama celuilalt dar cel din urmă nu este afectat. D. 87 . D. Staphylococcus epidermidis. Dacă populaţia bacteriană este distrusă prin: antibiotice. În cazul mutualismului intestinul gros furnizează substanţele nutritive pentru supravieţuirea bacteriilor. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu sunt comensale. Privind relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt adevărate următoarele: A.C. Dezechilibrul florei saprofite poate duce la apariţia bolii. E. B. Mycobacteriile de la nivelul canalului auditiv nu dăunează. nu aduc beneficii.

un număr mare de pacienţi se îmbolnăvesc într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu gripa). D. Bolile infecţioase pot fi: A. coli ajunge în alte locuri cum ar fi: vezica urinară. D. D. C. E. 36. apare ocazional (febra tifoidă în Europa. apare frecvent (febra tifoidă în Europa. 37. Simptome acestea fiind aspecte obiective pe care le resimte pacientul (durere. 35. acestă infecţie secundară dezvoltându-se din cauza statusului imun scăzut. greaţă). C. B. B. E. plămâni. Sporadică. Boli comunicabile sau necontagioase (febră tifoidă.coli poate deveni patogen.induraţie). Boli netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. În cursul infecţiilor pot fi alterate funcţii şi structuri ale organismului şi se pot manifesta ca: A. D. Epidemică. B. C. Oportunistele produc infecţii în habitatul lor normal unei persoane sănătoase. 33. C. Infecţia reprezintă pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în organismul gazdă. În funcţie de rezultatul conflictului dintre gazdă şi microorganisme infecţia poate fi urmată (sau nu) de boala infecţioasă (procesul infecţios). C. În anumite condiţii un microorganism ca E . USA). Frecvenţa apariţiei unei boli infecţioase determină bolile: A. E. Alt tip de simbioză este reprezentat de relaţia numită parazitism în care un organism beneficiază în defavoarea celuilalt. Acesta poartă numele de sindrom. Boli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o gazdă la alta. B. Dacă E. varicelă). Boli necontagioase ce nu se transmit de la o gazdă la alta. Endemică. greaţă). 34. rubeolă). rujeolă. tuberculoză. Semne care sunt aspecte subiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. E. Uneori un grup de simptome şi semne specifice acompaniază o anumită boală. Sporadică. B. coli nu produce infecţii atât timp cât rămâne în intestinul subţire. E. febră. febră. USA). leziuni poate produce infecţii urinare. Procesul infecţios este condiţionat de factorii de patogenitate şi de virulenţă ale microorganismelor. Referindu-ne la relaţia dintre flora normală şi gazda umană sunt false următoarele: A. Pandemică o boală epidemică cu răspândire globală. boală constant prezentă în populaţie (malaria în Africa subsahariană). pulmonare sau abcese.induraţie). Procesul infecţios este condiţionat de mecanismele de apărare ale organismului uman. Privind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt adevărate următoarele: A. D. Boli comunicabile sau transmisibile(herpes.E. Semne care sunt aspecte obiective pe care medicul le poate observa şi măsura (paralizie. Stadiul SIDA al infecţiei HIV este frecvent acompaniat de infecţii oportuniste ca: pneumonia cu Pneumocystis carinii. 88 . Simptome acestea fiind aspecte subiective pe care le resimte pacientul (durere.

Toxinogeneza este capacitatea microorganismelor de a produce toxine. Termenul de toxemie se referă la simptomele produse de toxinele eliberate în sânge. invazivitatea. Patogenitatea (puterea patogenă) este un atribut de specie şi este capacitatea potenţială a unei specii microbiene de a nu determina un proces infecţios la o gazdă aflată în stare normală de rezistenţă. C. împiedicând fagocitoza. capacitatea de a prelua vitamine. 89 . Exotoxinele sunt produse în interiorul unor bacterii în cursul creşterii şi metabolismului lor şi sunt eliberate în spaţiul înconjurător. Alte bacterii depăşesc bariera epitelială. Streptococcus pyogenes conţine proteina G ce mediază ataşarea bacteriilor de celulele epiteliale ale gazdei şi împiedicând fagocitoza. B. Unele bacterii nu au putere de invazie şi se multiplică doar la poarta de ieşire (de exemplu bacilul difteric). D. Capsula este o structură facultativă ce creşte rezistenţa bacteriei. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt false? A. Aderenţa bacteriană previne eliminarea bacteriilor de către fluidele din ţesuturi şi este asigurată de hidrofobicitatea suprafeţei celulelor bacteriene şi de prezenţa unor adezine bacteriene. enzime. Care afirmaţii cu privire puterea de invazie sunt incorecte? A. Toxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine şi endotoxine. Aceasta este determinată de: A. B. D. D. 40. C. trec în sistemul limfatic şi în sânge ducând la septicemie. 41. Invazia centrală sau directă: speciile de salmonela invadează ţesuturile prin joncţiunile celulelor epiteliale. capacitatea de a elabora toxine.E. Virulenţa indică gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene în cadrul unei specii. B. E. E. 38. 42. cu proprietăţi imunogenice şi care stabilesc legături specifice cu receptorii tisulari. Care afirmaţii cu privire la invazivitate şi puterea de invazie sunt corecte? A. 39. Invazivitatea este capacitatea unui microorganism de a se răspândi în organismul gazdei. C. Care afirmaţii cu privire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecte? A. E. C. E. se produce distrugerea prin fagocitoză. B. În prezenţa anticorpilor capsulari pe suprafaţa capsulei bacteriene. Exotoxinele au structura lipidică şi sunt termolabile. Adezinele sunt macromolecule lipidice de adeziune codificate cromozomial sau plasmidic. factorii de colonizare. D. Peretele celular al unor bacterii conţin substanţe chimice ce contribuie la virulenţa bacteriană. Sunt caracteristice bacteriilor Gram negative.

hemoragie viscerală. produse de stafilococi. 43. B. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare şi extracelulare. numită lipidul A este endotoxină. Când exotoxinele sunt activate prin căldură. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime extracelulare. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de exoenzime. 46. slăbiciune generală. Porţiunea lipidică a lipopolizaharidelor. şoc toxicoseptic. formaldehidă. uneori nervoasă. D. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. C. B. E.B. 45. E. D. C. E. D. 44. pot fi produse de stafilococi. C. Care afirmaţii cu privire la exotoxine sunt corecte? A. Exotoxinele pot fi transformate în anatoxine (vaccinuri ce mai poartă denumirea de toxoizi). Endotoxinele reprezintă componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram pozitive şi sunt eliberate numai după moartea (liza) acestora. D. pot fi produse de stafilococi. Endotoxinele determină formarea unor antitoxine (anticorpi) eficiente. Leucocidinele. Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de endoenzime. nu mai produc boala dar sunt capabile să stimuleze producerea de anticorpi antitoxină (îşi pierd patogenitatea dar îşi păstrează imunogenitatea). Virulenţa unor bacterii este favorizată de producerea de enzime intracelulare. streptococi pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). stafilococul auriu. Exotoxinele nu produc semne şi simptome specifice. Au o acţiune specifică datorită legării specifice anumitor receptori de membrană. Corynebacterium diphteriae. streptococi. Exemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium botulinum. Există patru grupe de exotoxine. Leucocidinele. Clostridium tetani. D. Cu referire la endotoxine putem spune următoarele: A. produse de stafilococi. C. Sunt difuzibile pe cale sanguină. Hemolizinele nu produc liza eritrocitelor. 90 . Cu referire la enzime nu putem spune următoarele: A. streptococi. Endotoxinele sunt termostabile şi pot fi transformate în anatoxine (toxoid). Organismul produce anticorpi numiţi antitoxine ce furnizează imunitate împotriva toxinelor. Toate endotoxinele produc aceleaşi semne şi simptome (nu sunt specifice unei boli) : febră. streptococi nu pot distruge neutrofilele (polimorfonuclearele PMN). B. C. Bolile produse de bacterii care produc exotoxine prezintă manifestări cauzate de toxine şi nu de bacterii. hipotensiune. E. producând efecte la distanţă de locul producerii lor. Cu referire la enzime putem spune următoarele: A. B.

favorizeaza extinderea gangrenei gazoase. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. Kinazele bacteriene degradează fibrina. D. C. D. pot fi produse de stafilococi.E. Cheagul de fibrină nu poate proteja bacteriile de fagocitoză. distruge fibronogenul ce formează ţesutul conjunctiv din muşchi şi alte organe şi ţesuturi. Coagulazele sunt enzime bacteriene ce coagulează fibrinogenul din sânge. Coagulazele sunt produse de stafilococi. C. Hemolizinele produc liza eritrocitelor. Fibrinolizina este produsă de Streptococcus pyogenes şi stafilokinaza este produsă de Staphylococcus aureus. 47.dar nu şi de streptococi. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. Cheagul de fibrină poate izola bacteriile de alte mecansime de apărare ale gazdei. produsă de stafilococi. ce favorizează răspândirea infecţiei. B. Hialuronidaza. Coagulazele sunt produse de stafilococi. Care afirmaţii cu privire la enzime sunt corecte? A. E. un tip de polizaharide din ţesutul conjunctiv. dizolvă acidul hialuronic. B. E. 48. Colagenaza produsă de câteva specii de Clostridium. 91 .

vaccinuri care conţin fragmente antigenice E. implică limfocitele C. Definiţie şi clasificare a vaccinurilor Complement simplu 1. răspunsul imun umoral 2. Mecanisme nespecifice (bariere mecanice. Fagocitoza: A. organele limfoide centrale B. organele limfoide periferice D. este un mecansim specific de apărare B. distruge microorganismele complet sau cu păstrarea antigenului D. Mecanismele de apărare nespecifice cuprind: A. se desfăşoară în două etape:ataşarea şi digestia 3. sistemul complement E.Tematica 4 Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei. sistemul imun C. vaccinuri facultative sunt: vaccinul antigripal. anti-Haemophylus E. Mecanismele de apărare specifice: noţiuni de baza asupra imunităţii. imunitatea obţinută cu ajutorul vaccinurilor vii este de scurtă durată C. tegumentul E. pielea B. lizozimul D. vaccinurile produc răspuns imun B. vii atenuate B.DiTePer 92 . anatoxine C. mucoasele C. celulele fagocitare şi procesul de fagocitoza). toate răspunsurile sunt corecte 5. anatoxinele sunt eficiente în boli ca tetanosul D. Vaccinurile pot fi: A. Mecanismele specifice cuprind: A. Referitor la vaccinuri sunt adevărate afirmaţiile cu excepţia: A. vaccinuri indispensabile sunt: BCG. vaccinuri complete sau corpusculare D. sistemul imun 4. este efecuată de hematii E.

D. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. Beta-lizina este un aminoacid produs de trombocite în procesul coagulării. B. fum de ţigară. ser. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este fals următorul enunţ: A. Properdina se găseşte în plasmă. salivă. 10. D. Transferina se găseşte în ser şi la nivelul mucoaselor. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. C. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu radioterapie. Care din următoarele răspunsuri cu referire la mecanismele de apărare nespecifice este incorect? A. se administrează în doză unică B. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. 93 . granulaţiile leucocitelor. Starea de nutriţie: malnutriţia proteică. E. D. de unde bacteriile pot fi eliminate. Vaccinurile vii atenuate: A. E. B. C. predispune la infecţii. Starea de nutriţie: malnutriţia vitaminică predispune la infecţii. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. Toate răspunsurile sunt corecte 7. E. Vârsta: pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri.6. B. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. C. secreţii nazale. C. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii sunt predipuşi la îmbolnăviri. 9. 11. lacrimi. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. transpiraţie şi urină. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Despre substanţele cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii este incorect următorul enunţ: A. Lizozimul se găseşte in lichidul cefalorahidian LCR. D. E. Lizozimul se găseşte în plasmă. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. sunt contraindicate la imunodeprimaţi E. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu corticosteroizi. 8. secreţii nazale. B. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). Rasa: unoeri poate fi un factor. B. sunt contraindicate la gravide D. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. lacrimi. Lactoferina este o glicoproteină în salivă. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. Sexul:neimportant. Răspunsul fals referitor la factorii legaţi de apărarea gazdei este: A. de exemplu antraxul la zootehnişti. după administrare se obţine un răspuns imun durabil C.

12. E. Fagocitoza face parte din raspunsul inflamator. Care din următoarele răspunsuri este fals? A. E. C. Creşterea fluxului sanguin. Chemotaxia constă în migrarea PMN prin peretele vaselor capilare spre locul infecţiei numită şi diapedeză. D. Chemotaxia este enzima care catalizează formarea de bradikinină. Circulante: macrofage. B. impotenţă funcţională. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: kalikreina. paraziţi şi tumori. Chemotaxia constă în ataşarea PMN la endoteliul vascular de la locul infecţiei de pe suprafaţa celulelor endoteliale. Circulante: neutrofile. Interferonii sunt proteine produse şi eliberate de limfocite ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. Fibronectina glicoproteină din plasmă. tumefiere. E. durere. Fixe: macrofage. leukotriene. D. Chemotaxia reprezintă procesul de atragere la locul infecţiei. B. 16. prostaglandine. C. Chemotaxia este determinată de factorii chemotactici: fracţiunea c5a a complementului. Circulante: eozinofile. Celulele fagocitare nu pot fi: A. C. căldura. Fagocitele emit pseudopode în jurul bacteriilor şi formează un fagolizozom. Fagocitoza. D. D. proces în care bacteriile sunt înglobate „fagocitate”de celulele polimorfonucleare PMN şi macrofage. D. B. Care din următoarele răspunsuri referitoare la chemotaxia este fals? A. Vasodilataţie capilară. B. C. Interferonii sunt glicoproteine numiţi şi citokine. 13. Prezenţa microorganismelor în organismul gazda produce apariţia răspunsului inflamator. bacterii. Extravazarea leucocitelor şi proteinelor plasmatice. Dintre celulele care apar la locul infecţiei si care au funcţii de fagocitoză. C. 94 . Scăderea permeabilităţii capilare prin acţiunea mediatorilor chimici: histamina. Principalele etape ale răspunsului inflamator sunt următoarele cu excepţia: A. B. E. în interacţiunea dintre celule şi reacţionează cu complementul . 15. 14. Chemotaxia este nu un factor chemotactic. Răspunsul inflamator este un complex de reacţii locale cu rolul de a delimita şi opri evoluţia procesului infecţios. Care din următoarele enunţuri cu referire la răspunsul inflamator şi fagocitoza este incorect? A.C. Răspunsul inflamator e caracterizat clinic prin apariţia la locul infecţiei a următoarelor semne: înroşire(eritem). primele sosite sunt eozinofilele şi monocitele. Circulante: monocite. mediatorul durerii. are rol în opsonizare. E.

D. Plăci Peyer. Inelul Waldeyer. B. 22. Lizozomii din neutrofile (conţin enzime hidrolitice şi alte substanţe bactericide) migrează spre fagozom şi fuzionează formând un fagolizozom. D. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. Lactoferine. E. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. 19. E. B. Ficat. C. 21. reprezintă 85% şi sunt reprezentate de următoarele cu excepţia: A. E. B. 17.D. Sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. Lipaze. B. C. E. E. 20. C. Au rol în imunitatea naturală. C. B. C. 18. Sistemul imun este format din următoarele organe imune cu excepţia: A. Funcţie virală directă. B. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. D. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi.Granulele lizozomale mici. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. Limfocitele T helper nu au următorul rol: A. D. Neutralizează toxine bacteriene. Imunitate naturală pasivă. Nu au specificitate pentru un anumit virus. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare mai puţin: A. Măduvă osoasă. Timus. Nucleaze. Mieloperoxidază. În fagolizozom bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice. 95 . prin anticorpi materni. Inhibă producţia de anticorpi a limfocitele B. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi: A. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. E. Proteaze. Privind limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) care enunţ este greşit? A. D. Rol în liza bacteriană. transmisă transplacentar. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi.

26. C. Vaccinul antirubeolic. Vaccinul antiamaril. D. Vaccinul antiholeric. E. Di-Te-Per. C. E. bătrâni). Persistenţa imunităţii induse o perioadă relativ scurtă (săptămâni. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii. Vaccinul antivaricelos. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele cu excepţia: A. Vaccinuri complete sau corpusculare. toată viaţa). antifebra Q. Imunitate artificială pasivă prin administrare de anticorpi preformaţi (seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice). E. Vaccinuri facultative. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. Vaccinul antihaemophilus (Hib).. vaccinul antipneumococic. B. D. Imunitate artificială activă prin vaccinare. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. 25. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. C. B. B. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. Imunitate naturală activă care asigură protecţie aproximativ 6 luni după naştere. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. E. antitifoidic. 23. D. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. Vaccinuri indispensabile. Imunitate durabilă. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. Vaccinuri folosite ocazional. D. E. 96 . B. Vaccinul anti-hepatita A. vaccinul antirabic. C.C. vaccinurile pot fi clasificate în următoarele cu excepţia: A. antipoliomielitic oral şi injectabil. D. vaccinul anti-haemophylus. sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Vaccinul antileptospirotic. Vaccinul antipertussis. Vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii sunt următoarele cu excepţia: A. luni). etc. 24. Vaccinul antitifoidic. care nu sunt obligatorii: BCG. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): anti-cărbunos. Obiectivele imunizării active (vaccinării)sunt următoarele cu excepţia: A.

Are ca principale celule limfocitele E. Răspunsul imun umoral D. monocitelor C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemul imun : A. Plasmocitele B. Face parte din mecanismele nespecifice ale apărării C. Celulele natural ucigaşe NK D. naturala pasivă transmisă transplacentar D. Complementul B. naturală activă prin trecerea prin boală B. artificială pasivă prin vaccinare C. este un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet E. Flora saprofită C. Vaccinurile complete sau corpusculare sunt : A. Interferonii 4. Limfocitele E. artificiala pasivă prin administrarea de anticorpi preformaţi E. Răspunsul imun celular E. Lactoferina 6. Face parte din mecanismele specifice ale apărării B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fagocitoză: A. bacteriile sunt distruse prin diferite sisteme enzimatice în fagolizozom 5. Se realizează cu ajutorul neutrofilelor.Complement multiplu 1. Properdina C. Lizozimul 2. Proteinele de fază acută C. Activarea limfocitului B D. Mecanisme de apărare specifică includ: A. pasivă prin trecerea prin boală 7. Este format din organe limfoide centrale D. eozinofilelor. Printre mecanismele de apărare nespecifice se numără: A. Mecanismele de aparare nespecifice cuprind: A. macrofagele predomină în infecţii cronice sau granulomatoase B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la imunizarea antiinfecţioasă: A. Anti-haemophilus 97 . Principalele celule efectoare sunt neutrofilele 3. Activarea limfocitelor T ucigaşe NK E. presupune ataşarea şi digestia bacteriilor D. Transferina B.

E. Referitor la răspunsul umoral următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este un complex de 20 substanţe proteice B. răspunsul imun primar se datorează limfocitelor B cu memorie 11. în special legat de riscul profesional. răspunsul imun umoral constă în activarea limfocitului B B. simptomatologia clinică postvaccinal este asemănătoare bolii dar foarte redusă D. răspunsul imun umoral constă în elaborarea de anticorpi de către plasmocite D. C. toxoizii nu au actiune specifica E. este un mecanism nespecific de apărare C. Infecţia se poate produce cu bacterii patogene. Care afirmaţii referitoare la toxoizi sunt adevărate: A. Malnutriţia nu favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate. E. activarea e declansata de bacterii E. B. Despre vaccinuri vii atenuate se pot afirma următoarele: A. Răspunsurile false referitore la factorii legaţi de apărarea gazdei sunt: A. eficienţi în prevenirea bolilor produse de exotoxine C. Infecţia se poate produce cu bacterii ce alcătuiesc flora normală prin ruperea echilibrului dintre gazdă şi microorganisme. Vârsta: nou-născuţii în special prematurii dar şi pacienţii în vârstă sunt predipuşi la îmbolnăviri. 98 . se administrează în doze multiple C. imunitatea obţinută nu este durabilă E. o parte din limfocitele B se transformă în limfocite B cu memorie E. Factorii legaţi de apărarea gazdei sunt reprezentaţi de statusul socio-economic. săracia favorizează transmiterea bolilor infecţioase într-o colectivitate.B. Sistemul complement A. nivelul complementului în ser depinde de gradul de imunizare a persoanei 12. C. Sexul: deseori important. 13. B. nu sunt contraindicate la gravide 10. se mai numesc anatoxine B. Anti-pertussis Antiholeric Antimeningococic Anti-hepatită B 8. D. anatoxinele se obtin din exotoxine care îşi păstrează capacitatea toxică 9. D. activarea e declansata de complexe imune D. conţin microorganisme vii care prin tehnici de atenuare şi-au pierdut capacitatea patogenă B. Aglomerările. se obtin din exotoxine prin tratare cu formaldehidă D. Care afirmaţii sunt adevărate? A. componentele acestuia se activează în cascadă C.

D. Celulele fagocitare reprezentate de neutrofile. macrofage şi celulele NK („Natural Killer”). Proteine de tipul complementului. virusuri şi predispun gazda la infecţii bacteriene. Se elimină mari cantităţi de microorganisme prin reflexele: A. Reflexul de tuse (ce previne aspirarea în plămâni). Barierele fizice reprezentate de tegumentele şi mucoasele intacte. Macrofagele de la nivelul intestinului gros. Celulele fagocitare reprezentate de monocite. Ocupaţia: poate constitui un factor de risc. Perii nazali. între 8-10 şi acizii graşi produşi de glandele sebacee ale pielii au activitate antibacteriană şi antifungică. Scăderea capacităţii normale de apărare prin tratamente cu imunosupresoare. de exemplu antraxul la zootehnişti. Limfocite alveolare. C. D. Macrofagele de la nivelul intestinului subţire. Rasa: unoeri poate fi un factor. 16. Tegumentul intact reprezintă prima linie de apărare împotriva multor microorganisme. E. lizozimului. Enzimele salivare. Aparatul mucociliar numit şi „liftul ciliar” poate fi afectat de alcool. D. Mucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat şi secreţia mucoasă. D. PH-ul neutru de la nivelul stomacului. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt reprezentate de: A. C. corticosteroizi. B. Mecanismele nespecifice de la nivelul tractului digestiv includ: A. D. C. Diaree. bazofile. B. fum de ţigară. C. interferonului. C. Macrofagele alveolare. B. 99 . E. de unde bacteriile pot fi eliminate. B. Enzimele degradative. Tuse. B. rafinoza. Mişcările coordonate ale cililor conduc mucusul înspre cavitatea nazală şi cavitatea bucală. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. radioterapie. 17. E. de exemplu rasa caucaziană mai predispusă la tuberculoză decât rasa neagră. 14. E. D. Glucide de tipul solatrioza. 18. 15. Tegumentul este o barieră mecanică iar pH -ul crescut. stachinoza. îndepărtează mecanic impurităţile şi bacteriile. eozonofile. Lizozimul din mucus (se găseşte şi în lacrimi). Mecanismele de apărare nespecifice (care protejează împotriva microorganismelor în general) se pot clasifica în următoarele mari categorii: A. Stranut. E. Vomă.C.

Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. colonului. B. Lacrimi. C. Lactoferina este o glicoproteină în: A. Acţionează asupra bacteriilor Gram negative.E. 23. B. Urină. Urină. D. Mucoasa vaginală este protejată de un pH neutru produs de lactobacili ce fac parte din flora saprofită locală. Care afirmaţii sunt false referitor la substanţe cu rol antimicrobian din sânge şi secreţii? A. 21. Transferina intră în competiţie cu bacteriile pentru fier ca şi lactoferina. Acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive. Lizozimul se găseşte în: A. E. 100 . Secreţii nazale. vaginului. Beta-lizina este un aminoacid produs de hematii în procesul coagulării. Transferina leagă fierul. 19. E. C. Activează complementul în absenţa complexelor imune (calea alternă de activare a complementului). D. C. B. E. Lacrimi. B. Flora saprofită de la nivelul tegumentului. Secreţii nazale. C. Lizozimul are rol antibacterian prin hidroliza peretelui bacterian (lizează mucopeptidele bacteriilor Gram pozitive). C. D. împiedică dezvoltarea şi proliferarea bacteriilor patogene la aceste niveluri prin competiţia pentru receptorii celulari. B. Salivă. permiţând unei bacterii Clostridium difficile să producă infecţii de tipul colitei pseudomembranoase. Se găseşte în plasmă. Micţiune. Un mecanism de apărare specific reprezintă şi acţiunea de spălare a aparatului urinar în timpul micţiunii. D. Se găseşte în lichidul cefalorahidian LCR. Importanţa florei saprofite este observată în terapia antibiotică cand se suprimă aceste microorgansime benefice. permiţând unei bacterii Candida albicans sa produca infecţii vaginale (candidoze vaginale) 20. nazofaringelui. Beta-lizina produce liza bacteriilor Gram-negative. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la properdină? A. Transpiraţie. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la mecanismele de apărare nespecifice (tegumentul şi mucoasele)? A. 22. E.

endotoxine bacteriene. C. 101 . Nu reacţionează cu complementul.D. Granulaţiile eliberează enzimele înglobate în lizozomi: A. Se leagă de receptorii de pe suprafaţa celulelor bacteriene. Granule lizozomale mici. afectând permeabilitatea membranară şi liza celulei. Rol în opsonizare. Activarea complementului se poate produce pe cale clasică: activare prin molecule neimune: polizaharide. E. E. C. D. Prezintă activitate antivirală. 25. Rolurile lactoferinei sunt următoarele: A. D. properdina. 24. 29. Sunt glicolipide numiţi şi citokine. Granule lizozomale mari. Rolurile fibronectinei sunt următoarele: A. nucleaze şi lipaze. Se activează în cascadă. Ambele căi duc la formarea moleculei C3b cu 2 funcţii. Granule lizozomale mari conţin enzime degradative. splină. macrofagele. Granule lizozomale mici reprezentate de lactoferine. 28. reprezintă 85%. Granule lizozomale mari conţin mieloperoxidază. Granulele lizozomale mici sunt reprezentate de: A. C. Leagă fierul dar nu intră în competiţie cu bacteriile pentru acesta. B. Care afirmaţii sunt false referitor la interferoni? A. Lactoferine. E. paraziţi şi tumori. macrofage. Denumirea provine de la capacitatea de a „interfera”replicarea virală în celule gazdei. Se leagă de lipopolizaharidele peretelui bacterian. paraziţi. reprezintă 15%. Activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). lizozim. Interferonii au şi alte funcţii: activează celulele natural ucigaşe NK („natural killer). E. C. Reacţionează cu complementul . 27. B. bacterii. Ser. Referitor la complementul (alexina) care enunţuri sunt corecte? A. levuri. D. B. Rol în interacţiunea dintre celule . E. 26. Este o familie de glicolipide sintetizate în ficat. Nu prezintă activitate antifungică. Activarea complementului se poate produce pe cale alternă prin complexe antigenanticorpi. C. E. B. B. bacterii. proteaze. D. Granulaţiile leucocitelor. Interferonii au şi alte funcţii: cresc capacitatea celulelor neinfectate viral să reziste infecţiei (inducând în celulele infectate viral producerea de proteine antivirale). Sunt proteine produse şi eliberate de macrofage ca răspuns la prezenţa patogenilor: virusuri. D.

E. Despre limfocitele natural ucigaşe NK (Natural Killer) nu se poate spune că: A. 32. 31. Favorizează fagocitoza prin opsonizare bacteriilor. Distrug celulele infectate viral şi celulele neoplazice prin secreţia de citokine. C. plăci Peyer. Sunt implicate limfocitele T activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). Sunt implicate limfocitele B activate ce se transformă în plasmocite şi elaborează anticorpi (răspuns imun primar). M. Neutralizează viruşi. Nu poseda mieloperoxidază. Referitor la răspunul imun umoral sunt false următoarele enunţuri: A. 35. 102 . Produc superoxid. D. Mieloperoxidază. D. Lipaze. D. Au rol în imunitatea naturală. D. Proteaze. Funcţie antibacteriană în prezenţa complementului. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide şi au activitate specifică. Au specificitate pentru un anumit virus. Despre macrofage sunt incorecte următoarele: A. D. E. E. 30. Sunt limfocite mici cu granulaţii. Nu produc superoxid. O parte din limfocitele B activate se vor transforma în limfocite B de memorie. C. E. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. Sunt 5 clase de anticorpi: G. Nu pot produce ion hipoclorit. D. Sistemul imun este format din: A. D. Au rol în liza bacteriană. Nu produc H2O2. Organe imune: organe limfoide secundare: inelul Waldeyer. Organe imune: organe limfoide primare: măduva osoasă şi timusul. E. Organe imune: organe limfoide primare: ganglioni limfatici şi splina. B. E. 34. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine şi au activitate specifică. C. O parte din limfocitele B de memorie se vor transforma în limfocite B activate. A.B. Celule imune: limfocite B. C. B. Celule imune: limfocite T. C. 33. E. Anticorpii au următoarele funcţii de apărare: A. Acţiunea lor nu este influenţată de o expunere anterioară. B. B. B. Nucleaze. B. C. Funcţie antivirală indirectă.

Obiectivele imunizării active (vaccinării) sunt: A. B. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. B. Obţinerea unei populaţii de celule cu fără memorie imunologică. Limfocitele T supresoare: inhibă producţia de anticorpi a limfocitelor T citotoxice. 40. E. transmisă transplacentar. Imunitate artificială activă prin administrare de anticorpi preformaţi. Limfocitele B sunt de mai multe tipuri:limfocite B helper. E. virusuri. C. Stimulează acţiunea limfocitelor T supresoare. Persistenţa imunităţii induse o perioadă cât mai lungă (ani. care asigură protecţie aproximativ 1 an după naştere. răspunsul imun va fi mai intens. Imunitate artificială pasivă prin administrare de seruri hiperimune sau imunoglobuline specifice. Limfocitele B sunt o populaţie de limfocite responsabile de răspunsul imun celular. D. va fi prezent un răspuns anamnestic. D. E. Limfocitele T citotoxice: distrug alogrefele. Activează limfocitele T în plasmocite pentru a produce anticorpi. Este important în infecţiile produse de microorganisme ce persistă. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. Este important în prezenţa bacteriile ce produc tuberculoza. 41. Imunitatea antiinfecţioasă nu poate fi : A. Limfocitele T helper sunt efectorii răspunsului de hipersensibilitate întârziată. C. E. Imunitate durabilă. 37. 36. Imunitate naturală pasivă. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: 103 . D. prin anticorpi materni. Limfocitele T helper: A. Limfocitele T helper activează limfocitele B în plasmocite pentru a produce anticorpi. bruceloza. 39. Limfocitele T citotoxice: distrug celelele infectate viral. Producerea unui titru adecvat de anticorpi protectori. B. E. D. La o pătrundere ulterioară a aceluiaşi antigen în organism. 38. Imunitate artificială pasivă prin vaccinare. Obţinerea unei populaţii de celule cu memorie imunologică. Sunt efectorii răspunsului de hiposensibilitate întârziată. Stimulează acţiunea limfocitelor T citotoxice. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. C. răspunsul imun se va instala mai rapid. Referitor la răspunul imun umoral sunt corecte următoarele enunţuri: A. toată viaţa). B citotoxice. D. C. Imunitate naturală activă prin trecerea prin boală. Distrug celelele infectate viral şi alogrefele. E. C. B. B supresoare.C. D. B. Este important în infecţiile produse de microorganisme care se multiplică intracelular.

D. B. Acestea nu se multiplică în organismul uman. D. D. Vaccinul anti-hepatita A. E. Vaccinul antiamaril. C. 46. E. cu microorganisme omorâte se pot spune următoarele: A. Despre vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii putem spune că: A. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. Vaccinul antirujeolic. Vaccinurile de mai jos sunt vaccinuri vii atenuate cu microorganisme (virusuri sau bacterii) vii: A. 44. 42. Acestea nu se multiplică în organismul uman. D. Acestea nu mimează infecţia naturală. 47. Vaccinul antipertussis. 104 . obţinute prin purificare sunt următoarele: A. Prin tehnici de atenuare şi-au păstrat capacitatea imunogenă. B. Vaccinul antivaricelos. Vaccinul antirubeolic. 45. Vaccinul antileptospirotic. Sunt lipsite complet de putere patogenică. Pot fi administrate la imunodeprimaţi. Vaccinul BCG (împotriva tuberculozei). Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. D. C. C. E. 43.A. E. Vaccinul anti-hepatită B. Nu sunt contraindicate la imunodeprimaţi. Prin tehnici de atenuare şi-au pierdut în cea mai mare parte puterea patogenă. B. Despre vaccinuri inactivate (inerte). Vaccinul antiamaril. E. Este necesară administrarea a 4 doze. C. Simptomatologia clinică nu este asemănătoare bolii. care conţin bacteria sau virusul în întregime sunt următoarele: A. Vaccinul anti-hepatită B. Este necesară administrarea unei singure doze. C. B. Vaccinul anti-hepatita A. Vaccinul anti-febra galbenă. Vaccinuri complete sau corpusculare. B. D. B. Vaccinuri care conţin fragmente antigenice sau sub unităţi bacteriene sau virale : proteine. Pot fi administrate la gravide E. Simptomatologia clinică este foarte redusă. Vaccinul antitifoidic. Sunt contraindicate la gravide (efect teratogen). Vaccinul antiholeric. B. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. polizaharide conjugate cu proteine. Imunitatea obţinută este durabilă. C.

sau cu risc infecţios: vaccinul antigripal. Vaccinul antimeningococic .C. Vaccinul antipneumococic. Antitoxina antitifoidică. vaccinul anti-haemophylus. luni). D. Vaccinuri facultative. 48. E. Exemple: A. Vaccinuri indispensabile. D. B. vaccinul antirabic. E. Antitoxina tetanică. E. Sunt vaccinuri eficiente în boli în care toxina reprezintă principalul factor patogen. la cald. Vaccinul antipoliomielitic oral Sabin. Acestea îşi păstrează puterea antigenică. Vaccinuri de interes regional (boli tropicale): antiamaril. D. Exemple de anatoxine: A. Vaccinul împotriva difteriei şi tetanosului. vaccinurile pot fi clasificate în : A. B. Vaccinuri folosite ocazional. 49. Despre anatoxine sunt adevărate următoarele: A. E. imediat după injectare. dar care durează puţin (săptămâni. C. bătrâni). 50. D. etc. Anatoxinele se obţin din endotoxinele bacteriene. antitifoidic. C. vaccinul antipneumococic. Vaccinuri pentru persoane cu risc profesional (zoonoze): BCG. Antitoxina antimeningococică. Se mai numesc toxoizi. prin tratarea cu formaldehidă. Imunizarea pasivă realizează obţinerea unei imunizări rapide. E. Vaccinul inactivat injectabil antipoliomielitic Salk. 51. În funcţie de utilitatea lor în practica imunizării. anti-hepatită B şi anti-rujeolic. de regulă obligatorii în majoritatea ţărilor: antipoliomielitic oral şi injectabil. necesare unor grupe de vârstă extreme (copii.. Vaccinul diftero-tetanic. B. Antitoxina difterică. în focare epidemice delimitate: antimeningococic. 105 . Di-Te-Per. Acestea îşi pierd puterea toxică. Vaccinul Di-Te. Antitoxina botulinică. B. D. C. Vaccinul antihaemophilus (Hib). C.

sunt extrase din fungii din genul Streptomyces 4. Antibioticele: A. Actiunea factorilor fizici şi chimici asupra bacteriilor Complement simplu 1. În funcţie de modul de acţiune al antibioticelor există următoarele asocieri recomandate: A. bactericid cu bactericid D. clasificare. mecanisme de acţiune. tetraciclina este un antibiotic cu spectru îngust E. bacteriostatic cu bactericid C. Louis Pasteur C. sunt substanţe antibacteriene naturale E. Mecanisme de rezistenţă ale bacteriilor la acţiunea antibioticelor. Bactericide E. spectru antibacterian. Sir Alexander Fleming D. sunt substanţe antibacteriene obţinute prin sinteză chimică D. bacteriofag cu bactericid E. gentamicina este antibiotic de elecţie pentru tratarea meningitelor C. Robert Koch E. Identificaţi caracteristica comună a antibioticelor şi chimioterapicelor: A. bactericidele se asociază cu bacteriostaticele pentru a avea un efect sinergic D. Bacteriofag D. cele bactericide sunt necesare în infecţii severe precum meningita B. Leewenhoek B. Bacteriocin C. bactericid cu bacteriocin 5. sunt un grup de medicamente capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea microbiană C. sunt necesare în viroze respiratorii 2. bacteriocin cu bactericid B. Citostatic B. Antibiotice. sunt extrase din fungiii din genul Penicillium B. principalele clase de antibiotice cu indicaţii clinice. reacţii adverse. Gregor Mendel 106 .Tematica 5. Homeopatic 3. A. Definiţie. Antibioticele pot avea următorul mecanism de acţiune: A. Penicilina a fost descoperită de: A.

mijlocul secolului XIX B. Sulfamidele sunt: A. o moleculă cu proprietăţi antibacteriofage B. agenţi antivirali E.6. începutul secolului XX C. Bacillus anthracis D. sfărşitul secolului XIX 11. la fel de eficiente ca şi antibioticele naturale 10. tuberculoză C. Ernst Chain şi Gerhard Domagk 8. Cloramfenicolul 9. Sir Alexander Fleming şi Robert Koch D. Ion Cantacuzino şi Victor Babeş C. angină streptococică B. agenţi antimicrobieni sintetici D. Meticilina E. Clostridium tetani 7. Fleming a observat acţiunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. derivate de penicilina C. Salmonella typhi E. Staphyloccocus aureus C. pneumonie D. antibiotice naturale B. Cei care au izolat penicilina pentru a o folosi ca metoda de tratament în infecţiile bacteriene din al doilea război mondial au fost: A. în special a celor stafilococice si streptococice la: A. Ernst Chain şi Howard Florey B. mijlocul secolului XX D. Gerhard Domagk a fost cel care a descoperit: A. faringite 12. Penicilina a devenit dispobilă pe piaţă pentru tratamentul infecţiilor bacteriene. Genul Staphyloccocus şi Streptoccocus produc un procent important de infecţii cu excepţia: A. Streptoccocus pyogenes B. scarlatina E. Prontosilul D. Gerhard Domagk şi Howard Florey E. Penicilina C. mijlocul secolului XVIII E. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la antibacterienele naturale: 107 .

în profilaxie C. pentru prevenirea unei infecţii pentru un pacient cu risc 108 . Penicillinum cephalosporum E. actinomicete C. aminoglicozide E. cu excepţia: A. Bacillus anthracis B. actinomicete C. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la folosirea terapiei antibiotice: A. fungii din genul Penicillium B. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus penicilinele sunt obţinute din Penicillium notatum aminoglicozidele sunt extrase din actinomicete cefalosporinele sunt extrase din Penicillium cephalosporum macrolidele sunt extrase din ascomicete 13. ascomicete D. lincomicina 14. din actinomicete 15. bacterii din genul Vibrio E. Cloramfenicolul este extras din: A. ca terapie empirică B. fungi din genul Penicillium E. E. fungi din genul Penicillium D. bacterii din genul Bacillus E. ascomicete B. B. bacterii din genul Bacillus C. Cefalosporinele sunt obţinute din: A. tetracicline C. bacterii din genul Bacillus B. Streptomyces caespitosus D. C. Streptomyces lactamdurans 16. Penicillium notatum C. macrolide B. Bacitracina este un antibiotic obţinut din: A. fungii din genul Streptomyces D. Antibioticele extrase din actinomicete sunt următoarele. Polimixinele sunt antibiotice obţinute din: A. bacterii din genul Corynebacterium 17. D. bacterii din genul Clostridium 18.A. cefalosporine D.

este necesară cunoaşterea spectrului antibacterian iniţial şi nu modificările ulterioare. apărute prin emergenţa unor tulpini rezistente 20. Neisseria meningitidis C. colimicina E. gentamicina C. penicilina B. ca terapie ţintită pentru prevenirea unei infecţii înaintea unei intervenţii chirurgicale 19. cuprinde totalitatea bacteriilor asupra cărora antibioticul este activ B. eritromicina 109 . coci Gram negativi D. cocii Gram pozitivi B. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. eritromicina C. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt active pe: A. intermediar sensibile şi rezistente în mod natural la antibioticul respectiv E. spectrul antibacterian iniţial este stabilit pentru fiecare antibiotic în parte D. bacilii Gram pozitivi B. Bacillus anthracis 23. bacilii Gram negativi C. neomicina 22. colimicina B. în funcţie de spectru antimicrobian iniţial. Următoarele afirmaţii referitoare la spectrul antimicrobian sunt adevărate. penicilina C. tetraciclinele B. polimixina D. Bordetella pertusis E. pentru stabilirea spectrului antibacterian iniţial sunt precizate categoriile de bacterii sensibile. Dintre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic face parte: A. cloramfenicolul 21. Dintre antibioticele cu spectru de tip penicilinic face parte: A.D. bacilii difterici D. antibioticele au fost clasificate în: antibiotice cu spectru îngust şi antibiotice cu spectru larg C. Dintre antibioticele cu spectru larg face parte: A. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 24. cloramfenicolul E. ca terapie ţintită bazată pe cultivarea produsului patologic şi testarea sensibilităţii tulpinii prin antibiogramă E. cu excepţia: A. lincomicina D.

Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. cu excepţia: A. meningite D. cu efect sinergic 29. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi de mecanismul său de acţiune E. antibioticele pot avea efect bactericid. adică de distrugere a bacteriilor B. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene E. Inhibiţia metabolismului bacterian B. se pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de acţiune: A. antibioticele bactericide nu se asociază cu cele bacteriostatice B.D. cu efect bactericid sinergic C. Streptococcus pyogenes B. lincomicina E. infecţii bacteriene cronice 28. Antibioticele au următoarele mecanisme de acţiune. Alterarea funcţiei mitocondriilor E. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la modul de acţiune al antibioticelor: A. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare în: A. infecţii severe B. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene 30. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt active pe: A. în concentraţii mai mici C. Inhibiţia sintezei proteinelor B. un antibiotic bacteriostatic poate avea un efect bactericid. Inhibiţia sintezei proteinelor 110 . Bordetella pertusis C. Inhibiţia sintezei peretelui celular C. Bacillus anthracis D. Neisseria gonorrhoeae 26. se pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme diferite de acţiune D. antibioticele pot avea efect bacteriostatic. infecţii uşoare E. tetraciclinele 25. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici C. se pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid E. infecţii generalizate C. un antibiotic bactericid poate avea şi un efect bacteriostatic. Inhibiţia sintezei peretelui celular D. Inhibiţia metabolismului bacterian D. adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. Neisseria meningitidis E. în concentraţii mai mici 27. o penicilină se poate asocia cu un aminoglicozid.

macrolidele C. polimixina B 33. chinolonele stimulează replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. linezolidul E. vancomicina B. aminoglicozidele 34. antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane D. Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici E. tetraciclina D. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni a macrolidelor 32. cu excepţia: A. colimicina D. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene D. Inhibiţia sintezei peretelui celular 35. Inhibiţia sintezei proteinelor B. antibioticele ce alterează structura membranei celulare induc modificări ale permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide D. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. Chinolone şi fluorochinolone au ca mecanism de acţiune: A. polimixinele B. prin inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor. cu excepţia: A. sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). cefalosporinele E. tetraciclina inhibă translaţia B. se produce liza bacteriei C. Inhibiţia metabolismului bacterian C. inhibiţia sintezei proteinelor se poate realiza prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni a lincosamidelor E. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt adevărate. ADN giraza de care se leagă 111 . prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic C. eritromicina C. prin stimularea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor.31. Antibiotice ce alterează structura membranei celulare sunt: A. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt: A. Următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt false. rezultă liza bacteriei E.

În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). cu excepţia: A. Macrolidele au următorul mecanism de acţiune: 112 .36. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor: A. trimetroprim C. ARN si anumiţi aminoacizi C. levofloxacin E. Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. rezultând un produs inactiv metabolic 38. claritromicina 41. ciprofloxacin C. Următoarele antibiotice alterează structura membranei celulare a bacteriilor. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). polimixina B B. se leagă de antimetabolit. rezultând un produs inactiv metabolic E. Următoarele antibiotice inhibă sinteza sau funcţia acizilor nucleici. rifampicina D. streptomicina D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. ARN si anumiţi aminoacizi D. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai PABA care este utilizat ca primă enzimă în calea THFA 37. cu excepţia: A. amfotericina B E. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bacterian si modul de acţiune al antimetaboliţilor sunt false. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) D. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la metabolismul bacterian şi antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibiţia metabolismului bacterian: A. enzima care se leagă în mod normal de PABA. cu excepţia: A. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folinic în acid folic C. sulfamidele inhibă competitiv acidul tetrahidrofolic (THFA). colimicina B. precursor al acidului paraaminobenzoic (PABA) B. nistatin C. rifampicina D. trovafloxacin 40. PABA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. cloramfenicol E. colimicina 39. norfloxacin B. enzima care se leagă în mod normal de PABA. se leagă de antimetabolit.

D. linezolid D. E. ciprofloxacin 44. Următorul antibiotic inhibă fenomenul de translaţie din procesul de sinteză a proteinelor: A. B. rifampicina E. azitromicina C. macrolide 113 . cloramfenicolul B. colimicina 47. Următoarele antibiotice sunt aminoglicozide. bacitracina D. polimixine B. teicoplaina 45. kanamicina C. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. trovafloxacin E. lincomicina C. tetraciclina E. aminoglicozide D. levofloxacin 46. penicilinele B. gentamicina 43. lincomicina B. colimicina B. neomicina D. gentamicina E. kanamicina E. Următoarele antibiotice inhibă sinteza proteinelor: A. cu excepţia: A. vancomicina C. amfotericina B D. azitromicina D. claritromicina C.A. streptomicina B. Teicoplanina aparţine clasei: A. C. Inhibiţia metabolismului bacterian Inhibiţia sintezei sau a funcţiei acizilor nucleici Inhibiţia sintezei peretelui celular Alterarea structurii membranei celulei bacteriene Inhibiţia sintezei proteinelor 42. Următoarele antibiotice inhibă sinteza peretelui celular: A. antibiotice betalactamice C.

Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt următoarele. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime activatoare de către bacterii B. Linezolidul aparţine clasei: A. Nu există probabil nici un antibiotic la care bacteriile. oxazolidinone E. lincosamide B. aminoglicozide 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. cu excepţia: A. Următoarele afirmaţii referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice sunt adevărate. enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devenind rezistent E.E. Rezistenţa disociată apare atunci când rezistenţa la un antibiotic nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. 50. să nu dobandească rezistenţă C. sinteza de către betalactamaze a inelului betalactam responsabil pentru activitatea antibacteriană a penicilinelor şi cefalosporinelor C. antibioticul este inactivat prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. Modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei D. E. glicopeptide 48. polimixine D. modificarea locului de acţiune a antibioticului. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană. fiind genetic determinată 51. sferoplaşti) 114 . Creşterea duratei de tratament cu antibiotice duce la scăderea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente. macrolide C. D. Pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mică sa fi primit anterior antibiotice decât pacienţii din populaţia generală. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A. în circumstanţe potrivite. Rezistenţa naturală este un caracter de specie şi este totală. Rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente B. Secţiile din spital cu cea mai mare rată a rezistenţei au şi cea mai mare rată de consum de antibiotice B. E. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic 52. Rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi multirezistenţă. protoplaşti. Rezistenţa naturală se datorează transferului extracromozomial sau cromozomial (rar) de la o bacterie rezistentă la alta C. cu excepţia: A.

C. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului D. creşterea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L, protoplaşti, sferoplaşti) E. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele nu mai pot intra în celula bacteriană. 53. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie să fie activ pe tulpina bacteriană (izolată şi identificată), conform antibiogramei B. Să nu existe contraindicaţii ale pacientului la substanţa respectivă (alergie, sarcină, insuficienţă renală, hepatică, etc.) C. Calea de administrare (orală, parentereală) să corespundă localizării infecţiei, dozei care urmează să se administreze şi urgenţei obţinerii unei concentraţii active D. În infecţiile severe (septicemii, meninigite) tratamentul antibiotic se administrează numai oral. E. Antibioticul ales trebuie să difuzeze bine şi să realizeze o concentraţie activă în focarele în care este localizată infecţia. 54. Identificaţii afirmaţiile false referitoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. în infecţiile urinare alegem antibiotice ce se excretă prin urină în concentraţie mică B. toxicitatea severă poate fi sub forma unei toxicităţi directe, spre exemplu ototoxicitatea la aminoglicozide C. toxicitatea severă poate fi sub forma unei hipersensibilităţi D. doza de antibiotic trebuie să asigure o concentraţie corespunzătoare la locul infecţiei E. Antibioterapia se administrează numai în cazurile documentate de infecţie bacteriană 55. Antibioticele betalactamice au următorul mecanism de acţiune: A. inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. împiedicarea replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. inhibiţia sintezei peptidoglicanului, în etapa de polimerizare, prin legarea de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). D. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 50S a ribozomilor E. inhibarea sintezei proteice prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor 56. Următoarele antibiotice fac parte din clasa penicilinelor naturale, cu excepţia: A. Procain PG B. Benzatin penicilina C. Fenoximetil penicilina D. Ampicilina E. Benzatin PG 57. Amoxicilina face parte din categoria: A. Peniciline naturale B. Aminopeniciline

115

C. Carbapenemi D. Peniciline rezistente la penicilinază E. Ureidopeniciline 58. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. Oxacilina B. Moldamin C. Mezlocilina D. Bacitracina E. Moxifloxacin 59. Următoarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg, cu excepţia: A. Carbapenemi B. Ureidopeniciline C. Oxazolidinonele D. Monobactami E. Carboxipeniciline 60. Oxacilina şi meticilina sunt: A. Aminopeniciline B. Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze D. Carboxipeniciline E. Peniciline rezistente la penicilinază 61. Piperacilina şi mezlocilina sunt: A. Peniciline rezistente la penicilinază B. Aminopeniciline C. Carbapenemi D. Ureidopeniciline E. Monobactami 62. Tienamicina şi imipenemul sunt: A. Monobactami B. Cefalosporine C. Carbapenemi D. Polimixine E. Rifamicine 63. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. Cocii Gram pozitivi B. Bacilii Gram pozitivi C. Majoritatea bacteriilor anaerobe D. Bacilii Gram negativi E. Cocii Gram negativi

116

64. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la Penicilina G cristalină: A. nu este modificată de sucul gastric B. este numai pentru uz parenteral C. se găseşte sub formă de sare de sodiu sau de potasiu D. este prototipul penicilinelor naturale E. este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu Streptococcus pyogenes 65. Benzatin-penicilina G (Moldamin) realizează un nivel stabil, scăzut de antibiotic pe o perioadă de 2-4 săptămâni, fiind utilă în: A. tratamentul tuturor infecţiilor cu bacterii anaerobe B. profilaxia reinfecţiilor cu streptococ C. profilaxia reinfecţiilor cu Bordetella pertusis D. tratamentul infecţiilor cu Haemophilus influenzae E. profilaxia infecţiilor cu bacili Gram negativi 66. Penicilina G cristalină nu are indicaţii pentru: A. clostridii B. fusobacterii C. neiserii D. coci Gram pozitivi E. bacili Gram negativi 67. Modul de acţiune al Penicilinei G este: A. bacteriostatic B. bactericid C. bacteriocin D. bacteriostatic cu bacteriostatic E. bactericid cu bacteriostatic 68. Medicamentul de elecţie pentru tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină este: A. Meticilina B. Nafcilina C. Vancomicina D. Oxacilina E. Dicloxacilina 69. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la ampicilină: A. este bine tolerată de gravide, sugari şi copii mici B. se administrează oral şi parenteral C. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian LCR D. are spectru lărgit faţă de Penicilina G E. nu este activă pe enterococi, Haemophillus, genul Shigella, salmonele, Proteus, Klebsiella 70. Următoarele antibiotice conţin inhibitori de betalactamaze, cu excepţia: A. Augmentin

117

B. C. D. E.

Zosyn Vancocin Unasyn Timentin

71. Identificaşi afirmaţia falsă referitoare la carboxipeniciline: A. sunt sensibile la acţiunea betalactamazelor B. se administrează intravenos în infecţiile cu bacili Gram negativi, îndeosebi Pseudomonas aeruginosa, Proteus C. se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze D. au eficienţă crescută în infecţiile cu Gram pozitivi E. se utilizează în secţiile de terapie intensivă în septicemii, peritonite, abcese abdominale, osteoarticulare 72. Carbenicilina şi ticarcilina sunt: A. ureidopeniciline B. carboxipeniciline C. aminopeniciline D. carbapenemi E. monobactami 73. Piperacilina, mezlocilina, azlocilina sunt: A. monobactami B. aminopeniciline C. carboxipeniciline D. ureidopeniciline E. cefalosporine 74. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor B. au fost obţinuţi iniţial din tienamicină, derivat natural al Streptomyces cattleya C. sunt o clasă de antibiotoce betalactamice cu spectru larg D. au ca mecanism de acţiune: inhibiţia sintezei proteinelor E. Sunt antibiotice de rezervă pentru multe infecţii cu bacili Gram negativi aerobi (E.coli, Klebisella) sau anaerobi (Bacteroides) 75. Următoarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor, cu excepţia: A. meropenem B. ertapenem C. imipenem D. doripenem E. azactam 76. Antibioticele cu acţiune pe Pseudomonas sunt următoarele, cu excepţia: A. imipenem B. penicilină

118

C. meropenem D. azlocilină E. piperacilină 77. Monobactamii au acţiune pe: A. Pseudomonas aeruginosa B. Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus D. Bacillus anthracis E. Corynebacterium diphteriae 78. Generaţia I de cefalosporine nu sunt active pe: A. Streptococcus agalactiae B. Enterococcus fecalis C. Streptococcus pneumoniae D. Streptococcus pyogenes E. Escherichia coli 79. Cefalosporinele care nu difuzează în LCR sunt: A. cefotaxim, ceftriaxon B. cefalexin, cefazolin C. cefepim, cefpirom D. cefixim, cefpodoxim E. ceftazidim, cefoperazon 80. Antibioticul din clasa cefalosporinelor care are acţiune pe stafilococul meticilino-rezistent este: A. cefalozin B. cefalotin C. cefaclor D. cefalexin E. ceftobiprol 81. Cefalosporinele eficiente pe Enterobacter sunt: A. cefuroxim B. cefalexin C. cefazolin D. cefalotin E. clindamicina 82. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. cefazolin, cefalotin B. cefixim, cefpodoxim C. cefaclor, cefuroxim D. cefpirom, cefepim E. cefotaxim, ceftriaxon

119

83. Cefalosporine de generaţia I sunt: A. cefamandol, cefoxitin B. cefotaxim, ceftazidim C. ceftadizim, cefoperazon D. cefixim, cefpodoxim E. cefalexin, cefalotin 84. Cefalosporine de generaţia aVa sunt: A. ceftobiprol B. cefalotin C. ceftadizim D. cetotaxim E. cefixim 85. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. cefotxitin B. cefixim C. cefazolin D. cefalexin E. cefalotin 86. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. difuzează în lichidul cefalorahidian B. din 2007, în USA, ceftriaxonul sau cefiximul sunt singura terapia recomandată în tratamentul gonoreei C. sunt mai putin active pe bacilii Gram negativi decât cele din generaţia I şi II dar mult mai eficiente pe Gram pozitiv D. sunt mult mai rezistente la betalactamaze E. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale 87. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la cefalosporine: A. pot fi distruse de către betalactamaze (cefalosporinaze) B. ceftriaxonul în doza mare poate produce stază biliară C. bacteriile pot dezvolta ca mecanism de rezistenţă efluxul cefalosporinelor din bacterie D. pot avea ca reacţie adversă o suprainfecţie cu Clostridium difficile E. nu pot avea ca reacţii adverse producerea de candidoze sau anemii hemolitice 88. Glicopeptidele sunt antibiotice de elecţie pentru: A. Neisseria meningitidis B. Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium difficile D. Bordetella pertusis E. Haemophylus influenzae 89. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la vancomicina şi teicoplanina:

120

A. sunt antibiotoce de elecţie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt rezistente la aproape toate celelalte antibiotice B. penetrează membrana exterioara a bacteriilor Gram negative C. administrarea lor se face intravenos în perfuzie D. acţionează pe bacterii Gram pozitive: streptococi, enterococi, stafilococi meticilinorezistenţi MRSA, Bacillus, Clostridium E. au spectru de acţiune îngust 90. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la eritromicină şi claritromicină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. au un spectru de acţiune de tip penicilinic C. nu au acţiune asupra Haemophilus, Bordetella, Chlamydia D. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilina E. pot avea ca efecte adverse: greaţă, vărsătrui, diaree, hepatotoxicitate 91. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la oxazolidinone: A. se poate administra parenteral (intravenos) sau oral B. au ca mecanism de acţiune blocarea sintezei peretelui celular C. acţionează asupra bacteriilor Gram pozitive, inclusiv asupra stafilococilor meticilinorezistenţi MRSA D. eficienţa lor este asemănătoare cu a glicopeptidelor (vancomicina) E. primul reprezentant aprobat este linezolidul (Zyvox) 92. Cloramfenicolul este un antibiotic care: A. are efect bactericid B. se administrează strict parenteral C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor. D. nu difuzează în LCR E. poate produce sindromul cenuşiu („grey baby syndrome) la sugarii imaturi sau la copiii mai mari şi chiar la adulţi prin supradozare 93. Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la streptomicină, gentamicină, tobramicină şi amikacină: A. sunt antibiotice bacteriostatice B. mecanismul lor de acţiune este alterarea structurii membranei celulare C. difuzează în lichidul cefalorahidian LCR D. au spectru de acţiune îngust E. nu au efect pe anaerobi, spirochete, chlamidii, rickettsii, 94. Următoarele afirmaţii referitoare la tetracicline sunt adevărate, cu excepţia: A. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S B. se poate administra sub 12 ani C. reprezentanţi: tetraciclina, doxiciclina, minociclina D. administrarea este orală şi absorbţia lor interferă cu alimentele, antiacidele E. sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune

121

mecanismele de rezistenţă se produc prin schimbarea enzimei ţintă sau scăderea permeabilităţii bacteriene E. MRSA. C. sunt antibiotce active pe bacili Gram negativi B. sistemice se administrează parenteral C. D. bacitracina este toxică şi se utilizează doar local E. sunt bacteriostatice 99. sunt antibiotice de sinteză ce cuprind acidul nalidixic şi derivaţii săi. aminopeniciline asociate cu inhibitori de betalactamaze E. sulfamide cu acţiune urinară D. Rifampicina este un antibiotic care: A. motiv pentru care în terapia tuberculozei se asociază cu alte antituberculoase E. rezultând un produs inactiv metabolic D. D. nu poate pătrunde intrafagocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelulară B. polimixina B şi E. cu excepţia: A. au ca mecanism de acţiune inhibiţia competitivă a PABA. Sulfizoxazolul (Neoxazol) face parte din categoria: A. sunt bacteriostatice cu spectru îngust B. nefrotoxicitate. dezvoltă rapid rezistenţă secundară. se leagă de antimetabolit. în prezenţa sulfamidei (antimetabolit). cu excepţia: A. este activă pe Mycobacterium tuberculosis.95. Mycobaterium leprae. sulfamide cu acţiune intestinală B. enzima care se leagă în mod normal de PABA. Următoarele afirmaţii referitoare la polimixine (colimicina. Următoarele afirmaţii referitoare la nitrofurantoin sunt adevărate cu excepţia: 122 . iar pentru infecţii urinare. Despre chinolone nu se poate afirma faptul că: A. nu sunt active pe Pseudomonas aeruginosa 96. sunt bactericide E. enterobacterii (Acinetobacter şi Pseudomonas) 97. antibiotice betalactamice 100. inhibă sinteza proteinelor D. se administrează oral pentru efectul la nivelul tubului digestive. bacitracina) sunt adevărate. Următoarele afirmaţii despre sulfamide sunt adevărate. pot prezenta ca reacţii adverse neurotoxicitate. mecanismul lor de acţiune este împiedicarea replicării ADN ului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV. sulfamide cu acţiune pe Mycobacterium leprae C. este un antimetabolit C. are acţiune bacteriostatică C. genitale. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) B. levofloxacin este un antibiotic de rezervă în infecţii respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide 98.

inhibă sinteza peptidoglicanului B. Bacteriile aerobe sunt rezistente la aminoglicozide E. spirochete C. În legătură cu antibioticele sunt adevărate afirmaţiile: A. Sindromul cenuşiu survine la sugarii imaturi ca efect secundar la administrarea fluorochinolonelor 5. Rezistenţa dobândită a bacteriilor rezultă în urma prin recombinării genetice C.vărsături B. Fluorochinolonele pot produce ca efecte secundare: A. abces renal) in vitro nitrofurantoinul şi quinolonele au efect sinergic are efect bactericid se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis. Penicilina este inactivă asupra bacilului anthracis 2. se pot administra injectabil. Mecanismul de acţiune a sulfonamidelor este inhibiţia competitivă a acidului para-aminobenzoic C. ciprofloxacinul este o chinolona C. Cefalee C. E. penicilina are o toxicitate ridicată B. Linezolidul este un antibiotic activ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilinorezistente 4.nu se utilizează pentru tratametnul infecţiilor urinare înalte (pielonefrite. bacili Gram pozitivi. Care afirmaţii despre penicilinele naturale sunt false: A. D. spectru: coci Gram pozitivi. Care din următoarele variante sunt adevărate: A. Sulfamidele au acţiune competitivă asupra PABA D. Vibramicina pătrunde bine în ţesuturi E. Rifampicina este un antibiotic ce alterează structura membranei celulare bacteriene D. Complement multiplu 1. mecanismul de acţiune este lezarea ADN ului bacterian A. Leucopenie 123 . Vancomicina este un antibiotic de rezervă E. B. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie Gram pozitivă D. Care din următoarele variante sunt false: A. Tetraciclinele sunt bacteriostatice B. mod de acţiune bacteriostatic 3. precum penicilina G E. Greaţă. C. au acţiune pe bacilul Piocianic D. Tetraciclina este un medicament administrat frecvent femeilor gravide deoarece nu are niciun efect asupra fătului B.

de peniciline B. Este bacteriostatică C. Alegeţi enunţurile false referitoare la cefalosporine: A. prima generaţie este mai eficienta pe bacteriile Gram negative D. de cloramfenicol C. Ceftriaxon C. E. Artralgii E. Cefoxitin 10. prezintă cinci generaţii B. de quinolone D. Care afirmaţie despre aminoglicozide este adevărată? 124 . Cefotaxime B. Ceftazidim D. Alterarea structurii membranei celulare C. Sinteza de proteine bacteriene poate fi inhibată: A. Nitrofurantoinul este: A. Inhibiţia sintezei polizaharidelor 11.D. Inhibiţia sintezei peretelui celular B. cefalosporinele de generaţia a 3-a au spectru restrâns 9. Cefaclor E. de streptomicină. Care din cefalosporinele următoare nu sunt de generaţia III-a? : A. Activ pe Staphylococcus aureus 7. au modul de acţiune asemănător penicilinelor E. Este antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes B. se administrează numai parenteral C. Contraindicat în infecţiile urinare E. principala reacţie adversă este hipersensibilitatea 8. Inhibiţia sintezei lipidelor D. Se administrează oral D. Inhibiţia sintezei proteinelor E. Activ pe enterobacterii C. Bactericid B. de tetraciclină 12. Sindromul “sugarului cenuşiu” 6. Mecanismele de acţiune ale antibioticelor sunt următoarele cu excepţia: A. Găsiţi afirmaţiile false despre penicilina G A. Utilizat în infecţii ORL D. are toxicitate redusă E.

Pătrund bine în ţesuturi E. e. Penicilina D. E. Piperacilina 17. Eritromicina E. din aceasta grupa face parte gentamicina D. Inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S C. este un caracter de specie B. sunt bacteriostatice B. au toxicitate crescuta C.sunt reprezentate etambutol 18.Ricketsii. Sunt ototoxice si nefrotoxice C. Cu privire la tetraciclina se pot afirma urmatoarele: A. D. toate raspunsurile sunt corecte 16. Ticarcilina C. Acţionează pe Mycoplasme. Antibiotice cu efect bactericid Se absorb bine la nivel gastro. Ca si peniciline cu efect asupra bacilului piocianic recunoaştem: A. Chlamydii 14. sunt antibiotice de sinteză C. este determinată genetic C. sunt reprezentate de norfloxacin E.A. se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente D. au spectru ingust D. Carbenicilina B. Cu privire la Macrolide se pot afirma urmatoarele: A. Mycobacterium tuberculosis este rezistentă natural la peniciline E. Rezistenţa naturală la antibiotice a microrganismelor: A. Au efect bactericid B. sunt antibiotice naturale B. Folosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi D. Chinolonele : A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la aminoglicozide : A. Sunt bacteriostatice cu spectru larg B. macrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina E. se administrează numai parenteral 15. B. Utilizate în tratamentul meningitelor bacteriene 125 . Pot fi administrate la gravide D. C.intestinal Au efect pe anaerobi Nu pătrund în LCR Au efect pe bacterii cu dezvoltare intracelulară 13.

un medic german. Rifampicina C. care a devenit primul dintr-o lungă serie de antibiotice sintetice numite: A. Medicamentele capabile să distrugă sau să inhibe multiplicarea bacteriană sunt: A. pot produce ruperea tendonului achilean E. Antiparazitare B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cloramfenicol: A. nu se administreaza la gravide 22. Au efect bacteriostatic 19. Linezolid 20. cloramfenicolul. polimixinele şi bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. antifungice 23. sunt bactericide B. inhiba sinteza peretelui bacterian C. administrare orala D. tetraciclinele.E. D. În infecţiile stafilococice se testează la antibiograă următaoree antibiotice: A. macrolidele. Penicilina B. sulfamide 126 . Etambutol E. Prontosilul. Cefalosporinele au fost obţinute din Penicillinum cephalosporum C. Antivirale D. Antibiotice C. Penicilinele şi cefalosporinele sunt extrase din fungii din genul Penicillium (şi alte ascomicete) E. poate produce ruprura tendonului achilean 21. cefalosporine D. pot produce vertij D. are efect bactericid B. aminoglicozidele. Chimioterapice E. eficient pe bacterii Gram pozitive si Gram negative C. lincomicina sunt extrase din ascomicete B. Vancomicina D. peniciline C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la fluorochinolone: A. Gerhard Domagk. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibiotice: A. Penicilinele obţinute din Penicillinum cephalosporum 24. penetreaza in LCR E. sulfonamide B. a descoperit o moleculă sintetică cu proprietăţi antibacteriene.

coci Gram pozitivi D. bacili Gram negativi C.streptomicina. antiparazitare 26. lincomicina E. C. antibiotice cu spectru de tip penicilinic . Bacillus anthracis E. gentamicina E.colimicina. lincomicina B. kanamicina E. coci Gram negativi B. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. lincomicina B. bacili Gram pozitivi 30. penicilina D. kanamicina E. eritromicina D. neomicina B. eritromicina 127 . antivirale C. eritromicina 27. gentamicina C. antifungice E. polimixina. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic. kanamicina C. polimixina D. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram negativi. kanamicina D. macrolide 25. coci Gram negativi şi Gram pozitivi sunt: A. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt active pe: A. antibacteriofage D. eritromicina B.penicilinele. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. gentamicina 28. Medicamentele antimicrobiene pot fi: A. Antibioticele cu spectru îngust active pe bacili Gram pozitivi. Antibioticele cu spectru îngust au fost împărţite după acţiunea în mod predilect asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative în: A.neomicina. antibiotice cu spectru de tip penicilinic. antibiotice cu spectru de tip streptomicinic.eritromicina. antibacteriene B. lincomicina 29.E. sptreptomicina C.

polimixina B. coci Gram negativi D. efect bactericid adică de inhibare a multiplicării bacteriene C. eritromicina C. tetraciclina E. efect bacteriostatic adică de inhibare a multiplicării bacteriene D. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglicozidelor sunt: A. Penicilinele şi eritromicina sunt active pe: A. neomicina 35. în infecţiile severe cu tulpini rezistente. monobactami C. efect bactericid adică de distrugere a bacteriilor E. eritromicina C. carbapenemi D.31. Antibioticele cu spectru larg şi ultralarg folosite ca antibiotice de rezervă. gentamicina D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de dezvoltare al bacteriei E. un antibiotic bacteriostatic nu poate avea niciodată un efect bactericid 128 . efect bactericin adică de distrugere a bacteriilor 36. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. sunt: A. kanamicina 33. Următoarele afirmaţii sunt adevărate. adică de distrugere a bacteriilor B. coci Gram pozitivi B. bacili Gram negativi C. cefalosporine de generaţia a5a 34. Bacillus anthracis 32. efect bacteriostatic. un antibiotic bactericid poate avea şi o acţiune bacteriostatică în concentraţii mai mari D. bacili Gram pozitivi E. Antibioticele pot avea: A. cefalosporine de generaţia a3a E. peniciline B. lincomicina E. gentamicina D. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului şi nu de mecanismul său de acţiune C. obţinerea unui efect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraţia efectivă de antibiotic realizată la locul conflictului microorganism-gazdă B. cloramfenicolul B. cu excepţia: A.

endocardite D. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A. meningite. produc liza bacteriei (sunt bacteriostatice) B. Antibioticele bactericide sunt necesare în: A. Antibioticele care au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. vancomicina E. tromboflebite 39. infecţiile uşoare sau ce severitate medie E. Antibioticele bactericide sunt strict necesare în infecţiile bacteriene în focare greu sterilizabile. inhibiţia sintezei mitocondrilor C. osteomielite. tromboflebite. cefalosporinele 43. cloramfenicolul B. infecţiile bacteriene cronice sau cu tendinţă la cronicizare B. cu pierderea unor metaboliţi importanţi din celula bacteriană C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular A. dermatite C. infecţiile severe C. alterarea structurii membranei nucleare E. alterarea structurii membranei celulare D. spre exemplu: A. inhibarea sintezei reticulului endoplasmatic şi a Aparatului Golgi E. modifică permeabilităţii membranei celulare prin legarea de fosfolipide . tuberculoza 38. produc liza bacteriei (sunt bactericide) D. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. tuberculoze E. Antibioticele din această categorie nu sunt toxice pentru celulele umane E. Antibioticele pot avea următoarele mecanisme de acţiune: A.37. bacteriile Gram-pozitive sunt mai sensibile decât cele Gram-negative C. peritonite D. inhibarea sintezei sau a funcţiei acilzilor nucleici 41. inhibarea polimerizării fosfolipidelor din membrana nucleară D. osteomielite B. polimixina B C. inhibiţia sintezei proteinelor B. inhibiţie metabolismului bacterian 40. tetraciclina 129 . teicoplanina D. bacteriile Gram-negative sunt mai sensibile decât cele Gram-pozitive 42. inhibarea polimerizării peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor B.

vancomicina B. polimixina B D. tetraciclinele 47. penicilina D. lincosamide D. penicilinele B. penicilina D. vancomicina B. kanamicina C. Antibioticele care nu au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A.B. colimicina E. lincomicina C. Antibioticele care inhibă sinteza peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. C. Antibioticele betalactamice sunt: A. colimicina bacitracina gentamicina azitromicina 44. linezolidul E. oxazolidinone E. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 50S a ribozomilor sunt: A. azitromicina D. macrolide B. tetraciclinele C. eritromicina C. Antibioticele care au ca acţiune inhibarea sintezei proteinelor sunt: A. rifampicina 46. cloramfenicolul B. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor sunt din categoria: A. eritromicina E. E. azitromicina 45. streptomicina B. kanamicina C. bacitracina 48. claritromicina 49. gentamicina D. D. polimixine C. amikacina E. cefalosporinele E. glicopeptide 130 .

kanamicina D. amfotericina 55. bacitracina B. lincosamidele 56.penicilinele. rifampicina E. vancomicina 53. fluorochinolonele C.50. Identificaţi corespondeţa corectă între antibiotice şi categoria de antibiotice din care fac parte: A. ciprofloxacin C. Următoarele antibiotice fac parte din categoria aminoglicozidelor: A. claritromicina C. Următoarele antibiotice au ca mecanism de acţiune inhibarea sintezei sau funcţiei acizilor nucleici: A. macrolide. Următoarele antibiotice inhibă replicarea ADN ului bacterian prin inhibiţia unei enzime. colimicina B. cefalosporinele D. azitromicina E. gentamicina E.vancomicina. cloramfenicol B. streptomicina B. Următoarele antibiotice fac parte din clasa chinolonelor şi a fluorochinolonelor: 131 . polimixine – colimicina. ADN giraza de care se leagă: A. cloramfenicol D. levofloxacin D. aminoglicozidele E.lincomicina C. azitromicina 51. Antibioticele care inhibă sinteza proteinelor prin ataşarea la subunitatea 30S a ribozomilor sunt: A. polimixinele D. kanamicina C. eritromicina 54. teicoplanină 52. eritromicina B. aminoglicozide . lincomicina C. gentamicina E. oxazolidinone – linezolid E. glicopeptide . chinolonele B. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. tetraciclina D.

Sulfamidele inhibă competitiv acidul para-aminobenzoic (PABA). C. Celulele umane nu şi sintetizează propriul THFA (îl procură sub forma de acid folic din dieta) în consecinţă nu sunt afectate de antibioticele care blocheaza calea THFA E. B. pacienţii cu infecţii intraspitaliceşti prezintă probabilitatea mai mare sa fi primit anterior antibiotice decat pacienţii din populaţia generală. Următoarele antibiotice au efect bactericid: A. bacteriile strict anaerobe sunt rezistente la aminoglicozide D. rezistenţa naturală este un caracter de specie care se datorează procesului de conjugare bacteriană E. modificările în folosirea antibioticelor merg in paralel cu modificările în prevalenţa rezistenţei C. aminoglicozidele D. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic B.A. antibioticele betalactamice B. E. prin transfer cromozomial (rar) sau extracromozomial de la o bacterie rezistentă la una sensibilă. Sulfonamidele sunt analogi structurali ai THFA care este utilizat ca primă enzimă în calea PABA 59. Mycobacterium tuberculosis este sensibil la peniciline C. B. sunt folosite aproximativ de 10 X mai multe antibiotice în agricultură decât pentru tratarea oamenilor 60. nistatin acid nalidixic norfloxacin ciprofloxacin tetraciclina 57. trimetroprimul 58. precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. Alegeţi afirmaţiile adevărate: A. D. rezistenţa dobândită se datorează apariţiei şi selectării unor mutante rezistente. THFA este un cofactor esenţial utilizat în sinteza bazelor din ADN. sulfamidele C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la asocierile cauzale între uzul de antibiotice şi rezistenţa la antibiotice: A. chinolonele E. ARN si anumiţi aminoacizi C. scăderea duratei de tratament cu antibiotice duce la creşterea posibilităţii colonizării cu bacterii rezistente D. rezistenţa dobândită poate fi faţă de un singur antibiotic (monorezistenţa) sau poate fi faţă de mai multe antibiotice (multirezistenţă) 132 . cantităţi imense de antibiotice sunt produse şi eliminate în mediu E. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la rezistenţa la antibiotice: A. B.

bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă D. Următoarele antibiotice fac parte din categoria antibioticelor naturale: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibioticele betalactamice: A. piperacilina C. bactericid + bactericid acţiunea poate fi sinergică B. ampicilina B. se leagă de transpeptidazele de pe proteinele de legare a penicilinei PBP (penicillin binding proteins). apare când rezistenţa la un antibiotic conferă rezistenţă faţă de un alt antibiotic de obicei cu structură înrudită C. în etapa de polimerizare B. modificarea locului de acţiune a antibioticului în care enzima sau substratul cu care antibioticul interacţionează devine rezistent sau este capabil să funcţioneze normal în prezenţa drogului C. protoplaşti. Următoarele antibiotice sunt carbapenemi: A. sferoplaşti) D. modificarea proteinelor din membrana externă astfel încât antibioticele să poată intra în celula bacteriană 62. mecanismul lor de acţiune este inhibiţia sintezei peptidoglicanului. un exemplu poate fi faptul că rezistenţa la gentamicină nu este întotdeauna asociată cu rezistenţa la tobramicina.61. bactericid + bactericid acţiunea poate fi antagonistă 64. inactivarea antibioticului prin producerea de enzime inactivatoare de către bacterii B. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la combinaţiile de antibiotice: A. bactericid + bacteriostatic acţiunea poate fi antagonistă E. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc nu este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite D. meticilina 66. imipenemul E. au în structura chimică inelul beta-lactamic D. cuprind macrolidele şi oxazolidinonele C. scăderea permeabilităţii bacteriei pentru antibiotic (forme L. apare atunci când rezistenţa la un antibiotoc este acompaniată de rezistenţa la antibiotice înrudite 63. elaborarea în exces sau modificarea enzimelor care reprezintă ţinta de acţiune a antibioticului E. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la rezistenţa disociată a bacteriilor: A. bacteriostatic+ bacteriostatic acţiunea poate fi aditivă C. E. cuprind carbapenemi şi monobactami 65. B. un exemplu poate fi faptul că bacteriile rezistente la o tetraciclină sunt rezistente la toate tetraciclinele E. carbenicilina 133 . tienamicina D. Mecanismele biochimice ale rezistenţei sunt: A.

carbenicilina D. Ureidopenicilinele sunt: A. amoxicilină+acid clavulanic D. aminopenicilinele E. amoxicilina 72. ureidopenicilinele B. ampicilina C. carboxipenicilinele D. piperacilina+tazobactam E. E. ampicilină+sulbactam B. Aminopenicline cu inhibitori de betalactamaze sunt: A. Neisseria meningitidis 134 . pneumococi C. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale acoperă: A. tienamicina B. aztreonam B. C. carbenicilina+sulbactam 71. oxacilina D. benzatin PG penicilina G cristalină fenoximetil penicilina oxacilina 67. oxacilina D. spirochete B.B. amoxacilina E. Listeria monocytogenes D. fenoximetil penicilina C. mezlocilina B. Penicilinele rezistente la penicilinază sunt: A. aztreonam 68. aminopeniciline cu inhibitori de betalactamaze 69. mezlocilina C. tienamicina 70. Aminopenicilinele sunt: A. meticilina E. piperacilina E. D. carbapenemii C. Din categoria penicilinelor cu spectru larg fac parte: A. oxacilină+acid clavulanic C.

spirochete D. genul Streptococcus 75. realizează o bună concentraţie biliară şi în lichidul cefalo-rahidian E. bacili Gram pozitivi E. sugari şi copii mici 135 . Klebsiella. Se administrează oral B. are spectrul de acţiune lărgit faţă de penicilina G (pe unele salmonelle. Penicilinele naturale sunt active pe: A. genul Klebsiella E. leptospire. Spectrul ei de acţiune cuprinde: stafilococi albi şi aurii nesecretori de penicilinază. E. se administrează cu o oră inainte de masă. Este antibiotic bactericid C. coci Gram negativi B. are efecte similare cu penicilina G D. fusobacterii 76. genul Escherichia C. cu respectarea intervalelor dintre doze 77. neisserii. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ampicilină: A. este o penicilină naturală care acţionează pe enterococi. Spectrul de acţiune al penicilinelor naturale nu acoperă: A. treponeme. Tulpinile de stafilococi rezistente la meticilină şi-au modificat receptorul pentru peniciline şi astfel au devenit rezistente şi la: A. coci Gram pozitivi anaerobi. Toxicitatea ei este crescută E. oxacilină C. genul Treponema D. Haemophillus. nu se poate administra la gravide. se administrează oral şi parenteral D. lincosamide B. corynebacterii 74. coli) C. macrolide E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la penicilina G cristalină: A. unele tulpini de Proteus. se administrează după masă. bacili Gram negativi C. este o penicilina de uz parenteral C.E. Penicilina V (Fenoximetilpenicilina): A. cu respectarea intervalelor dintre doze B. clostridii. Este antibiotic de elecţie pentru infecţiile cu streptococul beta-hemolitic de grup A D. genul Shigella B. cefalosporine D. genul Leptospira B. vancomicină 78. este o penicilina de uz oral E. Bordetella pertusis 73.

79. Staphylococcus aureus B. face parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru largB. diaree. tazobactam B. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mezlocilina: A. Escherichia coli. are o biodisponibilitate inferioară ampicilinei D. amoxicilina C. Proteus E. este o ureidopenicilină ineficientă pe coci Gram pozitivi: Enterococcus. monobactam E. abcese abdominale sau dentare E. D. poate avea ca reacţii adverse: greţuri. febra tifoidă C. ticarcilina E. ampicilina D. are o eficienţă crescută în infecţii pulmonare 80. Enterococcus fecalis C. cefotaxim 81. Inhibitori de betalactamaze sunt: A. are o eficienţă scăzută în boli diareice. clavulanat D. Streptococcus pyogenes 83. sunt antibiotice active pe unele tulpini de stafilococ auriu. Antibioticele utilizate de obicei în asociere cu un inhibitor de betalactamaze sunt: A. imipenem 84. nu sunt indicate în sinuzite. sulbactam C. bacili Gram negativi producători de betalactamază. este un antibiotic care acţionează asupra sintezei peretelui celular al bacteriilor D. sunt antibiotice active pe bacteriile sensibile la ampicilină şi amoxicilină B. Referitor la amoxicilină se poate spune că: A. Serratia. rash. piperacilina B. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la aminopenicilinele cu inhibitori de betalactamaze cu excepţia: A. cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 82. Carboxipenicilinele se administrează îndeosebi în infecţiile cu: A. pneumonii. este eficientă pe bacili gram negativi aerobi: Pseudomonas. E. Proteus. are o biodisponibilitate superioară ampicilinei B. vărsături. Peptostreptococcus 136 . E. Pseudomonas aeruginosa D. Peptococcus. face parte din categoria cefalosporinelor C. inhibă acţiunea enzimelor produse de bacterii care distrug inelul beta-lactam C.

spectru B. Cefalosporine de generaţia aIIa sunt: A. au un spectru larg: Gram pozitivi. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la carbapenemi: A. 87. meropenem B. ceftobiprol 90. Cefalosporine de generaţia aIVa sunt: A. cefoxitin 91. cefuroxim E. cefepim D. Cefalosporinele diferă ca: A. aerobi. mecanism de acţiune C. penetrare în LCR 88. forma de administrare E. doripenem E. Gram negativi. cefpirom 89. cefalexin B. ceftriaxon D. recent s-a anunţat apariţia rezistenţei la carbapenemi a coliformilor prin producerea unei enzime numite NDM1 (New Delhi metalo-beta-lactamase).85. cefazolin C. cefaclor C. Cefalosporine de generaţia aIIIa sunt: A. Pseudomonas este sensibilă la ertapenem D. aztreonam C. Următoarele antibiotice fac parte din categoria carbapenemilor: A. imipenem 86. anaerobi. Cefalosporine de generaţia aIa sunt: A. cefepim E. rezistenţă la betalactamaze D. ertapenem D. cefazolin 137 . ceftazidim E. cefepim B. au o structură ce le asigură rezistenţa la acţiunea betalactamazelor C. cefalexin B. ceftriaxon D. nu există la ora actuală antibiotice care să distrugă tulpinile rezistente la carbapenemi B. cefotaxim C. Pseudomonas E.

unele tulpini de stafilococi E. D. D. Cefalosporinele de generaţia aIIIa: A. sunt antibiotoce de rezervă pentru tratamentul infecţiilor severe produse de Gram negativi şi a infecţiilor nosocomiale B. formele injectabile sunt folosite în profilaxia infecţiilor chirurgicale. Staphylococcus C. exemplu Haemophilus influenzae. formele orale indicate în infecţii respiratorii. au indicaţii în infecţii severe de tip septicemii de etiologie necunoscută D. ceftadizim 96. Cefalosporinele de generaţia aIVa : A. Gram negativi. pneumococi D. Cefalosporinele de generaţia I sunt active pe: A. C. sunt mai active pe Gram pozitivi decât generaţia I B. inclusiv Pseudomonas aeruginosa C. E. enterococi C. Enterobacter. difuzează în LCR B. infecţii urinare necomplicate C. Morganella E. Enterobacter B. cefixim B. cefpodoxim E. Sunt ineficiente pe Gram negativi. cefotaxim C. sunt rezistente la unele betalactamaze E. nu sunt indicate în infecţiile nosocomiale 97. streptococi B. Următoarele genuri de bacterii prezintă rezistenţă naturală faţă de cefalosporinele de generaţia I: A. ceftriaxon D. au spectru extins : Gram pozitivi. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporinele de generaţia aIIa: A. au spectru mai larg decât cefalosporinele de generaţia I fiind mai rezistente la betalactamaze E. Proteus 95. Serratia D. ORL. difuzează în LCR C.B. Escherichia 94. Formele de cefalosporine de generaţia aIIIa injectabile sunt : A. cefepim cefaclor cefpirom ceftobiprol 92. sunt mai putin active pe Gram pozitiv decât cele din generaţia I şi II 138 . unele tulpini de Escherichia coli 93.

Yersinia pestis 139 . sunt foarte sensibile la betalactamaze E. Neisseria meningitidis 101. actionează asupra sintezei peretelui celular (antibiotice bactericide) B. acţionează prin inhibarea sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea 30S a ribozomilor C. MRSA B. Bordetella. enterobacterii E. Următoarele afirmaţii referitoare la macrolide sunt adevărate. Staphylococcus aureus E. Neisseria E.D. Shigella disenteriae E. Pseudomonas aeruginosa) decăt cele din generaţia I şi II 98. Stafilococul auriu meticilino-rezistent MRSA B. Clostridium perfrigens C. penicilina C. Mycoplasma. streptococi 100. Spectrul de acţiune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. Glicopeptidele acţionează pe următoarele genuri de bacterii: A. Streptococcus D. Clostridium C. Escherichia 99. Următoarele antibiotice sunt macrolide: A. claritromicina E. Chlamydia. au un spectru de acţiune de tip streptomicinic D. Linezolidul acţionează pe: A. neiserii C. salmonele D. Clostridium difficile C. au acţiune asupra Haemophilus. eritromicina B. reprezintă o alternativă la pacienţii alergici la penicilină E. Vancomicina şi teicoplanina acţionează pe: A. Bacillus B. cu excepţia: A. Bacteroides 102. enterococi B. sunt mult mai eficiente pe bacilii Gram negativi (enterobacterii. Enterococcus fecalis D. Streptococcus pneumonia D. azitromicina D. streptomicina 103.

Staflococul meticilino-rezistent 140 . fotosensibilizare. eficiente pe anaerobi. gastrită. netilmicina C. inhibă sinteza acizilor nucleici B. gentamicina. motiv pentru care poate fi utilizat fără alte antibiotice în terapia tuberculozei E. este bactericid D. rickettsii. alăptării sau la nou născuţi 109. B. vărsături. legionelle 105. face parte din categoria lincosamidelor C. inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 50S 106. sistemice D. se administrează parenteral pentru infecţii urinare. de exemplu Mycobacterium tuberculosis şi Mycobaterium leprae. spirochete. au ca reacţii adverse: iritaţie gastrointestinală. este un antibiotic activ pe bacili Gram negativi. Acinetobacter B. antibiotice bacteriostatice care difuzează în LCR B. decolorarea dinţilor D. Gram negative (inclusiv pe Vibrio. greaţă. Tetraciclinele sunt antibiotice care: A. Chlamydia. renală. eritromicina. toxicitate hepatică. nu dezvoltă rezistenţă secundară. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la clindamicină: A. Aminoglicozidele care inhibă sinteza proteică prin legarea de subunitatea 30S ribozomală sunt: A. are acţiune bacteriostatică şi nu se administrează în cursul sarcinii. inhibă sinteza proteinelor bacteriene B. Shigella). sunt bactericide cu spectru larg de acţiune care difuzează uşor în LCR C. se administrează sub 12 ani E. chlamidii. inclusiv pe Pseudomonas aeruginosa 108. acţionează pe bacterii Gram pozitive. Bacitracina este un antibiotic care: A. poate avea ca reacţie adversă infecţia cu Clostridium difficile manifestată prin colită pseudomembranoasă ce poate fi fatală E. C. este toxic C. administrate parenteral în infecţii cu bacterii Gram pozitive şi negativ aerobe E.104. pătrunde intrafagocitar distrugând microorganisme cu multiplicare intracelulară. Pseudomonas C. tobramicina. Rickettsia. este ineficient în infecţiile cu anaerobi sau cu MRSA 107. face parte din clasa polimixinelor E. amikacina. claritromicina. Bacteriile genetic rezistente la rifampicină sunt: A. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la Rifampicină: A. este activă pe bacterii Gram pozitive şi Gram negative D. Azitromicina D. genitale. Mycoplasma. alterează structura membranei celulare B.

D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la chinolone: A. Meningococul E. tovafloxacinul face parte din categoria chinolonelor de generaţia aIIa B. Mycoplasma pneumoniae şi pe bacteriile anaerobe 111. mecanismele de rezistenţă se produc prin creşterea permeabilităţii bacteriene la antibiotic B. Trimetoprimul inhibă transformarea acidului folic în acid folinic 141 . nu au efect pe Legionella pneumophila. se absorb bine din tractul gastrointestinal D. adulţi E. ofloxacinul 114. adolescenţi D. genitale. D. Din cauza riscului afectării cartilajelor chinolonele nu se recomandă la: A. Referitor la metabolismul bacterian şi mecanismul de acţiune al antimetaboliţilor sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Chinolonele de generaţia I sunt antibiotice care: A. Următoarele afirmaţii referitoare la chinolone sunt false. Chinolone de generaţia aIIa sunt: A. osteomielite. meningite. norfloxacina E. mecanismul de acţiune este de împiedicare a replicării ADNului bacterian prin inhibarea ADN girazei sau a topoizomerazei IV C. Enterobacteriile 110. ciprofloxacina D. chinolonele de generaţia aIVa se administrează pe cale orală 113. au o difuziune intracelulară de circa 200 de ori mai bună. tovafloxacin se administrează intravenos. chinolonele de generaţia aIIIa sunt antibiotice de rezervă în infecţiile respiratorii cu bacterii rezistente la macrolide C. pulmonare. biliare. se administrează pe cale orală C. femei B. acidului tetrahidrofolic este un cofactor esenţial utilizat în sinteza lipidelor B. sunt antibiotice de sinteză E. se administrează parenteral B. septicemie E. acidul nalidixic B. derivaţii acidului nalidixic. bătrâni 115. fluorochinolonele. chinolonele de generaţia aIIa au acţiune sistemică datorită bunei difuziuni tisulare D. sunt reprezentate de ciprofloxacină şi norfloxacină E. copii C. tovafloxacinul C. cu excepţia: A. în infecţii urinare. ating concentraţii terapeutice numai în urină 112.

sterilizarea este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii în forma vegetativă şi formele de rezistenţa (sporii). Sulfamidele sunt bacteriostatice.inclusiv a formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni) D. Sterilizarea. mecanismul de acţiune este inhibiţia competitivă a PABA precursor al acidului tetrahidrofolic (THFA) D. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide(toxice pentru ţesuturile vii) C. hemoragie digestivă B. Dezinfecţia – decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) D. se leagă de antimetabolit. produce metaboliţi toxici pentru anaerobi şi acumularea acestor produşi D. Dezinfecţia – distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la nitrofurantoin: A. Antisepsia. se recomandă numai pentru tulpinile sensibile de Escherichia coli şi Staphylococcus epidermidis E. cu ajutorul unor substanţe chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru ţesuturile vii) B. se poate asocia în terapie cu chinolone 118. din aer. paraziţii. enzima care se leagă în mod normal de PABA. atinge concentraţii terapeutice numai în urină D. acţionează prin lezarea ADN ului bacterian C.distrugerea microorganismelor de pe suprafeţe. este cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorită penetranţei tisulare deosebite. contaminarea microbiană este procedeul prin care se îndepărtează sau se distrug microorganismele contaminante C. neuropatie. poate manifesta ca reacţii adverse febră. Metronidazolul este un antibiotic care: A. Alegeţi definiţiile corecte: A. dezinfecţia este procedeul prin care sunt distruse majoritatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert. din aer. 117. nu are acţiune pe Helicobacter pilori C. are acţiune pe bacteriile anaerobe şi pe protozoare ( Trichomonas. Asepsia înseamna absenţa microorganismelor şi presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a împiedica pătrunderea microbilor într-un substrat steril 142 . are efect bacteriostatic E. În prezenţa sulfamidei (antimetabolit). Celulele umane îşi sintetizează propriul THFA E. Entamoeba histolytica) B. Decontaminarea include: A.C.decontaminarea tegumentelor şi mucoselor cu ajutorul unor substanţe chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument) 119. conservarea implică distrugerea sau inhibarea creşterii microorganismelor şi este frecvent folosită pentru produse medicamentoase E. 116. rezultând un produs inactiv metabolic (mod de acţiune bacteriostatic). fungii de la nivelul unui substrat B.distrugerea sau îndepărtarea doar a formelor vegetative bacteriene E. Antisepsia. virusurile.

glutaraldehida D. uleiurile anhidre D. ansa bacteriologică (cu buclă sau fir) care poate fi refolosită B. radiosterilizarea 121. timp de două ore D. virusul hepatitei B 143 . Prin încalzire la incandescenţă se pot steriliza: A. radiaţiile UV 122. Sterilizarea prin căldură uscată (cu aer cald) se realizează în: A. Metodele fizice de sterilizare sunt: A. autoclav B. timp de o oră E. Agentul de sterilizare al etuvei este: A. Pentru sterilizarea chimică se pot folosi: A. aerul umed la 134°C. obiectele din porţelan B. vibraţiile ultrasonice B. ansa bacteriologică de unică folosinţă C. Prin căldura umedă la 100°C se distrug: A. timp de 30 minute 125. bisturiu din oţel inoxidabil D. fibră sintetică 126. sterilizarea prin filtrare C. aerul cald la 180°C. soluţiile apoase C.120. gâtul unei eprubete E. formele vegetative de Clostridium perfringens C. aerul uscat C. etuvă C. În pupinel se pot steriliza: A. sterilizatoare cu oxid de etilenă 124. aerul umed B. sterilizarea cu formaldehidă D. instrumentar chirurgical E. Sporii de Bacillus anthracis B. băi de nisip E. compuşi fenolici E. pupinel D. aerul cald la 100°C. sterilizarea prin căldură B. sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante şi neionizante E. autoclavul C. pensă chirurgicală din metal 123.

materialele contaminate din laborator B. compuşii iodaţi 1-2% B. PVC B. seringilor D. sălilor de operaţii C. la temperatura de 134°C 129. aerului B. Radiaţiile ionizante se pot folosi pentru sterilizarea: A. ansei bacteriologice 130. Prionii pot fi denaturaţi în autoclav: A. hormonilor 131. Sterilizarea prin filtrare se poate aplica: A. antibioticelor E. pipete. la temperatura de 100°C D. instrumetarului chirurgical E. materiale textile din bumbac D. polipropilenă D. formele vegetative de Bacillus anthracis 127. lamele din sticlă 128. Prin autoclavare se pot steriliza: A. timp de 18 minute B. instrumentar chirurgical metalic C. teflon 132.D. timp de 10 minute E. permanganatul de potasiu E. anumitor materii organice D. sporii de Clostridium perfringens E. H2O2 în concentraţie de 5-6% C. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. glutaraldehida 133. silicon C. truselor de perfuzii B. medii de cultură lichide sau solide E. formaldehida soluţie apoasă 8% D. Următoarele substanţe sunt dezinfectante puternice: 144 . la temperatura de 81°C C. unor medii de cultură C. Sterilizarea cu oxid de etilenă se poate aplica echipamentului medical din: A. latex E.

B. glutaraldehida E. acidul peracetic etanolul hipocloritul de sodiu formaldehida soluţie apoasă 8% albastrul de metilen 134. compuşii fenolici B.1% E. mertiolat de sodiu 0. nitratul de argint 0. D.5% B.02% D. C.A. E. fuxina B. Liofilizarea se aplică pentru: A. Genul Streptococcus 145 . benzoat de sodiu 0. acidul peracetic 0.3-0. sterilizarea seringilor C.5-2% Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus. clorura de benalkonium C. conservarea suspensiilor microbiene B. Drept conservanţi pentru produsele farmaceutice se pot folosi: A. tinctura de iod 136. Următoarele substanţe sunt dezinfectante: A. amestecul sulfocromic 135. Fenolul 0. hipocloritul de sodiu D. conservarea serurilor E. conservarea vaccinurilor D. betadina D.2-1% E.004-0. alcoolul iodat C. conservarea alimentelor 137. Următoarele substanţe sunt antiseptice: A. hipoclorit de sodiu 2% C.

Exotoxina A C. Alegeţi răspunsul corect referitor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus: A. elaborează un pigment alb D. Sunt considerate prototipul infecţiilor piogene B. Produce endocardită acută D. Este un bacil imobil. elaborează pigment citrin. la dezinfectante şi antiseptice în concentraţii uzuale B. Netratate duc la apariţia reumatismului articular acut E. Hemolizinele D. la autoclavare E. Nu există transmiterea interumană D. Formează colonii S. Produce scarlatina 6. nu elaborează hemolizine 5. cu cili peritrichi C. Este o bacterie mobilă 3. Următoarele caractere generale se întâlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. cresc pe mediile hiperclorurate D.Complement simplu 1. Ritmul de diviziune este de 10-12 ore E. solubil E. Determină reumatismul articular acut B. Prin ce se caracterizează infecţiile stafilococice? A. Se vede doar la microscopul cu fond întunecat B. cu capetele măciucate C. C. Staphylococcus epidermidis are unele dintre următoarele proprietăţi: A. la pasteurizare. Tratamentul de elecţie este penicilina G C. Nu are capacitate de aderenţă la mucoase 146 . Este o bacterie strict patogena E. sunt coci Gram negativi B. la uscăciune şi întuneric. la temperatura de 60 grade Celsius timp de 15 minute D. Leziunile sunt nedureroase şi dispar spontan 7. Staphylococcus aureus are următoarele proprietăţi: A. sunt mobili. Care este factorul ce produce toxiinfecţia alimentară stafilococică? A. Stafilococii sunt rezistenţi: A. Este bacil acid-alcoolo-rezistent C. 2. Hialuronidaza E. Lipazele 4. Proteaza B.

Nucleazele stafilococice sunt sintetizate de tulpinile coagulazo. Produce rash eritematos D. Stafilochinaza descompune acidul hialuronic 12. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice A. Lecitinaza. Streptococcus pyogenes B. streptococii de grup B 147 . Epidermolizina induce la distanţă de focarul infecţios clivarea intraepidermică 11. Betalactamaze determină rezistenţa la aminoglicozide E. Are potenţial patogen scăzut E. Enterotoxina stafilococică creşte reaborbţia de apă la nivelul intestinului C. Din clasificarea Lancefield nu fac parte următorii streptococi: A. Produce toxiinfecţie alimentară B. Coagulaza liberă este insolubilă legată de suprafaţa corpului bacterian E. Produce hipertermie 9. Scindează lecitinele din membranele celulare C. Aparţine florei normale a tegumentului 10. Hialuronidaza descompune acidul hialuronic împiedicând difuzarea stafilococilor în ţesutul conjunctiv. Coagulaza legată determină coagularea plasmei umane şi de iepure recoltată pe anticoagulant D. D. Sunt stafilococi coagulazo. Toxinele stafilococice sunt sunt de natura proteică B.B. scindează lecitinele din membranele celulare C. Catalaza stafilococică activeaza peroxidul de hidrogen C. Enterotoxinele au rol antifagocitar D. Alegeţi răspunsul corect referitor la toxina şocului toxic stafilococic: A. Hemolizine au acţiune hemolitică E. Toxina epidermolitică şi exfoliativă produce ruperea desmozomilor C. Produce hipertensiune arterială E. Acizii teichoici din structura bacteriei pot determina hipersensibilizarea 8.negative B. Enterotoxinele stafilococice rezistă la tratamentul termic la 100C timp de 1 oră E. Leucocidinele cu rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi polimorfonucleare D.pozitivi B. Nu produce infecţii urinare D. Leucocidinele inhibă chemotactismul leucocitelor B. Hemolizinele au acţiune dermonecrotică 13. Este o specie saprofită C. Alegeţi răspunsul fals referitor la Staphylococcus epidermidis: A. Alegeţi răspunsul fals referitor la toxinele stafilococice: A. Alegeţi răspunsul corect referitor la enzimele stafilococice: A.

În funcţie de tipul de hemoliză Streptococcus pyogenes este: A. Sunt sensibili la bacitracină D. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde streptococilor de grup B: A. Suportă medii hiperclorurate D. conform clasificării Lancefield. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi B. Care dintre următoarele proprietăţi corespund Streptococului pyogenes: A. Sunt coci Gram negativi C. antigenul M D. Sunt bacilli Gram negativi E. Streptococ nehemolitic E. streptococii viridans E. carboxidaze 19. streptococii de grup G 14. Produce toxina eritrogenă B. Care dintre următoarele proprietăţi corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. Produce scarlatină 16. Suportă medii hiperclorurate E. Beta hemolitic C. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 17. carbohidratul C C. fibrinolizine E. Alfa hemolitic B. Determină pneumonia francă lobară E. Gamma hemolitic D.C. antigenul capsular B. Care dintre următoarele proprietăţi corespund pneumococului (Streptococcus pneumoniae): A. Nu produc streptolizină O B. Pe mediile de cultură formează colonii R. Sunt coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri 18. se face în funcţie de: A. Produce eritrotoxina din scarlatina C. Pe mediile de cultură formează colonii S. Producător de hemoliza viridans 148 . streptococii de grup D D. aspect de “cap de meduză” C. Determină reumatismul articular acut B. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 15. Împărţirea în grupe a streptococilor. pigmentate auriu D. Sunt sensibili la optochin D. Pot produce infecţii grave la nou născut C. Elaborează coagulază liberă E.

Geloză simplă B. Klebsiella pneumoniae este o bacterie intestinală C. Care afirmaţii sunt corecte: A. Mediul AABTL 26. în faza de lag numărul de bacterii creşte în ritm constant D. Care afirmaţie este falsă: A. Streptococcus pneumoniae este o bacterie care face parte din flora saprofită a cavităţii nazale E. Pilii sexuali au rol în adecenta celulară B. Sunt sensibili la optochin D. Anticorpii antistreptolizina O formaţi în serul pacientului constituie dovada infecţiei recente cu Streptococ beta hemolitic de grup A 24. Streptococcus penumoniae are ca principal factor de patogenitate: A. Streptococcus pneumoniae prezintă capsulă B. modificarea structurii vasculare este o fază a inflamaţiei care favorizează trecerea proteinelor şi a leucocitelor C. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate întâlni în apa distilată 23. Pentru diagnostic se utilizează testul în vitro Eleck E. 25. C. Se identifică prin reacţia de coaglutinare B. Diagnosticul imunologic se realizează prin reacţia ASLO 21. Sindromul reprezintă un ansamblu se simptome 22. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru pneumococi? A. Bacitracina este un antibiotice scos din uzul intern din cauza toxicităţii C. Rash-ul reumatismal este o boală post-streptococică B. Proteină M. în alcătuirea dublei spirale de ADN adenina se leagă cu timina E. Streptolizină S D. Infecţia cu Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA) poate fi tratată cu penicilină E. Mediul Bordet-Gengou E. Nu produce pneumonia francă lobară C. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Capsulă E.20. Streptococcaceae 149 . Bacteriile lofotriche prezintă mai mulţi flageli pe toată suprafaţa bacteriei D. Geloză-sânge C. Mediul Loffler D. Streptococii patogeni se cultivă pe următoarele medii A. Există tulpini pneumoncocice rezistente la penicilină D. Genul Staphylococcus aparţine următoarei familii: A. Streptolizină O B. Proteină R.

β hemolitici . pe medii cu sânge – tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului. aerobi. 32. 15 specii C.5 microni. streptococii sunt: A.B. D. microaerofili. C. Sunt coci gram negativi.hemoliza este cu margini neclare. Pot fi sferici sau ovalari. În funcție de necesarul de oxigen. E. nesporulaţi B.dezvoltă hemoliză în jurul coloniei. 150 . γ hemolitici – tip de hemoliză determinat de Streptococii piogeni. strict anaerobi. necapsulaţi E. pe medii cu sânge . α’ hemolitici . E. coci gram pozitivi C. C. C. pe medii solide . B. coci gram negativi D. B. bombade. E. cu excepţia: A. 20 specii B. D. Aparțin familiei Micrococcaceae.dezvoltă grunji care se depun la fundul tubului. C. D. Streptococii: A. pe medii solide – dezvoltă hemoliză. 3 specii D. A. α hemolitic – hemoliza este absentă. D. grupaţi “în ciorchini” după diviziune 31. Micrococcaceae Mycobacteriaceae Enterobacteriaceae Picornaviridae 27. Genul Staphylococcus cuprinde: A. 25 specii 30. Următoarele caracteristici referitoare la stafilococi sunt adevărate. B. 29. 28. E. anaerobi-aerotoleranți. C. facultativ anaerobi. D. circulare. Alegeți asocierea corectă cu privire la caracterele de cultură ale streptococilor. translucide. Sunt dispuși în ciorchini.produc o hemoliză incompletă. 18 specii E. strict aerobi. Au diametrul celular de aproximativ 0. pe medii lichide – dezvoltă colonii foarte mici. B. Alegeți asocierea corectă cu privire la tipurile de hemoliză la streptococi: A.

halotolerante 38. sensibile la căldura şi medii bogate în săruri C. bacterii aerobe facultativ anaerobe C. Din punct de vedere metabolic. apă. B. Staphylococus saprophyticus E. bacterii strict aerobe B. sunt bacterii halotolerante D. Polizaharidul C este un factor de patogenitate. lizotip. doar la organismele animale B. aer. Fiecare grup se subîmparte în: serotip. sunt bacterii care supravieţuiesc în alimente conservate în sare 151 . α hemolitic – hemoglobina este degradată complet. în sol. care au cerinţe nutritive speciale B.oameni E. 34. sunt bacterii care se dezvoltă încet E. animale. Stafilococii au următoarele proprietăţi metabolice. Citrin D. stafilococul auriu B. stafilococii sunt bacterii: A. Genul Staphylococcus cuprinde următoarele 3 specii importante. bacterii anaerobe facultativ aerobe 35. Majoritatea streptococilor au în structura peretelui celular un determinant genic numit polizaharidul C.E. în sol nu şi în apă D. sunt bacterii nepretenţioase C. Pe baza diferențelor de microstructură a polizaharidului C la diferite tulpini de streptococi. doar la oameni şi în atmosferă 37. sunt bacterii sensibile la bacteriofagi B. D. dar apar zone în care un toate hematiile sunt lizate. bacterii strict anaerobe D. cu excepţia: A. Alegeți afirmația corectă cu privire la streptococi: A. stafilococii sunt: A. 33. În funcţie de influenţa oxigenului asupra celulei bacteriene. antibiotip. cu timp lung de generaţie D. Barbara Lancefield i-a grupat și a notat grupele de la A la Z. cu excepţia: A. bactericinotip. C. Spahylococcus epidermidis C. în aer nu şi în sol C. E. Stafilococii se găsesc: A. Streptococii care prezintă polizaharidul C au fost denumiți streptococi non-grupabili. rezistente la bacteriofagi E. Staphylococcus pyogenes 36. bacterii anaerobe – aerotolerante E.

C. 41. 44. se găsesc în aer. eritrotoxina. pentru cultivarea şi izolarea lor se foloşeşte următorul mediu selectiv: 152 . Streptokinaza – responsabilă de hemoliza de tip β şu are în vivo o activitate citolitică . Streptolizina O – este antigenică şi induce formare de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO). Streptococus pneumoniae – s-a desprins din grup. 43. Fibrinolizina. D. specia Peptostreptococcus este anaerobă. Alegeți asocierea falsă cu privire la streptococi : A. B. C. pyogenes – streptococul de grup A. S. C. Streptococii viridans – negrupabili. Datorită capacităţii stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute ale NaCl (până la 10%). SLS. B.39. Hialuronidaza – se utilizează în tratarea trombozelor. fecalis – streptococ de grup D . exotoxina C. se găsesc pe tegumente și mucoase ca saprofiți . B. B. are colonii de 1-2 mm. favorizând invazia tisulară. pyogenes sunt următoarele. toxina eritrogenă. Alegeţi asocierea corectă cu privire la enzimele conţinute de streptococul de grup A: A. exotoxina pirogenă A. E. E. Hialuronidaza. E. E. D. E. D. E. Toxina produsă de stafilococ de grup A ce produce fasciita necrozantă se numeşte: A. sol. e sensibil la frig. B. Streptococul β-hemolitic de grup A: A. are hemoliză tip beta. D. D. C. agalactiae este streptococul de grup B. Dezoxiribonucleaza – activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrină. Streptolizina O. C. S. cu excepţia: A. C. S. B. 42. SLS – degradează acidul hialuronic din peretele celular. apă. D. trăieşte numai pe medii obişnuite. Alegeți afirmația falsă cu privire la streptococi: A. 45. singurul patogen este streptococul de grup B. Enzimele conţinute de S. exotoxina B. Ribonucleaza. nu e sensibil la antiseptice. S. 40. fecium – streptococul de grup B.

este însoţită de febră. reprezintă o complicaţie nesupurativă tardivă a unei infecţii faringiene cu SβhA. faringită. mediul Muller-Hinton solid cu adaos de NaCl 2% mediul Bordet. C. fasciită necrozantă. escutină) 46. atingând maximul în săptămâna 7-8. face parte din bolile poststreptococice. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3μm 47. E. bilă. hemolizine C. E. este localizat cu predilecţie la nivelul extremităţilor. C. pyogenes? A. au diametru de 1-3 mm 48. 51. eritrotoxine E. celulită. sunt pigmentate E. este un eritem cutanat cu burelet marginal. Afirmaţia falsă cu privire la erizipel este: A. se extinde progresiv. În cultură pe medii solide. B. streptokinaze D.Gengou mediul Chapmann mediul cu selenit de sodiu mediul ABE (agar. ASLO creşte după 3-4 săptămâni de la debutul infecţiei cu SβhA. B. D. 50. betalactamaze 49. sunt colonii opace B. Care este boala ce nu face parte din bolile acute streptococice produse de S. tulbură uniform aceste medii B. se prezintă sub formă de colonii R D. cu excepţia: A. sunt colonii concave D. se prezintă sub formă de colonii marii nepigmentate C. B. stafilococii: A. C. leucodine B. B. D. sunt de tip S C. D. este produsă prin reacţii de hipersensibilitate de tip I şi II. scarlatină. C. 153 . E. dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3mm E. Coloniile de stafilococi prezintă următoarele caracteristici. Afirmaţia adevărată cu privire la reumatismul articular acut este: A.A. reumatism articular. Enzimele extracelulare sintetizate de tulpinile de stafilococi pot fi: A.

D. Titrurile ASLO mai mari de 1000 U/I semnifică perioada de sfârşit pentru RAA; E. Din punct de vedere epidemiologic, principala sursă de infecţie cu streptococi patogeni o reprezintă purtatării bolnavi. 52. Tratamentul de elecţie pentru infecţie cu S. pyogenes este: A. eritromicină; B. gentamicină; C. vancomicin; D. penicilină; E. amoxicilină. 53. Afirmaţia falsă cu privire la streptococul de grup B este următoarea: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. poate produce la nou-născuţi meningite; C. poate produce la nou-născuţi pneumonie; D. poate produce la nou-născuţi septicemii; E. se face screeningul gravidelor pentru statutul de purtător sănătos. 54. Enterococul nu produce: A. infecţii urinare; B. endocardită bacteriană subacută; C. erizipel; D. boli cardiovasculare; E. meningite. 55. Tulpinile de stafilococi sintetizează următoarele enzime extracelulare, cu excepţia: A. hialurodinaze B. betalactamaze C. catalaze D. hemolizine E. coagulaze 56. Factorii toxici sintetizaţi de tulpinile stafilococice sunt de natură: A. lipidică B. proteică C. glucidică D. anorganică E. minerală 57. Enzima extracelulară, coagulaza, are următoarea acţiune: A. descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală, favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi B. acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur D. induce formarea coagului de fibrina în jurul celulelor bacteriene secretante

154

E. are rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN 58. Stafilokinaza este una dintre enzimele extracelulare stafilococice, care: A. este sintetizată de tulpinile coagulazo-pozitive B. acţionează asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor C. realizează “protecţia bacteriei” faţă de factorii bacteriolitici locali şi faţă de fagocitoză D. are tropism faţă de zonele în care sunt mai active glandele sebacee E. permite liza coagulului de fibrina şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 59. Leucocidinele sunt toxine sintetizate de stafilococi care : A. rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN B. produc toxiinfecţii alimentare C. au tripla acţiune (hemolitică dermonecrotică şi letală) D. mai sunt denumite şi TSS (Toxic Shock Syndrome) E. acţionează asupra lipidelor plasmatice 60. Unele tulpini de stafilococi eliberează enterotoxine, care: A. nu produc toxiinfecţii alimentare B. sunt în număr de 8 (A,B,C,D,E,F,G,H) C. sunt eliberate în alimente şi rezistă la tratamentul termic (la 100°C timp de o oră) D. au rol antifagocitar cu acţiune selectivă pe macrofage şi PMN E. permite progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur 61. Infecţia stafilocică este favorizată de următoarele condiţii, cu excepţia: A. plăgi traumatice B. diabet zaharat C. incizii chirurgicale D. prezenţa unei concentraţii crescute de NaCl (peste 10%) E. tehnici invazive ATI 62. Din punct de vedere al patogenităţii, genul Staphylococcus este: A. strict saprofit B. strict patogen C. saprofit condiţionat patogen D. patogen condiţionat saprofit E. nici una dintre variantele de mai sus 63. Stafilococii sunt prezenţi ca saprofiţi la nivelul următoarelor ecosisteme ale omului, cu excepţia: A. tract intestinal B. tegument C. căi respiratorii superioare D. căi respiratorii inferioare E. vagin 64. La nivelul fanerelor şi al ţesutului cutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii:

155

A. celulită B. septicemie C. rinofaringita D. sinusite E. panariţiu 65. Afirmaţia corectă cu privire la S. pneumoniae este: A. este o bacterie strict parazită a omului; B. sunt coci gram negativi; C. au formă lanceolată; D. sunt dispuşi în ciorchine; E. sunt necapsulaţi. 66. Afirmaţia falsă cu privire la proprietăţile metabolice ale S. pneumoniae este: A. în culturile mai vechi apare fenomenul de hemoliză, datorită eliberării unor enzime lipolitice şi proteolitice; B. pe mediile cu bilă dezvoltă fenomenul de bilioliză; C. germenii sunt pretenţioşi, având necesar metabolic crescut; D. sunt aerob-anaerobi facultativi, microaerofili; E. bilioliza reprezintă autoliza favorizată de prezenţa compuşilor biliari. 67. Ce variantă de răspuns cu privire la caracterele de cultură ale S. pneumoniae este adevărată? A. tulbură mediul lichid la întâmplare; B. pe mediile cu sânge dezvoltă hemoliză β; C. pe medii solide dezvoltă colonii lanceolate; D. pe medii solide dezvoltă colonii cu contur regulat; E. pe medii solide dezvoltă colonii cu aspect rugos. 68. Boala care nu este produsă de pneumococi este: A. impetigo; B. septicemie; C. otite; D. pneumonia francă lobară; E. conjunctivită. 69. Streptococii viridans: A. sunt saprofiţi condiţionat patogeni în tractul respirator; B. fermentează zaharurile, cresc pH-ul, favorizează cariogeneza; C. provoacă endocardită bacteriană acută la pacienţii valvulopaţi post-chirugie dentară; D. provoacă placa dentară; E. au hemoliza tip γ. 70. Produsul patologic care nu poate fi recoltat pentru a confirma existenţa S. pyogenes este: A. sânge; B. secreţie vaginală; C. exudat faringian; D. secreţie de plagă;

156

E. exudat nazal. 71. Afirmaţia adevărată cu privire la culturile de streptococ de grup A este: A. se dezvoltă sub formă de colonii tip R; B. mediul de elecţie este geloza-chocolat; C. incubarea se face la 37oC, timp de 24 h; D. sunt culturi lucioase, concave; E. au marginile neregulate. 72. Factorii toxici sintetizaţi de unele tulpini stafilococice, pot produce următoarele afecţiuni, cu excepţia: A. osteomielita B. toxiinfecţiile alimentare C. sindromul toxico-septic D. T.I.A E. boala „pielii opărite” 73. La nivel subcutanat, stafilococii pot produce următoarele infecţii: A. rinofaringita B. faringo-amigdalita C. celulita D. acneea juvenilă E. abces 74. Înfecţiile respiratorii produse de Genul Staphylococcus pot fi: A. cistite B. bronhopneumonii C. endocardite D. hidrosadenite E. pielonefrite 75. Infecţia produsă de stafilococ care are aspectul unui furuncul antracoid rezultat prin confluarea mai multor furuncule şi care afectează şi ţesutul subcutanat adiacent poartă denumirea de: A. acnee B. foliculită C. panariţiu D. carbuncul E. abces 76. În ceea ce priveşte testele specifice ale S. pyogenes: A. testul catalazei este negativ; B. testul oxidazei este pozitiv; C. testul catalazei este pozitiv; D. testul bacitricinei este negativ; E. testul biseptolului este pozitiv.

157

77. Streptococcus agalactiae se găseşte la aproximativ 30% dintre persoanele sănătoase în: A. LCR; B. Tractul respirator; C. Cavitatea bucală; D. Flora intestinală; E. Esofag. 78. Coloniile streptococului de grup B sunt de tip: A. M; B. R; C. G; D. R sau M; E. S sau M. 79. În ceea ce priveşte testele specifice pentru detectarea streptococului de grup B, următoarea afirmaţie este falsă: A. S. agalactiae este rezistent atât la bacitracină cât şi la biseptol; B. Produce hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv; C. Identificarea serologică se face prin latex aglutinare cu trusele specifice; D. Aglutinarea se face cu serul de grup A; E. Hidroliza hipuratului CAMP-test – pozitiv presupune producerea unei proteine (factorul CAMP), care interacţionează cu alfa hemolizina stafilococică şi determină hemoliza completă. 80. Afirmaţia adevărată cu privire la streptococii de grup C este: A. sunt identificaţi preliminar ca streptococi γ-hemolitici; B. sunt rezistenţi la bacitracină; C. identificarea de certitudine se face prin aglutinare cu ser de grup B; D. sunt rezistenţi la biseptol; E. se diferenţiază de streptococii viridans prin testul la optochin. 81. Genul Enterococcus are un număr de specii egal cu: A. 18; B. 11; C. 9; D. 7; E. 12. 82. În ceea ce priveşte morfologia streptococilor de grup D: A. au diametrul de 1-2 microni; B. sunt coci gram negativi; C. au majoritatea tulpinilor imobile; D. sunt grupaţi în perechi sau lanţuri scurte; E. au formă lanceolată. 83. Hemoliza enterococilor este:

158

A. B. C. D. E.

α; α’; β; β’; γ, mai rar α sau β.

84. Următoarea afirmaţie cu privire la testele specifice pentru detecţia enterococilor este adevărată: A. dau aglutinare cu serul de grup C; B. testul la bilă-esculină este pozitiv; C. pe mediul ABE apar nişte coloraţii gri pe mai mult de jumătate din mediul însămânţat, semnificând reacţie pozitivă; D. teste care nu se mai folosesc sunt: testul de hidroliză a argininei, testul de hidroliză a hipuratului, toleranţa la mediul hipersalin, fermentarea unor zaharuri; E. creşterea se face în mediu acid. 85. Infecţia glandelor sudoripare, cu localizare mai ales la nivel subaxilar, poartă denumirea de: A. acnee B. panariţiu C. carbuncul D. furuncul E. hidrosadenită 86. Infecţiile căilor respiratorii superioare produse de stafilococi se pot extinde în sfera ORL producând următoarele afecţiuni: A. toxiinfecţia alimentară B. cistite C. anexite D. sinuzite E. pneumoni 87. La nivelul aparatului digestiv stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare care au următoarele simptome, cu excepţia: A. metrite B. greţuri C. vărsături D. scaune diareice E. crampele intestinale 88. La nivelul aparatului uro-genital stafilococii pot produce următoarele infecţii, cu excepţia: A. pieolonefrite B. septicemii postabortum C. anexite D. mastoidite E. abces renal

159

89. Anumite tulpini stafilococice eliberează toxina exfoliativă care produce, mai ales la nou-născuţi, următoarea afecţiune: A. sindromul toxico-septic B. pielonefrita C. sindromul „pielii opărite” D. toxiinfecţia alimentară E. foliculite 90. Pneumococii: A. sunt coci gram negativi; B. au formă ovalară; C. sunt grupaţi în diplo; D. sunt necapsulaţi; E. sunt situaţi intracelular. 91. Alături de pneumococi, pe frotiu apar: A. leucocite mononucleare; B. trombocite; C. eritrocite; D. lecucocite polimorfonucleare; E. monocite. 92. În ceea ce priveşte cultura pneumococilor, următoarea afirmaţie este adevărată: A. pe mediul de geloză sânge apar sub formă de colonii aplatizate; B. au marginile deprimate; C. au centrul ridicat; D. sunt înconjurate de hemoliză β; E. au colonii diferite de streptococii viridans. 93. Testul la optochin: A. diferenţiază enterococii de streptococii viridans; B. se face prin însămânţarea a 2-3 colonii de cultură primară pe un sector de placă cu geloză sânge, în centrul sectorului aplicând un microcomprimat cu optochin, incubându-se 24 h la 37oC; C. au ca rezultat rezistenţa pneumococilor la optochin; D. au ca rezultat sensibilitatea streptococilor viridans la optochin; E. au ca rezultat formarea unei zone de inhibiţii din partea pneumococilor de maxim 5 mm diametru. 94. Streptococii viridans nu posedă polizaharid C, deci: A. au hemoliză β; B. au hemoliză γ; C. pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în 80 de serotipuri; D. nu sunt grupabili; E. au hemoliză α.

160

S-a evidenţiat faptul că tulpinile de stafilococi au elaborat următorul mecanism de rezistenţă la Penicilină: A. D. conţine anatoxine E. B. pozitiv pentru streptococi. care: A. Chinolone E. Ca tratament adjuvant în infecţiile stafilococice se poate administra autovaccinul. testul oxidazei – negativ pentru stafilococi. 97. streptococii viridans apar : A. Vancomicină 98. proteice sau polizaharidice conjugate proteic 101. Penicilină C. Stafilococii sunt rezistenţi la: A. dispuşi în diplo. hidroliza esculinei. hidroliza streptokinazei. conţine componente microbiene purificate. dispuşi în ciorchine. conţine proteine recombinate C. C. C. D. Cefalosporine D. negativ pentru stafilococi B. Testul diagnostic ce diferenţiază stafilococii de streptococi este: A. sporulaţi. Antibioticele testate la antibiogramă sunt următoarele.95. administraţi în funcţie de serotip B. inactivarea prin enzime (penicilinază) E. recoltat în condiţii specifice D. Rifampicină E. conţine germeni atenuaţi obţinuţi din produsul biologic propriu. 96. eliminarea activă a antibioticului din organism 100. E. coci gram negativi. Vancomicină C. necapsulaţi. fermentarea unor zaharuri (manitol şi sorbitol). Speciile de streptococi viridans nu pot fi diferenţiate între ele prin: A. Amoxicilină B. 161 . dezvoltarea unei căi metabolice alternative D. testul coagulazei legate– pozitiv pentru streptococi. hidroliza ureei. Oxacilină B. La examenul microscopic. conţine germeni omorâţi prin căldură. Glicopeptide 99. scăderea permeabilităţoo bacteriei B. cu excepţia: A. Chinolone D. B. hidroliza argininei. E. alterarea receptorilor pentru antibiotic C.

Testul coagulazei libere pentru stafilococi se determină : A. Se cultivă pe geloză sânge B. testul catalazei – pozitiv pentru streptococi. Leziunile sunt produse de enzimele streptococice E.negativ pentru stafilococi. pozitiv pentru streptococi 102. Trusele de Latex aglutinare. negativ pentru stafilococi E. hidroliza zaharurilor E. proteina A D. printr-o reacţie de coagulare pe lamă cu o picătură de plasmă citratată peste care se depune conţinutul unei anse încărcate cu 1-2 colonii de stafilococ D. testul catalazei – pozitiv pentru stafilococi. Apare reumatismul poliarticular acut B. Se depun complexe imune circulante pe membrana bazală glomerulară 162 . Coloniile sunt beta hemolitice C. lipoproteina A 104. dezaminarea zaharurilor Complement multiplu 1. printr-o reacţie de coagulare în tuburi care se citeşte în circa 10-15 secunde C. polizaharizi necapsulari E. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. evidenţiază şi prezenţa unui alt factor de patogenitate al stafilococilor. fermentarea zaharurilor C. pe lângă detecţia coagulazei. denumit: A. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se citeşte la 10-15 minute 103. Caracterele generale întâlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt următoarele: A. Coloniile sunt mari. proteina Q C. dezaminarea proteinelor B. negativ pentru streptococi D. Cocii sunt dispuşi în grămezi D. printr-o reacţie de coagulare în tuburi cu plasmă recoltată pe EDTA peste care se adaugă suspensie preparată din cultură şi se incubează la termostat E. În boala poststreptococică: A. Cardita reumatismală C.C. Au o cantitate redusă de peptidoglican în peretele celular E. printr-o reacţie de coagulare pe lamă care se citeşte în circa 10-15 minute B. fermentarea peptidelor D. de tip R 2. Sindromul nefrotic D. testul coagulazei libere. lipoproteina C B.

Care dintre următoarele boli sunt produse de stafilococi? A. Pneumonia D. S. Nu posedă antigen specific de grup C. Vancomicina e un antistafilococic de rezervă E.3. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Furuncule B. Endocardită C. toxina socului toxic D. Are o multiplicare strict intracelulară 8. 6. Sunt coci laceolaţi B. toxina şocului septic D. Coloniile sunt mici. Este o bacterie saprofită B. cu hemoliză verzuie în jur C. În colecţiile profunde atafilococice e nevoie de tratament chirurgical D. enterotoxine B. cu hemoliză de tip beta pe geloză sânge D. streptokinaza C. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la streptococii viridans A. lecitinază. Nu sunt grupabili în clasificarea Lancefield B. toxina epidermolitică şi exfoliantă C. Stafilococul nu elaboreaza penicilinaza 9. toxina botulinică E. Au polizaharid C C. Este întotdeauna sensibil la penicilină G E. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina G C. E. hialuronidaza. Se face conform antibiogramei B. Elaborează hemolizină beta D. Sunt saprofiti conditionat patogeni 163 . E. toxina tetanică 7. Care dintre următoarele enzime sunt elaborate de stafilococ: A. Gangrena gazoasă. Dezvoltă colonii mici. Reumatismul articular acut. Pot creşte pe medii simple E. 5. Pe baza antigenelor capsulare sunt grupaţi în peste 80 de serotipuri 4. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Streptococul din grupul serologic A : A. Toxinele elaborate de stafilococ sunt: A. lipazele B. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la tratamentul infecţiei stafilococice: A.

Catalaza hidrolizează acidul hialuronic 164 . Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ este o boala deosebit de gravă E. Pot produce infecţii urinare C. Sunt aerobi facultativ anaerobi 12. stafilococii se pot clasifica în funcţie de prezenţa în peretele celular a polizaharidului C B. Stafilococul auriu se poate izola în mediul hipercloruratChapman 15. Streptococul beta-hemolitic grup A este sensibil la căldură şi antiseptice C. Streptococcus agalactiae este prezent în flora saprofită a vaginului C. Nu sunt implicaţi în infecţii intraspitaliceşti 13. C. Încercuiţi răspunsurile corecte: A. Purtătorul sănătos de stafilococ auriu hemolitic la nivel faringian nu se tratează cu antibiotice în mod normal D. Sunt bacterii patogene 14.D. majoritatea tulpinilor de streptococi de grup D sunt mobile D. Pot produce endocardita bacteriană subacută D. Coci Gram negativi. Toxiinfecţia alimentară produsă de stafilococ se tratează cu amoxicilină B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Produc infecţii uşor de tratat D. Care din următoarele afirmaţii referitoare la enterococi sunt adevărate: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococii de grup D sunt adevărate: A. E. Au habitat intestinal B. Uneori pot prezenta o capsulă din acid hialuronic D. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în lanţuri B. Bacili Gram pozitivi B. Sunt coci Gram pozitivi dispuşi în diplo C. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false: A. Infecţia e favorizată de manevre invazive E. Streptococii viridans posedă antigen specific de grup E. Sunt bacterii sporulate. Nu se gasesc în salivă 10. antibioticul de elecţie în cazul infecţiilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Pot produce endocardita bacteriană subacută E. impetigo este infecţia foliculului pilos E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la streptococi sunt adevărate: A. “Sindromul pielii opărite” stafilococice afectează mai ales copiii nou-născuţi D. Foliculita este infecţia mai multor foliculi piloşi C. Produc toxiinfecţii alimentare E. Stafilococul epidermis este un stafilococ coagulazo-negativ B.

sunt coci Gram pozitivi. D. hemolitică B. Factorii toxici produşi de stafilococi. au diametrul celular aproximativ 1 nm C. antifagocitară C. B. au următoarele acţiuni: A. sunt bacterii reniforme D. C. Genul Streptococcus prezintă următoarele caracteristici: A. Staphylococcus pneumoniae. sunt dispuşi în ciorchini 18. Din punct de vedere al proprietăţilor metabolice. B. sunt sporulaţi. apă. sunt în general capsulaţi 19. Staphylococcus saprophyticus. E. pot determina o infecţie endogenă sau exogenă. E. C. hemolizinele. rămân ataşaţi în ciorchini. aer. Genul Staphylococcus cuprinde 20 de specii. 165 . au ca surse sunt doar purtătorii sănătoşi. D. 20. 22. Staphylococcus epidermitis. 3 fiind cele mai importante: A. sunt strict paraziți ai omului. se găsesc în sol. sunt coci Gram pozitivi C. sunt strict aerobi. Staphylococcus aureus.16. prezintă spori E. letală E. Din punct de vedere epidemiologic. au un timp scurt de generaţie. Caracteristicile generale ale stafilococilor sunt: A. D. sunt bacterii dispuse în perechi sau lanţuri B. stafilococii: A. sunt bacterii pretenţioase. C.5 microni. au diametru de 0. sunt coci Gram negativi B. 21. sunt ubicuitari. E. coagulează 17. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la streptococi: A. sunt bacterii sferice sau ovalare E. B. sunt bacterii mobile D. dermonecrotică D.2-0. se poate spune despre stafilococică: A. B. Citrin.

Identificaţi afirmaţiile false referitoare la caracterele de cultură ale Genului Streptococcus: A. sunt bacterii nesporulate C. nu este o proprietate importantă. sunt bacterii microaerofile E. sunt bacterii aerobe –facultativ anaerobe B. pe mediile lichide – apar în general grunji care se depun la fundul tubului C. E. D. C. cresc pe medii uzuale. pe mediile solide – dezvoltă colonii foarte mari de tip M D. bombate. pe medii solide. sunt bacterii aerobe. această proprietate este utilă pentru izolarea şi cultivarea stafilococilor prin utilizarea mediului Chapman. E. stafilococii dezvoltă colonii circulare cu diametrul de 1-3 mm. pe medii solide tulpinile capsulate determină o turbiditate omogenă a mediului C. sunt bacterii în general capsulate 25. 166 .majoritatea nu dezvoltă hemoliză în jurul coloniei 26. pe mediile cu sânge. sunt bacterii fără cerinţe nutritive speciale D. stafilococii nu se pot dezvolta la concentraţii crescute de NaCl. sunt bacterii nesporulate 24. D. în general. variantele C şi D. pe medii lichide. 28. au capacitatea de a se dezvolta la concentraţii scăzute ale NaCl. pe medii lichide tulpinile necapsulate determină o turbiditate omogenă a mediului E. pe mediile lichide – tulpinile capsulate determină o turbiditate neomogenă a mediului B. există şi stafilococi strict anaerobi: Peptococcus.facultativ anaerobe D. C. sunt bacterii sporulate E. stafilococii tulbură uniform aceste medii: B. sunt sensibile la bacteriofagi. diametru 2-4 mm după 24 h de incubare. în anaerobioză sau microaerofilie. sunt bacterii imobile C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale streptococilor: A. pe medii solide apar. Genul Streptococcus nu prezintă următoarele caracteristici: A. s-au identificat patru tipuri antigenice distincte.C. pe medii solide dezvoltă colonii foarte mici circulare. pe mediile solide – dezvoltă colonii translucide E. grunji care se depun la fundul tubului 27. majoritatea streptococilor dezvoltă hemoliza în jurul coloniei D. D. translucide B. B. De ce este utilă proprietatea stafilococilor de a se dezvolta la concentraţii crescute de NaCl? A. sunt bacterii strict anaerobe B. această proprietate explică supravieţuirea stafilococilor în alimentele conservate în sare. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la streptococi: A. E. 23. pe medii cu sânge. coloniile sunt în general de tip S. În ceea ce priveşte caracterele de cultură ale stafilococilor: A.

D. Streptococcus agalactiae D. E. Factorii de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. stafilokinaza . B. există 5 astfel de toxine – enterotoxine. 31. enzimele. Streptococul de grup B E. catalaza – permite liza coagului de fibrină şi progresia stafilococilor din zona exudatului inflamator în ţesuturile sănătoase din jur. D. nu produc toxiinfecţii alimentare. C. 30. D. coagulaza. C. lipazele – acţionează asupra lipidelor plasmatice şi asupra grăsimilor de la suprafaţa tegumentelor. 33. favorizând difuzarea stafilococilor în ţesuturi. nucleazele.descompune acidul hialuronic din substanţa fundamentală. D. Tulpinile streptococice saprofite condiţionat patogene sunt: A. Alegeţi asocierile corecte cu privire la enzimele extracelulare ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. B. stafilokinaza. Tulpinile streptococice patogene sunt: A. sunt de natură proteică şi reprezintă factori majori de patogenitate. Enzimele extracelulare ale stafilococilor sunt: A. Streptococul beta hemolitic de grup A D. B. toxinele. C. mediul. E. E. lipazele.29. C. Streptococcus fecalis C. proteinaze – sunt sintetizate de tulpinile coagulazo-pozitive. catalaza. leucocidinele. hemolizinele. coagulaza – induce formarea coagului de fibrină în jurul celuleor bacteriene secretante. B. Streptococcus pyogenes B. 32. pot fi hemolizine cu dublă acţiune. Alegeţi variantele false cu privire la toxine ca factori de patogenitate ai stafilococilor: A. pot fi enterotoxinele eliberate de unele tulpini de stafilococi. streptococul de grup D B. streptococul de grup A 167 . Streptococcus pyogenes C. E. Streptococcus pneumoniae E. Streptococul de grup D 34.

clară. B. clară în jurul coloniei B. ca o zona întinsă.produce o hemoliză cu margini neclare. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. Tulpinile de streptococi care nu produc hemoliză α sau α’ sunt : A.degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină (Streptococi viridans) 36.hemoliză cu margini neclare. hemoglobina este degradată complet. hemoliza α – hemoliză incompletă. streptococ α hemolitic . hemoliza β – hemoliză completă. α hemoliza = hemoliza este incompletă. Streptococii care produc hemoliză γ sunt: A. streptococ γ hemolitic – nu produce hemoliză (enterococii) E. streptococii de grup D E.de grup A. vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină 38. C si G) D. pneumococii 39. hemoliza β . Identificaţi răspunsurile adevărate referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tipul de hemoliză pe care îl produc tulpinile streptococice şi caracteristicile hemolizei: A. streptococ β hemolitic . neclară în jurul coloniei (streptococii piogeni . β hemoliza = hemoliza este completă şi este determinată de Streptecocii piogeni care elaborează toxina SLS (streptolizina oxigen stabilă) 37.produce o hemoliză incompletă vizibilă ca un halou îngust în jurul coloniei. hemoliza γ – hemoliză incompletă.35. de culoare verzuie C. hemoglobina este degradată complet. ca o zona întinsa. degradarea hemoglobinei se face până la stadiul de biliverdină B. perfect transparentă în jurul coloniei D. streptococ α hemolitic. α’ hemoliza = hemoliza este completă. streptococ α’ hemolitic. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate E. β hemoliza = hemoliza este cu margini neclare.produce hemoliza incompletă. dar apar zone în care nu toate hematiile sunt lizate (streptococi de grup B şi D) C. streptococii de grup B D. ca o zonă întinsă. Streptococii viridans 168 . γ hemoliza = hemoliza este absentă C. enterococii C. hemoglobina este degradată complet.produce o hemoliză incompletă . de culoare verzuie (streptococi de grup B şi D) B. Identificaţi răspunsurile false referitoare la tulpina de streptococ şi tipul de hemoliză pe care îl produce: A. streptococii de grup A B. hemoliza α – hemoliză absentă D.

printre condiţiile permisive se numără şi administrarea de imunosupresoare. panaritiu. E. carbuncul. B. D. E. Osteomielită. 45. furuncul. 44. La nivelul tractului respirator. stafilococii pot induce toxiinfecţii alimentare despre care se poate spune că: A. C. foliculite.. panaritiu. Bolile produse prin toxine de către stafilococi sunt: A. C. Foliculită. D. faringe-amigdalită. E. C. pneumonii.I. sindromul pielii opărite. În ceea ce priveşte procesul infecţios stafilococic: A. TSS. deseori.B. arsuri. D. foliculite.A. Impetigo. cistite. C. E. E. poarta de intrare este la nivelul foliculului pilos. Streptococcus pyogenes streptococii de grup A streptococii de grup C Streptococcus agalactiae 40. a glandelor sebacee sau sudoripare. frecvent. 42. La nivelul aparatului digestiv. 169 . 43. D. incizii chirugicale etc. B. Bolile invazive produse de stafilococi pot fi: A. D. acneea juvenilă. sursa de infecţii poate fi reprezentată de flora comensală de la nivelul mucoasei conjunctivale. 41. sursa de infecţie este reprezentată de streptococii proprii. e favorizat de existenţa unor condiţii permisive: plagi traumatice. C. toxiinfecţii alimentare. stafilococii produc: A. rinofaringită. TSS. incubaţia este de peste 4 ore. B. C. Bolile cu localizare cutanată şi la nivelul fanerelor produse de stafilococi sunt: A. abces. T. B. B. E. D.

Streptococul de grup C 170 . toxiinfecţii alimentare. cistite. Tulpinile de streptococi care produc hemoliză β sunt: A. C. induce scaune diareice. Streptococcus pyogenes C. pielonefrite. Streptococii de grup C D. Streptococcus pyogenes B. Streptococcus pneumoniae C. Streptococii de grup B E. B. Streptococcus viridans D. Streptococii de grup A C. Streptococcus viridans C. La nivelul aparatului uro-genital. 47. Streptococcus pneumoniae B. Streptococii de grup C 51. Streptococii de grup D 49. Hemoliza β nu poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Hemoliza γ nu poate fi produsă de următoarele specii de streptococi : A. Hemoliza α sau α’ poate fi produsă de următoarele tulpini de streptococi: A. Streptococcus pneumoniae B. Streptococul de grup A E. septicemii postabortum. anexite. remisiunea simptomelor este spontană. în maximum 24 de ore. Streptococii de grup D E.B. stafilococii nu produc toxiinfecţie alimentară. 46. Streptococii de grup C D. Streptococcus agalactiae C. Streptococii viridans D. Streptococcus pneumoniae E. D. D. are un debut brusc cu greţuri însoţite de vărsături. E. Tulpinile de streptococi care nu pot produce hemoliză β sunt: A. stafilococii produc: A. Pneumococii E. Streptococcus viridans D. Streptococii piogeni B. Streptococii viridans B. C. Streptococii de grup A 48. Streptococii de grup B 50. E.

se modifică pH-ul și culoarea virează din roz în galben. 53. C. polizaharidul C este un factor de patogenitate. astfel: A. 54. 171 . testul la optochin. Testul catalazei este testul diagnostic ce diferențiază stafilococii de streptococi. C. B. Identificaţi răspunsurile false referitoare la clasificarea Lancefield a streptococilor: A. secreție conjunctivală (în caz de pneumonii). pe cultura în bulion apar colonii S iar cultura de pe geloză-sânge are un aspect tulbure omogen. testul coagulazei. D. catalaza este o enzimă absentă la genul Streptococcus. streptococii care nu prezintă polizaharidul C au fost denumiţi streptococi grupabili C. pentru a detecta o infecție stafilocociă se poate recolta: A. B. evidențierea enterotoxinelor. se face pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C din peretele celular B. catalaza este o enzimă prezentă la genul Micrococcus. catalaza este o enzimă absentă la genul Staphylococcus.52. se face după tipul de hemoliză pe care îl produce tulpina streptococică D. pe baza diferenţelor de microstructură a polizaharidului C la diferitele tulpini de streptococi Barbara Lancefield i-a grupat şi a notat grupele de la A la W E. fermentarea manitei pe mediul Chapman – în urma fermentării zahărului. produsele patologice necontaminate și cele moderat contaminate se însămânțează în bulion și pe geloză-sânge 8%. secreție conjunctivală (conjunctivită). D. prezența hemolizei. prin urmare anticorpii specifici au rol în apărare. Afirmațiile adevărate cu privire la cultura stafilococilor sunt: A. 57. C. D. B. D. B. fermentarea manitei pe mediul Chapman. spută (pneumonie). C. prezența hemolizei – se poate face cu trusele de latex aglutinare. E. materii fecale dintr-o toxiinfecție alimentară se însămânțează pe geloză-chocolat. produsul patologic reprezentat de lichid de vărsătură. E. secreție otică (în caz de septicemii). coloniile de stafilococ auriu hemolitic sunt înconjurate de o zonă de hemoliză. 56. E. E. 55. catalaza este o enzimă prezentă la genul Streptococcus. plăcile se incubează șa 37oC pentru 24h și se obține cultura caracteristică. sânge (otită). catalaza este o enzimă prezentă la genul Staphylococcus. Testele de patogenitate pentru stafilococi sunt: A. În funcție de sediul infecției. B. Alegeți asocierile false cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A.

Streptococcus viridans – streptococ de grup B B. modificarea culorii mediului. B. sisteme comerciale automatizate și miniaturizate de identificare biochimică. metoda diluțiilor. Modificarea culorii mediului ca metodă pe care se bazează testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi pot fi: A. Norfloxacin. testul catalazei. E. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme cantitative. D. E. E. Oxacilină. Vancomicin. 59. E. Rifampicină. evidențierea enterotoxinelor – se poate face prin tehnici de aglutinare. Alegeți asocierile adevărate cu privire la testele de patogenitate pentru stafilococi: A. Antibioticele antistafilococice care se testează sunt: A. sisteme miniaturizate. Testele biochimice de identificare a principalelor specii de stafilococi se bazează pe: A. B. 58. 61. E. C. sub formă de grunji. testul oxidazei. Identificaţi asocierile greşite: A. C. fermentare. testul la bacitracin-biseptol 60. Penicilină. reacția de evidențiere a coagulazei – este un test rapid cu citire vizuală care evidențiază apariția grunjilor de culoare roșie în cazul unei reacții pozitive. coagulaza legată – se poate determina prin radioimunodifuzie RIA. coagulaza liberă – se poate determina prin reacția imunoenzimatică ELISA. B. prezența hemolizei – considerată factor de patogenitate ca și culoarea aurie a pigmentului. C. reacția de evidențiere a coagulazei – se determină printr-o reacție de coagulare în tuburi. testul ELISA. E. D. D.C. Streptococcus agalactiae – streptococ de grup C 172 . Testarea sensibilității la antibiotice a tulpinilor de stafilococi se efectuează prin: A. API-STAPH. B. datorită precipitării fibrinogenului în fibrină. D. B. coagulaza liberă – se determină printr-o reacție de aglutinare pe lamă. D. C. sisteme ce permit efectuarea unei antibiograme calitative. 63. coagulaza liberă – stafilococul coagulazo-pozitiv produce mici precipitate. 62. D. C. sisteme ce permit un diagnostic exact de specie. metoda difuzimetrică. sisteme automatizate.

Streptococcus pneumoniae – streptococ de grup B E. care: A. Streptolizina oxigen-stabilă (SLS) este responsabilă de hemoliza de tip β şi are în vivo o activitate citolitică (hemolitică. degradează ADN-ul celulelor D. se utilizează în tratarea trombozelor C. Streptococcus fecalis – streptococ negrupabil Lancefield 64. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli poststreptococice: A. favorizează invazia tisulară 67. reumatism poliarticular acut E. Streptolizina oxigen-labilă (SLO) este un factor de patogenitate enzimatic al streptococilor β hemolitici de grup A. Streptococii β hemolitici pot produce următorii factori de patogenitate toxici: A. este antigenică – induce apariţia anticorpilor antiSK E. Streptococcus pyogenes – streptococ de grup A D. scarlatina D. Streptolizina O (SLO) activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină. leucolitică şi trombolitică) 65. Streptokinaza este produsă de toţi streptococii β hemolitici de grup A şi are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. stenoza mitrală B. are activitate cardiotoxică D. are un rol major în declanşarea glomerulonefritei acute poststreptococice B. are activitate citolitică (hemolitică şi leucolitică) C. este antigenică şi induce formarea de anticorpi specifici anti-SLO (ASLO) E. se utilizează în tratarea trombozelor C. enterotoxina C. Dezoxiribonucleaza degradează ADN-ul celulelor şi este antigenica (induce apariţia anticorpilor antiSD) D. este antigenică şi determină sinteza de anticorpi antiSK E. este responsabilă de hemoliza de tip β 66. Dezoxiribonucleaza (Streptodornaza) este o enzimă produsă de streptococii β hemolitici care: A. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii de patogenitate enzimatici sintetizaţi de tulpinile streptococice: A. exotoxina B D. hialuronidaza 68. Hialuronidaza activează plasminogenul şi astfel se va produce liza cheagului de fibrina. exotoxina pirogenă A B. toxina eritrogenă E. erizipel 173 . glomerulonefrita acută difuză C. activează plasminogenul şi astfel produce liza cheagului de fibrină B.C.

69. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. antibiograma este obligatorie 74. testul la Bacitracină şi Biseptol D. atingând maximul în săptămâna 3-4 D. ASLO creşte după prima săptămână de la debutul infecţiei cu streptococ β hemolitic. fasciită necrozantă D. meningite C. stenoza mitrală 71. septicemii 174 . reumatism poliarticular acut B. Identificarea grupului streptococic se face prin: A. titrurile ASLO mai mici de 1000 U/l. dacă boala evoluează spre vindecare E. ASLO creşte. titrul ASLO descreşte după săptămâna 3-4 de la debutul infecţiei. Streptococcus agalactiae poate produce la nou-născuţi: A. testul coagulazei C. monitorizarea titrului ASLO fiind importantă pentru aprecierea eficienţei tratamentului şi al evoluţiei bolii 72. semnifică perioada de debut pentru reumatismul articular acut (RAA) sau a glomerulonefritei acute poststreptococice (GNAcPS) B. celulită C. după tratament corect. scarlatina C. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt sensibile la penicilină C. un titru <200 U/l se consideră normal. reacţia ASLO 73. testul oxidazei B. faringite D. toate tulpinile Streptococului de grup A sunt rezistente la penicilină B. amigdalită acută purulentă 70. glomerulonefrită acută difuză E. reacţiile de aglutinare E. se poate folosi ca tratament claritromicina E. ceea ce semnifică acalmia RAA şi vindecarea GNAcPS C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoarele la titrurile ASLO: A. pneumonii B. Streptococii β hemolitici pot produce următoarele boli acute streptococice: A. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la tratamentul în infecţiile cu streptococii β hemolitici de grup A: A. piodermite B. febră puerperală E. pentru persoanele alergice la penicilină se pot folosi ca tratament eritromicina sau azitromicina D.

cistită 75. pot produce endocardită bacteriană subacută B. testul negativ la bilă esculină C. anexită E. ser.streptococul de grup B este rezistent şi la Bacitracină şi la Biseptol D. nesporulaţi. Enterococcus avium E. Enterococcus fecalis B.5%) E. majoritatea tulpinilor de enterococi sunt mobile E. încapsulaţi – capsula polizaharidică determinând 85 de tipuri antigenice specifice 80. peste 50% dintre oameni sunt purtători sănătoşi C.streptococul de grup A este sensibil şi la Bacitracină şi la Biseptol C. sunt coci Gram negativi. testul catalazei – pozitiv pentru streptococul de grup A şi negativ pentru streptococul de grup B B. testul CAMP – pozitiv pentru streptococul de grup B E. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococcus pneumoniae: A. Pneumococii prezintă următoarele proprietăţi metabolice: A. lichid de ascita 175 . Diferenţierea între streptococul de grup A si streptococul de grup B se poate face prin: A. testul pozitiv la bilă esculină D. Enterococcus fecium D. interes medical deosebit prezintă: A.D. testul de aglutinare pozitiv cu serul de grup D 79. testul de tolerantă la mediul hipersalin (enterococii nu tolerează mediul hipercloruratNaCl 6. Identificarea streptococilor de grup D se poate face prin: A. nu prezintă capsulă E. sunt saprofiţi ai tractului respirator inferior B. testul la Bacitracină şi Biseptol. încapsulaţi D. Enterococcus durans C. cu extremităţile lărgite faţă în faţă. Din Genul Enterococcus care cuprinde 12 specii. au un necesar metabolic crescut – medii de cultură cu adaos de sânge. testul de hidroliză a argininei B. lanceolaţi. sunt coci nesporulaţi. pot produce infecţii biliare 78. testul la Bacitracină şi Biseptol. prezintă hemoliză de tip β C. Enterococcus solitarius 77. identificare serologică prin latex aglutinare 76. pot produce peritonită D. dispuşi în diplo. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la enterococi: A.

Testul la Bacitracină şi Biseptol B. evidenţiază şi prezenţa unor alţi factori de patogenitate al stafilococilor. polizaharizi capsulari D. meningitidis. prezintă hemoliză alfa 84. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în vezica urinară B. proteina A C. Teste de aglutinare cu seruri antipneumococice E. polizaharizi necapsulari E. lipoproteina C Tematica 7. pe lângă detecţia coagulazei. C. dezvoltă β hemoliză D. genul Neisseria: N. aplatizate. D. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la caracterele de cultură ale pneumococilor: A. produc colonii transparente cu aspect mucoid 82. Trusele de Latex aglutinare.B. tulbură uniform mediile solide B. Coci Gram negativi. Testul la optochin – pneumococii sunt rezistenţi la optochin D. cu contur regulate E. Testul CAMP 83. pot produce endocardită bacteriană subacută la pacienţii valvulopaţi E. 176 . dezvoltă α hemoliză C. E. dezvoltă pe mediile cu săruri biliare fenomenul de bilioliză sunt germeni stric aerobi sunt bacterii aerobe-facultativ anaerobe. favorizează cariogeneaza D. Testul la optochin – diferenţiază Streptococcus pneumoniae de streptococii viridans C. Pentru identificarea pneumococilor se folosesc următoarele teste specifice: A. produc colonii rotunde. denumiţi: A. sunt saprofiţi condiţionaţi patogeni în cavitatea bucală C. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Streptococii viridans: A. microaerofile în culturile mai vechi apare fenomenul de autoliza 81. proteina Q B.

Prin secreţii nazale sau picături Pflugge B. speciile patogene sunt rezistente în mediul extern 2. Bacili Gram-negativi dispuşi în perechi C. Meningococemia prin şoc endotoxic C. Coci Gram negativi dispuşi în diplo E. Care sunt căile de transmitere a meningitei meningococice ? A. Coci Gram pozitivi dispus în diplo B. O toxiinfecţie alimentară stafilococică D. Sindromul Waterhouse-Fridericksen este: A. o complicaţie a infecţiei cu Mycoplasma pneumoniae 5. Creşte pe mediul AABTL C. Determină enterite D. Prin contactul tegumentelor cu apa contaminată C. posedă o cantitate mare de peptidoglican în peretele celular D. O boala produsă de exotoxina eliberată de meningococ B. Este o bacterie pretenţioasă . O reacţie de hipersensibilitate E. au forma de rinichi. gonorrhoeae Complement simplu 1. cu concavitatile fata in fata 3. Cocobacili Gram-negativ D. Alegeţi enunţul corect referitor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. coci lanceolaţi B. În mediul lichid formează colonii R 6. dispusi in diplo. Se poate transmite transplacentar 177 . cuprinde numai specii saprofite B. Gram negativi C. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. Care dintre următoarele proprietăţi referitoare la gonococ sunt adevărate? A. Alegeţi enunţul corect referitor la Genul Neisseria: A. speciile saprofite cresc pe medii de cultură speciale E. dispuşi în diplo. sunt bacterii sporulate E. coci reniformi. Exotoxina se mai numeşte eritrotoxină E.N. cuprinde numai specii patogene C. Bacili Gram-pozitivi încapsulaţi 4. speciile patogene sunt comune omului şi animalelor D. se folosesc medii îmbogăţite B. Prin transfuzie D.

Calea digestivă :prin alimente. Gram negativi. apă. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului respirator. 11. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. E. Direct: sărut. B. muşte 7.E. E. Foarte sensibili la variaţii de umiditate. Care afirmaţie este falsă referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. 9. C. E. C. Neîncapsulaţi. 5% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). D. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. D. Privind metabolismul. D. D. Serogroup A in Africa şi unele părţi din Asia. C. Serogroup W135 în Saudi Arabia şi West Africa in 2000-2002. B. Care în vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. 8. pelerinaj. Nesporulaţi. Referitor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect următorul răspuns: A. E. Serogroup Y în China şi Canada. Favorizată de contactul prelungit şi apropiat. Factori de risc: colegii. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Cu formă de boabe de cafea. Omul e singura gazdă. C. picături Pflugge sau direct prin sărut. B. Gram negativi. 10. Anaerobi. Care posedă enzima citocrom-oxidază. dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). Genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. 12. B. Dispuşi în diplo (cu concavităţile faţă în faţă). E. D. colonizând mucoasa bucală. pavilioane militare. Referitor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este fals următorul enunţ: A. Foarte sensibili la variaţii de temperatură. Neisseria meningitidis nu se caracterizează prin coci: A. putem spune că genul Neisseria nu se caracterizează prin coci: A. C. Purtătorii (4-40%) sunt de obicei asimptomatici. C. 178 . E. D. B. B. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. Transmitere: aeriană.secreţiilor respiratorii. nazale sau faringiene. Cu formă reniformă. Cu forma reniformă ( boabe de cafea). Mobili. Nesporulaţi. Serogroupuri B şi C : America şi Europa.

B. 16. 18-24 h. D. C. 12-18 h. Şoc. B.13. 15. E. E. E. D. Nu fermentează zaharoza. D. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. 19. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. Secreţie purulentă. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 4 săptămâni de la colonizare. meningele nu este afectat astfel: A. B.I. Redoare a cefei. C. Cefalee.D. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici anticapsulari. Nu fermentează glucoza. Despre Neisseria meningitidis nu este adevărat că: A. B. E. Rigiditate nucală. 24-36 h. Meningele sufera un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Meningele sufera un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. C. 14. B. E. Fotofobie. Disurie. D. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. 24-48 h. În cazul Neisseriei meningitidis incubarea se face în atmosferă îmbogăţită cu CO2 timp de: A. Meningococemia (septicemia) nu se manifestă prin: A. E. C. Fermentează maltoza. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). D.. Imunitatea este specifică de grup. 17. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. În cazul meningitei. Fermentează glucoza. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. 6-12 h. 18. B. Meningita produsă de Neisseria meningitidis nu se manifestă prin: A. Nu fermentează lactoza. C. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: 179 . C. Purpură. Febră ridicată. C. D.

C. D. Secreţie otică. D. Menactra este primul vaccin cu licenţa in USA. B. Transmiterea se face pe cale sexuală~99. Termenul de gonoree este folosit in sec IV de Galen. E. Se începe tratamentul urgent. C. Menactra este pentru persoane 11. D. 23. Menactra este pentru persoane de peste 55 ani. E. Necapsulaţi. 21. B. Mobili.5%. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Sânge. Menomune nu induce“Herd immunity”. Neisser în 1879. C. Despre istoricul gonoreei este fals următorul enunţ: A. Menomune nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. C. D. Exudat faringian. Menomune nu induce “imunizarea de grup”. ciprofloxacin. Menomune MSV4 asigură imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru ca nu generează limfocite T cu memorie. Se utilizează antibiotice care străbat BHE. Despre vaccinul Menomune MSV4 utilizat în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. Gonoreea şi sifilisul sunt considerate aceeaşi boală. E. E. C. Ca orice vaccin polizharidic. Cu formă de rinichi (boabe de cafea). E. Nesporulaţi. Menomune este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. D. Dispuşi în diplo. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. 24. B. 20. Ca orice vaccin polizharidic. Despre vaccinurile utilizate în cazul Neisseriei meningitidis este fals următorul răspuns: A. B. Meningococii nu sunt sensibili la cloramfenicol. B. B. C. Exudat nazal. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. E. Ca orice vaccin polizharidic. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Se face antibiograma din cultură. Din 2007 FDA aproba Menactra şi pentru copii 2-10 ani. 180 .55 ani. 25.A. Meningococii sunt sensibili la ampicilină. B. Este folsoit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. cefalosporine. D. 22. Neisseria gonorrhoeae nu prezintă coci: A. LCR. Este o boala specifică numai omului.

Disurie. E. B. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A. Secreţie vaginală. D. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Farinigită. În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. Peritonită. 27. Salpingită. C. Proctită. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. Secreţie purulentă. Artrită la nivelul mâinilor. C.C. Oftalmie gonococică. Flagelii prin care se ataşează de mucoasă. Secreţie oculară. Artrită la nivelul genunchilor. E. C. B. Papule şi pustule hemoragice la nivelul mâinilor si antebraţelor. B. Conjunctivita purulentă. 31. Transmitere se face de la mamă la făt la naştere. B. Uretrită. Inflamaţie. C. 30. Cefalee. Poliurie. D. E. Exotoxina. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A. D. E. 181 . Cistită. IgA proteaza. C. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Secreţie otică. 28. Endocervicită. Sângerari intermenstruale. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. Artrită la nivelul gleznelor. B. E. D. C. Secreţie uretrală. B. pe sinovialele articulare sau în alte organe. D. producând abcese. Este o bacterie parazită strict umană. 29. Endotoxina. E. 26. E. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. Pilii prin care se ataşează de mucoasă. Lichid sinovial.

D. C. 35. Oflaxacină. Cel mai frecvent. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Tetraciclină. Eritromicină. 33. Se face antibiogramă din cultură. Cefalosporine. Care afirmaţie este falsă referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Penicilină. 34. D. De tip S. D. E. B. Cu marginile regulate. În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la eritromicină şi cefalosporine. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. 36. Transparente sau opace. Tratamentul de elecţie este cu ceftriaxon. D. Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. E. E. Referitor la Neisseria gonorrhoeae în USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la următoarele cu excepţia: A. C. Penicilină. Ciprofloxacină. La Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae nu este adevărat că: A. Complement multiplu 182 . În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Tetraciclină.32. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la ceftriaxon. E. D. E. De 2-3 mm. B. B. Rotunde. se face tratament conform sensibilitaţii cunoscute a speciei. Se face antibiogramă în clinică. Linezolid. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. C. C. Ceftriaxon. B. C. B.

amoxicilina E. Factorii de patogenitatea ai meningococului: A. Se clasifica în serogrupe in funcţie de structura capsulei B. Prezintă o capsulă C. Imunitatea e specifica de grup E. Coagulaza E. Meningita cerebrospinala epidemică B. Meningococcemia D. Caracterul oxidazo-negativ 3. Eritrotoxina 4. Neisseria meningitidis poate produce A. IgA proteaza D. Predominant celule mononucleare în camera de numărat 183 . Hemoragie digestivă B. Cresc pe medii simple D. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la meningococ: A. Dureri abdominale 7. penicilina administrată parenteral B. cotrimoxazole D. Redoarea cefei. Neisseria meningitidis se caracterizează prin următoarele: A. Toate persoanele colonizate care dezvoltă boala C. 6. gentamicina C. Lichidul cefalorahidian în meningita meningococică prezintă următoarele caracteristici: A. Lichidul cefalo-rahidian clar ca apa de stâncă C. Infecţia se transmite pe cale digestivă D.1. Rezistentă la temperatura de 22 grade C E. Sindromul Waterhouse-Friedericksen C. Otita E. Vărsături C. Fotofobie D. În meningite apar următoarele semne şi simptome: A. Persoanele cu deficit de complement au o incidenţa crescută a bolii. Patogenitate numai pentru om B. Pneumonie 2. În tratamentul meningitei meningococice se pot folosi: A. ciprofloxacina 5. Endotoxina C. E. Glucoza scazută B. Capsula polizaharidică B.

Infecţia se poate transmite de la mama la făt în cursul travaliului B. fără complicaţii C. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la meningita meningococică sunt adevărate : A. Neisseria flava. Are tropism numai pentru mucoasa genitală C. Mediul de cultură este mediul Loeffler incubat în atmosfera de CO2 C. Este o infecţie localizată. Femeile infectate sunt în procent mare asimptomatice B. Sunt bacterii nesporulate 12. Este o conjunctivită care netratată se remite spontan. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii patogene: A. Sunt coci Gram negativi dispuşi în perechi E. B. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea de eritromicină în sacul conjunctival imediat dupa naştere 13. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint la 3 luni E. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram negativi dispuşi în diplo 8. Bărbaţii infectaţi sunt în procent mare asimptomatici D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la oftalmia gonococică: A. Bărbaţii infectaţi dezvoltă în general o uretrită E. Apare prin contaminarea în cursul travaliului B. 10. 184 . Cresc pe mediile de cultură simple C. Testul catalazei negativ D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Vaccinul antimeningococic polizaharidic tetravalent se administrează la grupa de vârstă 1155 de ani E. Alegeţi răspunsurile corecte feritoare la infecţia gonococică: A. Pentru diagnostic se face puncţie lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian B. Sunt bacterii imobile D. Profilaxia oftalmiei gonococice la nou născut se face prin instilarea în sacul conjunctival de nitrat de argint imediat dupa naştere D. Artrita gonococică e o forma rară de artrita septică D. Infecţia netratată duce la boala inflamatorie pelvină C. nu diseminează pe cale hematogenă. Testul oxidazei pozitiv 9. Cultivarea se poate face numai pe culturi celulare 11.D. Pe frotiul colorat Gram se observă coci Gram pozitivi dispuşi în diplo E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Neisseria gonorrhoeae: A. Sunt bacili Gram pozitivi B. Neisseria sica. Pot apare papule şi pustule hemoragice E.

C. D. Transportul probelor se face pe medii preîncălzite la 37C. Sunt anaerobi. Cu capsulă. Fără capsulă. D. D. B. Genul Neisseria cuprinde coci: A. C. Gram pozitivi. C. C. Gram negativi. B. Neisseria sica. Neisseria gonorrhoeae. E. Neisseria meningitidis prezintă coci: A. Genul Neisseria cuprinde următoarele specii saprofite: A. C. Mobili. Sporulaţi. C. Gram pozitivi. Neisseria meningitidis. Neisseria meningitidis. Sunt sensibili la variaţii de temperatură. D. Neisseria mucosa. Gram negativi. B. Nu posedă enzima citocrom-oxidază. 14. Nu sunt sensibili la variaţii de umiditate. 19. 17. E. Cu formă reniformă. Posedă enzima citocrom-oxidază. Sporulaţi. 16. Cu formă reniformă. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. E. Dispuşi în diplo. B. Despre cocii genului Neisseria se pot spune următoarele: A. E. Încapsulaţi. B. Neisseria lactamica. D. Însămânţarea se face pe medii preîncălzite la 37C. Cu formă de boabe de cafea. E. Cu concavităţile faţă în faţă. E. Genul Neisseria cuprinde coci: A.C. E. Sunt aerobi. Neisseria lactamica. 18. Neisseria flava. În vitro cresc mai bine în mediu cu CO2. B. D. Nu sunt sensibili la variaţii de pH. 15. D. 185 .

25. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 10 serogrupuri. B. B. USA. În Europa au ezistat pandemii repetate “meningitis belt”. Chiar cu tratament adecavat. 21.2 million persoane pe an. China. Cele mai rare sunt Y şi W135. C. Serogroup A provoacă cea mai crescută incidentă a bolii meningococice rezultând epidemii de mari proporţii. Are structura polizaharidică. C. C. D.20. se întinde din Senegal (in vest) până în Etiopia (în est). Africa. D. Unele părţi din Asia. Referitor la Neisseria meningitidis serogroupuri B şi C se întâlnesc în: A. Israel. C. 24. B. B. Africa. meningita meningocociă afectează 1. Are rol fagocitar. Care afirmaţii sunt corecte referitor la serogrupuri în cazul Neisseria meningitidis? A. Reprezintă cauza principală a meningitei cerebrospinale în întreaga lume. D. Are rol antifagocitar. Referitor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte următoarele enunţuri: A. Europa. 23. C. Chiar cu tratament adecavat. Serogroup A în America şi Europa. E. Serogroupuri B şi C în Africa şi unele părţi din Asia. cu 80. “The meningitis belt of Africa” este o zonă hiperendemică riscul fiind crescut în sezonul uscat. Referitor la Neisseria meningitidis serogroup A se întâlneşte în: A. D. Serogroup Y în Europa.000 decese. Care afirmaţii sunt incorecte? A. C. E. E. E. B. 186 . E. C. Canada. B. B. D. America. Cele mai frecvente sunt A. Europa. Este bine cunoscut că turismul internaţional şi migraţia au contribuit la răspândirea bolii meningococice în întreaga lume. între luna martie până în septembrie. mortalitate: 10%. În ţările dezvoltate majoritatea cazurilor apar în condiţii de endemie dar există şi fluctuaţii ciclice ce determină apariţia epidemiilor. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la epidemiologia Neisseriei meningitidis? A. E. mortalitate: 5%. În funcţie de antigenele capsulare se împart in 13 serogrupuri. 22. În zonele temperate majoritatea epidemiilor apar vara şi toamna. Global. D. “The meningitis belt of Africa”.

B. D. B. C. Iniţial meningococii nu pot produce rinofaringite. Endotoxina (LPZ). 30. E. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. nazale sau faringiene. O alta modalitate de evoluţie este septicemia. B. E. Transmiterea se poate face prin picături Pflugge. Omul nu e singura gazdă. 29. Exotoxina(LPZ). Transmiterea este favorizată de contactul prelungit. C. Transmiterea este favorizată de contactul apropiat. D.26. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la meningococi? A. colonizând mucoasa nasofaringelui. O IgA protează. Nu se poate transmite direct prin sărut. B. De la nivelul nazofaringelui pot trece în sânge ( bacteriemie) şi pot disemina în meninge sau la nivelul articulaţiilor. E. 31. 187 . Care afirmaţii sunt false referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. Infecţia se produce prin inhalarea picăturilor. Purtătorii (3-30%) sunt de obicei simptomatici. 27. 28. se localizează la nivelul meningelui. 15% pot ramane purtători sănătoşi (reprezintă sursa de infecţie). care ajută bacteriile să se ataşeze de mucoasul căilor respiratorii inferioare. străbat membrana hematoencefalică. O alta modalitate de evoluţie este meningococemia. C. D. În condiţii de scădere a rezistenţei locale sau a unei soluţii de continuitate. O IgA protează. Factori de risc: condiţii insalubre de trai şi aglomeraţie. Despre infecţia cu Neisseria meningitidis se pot spune următoarele: A. Transmiterea se poate face pe cale aeriană. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. Transmiterea se poate face direct prin sărut. În condiţii de scădere a rezistenţei generale a organismului. C. D. Care afirmaţii sunt corecte referitoare la patogenitatea Neisseriei meningitidis? A. E. bacteriile ajung în torentul sanguin. D. Neisseria meningitidis are următorii factori de virulenţă importanţi : A. care lizează IgA. Despre rezistenţa la boală în cazul Neisseria meningitidis nu putem spune următoarele: A. Se corelează cu prezenţa anticorpilor specifici capsulari. B. Colonizează mucoasa faringiană şi devin parte a florei tranzitorii a tractului digesiv. C. E. de la un purtător sănătos sau bolnav (picături Pflugge). Capsula polizaharidică.secreţiilor respiratorii. bacteriile străbat mucoasa.

B. E. Insufienţa glandelor suprarenale. C. E. B. Referitor la Neisseria meningitidis se recoltează următoarele produse patologice cu excepţia: A.D. D. Colaps circulator. E. 35. Secreţie uretrală. D.B. Poliurie. Complementul : rol în apărare ( persoanele cu deficit de complement au o incidenţă crescută a bolii). Septicemia. C. Poliurie. 188 . 34. 37. Febră. E. Vărsături. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat gros. meningele este afectat astfel: A. Imunitatea este specifică de grup. D. B. Este posibil să aibă anticorpi protectori la un grup şi sa fie susceptibil la infecţia cu alt grup. Febră ridicată. E. Colaps respirator. Redoare a cefei. cea mai severa formă se manifestă prin: A. Fotofobie. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. LCR. În cazul meningitei. D. B. B.I. Meningococemia se manifestă prin: A. C. C. C. Şoc. 33. Polidipsie. Insufienţa glandei tiroide. E. Poliurie. Suferă un proces inflamator acut cu tromboza vaselor de sânge. Glicozurie. Purpură. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat subţire. C. Rigiditate nucală. Cefalee. 32. Suferă un proces inflamator acut cu exudat bogat în PMN. Polifagie. Suprafaţa creierului este acoperită cu un exudat purulent. Majoritatea purtătorilor dezvoltă anticorpi protectori în 1 săptămână de la colonizare. D. C. B. D. 36. C. Meningita produsă de Neisseria meningitidis se manifestă prin: A. Secreţie otică.

Referitor la testele specifice la Neisseria meningitidis sunt false următoarele răspunsuri: A. 41. 43. E. Aminoglicozidele nu strabat BHE. C. Referitor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. Fermentează zaharoza. C. Referitor la Neisseria meningitidis culrura se face pe mediile: A. 38. 42. De tip S. Exudat nazal.R. cefalosporine. Lucioase. Dispuşi în diplo. Fermentează glucoza. cloramfenicol. se observă prezenţa unui număr foarte mare de leucocite polimorfonucleare şi a cocilor: A. D. Identificarea se face prin teste biochimice de fermentare a zaharozei. Se poate testa fermentarea zaharozei şi în sistemul miniaturizat API. Se utlizează penicilina G în terapia de elecţie. D. MILF. Despre Neisseria meningitidis este adevărat că: A. Meningococii sunt catalazo-pozitivi. D. B. C. 189 . 39. Geloză – chocolat. B. Referitor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al frotiului efectuat din sedimentul L. Mueller-Hinton. Mari. Reniformi. E. Meningococii sunt oxidazo-pozitivi. D. E. Despre tratamentul în cazul Neisseriei meningitidis nu este adevărat că: A. Gram pozitivi. ciprofloxacin. D. Cu concavităţile faţă în faţă. Cary Blair. Nu fermentează sucroza.C. E. ciprofloxacin sunt antibiotice care străbat BHE. 40. Cloramfenicol. Sânge. B. B. C.D. Identificarea serologică de grup se face prin latex aglutinare. E. E. Fermentează lactoza. B. E. Mici. Meningocii nu sunt sensibili la ampicilina. B. C. Thayer-Martin. Fermentează maltoza. Meningococii sunt sensibili la sulfamide. C. Gram negativi. D. Opace.

Primul vaccin cu licenţă în USA. C. Este singurul vaccin pentru persoane de peste 55 ani. C. C. E. Menomune: A. D. Disponibil din 1870. D. B. Un vaccin cu licenţa în 2010. Ca orice vaccin polizharidic nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. D. Cu formă de rinichi. Nu induce imunizare la nivelul mucoaselor. E.44. Un vaccin polizaharidic. B. E. B. Menomune este: A. C. 47. D. E. Un vaccin conjugat. Conţine antigene conjugate cu complexul toxoid difteric (polizharidic. E. Menactra este: A. D. 49. E. B. D. Un vaccin administrat în cazul prevenirii Neisseriei meningitidis. Menactra: A. 46. Este folosit pentru persoane care călătoresc în zone endemice. C. Un vaccin pentru persoane între11-55 ani. 190 . Induce imunitate de grup “herd immunity”. Asigură durată crescută de imunizare. 50. Este folosit pentru programe naţionale de prevenire. Induce imunizare de scurtă durată. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani. Asigură scăderea titrului de anticorpi prin rapel. B. Cu formă de boabe de cafea. C. Sporulaţi. Gram negativi. B. Un vaccin antimenigococic. Un vaccin polizaharidic. Din 2007 FDA aproba Menveo şi pentru copii între 2-10 ani. Oferă imunitate 5 ani sau mai puţin la copiii sub 5 ani pentru că nu generează limfocite T cu memorie. 48. B. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Capsulaţi. Imobili. Neisseria gonorrhoeae prezintă coci: A. Disponibil din 1970. 45. Gram pozitivi. Menveo este: A. Un vaccin pentru persoane de peste 55 ani.proteic). Se administrează doar dacă MCV4 nu sunt disponibile.

În situaţii particulare poate trece în torentul sanguin şi se pot fixa în apropiere. E. D. Secreţie purulentă. D. Mobili. B. 56. Este o bacterie parazită strict umană. C. Vaginită cu leucoree mucopurulenta verzui. E. B. 191 . Transmitere pe cale sexuală~69. Manifestările clinice la bărbaţi date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. B. 54. Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a fost făcută de A. Colecistită. C. E. producând abcese. D. Neisser în 1879. C. Inflamaţie. Sângerari intermenstruale. Termenul de gonoree folosit în sec I de Galen. verzui. Relaţia etiologică cu boala umană a fost făcută ani mai târziu folosind voluntari. Nesporulaţi. Endocervicită. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. 55. Dipuşi în diplo. D. Cavitate bucală. 53. B. IgA proteaza. Endotoxina. D. Uretrită. Referitor la Neisseria gonorrhoeae colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne: A. Endocardită. pe sinovialele articulare sau în alte organe. Gonoreea şi sifilisul nu sunt considerate aceeaşi boală. C. C. E. E. IgA lipaza.5%. B. Faringe. Exotoxina. Vagin. Uretră. 51. D. Referitor la Neisseria gonorrhoeae factorii de virulenţă nu sunt reprezentaţi de: A.C. 52. Transmitere de la mamă la făt la naştere. E. C. În 1530 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al sifilisului. Rect. Colonizarea se face prin intermediul pililor comuni pe suprafata mucoaselor indemne. Manifestările clinice la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. Disurie. B. Despre istoricul gonoreei sunt false următoarele enunţuri: A. D. Pilii ( flagelii) prin care se ataşează de mucoasă.

Astenie. E. B.E. Secreţie uretrală. D. 61. Poliurie. Se face tratament cu ceftriaxone. Cel mai frecvent. D. Oftalmie neonatorum. Glicozurie. D. D. 62. CDC: infecţia necomplicată: cefalosporină de generaţia a 4 a sau o fluorochinolonă. E. C. În 1986 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la penicilină. Secreţie otică. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. 57. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la spectinomycin. B. Secreţie vaginală. cefixime. Fără tratament: orbire. C. E. 60. 59. C. ciprofloxacin sau oflaxacin. C. Referitor la Neisseria gonorrhoeae se recoltează următoarele produse patologice: A. În 1976 a fost descrisă prima tulpină rezistentă la tetraciclină. Sterilitate. Salpingită. Conjunctivita purulentă. Secreţie col uterin. Au fost raportate cazuri sporadice de rezistenţă ridicată la fluoroquinolone. D. B. se face tratament conform sensibilităţii cunoscute a speciei. Cistită. E. Artrită la nivelul genunchilor. Oftalmie gonococică. Farinigita. C. E. Care afirmaţii sunt false referitor la Neisseria gonorrhoeae? A. Despre tratamentul în cazul Neisseriei gonorrhoeae este adevărat că: A. B. Secretie oculară. B. Vaginită. Complicaţiile la femei date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele cu excepţia: A. D. Se face antibiograma din cultură sau în clinică. 58. Alte manifestări clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt următoarele: A. PID. C. Artrită la nivelul gleznelor. B. 192 . Peritonită. Tratamentul de elecţie este cu penicilină.

Brucella Complement simplu 193 . În USAşi în majoritatea ţărilor lumii există tulpini cu rezistenţă multiplă la tetraciclină şi eritromicină. Parvobacterii: Haemophylus.E. Bordetella. Tematica 8.

Sunt bacili Gram pozitivi. Sursa infecţiei este reprezentată de animalele bolnave 7. Alegeţi răspunsul corect referitor la Bordetella pertussis: A. Infecţia afectează tractul respirator superior D. Infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale respiratorii 3. Nu produce toxine C.1. Au cerinţe nutritive complexe. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Sunt bacterii care rezistă la pasteurizare C. Diagnosticul este bacteriologic. Rezistenţa este scăzută în mediul extern B. Afectează tractul digestiv E. Nu face parte din genul Parvobacterii: A. Pentru diagnosticul bolii se preferă diagnosticul bacteriologic în favoarea celui serologic E. Alegeţi răspunsul corect referitor la genul Brucella: A. Formele cronice pot dura ani D. Infecţia se produce prin ingestia de produse contaminate 194 . Klebsiella E. În afara organismului. Creşterea pe mediile de cultură este rapidă. Debtul brucelozei este insidios B. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. 6. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de săruri biliare C. Brucella 2. Boala se numeşte febra ondulantă C. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de cefalexină B. Bordetella pertussis este rezistentă la eritromicină 5. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă D. B pertussis are rezistenţă deosebit de crescută C. Gardnerella C. necesită medii îmbogăţite E. Haemophilus B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Sunt rezistente la majoritatea dezinfectantelor D. Pasteurella D. 4. Mediul de cultură Bordet Gengou este selectiv prin conţinutul de nistatin D. Tratamentul se poate face cu tetraciclina B. Sunt coci Gram negativi dispuşi în diplo B. în 24 de ore. încapsulaţi. un există diagnostoc serologic E. Conţine o hemaglutinină de suprafaţă B. Tratamentul se poate face cu ampicilina C. Alegeţi răspunsul corect referitoare la Bordetella pertussis: A. Contagiozitatea bolii este redusă E.

B. 8. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator B. Anticorpii specifici de tip IgM apar în câteva săptămâni. Cocobacili Gram negativi. Este o bacterie strict patogenă pentru om B. Pentru cultivare necesită factor X şi CO2 10% 13. Poate evolua ca o epiglotită C. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H.D. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. D. Poate produce endocardita D. Boala debutează la nivelul rinofaringelui B. Este o bacterie saprofită condiţionat patogenă C. H influenzae este patogen prin invazivitate 10. Infecţia se produce prin contact la nivelul leziunilor tegumentare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. influenzae: A. Ducrey A. Prezintă adezine de suprafaţă 12. Este agentul etiologic al şancrului moale D. Cocobacili Gram negativi. Rezistenţa în mediul extern este scăzută 11. imobili 9. Sunt implicaţi frecvent în acutizările bronşitei cronice D. D. sporulaţi E. Pentru tratament se recomandă ceftriaxon C. Anticorpii specifici de tip IgG au valoare maximă la 4-6 săptămâni C. influenzae: A. Sunt Gram negativi. H influenzae este patogen prin multiplicare E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la genul Brucella: A. Toxina pertussis este factorul major de virulenţă. Nu produce gripa E. Sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite C. Ducrey: A. Au habitat pe mucoasa tractului respirator la 75% dintre copii şi adulţi B. Prezintă o coloraţie bipolară E. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Capsula are un rol esenţial în patogenitate D. Leziune caracteristică este şancrul moale E. Pentru tratament se recomandă azitromicina. Alegeţi răspunsul incorect referitor la H. Endotoxina are rol esenţial în patogenitate E. Infecţia nu se produce prin inhalare. B. Uneori ganglionii inghinali pot abceda 14. Alegeţi răspunsul incorect referitor la Bordetella pertussis: 195 . influenzae: A. Sunt patogeni C.

conține bacterii Gram pozitive. Pseudomonas. B. E. B. Pasteurella. Bacteriile din genul Haemophilus: A. Genul ce nu aparține grupului heterogen de parvobacterii este: A. 196 . conține cocobacili polimorfi. E. Vibrio. Ce gen aparține grupului de parvobacterii? A. Francisella. Streptococcus. E. Escherichia coli. D. D. B. Staphylococcus. C. Bacillus 17. B. Haemophilus influenzae. Treponema pallidum. Mycobacterium tuberculosis. La 55 C distrusă în 30 minute Se transmite pe cale respiratorie Boala se poate complica cu hemoragie cerebrală Contagiozitatea bolii este redusă 15. C. D. E. Gardnerella. conține cocobacili imobili. Actinobacillus. D. sunt primul organism cu genom incomplet decodat. conține bacterii strict aerobe. sunt Gram pozitive. Corynebacterium. nu au nevoie de medii îmbogățite. C. Rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. E. D. Helycobacter.A. C. Neisseria. Bordetella. conține cocobacili sporulați. C. B. Varianta corectă cu privire la genul Haemophilus este: A.5-2. B. Haemophilus. D. 20. Neisseria. C. sunt pretențioase. C. 18. E. Care gen aparține grupului de parvobacterii? A. 19. Bacillus anthracis. 0. 16. B. D.5 microni. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A.

D. H. E. E. cu factori de creștere performanți care se găsesc în sânge. D. influenzae este: A. H. poate produce conjunctivite. produce foarte rar acutizări. H. epiglotite. 22. poate coloniza mucoasa conjunctivală și tractul genital la 30-70% din populația sănătoasă. C. 24. Factorul X (NAD). are ca habitat mucoasa otică. 197 . Factorul Y (NADP). se cultivă pe geloză chocolat. E. D. aegyptius – implicat în acutizările bronșitei cronice. pH-ul optim de dezvoltare este 6. Afirmația incorectă cu privire la Haemophilus influenzae este: A. influenzae.5 microni. Ducrey. C. Factorul V (NAD sau NADP). D. prezintă adezine la suprafață. pot rezista în spută până la 48 de ore. Alegeți asocierea corectă cu privire la speciile genului Haemophilus: A. sinuzite. B. este un microorganism strict parazit al omului. otite. Haemophilus influezae preferă un mediu de cultură complex. sunt mobile. otite medii. parainfluenzae. există la 75% dintre copii și adulți în nazofaringe.agentul etiologic al șancrului moale. Factorul W (hemin). B. Genul Haemophilus nu conține specia: A.6. meningite. H. H. B. D. Factorul V (hemin). are rezistență scăzută în mediu extern. Ducrey . aegyptius. E. H. are lanțuri scurte. 23. e distrus de dezinfectantele obișnuite sau de menținerea la 56oC timp de 30’: D. anthrachis. parainfluezae – saprofit al TRS. C. 26. temperatura optimă de dezvoltare este între 30-35oC. influenzae – saprofit al tractului respirator superior. H. cum ar fi: A. B.E. C. Afirmația adevărată cu privire la caracterele metabolice ale H. E. 25. H. în laborator. E. C. preferă un mediu de cultură simplu. C. influenzae este falsă: A. H. parainfluenzae – saprofit. Următoarea afirmație cu privire la H. 21. B. are un diametru de 1-1. B. H. se cultivă de obicei în anaerobioză sau în mediu de CO2.

vârsta. C. Hib este o cauză majoră a morbidității și mortalității la copiii peste 2 ani. Hib e responsabilă pentru 20% dintre cazurile de meningită la copiii sub 2 ani în țările dezvoltate economic. bolile subiacente.27. 29. vârsta – copiii mici sunt mai expuși decât ceilalți copii. culoarea pielii. sezonalitatea – în zone temperate. urmată de laringotraheită. putem spune că: A. are ca debut epiglotita. dacă este tipul a. se fac următorii pași. Alegeți asocierea incorectă cu privire la factorii ce influențează apariție infecției Hib invazive: A. B. dacă este tipul b. B. infecții virale anterioare – ex: pneumonia provocată de pneumococ. Produce tulburări de limbaj. pierderea auzului. D. sezonalitatea. aglomerată. Pentru a diagnostica meningita provocată de Hib. 30. Nu produce sechele neurologice supraviețuitorilor. E. Capsula bacteriei H. Fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 10-20% în țările dezvoltate. D. 31. În ceea ce privește patogenitatea bacteriei H. otită și infecție virală. C. C. B. E. boli subiacente – afecțiuni hematologice și imunologice severe. Factorul ce nu influențează apariția infecției Hib invazive este: A. poate apărea în 90% din cazurile de infecție severă. D. capsula este cea care permite fagocitarea bacteriei. probabil în asociere cu o infecție virală la nivelul tractului respirator. în întreaga lume. nu are un rol important. C. are ca debut o rinofaringită acută. 28. este de 5 tipuri. martie-mai. bacteriile necapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian și invadează capilarele sangvine în mod direct. tulburări motorii cu efecte nefavorabile asupra comportamentului și performanței școlare. E. D. influenzae: A. B. frați de vârstă școlară. îngrijirea în centre de zi. 32. factori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen – locuintța mare. D. E. infecțiile virale anterioare. tulpinile netipabile sunt foarte invazive și nu sunt capabile să producă un răspuns inflamator. incidența atinge nivele ridicate în septembriedecembrie. apare în 75% din cazurile de infecție severă. Legat de epidemioligia bacteriei Haemophilus influenzae de tip b. E. influenzae: A. este de 8 tipuri. C. B. cu excepția: 198 .

Bordetella bornchiseptica. Coloniile sunt de tip S. C. sau infecției cu N. Pentru prevenirea infecției cu Hib. D. copii. este denumit asfel datorită faptului că este o bacterie nepretențioasă (nu are cenrințte nutritive speciale). ca și morfologie. se pot face următoarele lucruri. Speciile ce aparțin genului Bordetella sunt: A. cu excepția: A. se administrează Penicilină de elecție. 33. și animalele sunt gazde naturale. E. C. E. Afirmația adevărată cu privire la Haemophilus Ducrey este: A. Coloniile sunt concave. B. vaccinare. B. se administrează vaccin pentru sugari. E. conține 10 – 15 μg polizaharid capsular conjugat cu o proteină carrier. anti-tetanos. pertussis. B. putem spune că: 199 . meningitidis. tetanosului. D. B. se face însămânțare la patul bolnavului. până la sosirea antibiogramei. C. Staphylococcus aureus. se evită supraaglomerările. anti-pertussis. Corynebacterium diphteriae. B. D. este agentul etiologic pentru șancru moale. Haemophilus influenzae. unele preparate conțin săruri de mangan ca adjuvanți. 38. D. Cu privire la caracterele de cultură ale B. 37. profilaxie cu Ceftriaxon în colectivități. Coloniile sunt mari. D. igienă. Cu privire la rezistenţa B. E. pacienți imunodeprimați. putem spune că: A. vaccinurile conferă protecție împotriva difteriei. B. 34. e o bacterie Gram pozitivă. se recoltează lichid cefalo-rahidian. C. D. pertussis. E. reprezintă cocobacili dispuși în ciorchini. se face colorația Gram a frotiului pentru orientare și tratament rapid. preparatul este dizolvat în 5 ml tampon. pe lângă om. Streptococcus pyogenes. În ceea ce privește vaccinul anti Hib: A. E. C. 36. se face biochimia LCR. Incubarea se face 2 zile la 35oC. C. 35. anti-polio. anti-difteric. Coloniile sunt foarte transparente.A. vaccinurile sunt disponibile ca preparate monodoză sau în combinație cu vaccinurile antihepatită B.

41. D. epistaxis. erizipel. B. apnee. Detecţia de anticorpi IgG anti-pertussis. D. 43. pneumonie. B. B. E. toxinogeneză.A. D. la 55oC este distrusă în 30 de minute. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. Hemoleucogramă. În ceea ce priveşte epidemiologia bacteriei B. pertussis are rezistenţă crescută. C. 39. următoarea afirmaţie este adevărată: A. Afirmaţia falsă cu privire la patogenitatea B. detecţia de anticorpi IgE. eritrotoxina. în faza II apare tuse paroxistică. 42. conţin o hemaglutinină de suprafaţă dar care nu se leagă de cilii epiteliilor de suprafaţă. prin tuse se elimină bacterii. are o perioadă de incubaţie de 5 zile. boala nu este endemică. C. se transmite pe cale respiratorie. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. D. convalescenţa durează până la o săptămână. Toxina care nu este eliberată de B. multiplicare. B. Diagnosticul serologic pentru B. apar epidemii în fiecare an. în afara organismului. D. D. sursa de epidemiologie sunt purtătorii sănătoşi. E. C. are 3 faze. pertussis este: A. B. pertussis. B. nu e contagioasă. toxina pertussis. C. B. ASLO. C. 40. E. C. dermonecrotica. E. e patogenă prin localizare. citotoxina traheală. pertussis: A. E. rezistă maxim 1 oră la temperatura camerei. pertussis este: A. leziuni cerebrale prin hipoxie. B. C. la 55oC este distrusă în 15 minute. E. 200 . în faza I se acumulează mucusul în trahee şi bronhii. transmiterea se face pe cale aeriană. adenilat ciclaza. D. Tusea convulsivă: A. 44. Următoarea boală nu reprezintă o complicaţie a B. pertussis se face prin: A.

C. penicilină. rifampicină. sunt cocobacili Gram pozitivi. Coprocultură. C. sedative. bruceloză. 51. 45. sunt coci Gram negativi. impetigo. D. D. Revaccinarea a II-a la 48 de luni. C. pertussis sunt: A. sunt nesporulați. Brucella maris – vaci. Boala produsă de genul Brucella se numește: A. Perioada de incubație a Brucellei este de: 201 . E. Brucella neotomae – porci. au ca habitat organismul infectat. Revaccinarea I la 6 luni de la primovaccinare. E. oxigenoterapie. Brucella abortus – capre. B. Măsuri specifice pentru prevenirea infecţiei cu B. E. pot avea ca habitat mediul extern. Brucella canis – şobolani. B. Afirmaţia corectă cu privire la morfologia Brucellei este: A. D. cu excepţia: A. E. sunt mobili. prezintă eventual o capsulă. Revaccinare I la 12 luni de la primovaccinare.E. anemie hemolitică. Varianta falsă cu privire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. C. Brucella melitensis – oi. diabet insipid. Revaccinarea a II-a la 24 de luni. 50. Alegeţi asocierea corectă cu privire la speciile de Brucella ce pot infecta animalele şi pot infecta accidental omul. este: A. E. E. D. B. Tratamente pentru B. eritromicină. nu sunt distruse de pasteurizarea laptelui. 49. C. D. 48. 46. endocardită bacterianăn subacută. B. 47. are sensibilitate la majoritatea dezinfectantelor. au rezistență crescută în mediu. B. D. Revaccinarea I la 36 de luni. C. B. pertussis sunt următoarele.

insecte. D. C. gonococ. B. IgM apar după 1-3 săptămâni. mialgii. animale bolnave. 2 ani. C. 54. C. apa. B. meningită. H. E. Diagnosticul bacteriologic este ușor de dat. B. 53. disfuncție renală. Anticorpii IgG persistă în cazul unei infecții cronice. E. B. dureri articulare. IgM apar în câteva minute și persistă câteva săptămâni. 55. geloză-chocolat. putem spune că: A. Brucella. 57. Sursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. B. E. Diagnosticul serologic nu se face. D. B. stafilococ. creștere în greutate. Complicația care nu poate fi dată de bruceloză este: A. E. adenopatie. D. medii îmbogățite geloză sânge. cefalee. Perioada de stare pentru bruceloză nu cuprinde: A. omul. C. streptococ. E. influenzae este cultivabilă numai pe: A. E. valoare maximă la 4-6 săptămâni. 56. bulion. aerul. 2-3 săptămâni. meningococ. C. D. Rifampicina cu doxiciclină minim 6 săptămâni se dau în cazul infecției cu: A. D. endocardită. D. C. sindrom de fatigabilitate. D. În ceea ce privește diagnosticul de laborator al Brucellei. B. o saptămână. 202 . câteva ore. 52. infecții osoase. câteva minute. geloză simplă.A. C.

adolescenți. Boala provocată de infecția cu H. îmbogățite cu 0. laringelui. influenzae sunt de tip: A. 61. în atmosferă umedă. D. mucoasa otică. E. rinofaringelui. B. D. există: A. H. E. sunt culturi hemolitice. 59. B. flora tractului respirator. D. doar M. 8 tipuri de antigene de suprafață. E. plămânilor. B. doar S. traheii. 60. influenzae debutează la nivelul: A. Afirmația adevărată cu privire la cultura de H. mucoasa rectală. flora intestinală. S sau M. bătrâni. D. Tratamentul profilactic pentru infecția cu Bordetella constă în: 203 . E. tegumente. 63. B. B. B. preșcolari.5-1% CO2. G. la 35-37oC. persoane cu vârste sub 35 de ani. 2 tipuri de antigene de suprafață. Coloniile de H.E. 58. C. În ceea ce privește testele specifice ale genului Bordetella. sunt colonii de tip R. C. 10 tipuri de antigene de suprafață. D. C. influenzae sunt saprofiți condiționat patogeni în: A. influenzae este: A. R. E. copii cu vârste mai mari de 7 ani. Infecția cu Bordetella apare în special la: A. D. 6 tipuri de antigene de suprafață. cultura se dezvoltă în 24-48 h. C. medii îmbogățite geloză sânge sau geloză-chocolat. au aspectul unor picături de rouă transparente. 62. C. au diametrul de 2-5 mm. 5 tipuri de antigene de suprafață. E. C. 64. ochilor.

Poate produce meningită acută purulentă la copiii preşcolari D. administrare de rifampicină. Complement multiplu 1. Cultura se face pe geloza sânge îmbogăţita cu factorii X şi V. 5. Sunt sensibili la uscăciune. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Tipul b apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. D. Pe placa cu geloză sânge creşterea coloniilor de Haemophilus influenzae seste inhibată de Staphylococcus aureus. Sunt saprofiţi condiţionat patogeni în flora tractului respirator. E. vaccinare cu vaccin DiTePer. 204 . Alegeţi răspunsurile false referitoare la Haemophilus influenzae: A. administrare de eritromicină. Agentul etiologic al şancrului dur D. Sunt 13 serotipuri în funcţie de structura capsulei 4. Se transmit prin leziuni tegumentare E. C. Sunt cocobacili Gram negativi B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. D. E. dezinfectanţi obişnuiţi. influenzae C. Un există profilaxie specifică a infecţiilor cu Haemophilus influenzae 2. vaccinare cu vaccin Hib. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Ceftriaxonul este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei B. Sunt bacterii strict patogene D. Se dezvoltă pe medii simple de cultură 3. administrare de ceftriaxon. B. Meningita cu Haemophilus influenzae este o infecţie severă cu mortalitate mare E. Cocobacili dispuşi în lanţuri paralele cu aspect de “ lanţ de bicicletă” B. Infecţia invazivă în zonele temperate atinge nivele ridicate în lunile de vară E. Agentul etiologic al şancrului moale C. Peniclina G este antibioticul de elecţie până la sosirea antibiogramei C. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Haemophilus Ducrey: A.A. Sunt bacterii încapsulate C. Se dezvoltă pe mediul selectiv Bordet-Gengou D. Elaborează o endotoxină cu rol scăzut în patogenitate E. C. Adezinele de suprafaţă au rol în patogenitate B. H influenzae este patogen prin multiplicare şi invazivitate B. Vaccinul monovalent din polizaharid capsular conjugat cu toxoidul tetanic conferă imunitate împotriva infecţiei cu Haemophilus influenzae şi a tetanosului.

Boala se numeste pestă 9. B. Bacillus anthracis.2-0. C. Familia Pasteurellaceae cuprinde: A. C. D. hemolitice 7. Sunt mobile. Boala este strict umană D. Sunt Gram pozitive. E. 11. Pe geloză sânge coloniile sunt de tip R. Sunt cultivabili pe mediul diferenţial AABTL D. Nu exista vaccin pentru prevenirea bolii 8. Au dimetrul de 0. D. anti-difteric. B. Sunt cocobacili Gram negativi B. Boala se numeste febra ondulantă E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Haemophilus influenzae: A. Coci Gram negativi B. Sunt cultivabili pe mediul Bordet Gengou C. Neisseria gonorrhoeae. Actinobacillus.6. Sensibili la pasteurizare C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Brucella: A. Haemophilus influenzae. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Bordetella pertussis: A. 10.Haemophilus influenzae sunt disponibile ca preparate monovalente D.5 microni. anti-tetanos anti-pertussis. E.Haemophilus influenzae sunt disponibile în combinaţie cu vaccinurile anti-hepatită B. Gardnerella. B. Sunt nesporulate. Pentru diagnosticul infecţiei cu Haemophilus influenzae se utilizează testul de latex aglutinare de detecţie a antigenului B. anti-polio. Vaccinurile anti. E. Specii ale genului Haemophilus sunt: 205 . Bacteriile genului Haemophilus: A. C. Pasteurella. D.3/0. E. Grupul heterogen de bacterii numite Parvobacterii cuprinde următoarele genuri: A. Boala produsa se numeste bruceloză E. sunt cocobacili polimorfi. Neisseria.5-1. Pasteurella. Reacţia de polimerizare în lanţ este o tehnică ieftină dar cu specificitate scăzută C. 12. Vaccinurile anti. Actinobacillus. Vibrio.

se găseşte în orofaringe. Factorul X (NAD). 16. E. otite medii. pe geloza-chocolat în laborator. B. influenzae sunt: A. C. aureus. nazofaringe. meningite. B. mucoasa rectală. D. S. B. temperatura de 35-37oC. otite. E. 14. D. N. D. temperatura de 30oC. orofaringe. 13. Temperatura şi pH-ul optim de dezvoltare al H. E. mucoasa tractului respirator.A. Ducreyi – saprofit.1. H. E. influenzae sunt: A. Factorul V( NAD sau NADP). Habitatul bacteriei H. E. pH de 7. 206 . mucoasa otica. D. Afirmaţiile corecte cu privire la habitatul H. pH de 8. epiglotite. 75% se găseşte în nazofaringe la copii şi adulţi. B. temperatura de 32-33oC. 15. Ducrey – agentul etiologic al şancrului moale. Haemophilus influenzae se cultivă: A. sinuzite. meningitidis. D. B. D. H. H. Factorul V (hemin). e saprofit în mucoasa rectală. 17. se găseşte în nazofaringe. C. H. Ducreyi. Haemophilus influenzae preferă un mediu de cultură complex cu factori de creştere preformanţi care se găsesc în sânge: A. influenzae este în: A. aegyptius – implicat în acutizările bronşitei cronice. aegyptius. parainfluenzae – saprofit al tractului respirator superior. H.6. poate produce conjunctivite. B. H. C. Factorul W (hemin). Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Haemophilus: A. C. S. pyogenes. E. 18. influenzae – foarte rar produce acutizări. în anaerobioză. H. poate coloniza mucoasa conjunctivală şi tractul genital la 30-70% din populaţie. C. C. Factorul X (hemin). B.

B. are o capsulă cu rol esenţial. D. E. D. toate acestea având ulterior efecte nefavorabile semnificative asupra comportamentului şi performanţelor şcolare. dar sunt capabile de a produce un răspuns inflamator ce determină boala. C. E. 21. fatalitatea pentru boala invazivă Hib este de 40% în ţările dezvoltate.C. capsula prezintă 10 tipuri. în sputa pot rezista până la 48 de ore. C. capsula permite bacteriei să reziste procesului de fagocitoza şi a lizei mediate de complement la o gazdă neimunizata. tulpinile netipabile (capsulate) sunt mai puţin invazive. B. este responsabilă pentru 60-70% din cazurile de meningita la copiii sub 2 ani în ţările dezvoltate economic. C. prezintă adezine de suprafaţă. 19. probabil în asociere cu o infecţie virală la nivelul tractului respirator. are rezistenţă scăzută în mediu extern. Afirmaţiile false privitoare la caracterele de patogenitate ale H. în aerobioză. este cauza majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii între 8-10 ani din întreaga lume. B. 22. D. D. 23. putem spune că: A. Răspunsurile adevărate cu privire la Hib sunt: A. are ca debut epiglotita. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. influenzae. 20. influenzae sunt: A. Afirmaţiile adevărate cu privire la rezistenţă H. e urmată de rinofaringită acută. în mediu de CO2 (25%). bacteriile încapsulate pot pătrunde prin epiteliul nazofaringian şi invadează capilarele sangvine în mod direct. B. 30-40% din supravieţuitorii bolii invazive pot avea sechele neurologic. sezonalitatea. 207 . este un microorganism strict parazit. retard mental. tulburări motorii. E. sunt distruşi de menţinerea timp de 20 de minute la 35oC . E. tipul b de capsula apare în 90% din cazurile de infecţie severă cu H. în mediu de CO2 (5%). obezitatea. influenzae sunt: A. D. C. E. D. C. provoacă tulburări de limbaj pierderea auzului. Referitor la patogenitatea H. infecţii virale anterioare. B. deteriorare vizuală. sunt distruşi de dezinfectantele obişnuite. E. are rezistenţă crescută în mediu extern. vârsta. bolile subiacente. influenzae.

208 . D. E. E. B. vaccin pentru sugari. B. B. E. monodoza (PRP-T). C. C. cefalee. D. este agentul etiologic al şancrului moale . asemănătoare bacteriilor genului Haemophilus. B.24. C. însămânţare la patul bolnavului. febră. Epiglotita debutează cu: A. C. igienă. antipolio şi anti-hepatita B). durere în gât. anti-pertussis. Hib). evitarea supraaglomerărilor. frotiu colorat Gram pentru orientare şi tratament rapid . 25. nu există vaccin pentru Hib. Prevenţia infecţiei cu Hib se face prin: A. boli imunologice severe. Afirmaţiile false privitoare la H. C. recoltarea LCR . a fost descris de Auguste Ducrey în 1876 prin autoinoculare repetată din secreţie purulentă a pacienţilor infectaţi. profilaxie cu Penicilina în colectivităţi la contacţi. pacienţi imunodeprimati. B. D. D. Vaccinurile anti Hib pot fi: A. B. infecţii virale anterioare. celularitate. Diagnosticarea meningitei date de Hib se face prin : A. 28. E. polio inactivat. D. faptul că în zonele temperate incidenta atinge nivele ridicate în august-septembrie şi ianuarie-martie. anti-tetanus. afecţiuni hematologice. este denumit astfel datorită cerinţelor nutritive speciale. hexavalent (în combinaţie cu vaccinurile anti-diferic. Factorii ce influenţează apariţia infecţiei Hib invazive sunt: A. recoltarea mucoasei conjunctivale .5-10 μg polizaharid capsulat conjugat cu o proteină carrier care este dizolvat în 0. respiraţie zgomotoasă. senzaţie de prurit la nivelul foselor nazale. pentavalent (DTP. E. vaccin doar pentru persoane peste 18 ani. este un saprofit condiţionat patogen pentru om. D. 27. 29. copii. format din 7. Ducrey sunt: A. 26. locuinţa aglomerată. C.5 ml tampon.

B. 31. Privitor la caracterele de cultură ale H. E. necesită factor X. Genul Bordetella cuprinde următoarele specii: A. D. în frotiuri din produs. Despre agentul etiologic al tusei convulsive putem spune că: A. C. E. Este o bacterie Gram negativă. 209 . 33. 32. Diagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru infecţia cu H. cu eritem în jur. B. C. C. nu pot exista şancre multiple. 35. cultură pe geloză-chocolat în atmosferă de CO2. 30. recoltarea produselor patologice. S. epidermitis. cultură pe geloză simplă. microscopie. coci Gram negativi . N. D. Se numeşte Bordetella bronchiseptica. necesită CO2 20%. E. C. necesită factor V. Cum putem caracteriza H. parapertussis. apar în lanţuri lungi. B. testul ELISA. E.5%. C. 34. Este o bacterie încapsulată. Ducrey din punct de vedere morfologic ? A. sunt afectaţi ganglionii limfatici prin adenopatie dureroasă. E. bronchiseptica. a fost izolat pe medii de cultură după un deceniu după ce a fost descris de Auguste Ducrey. B. B. urmată de apariţia unei pustule şi a unei eroziuni care ulcerează. D. C. anthracis. D. au coloraţie bipolară. B. E. Ducrey se face prin: A. necesită CO2 0. Afirmaţiile corecte privitoare la şancrul moale sunt: A. apare la 2-3 zile de la contactul infectant în zona genitală.E. B. iniţial apare o papulă sensibilă. D. Face parte din genul Brucella. Faca parte din genul Neisseria. necesită CO2 10%. dispuşi în perechi sau lanţuri paralele . B. meningitidis. D. ducrey putem spune că: A. ganglionii nu pot supura. B. cocobacili.

Cefalexină. Vancomicin. e patogenă prin localizare. Afirmațiile adevărate cu privire la patogenitatea B. împiedicând curăţarea resturilor celulare din plămâni. D. C. D. D. E. Afirmaţiile false privitoare la rezistenţa Bordetellei pertussis sunt: A. 40. În 1894 primeşte premiul Nobel în medicină şi fiziologie pentru descoperirile sale în Imunologie. prin tuse nu se elimină bacterii. eritrotoxina. împreună cu Octave Gengou izolează în cultură pură B. 39. citotoxina traheală. C. odată fixate. 37. Tetraciclină. B. B. pertussis sunt: A. Mediul special Bordet Gebgou folosit pentru cultivarea Bordetellei pertussis devine selectiv prin adăugare de: A. în laboratorul lui Elia Metchnikoff descrie fagocitoza şi hemoliza. B. Ceftriaxon. toxinogeneză. pertussis sunt: A. uşor transparente. Afirmaţiile adevărate cu privire la Jules Bordet sunt: A. D. în 1906. rezistă minim 2 ore la temperatura camerei. A fost un microbiolog şi imunolog belgian. producându-se astfel tusea ca reflex de apărare. multiplicare. conține o hemaglutinină de suprafață ce se leagă de cilii epiteliilor de suprafață. C. concave. la 55oC este distrusă în 30 de minute. adenilat ciclaza. Caracterele de cultură ale B. cu strălucire metalică. bacteriile produc toxina letală ce împiedică mişcările cililor. Toxinele produse de B. Tusea convulsivă: 210 . B. D. mari.36. C. C. C. 42. pertussis sunt: A. 38. a fost un bacteriolog francez. E. pertussis. E. B. infectează gazda prin colonizarea celulelor epiteliale. B. E. E. E. Penicilină. dermonecrotica. la 55oC este distrusă în 10 minute. În 1919. colonii de tip R. în afara organismului are rezistenţă scăzută. rezistă maxim 2 ore la temperatura camerei. 41. D. exotoxina B.

Speciile ce pot infecta animalele și omul accidental sunt: A. Cu privire la epidemiologia tusei convulsive. C. E. B. D. are o perioadă de incubație de 7-10 zile. C. pneumonie. C. D. are o convalescență ce nu durează niciodată mai mult de 2 săptămâni. Brucella suis – capre. 43. totdeuna încapsulați. Brucella canis – porci. sporulați. Brucella maris – câini. B. Faza a II-a a tusei convulsive presupune: A. Brucell abortus – vaci. claritromicină. o durată de 10 zile. Tratamentul pentru tusea convulsivă poate fi: A. hemoragie cerebrală. 211 . are o contagiozitate mare. 47. leziuni cerebrale prin hipoxie. E. tuse paroxistică. Caracterele morfologice ale genului Brucella sunt: A. vaccinare cu DiTePer (profilactic). D. Brucella neotomae . între 2001 și 2006 am avut între 10 și 20 cazuri pe an. pertussis pot fi: A. în România. B. B. febră. B. Complicațiile date de B. D. eritromicina în faza catarală. oi. E. sedative. putem spune că: A.A. 44. D. 30 accese de tuse pe zi. are 3 faze. C. C. D. are ca agent etiologic H. Ducrey. E. imobili. tahicardie. se transmite pe cale aeriană. hipertensiune arterială. C. sursa este reprezentată de adulții nediagnosticați. prezintă uneori și complicații: encefalita pertussis. cocobacili Gram negativi. boala nu este endemică. 46. B. 48.șobolani. 45. E. D. B. strănut. oxigenoterapie. C. E.

E. apă. rezistă 6 zile în urină. hemoragie cerebrală. au o rezistență scăzută în mediu. 51. Gram pozitivi. de peste 2 zile. Măsurile de prevenire împotriva brucelozei sunt: A. indispoziție. cefalee etc. 53. E. nu produc catalază. leziuni cerebrale.E. C. endocardită. 52. B. rezistă 5-6 săptâmâni în praf. e produsă de o infecție cu Bordetella pertussis. cresc pe medii simple. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența bacteriilor din genul Brucella sunt: A. C.. B. Caracterele de cultură ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. B. E. B. rezistă câteva săptămâni în țesuturile fetale. D. E. descompun mai mult sau mai puțin ureea. Afirmațiile false cu privire la bruceloză sunt: A. pasteurizarea laptelui. D. are un debut insidios. au cerințe nutritive complexe. Complicațiile produse de bruceloză pot fi: A. C. dureri de spate. C. Habitatul bacteriilor din genul Brucella poate fi în: A. D. are perioada de incubație de maxim 2 săptămâni. meningită. 50. aparatul genital. e produsă de infecții cu bacterii din genul Bordetella. mialgii. D. D. 54. au o creștere lentă. C. Bruceloza prezintă: A. tahicardie. E. organismul infectat. astenie. 55. neîmbogățite. astenie. adenopatie. sol. D. are sindrome polimorfe (s-au descris peste 200 de semne clinice). 49. B. B. pot rezista 3-4 săptămâni în aer sau sol. E. C. 212 . aer. pneumonie.

D. există 6 tipuri de serotipuri. intrarea în contact cu animalele posibil bolnave. Prezintă fenomenul de satelitism. geloza sânge cu carbune. Au aspectul unor picături de rouă transparente. Afirmațiile adevărate cu privire la culturile de H. B. În ceea ce privește H. geloză simplă. D. 57. B. Bacteriile genului Haemophilus pot fi cultivate pe medii ca: A. ochelari. mănuși. măsuri de protecție pentru personalul la risc: echipament de protecție. C. C. C. Bacteriile genului Bordetella se cultivă pe medii ca: A. Tematica 9. D.B. Corynebacterium diphteriae 213 . geloza chocolat. geloză chocolat. E. consum de lapte și brânzeturi nepasteurizate. influenzae. geloza sânge. bulion. geloza simplă. influenzae sunt: A. B. evitarea contactului cu animalele bolnave. 59. tipul b produce epiglotită acută. Au aspect mat. C. E. Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. B. D. E. clasificarea se face în funcție de antigenul polizaharidic de capsulă. E. Chapman. exista 11 tipuri de serotipuri. Coloniile sunt de tip R. tipul c produce meningită. C. D. 58. Bordet-Gengou. Bordet-Gengou. E. 56. Coloniile sunt de tip S sau M. afirmațiile adevărate cu privire la tipurile de serotipuri sunt: A.

Bacillus anthracis are următoarele caracteristici. este bacil Gram negativ B. Antraxul digestiv netratat poate duce la apariţia septicemiei 5. groşi cu capete tăiate drept B. se transmite interuman 214 . Strict anaerob 6. Este o bacterie nepretenţioasă B. Are capacitatea de invazie D. nu prezintă polizaharid capsular D. Antraxul pulmonar netratat. nici una din formele de mai sus. Care afirmaţie este falsă? A. are o evoluţie fatală D. Este încapsulat în produsele patologice D. Au forma lanceolată D. Alegeţi afirmaţia adevărată despre Corynebacterium diphteriae: A. Produce o exotoxină citotoxică E. este încapsulat în produsele patologice C. Este o bacterie sporulată care se găseşte în sol C. C. Bacteriile din genul Corynebacterium au formă: A. 7. Alegeţi enunţul corect referitor la antrax: A. E. scalpul C. D. nu se dezvoltă bine pe medii de cultură uzuale E. B. cu excepţia : A. este strict anaerob 4. Antraxul digestiv este o formă rară E. Sunt bacili mari. Creşte pe medii uzuale C. Creşte pe mediul Bordet Gengou 3. Produce o exotoxină E. Sunt bacili cu un capetele măciucate E. Genul A. Alegeţi enunţul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Antraxul cutanat afectează predominant gâtul. Sunt bacterii spiralate cu corpul format din mai multe spire C.Complement simplu 1. Corynebacterium cuprinde: bacili Gram pozitivi bacili sporulaţi bacili mobili bacili Gram negativi bacili coloraţi uniform la coloraţia del Vecchio 2. Antraxul pulmonar este denumit şi pustulă malignă B. Este un bacil Gram-pozitiv B.

poliomelită. Bacillus subtilis. 12. 133. impetigo. D. Există forme de difterie digestivă 9.B. B. 215 . Câte specii cuprinde genul Bacillus? A. E. Bacillus polymixa. Bacteria patogenă pentru numeroase animale și pentru om din genul Bacillus se numește: A. E. Bacillus aereus. Bacillus subtilis. C. B. 31. tuberculoză. Difteria faringiană e cea mai frecventa forma de difterie localizată C. B. Alegeţi răspunsul incorect referitor la bacilii difterici: A. 75. C. D. Bacillus anthracis. C. Bacillus anthracis. 13. D. Specia producătoare de Polimixina B și E se numește: A. E. Bacillus aereus. Crupul difteric duce la insuficienţa respiratorie obstructivă D. D. Bacillus licheniformis. Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropozoonoze. 10. Bacillus polymixa. D. 12. E. E. Specia producătoare de Bacitracină se numește: A. cunoscută sub numele de: A. Bacillus licheniformis. este o antropozoonoză este cauzat de Bacillus subtilis prezintă 4 forme clinice nici un răspuns nu este adevărat 8. Bacillus subtilis. C. pneumonie. Bacillus licheniformis. Bacillus aereus. cărbune. 11. Bacillus anthracis. Se multiplică la poarta de intrare B. B. Există forme de difterie cutanată E. B. E. 48. Bacillus polymixa. C. D. C.

14. Numele de cărbune dat de infecţia cu B. anthracis a fost dată de: A. Koch; B. Hipocrat; C. Davaine; D. Pasteur; E. G. E. Palade. 15. Alegeţi afirmaţia incorectă cu privire la sporii bacililolor: A. în mediul exterior, bacilii sporulează; B. sporii nu sunt foarte rezistenţi la condiţiile fizico-chimice din pământ; C. solul este rezervorul cel mai important de bacili cărbunoşi; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa oxigenului liber; E. sporii se pot forma în sol; F. sporii se pot forma în substanţele organice moarte. 16. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la sporii bacililor: A. sporii se formează în ţesutul animalului viu; B. sporii se formează în cadavrele nedeschise; C. deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax contribuie la răspândirea sporilor cărbunoşi în sol; D. sporogeneza este condiţionată de prezenţa hidrogenului liber; E. sporii nu se pot forma în substanţe organice moarte. 17. Agentul antraxului: A. este un bacil mobil; B. are dimensiuni relativ mici, de 0,5-1,5 microni lungime şi 0,2 microni lăţime; C. este Gram negativ; D. poate prezenta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei; E. are capetele “tăiate”drept. 18. În produsele patologice, bacilii: A. Sunt încapsulaţi; B. Sunt sporulaţi; C. Au capetele uşor convexe ca urmare a fixării lor; D. Au lanţul ce imită trestia de bambus; E. Sunt numai izolaţi. 19. Afirmaţia falsă cu privire la capsula bacilului B. anthracis este: A. capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive, respectiv al omului; B. în vitro se formează numai pe geloză-simplă; C. în condiţii favorabile, producerea capsulei devine evidentă în 5-10 minute; D. producerea capsulei ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore; E. are o afinitate slabă faţă de coloranţi şi, prin metodele uzuale de colorare, apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene.

216

20. Sporogeneza bacilului B. anthracis: A. are loc doar în absenţa oxigenului; B. are loc doar pe organisme vii; C. este optimă la o temperatură de 30-35oC; D. are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2-3 ore; E. se opreşte sub 43oC. 21. pH-ul optim sporogenezei bacilului B. anthracis este: A. uşor alcalin (7,8-8); B. net alcalin (6,5-7); C. uşor alcalin (7) sau net alcalin (7,2-7,4); D. uşor alcalin (7,2-7,4) sau net alcalin (7,8-8); E. acid (2). 22. Următoarea variantă nu poate fi considerată drept caracter de cultură al B. anthracis: A. este o bacterie anaerobă; B. este o bacterie ce se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale; C. pe geloză simplă sau geloză sânge, tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde, opace, cu suprafaţă rugoasă, marginile neregulate; D. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente „cap de meduză”; E. pe geloză simpla sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “coamă de leu”. 23. B. anthracis are colonii de tip : A. S; B. G; C. M sau S; D. R sau S; E. R sau M. 24. Referitor la rezistenţa sporilor bacilului B. anthracis, este adevărat că: A. în sol au o rezistenţă mai mică de un an; B. căldura uscată le distruge în 2 ore la 140oC şi în 3 ore la 160oC; C. sporii sunt distruşi prin autoclavare în 20 de minute la 120oC; D. între 5 și 10oC, sporii rămân viabili și după 10 ani; E. în frotiuri fixate și colorate își pierd viabilitatea. 25. În cadavrele nedeschise, neformându-se spori, bacilii se distrug în: A. 14 zile; B. 2 luni; C. 2-3 zile; D. 5-7 zile; E. 15-20 de minute.

217

26. Bacilii se distrug la temperaturi scăzute în: A. 2-3 luni; B. 2-3 zile; C. 3 săptămâni; D. 14 zile; E. 5-7 zile. 27. În ceea ce privește rezistența bacililor, lumina solară directă distruge: A. formele vegetative în 6-15 ore; B. sporii în 6-15 zile; C. formele vegetative în 3-4 zile; D. sporii în 2-4 ore; E. formele vegetative în 3 luni. 28. Alegeți afirmația falsă cu privire la rezistența bacililor: A. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5% distrug sporul în câteva minute; B. apa oxigenată 3% distruge sporul într-o oră; C. alcoolul etilic 50-70% distruge sporul în câteva ore; D. fenolul 1% omoară formele vegetative în 2 minute; E. fenolul 5% omoară sporii în 2-5 zile. 29. Toxinele Bacilului anthracis sunt reprezentate de: A. factorul X; B. factorul edematos; C. factorul V; D. exotoxina B; E. eritrotoxina. 30. Antraxul afectează de obicei: A. animalele carnivore; B. animalele ierbivore; C. păsările; D. omul; E. animalele omnivore. 31. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. tegumentul (fără soluții de continutate); B. blana; C. cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal; D. mucoasa rectală; E. mucoasa otică. 32. Bacilii se răspândesc pe calea vaselor limfatice și pătrund, multiplicându-se: A. pe tegumente; B. în mucoase; C. nu se multiplică;

218

D. în sânge și țesuturi; E. în vasele limfatice.

33. Inecția cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. animalele bolnave; B. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave; C. contaminare în situații de criză – arme biologice; D. transmitere interumană; E. produsele obținute de la animalele bolnave. 34. Care din următoarele variante nu este o cale de pătrundere a B. anthracis în organism? A. mucoasa otică; B. mucoasa digestivă; C. tegumentele (prin soluții de continuitate); D. mucoasa căilor respiratorii; E. conjunctivele. 35. Perioada de incubație a antraxului după expunea cu B. anthracis este de: A. maxim 2 zile; B. 2-4 săptămâni; C. 2-3 ore; D. 1-6 săptămâni; E. 1-6 zile. 36. Mortalitatea în antraxul pulmonare este de: A. sub 25%; B. 45-50%; C. 50-60%; D. 10-15%; E. peste 95%. 37. Perioada ce include febră, stare generală alterată, adenopatie se numește: A. perioada de latență; B. perioada prodromală; C. perioada de stare; D. perioada de convalescență; E. perioada de incubare. 38. Antraxul cutanat se mai numește: A. erizipel; B. impetigo; C. buba neagră; D. rujeolă; E. celulită.

219

39. Următoarea caracteristică este un semn de antrax cutanat: A. edem local, moale; B. edem local, dureros; C. maculă galbenă; D. papulă; E. vezicule sangvinolente, ulterior seroase. 40. Denumirea de cărbune dată antraxului vine de la: A. macula roșie; B. edemul local; C. veziculele seroase; D. leziunii inițiale care se ulcerează, prezentând în centru o zonă de necroză; E. veziculele sangvinolente. 41. Edemul malign, forma gravă a antraxului cutanat, prezintă dominant: A. vezicule seroase; B. papulă; C. edem local; D. maculă roșie; E. stare toxică. 42. Antraxul cutanat poate disemina în: A. 1/2 din cazuri; B. 1/5 din cazuri; C. 1/4 din cazuri; D. 1/3 din cazuri; E. 1/6 din cazuri. 43. Mortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1%; B. 15%, C. 25%; D. 6%; E. Peste 95%. 44. Forma cea mai gravă de antrax este: A. buba neagră; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. antraxul cutanat; E. pustula malignă. 45. Doza minimă infecțioasă pentru antraxul pulmonar este de: A. 200-300 de spori; B. 5000-10000 de spori; C. 4000-8000 de spori;

220

D. 100000-200000 de spori; E. 40000-80000 de spori. 46. Afirmația falsă cu privire la evoluția antraxului pulmonar este: A. perioada de incubație este de 1-6 zile; B. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali; C. stadiul inițial prezintă insuficiență respiratorie acută, hipoxie, cianoză, febră moderată alternând cu hipotermie, stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală, exitus; D. fără tratament, mortalitatea este peste 95%; E. radiologic se observă lărgirea mediastinului, adenopatie hilară și traheală, revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. 47. Forma cea mai rară de antrax este: A. antraxul cutanat; B. antraxul gastrointestinal; C. antraxul pulmonar; D. buba neagră; E. pustula malignă.

48. Antraxul gastrointestinal apare: A. prin intrarea în contact cu piele, lână, de la animalele bolnave; B. prin ingestia cărnii infectate, preparată suficient; C. prin infectarea leziunilor cu B. anthracis; D. la persoanele ce lucrează în industria pielăriei și textilă; E. prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic. 49. Antraxul orofaringian nu prezintă ca semne: A. adenopatie cervicală; B. edem; C. necroza tegumentului lezat; D. disfagie; E. febră. 50. Afirmația adevărată privitoare la antraxul gastrointestinal este: A. simptomele apar în câteva săptămâni de la ingestie; B. se manifestă inițial prin cefalee, febră; C. din cauza numărului mare de bacili din vasele limfatice, pot apărea ascita și ileusul; D. nu există riscul septicemiei; E. mortalitatea este de 10-20%. 51. Ce boală cauzată de infecția cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100%, indiferent dacă se folosește tratament sau nu? A. buba neagră; 221

B. C. D. E.

antraxul orofaringian; antraxul pulmonar; meningoencefalita cărbunoasă; antraxul gastrointestinal.

52. Meningoencefalita cărbunoasă apare ca urmare a: A. edemului cauzat de antraxul cutanat; B. septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat, pulmonar sau gastrointestinal; C. febrei cauzate de antrax; D. ascitei și ileusului provocate de antraxul gastrointestinal; E. insuficienței respiratorii acute din faza a doua a antraxului pulmonar. 53. Afirmația falsă privitoare la tratamentul antraxului este: A. Se poate trata şi cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile; B. Majoritatea tulipinilor sunt rezistente la Penicilina G; C. Există tulpini ce produc beta-lactamaze; D. Nu se recomandă Cefalosporine; E. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesită tratament cu 2-3 antibiotice asociate: Ciprofloxacin intravenos 400 mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilină sau Rifampicină, Vancomicină, Clindamicină, sau Claritromicină. 54. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu: A. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 60 de zile; B. Penicilina G, în doză de 2 milioane unităţi la 8 ore, timp de 10-14 zile; C. Tetraciclină pentru 7-10 zile; D. Eritromicină pentru 5-10 zile; E. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. 55. Afirmația adevărată cu privire la tratamentul profilactic în infecțiile cu B. anthracis este: A. Imunizarea constă în 2 doze administrate la 3 săptămâni. Se pot administra adiţional la 3, 6 şi 9 luni; B. Vaccinoprofilaxia se poate aplica personalului expus infecţiei; C. Vaccinul, numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector; D. În cazul expunerii, AVA nu se administrează niciodată simultan cu antibioterapia; E. Nu este necesară vaccinarea personalului militar activ din U.S.A. 56. Toxinogeneza bacilului anthracis se evidențiază prin: A. testul la bacitracină; B. testul catalazei; C. prezența hemolizei;

222

E. sunt bacterii Gram pozitive. C. Vibrio cholerae. Haempohilus. E. mediu de îmbogățire OCST. 58. Bacteriile genului Corynebacterium necesită medii ca: A. cistină. C. B. Streptococcus agalactiae. D. Staphylococcus. au extremitățile îngroșate. Bordet-Gengou. D. sunt colorate neuniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. sunt bacterii imobile. mediu Chapman. C. telurit de potasiu se numește: A. 59. D.D. D. D. 61. testul Elek. E. geloza sânge. 223 . Brucella. geloză chocolat. B. Bordetella. B. Campylobacter. mediu cu telurit de potasiu. ser. E. geloză simplă. B. E. Mediul de îmbogățire ce conține ou. sunt bacili sporulați. C. E. Bordetella pertussis. Bacteriile grupate caracteristic sub forma “literelor chinezeşti” sau “beţe de chibrituri răsturnate” aparțin genului: A. 60. Vibrio. Bacillus. Bacilul difteric aparține genului: A. Afirmația falsă cu privire la bacteriile genului Corynebacterium este: A. Helycobacter. C. C. Corynebacterium. mediu cu telurit de potasiu. mediu Loeffler cu ser. Campylobacter jejuni. D. testul la optochin. B. E. Corynebacterium diphteriae. geloză chocolat. B. Corynebacterium. 57. Agentul etiologic al difteriei se numește: A. 62.

suprarenale. albe. cu excepția: A. regurgitare a fluidelor pe cale nazală. E. paralizia faringelui și a palatului. Bacillus anthracis. aurii. 69. C. 67. maronii-negre. 65. pneumonie. D. C. C. acțiunea toxinei difterice este reversibilă. C. mediu Tinsdale. tulpinile toxigene produc endotoxina difterică ce determină boala numită difterie. B. necroza focală în diferite organe. mediu MacConkey. mediu Wilson Blair. B. 68. E. se multiplică la poarta de intrare formând pseudomembranele. 64. Pe mediu cu telurit de potasiu. are capacitatea de invazie. Mediul cu telurit de potasiu folosit ca mediu special de cultură pentru Corynebacterium diphteriae se mai numește și: A. B. ficat. Mediul Loeffler cu ser este folosit ca mediu special de cultură pentru bacteria: A. anemie hemolitică. B. Care dintre următoarele variante nu este o complicație a bolii produse de bacilul difteric? A. E. roșii. Afirmația adevărată cu privire la patogenitatea bacilului difteric este: A. D. Vaccinul DtaP/IPV/Hib introdus în UK în 2004 produce imunizare împotriva următoarelor boli. B. toxina difterică nu are tropism pentru miocard. E. voce nazonată. Corynebacterium diphteriae. D. avitaminoză. Vibrio cholerae. antrax. Bacteroides fragilis. 66. B. E. verzui. Difteria se caracterizează prin: A. D. mediu Chapman. 224 . bacilii speciei Corynebacterium diphteriae au colonii: A. odată fixată. mediu Lowenstein-Jensen. pierderea vederii. D. bradicardie. hipotensiune arterială. nervi periferici. D. E. C.63. C. Mycobacterium tuberculosis.

C. C. E. În ceea ce privește examinarea macroscopică și microscopică a produsului patologic din antrax. D. D. C. verde malachit. C. Froutirile realizate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorează cu: A. violet de gențiană. se recoltează ca și produs patologic: A. Care dintre următoarele bacterii nu fac parte din genul Corynebacterium? A. sânge. sputa. D. D. alegeți asocierea corectă: A. difterie. B. C. jejuni. E. colorația May-Grunwald-Giemsa. serozitate din veziculă sau pustulă. pseudodiphtericum. B. tuse convulsivă. C. albastru de metilen. 72.B. În antraxul cutanat se recoltează ca și produs patologic: A. E. 73. În meningita produsă de antrax. poliomielită. E. C. tetanos. materii fecale. material necroptic. 71. C. serozitatea – sangvinolentă. 75. Ce colorant se folosește? A. lichid cefalorahidian. E. 70. sporii nu se colorează. ulcerans. B. materiile fecale – aspect hemoragic. 74. xerosis. 225 . D. ci apar sub forma unei vacuole ovalare în corpul colorat al formei vegetative. B. fucsină. B. diphteriae. lichid de edem. C. materiile fecale din forma digestivă – hemoptoice. lichid cefalorahidian. albastru de metilen. lichidul de edem – aspect hemoragic. B. Prin colorațiile uzuale. ei se colorează în verde. sputa – sangvinolentă. verde metil. Prin metode speciale. sânge. C. E. D. spută. C.

Mediul Tinsdale. fructoza. Imunohistochimie. C. Testul ELISA. de litere chinezești. Detecția anticorpilor serici de tip IgG la antigenul PA. 79. maltoza. E. S. M. D. C. zaharoza. trehaloza. E. R. 78. unor ciorchini de struguri. Datorită proprietăților caracteristice. M. 76. D. B. antracis nu fermentează: A. R. anthracis: A. B. 226 . D. G. E. 80. B. unor viermi. mediile de B. tulpinile virilente ale bacilului difteric au colonii de tip: A. unei frunze de stejar. B. S. 81. G. M sau G. B. D. 77. verde malachit. fucsină. violet de gențiană. Mediul diferențial între bacilul difteric și difteroizi este: A. Titrul ASLO. E. C. Mediul Chapman. C. Mediul Bordet-Gengou. E. B. Coloniile bacilului anthracis sunt de tip: A.C. C. C. unui brad răsturnat. E. S sau M. B. D. D. Mediul MacConkey. PCR. anthracis însămânțate pe geloză dreaptă au aspectul: A. Pe mediu Tinsdale. galactoza. E. Următorul test de identificare nu se folosește pentru identificarea bacteriei B. Mediu geloză chocolat. D.

în special de C.82. Testarea toxinogenezei pentru C. telurit de potasiu. D. cu ser coagulat de bou. granulare. 86. având centrul mai negru. cum ar fi: mediul Gundel-Tietz diferențial cu sânge 10%. Afirmația falsă cu privire la reacțiile de identificare a bacilului difteric este: A. Gravis – colonii cu margini colorate. albe. mediu Loffler – colonii mici. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Mitis – colonii mari sau mijlocii. Intermedius – aspect de colonii mari cu suprafață granulară. mediu Tinsdale – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. D. netede. difteromorfii fermentează zaharoza. bacilul difteric fermentează glucoza. B. cum ar fi: mediu Bordet-Gengou. 84. cenușii-negre cu halou cafeniu. C. diftericul transformă cistina în H2S care împreună cu acetatul de plumb formează sulfura de plumb de culoare neagră iar difteromorfii dau reacție negativă. 85. după care se administrează pe medii solide specifice. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogățire OCST pentru 12 h la 37oC. Afirmația falsă cu privire la mediile pe care sunt însămânțați cel de-al doilea și cel de-al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului difteric este: A. E. E. în funcție de mediul de cultură: A. Pentru diagnosticarea bacilului difteric se recoltează trei tampoane. C. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. mediu Gundel – Tietz – colonii negre cu aspecte diferite în funcție de biotip. B. 83. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. tiosulfat de sodiu). C. Alegeți asocierea corectă în ceea ce privește biotipul de Corynebacterium diphteriae și caracterizarea lui: A. E. de exemplu Gravis sunt colonii mari cu suprafață granulară. caracterele biochimice produc diferențierea de difteromorfi. Mitis – colonii cu caractere intermediare între coloniile R-S. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. Intermedius – colonii cu aspect de margaretă. ulcerans. cum ar fi: mediul Loffler electiv. mediu Gundel – Tietz – colonii mici. D. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss ajută la încadrarea în specie și biotip. proba ureazei este pozitivă pentru bacilul difteric și negativă pentru C. B. cum ar fi: mediul Tinsdale selectiv și diferențial (cu sânge formolat. diphteriae se poate face în vitro prin testul: 227 . telurit de potasiu. B. D. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice. ulcerans. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). margini crenelate. Alegeți asocierea corectă cu privire la aspectul coloniilor de bacili difterici. margini crenelate. C. lucioase. E. aspect de margaretă cu centrul mai negru (colonii R). cistină. de exemplu Mitis sunt colonii mari cu suprafață granulară.

Este o boală gravă datorată invazivităţii bacililor B. Profilaxia difteriei se face cu: A. C. 30o. E. catalazei. Corynebacterium difteriae B. B. Bacillus anthracis E. Se poate preveni prin administrare de vaccin D. ASLO. Bacilul carbunos 228 . La testul Eleck pentru testarea toxinogenezei pentru C. Complement multiplu 1. Ser antidifteric 4. Vaccin DiTePer la 6 ani D. Vaccin DiTe la 6 ani E. Este o boală gravă datorată producerii de toxină C. coagulazei. 87. Administrarea prelungită de penicilină B. 120o. Despre difterie se pot afirma următoarele: A. Despre Corynebacterium difteriae se pot afirma următoarele: A. Sunt bacili Gram pozitivi nesporulaţi B. Salmonella tiphy C. E. Posedă corpusculii metacromatici Babeş Ernst E. 45o.A. D. B. D. Shigella boydii D. C. latex-aglutinării. 60o. diphteriae apar linii de precipitare între banda de hârtie și striurile de însămânțare în unghi de: A. Pe frotiu au o grupare caracteristică sub forma literelor chinezeşti 2. Se tratează cu ser antitoxic si antibiotice E. Aspectul tipic al coloniilor în „cap de meduză” apare la: A. Vaccin DiTePer la sugari C. Se tratează exclusiv cu antimicrobiene 3. Sunt mobili C. Elek Ouchterlony Frobisher. 90o. Au capetele măciucate D.

Se dezvolta pe mediul Loeffler B. Formele clinice de antrax sunt: A. Alegeti raspunsul corect referitor la Bacillus anthracis: A. Geloza simplă E. Ser anticărbunos D. Toxina produce miocardita 7. Lowenstein Jensen 8. capsula nu e factor de patogenitate 229 . sunt bacili Gram pozitivi sporulaţi B. Urinar C. Digestiv 10. Cefalosporine B. Pulmonar D. Se dezvolta pe mediul Gundel Tietze C. Penicilină C. Cutanat B. Toxina este difuzibilă pe cale sanguină E. Este o reacţie antigen anticorp D. Exotoxina e produsă de tulpinile lizogenizate cu profagul temperat B. sunt încapsulaţi C.5. Nitrofurantoin E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Corynebacterium diphteriae: A. Tratamentul antraxului se face cu: A. Este saprofit condiţionat patogen B. au extremităţile drepte D. au extremităţile rotunjite E. Toxina are actiune locală D. sporulează în prezenţa oxigenului C. În bulion glucozat D. Biseptol 11. Toate tulpinile de bacil difteric produc exotoxina C. Genital E. Este folosit în diagnosticul tulpinilor netoxigene de Corynebacterium diphteriae B. Bacilul difteric: A. Este folosit în diagnosticul tulpinilor toxigene de Corynebacterium diphteriae C. Testul Eleck: A. Este folosit în diagnosticul febrelor enterale 6. prezintă un spor central nedeformant 9. Alegeţi răspunsurile incorecte referitoare la Bacillus anthracis A. Este folosit în diagnosticul antraxului E.

Bacillus subtilis. Formează colonii de tip R D. Coagulaza liberă E. Meningita C. Ce antibiotice produce B. B. Bacillus aereus. Formează colonii de tip S E. Bacillus polymixa. Bacillus anthracis. B. Creşte pe medii de cultură uzuale B. C.D. Se foloseşte în diagnosticul tulpinilor toxigene ale Corynebacterium diphteriae E. Ce bacili pot cauza infecții umane (meningite. Bacillus licheniformis. C. 18. Reacţia Ascoli: A. Se foloseşte în diagnosticul febrei tifoide 14. Eliberează o exotoxină 13. Ce specii ale genului Bacillus sunt producătoare de antibiotice? A. Bacillus licheniformis. Bacillus polymixa. 17. Sinuzita 16. Se foloseşte în diagnosticul retrospectiv al antraxului C. D. capsula e factor de patogenitate E. Creşte pe medii de cultură speciale C. D. Coagulaza legată 15. Boala nu are complicaţii E. Elaborarea de enzime proteolitice C. Patogenitatea bacilului anthracis e data de: A. toxiinfecții alimentare)? A. nu sporulează în prezenţa oxigenului 12. Producerea toxinei cărbunoase D. Artrita D. pneumonii. polymixa? 230 . E. Bacillus anthracis. Polizaharidul capsular B. E. Bacillus aereus. Este o reacţie de precipitare pentru diagnosticarea infecţiei cu Salmonella tiphy B. Bacillus subtilis. este o reacţie antigen anticorp D. Complicaţiile infecţiei cu Bacillus anthracis: A. Despre Bacillus anthracis se pot afirma următoarele cu excepţia: A. Septicemia B.

respectiv al omului. sporulați. ca urmare a fixării bacililor. În produsele patologice bacilii anthracis sunt: A. D. Afirmațiile adevărate referitoare la morfologia bacilului anthracis sunt: A. 19. capetele lor devin ușor concave. Penicilină. C. B. Afirmațiile false referitoare la capsula bacilului anthracis sunt: A. 231 . C. D. C. în substanțele organice moarte. Deschiderea sau jupuirea cadavrelor animalelor moarte de antrax nu contributie la răspândirea sporilor cărbunoși în sol. izolați. sporii se pot forma în sol. În mediul exterior bacilii sporulează. Sporogeneza nu este condiționată de prezența oxigenului liber. D. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropozoonoze cunoscută sub numele de: A. Polimixina E. D. holeră. B. sporii fiind extrem de rezistenți la condițiile fizicochimice din pământ. C. producerea capsulei devine evidentă în 1-2 ore și ajunge la dezvoltare maximă în 6 ore. are dimensiuni relativi mari de 3-15 microni lungime și 2 microni lățime. E. are capetele “tăiate” drept. 22. E. B. anthracis își are habitatul în țesuturile și umorile animalelor bolnave.A. cărbune. cu diametrul mai mare decât grosimea bacteriei. Sporii nu se formează în țesuturile animalului viu și nici în cadavrele nedeschise. 20. E. sunt bacterii Gram negative. 23. Polimixina B. Capsulogeneza are loc în organismul animalelor receptive. în lanțuri scurte. D. E. Bacitracină. necapsulați. Are o afinitate mare față de coloranți. B. 21. D. febră tifoidă. B. Alegeți variantele corecte cu privire la habitatul și sporogeneza bacilului anthracis: A. E. Prin metodele uzuale de colorare apare ca un halou incolor în jurul celulei bacteriene. agentul antraxului este un bacil mobil. antrax. În condiții favorabile. C. E. în condiții favorabile sporogenezei prezintă un spor central sau subderminal. B. În vitro se formează numai pe medii simple. Eritromicină. difterie. B. C.

chimici și biologici a B. pe geloză simplă sau geloză sânge au aspectul unei împletituri de filamente “cap de meduză”. Bacillus anthracis: A. trehaloza. chimici și biologici a B. la 18oC sporogeneza are loc în 2 zile. blănuri. B. D. B. C. 29. bacilii se distrug în 5-7 zile. timpul necesar germinării sporilor este de 1-7 ore. anthracis sunt adevărate? A. la uscăciune. în sol rezistă mai mult de 30 de ani. trehaloza. anthracis nu fermentează: A. are loc doar în prezența oxigenului. au culturi de tip S. maltoza. B. fructoza. glucoza. 26. anthracis sunt: A. tulpinile virulente dezvoltă colonii rotunde. uneori. B. 27. piei provenite de la animale moarte de antrax. D. C. “coamă de leu”. E. pe medii de cultură sau în cadavrele deschise. pe geloză simplă sau geloză sânge. anthracis sunt: A. B. în apă rezistă câțiva ani. B. 28. aerob. D. margini regulate.24. sporii nu se conservă pentru mult timp. D. lactoza. sub 15oC şi peste 43oC formarea sporilor se opreşte. iar sporii în 1-2 zile. formele vegetative au o rezistență crescută. arabinoza. opace. D. D. lumina solară directă distruge formele vegetative în 2-3 ore. Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. Care afirmații privitoare la sporogeneza B. lactoza. în frotiuri fixate și colorate nu își pierd viabilitatea. B. sporii sunt distruși în 10 minute la 100oC. C. prin sterilizare la căldura umedă (autoclavare). Afirmațiile adevărate cu privire la rezistența la agenții fizici. rezistă câteva săptămâni în plante furajere. anthracis fermentează fără producere de gaz: A. are loc în organism. se dezvoltă cu uşurinţă pe mediile uzuale. la un optimum de 35-38oC. 25. în cadavrele nedeschise (formându-se spori). C. 232 . suprafață netedă. E. datorită capsulei pot avea caracter mucos. maltoza. C. E. E. ferit de razele de soare. E. B. C. arabinoza.

B. E. lipide. Porțile de intrare pentru B. 30. germinează și se transformă în spori. febră. B. conjunctivele. C. D. mucoasa căilor respiratorii. tractul gastro-intestinal. B. Afirmațiile false cu privire la apariția antraxului la animale sunt: A. mucoasa conjunctivală. Căile de pătrundere ale antraxului la om sunt: A. mucoasa digestivă. Perioada prodromală a antraxului poate include: A. 35. 34. febră.E. C. mucoasa otică. lână). C. B. transmitere interumană. D. C. animalele prezintă edem al gâtului și faringelui cu apariția edemului glotic și moartea prin asfixie și toxemie. tunderii etc.) D. oase. E. contactul cu produsele obținute de la animalele bolnave (carne. tegumentul. consumul de produse alimentare provenite de la animalele bolnave. E. B. piele. D. poarta de intrare o reprezintă cavitatea bucală și tractul gastro-intestinal. formolul 1-2% și clorura de sodiu 5 distrug sporul în câteva minute. toxinogeneză. sacrificării. cavitatea bucală. forma vegetativă de pe sol pătrunde în leziuni. B. E. Antraxul se transmite la om prin: A. contactul cu animalele bolnave (în timpul îngrijirii. tegumentele (prin soluții de continuitate). stare generală alterată. 31. sânge. anthracis la animale sunt: A. C. bacilii se răspândesc pe calea vaselor sangvine și se multiplică în limfă și țesuturi. rezultând un edem gelatinos și congestie. agresine. contaminare în situații de criză (arme biologice). Bacillus anthracis acționează prin: A. D. cefalee. E. mucoasa otică. 33. D. C. animalele prezintă sângerări prin orificiile naturale. proteaze. 32. E. lecitinaze. este asimptomatică. 233 . adenopatie.

37. D. antraxul pulmonar. 38. Forma cea mai gravă de antrax nu este: A. E. 41. C. buba neagră.36. dacă tabloul clinic e dominat de edem extins. antrax gastrointestinal. radiologic. buba neagră. stridor prin compresia traheală de către adenopatia mediastinală. adenopatie hilară și traheală. Afirmațiile false cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. cianoză. dalacul. C. C. C. Afirmațiile adevărate cu privire la antraxul pulmonar sunt: A. B. B. 40. se observă lărgirea mediastinului. edem local. ulterior sangvinolente. forma gravă a cărbunelui cutanat. E. hipoxie. antraxul gastrointestinal. stadiul inițial de antrax pulmonar prezintă insuficiență respiratorie acută. este vorba de edemul malign. B. antraxul gastrointestinal. Semnele antraxului cutanat sunt: A. D. Forma cea mai frecventă de antraxul este: A. D. 39. vezicule seroase. doza minimă infecțioasă fiind cuprinsă între 4000 și 8000 de spori. B. este forma cea mai ușoară. dureros. incubația este de 1-6 zile. B. revărsate pleurale cu aspect normal al parenchimului pulmonar. infecția se poate produce prin inhalarea sporilor. moale. clinic. D. Formele antraxului sunt: A. antraxul pulmonar. 234 . antrax cutanat. E. febră moderată alternând cu hipotermie. dalacul. antrax pulmonar. febră ridicată și stare toxică. buba neagră. există o evoluție trifazică. E. antraxul cutanat. pustula beningă. sporii inhalați sunt fagocitați de macrofagele pulmonare și ajung la nivelul ganglionilor limfatici hilari și mediastinali. pustula malignă. maculă galbenă. E. leziunea inițială se ulcerează într-o săptămână și centrul leziunii prezintă o zonă de necroză. B. C. exitus. D.

edem. moartea survine în 10% din cazuri. simptomele apar în câteva zile de la ingestie. prin necroză și ulcerații poate apărea diaree sangvinolentă sau hematemeză. E. fără tratament. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu-zis sunt: A. 47. putem spune că: A. iar stomacul și intestinul devin edematoase. ulterior durerilor abdominale și febrei apar grețurile. bacilii ajung la nivelul ganglionilor limfatici mezenterici. diareea. febră. disfagie. febră. C. datorită numărului mic de bacili din vasele limfatice. 235 . bacteriile pot pătrunde în sânge ducând la apariția bacteriemiei urmată de septicemie și exitus. 45. Forma cea mai rară de antrax nu este: A. Caracteristicile antraxului orofaringian sunt: A.C. B. apare staza vasculară. D. mortea survine în 25-60% din cazuri. vărsăturile. pustula malignă. buba neagră. C. moartea survine rapid în absența tratamentului antibiotic și a reechilibrării hidroelectrolitice. al doilea stadiu de antrax pulmonar prezintă astenie. meningele sunt hemoragice și edematoase. B. D. grețuri. antraxul gastrointestinal. 46. terapia cu antibiotice dă rezultate. B. 44. D. nu există riscul apariției asciitei și ileusului. E. D. adenopatie cervicală. C. B. B. E. 42. D. nu există tulpini care să producă beta-lactamaze. antraxul cutanat. E. unde se înmulțesc și duc la apariția bacteriemiei. 43. foarte rar apare ca localizare primară. pulmonar sau gastrointestinal. mialgii. D. C. există o mortalitate de peste 95%. dureri abdominale. apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la nivel cutanat. durere retrosternală. antraxul pulmonar. Cu privire la tratamentul antraxului. C. Afirmațiile adevărate privitoare la evoluția antraxului gastrointestinal sunt: A. E. Afirmațiile legate de meningoencefalita cărbunoasă sunt: A. E. vărsături. disfagie.

C. Tratamente pentru antrax pot fi: A. Corynebacterium xerosis. E. Pentru antraxul cutanat: Ciprofloxacin intravenos 400mg la 12 ore sau Doxiciclină 100 mg la 12 ore. Afirmațiile false referitoare la profilaxia în cazul antraxului sunt: A. imunizarea constă în 5 doze administrate la 2 săptămâni Se pot administra adiţional la 3. Corynebacterium ulcerans. Eritromicină.B. E. E. neasociat cu vreun alt antibiotic. sub forma “literelor chinezești”. 236 . sub formă de brad răsturnat. 48. timp de 5-7 zile. în doză de 2 milioane unități la 12 ore. 50. C. “coamă de leu”. Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile. colorați uniform datorită corpusculilor metacromatici sau incluziilor Babeș-Ernst. extremitățile îngroșate. sub formă de măciucă. C. 6 şi 9 luni. B. 49. E. D. Penicilina G. E. B. D. C. AVA se poate administra simultan cu antibioterapia. 51. Difteromorfii. C. timp de 60 de zile. C. Corynebacterium diphteriae. Speciile saprofite ale genului Corynebacterium sunt: A. marea majoritate a tulpinilor sunt rezistente la Penicilina G. Tetraciclină. se recomandă cefalosporine. Genul Corynebacterium are bacteriile grupate: A. B. B. D. numit AVA (anthrax standard vaccine) este un filtrat steril de culturi a unei tulpini virulente ce elaborează un antigen protector. E. sub forma unor “bețe de chibrituri răsturnate”. D. nesporulați. tulpina Stern. în cazurile grave se folosește și serul anticărbunos. D. 52. în cazul expunerii. Cloramfenicol pentru 10-14 zile.cu D. mobili. imunizarea activă a animalelor ierbivore (vaccinare) se face cu vaccin viu atenuat. Difteroizii. Genul Corynebacterium cuprinde bacili Gram pozitivi: A. este necesar un tratament cu 2-3 antibiotice asociate. vaccinul. B. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie (în cazurile de bioterorism) necesită tratament cu Ciprofloxacină 500 mg de 2 ori pe zi sau Doxiciclină 100 mg de 2 ori pe zi. sub formă de ciorchine. se dau preventiv antibiotice la contacți.

B. B. meningită. B. B. mitis. impetigo. encefalită. ulcerans și C xerosis? A. tulpinile toxigene produc exotoxina difterică ce determină boala (difterie). D. diphteriae pe telurit și gravitatea bolii. pseudodiphtericum. acestea pot fi în variantele: A. bradicardie. Rifampicin. B. Tratamentele pentru difterie pot fi: A. gravis. 237 . tetanosului. 58. regurgitarea fluidelor pe cale nazală. febrei tifoide. D. Penicilină. 59. Ce pot produce C. ficat. intermedius. poliomielitei. După aspectul coloniilor de C. C. nervi periferici. se multiplică la poarta de ieșire. E. C. Complicațiile date de difterie pot fi: A. otite. D. 57. C. 56. Cefalosporine. materii fecale – antrax cutanat. E. endocardite. E. difteriei. Ser antidifteric. Eritromicină. paralizia faringelui și a palatului. Vaccinul DTaP/IPV/Hib produce imunizare împotriva: A. 55. toxina are tropism pentru miocard. E. C. C. Alegeți asocierile corecte privitoare la recoltarea produselor patologice pentru confirmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. acțiunea toxinei este reversibilă. D. Afirmațiile adevărate privitoare la patogenitatea bacilului difteric sunt: A.53. B. sânge – meningită. D. holerei. infecții urinare. E. C. D. 54. B. OCST. are capacitate de invazie. formând pseudomembranele. E. C. pneumonie. Tinsdale. suprarenale.

se face pe cadavre umane. cu diametrul de 4-5 mm. opace. B. de la nivelul leziunii se recoltează 3 tampoane şi. Mitis – colonii mari sau mijlocii. 60. mediul Loffler. prin metoda Gram. E. Testele serologice pentru identificarea infecţiilor cu B. cu violet de gențiană. E. D. anthracis includ: A. 63. C. se face pe organisme vii. Frotiurile realizate din produsele patologice. E. diphteriae: A. de tip S. D.C. 238 . coloniile de B. anthracis se colorează: A. PCR. Imunohistochimie. cel de-al treilea tampon se introduce în mediul lichid de îmbogăţire OCST. cu verde metil. 61. serozitate din veziculă sau pustulă – septicemii. C. C. Afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul retrospectiv pentru B. B. un tampon nazal şi unul faringian. 62. B. intrate în putrefacţie. B. cu fucsină. C. cel de-al doilea tampon recoltat se descarcă direct pe mediile solide specifice: mediul Tinsdale. ASLO. anthracis sunt: A. Alegeţi asocierile corecte privitoare la variantele coloniilor de C. Intermedius – colonii mari cu suprafaţă granulară. E. Pe mediile solide. negre. reacţia ASCOLI se foloseşte în cazul cadavrelor vechi. anthracis apar sub formă de colonii: A. ELISA. obligatoriu. 64. C. se face pe cadavre animale. C. B. prin reacţia ASCOLI se evidenţiază antigenul cărbunos în organele cadavrelor printr-o reacţie de precipitare în inel cu ser anticărbunos. D. mediile se incubează 12 ore la 30 de grade. E. pentru a diagnostica B. 65. netede. D. Testul coagulazei. D. lichid de edem – antrax cutanat. Afirmaţiile adevărate privitoare la recoltarea şi cultivarea produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului difteric sunt: A. spută – antrax pulmonar. mediul Gundel-Tietz. D. B. Gravis – colonii mici plate. cu albastru de metilen. E. tampoanele recoltate de la purtători se însămânţează în Tinsdale şi apoi în OCST.

C. Gravis – colonii mari sau mijlocii. Alegeţi enunţul corect referitor la Campylobacter jejuni: A. E. suprafaţă granulară (caractere intermediare între coloniile R-S). Campylobacter. Produce holeră. D. Alegeţi asocierile false privitoare la variantele coloniilor de C. Diferenţiera de difteromorfi a bacilului difteric se face prin: A. D. Gravis – margini crenelate. Cresc pe medii cu concentraţie crescută de oxigen 239 . Despre vibrionul holeric se pot afirma următoarele cu o excepţie: A. proba ureazei. Intermedius – colonii intermediare între coloniile R-S. Intermedius – aspect de margaretă cu centrul mai negru. E.D. este imobil C. 66. este un bacil Gram pozitiv B. C. testul la optochin. Prezintă antigenul H flagelar C. lucioase. B. E. proba cistinazei. testul coagulazei. Helicobacter Complement simplu 1. Sensibili la lumina solară şi la acţiunea antisepticelor 3. Alegeţi enunţul corect referitor la vibrionul holeric: A. netede. Tematica 10. Mitis – colonii R. 67. creşte pe medii de cultură cu pH alcalin D. diphteriae: A. B. boală cu caracter invaziv B. Mitis – margini colorate. Mitis – centrul negru. Prezintă antigenul O somatic D. Nu posedă flageli C. Eliberează enterotoxină holerică E. are o dimensiune de 10 µ 2. Genurile Vibrio. este o bacterie saprofită E. fermentarea zaharurilor pe mediul Hiss. Sunt bacilli Gram negativi B.

8. D. 10. C. D. Vibrio cholerae. Se transmite pe cale fecal orală C. bacili Gram pozitivi. imobile. C. Diagnosticul se realizează frecvent prin hemocultură D. Vibrio fluvialis. Vibrio cholerae. E. Alegeţi enunţul corect referitor Campylobacter jejuni A. Detecţia anticorpilor Helicobacter pylori din materii fecale C. Alegeţi enunţul corect referitor la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Helicobacter pylori A. 9. lungi. Culturi rapide pe medii de cultură 7. Următoarea specie produce diaree de tip invaziv: A. Nu invadează celulele epiteliale C. E. D. Sunt bacilli Gram pozitivi B. Vibrio parahaemolyticus. Formează colonii conopidiforme de tip R E. Este sensibil la aciditatea sucului gastric B. Sunt catalazo-negativi 4. Vibrio fluvialis. C. Agentul etiologic al holerei se numește: A. B. Examen microscopic colorat Giemsa efectuat din mucoasa gastrică E. Vibrio vulnificus. B. Nu se transmit pe cale fecal orală E. încapsulați. E. Vibrio algynoliticus. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvoltă ulcer gastric E. Alegeţi varianta adevărată referitoare la Helicobacter pylori: A. Nu este incriminat în apariţia cancerului gastric D. Fermentează zaharurile 5. Antigenul “O” somatic ce se găsește pe speciile genului Vibrio: 240 . Detectarea antigenelor Helicobacter pylori din sânge B. au formă de virgulă. Testul ureazei negativ D.D. Alegeți afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor din genul Vibrio: A. B. Vibrio parahaemolyticus. Se pot identifica anticorpii anti Helicobacter pylori din materiile fecale 6. Vibrio algynoliticus. Vibrio vulnificus.

slab acid (6. C. este antigenul specific de grup. albastră. 20. C. D. În câte grupe sunt împărțiți vibrionii în funcție de antigenul O? A. concave. E.2).5-6. neutru. C. 13. Peste 500. 12. Sub 30. Vibrionii preferă pH: A. rotunde. roșie. D. Inaba – a+b. C. B. C. E. alcalin (9-9. Ogawa – a+b+c. C. tip R.7). acid (2-3. 2. E. slab alcalin (7. D.A. D. Peste 100. 12. 5. C. B. 14. nu este antigenul specific de grup. cu aspect transparent. este termolabil. B.4). 16. Vibrionii produc pe mediul TCBS colonii de culoare: A. E. Alegeți asocierea corectă referitoare la serotipurile determinate de serogrupul O:1 și combinația celor 3 determinanți antigenici: A. Ogawa – a+b. este de natură proteică. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A.2-7. B. Câte serogrupuri O există? A. 20. B. B. galbenă. E. Hikojima – a+c. 80. B. Inaba – a+b+c. 15.4). 11. E. 241 . D. anticorpii dezvoltați împotriva acestei proteine nu conferă protecție antiinfecțioasă. D. cu aspect de litere chinezești. 6.

subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal. deshidratare severă. C. rezistă în intestinul pacienților netratați câteva zile. geloză chocolat. Care dintre următoarele variante nu este o manifestare clinică a holerei? A.2). anurie. C.4).6). pacienții cu pH bazic (9-9. este formată din 2 subunități. rezistă în alimente până la 7 zile. C. Pe ce fel de medii se face coprocultura pentru diagnosticarea infecțiilor cu vibrionul holeric? A. 17. B. B. Cloramfenicol. pacienții cu pH slab acid (6. D. Afirmația adevărată referitoare la enterotoxina holerică este: A.D. D. maro închis. Penicilină. este o toxină de natură lipopolizaharidică. 20. Afirmația falsă referitoare la rezistența vibrionilor holerici este: A. B. Tetraciclină. sunt sensibili la lumina solară. 18. D. 242 . D. E. este o toxină de natură lipidică.2). 21. E. E. În funcție de pH-ul gastric. geloză sânge. verde. B. sunt sensibili la acțiunea căldurii. sunt sensibili la antiseptice. E.5-6. 19. pacienții cu pH neutru. Care dintre următoarele variante nu este o formă de tratament împotriva holerei? A. colaps. TCBS. pacienții cu pH slab bazic (7. 22. C. E. D. subunitatea B pătrunde intracelular. ce tip de pacienți sunt mai predispuși la infecție cu vibrionul holeric? A. B. Chimioprofilaxie. E. C. diaree abundentă. pacienții cu pH acid (2-2. D. C. reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. perioada de incubație este de 2 săptămâni. Tinsdale. B. E. Bordet-Gengou.2-7.

sunt oxidazo-pozitive. Peste 115 specii. 28. PFGE. 26. sensibilitatea la acidul nalidixic. E. S. aureus. 50 de specii. 34 de specii. Cauza principală a toxiinfecţiilor alimentare în ţările dezvoltate este bacteria: A.23. B. fermentează zaharurile. Diagnosticarea serologică a vibrionul holeric se face prin: A. sunt bacili imobili. B. PCR. E. hidroliza hipuratului. 24. D. C. Reacții de aglutinare cu seruri de grup. C. 18 specii. cu excepţia: A. Afirmația falsă referitoare la speciile genului Campylobacter este: A. Fermentarea sucrozei și manozei. Identificarea biochimică a vibrionul holeric se face prin: A. B. 27. D. D. Reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. B. reducerea nitratului. PCR. C. sunt bacili sporulați. dar nu a arabinozei. jejuni este de 32oC. C. sensibilitatea la cefalotin. sunt catalazo-pozitive. PFGE. sunt bacili încapsulați. C. nu au morfologie asemănătoare cu cea a vibrionilor. E. D. sunt mobile. B. 8 specii. E. dar nu a manozei. C. Afirmația adevărată privitoare la morfologia speciilor genului Campylobacter este: A. Genul Campylobacter cuprinde un număr de: A. testul la optochin. 25. 243 . D. Testul oxidazei pozitiv. Testele de diferenţiere între diferitele specii de vibrioni sunt următoarele. D. C. sunt bacili Gram negativi. temperatura optimă de creștere a C. fetus. B. E. E. B. Fermentarea sucrozei și arabinozei. 29. Testul oxidazei pozitiv.

B. E. jejuni se transmite: A. B. C. Unde nu îşi au habitatul campylobacteriile? A. E. stare generală modificată. E. 33. Prin tegumente (soluţii de continuitate). 34. coli. 30. în intestinul a numeroase păsări. Clinic. jejuni. E. C. 32. Pe cale respiratorie. jejuni. D. D. D. B. febră. jejuni reuşeşte să determine boala la: A. D. diphteriae. C. 28 microorganisme. Pe cale fecal-orală. E. 104 microorganisme. lumenul intestinal. pylori. E. cefalee. Infecţia cu C. Prin atingere. C. C. în intestinul omului. pylori. 305 microorganisme. Principala cauză a bolii diareice în întreaga lume este bacteria: A. E. E. 35. D. C. colon. coli. 31. D. dureri articulare. H. C. ileon. E. jejuni nu provoacă: A. E. C. 146 microorganisme. B. Prin picăturile Pflügge. jejun. B. cavitatea bucală. în mucoasa conjunctivală a omului. 223 microorganisme. C. D. C. jejuni pătrunde şi se multiplică în: A. în apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). diaree cu sânge şi mucus. fecalis. C. B. C. 244 .C. în intestinul a numeroase specii de mamifere. H.

sindromului Guillain-Barre. B. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită: A. D. urează. Aşezaţi în ciorchine. OCST. sindromului Klinefelter. C. Skirow. pylori. B. gigantismului. Gram pozitivi. C. B. Microaerofili. endocarditei bacteriene subacute. coli. Campy. CCDA. D. 245 . D. 40. au nevoie de o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). jejuni nu se face pe următorul mediu: A. 38. E. amilază. D. H. 42. 39. D. E. Însămânţarea produselor patologice contaminate cu C. există o incidenţă de 20% la adulţi peste 40 de ani. C. Afirmaţia corectă referitoare la incidenţa infecţiei cu H. jejuni. au nevoie de medii de cultură înalt selective. jejuni este: A.36. Afirmaţia adevărată cu privire la C. Neproducători de urează. B. au nevoie de o incubare de 24 de ore. Imobili. C. C. catalază. coli. sunt microorganisme nepretenţioase. B. D. temperatura optimă de incubare este de 37oC. faecium. C. E. E. E. 37. pylori este: A. E. anemiei hemolitice. jejuni este considerat a fi cauză a: A. Helicobacter pylori sunt bacili: A. B. 41. CSM. H. peptidază. Care este bacteria care a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului? A. E. E. C. streptokinază. C. C.

30% din pacienţii cu infecţie gastrică. E. Campylobacter jejuni. infecţia cu C. infecţia cu H. 30% din ulcerele gastrice sunt legate de: A. E. Infecţia anuală cu H. Enterococcus fecalis. consumul de asipirină şi NSAID. D. D. pylori se poate face prin: A. 50% prezintă ulcer duodenal. 246 . 46. B. D. Escherichia coli. D. 5%. 15% din pacienţii cu infecţie gastrică. pylori apare la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani în proporţie de: A. Enterococcus faecium. 21% din pacienţii cu infecţie gastrică. consumul de paracetamol. Enterococcus fecalis. B. 18%. 43. E. Testul respirator. E. Helicobacter pylori. B. C. 45. Escherichia coli. B. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt pozitive la: A. Testul ureazei în respiraţie. D. B. există o incidenţă de 50-60% la copii. E. C. D. C.B. C. pylori. Helicobacter pylori. PCR. C. peste 95%. 48. Vibrio cholerae. jejuni. 47. 25%. infecţia cu enterococi. 10%. E. 44. PCR detectează prezenţa bacteriei Helicobacter pylori în placa dentară la: A. 2% din pacienţii cu infecţie gastrică. B. 23% prezintă ulcer duodenal. Campylobacter jejuni. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiei cu H. Majoritatea adeno-carcinoamelor şi limfoamelor apar la pacienţi cu infecţie prezentă sau trecută cu: A. C. 75% din pacienţii cu infecţie gastrică. există o incidenţă de 50-60% la adulţi peste 60 de ani. C.

D. risc mic de alergii. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. Detecţia antigenelor în materii fecale. 51. Testul ureazei în respiraţie are o acurateţe de: A. D. 75%. B. Famotidină. Riscurile terapiei cu Pepto-Bismol sau De-Nol pentru infecţiile cu H. 50%. Rabenprazole. cefalee. 50. Rabenprazole. 49. 53. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. 88-90%. C. 247 . Nizatidină. D. E. pylori pot fi: A. E. 78-80%. Levofloxacin. 52. pylori este: A. E. E. Ranitidină. 96-98%. B. Pantoprazole. Care dintre următoarele variante reprezintă un antibiotic folosit în terapia pentru infecţia cu H. D. pylori? A. Famotidină. colorare permanentă a dinţilor. E. Esomeprazole. înroşirea tegumentului. Azitromicină.D. Metronidazol. pylori este: A. E. Famotidină. Metoda imunoenzimatică ELISA. B. C. Amoxicilină. pylori? A. B. C. Amoxicilină. D. Inhibitor de pompa de protoni folosit în terapia pentru infecţia cu H. B. Metronidazol. Omeprazole. C. D. Omeprazole. C. Nizatidină. diaree. B. Claritromicină. C. Ranitidină. E. 54.

Administrare de tetraciclină D. Pantoprazole. Pantoprazole. pylori este: A. Este imobil 4. Esomeprazole.55. 56. Levofloxacin. B. Complement multiplu 1. Vibrionul holeric: A. Vibrionul holeric creşte pe mediul Bordet Gengou C. Provoacă o boală diareică severă C. Vaccin ce conţine extract lipozaharidic C. Tratamentul şi profilaxia holerei se fac prin: A. D. Posedă antigenul flagelar H D. C. E. B. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. pylori este: A. Claritromicină. Este o boală produsă de o bacterie din genul Vibrio B. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. C. Are o incubaţie de 1-4 zile D. Scaunul în holeră are aspect de “apă de orez” E. Posedă antigenul somatic O E. Famotidină. Levofloxacin. Este o infecţie cu caracter invaziv C. Ranitidină. E. Amoxicilină. Principala cauză a decesului este deshidratarea masivă şi acidoză 3. Tetraciclină este antibioticul de elecţie în holeră B. Administrare de ripfampicina 248 . D. Este un bacil Gram pozitiv B. Deshidratarea apare rapid 2. Azitromicină. Reechilibrare hidroelectrolitică B. Administrare de cloramfenicol E. Debutul este lent E. Vibrionul holeric este o specie saprofită pt om D. Inhibitor al receptorilor H2 folosit în terapia pentru infecţia cu H. Despre holeră se pot afirma următoarele: A.

Sunt bacili Gram negativi B.R. Creşte bine în atmosferă cu concentraţie redusă de oxigen E. Sunt sporulaţi D. Sunt microaerofili 8. Alegeţi afirmaţiile corecte legate de Campylobacter jejuni: A. Testul catalazei pozitiv C. Produce enterite D. Se dezvoltă pe mediul selectiv Campy E. Sunt imobili C. Este o specie saprofită condiţionat patogenă 11. Triplă terapie este tratamentul de electie în holeră E. Anticorpii anti-H (antiflagelari) nu conferă protecţie antiinfecţioasă B. pylori vor dezvolta gastrită C. Sunt neîncapsulaţi E. Nu este o specie patogenă pentru om C. Este o specie saprofită E. Despre bacteriile din genul Campylobacter se pot afirma următoarele: A. Diaree cu sânge şi mucus 249 . Poseda un flagel polar E. Testul oxidazei negativ D. Se cultivă in vitro la pH acid 6. Scaunele din holeră au aspect caracteristic de “apă de orez” 7. Anticorpii anti antigen somatic O nu conferă protectie antiinfecţioasă C. Este un bacil Gram pozitiv B. Evidenţierea fermentării zaharurilor 10. Toţi pacienţii infectaţi cu H. Determină o boală diareică D. Diagnosticul de laborator al Campylobacter jejuni presupune: A. Efectuarea coproculturii ca metodă de elecţie pentru diagnostic B. Alegeţi răspunsurile adevărate: A. Dureri abdominale colicative B. Despre Campylobacter jejuni se pot afirma următoarele cu excepţia: A.C. Campylobacter jejuni provoacă diaree cu mucus şi sânge D. C. Transmiterea este pe cale fecal orală B.5. Infecţia cu Vibrio cholerae se asociază cu anemia feriprivă B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vibrionul holeric: A. Infecţia cu Campylobacter e sugerată de: A. Se transmite pe cale fecal-orală 9. Pentru diagnostic se efectuează examenul L. Vibrio cholerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri D.

Se efectuează cultură pe geloză sânge şi AABTL D. Elaborează ureaza E.C. Elaborează coagulaza 14. Determină reşterea capacităţii secretorii a acidului clorhidric C. Pot dezvolta anemie feripriva C. Transmiterea infecţiei se face pe cale hematogenă D. Nu fermentează zaharurile 13. Hemoptizie 12. Vibrio cholerae – agentul etiologic al holerei. Tuse E. Sunt bacili Gram pozitivi B. Pentru diagnostic nu se recomandă biopsia mucoasei gastrice E. Identificarea antigenelor H. Se efectuează biopsie din mucoasa gastrică 17. Pe termen lung pot dezvolta cancer gastric D. Bacili extrem de mobili prin prezenţa unui mănunchi de flageli polari C. Dezvoltă anticorpi de clasă IgM martori ai infecţiei recente B. 250 . pylori din scaun C. D. Tratamentul Helicobacter pylori constă în: A. Se efectuează testul ureazei E. antisecretorii şi bismut coloidal D. Regim alimentar B. Se dezvoltă pe mediul Campy E. 2 antibiotice şi antisecretorii C. Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori : A. Microaerofili D. Vibrio parahaemolyticus – specie saprofită condiţionat patogenă. Identificarea anticorpilor anti. Vibrio algynoliticus – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Determină leziuni celulare şi reacţie inflamatorie la nivelul mucoasei gastrice B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Campylobacter: A. Pacienţii infectaţi nu dezvoltă gastrită sau ulcer duodenal 15. Vibrio vulnificus – specie saprofită condiţionat patogenă.H. Ameţeli D. Alegeţi asocierile corecte cu privire la speciile genului Vibrio: A. C. Terapia cvadrupla. pylori în serul pacientului B. B. Vibrio fluvialis – provoacă diaree de tip enteroinvaziv. Administrarea terapiei timp de 5-7 zile E. 2 antibiotice. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare Helicobacter pylori: A. E. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la persoanele infectate cu Helicobacter pylori : A. Triplă terapie. Administrarea terapiei pentru 14 zile 16.

C. D. E. Vibrionii produc pe medii solide colonii: A. Majoritatea speciilor de Vibrio tolerează NaCl în mediu. Alegeţi variantele corecte referitoare la structura antigenică a speciilor genului Vibrio: A. C. C. Hikojima (a+b). B. Specii sunt: A. În funcție de antigenul O. Serogrupul O:1 al genului Vibrio posedă 3 determinanți antigenici: a. Inaba (a+c). Vibrionii preferă pH acid (3-3. vibrionii sunt împărțiți în 6 serogrupuri. sunt încapsulaţi. B. Pot creşte pe apă peptonată la pH alcalin. E. concave. E. 20. b și c din combinația cărora rezultă cele 3 serotipuri: A. Sunt bacterii nepretenţioase. Vibrio vulnificus. D.18.2). E. E. galbene pe mediul TCBS. nu conferă protecție antiinfecțioasă. 22. Antigenul flagelar H este lipopolizaharidic. rotunde. Campylobacter jejuni. fiind antigenul specific de grup. ubicuitare în apele de suprafaţă marine şi dulci. termostabil. tip M. Anticorprii dezvoltați împotriva antigenului flagelar H care are natură protecă. C. D. 23. E. Hikojima (a+b+c). sunt nesporulaţi. Mycobacterium tuberculosis. sunt bacili în formă de virgulă. Afirmațiile false referitoare la cultivarea speciilor genului Vibrio sunt: A. sunt bacili Gram negativi. D. D. Ogawa (a+b+c). 21. în asociere cu peştii şi fructele de mare. C. Afirmaţiile corecte referitoare la morfologia speciilor genului Vibrio sunt: A. 24. Ogawa (a+b). Vibrio fluvialis. C. B. 19. Există aproximativ 50 de serogrupuri O. Care sunt pacienţii mai predispuşi la holeră? 251 . D. Rezistă în medii cu geloză – sânge care sunt folosite ca medii selective. B. sunt specii imobile. Antigenul „O” somatic – anticorpii anti-O conferă protecție. Mycobacterium leprae. B. B. cu aspect opac.

enterotoxina nu determină producerea diareei secretorii. B. 30. are ca acţiune creşterea concentraţiei de AMPc cu inhibiţia reabsorbţiei Na+ şi excreţia de apă şi electroliţi (Cl-) în lumenul intestinal. C. Cu privire la rezistența vibrionilor holerei. se multiplică şi eliberează enterotoxina holerică. D. cei care sunt pe terapie cu antisecretorii. Riscuri crescute de epidemie de holeră apar: A. A (activity) şi B (binding). B. în sezon ploios. E. cei cu pH gastric bazic. după inundații. 25. B. principalul factor de patogenitate e reprezentat de enterotoxină. când sunt distruși. cei cu gastrită hiperacidă. D. 28. E. E. îl colonizează şi se fixează pe microvilii intestinali cu ajutorul pililor numiţi TCP. cei cu pH acid. bacteriile aderă la epiteliul intestinal. enterotoxina holerică este formată din 2 subunităţi. D. sunt sensibili la acțiunea căldurii. B. Alegeți afirmațiile false privitoare la vibrionul holeric și holeră: A. la 100oC sunt distruși aproape instantaneu.A. E. enterotoxina holerică este o toxină de natură lipidică. după ingestie. D. rezultă acidoză. D. D. sunt sensibili la antiseptice. greață. sunt sensibili la lumina solară. C. holera este o boală invazivă. deshidratare ușoară. C. are ca acţiune scăderea activităţii adenilat ciclazei. 29. putem spune că: A. are ca acțiune pierdere de bicarbonat. în zonele cu temperaturi ridicate. vibrionii eliberează și endotoxină. Manifestările clinice ale holerei sunt: A. B. când au loc calamități. 27. 252 . E. rezultă diaree apoasă ușoară. cei cu aclorhidrie. E. B. Afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea agentului etiologic al holerei sunt: A. C. bacteriile nu intră în torentul circulator. rezistă în intestinul pacienților netratați câțiva ani. în sezon secetos. subunitatea A se leagă de moleculele gangliozidice ale membranei celulelor epiteliului intestinal şi subunitatea B pătrunde intracelular. C. C. 26. Afirmaţiile adevărate cu privire la patogenitatea vibrionului holeric sunt: A.

D. C. B. perioada de incubație de 2 săptămâni. E. E. D. colaps. solide ce conțin săruri biliare. 253 . importante în patologia umană. înalt selective – Tinsdale. de îmbogățire cu apă peptonată alcalină. D. B. vărsături. C. E. Coprocultura făcută pentru diagnosticarea holerei se face pe medii: A.B. manoza. E. 34. E. dar nu şi arabinoza. acidoză. C. Exudat nazal. fermentarea manoza şi arabinoza. B. Testele de indentificare a vibrionului holeric sunt: A. D. 35. Lichid vărsătură. fermentează sucroza. Speciile ce aparțin genului Campylobacter. reacții de aglutinare cu seruri polivalente O. deshidratare ușoară. B. rată de deces de peste 95% în lipsa tratamentului. Cloramfenicol. jejuni. Chimioprofilaxie în perioada călătoriilor în zone endemice. C. diaree ușoară. testul oxidazei pozitiv. C. C. E. C. paradiphteriae. anurie. Reechilibrare hidroelectrolitică pe cale endovenoasă. 33. coli. moderat selective TCBS. 31. LCR. simple: geloză sânge. D. C. 32. dezechilibre hidroelectrolitice. Ce produse patologice se recoltează în cazul holerei? A. dar nu şi sucroza. Penicilină. C. B. Tetraciclină 4g/zi. 36. fetus. sunt: A. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări clinice ale holerei? A. Exudat faringian. C. E. B. testul oxidazei negativ. Care dintre următoarele reprezintă tratamente pentru holeră? A. D. Materii fecale. C. diphteriae. E. D.

jejuni e asociată şi cu boli mai severe: A. majoritatea infecțiilor umane cu C. jejuni sunt: păsările. endocardită. E. D. Afirmațiile adevărate privitoare la principala cauză a bolii diareice în întreaga lume sunt: A. E. colonizate asimptomatic. condiționat patogenă. bacili Gram negativi. intestinul a numeroase specii mamifere. Infecţia cu C. Cele mai frecvente focare epidemice cu C. se numeşte Helicobacter pylori. E. 43. D. natură. B. jejuni au fost citate în urma consumului de: 254 . 40. C. C. mobili. rezervor pentru C.37. e inclusă în categoria B a agenților de bioterorism de catre NIH și CDC. reduc nitratul. B. Campylobacteriile sunt larg răspândite în: A. este cauza principală a toxiinfecțiilor alimentare în țările dezvoltate. D. se numește Campylobacter jejuni. este o bacterie ce aparține genului Vibrio. C. hidrolizează hipuratul. septicemie. C. Care dintre următoarele variante se referă la morfologia speciilor ce aparțin genului Campylobacter? A. 41. jejuni apar prin consumul cărnii de porc. B. sindromul Guillain-Barre. catalazo-negativi. Care dintre următoarele caracteristici se referă la speciile ce aparțin genului Campylobacter? A. fermentează zaharurile. oxidazo-pozitivi. e o specie saprofită. Afirmațiile adevărate referitoare la patogenitatea bacteriei Campylobacter jejuni sunt: A. E. apa contaminată cu materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare şi crescătorii de animale). 42. artrită. C. este o bacterie ce aparține genului Helicobacter. 38. aspect de “coamă de leu”. C. D. 39. morfologie foarte diferită de cea a vibrionilor. D. microaerofili cu creștere favorizată de atmosferă 5% oxigen și 10% CO2. mucoasa conjunctivală a omului. B. B. B. E. D. încapsulați. se numeşte Campylobacter jejuni. meningită. cavitatea bucală a omului. E.

glucide în exces. C. adulţi tineri. jejuni sunt: A. 44. ileon şi colon. D. Factorii de risc ai bolii diareice acute (BDA) în sectorul pediatric sunt: A. febră. femei. C. nu produc leziuni inflamatorii. bătrâni. vegetalele. sindromului Guillain-Barre. 49. Clinic. B. cefalee. bacteriile pot trece prin circulaţie. B. E. C. materii fecale ale animalelor sau persoanelor bolnave care pot contamina apa. pe cale respiratorie. Afirmaţiile adevărate referitoare la patogeneza bacteriei C. lactate. pătrund şi se multiplică în celule epiteliale din jejun. carne de pui insuficient preparată termic. E. dureri abdominale colicative. 45. C. jejuni este considerată a fi cauză a: A. corticosteroizii. starea organismului. D. spitalizarea prelungită. E. reuşeşte să determine boala la 104 microorganisme. B. jejuni sunt: A. tratamentele cu antibiotice. 47. D. E. 46. Majoritatea pacienţilor simptomatici cu infecţie de C. ocazional. 255 . C. D.A. E. B. 48. afecţiuni cutanate. E. ingestia de apă sau alimente contaminate. bolii Cushing. carne de porc. consumarea alimentelor provenite de la animalele bolnave. copii. C. apă contaminată. jejuni sunt: A. picăturile Pflügge. B. B. e rezistent la acţiunea sucului gastric. C. B. D. D. Căile de transmitere a infecţiei cu C. C. solul. consumul cărnii de porc. sindromului Down. bărbaţi. stare generală modificată. jejuni provoacă: A. C.

Mediile de cultură speciale pentru C. rolul bacteriei Campylobacter jejuni în bolile diareice. 54. Frotiurile colorate Gram sau Giemsa. Real Time PCR pentru diagnosticarea C. jejuni: A. C. D. microaerofilie. D. Campy. Marshall şi J. E.D. 51. E. Skirow. medii de cultură înalt selective (cu conţinut de cefalosporine). Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska acordă Premiul Nobel în Fiziologie şi Medicină în 2005 lui Barry J. C. hipotiroidismului. oferă rezultatul în aceeaşi zi pentru probele ce necesită etapa de îmbogăţire. o atmosferă de incubare optimă (anaerobioză). B. D. Reacţia de polimerizare în lanţ cu detecţia ADN-ului bacterian. oferă rezultatul în ziua următoare pentru probele cu un număr mic de bacterii. sunt bacili microaerofili. E. Tinsdale. E. o temperatură optimă de incubare: 42-43oC. jejuni sunt: A. este o bacterie ce poate trăi în stomac şi duoden. B. sunt bacili imobili. descoperirea bacteriei Helicobacter pylori. Mediul cu ou-cistină-ser-telurit de potasiu OCST. D. C. sunt bacili producători de urează. E. jejuni sunt microorganisme cu exigenţe deosebite de cultivare şi necesită utilizarea unor procedee speciale: A. rolul bacteriei Helicobacter pylori în producerea gastritei şi a ulcerelor. paraliziei acute la nivelul sistemului nervos periferic. jejuni se face prin: A. C. C. Afirmaţiile adevărate privitoare la Helicobacter pylori sunt: A. permite diferenţierea între speciile patogene de C. E. permite cuantificarea celor 3 specii de Campylobacter. Mediul selectiv cu carbon CSM. C. 53. B. Robin Warren pentru: A. 55. 50. oferă rezultatul în 36 de ore pentru probele cu conţinut microbian crescut. E. Seroreacţia ASLO. C. B. lari. sunt bacili Gram negativi. o incubare de 24 de ore. descoperirea bacteriei Campylobacter jejuni. Detecţia anticorpilor serici anti Campylobacter prin ELISA. descoperirea bacteriei Treponema pallidum. jejuni. C. 256 . B. Teste rapide imunocromatografice. Diagnosticul imunologic pentru C. 52. coli şi C. D. D. B.

Prevalenţa crescută la unele minorităţi (afro-americani – 40-50%). la adăpost. trăieşte la nivelul pulmonului. prin apă contaminată cu materii fecale ce conţin H. jejuni. pylori să contracareze efectul HCl. B. pylori poate contracara efectul HCl cu ajutorul unei enzime numită urează. 60. Afirmaţiile adevărate privitoare la H. imigranţi din ţările în curs de dezvoltare E. Pe cale respiratorie . B. bacili extrem de mobili. E. D. bacili Gram pozitivi. descoperirea H pylori a schimbat concepţia conform căreia stomacul este o cavitate sterilă. B. B. C. bacili Gram negativi. 30% prezintă ulcer duodenal. 10% adulţi sub 40 de ani. pylori sunt: A. descoperirea H. 61. hidroliza ureei este folosită ca un test important de diagnostic al infecţiei cu C. Prevalenţa H. C. B. pylori. Incidenţa infecţiei cu H. ajută bacteria H. E. D. Căile de transmitere ale infecţiei cu H. doar 1% prezintă ulcer duodenal. C. pylori a schimbat concepţia conform căreia nicio bacterie nu poate supravieţui la pH normal al stomacului. D. pylori în USA se corelează cu: A. E. Aspectul la microscopul optic al bacteriei H. calea orală. calea fecal-orală. C. 50-60% adulţi este 60 de ani. 20% adulţi sub 40 de ani. conţin un mănunchi de flageli polari. bacili imobili. C. trăieşte la nivelul epiteliului mucoasei stomacului protejat de pH acid. D. H. 58. pylori este: A. pylori sunt: A.56. hidroliza ureei se numeşte testul respirator. statusul socio-economic. pylori este de: A. transformă ureea din salivă în bicarbonat şi amoniac. incidenţă crescută la copii faţă de adulţi B. pylori şi ulcer: 257 . 57. D. E. Vârsta. transformă ureea din sucul gastric în bicarbonat şi amoniac. C. 59. D. la pacienţii cu vârsta sub 40 de ani este de aproximativ 20% 62. prin atingere. E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la H. Afirmaţiile adevărate privitoare la urează sunt: A.

pylori. pylori poate apare cancerul gastric. E. PCR. D. B. Uneori apare inflamaţia manifestată sub formă de gastrită. D. calea orală reprezintă o altă posibilitate de infecţie. 65. În ţările în curs de dezvoltare. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. C. 66. D. B. B. E. 30% din cazurile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirină şi antiinflamatoare nesteroidiene C. pylori se face prin: A. E. pylori. D. Identificarea anticorpilor în serul pacienţilor. Testul catalazei. statusul socioeconomic scăzut este un factor favorizant al infecţiei. B. D. 63. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR. În 20-30 ani de infecţie cronică cu H. pylori afectează foarte des copiii mici. pylori. H. B. grupul celor care dezvoltă ulcer e mai mare faţă de cel al celor care dezvoltă cancer.A. aceasta se face prin: A. Câinii şi pisicile au acelaşi fel de H. H. studii epidemiologice arată că majoritatea persoanelor din lume nu sunt infectate cu H. H. 258 . D. 67. În ceea ce priveşte evoluţia clinică a infecţiei cu H. pylori în SUA din 1968. infecţia apare anual la 10% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani. pylori negative. C. pylori este pentru cancerul gastric ceea ce reprezintă fumul de ţigară pentru cancerul pulmonar (clasa I carcinogeni). majoritatea celor infectaţi sunt adolescenţi. majoritatea adulţilor nu sunt infectaţi. Afirmaţiile adevărate referitoare la incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori sunt: A. studiile epidemiologice arată o creştere a prevalenţei cu H. Metoda imunocromatografică. În ceea ce priveşte identificarea anticorpilor în serul pacienţilor pentru diagnosticarea infecţiilor cu H. C. Imunohistochimie. ulcerul gastic e legat de infecţia cu H. cancerul gastric e cel mai frecvent tip de cancer. testul coagulazei. 20% din persoanele cu vârsta sub 40 de ani şi 50% din cei cu vârsta peste 60 de ani. testul respirator. Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt H. pylori sunt: A. pylori. 64. C.pylori ca şi omul. Testul ureazei în aerul respirat . În nordul Braziliei. C. Diagnosticul de laborator pentru H. E. B. PCR detectează prezenţa Helicobacter pylor în placa dentară la 10% din pacienţii cu infecţie gastrică. în ţările vestice. Afirmaţiile adevărate cu privire la epidemiologia infecţiei cu H. pylori afectează aprox. Majoritatea pacienţilor infectaţi au simptome. E.

pylori. cu o săptămână înainte nu se iau antisecretorii de tip inhibitori de pompă de protoni PPI. C. testul poate fi folosit şi după tratament. E. B. C. următoarele afirmaţii sunt false: A. C. Levofloxacin. 70. Endoscopie-biopsie-cultură-antibiogramă. Antibioticele determină un risc mare de alergii. Are loc o colorare permanentă a dinţilor şi a limbii în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. Terapia pentru infecţiile cu H. vor fi detectaţi izotopii în aerul inspirat. 69. Metoda imunoenzimatică ELISA. E. Post terapeutic nu se mai repetă testările pentru H. cu o lună înainte nu se iau antisecretorii anti-H2. dacă H. Poate apărea riscul diareei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. D. metronidazolM B. se recomandă: A. B. are o acurateţe de 50%. 71. Serologic. ureaza descompune ureea. pylori. pentru tratamentul optim se recomandă antibiograma. Nu se recomandă testul respirator şi endoscopia. tratamentul se asociază cu alcool. E. cu o lună înainte nu se administrează bismul coloidal. C. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii anti-H2.E. D. În ceea ce priveşte tratamentul în infecţiile cu H. pylori sunt: A. D. cura cu antibiotice este de minim 14 zile. biopsii. 72. E. D. pacientul ingeră soluţie de uree marcată C13 sau C14. C. pylori sunt: A. 73.pylori este prezent. Afirmaţiile corecte privitoare la riscurile terapiei în infecţiile cu H. se recomandă claritromicină. B. B. B. Riscurile sunt relativ mari. dacă H. teste respiratorii şi mai multe cure de tratament antibiotic în diferite combinaţii. 68. pylori se face prin: A. E. Afirmaţiile corecte privitoare la testul ureazei în respiraţie folosit pentru identificarea infecţiilor cu H. pylori este prezent post-terapeutic înseamnă că e rezistent la antibioticele folosite. D. Poate apărea riscul constipaţiei în tratamentul cu Pepto-Bismol sau De-Nol. IgG pot rămâne prezenţi într-un titru ridicat ca marker ale infecţiei (luni. În ceea ce priveşte endoscopia cu testul ureazei pentru identificarea infecţiilor cauzate de H.pylori . Antibioticele recomandate în infecţiile cu H. Unii pacienţi necesită endoscopii repetate. cu 24 de ore înainte nu se iau antisecretorii de tip PPI. Amoxicilină. pylori sunt: A. ani) . Penicilină. C. 259 .

B. recomandate în infecţiile cu H. Antisecretoarele inhibitori ai receptorilor H2. Famotidina. 75. Omeprazole. D. E. C. pylori sunt: A. tehnica ELISA. E. B. C. 260 . Nizatidina. Tematica 11 Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia. lizotipie. ribotipie. Rabenprazole. Omeprazole. testul oxidazei negativ. E. 76. D. E. Ranitidină. Azitromicină. Antisecretoarele de tip inhibitori de pompa de protoni (PPI). Metronidazol. Famotidina. Pantoprazole. pylori sunt: A. Ranitidină. B. 74. Reacţie de polimerizare în lanţ PCR. Nizatidina. recomandate în infecţiile cu H. D. Teste specifice pentru identificarea vibrionului holeric pot fi: A.D. C.

Escherichia coli B. Febră tifoidă este produsă de: A. Yersinia pestis D. Bacteriile din genul Escherichia se caracterizează prin următoarele: A. Au antigen capsular K B. Sunt bacili Gram negativi cu habitat intestinal B. Rickettsia prowazeki B. Pot fi izolate numai prin inoculare în sisteme celulare 3. Au capacitate de invazivitate E. Au capete rotunjite C. Shigella. Rezervorul de boală este reprezentat de animale 2. Sunt bacterii care pozitiveaza testul fenilalanindezaminazei E. Yersinia 6. Sunt bacili scurţi B. Salmonella typhi murium C.B. Enterobacteriaceele au următoarele caracteristici. Shigella C. Salmonella D.C. Proteus. Salmonella. Proteus mirabilis C. Klebsiella pneumonia E.D. Sunt bacili mobili. Sunt bacterii cu patogenitate certă D. Fenomenul de căţărare pe agar înclinat este caracteristic pentru: A. Caracterele antigenice şi de patogenitate ale bacilior dizenterici sunt: A. Următoarele Enterobacteriaceae se caracterizează prin formarea de colonii-lactozo pozitive: A. Salmonella typhi murium E. Proteus B. Salmonella typhi D. Shigella flexneri 5. cu excepţia: A. Asocierea unor specii de Salmonella 4.E pe baza antigenului O D.Klebsiella. cu specificitate de grup şi tip C. Au proprietatea de a migra pe mediile gelozate C. Se împart în 5 grupuri serologice A. Yersinia Genul Pseudomonas Complement simplu 1. majoritatea monotrichi 261 . Escherichia coli E. Au antigen de perete O.

Se găsesc ca saprofiţi la nivelul tractului respirator al omului B. Calea de transmitere este cutanată 10. Sursa de infecţie sunt doar animalele E. bacilii dizenterici fac parte din flora saprofita a intestinului gros C. rezervorul e reprezentat de animalele ierbivore D. Bacteriile pătrund pe cale respiratorie prin picăturile Pflugge B. sub formă de colonii S B. Infecţii respiratorii D. glucoza pozitivă C.D. nu creşte pe medii de cultură lichide E. Sunt nesporulati 7. zaharoză pozitivă E. Sunt lactozo-fermentativi 11. glucoză nefermentativă D. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor C. nu creşte pe medii de cultură solide D. creşte pe culturi celulare 8. Sunt imobili C. Escherichia. lactozo – negativă. Salmonella creşte pe medii de cultură: A. dizenteria este o boală invazivă E. Din punct de vedere al caracterelor biochimice bacilul Shigella este: A. Boală diareică acută B. lactozo – pozitivă. Shigella face parte din flora saprofită a intestinului gros D. coli determină cel mai frecvent: A. urează pozitivă 9. Alegeţi enunţul corect referitor la izenteria bacilară: A. sub formă de colonii R C. Infecţii ale tractului urinar C. singurul rezervor de bacilli dizenterici este omul B. Fac parte din familia Enterobacteriaceae E. Alegeţi enunţul corect referitor la genul Salmonella: A. 12. deshidratarea e principalul semn al bolii 13. Meningite E. Care din afirmaţiile de mai jos privind infecţia cu genul Shigella este adevărată: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: 262 . glucoza negativă B. Septicemii. Majoritatea nu sunt capsulaţi E. Nu se pot cultiva pe medii artificiale D.

C. Bacili Gram-negativi cu cili peritrihi E. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe Majoritatea bacililor sunt imobili alţii sunt mobili Majoritatea bacililor sunt neîncapsulaţi Bacilii sunt sporulaţi Bacilii sunt mobili datoritǎ unui flagel bipolar 14. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Bacili Gram-pozitivi nesporulaţi C. sunt reprezentate de antigenul K şi antigenul M E. antigenul H şi antigenul K B. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce: A. Epidemii diareice în spitale B. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A.numitǎ diareea turistilor. B. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. sunt reprezentate de antigenul M şi antigenul R 15. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D.numitǎ diareea turistilor. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor B.numitǎ diareea turistilor. Epidemii diareice în spitale B. Produce febra tifoidǎ 19. sunt reprezentate de antigenul H şi antigenul R C. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Bacili Gram-pozitivi cu flageli bipolari 16. Epidemii diareice în spitale B. Bacili Gram-negetivi sporulaţi D. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. sunt reprezentate de antigenul O. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce: A. Epidemii diareice în spitale 263 . E. Genul Escherichia cuprinde: A.A. persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Produce rinoscleromul 17.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal si fǎrǎ sa se spele pe mâini D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la stucturiile antigenice: A. sunt reprezentate de antigenul O şi antigenul R D. Toxiinfecţii alimentare si enterocolite acute 18. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. D.

Coloniile sunt de tip G (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) E. Nu folosesc citratul ca sursǎ de atomi de carbon C. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Posedǎ flageli D. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu ozena. Coloniile sunt de tip S (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) C. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei. fetidǎ a mucoasei nazale D. un granulom distructiv al nasului si faringelui 25. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. Sunt bacili lactozo-negativi B. un granulom distructiv al nasului si faringelui C. Produc indol si hidrogen sulfurat E. Bacilii sunt asezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ 21. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la genul Klebsiella: A. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella : A.persoane ce consumǎ alimente procurate din comerţul stradal şi fǎrǎ sǎ se spele pe mâini D. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Bacilii sunt sporulaţi şi încapsulaţi E. fetidǎ a mucoasei nazale B. In microscopia genului Klebsiella se observǎ: 264 . Reacţia ureazei este negativǎ E. Prezintǎ bacili Gram-pozitivi C. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei C. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Nu produc lizina D. Alegeţi afirmatia corectǎ : A. Reacţia ureazei este negativǎ 23. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Prezintǎ bacili Gram-negativi B.numitǎ diareea turistilor. Produc indol şi hidrogen sulfurat 24.B. Nu produc lizina D. o atrofie progresivǎ.gelozǎ sânge) 22. o atrofie progresivǎ. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Cresc greu pe mediile de culturǎ (geloza. un granulom distructiv al nasului si faringelui E. Coloniile sunt de tip R (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) D. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 E. Produce cresterea numǎrului de micţiuni 20. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene) B. Klebsiella pneumoniae este asociatǎ cu ozena.

Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Citrat negativ 29. In microscopia genului Klebsiella nu se observǎ: A. Enterobacteriile sunt imobile C. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide E. Bacili încapsulaţi E. Glucozǎ negativ B. Bacilii sunt mobili C. Bacilii sunt sporulaţi D. Bacili scurţi C. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella nu se observǎ: A. Bacilii nu prezintǎ cili peritrihi 31. D. Bacteriile sunt aerobe facultativ anaerobe dezvoltându-se greu pe medii simple 265 . Lactozǎ pozitiv C.A. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide D. E. Ureazǎ pozitiv E. Bacili G ram-negativi B. Indol negativ D. Enterobacteriile sunt foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile semisolide 30. Citrat negativ 28. Lactozǎ pozitiv C. În identificarea biochimicǎ a genului Klebsiella se observǎ: A. Ureazǎ negativ E. Bacteriile sunt anaerobe facultativ aerobe dezvoltându-se usor pe mediile simple B. Bacili nesporulaţi 27. Nu grupeazǎ enterobacteriile cu un polimorfism accentuat B. Bacili sporulaţi D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Bacilii sunt capsulaţi E. B. Indol pozitiv D. C. Bacilii polimorfi au forme scurte 1-3 microni şi forme lungi filamentoase pânǎ la 30 de microni B. Glucozǎ pozitiv B. Bacili Gram-negativi Bacili lungi Bacili sporulaţi Bacili neîncapsulaţi Bacili Gram-pozitivi 26. Identificaţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Proteus: A.

Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Speciile genului Salmonella nu se gasesc în intestinul omului. Produc lizin decarboxilazǎ 35. 8 specii 33. Genul Salmonella este alcǎtuit dintrun numǎr mic de specii B. 4 specii B. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Care este rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A.animalelor. Nu produce fenilalanindezaminazǎ E. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Salmonella: A. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi C. Nu produc lizindecarboxilazǎ E. Sunt sporulaţi E. Reacţia indolului este negativǎ D. Speciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa E. Nu produc hidrogen sulfurat B. 3 specii D. Genul Salmonella este alcatuit dintr-un mare numǎr de specii C. Reacţia indolului este negativǎ D. Fermenteazǎ lactoza C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Salmonella: A. Sunt bacili sporulaţi 266 . Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ E.pǎsǎrilor D. Sunt bacili Gram-pozitivi B. ADCL) apare fenomenul de invazie 32.C. Pe mediile cu lactozǎ (AABTL. Speciile genului Salmonella nu pot rezista mai mult de o lunǎ în apele poluate 36. Nu produc hidrogen sulfurat B. Pe geloza sânge nu produce fenomenul de invazie a plǎcii D. ADCL) fenomenul de invazie este inhibat E. Sunt necapsulaţi 37. 5 specii C. Nu fermenteazǎ lactoza C. Alegeţi rǎspunsul corect referitor la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. În funcţie de caracterele biochimice ale genului Proteus se împarte în: A. Sunt bacili nesporulaţi D. Sunt imobili C. Nu prezintǎ cili D. 2 specii E. Nu produc fenilalanindezaminazǎ 34. Sunt bacili Gram-negativi B.

5-6 zile D. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 41. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la febrele tifo-paratifoidele: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Salmonella paratyphi A. Salmonella typhi nu produce febra tifoidǎ D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ E. Coprocultura nu este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmoneloza intestinalǎ 267 . Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracteristicile caracterelor biochimice ale genului Salmonella: A. Produce indolul E. Degradarea glucozei se realizeazǎ cu producere de gaz B. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale B. 7-8 zile E. Hemocultura nu se practicǎ în toate cele 4 septenare B. Elaboreazǎ hidrogen sulfurat D. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-negative (la18h) de talie micǎ D. 10-14 zile B. Medulocultura nu se recomandǎ în febra tifoidǎ C. Febra tifoidǎ afecteazǎ 1 milion de oameni anual B. Perioada de incubaţie pentru febra tifoidǎ este: A. Este prezentǎ lizindecarboxilaza 40. Produsele pluricontaminate nu se însǎmânţeaza iniţial în medii de îmbogatire 39. Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-pozitive cu centrul alb C. mizeria. B şi C produc febrele paratifoide E. Sursa de infecţie nu o reprezintǎ apa contaminatǎ B. lipsa igienei C. Pe mediul Mc Conkey apar colonii lactozo-pozitive (la18h) de talie mare cu margini transparente E. Din sistemul limfatic samonelelle trec în foliculii limfatici 42. Transmiterea febrei tifoide nu se face pe cale fecal-oralǎ C. 9 zile 43. 2-3 zile C. Dupa ingestie în faza iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Febra tifoidǎ nu este asociatǎ cu sǎracia. Alegeţi afirmaţia corectǎ : A. Bilicultura se efectueazǎ în cazul în care coproculturile si uroculturile sunt în mod repetat pozitive D.38. Este absentǎ fermentarea lactozei C.

Bacilii dizenterici fermenteazǎ zaharoza 48. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic E. Clasificarea nu se face pe baza stucturii antigenului care există în peretele celular 45. Diagnosticul de laborator este bacteriologic şi constǎ în izolarea şi identificarea germenilor în produsele patologice B. Produsele patologice sunt reprezentate de materiile fecale C. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Shigella: A. selective si diferenţiale B. translucide care nu modificǎ culoarea mediului C. Sunt necapsulaţi E. Bacilii dizenterici nu fermenteaza zaharoza E. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria amibiană 49. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi D. Pe mediul selectiv Leifson se dezvoltǎ colonii translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei 47. Genul Shigella cuprinde o specie D. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza B. Dezvoltarea se face pe medii de îmbogaţire. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz C. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele morfologice ale genului Shigella: A. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la caracterele biochimice ale genului Shigella: A. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la genul Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza D. translucide care modificǎ culoarea mediului E. Sunt bacili nesporulaţi D. Shigella nu produce de dizenteria bacilarǎ C. Sunt bacili Gram-negativi B. Sunt imobili C. Mediile de imbogatire. Pe mediile selective şi diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Pe mediul diferenţial AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 4 grupe antigenice (subgrupa A B C D ) 268 . Sunt enterobacteriaceae care includ specii saprofite condiţionat patogene. selective si diferentiale contin saruri biliare D. responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice B. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. Sunt mobili datoritǎ cililor peritrihi 46.44. Genul Shigella cuprinde 4 specii E. Identificarea serologicǎ se face prin: A.

Coci Gram negativi anaerobi 55. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la bacilii genului Yersinia: A. Bacilii genului Pseudomonas sunt: A. Pacientul prezintǎ hipotermie D. Cuprinde bacili grupaţi în 3 specii 52. Cuprinde bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi E. Cuprinde bacili grupaţi în 2 specii 51. 5 specii 53. Cuprinde bacili nesporulaţi C. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Cuprinde bacili neincapsulaţi D. o specie E. Ganglionii devin hipertrofiaţi. trec în vasele limfatice şi ganglionii locali şi regionali C.B. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 3 grupe antigenice (subgrupa A B C ) D. 2 specii C. Cuprinde bacili încapsulaţi D. Bacili Gram negativi aerobi B. Cuprinde bacili mobili E. ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Bacili Gram pozitivi anaerobi E. Cuprinde bacili sporulaţi C. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 2 grupe antigenice (subgrupa A B ) E. Identificarea serologicǎ se realizeazǎ prin reacţia de fixare de complement Wasserman 50. Bacili Gram pozitivi aerobi D. Genul Pseudomonas cuprinde: A. Bacilii genului Yersinia sunt grupaţi în: A. Bacili Gram negativi anaerobi C. 3 specii B. Bacteriile se multiplicǎ la poarta de intrare. dureroşi. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. Stabilirea stucturii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice (subgrupa A B C D E ) C. cu deces în 75% din cazuri 54. 4 specii D. E. mobili datorita unor flageli bipolari 269 . Boala poate evolua rapid spre forme septicemice. Alegeti afirmatia corecta referitoare la genul Yersinia: A. Cuprinde bacili Gram-negativi B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la pesta bubonică: A.

11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN mesager B. Bacilul piocianic 59. mobili datorită unui flagel polar imobili nesporulaţi imobili sporulaţi mobili sporulaţi 56. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ADN mitocondrial E. Principalele specii de interes medical al genului Pseudomonas sunt: A. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens B. Pseudomonas pseudoalcaligenes şi Pseudomonas mendocina D. strict patogene pentru animale C. pretenţioase din punct de vedere nutritiv B. Bacilul Koch C. nepretenţioase nutritiv C. Microaerofile. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A. Pseudomonas alcaligenes şi Pseudomonas mendocina E. Bacteriile genului Pseudomonas pot prezenta forme: A. saprofite. Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas putida 58. Bacilul tific B. Bacilare. Bacilare scurte granulare în culturi vechi sau forme lungi filamentoase în culturile tinere D. E. preferând 10%CO2 270 . lungi filamentoase în culturile vechi C. pretenţioase nutritiv E. Pseudomonas aeruginoasa mai este numitǎ: A. Bacilul cărbunos D. nepretenţioase nutritiv D. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: A. Aerobe. scurte granulare în culturi tinere B. condiţionat patogene 60. C. nepatogene B. Aerobe. D. Streptococul beta hemolitic de grup A E. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transport C. coci ovalari în lanţuri scurte E. strict patogene pentru om D. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal 57. Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas putida C. Genul Pseudomonas se clasificã în: A. Bacilare. Anaerobe. Întotdeauna nepatogene E.B. saprofite. coci reniformi în diplo 61. Anaerobe.

Bacili Gram negativi. Cocobacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor 68. nesporulaţi şi necapsulaţi C. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben cremos B. Peste 400 specii de bacili Gram pozitivi. D. coagulazǎ. Cataterele periferice E. Examenul microscopic al P. Bacili Gram pozitivi. C. Preferenţial pe mediul Tinsdale C. Prezintă morfologie de coci Gram pozitivi. Peste 200 specii de bacili Gram negativi. Pe culturi celulare E. lipaze şi betalactamaze D. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi roşiatic C. Are o virulenţǎ crescută la persoanele imunocompetente C. Prezintă actori de patogenitate reprezentate de catalazǎ. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Peste 400 specii de bacili Gram negativi. Familia Enterobacteriaceae este formată din: A. Peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. 67. Peste 500 specii de bacili Gram negativi. B. Nu poate produce infecţii severe la nou nǎscut 64.62. imobili E. sporulaţi şi necapsulaţi D. Coci Gram negativi cu habitat intestinal la om D. Coci Gram pozitivi cu habitat intestinal la om E. Bacteriile din genul Pseudomonas se pot dezvolta: A. Are o virulenţǎ scǎzutǎ la persoanele imunocompetente B. Una din caracteristicile enterobacteriilor este: A. Cateterele centrale endovenoase 65. Bacili Gram pozitivi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor C. Bacili Gram negativi cu habitat intestinal în intestinul omului şi animalelor B. Bacili Gram negativi. sporulaţi şi necapsulaţi E. Preferenţial pe mediul Lowenstein Jensen B. Bacili Gram pozitivi.Gengou 63. Bacili Gram negativi. Pe medii de culturǎ simple D. Plǎgile chirurgicale cu apariţia unui puroi albastru-verzui D. nesporulaţi şi necapsulaţi B. Sunt bacterii anaerobe aerotolerante 271 . Alegeţi răspunsul corect referitor la Pseudomonas aeruginoasa : A. sporulaţi şi încapsulaţi 66. Bacilul piocianic poate suprainfecta: A. E. Preferenţial pe mediul Bordet. hialuronidazǎ. dispuşi în lanţuri nesporulaţi. aeruginosa arată: A.

coli. Nici o specie nu prezintă capacitate de supravieţuire şi multiplicare intracelulară 73. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. alţii sunt imobili. Scurţi. D. C. B. Incapacitatea de a reduce nitraţii la nitriţi D. Majoritatea încapsulaţi. Nesporulaţi. B. Sunt oxidazo-pozitivi E. E. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. 70.4 microni în diametru. 2-3 microni lungime şi 0. 9-10 microni lungime şi 0. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de următoarele cu excepţia: A. Majoritatea sunt imobili. Lungi. 272 .B. E. C. Majoritatea sunt mobili prezentând cili. Pilii comuni au cu rol esenţial în aderarea la mucoase D.9 microni în diametru. 1-2 microni lungime şi 0. Fermentarea glucozei ( G+). Sporulaţi. de exemplu enterotoxine eliberate de E. D. etc B. 3-4 microni lungime şi 0. cu rol de endotoxina. Caracteristicile enterobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile imobile. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Exotoxine. Caracterul biochimic comun al enterobacteriilor este: A. D. Antigenul K (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. 71. E. Majoritatea sunt mobili (cili).3 microni în diametru. Scurţi. D. Prezenţa citocromoxidazei C. C. E. Majoritatea neîncapsulaţi. Antigenul O (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. 7-8 microni lungime şi 0. acestea prezentand cili (flageli). coli). Antigenul H (somatic) care este prezent in peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Sporulaţi.9 microni în diametru. B. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultură. E. cu rol de endotoxina. C. Endotoxine responsabile de şocul endotoxinic şi coagularea intravasculara diseminată. Enterobacteriile sunt bacili: A. alţii sunt imobili. febră. Capacitatea de a produce indol. C.5 microni în diametru. Shigella spp. 69. B. Scurţi. Lungi. 72.

Majoritatea imobili D. genul Arizona. genul Shigella. Greu 24-36h E. genul Enterobacter. genul Shigella. 3. D. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-fermentative cu excepţia: caracterele 273 . genul Shigella. B. 6. genul Enterobacter. Majoritatea încapsulaţi B. Rapid 3-6h C. 79. C. Tribul V:genul Yersinia. 5. Sporulaţi C. Mediul selectivo-diferenţial ADCL Leifson D. Tribul IV genul Proteus. Mediul diferenţial AABTL pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a lactozei E. E. genul Povidencia. genul Serratia. Greu 36-48h 76. B. genul Citrobacter. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie de biochimice. D. Care din următoarele variante este falsă? A. Mediul Mc Conkey B. D. 78. Tribul II :genul Salmonella. Genul Klebsiella. C. Genul Proteus. Medii cu tetrationat şi verde briliant de tipul mediului Muller. Genul Yersinia. Cu capete rotunjite E. Rapid 18-24h B. genul Serratia.Kauffmann şi Rappaport pentru salmonele 80. E. genul Citrobacter. 77. B. Pentru coprocultură în cazul enterobacteriilor se utilizează urmatoarele cu excepţia: A. genul Arizona. În funcţie de caracterele biochimice în câte triburi pot fi grupate genurile familiei Enterobacteriaceae ? A. 3-4 microni lungime 75. Genul Escherichia.74. Mediul Gundel-Tietz C. Rapid 8-10h D. Enterobacteriile sunt bacili: A. Tribul I cuprinde: A. Tribul I: genul Escherichia. 7. Enterobacteriile se dezvoltă pe mediile de cultură având un bogat echipament enzimatic: A. Tribul III: genul Klebsiella. E. C. 4. Genul Salmonella. Scurţi.

Proteus. C. B. E. În general capsulaţi. C. C. Imobili. 85. Gram pozitivi. E. Formarea lizinei. Citobacter. B. E. S de culoare verde prin fermentarea glucozei. Serratia. C. Vitamina C. E. Klebsiella. D. D. În general capsulaţi. Salmonella.H2S. 274 . D. Proteus. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. Vitamina A. 84. D. 86. 83. Vitamina K. B. Yersinia. E. E. Anaerobi facultativ aerobi. Producerea de hidrogen sulfurat . S de culoare galbenă prin fermentarea lactozei. D. Vitamina D. B. Cu cili peritrichi. Vitamina E. Genul Escherichia inhibă dezvoltarea florei proteolitice şi ajută la sintetizarea unor vitamine: A. C.A. Următoarele enterobacterii sunt lactozo-nefermentativi cu excepţia: A. C. Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea enterobacteriilor cu excepţia: A. Imobili. B. D. 81. 82. Formarea indolului din triptofan. Bacilii din genul Escherichia sunt: A. Cu dezvoltare de durată pe medii de cultură simple (bulion. Klebsiella. C. Escherichia. S de culoare verde pentru că nu fermentează lactoza lactozei. Sporulaţi. D. geloză). Nesporulaţi. B. S de culoare galbenă prin fermentarea glucozei. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. B. Shigella. Bacilii din genul Escherichia pe mediul diferenţial AABTL formează colonii de tip: A.

Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon.E. Caracterele biochimice ale bacililor din genul Escherichia sunt următoarele cu excepţia: A. Colecistite. Febra~38C. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteropatogen EPEC este falsă? 275 . E. B. D. 93. Infecţii de plagă. B. C. E. B. D. Produce o diaree asemănătoare holerei. Poate apare la persoane ce consumă alimente procurate din comerţul stradal. E. Fermentează glucoza cu producere de gaz. Alegeţi răspunsul corect referitor la tulpinile de Escherichia coli ce produc diareea malignă a nou născuţilor este: A. C. Frecvent sanguinolentă. E. D. Diareea hemoragică are următoarele simptome cu excepţia: A. D. Produce „diareea turiştilor”. D. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enterotoxigen ETEC este falsă? A. 88. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Escherichia coli enterotoxigen EIEC. Care din următoarele afirmaţii cu referire la Escherichia coli enteroinvaziv este adevărată? A. Escherichia coli enteroinvaziv ETEC. Fermentează zaharoza cu producere de gaz. Peritonite. Produce o diaree asemănătoare holerei. C. Produce „diareea turiştilor”. C. Febra tifoidă 89. D. Fermentează lactoza cu producere de gaz. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. C. C. Dureri abdominale. Boală diareică. B. S de culoare verde prin fermentarea zaharozei. Escherichia coli enterohemoragic EPEC. Nu formează indol. Produce epidemii diareice în spitale. B. Hipotermie. Escherichia coli enteropatogen EPEC. 91. 87. 92. ETEC eliberează o enterotoxina „cholerae-like” (exotoxina termolabilă). Escherichia coli enteroinvaziv şi enterotoxigen 90. În anumite situaţii bacilii genului Escherichia pot produce infecţiile următoare cu excepţia: A. E. Vărsături. E. Produce o diaree hemoragică. B.

E. Lichid peritoneal. LCR. Produce diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. cerbi. D. numită diareea turiştilor. Escherichia coli enteropatogen EIEC produce diareea epidemică malignă a nounăscuţilor. Care din următoarele afirmaţii este falsă? A. Intestinul subţire. C. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit la aproximativ: A. B. Sânge D. D. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce o diaree asemănătoare holerei. EHEC produce o diaree hemoragică de obicei tulpini serotipul O167:H5. 276 . Apare la nou născuţi prin contaminare exogenă. Exudat nazal. E. B. EHEC nu se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. B. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică. C. Urină. E. elani. E. Tractul respirator inferior. 94. D. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce epidemii diareice în spitale. B. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. E. 96. C. Care din următoarele afirmaţii este adevărată referitoare la Escherichia coli enterohemoragic: A. B. Lichid cefalorahidian. Produce epidemii diareice în spitale. Alte animale ca porcii. Produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Bilă 98. E. În cazul prezenţei EHEC în organism spitalizarea nu este obligatorie. Vezica urinară. C. Peritoneu. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Escherichia se face recoltarea următoarelor produse patologice cu excepţia: A. D. Puroi. C. 95. C. Intestinul gros.A. Apare în condiţiile lipsei de igienă. 99. B. Sinusuri . păsările pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă ca saprofit în: A. 97. D. 30% din populaţie. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC produce o diaree asemănătoare dizenteriei. Tractul respirator superior.

Nesporulaţi.B. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. 101. Încapsulaţi. Meningită 277 . B. C. datorită fermentării lactozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză). Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză sânge). Dizenterie. saprofiţi condiţionat patogeni nu pot produce: A. D. C. Reacţia ureazei este negativă. 104. Imobili C. Nu produc indol. Coloniile sunt de tip M D. Pe AABTL. Referitor la genul Klebsiella. 100. B. Pneumonii B. Infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) 105. D. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. E. 103. E. Produc carboxilază. Bacili Gram negativi. Infecţii urinare D. C. 60% din populaţie. Nu produc lizină. B. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. 102. Caracterele biochimice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. E. enterocolite) D. Mobili D. Coloniile sunt de tip R E. Nu produc H2S. Sunt bacili lactozo-pozitivi. 50% din populaţie. C. Tifos exantematic C. Infecţii urinare C. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt următoarele cu excepţia: A. Infecţii digestive (colite. Caracterele morfologice ale enterobacteriilor din genul Klebsiella sunt urmatoarele cu excepţia: A. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Referitor la genul Klebsiella. Nu produc indol. Produc lizină şi carboxilază. E. 70% din populaţie. B. B. Peritonită E. lucioase). 40% din populaţie. D.

Urină C. D. Urechii E. un granulom distructiv al: A. fetidă a: A. Mucoasei uterine D. Mucoasei faringelui 107. Identificarea biochimică la genul Klebsiella evidenţiază: A. Septicemie 106. Sucului gastric recoltarea 110. Lactoza pozitiv. Laringelui C. Obrajilor D. un granulom distructiv al: A. D. Cartilajului nazal şi faringelui E.E. 278 . Nasului. Mac Conkey. Spută B. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. o atrofie progresivă. Indol pozitiv. AABTL Drigalski B. Urează negativ. Lichid peritoneal E. Traheei D. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. C. Citrat negativ. Epiglotei 109. Glucoza negativ. B. Chapman hiperclorurat 111. E. Esofagului B. Geloză sânge E. Mucoasei vaginale E. Limbii C. Mucoasei bucale C. Mucoasei nazale B. Lichid cefalorahidian D. ADCL Leiffson C. B. Buzelor 108. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Pentru genul Klebsiella cultura nu se face prin cultivarea produselor de laborator pe medii de tip: A. Pentru identificarea la laborator a enterobacteriilor din genul Klebsiella se face următoarelor produse patologice cu excepţia: A.

E. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii D. D. D. Coloniile de Proteus sunt lactozo-negative E. Încapsulate 113. C. specii cu 279 . Bacterii aerobe. Este foarte răspândit pe sol. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Bacili monomorfi cu forme scurte. P. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. C. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. Este foarte răspândit unde se găsesc materii organice în descompunere C. 115. 116. Neprezentând migrare în valuri pe geloză sânge D. D. P. Genul Proteus grupează enterobacterii : A. P. Bacili polimorfi cu forme scurte. Caracterele de cultură ale enterobacteriilor din genul Proteus sunt următoarele cu excepţia: A. Imobile B. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor E.112. 1-3 microni. Au o marcată acţiune proteolitică. Care din următoarele afirmaţii cu referire la genul Proteus este falsă? A. B. P. Bacili polimorfi cu forme scurte. genul Proteus se împarte în următoarele excepţia: A. P. E. 1-3 microni. 118. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 30 microni. Mobile C. Bacili polimorfi cu forme scurte. Bacili monomorfi cu forme scurte.rettgeri.vulgaris.morgani. facultativ anaerobe B. 3-6 microni. Cu invazia mediului AABTL E. Pe geloză simplă şi geloză sânge fenomenul de invazie este inhibat C. Bacili polimorfi cu forme lungi filamentoase până la 50 microni. E. ape poluate B. B. gunoaie. Produc în majoritate H2S. C. 4-7 microni. Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat 114.mirabilis. Se dezvoltă uşor pe medii simple 117. Pe mediul diferenţial cu lactoză AABTL fenomenul de invazie este inhibat D.typhi. 3-6 microni. B. Bacili monomorfi cu forme lungi filamentoase până la 40 microni. În funcţie de caracterele biochimice. Caracterele morfologice ale genului Proteus sunt următoarele: A. B.

Bacili polimorfi B. Referitor la genul Proteus este fals următorul răspuns: A. Dacă pe aceeaşi placă cu geloză se însămânţează în 2 puncte opuse două tulpini diferite acestea se vor dezvolta până la un punct în apropierea liniei de întâlnire a tulpini lor. Produc fenilalanindezaminază. Fermentează lactoza. Bacili mobili. C. C. D. C. Bacili Gram negativi E. Bacili cu lungimea de 4-7 microni/0. Nu poate produce septicemie E. Peste 300. Caracterele morfologice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. 123. Reacţia indol este pozitivă. Aproximativ 2 ani. Pneumonie B. Bacteriile saprofite condiţionat patogene ale geului Proteus când părăsesc habitatul lor natural pot produce următoarele cu excepţia: A. Produc lizin decarboxilază. Peritonite.8 microni. cu cili peritrichi. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii care rezistă în apele poluate: A. Peste 200. 280 . 120. Peste 1500. Genul Salmonella este alcătuit dintr-un mare număr de specii: A. E. Sinuzite 121. Cresc pe medii de citrat ca unică sursă de carbon. 124. Produc în majoritate H2S. Bacili nesporulaţi C. B. C.C. Bacili Gram pozitivi 122. La genul Proteus prin examenul microscopic observăm următoarele mai puţin: A. E. E. Dacă însămânţarea se face la baza gelozei înclinate. 2-6 luni. Otite C. B. D. D. Peste 150. D.6-0. Aproximativ 1 an. B. 1-2 luni. 119. Bacili necapsulaţi D. B. Peste 3000. Bacili Gram negativi. D. în partea superioară a culturii se obţine cultură pură de bacili Proteus. E. 6-10 luni.

Absenţa fermentării lactozei C. 15 milioane oameni anual. 13 milioane oameni anual. Prezenţa indolului E. Prostraţie 130. 1 an. Perforaţia intestinală. Diaree din primele zile C. E. Prezenţa lizindecarboxilazei 126. Febra tifoidă poate avea următoarele complicaţii cu excepţia: A. D. C. Degradarea glucozei cu producere de gaz B.000 decese. Cefalee D. Bacili necapsulaţi. cu aproximativ 500. Bacili nesporulaţi. Salmonelozele minore se manifestă prin următoarele cu excepţia: 281 . 4 săptămâni C. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt următoarele cu excepţia: A. B.000 decese. 128. Endocardită. C. 6 săptămâni D. cu aproximativ 100. E.000 decese. cu aproximativ 400. B. Hemoragia intestinală. 131. D. B. Febră înaltă: 39-41 C B. Febra tifoidă afectează aproximativ: A. Abcesul foliculilor limfatici. 125. 127. 9 milioane oameni anual. 7 săptămâni. E.000 decese. cu aproximativ 600. 5 ani. cu aproximativ 200. D. 11 milioane oameni anual. Febra tifoidă se caracterizează prin următoarele cu excepţia: A. C. E. Bacilii genului Salmonella rezistă în pulberea de ouă: A. 4 ani. 8 săptămâni 129. 2 ani. 2 săptămâni B. Febra tifoidă fără tratament are o evoluţie ce durează: A.000 decese. Elaborarea de H2S D. Peritonita tifică. Alterarea stării generale E. 17 milioane oameni anual. E.D. 3 ani.

1 an B.A. E. B. Yersinia pestis produce: A. Care afirmaţie este corectă? A. Pneumonie. Referitor la genul Salmonella: Pentru materiile fecale se utilizează mediul de conservare şi transport ce asigură supravieţuirea salmonelelor timp de 4-6 zile: A. 136. C. Shigella. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. 137. Astenie Constipaţie Anorexie Greaţă Mialgii 132. Grupul B este cel mai patogen D. Arizonae. B. C. D. 5 ani 134. Salmonella. Lowenstein-Jensen D. B. Schaedler E. E. 4 ani E. E. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 7 tipuri serologice 135. Câte bacterii din genul Shigella sunt suficiente pentru a provoca boala la om? A. Cary Blair 133. Yersinia. 10. 40. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 5 tipuri C. B. Ciumă. C. MIU C. B. Typherix) oferă imunitate până la: A. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor? A. Dizenterie. 282 . 20. OCST B. C. 2 ani C. 50. D B. D. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 3 tipuri E. C. 30. D. Escherichia. 3 ani D.

141. Reacţia indol negativă. Reacţia roşu metil pozitivă. infecţia poate mima o: A. B. Fluorochinolone. D. Oxidează glucoza. 142. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Streptomicină. E. E. B. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. Ureaza negativă. Nu produce H2S. C. Pneumonie. C. Imipenem. Cloramfenicol. 138. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. Co-trimoxazol. Penicilină B. Reacţia Voges Proskauer pozitivă. Care afirmaţie referitoare la caracterele biochimice ale genului Pseudomonas este falsă: A. Nu fermentează lactoza. 139. B. Aminoglicozidele. 140. B. D. E. E. C. C.D. Ampicilină. E. C. B. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. E. Cistită. 11 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. C. Endocardită. D. 143. Nu fermentează zaharoza. D. Referitor la genul Pseudomonas: bacilul piocianic este genetic rezistent la: A. D. 144. D. Care afirmaţie referitoare la Pseudomonas este falsă: 283 . Genul Pseudomonas se clasifică în: A. Dizenterie. Yersinia este rezistentă la: A. Referitor la Yersinia enterocolitica: din cauza adenitei mezenterice. Nu hidrolizează esculina. Cistită. 9 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN ribozomal. 8 genuri repartizate în 5 grupe de omologie de ARN de transfer. E. Peritonită. Apendicită. Aztreonam. Ceftazidim.

5. Există purtători cronici sănătoşi de bacili tifici D. Prezintă fenomenul de căţărare pe geloză-simplă C. B. Speciile sunt grupate în 4 subgrupe 284 2. Transmiterea se face pe cale respiratorie E. Dimensiuni cuprinse între 10-16 microni lungime C. E. C. Complementului C. Pe mediul AABTL formează colonii lactozo-pozitive E. Limfocitelor natural ucigaşe NK E. Sunt strict anaerobi E. Trombocitelor D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la familia Enterobacteriaceae: A. Salmonellele nu se multiplică în plăcile Peyer B. În cursul bolii apare leucocitoza E. Imunitatea postinfecţie este pe viaţă Care din următoarele afirmaţii sunt false: A.A. Pe mediile selective cu bilă creşte sub formă de colonii izolate. 3. Produce fenomenul de invazie pe geloză-sânge şi geloză simplă B. Este strict saprofit condiţionat patogen Produce infecţii urinare Este strict patogen Poate produce septicemie Produce infecţii nosocomiale 145. D. 4. În prima săptămână de boală pacientul are diaree muco-sanguinolentă D. Între două tulpini diferite se formează linia de demarcaţie Care afirmaţii referitoare la genul Shigella sunt adevărate: A. Este produsă de Salmonella typhi B. . Nesporulaţi Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la febra tifoidă: A. Celulelor fagocitare Complement multiplu 1. Hematiilor B. Bacili Gram negativi imobili B. Salmonellele invadează măduva hematopoietică şi ficatul Caractere de cultură întâlnite la genul Proteus sunt: A. Salmonellele invadează formaţiunile limfatice şi splina C. fără invazie D. Este formată din peste 200 specii bacili Gram negativi B. Absenţa citocrom-oxidazei D. Este o boala invazivă C. În cazul genului Pseudomonas exoenzima S acţionează asupra: A.

Coprocitograma evidenţiază prezenţa polimorfonuclearelor C. Se transmite prin păduche C. 10. Transmiterea este fecal orala D. Imposibil de cultivat în medii lichide D. Perioada de stare e caracterizata prin diaree cu sange. Sunt bacili Gram pozitivi B. Sunt bacili gram negativi. 9. Are o mare capacitate de invazivitate E. Bacterie cu patogenitate certă B. Pe medii diferenţiale se dezvolta sub forma de colonii lactozo pozitive D. Metoda de elecţie in diagnosticul infecţiei este coprocultura B.C. Coprocitograma evidenţiază prezenţa mononuclearelor Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt următoarele: A. Se transmite pe cale aerogenă E. În pestă se face diagnosticul serologic 7. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Bacterie nesporulata C. Evoluează clinic manifest numai la persoane imunodepresate 11. Mobili C. încapsulaţi B. Necapsulaţi D. Sunt bacili lactozo-negativi E. 8. Evoluează septicemic C. Sunt bacterii patogene Escherichia coli este: A. Cultivabilă pe orice mediu de cultură E. Care afirmatii referitoare la genul Shigella sunt adevarate: A. Diagnosticul serologic se face prin reactie de aglutinare cu seruri specifice E. Este produsă de către Salmonella typhi B. Este specifică omului B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la pestă: A. Determină colonii în picătură de miere. Se transmite prin puricele de şobolan D. Scaunele diareice au aspect riziform 6. Sunt bacili dispuşi în lanţuri scurte C. de tip mucos D. Bacterie condiţionat patogenă Specia Yersinia pestis are următoarele caractere generale: A. mucus şi puroi E. Produc endotoxina si exotoxina 285 . Prezintă antigen capsular D.

Forma pneumonică se transmite interuman 13. Genul Proteus reuneşte bacili: A. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt produse de Yersinia pestis: A. Coproculturi B. Spălătură bronşică 14. în funcţie de etapa bolii: A. Care dintre caracterele de cultură de mai jos aparţin genului Shigella: A. Biopsie de mucoasă gastrică E.E. Pesta bubonică se transmite prin muşcatura de şobolan C. Boala evolueaza spre septicemie E. Produc colonii R pe mediile solide C. Pe ADCL Leifson produce colonii semitransparente 17. Caracteristic este aparitia adenopatiei şi a ganglionilor cu edem si hemoragii D. Produc colonii în "ochi de pisică” pe mediile solide E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Klebsiella pneumoniae: A. Pestă B. Pesta bubonică se transmite prin intermediul puricilor B. Uroculturi C. Determină apariţia gastritei şi a ulcerelor duodenale E. Cu cili peritrichi C. Sindromul dizenteric se caracterizează prin: 286 . Mobile cu cili peritrichi 18. Holera C. Determină fenomenele de invazie medii de cultură cu bila 15. Produc colonii S pe mediile solide B. Febră tifoidă E. Produce infecţii urinare D. Bacterie saprofită condiţionat patogenă B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Yersinia pestis: A. Scurţi sau filamentoşi B. Determină eliberarea de exotoxine D. Pentru confirmarea diagnosticului de febră tifoidă se pot efectua. Produce infecţii respiratorii C. Glomerulonefrită acută 16. Agentul etiologic al ciumei 12. Pnfectii intraspitaliceşti E. Pe AABTL este lactozo-negativa D. Hemoculturi D. Ciuma D.

rezistent la tratament. genul Klebsiella 20. infecţiile sunt favorizate de manevrele invazive 287 . genul Salmonella E. genul Proteus C. încapsulat 22. produce infecţii indiferent de statusul imun al pacienţilor D. pe medii de cultura produce colonii de tip R lactozo negative E. cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare B. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Escherichia coli: A. produc pigmenti hidrosolubili D. sunt bacterii strict patogene C. sunt coci Gram negativi E. E. D. sunt imobili 23. cultura degajă un miros aromat caracteristic de “flori de tei” D. bacili Gram pozitivi încapsulaţi 24. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. Scaune sanguinolente şi mucoase Scaune riziforme Colici abdominale Tenesme Disurie 19. produce infecţii urinare C. elaborează pigmenţi exocelulari C. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. C. sunt bacterii saporofite condiţionat patogene B.A. genul Escherichia B. întotdeauna se tratează conform antibiogramei D. prezintă rezistenţă crescută la antibiotice C. cresc pe medii speciale E. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la genul Proteus: A. se mai numeşte bacil tific B. Care dintre genurile familiei Enterobacteriaceae sunt întotdeauna patogene: A. sunt bacili mobili cu cili peritrichi B. exista tulpini ce produc boala diareică C. Alegeti răspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. produce infecţii nosocomiale B. strict patogen E. B. poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi D. tratamentul de elecţie este penicilina 21. genul Shigella D.

genul Escherichia şi genul Klebsiella B. genul Shigella B. capacitatea de a reduce nitraţii la nitrili D. prezenţa citocromoxidazei E. sunt sporulaţi 26. majoritatea sunt mobili. genul Morganella şi genul Providencia E. majoritatea sunt mobili. cuprinde genul Proteus cu speciile Pseudomonas aeruginosa şi Pseudomonas fluorescens E. tribul III cuprinde genul Klebsiella. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt: A. tribul I cuprinde genul Escherichia. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. absenţa citocromoxidazei C. tribul IV cuprinde genul Yersinia E. cuprinde genurile Enterobacter si genul Serratia 30. genul Citrobacter C. sunt nesporulaţi 27. nu fermentează glucoza 28. majoritatea sunt capsulaţi D. genul Citrobacter şi genul Serratia D. genul Bordetella şi genul Corynebacterium 31. întotdeauna sensibil la penicilina 25. majoritatea sunt neîncapsulaţi E. Enterobacteriile patogene cuprind genurile: 288 . sunt nesporulaţi E. genul Proteus şi genul Enterobacter C. alţii sunt imobili C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la triburile enterobacteriilor: A. tribul II cuprinde genul Salmonella. genul Povidencia 29. sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B. majoritatea sunt capsulaţi D. sunt bacterii anaerobe facultativ aerobe B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. cuprinde genul Klebsiella cu 3 specii importante: Klebsiella Pneumoniae. genul Serratia. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene sunt reprezentate de genurile: A. fac parte din flora normalǎ a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri B. cuprinde genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli C. fermentează glucoza B. genul Enterobacter D. alţii sunt imobili C. genul Arizona. Klebsiella Ozenae D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacteriile saprofite condiţionat patogene: A. Klebsiella rhinoscleromates.E. tribul V cuprinde genul Proteus.

Shigella spp cu acţiune asupra enterocitelor şi responsabile de manifestǎrile digestive B.3 microni lungime si 0.coli. sunt bacili Gram-pozitivi nesporulaţi 36. pilii comuni cu rol esenţial în aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare D.coli) E. au capetele rotunjite C. capacitatea de supravieţuire si multiplicare intracelularǎ cu posibilitatea de diseminare în tot organismul 34. sunt bacili scurţi 2. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la factorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. E. Enterobacteriile se dezvoltǎ rapid (18-24h) pe mediile de culturǎ având un bogat echipament enzimatic C. capacitate scǎzutǎ de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. sunt bacili Gram-negativi nesporulaţi D. Exotoxinele sunt lipopolizaharide din peretele celular responsabile de şocul endotoxinic C.coli) 35. exotoxine C. pilii comuni D. D. C. B. Enterobacteriile sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe 289 . Transportul pentru pǎstrarea viabilitaţii enterobacteriilor patogene în produsul patologic este asiguratǎ prin însǎmânţarea produsului pe mediu semisolid Cary Blair B. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor enterobacteriilor. acestea prezentând cili C. 32. Antigenul H prezent doar la bacteriile imobile E. cu rol de endotoxinǎ B. Antigenul K (capsular) la Klebsiella spp care determinǎ caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturǎ.coli) E.A. majoritatea sunt mobili si neîncapsulaţi E. Endotoxine sunt enterotoxine eliberate de E. D. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile.4 microni în diametru B. endotoxine B. Antigenul K prezent doar pe mediile lichide de culturǎ 33. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la morfologia enterobacteriilor: A. genul Salmonella genul Shigella genul Yersinia genul Escherichia genul Morganella Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la enterobacterii: A. Factorii de patogenitate cei mai importanţi ai enterobacteriilor sunt reprezentaţi de: A.

gelozǎ) C. Escherichia coli poate fi prezentǎ in tractul respirator 40. C. Capacitatea de fermentare a lactozei a enterobacteriilor se clasifica în 2 categorii: A. Serratia B. Reduc nitraţii la nitriţi D. Inhiba dezvoltarea florei proteolitice si ajutând la sintetizarea unor vitamine din grupul B si vitamina K E. zaharoza şi glucoza cu producere de gaz B. mobili cu flageli cu localizare bipolarǎ 37. Reduc nitriţii la nitraţi 38. Infecţii urinare B. Se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon 42. Peritonite C. Infecţii de plagǎ 290 . Nu fermenteazǎ glucoza (glucozo negativi) E. Nu fermentează lactoza. Escherichia fermentează lactoza. Shigella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. D. Klebsiella. Salmonella. Klebsiella. zaharoza si glucoza C. Sunt bacterii rǎspandite in apǎ aer. Bacilii sunt aerobi facultativ anaerobi B. Lactozo – fermentativi: Morganella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Escherichia: A. Citobacter. Fermenteazǎ glucoza (glucozo – pozitivi) B. Produce indol D. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii M de culoare galbene 41. Sunt bacili Gram-pozitivi. Citobacter. Serratia E. Yersinia. Nu se dezvolta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon E. Familia Enterobacteriaceae se clasificǎ în 11 genuri repartizate in 5 grupe de omologie de ARN ribozomal E. Shigella. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Escherichia: A. Lactozo – nefermentativi: Proteus. Tulpinile endogene sau exogene ale genului Escherichia realizeazǎ contaminarea unor regiuni anatomice producând infecţii ca: A. Lactozo – fermentativi: Proteus. In intestin este principalul reprezentant al florei normale D. Providencia 39. sol C. Lactoza – nefermentativi: Escherichia. Pe mediul gelozǎ sânge produc colonii de tip S sau M D. Colecistite D. Au o dezvoltare rapidǎ pe medii de culturǎ simple (bulion. Salmonella.D. Yersinia. Lactozo – fermentativi: Escherichia. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului si animalelor B. Pe mediul diferenţial AABTL formeazǎ colonii S de culoare galbenă E. Sunt oxidazo – negativi ( nu posedǎ citocromoxidozǎ) C.

vǎrsǎturi. Escherichia coli enteropatogen EPEC B. infecţii plagǎ B. Pe ADCL. Se trateatză cu antibiotice D. Nu produc meningitǎ la nou nǎscut 43. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC A. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC C. altele severe putând duce la exitus D. vǎrsǎturi. C. Coci Gram negativi E. Pe ADCL. elani E. Coci Gram pozitivi 48. Duce la cresterea motilitǎţii intestinale. Elibereazǎ o enterotoxinǎ „cholerae – like” care determinǎ transformarea enterocitului din celula absorbantǎ în celula secretantǎ C. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterotoxigen ETEC: A. Bacili Gram negativi B. Gelozǎ sânge. Bacili Gram pozitivi D. Cultura se face în anaerobiozǎ strictǎ 49. McConkey.E. Escherichia coli enterohemoragic EHEC E. Aproximativ 5 – 10% dezvoltǎ ca şi complicaţie sindromul hemolitico uremic E. McConkey. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Escherichia: 291 . Escherichia coli enterotoxigen ETEC D. Produce dureri abdominale. cerbi. AABTL pentru uroculturǎ. Tulpinile ce produc boli diareice ale genului Escherichia sunt: A. febrǎ 38C C. Produce o diaree hemoragicǎ de obicei tulpini serotipul O157:H7 B. Duce la cresterea eliminǎrilor de apǎ şi electroliţi în lumenul intestinal D. Alegeţi afirmaţile corecte referitoare la Escherichia coli enterohemoragic EHEC: A. pentru uroculturǎ D. Care sunt mediile de culturǎ în funcţie de tipul produsului patologic pentru genul Escherichia ? A. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la morfologia genului Escherichia : A. Se poate afla în intestinul animalelor rumegǎtoare: vaci. Produce o diaree asemǎnǎtoare dizenteriei 45. Tulpinile care produc boli la om produc boli şi animalelor rumegǎtoare 47. Escherichia ozenae 44. Prezintǎ dureri abdominale. diaree. pentru coproculturǎ C. febrǎ 38C B. diaree. Unele infecţii sunt usoare. AABTL pentru coproculturǎ E. Spitalizarea nu este obligatorie 46. Produce o diaree asemǎnǎtoare holerei B. urmatǎ de diaree apoasǎ E. Bacili nesporulaţi cu sau fǎrǎ capsulǎ C. Unii prezintǎ sindromul hemolitico uremic. Gelozǎ sânge.

Pe AABTL datoritǎ fermentarii lactozei produc colonii cu aspect de picaturǎ de miere ( D. Sunt Gram negativi B. pneumoniae este prezentǎ în tractul respirator C.A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella: A. Sunt imobili C. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibioticele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari C. K. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacilii Gram pozitivi D. Bacilii sunt în lanţuri lungi pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri scurte pe frotiurile din produse patologice E. În cazul infecţiilor urinare se testeazǎ antibiotecile pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari E. Se testeazǎ setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi B. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Sunt sporulaţi şi neîncapsulaţi 53. Sunt mobili posedǎ flageli C. Sunt Gram negativi B. rhinoscleromatis si K. K. Reacţia ureazei este negativǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Klebsiella A. K. Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 292 . Sunt asezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din culturǎ şi lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice E. pneumoniae. Sunt bacili lactozo-pozitivi B. B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la bacilii genului Klebsiella: A. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API 50. ozenae ). Cresc uşor pe mediile de culturǎ gelozǎ. Coloniile sunt de tip S E. pneumoniae nu este prezentǎ în tractul respirator D. Sunt Gram pozitivi 52. pneumoniae este prezentǎ în sol si apǎ E. Coloniile sunt de tip M (datoritǎ prezenţei capsulei bacteriene ) C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Klebsiella: A. gelozǎ sânge B. pneumoniae este este prezentǎ în intestinul gros 51. Sunt sporulaţi şi încapsulaţi D. Folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Coloniile sunt de tip glossy 54. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Cuprinde specii saprofite condiţionat patogene ( K. K. K. Sunt nesporulaţi şi neîncapsulaţi D.

Nu produc indol şi hidrogen sulfurat 56. Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Meningitǎ B. Peritonitǎ C. Klebsiella pneumoniae pot produce : A. Infecţii digestive C. Sunt bacili lactozo. Rinoscleromul 58. Klebsiella pneumoniae produce rinoscleromul. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele biochimice ale genului Klebsiella: A. Colonii de tip M B. Reacţia ureazei este negativǎ E. Infecţii urinare E. Sensibili la penicilina G 60. ADCL colonii sunt lactozo. Infecţii nosocomiale D. Bacili nesporulaţi D.pozitive 293 . Nu folosesc citratul ca unicǎ sursǎ de atomi de carbon C. Klebsiella pneumoniare poate produce: A.negativi B. Bacili incapsulaţi E. La microscopia genului Klebsiella se observǎ: A. Klebsiella ozenae produce rinoscleromul. Pesta pneumonică 57. Indol negativ E. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. Infecţii urinare B. Septicemie E. Produc lizinǎ şi carboxilazǎ D. Peritonită D. Klebsiella ozenae este asociatǎ cu o atrofie progresivǎ. Sunt bacili Gram negativi B. Pe mediile diferenţiale AABTL. fetidǎ a mucoasei nazale B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Klebsiella: A. Bacili lungi 61. Nesporulaţi D. Alegeţi răspunsruile corecte referitoare la genul Klebsiella ? A. Bacili scurţi C. Încapsulaţi C. Bacili Gram negativi B. Klebsiella rhinoscleromatis este asociatǎ cu infecţiile nosocomiale E. un granulom distructiv al nasului si faringelui 59.55. C. D.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la antibiograma genului Klebsiella : A. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Caracterele biochimice ale genului Klebsiella sunt: A. Bacilii sunt imobili 294 . Urmeazǎ întotdeauna izolǎrii în culturǎ B. Lactozǎ pozitiv C. Bacilii sunt sporulaţi E. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Bacilul Proteus este agent obisnuit al proceselor de putrefacţie a cǎrnii E. Pe mediile diferenţiale AABTL. Produc fenomenul de invazie a plăcii D. Se testeazǎ antibiotice pentru Gram negativi şi Gram negativi urinari penru infecţiile urinare C. Citrat negativ 63.C.negative D. Bacilii sunt necapsulaţi 67. Antibiograma este obligatorie 64. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Colonoii de tip R E. ape poluate unde se gasesc materii organice în descompunere D. Glucozǎ. tulpinile având o sensibilitate cunoscută D. Sunt bacili polimorfi cu forme filamentoase pânǎ la 30 microni C. Sunt bacili polimorfi cu forme scurte 1-3 microni B. Colonii de tip R. Bacilul Proteus este rǎspândit pe sol. Au un polimorfism accentuat B. Produc catalaza şi coagulază 65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Proteusul poate fi saprofit al bilei 66. aspect de „cap de meduză” 62. Bacilii sunt foare mobili datorita cililor peritrihi D.pozitiv B. Ureazǎ negativ E. Întodeauna rezistent la penicilină E. Nu este nevoie de antibiograma. Indol negativ D. Se gasesc în numar mic în intestinul omului şi animalelor B. Produc fenomenul de satelitism în jurul unui striu de stafilococ pe mediul geloză sânge E. Populaţia intestinalǎ de bacil Proteus poate deveni predominantǎ prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care aceastǎ bacterie este rezistentǎ C. ADCL coloniile de tip M sunt lactozo. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Proteus: A. Foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile solide C. Alegeţi enunţurile corecte care aparţin genului Proteus: A. gunoaie.

Dacǎ însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate cultura se dezvoltă numai în partea inferioară a eprubetei C. Produc lizin decarboxilazǎ 72. Au o acţiune proteoliticǎ B. Fenomenul de cǎţǎrare constituie un mijloc de izolare şi identificare E. Cresc pe medii de citrat ca unicǎ sursǎ de carbon 73. Coloniile de proteus sunt lactozo-pozitive E. Sunt anaerobe aerotolerante aerobe B. Produc hidrogen sulfurat C. Nu produc hidrogen sulfurat B. Proteus aeruginosa 71. D. Reacţia indolului este negativǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Proteus: A. Bacilii sunt capsulaţi 68. Bacilii sunt sporulaţi E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus sunt adevărate: A. Fermenteazǎ lactoza C. Pe geloza simplǎ şi gelozǎ sânge produc fenomenul de invazie a plǎcii C. În funcţie de caracterele biochimice genul Proteus se împarte în următoarele specii: A. Bacili polimorfi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele biochimice ale genului Proteus: A. Bacili nesporulaţi C. Alegeţi caracteristicile morfologice ale genului Proteus? A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Proteus: A. Dacǎ pe aceeasi placǎ cu geloza se insǎmânţeaza în doua puncte opuse douǎ tulpini diferite apare fenomenul liniei de demarcaţie 69. Nu fermenteazǎ lactoza D. Pe AABTL fenomenul de invazie este inhibat. Proteus mirabilis C. Reacţia indolului este pozitivǎ D.D. Proteus vulgaris B. Însǎmânţarea se face la baza gelozei înclinate datoritǎ mobilitǎţii mai mare a bacilului Proteus faţǎ de alte bacterii din flora asociatǎ D. Proteus morgani D. Proteus rettgeri E. Dacǎ însamânţarea se face la baza gelozei înclinate apare fenomenul de „căţărare” B. Produc fenilalanindezaminaza E. Se dezvoltă uşor pe medii simple 70. Bacili necapsulaţi 295 .

proteic. Prezintǎ bacili Gram-negativi 2-4microni/0. sângele. Prezintǎ bacili Gram negativi 75. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la cultura genului Proteus: A. Unii bacili prezintǎ o pseudocapsulǎ 296 . situat pe suprafaţa corpului microbian.D. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella: A. puroiul se însǎmânţeazǎ pe mediul cu geloza sânge şi AABTL C. Sunt adevarate urmǎtoarele afirmaţii referitoare la genul Salmonella: A.6microni B. Bacilii sunt mobili cu cili peritrihi C. Este alcǎtuit dintr-un numǎr mic de specii E. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore 78. Se gǎsesc în intestinul omului. Coprocultura se însămânţează pe mediul Gundel Tietz 76. Sunt bacili Gram pozitivi D. Bacili Gram pozitivi E. întâlnit la speciile foarte virulente D. Este alcǎtuit dintr-un mare numǎr de specii. Structura antigenicǎ a genului Salmonella cuprinde: A. Bacili Gram negativi 74. Mediul de elecţie este mediul Cary Blair 77. Alegerea mediilor de culturǎ pentru însǎmânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora B. pǎsǎrilor de unde pot contamina mediul C. Rezistǎ 2-6 luni în apele poluate D. Prezintǎ bacili sporulaţi B. peste 1500 B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Proteus: A. de grup. Antigenul H somatic 79. Colonii lactozo negative C.pe baza cǎruia sunt împǎrţite în tipuri serologice C. Antigenul Vi (de virulenţǎ ). Se se dezvolta colonii lactozo-pozitive B. Antigenul H flagelar. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la microscopia genul Proteus : A.animalelor. Antigenul O somatic. Nu se dezvoltă pe medii simple E. Puroiul se însǎmânţeazǎ pe ADCL şi Mc Conkey E. de naturǎ glucido-lipido-polipeptidicǎ B. Urina. Colonii de tip R D. Prezintǎ bacili capsulaţi C. Coproculturǎ se însǎmânţeazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip McConkey şi ADCL D. Antigenul O flagelar E. Sunt bacili polimorfi E.4-0.

Elaborarea hidrogenului sulfurat C. XLD C. negre C. mijlocie C. negre D. Absenţa indolului D. Sunt bacili Gram-pozitivi 2-4microni/0. Coloniile sunt de tip S lactozo-pozitive pe mediile diferenţiale E. Prezenţa lizindecarboxilazei E. Coloniile sunt mari. Caracterele biochimice false ale genului Salmonella sunt: A. Mc Conkey. Prezintǎ halou metalic datoritǎ reducerii sǎrii de bismut la bismut metalic 84. Pe mediul Mc Conkey apar colonii manito-pozitive la 18h 82.D. Prezintǎ bacili capsulaţi E. cu luciu şi halou metalic E. Care sunt afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genului Salmonella? A. Cu margini semitransparente D. Prezintǎ bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi 81. Absenţa lizindecarboxilazei 85. De talie micǎ. Bacilii sunt imobili C. Degradarea glucozei cu producere de gaz B.4-0. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson Blair: A. Prezintǎ bacili capsulaţi 80. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella: A. Lactozo-negative la 18h B.6microni B. Prezenţa indolului 297 . Caracterele biochimice ale genului Salmonella sunt: A. Apar colonii ( la 48 ore ) B. Coloniile sunt mici. Prezenţa fermentǎrii lactozei C. Prezintǎ bacili nesporulaţi D. Coloniile sunt de tip S lactozo-negative pe mediile diferenţiale D. Prezintǎ bacili sporulaţi E. Bacteriile se cultivǎ pe medii selective şi diferenţialeADCL. Coloniile sunt aderente de mediu. Nu elaboreazǎ hidrogen sulfurat B. Lactozo-pozitive la 18h 83. Prezenţa indolului E. Absenţa fermentǎrii lactozei D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Salmonella pe mediul Mc Conkey? A. Colonii de tip R E. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe B.

Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 17 milioane de oameni anual. Salmonella paratyphi A. Una din sursele de infecţie o reprezintǎ apa contaminatǎ B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la febrele tifo-paratifoide: A. Salmonella paratyphi A. În ţǎrile dezvoltate apar cazuri sporadice de febrǎ tifoidǎ C. Nu sunt distruse de dezinfectante 88. S. Alegeţi afimaţiile corecte referitoare la identificarea serologicǎ a genului Salmonella: A. B si C produc febrelele tifoide C. Typhi murium. typhi murium. Pe sol. Febra tifoidǎ este asociatǎ cu sǎrǎcia.86. Bacteriile se distrug în 5-7 minute la 100 grade B. enteritidis. Febra tifoidǎ afecteazǎ aproximativ 2 milioane de oameni anual. Typhi murium. cu aproximativ 600 000 decese B. Bacteriile pot trǎi 4 ani în pulberea de ouǎ E. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ B. S. cholerae suis produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios E.B si C produc febrelele paratifoide D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa bacteriilor din genul Salmonella: A. Cholerae suis produc infecţii extradigestive articulare 91. pǎsuni rezistǎ 200 zile C. cu aproximativ 200 000 decese 89. Enteritidis. Alegeţi rǎspunsurile false: A. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate pe medii selectivo diferenţiale 87. S. Transmiterea se face pe cale fecal – oral C. Identificarea serologicǎ a salmonellor la nivel de laborator de bacteriologie chimicǎ vizeazǎ identificarea de gen. Cholerae suis nu produc enterocolite D. Dupa ingestie în fazǎ iniţialǎ salmonellele se multiplicǎ activ în submucoasǎ D. Dupa ingestie în fazǎ iniţiala salmonellele se multiplicǎ pasiv în submucoasǎ E. S. Salmonella typhi produce febra tifoidǎ C. S. S. S. mizeria. S. Enteritidis. S. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ nu pot fi executate de pe medii selectivo diferenţiale C. Alegeţi rǎspunsurile corecte: A. Transmiterea se face pe cale fecal – oral ( apa şi alimente contaminate ) E. lipsa igienei şi a apei potabile D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Salmonella: A. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul ADCL E. Reacţiile de aglutinare pe lamǎ pot fi executate de pe mediul TSI sau de pe AABTL B. Din sistemul limfatic trec în sânge 298 . S. În alimente trǎiesc de la 10 la 180 zile D. de serogrup si de serotip D. Salmonella typhi produce febra paratifoidǎ 90. Typhi murium. Enteritidis. S. Bolile produse de genul Salmonella poartǎ numele generic de dizenterie B. S. Cholerae suis produc enterocolite E.

Doza infectantǎ este de 105 – 108 bacterii C. Diagnosticul de laborator indicǎ coprocultura în faza de stare D. constipaţie D. Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 6 -48 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate B. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ D. Febrǎ 39-41 grade B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la coprocultura genului Salmonella: A. Nu se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii E. Urocultura se executǎ în perioada de convalescenţǎ şi la fostii bolnavi de febrǎ tifoidǎ pentru depistarea stǎrii de purtǎtor cronic 96. diaree. Hemocultura se practicǎ în toate cele patru septenare de febrǎ tifoidǎ B. Cefalee C. Leucocitozǎ prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice 93. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogaţire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu de îmbogǎţire puternic inhibat cu unul selectiv moderat B. Diagnosticul de laborator nu indica bilicultura în fazǎ de convalescenţǎ 95. vǎrsǎturi. Diagnosticul de laborator indicǎ hemocultura în fazǎ de debut C. Se realizeazǎ prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii B. Coprocultura nu este investigatia cea mai solicitatǎ pentru diagnosticul de salmonelozǎ intestinalǎ E. Pentru materiile fecale se utilizeazǎ mediul de conservare şi transport Wilson Blair 299 . Gastroenteritele produse de salmonelle debuteazǎ la 16-18 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 94. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la salmonelozele minore: A. Simptomele gastroenteritelor se caracterizeazǎ prin anorexie. Simptomatologia digestivǎ: anorexie. Perioada de stare a febrelor tifo-paratifoide se caracterizează prin: A. Recoltarea mǎduvei osoase din stern nu se executǎ prin puncţie osoasǎ E. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi pozitive D. Medulocultura se recomandǎ în special în febra tifoidǎ cu hemoculturi negative C. greaţǎ.92. Leucopenie prin infiltrarea mǎduvei hepatoproteice E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Salmonella: A. cefalee D. Culturile de 18-24 ore de pe mediile de îmbogǎtire vor fi dispersate pe medii selective diferenţiale asociind un mediu slab inhibat cu unul major selectiv C. Poate apare deshidratarea accentuatǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A.

ampicilinǎ. quinolone E.selective şi diferenţiale B. Sunt bacili imobili C. Shigella flexneri. Dezvoltarea se face pe mediile de îmbogǎţire. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde. Sunt bacili mobili datoritǎ cililor peritrihi D. Sunt bacili nesporulaţi E. Sunt bacili Gram pozitivi B. Shigella flexneri. Shigella boydii. Shigella sonnei si Shigella typhi D. cotrimoxazole. Sunt bacili sporulaţi D. selective şi diferenţiale conţin sǎruri biliare pentru inactivarea florei saprofite C. Pe mediile diferenţiale ADCL şi AABTL se dezvoltǎ colonii rotunde.97. Pentru tratament nu se recomandă cloramfenicol. Sunt bacili mobili 101. Tyhpiliza reacţie imunoenzimaticǎ de detecţie cantitativǎ a IgM specifici B. Shigella boydii. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tehnicile noi de identificare serologicǎ ale genului Salmonella: A.translucide care nu modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei E. cotrimoxazole. Shigella sonnei E. Sunt bacili capsulaţi 100. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza cu producere de gaz B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella: A. Bacilii dizenterici fermenteazǎ lactoza şi zaharoza 300 . Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Clasificarea genului Shigella nu se face pe baza structurii antigenului din peretele celular 99. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Sunt bacili Gram negativi C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Shigella: A. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici ( metoda imunocromatograficǎ ) D. Mediile de îmbogǎţire.translucide care modificǎ culoarea mediului datoritǎ lipsei de fermentare a lactozei D. Genul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Genul Shigella: A. Pentru tratament se recomandă cloramfenicol. Sunt bacili necapsulaţi E. Dot EIA pentru detecţia rapidǎ a IgM şi IgG specifice pentru Salmonella typhi C. quinolone 98. ampicilinǎ. Sunt bacili Gram negativi B. Pe mediile MC Conkey şi Wilson Blair se dezvoltǎ colonii rotunde 102. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la caracterele morfologice ale genul Shigella? A. Sunt Enterobacteriaceae responsabile de dizenteria bacilarǎ şi alte boli diareice C. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene B.

Bacteriile ajunse la nivelul intestinului trec în sânge 107. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde zece tipuri B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogenitatea genului Shigella: A. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: C. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul infecţiei cu Shigella? A. Grupul B ( Shigella flexneri) cuprinde şase tipuri C. Shigella face parte din flora intestinalǎ D.C. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al omului C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la epidemiologia genului Shigella: A.MIU. Bacilii dizenterici nu fermenteazǎ glucoza 103. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la patogeneza genului Shigella: A.faza II ( R ) si faza III ( M) 104. In cazul dizenteriei produse de Shiga dizetenterie tip 1 se adaugǎ şi efectul toxinei Shiga D. Bacilii dizenterici fermenteazǎ glucoza fǎrǎ producere de gaz E. personal care mânuieste alimentele. Grupul D ( Shigella sonnei ) cuprinde 3 faze: faza I (S ) . Grupul A este cel mai patogen E. Genul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor E. Produsele patologice sunt materiile fecale B. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplicǎ şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasǎ cu formarea ulcerelor B. Evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însamantarea tulpinilor pe medii speciale (TSI. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. Dizenteria este o boalǎ specific umanǎ care se transmite pe cale fecal oralǎ B. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilarǎ C. Genul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul Enterobacteriilor B. În dizenteria cronicǎ se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic D. În cazul toxiinfecţiilor alimentare se recolteazǎ materii fecale de la bolnavi. Speciile genului Shigella nu produc la om dizenteria bacilarǎ 106. Produsul patologic recoltat este urina E. Grupul C ( Shigella boydii ) cuprinde 14 tipuri serologice D. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului E.Simmons) sau în sistem API D. Shigella nu face parte din flora intestinalǎ ci sunt prezente în materiile fecale ale bolnavilor E. În dizenteria cronicǎ se face hemocultura 301 . Speciile genului Shigelle produc la om toxiinfecţii alimentare D. probe din alimente incriminate C. Transmiterea este fecal-oralǎ de la persoanǎ la persoanǎ prin mâini murdare sau prin apǎ şi alimente contaminate 105.

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ciumǎ : A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Pesta bubonica: A. Coprocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţialede tip Mc Conkey. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la genul Yersinia: A. Amoxicilinǎ C.leziune inflamatorie hemoragicǎ D. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 7 zile de la infecţie B. În anul 1603 ciuma a omorât aproximativ 38.durerosi. Genul cuprinde bacili Gram-negativi B. Tetraciline D. Aceastǎ boalǎ care a produs epidemii în Evul Mediu.ulcereazǎ şi formeazǎ bubonul. Pandemia a început în Europa şi s-a rǎspândit şi în Asia centrala E.000 londonezi D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pestis: A.ganglionii devin hipertrofiaţi. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la cultura genului Shigelle: A. Probele sunt transportate în mediul Carry Blair C. În secolul 19 dispare din Europa 113. Coloniile sunt opace lactozo-pozitive E. Bacteriile se multiplicǎ la locul de intrare dar nu trec în vasele limfatice şi ganglionii locali C. mai produce astǎzi cazuri izolate în toatǎ lumea C.108. Urocultura se efectueazǎ pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey. Boala poate evolua foate rapid spre forme septicemice 302 . Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţǎ şi mortalitate variatǎ pânǎ în 1700 C. Numǎrul total de morţi este estimat la 75 milioane din care aproximativ 25-50 milioane în Europa B. Ampicilinǎ B. Genul cuprinde bacili neîncapsulaţi D. Se transmite prin muşcătua căpuşelor 112. Genul cuprinde bacili nesporulaţi C. Genul cuprinde bacili mobili 111. Produce pesta D. Produce tifosul exantematic E. Însǎmânţarea trebuie efectuatǎ imediat B. ADCL sau Salmonella-Shigella 109. Produce ciuma B. Genul cuprinde bacili imobili aerobi facultativ anaerobi E. ADCL sau Salmonella-Shigella D. Eritromicina 110. Pacientul prezintǎ febrǎ. Quinolone E. Tratamenul genului Shigella se face cu: A.

mobili datoritǎ unui flagel polar E. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice. Gram-negativi anaerobi. puroi. mobili datoritǎ unui flagel polar C. medii uscate C. Bacteriile genului Pseudomonas pot supravieţui în: A. în apǎ. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase leucocite în materiile fecale şi izolarea în coproculturǎ a tulpinii patogene şi identificarea biochimicǎ B. Gastro-enterita acutǎ se manifestǎ prin diaree. Gram-negativi aerobi. Incubaţia este de circa 7 zile E.E. doar in sol E.dureri abdominale. Se caracterizeazǎ printr-o perioadǎ de incubaţie de aproximativ 15 zile de la contaminare 114.mobili datoritǎ unui flagel polar 119. pe plante C. cu debut rapid. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia pseudotuberculosis? A. Yersinia este rezistentǎ la ampicilinǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Yersinia enterocolitica: A. toalete D. in intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 118. producǎtori de pigmenţi hidrosolubili D. sol B. C. B. doar in apǎ D. Din cauza adenitei mezenterice infecţia poate mima o apendicitǎ mai ales la persoane cu imunitatea deprimatǎ E. Transmiterea este interumanǎ prin aerosoli. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan C. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase hematii în materiile fecale 116. aer. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate B. Gram-pozitivi anaerobi. Mortalitatea este de peste 90% D. LCR şi hemoculturi 115. sputǎ. Alegeţi afirmaţiile corcte referitoare la pesta pneumonică: A. Antibioticele de elecţie sunt co-trimoxazolul şi cloramfenicol D. Bacteriile genului Pseudomonas se întâlnesc: A. Genul Pseudomonas cuprinde bacilii: A.stare generalǎ alteratǎ şi manifestǎri clinice pulmonare C. Gram-pozitivi aerobi. spitale 303 . Pacientul prezintǎ febrǎ. Nu sunt afectaţi copiii D. medii umede in bǎi B. febra. Yersinia este sensibilă la ampicilinǎ 117. mobili datoritǎ unui flagel polar B.

lungi filamentoase in culturi tinere 126.P. scurte granulare in culturi tinere B. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente (P.pseudoalcaligenes.mendocina) C.putida. 4 grupe C. 12 genuri B. mobili C.P.putida. cu internǎri frecvente si spitalizare prelungitǎ D. prezenţa unor substanţe dezinfectante 120. Bacilii din genul Pseudomonas pot prezenta forme: A. Bacteriile care aparţin genului Pseudomonas sunt: 304 .P. Gram negativi B. scurte granulare in culturi vechi E. Primul grup al genului Pseudomonas este reprezentat de: A.aeruginosa.P.alcaligenes. Pseudomonas cu speciile fluorescente (P. atât specii fluorescente cât si specii nonfluorescente 122. necapsulaţi 125. în urma unor manevre de cateterizare intravenoasǎ sau urinarǎ E. Bacilii din genul Pseudomonas sunt: A. 11 genuri E.aeruginosa. la persoanele cu imunitate scazutǎ C.fluorescens) B. saprofite B.E. la persoanele cu imunitate crescutǎ B. Pseudomonas cu speciile nonfluorescente(P. condiţionat patogene nesaprofite E. Infecţiile severe din genul Pseudomonas se produc: A. nesporulaţi E.P. foarte puţin rǎspândite în naturǎ 123. în urma unor manevre de cateterizare intramuscularǎ sau urinarǎ 124. 15 genuri D.mendocina) D. 5 grupe 121.pseudoalcaligenes.P.P. scurte filamentoase in culturi vechi D. condiţionat patogene C. Pseudomonas cu speciile fluorescente(P. nesaprofite D. cu flageli cu localizare nepolarǎ D. lungi granulare in culturi vechi C.fluorescens) E. Genul Pseudomonas se clasificǎ în: A.alcaligenes. Bacteriile din genul Pseudomonas sunt: A.P.

Cary Blair 128. mai ales cocilor Gram-negativi B. fluoresceína de culoare galben fluorescent D. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane rosii la suprafaţǎ E. dupa ce se adunǎ pigmentul albastru verzui se degajǎ un miros caracteristic de flori de salcâm 131. piocianina de culoare albastrǎ C. piocine C. D. are necesitǎţi nutriţionale maximale C. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul albastru verzui E. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. geloza sange C. E. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea stafilococilor aurii 130. dupǎ incubarea bacilului 24 h mediul devine vâscos C. substanţe cu acţiune antibacterianǎ împotriva altor specii. dupǎ incubarea bacilului 12 h mediul devine vâscos B. este o bacterie nepretenţioasa D. pioverdina de culoare galben verzui fluorescent E. C. prin cultivarea în bulion se observǎ cresterea bacilului B. Pigmenţii secretaţi de Pseudomonas aeruginosa sunt: A. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la Pseudomonas aeruginosa: A. prin cultivarea în bulion se observa incetinirea cresterii bacilului C. Care sunt mediile de culturǎ pe care se dezvoltǎ bacteriile din genul Pseudomonas? A. este o bacterie aeroba 129. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii aparţin genului Pseudomonas? A. cresterea bacilului determinǎ apariţia unei membrane cenusii la suprafaţǎ D. anaerobe aerobe nepretenţioase pretenţioase aerobe si nepretenţioase 127. B.A. piocianina de culoare verde B. este o bacterie pretenţioasa E. mai ales cocilor Gram-pozitivi 305 . piorubrina 132. AABTL D. Mc Conkey E. are necesitǎţi nutriţionale minimale B. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la genul Pseudomonas: A. Pseudomonas aeruginosa produce: A. dupǎ incubare se formeazǎ o membranǎ sub care se adunǎ pigmentul galben verzui D. bulion sau geloza simplǎ B.

imunodepresie in bolile cronice grave 133. însamantaţi pe mediul gelozǎ sange producând hemolizǎ incompletǎ E. azlociline E. Tulpinile mucoide de Pseudomonas aeruginoasa sunt: A. infecţii ale cailor urinare D. Penicilinǎ 138. carbeniciline C. D.D. La nivelul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. Despre familia Enterobacteriaceae sunt corecte următoarele afirmaţii: A. o specie condiţionat nepatogenǎ C. mezlociline B. La care dintre urmatoarele substanţe Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ: A. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii urinare 135. Enterobacteriile se găsesc în mod frecvent şi în mediul exterior unde sunt eliminate de oameni şi animale odată cu dejecţiile. pigmentul auriu specific speciei S. frecvent izolate de la pacienţii cu fibrozǎ chisticǎ B. E. un mediu lichid E. aminoglicozide C. Pseudomonas aeruginosa poate fi sensibilǎ la: A. sinuzite) E. o specie aparţinând Familiei Mycobacteriaceae 134. o specie condiţionat patogenǎ B. 306 . infecţii respiratorii C. C. cefalosporine de generaţia aIII-a si a IV-a E. ticarciline D. infectii ORL(otite. Coci Gram pozitivi ovalari D. suprainfectarea arsurilor B. infecţii oculare 136. Este formată din bacili cu habitat intestinal (în intestinul omului şi animalelor). Pseudomonas aeruginosa este: A. B. cefalosporine de generaţia I-a si a II-a 137. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram negativi. Este formată din peste 200 specii de bacili Gram pozitivi. frecvent izolate de la pacienţii cu infectii respiratorii C. Enterobacteriile nu se găsesc la animale.aureus E. carbapenem(imipenem) D. Antibiotice beta-lactamice B. este o specie cu numerosi factori de virulenţǎ D.

Din tribul III al enterobacteriilor fac parte genurile: A. genul Povidencia. C. Shigella. Escherichia. 141. Yersinia. genul Enterobacter. genul Arizona. D. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Tribul I: genul Escherichia. Sunt bacterii aerobe facultativ anaerobe. Familia cuprinde mai multe genuri ce pot fi grupate în triburi în funcţie caracterele biochimice: A. Arizona. Proteus. genul Enterobacter. C. Genul Escherichia cu specia tip Escherichia coli. B. Caracterele biochimice comune ale enterobacteriilor sunt : A. C. genul Serratia. Tribul III: genul Klebsiella. Din tribul IV al enterobacteriilor fac parte genurile: A. B. Salmonella. B. Serratia. 142. D. Fermentarea glucozei. E. Klebsiella. E. D. Citrobacter E. Din tribul I al enterobacteriilor fac parte genurile: A. C. Escherichia. Povidencia. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. D. 145. D. B. Proteus. B. E. Yersinia. C. D. Nesporulaţi. Majoritatea sunt imobili. Tribul V:genul Yersinia. Enterobacter. Fermentarea maltozei. E. 144. Fermentarea lactozei. Capacitatea de a reduce nitratii la nitriţi. C. genul Citrobacter. E. 140. Majoritatea neîncapsulaţi. Absenţa citocromoxidazei ( oxidazo-negativi). Tribul IV genul Proteus. 307 . Shigella. Tribul II :genul Salmonella. B.139. Majoritatea sunt mobili. 143.

morgani. rettgeri. etc. Genul Enterobacter. C. Structurile antigenice ale enterobacteriilor sunt reprezentate de: A. 149. B. B. Salmonella paratyphi A. Genul Proteus. pestis. Salmonella paratyphi A. C. Y. Y. cu speciile: Salmonella typhi. 146. P. B. Genul Morganella. Capacitatea de supravieţuire şi multiplicare intracelulară (intrafagocitar) cu posibilitatea de diseminare în tot organismul (infecţii sistemice produse de Salmonella spp). flexneri. B. Exotoxine (enterotoxine eliberate de E. acestea prezentand cili (flageli). D. D. cu rol de endotoxină. boydii. Genul Salmonella. cu speciile: Salmonella typhi. C. coli. pneumoniae. Shigella spp. acestea prezentand cili (flageli). 308 . Genul Salmonella. Antigenul O (flagelar) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Salmonella enteritidis. Antigenul O (somatic) care este prezent în peretele celular al tuturor Enterobacteriilor. Ozenae. Antigenul H (flagelar) prezent doar la bacteriile mobile. Y. Endotoxine (lipopolizaharide LPS sau Antigenul O din peretele celular) responsabile de şocul endotoxinic şi CID (Coagulare Intravasculara Diseminată).B. coli). Genul Providencia. 148. E. Salmonella cholerae suis. B. S. enterocolitica. Antigenul H (somatic) prezent doar la bacteriile mobile. Genul Morganella. enterocolitica. E. Capacitatea crescută de multiplicare şi de invazie a tractului intestinal şi urinar (E. D. D. Genul Providencia. Antigenul K (capsular) (la Klebsiella spp) care determină caracterul mucos al coloniilor pe mediile lichide de cultură. cu 3 specii: Y. Genul Yersinia. Genul Citrobacter. D. Genul Serratia. 147. B. K. febră. Salmonella cholerae suis. Salmonella enteritidis. cu rol de exotoxină. Factorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importanţi sunt reprezentaţi de: A. S. E. E. Lungi. C. Enterobacteriile sunt bacili: A. cu speciile Proteus mirabilis. Pilii comuni(fimbriile) cu rol esenţial în aderarea la mucoase şi pilii sexuali cu rol în transferul de material genetic prin conjugare. 150. Y. C. P. Genul Klebsiella cu 3 specii importante: K. Genul Yersinia. P. Enterobacteriile saprofite condiţionat patogene fac parte din flora normală a intestinului fiind patogene numai în anumite cazuri: A. Genul Shigella cu 4 specii: S: disenteriae. Klebsiella rhinoscleromatis. vulgaris.) cu acţiune asupra monocitelor şi responsabile de manifestarile digestive. Pseudotuberculosis. C. pestis. Enterobacterii patogene: A. S. cu 3 specii: Y. C. E. Pseudotuberculosis. Sonnei.

B. Serratia. Citobacter. Gram negativi. mediile selective. Gram pozitivi. B. E. Klebsiella. D. Cu capetele rotunjite. B. Cu 0. De îmbogăţire (obligatorii în cazul salmonelozelor. B. Yersinia. E. C. Enterobacteriile sunt bacili: A. Citobacter. mediile neselective. Enterobacteriile din categoria lactozo-nefermentativi sunt: A. Nesporulaţi. Majoritatea încapsulaţi. C. C. Diferenţiale (AABTL) pentru evidenţierea capacităţii de fermentare a zaharozei. Enterobacteriile sunt bacili: A. B. selectivo-diferenţiale de tip agar-deoxicolat-citrat-lactoză ADCL (Leifson). Klebsiella. 153. Nu posedă citocromoxidază. Majoritatea mobili. 155. Toţi membrii familiei Enterobacteriaceae: A. E. 154. Cu 2-3 microni lungime. C.B. 309 . 152. Majoritatea imobili. Scurţi. C. Enterobacteriile din categoria lactozo-fermentativi sunt: A. Salmonella. 156. Majoritatea neîncapsulaţi. D. 151. D. E. Nu fermentează glucoza. Sporulaţi. Referitor la enterobacterii. D. E. E. Sunt oxidazo-negativi. B.4 microni în diametru. C. pemiţând multiplicarea salmonelelor şi inhibând flora de asociaţie). D. Proteus. Cu 6-7 microni lungime. Escherichia. D. Fermentează glucoza (glucozo-pozitivi). pentru coprocultură se utilizează: A. D. Reduc nitraţii la nitriţi. Cu flageli ( cei mobili). C.

B. Cu cili peritrichi. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea glucozei. B. Infecţii urinare (produce aproximativ 50% din totalul infecţiilor urinare). Fermentarea altor zaharuri cu sau fără producerea de gaz. Ajută la sintetizarea unor vitamine: vitamina A şi vitamina D. Producerea de hidrogen sulfurat . Bacilii au dezvoltare rapidă pe medii de cultură simple (bulion. În intestin este principalul reprezentant al florei normale. produce infecţii ca: A. B. E. Formarea acetil -metil . D. B. E. C. 310 . Alte proprietăţi biochimice sunt utilizate pentru identificarea speciilor enterobacteriilor: A. Shigella. Sporulaţi. Inhibă dezvoltarea florei proteolitice. E. 161. D. E. Pe mediul geloză sânge dau colonii de tip S sau M pentru variante cu microcapsulă. 157. 158. 162. Nu formează indol. Utilizarea citratului ca sursă de oxigen. C. C.E. răspândit în apă. Genul Escherichia: A. Peritonite. Genul Escherichia prezintă bacili: A. În general necapsulaţi. Formarea lizinei. Fermentează lactoza. sunt adevărate următoarele: A. Gram negativi. Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare galbene prin fermentarea maltozei. geloză). Pe mediul diferenţial AABTL formează colonii S de culoare verzi prin fermentarea lactozei. aer. Referitor la caracterele de cultură ale genului Escherichia. E. sol. B. B. Mobili. C. Fermentează zaharoza. D. Nu se dezvoltă pe medii cu citrat ca unică sursă de atomi de carbon. în care tulpini endogene sau exogene realizează contaminarea unor regiuni anatomice sau ţesuturi normal sterile.Proskauer). 160. Cuprinde specii saprofite al tubului digestiv al omului şi animalelor. Fermentează glucoza. Referitor la genul Escherichia: în anumite situaţii. sunt adevărate următoarele: A.H2S. de unde este eliminat cu materiile fecale. 159.carbinolului ca produs final de fermentaţie a lactozei (reacţia Voger . D. C. Referitor la caracterele biochimice ale genului Escherichia. În stomac este principalul reprezentant al florei normale. D.

Vărsături. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. E. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula secretantă în celula absorbantă. D. Diareea epidemică malignă a nou -născuţilor. C. Dureri abdominale. Escherichia coli enterohemoragic EHEC. O diaree asemănătoare dizenteriei. Escherichia coli enterotoxigen ETEC produce: A. Colecistite. B. Duce la o diaree apoasă. E. Epidemii diareice în spitale.C. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterotoxigen ETEC sunt corecte? A. O diaree la nou născuţi prin contaminare exogenă. E. E. Escherichia coli enteropatogen EPEC produce: A. E. putând duce la exitus. D. Escherichia coli enteroinvaziv EHEC. D. D. Febra~40C. Aproximativ 30% dezvoltă o complicaţie: sindromul hemolitico uremic. în condiţiile lipsei de igienă. Diareea epidemică malignă a nou –născuţilor. O diaree asemănătoare holerei. Endotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. 163. D. Diareea turiştilor. B. O diaree asemănătoare dizenteriei. B. Frecvent sanguinolentă. Exotoxina termolabilă determină transformarea enterocitului din celula absorbanta în celula secretantă. 311 . C. Escherichia coli enterotoxigen ETEC. altele severe. 165. 164. Escherichia coli enteroinvaziv EIEC. E. Produc meningită la nou născut. Infecţii de plagă. Eliberează o enterotoxina „cholerae-like”. C. 168. C. Unele infecţii sunt uşoare. Escherichia coli enterohemoragic EHEC produce o diaree hemoragică cu următoarele simptome: A. 167. B. 166. D. B. Referitor la genul Escherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. Dureri de cap. C. Escherichia coli enteropatogen EPEC. O diaree muco-sanguinolentă. B. O diaree hemoragică.

În cazul infecţiilor intestinale se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi intestinali. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram negativi. cerbi. E. elani. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram pozitivi urinari. Referitor la Escherichia coli identificarea biochimică se face prin: A. 169. B. Majoritatea se vindecă. D.C. Tulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumegătoare. D. Unii dezvoltă afecţiuni cornice: insuficineţă renală cronică IRC sau mor. ECEH se poate afla în intestinul animalelor rumegătoare: vaci. E. C. D. B. Klebsiella pneumoniae prezintă bacili: A. E. Care afirmaţii legate de Escherichia coli enterohemoragic EHEC sunt corecte? A. Biologie moleculară cu sonde nucleotidice. E. Sistemul miniaturizat API. Gram pozitivi. Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în: A. AABTL pentru infecţii plagă. LCR. C. Tulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumegătoare. McConkey pentru urocultură. În intestinul gros. Imunofluorescenţă indirectă (cu anticorpi monoclonari). 170. Spitalizarea nu este obligatorie. Referitor la Escherichia coli antibiograma constă în: A. Geloză sânge pentru urocultură. Referitor la Escherichia coli: cultivarease face pe diferite medii de cultură în funcţie de tipul produsului patologic: A. În apă. C. D. PCR. 174. C. 172. ECEH se poate afla în intestinul păsărilor. Cercetarea caracterelor biochimice prin seria clasică. Se testează setul de antibiotice pentru bacili Gram pozitivi. D. În sol. C. Porcii pot prelua EHEC şi pot contribui la raspândirea lui. B. B. E. Aglutinare pe lamă cu seruri polivalente. 173. McConkey pentru coprocultură. Gram negativi. 312 . Tractul respirator. D. B. B. În cazul infecţiilor urinare se testează antibiotocele pentru infecţii cu bacili Gram negativi urinari. În intestinul subţire. ADCL pentru coprocultură. 171. E.

E. C. lucioase). Klebsiella rhinoscleromatis produce rinoscleromul. Coloniile sunt de tip M (datorită prezenţei capsulei bacteriene). C. C. Rinoscleromul este un granulom distructiv al faringelui. B. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A.C. Nu produc indol E. B. E. Klebsiella ozenae este asociată cu ozena. Infecţii orofaringiene. Pneumonii. Aşezaţi în lanţuri lungi pe frotiurile din produse patologice. D. B. geloză sânge). D. Nu produc lizină. D. Peritonită. 175. B. datorită fermentării glucozei produc colonii cu aspect de picătură de miere (galbene. Pe AABTL. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. E. Sunt bacili lactozo-pozitivi. Septicemie. Caracterele de cultură la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Infecţii digestive. Sunt bacili lactozo-negativi. Meningită. Produc lizină. B. Reacţia ureazei este pozitivă. D. E. Colite. Referitor la Klebsiella pneumoniae saprofiţii condiţionat patogeni pot produce: A. 177. Produc carboxilază. Ozena este o atrofie progresivă. D. D. Care afirmaţii sunt corecte? A. fetidă a mucoasei bucale. C. C. 180. Cresc uşor pe mediile de cultură (geloză. Aşezaţi în lanţuri scurte pe frotiurile din cultură. Enterocolite. 179. Caracterele biochimice la Klebsiella pneumoniae sunt evidenţiate prin următoarele: A. Rinoscleromul este un granulom distructiv al nasului şi faringelui. Nu produc carboxilază. C. E. Endocardită. Folosesc citratul ca unică sursă de atomi de carbon. Coloniile au o consistenţă particulară (se întind la atingere cu ansa). Infecţii urinare. 176. Coloniile sunt de tip S (datorită prezenţei capsulei bacteriene). B. 313 . Nu produc H2S. 178. Imobili (nu posedă flageli). E. D.

Geloză sânge. Populaţia intestinală de bacil Proteus poate deveni predominantă prin procese de selecţie în urma unui tratament cu antibiotic la care această bacterie este rezistentă. B. C. D. Indol pozitiv. Este agent obişnuit al proceselor de putrefacţie a cărnii. Se găseşte în număr mic în intestinul omului şi animalelor. ape poluate unde se găsesc materii organice în descompunere. E. D. B. 182. Cefalosporine gen I şi III. C. ADCL (Leiffson). Grupează enterobacterii cu un polimorfism accentuat. E. Lactoză pozitiv. D. Referitor la identificarea biochimică a genului Klebsiella putem identifica: A. D. Grupează enterobacterii ce prezintă migrare în valuri. E. 314 . 186. 183. Referitor la genul Klebsiella: prin cultivarea produselor de laborator se dezvoltă coloniile caracteristice de tip M pe mediile: A. 185. Aminoglicozide. B. C. B. Grupează enterobacterii ce prezintă fenomenul de căţărare pe mediile lichide turnate în pantă în tuburi. C. B. Grupează enterobacterii ce prezintă invazia mediului. gunoaie. Citrat pozitiv. C. Geloză chocolat. Se testează antibiotice pentru infecţiile urinare pentru Gram negativi şi G negativi urinari: A. AABTL B. Cefalosporine gen II şi III. Quinolone. Geloză simplă unde fenomenul de invazie este inhibat. Se găseşte în număr mare în intestinul omului şi animalelor. D. Mac Conkey. Referitor la genul Klebsiella: antibiograma urmează întotdeauna izolarii în cultură. Genul Proteus: A. AABTL unde fenomenul de invazie este inhibat. D. E. Este foarte răspândit pe sol. Genul Proteus: A. Glucoză pozitiv. Geloză simplă unde dau fenomenul de invazie a plăcii. Cultura la genul Proteus se face pe: A. C. Urează pozitiv. Carbapenemi. Geloză sânge unde dau fenomenul de invazie a plăcii. Grupează enterobacterii foarte mobile având capacitatea de a migra pe mediile lichide.181. E. 184.

Peritonite. E. Urina. 192. E. ADCL. Rubeolă. Geloză sânge. E. Produc lizin decarboxilază. B. 189. Infecţii genitale. TCBS. C. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. Referitor la genul Proteus care afirmaţii sunt corecte? A. Produc în majoritate H2S. Pojar. C. D. Nu produc lizin decarboxilază. Pneumonie. B. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A. Referitor la genul Proteus: în funcţie de produsul patologic şi identificarea pe baza caracterelor morfologice. sângele se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. Produc fenilalanindezaminază. E. 188. Sinuzite. Mc Conkey. 190. Enterocolite acute. culturale şi biochimice cultura se face pe mediile: A. Toxiinfecţii alimentare. D. B. Otite. Reacţia indol este pozitivă. B. 191. E.E. Au o marcată acţiune lipidică. B. 315 . Rujeolă. C. C. Puroiul şi alte exudate purulente se însămânţează pe mediul cu geloză sânge şi AABTL. B. Nu fermentează lactoza. Alegerea mediilor de cultură pentru însămânţarea produselor patologice se face în funcţie de tipul acestora. unde fenomenul de invazie este inhibat. 187. Nu produc fenilalanindezaminază. AABTL. Au o marcată acţiune proteolitică. Nu produc în majoritate H2S. ADCL. D. D. C. Referitor la genul Proteus: bacterii saprofite condiţionat patogene pot produce infecţii când părăsesc habitatul lor natural: A. D. C. Caracterele biochimice la genul Proteus sunt evidenţiate prin următoarele: A.

D. Gram negativi. E. XLD. se cultivă pe medii se1ective şi diferenţiale: A. E. B. Unele specii prezintă antigenul Vi.S. Genul Salmonella prezintă bacili: A. Materiile fecale pentru coprocultură se însămânţează pe medii selectivo-diferenţiale de tip Mc Conkey şi ADCL. ex. D.Salmonella typhi. Referitor la genul Salmonella: Bacterii aerobe. C. La genul Salmonella pe mediul McConkey apar colonii: A. 316 . La genul Salmonella coloniile sunt: A. D. animalelor. ADCL. B. B.A. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 1500). Pe mediul ADCL apar colonii lactozo-negative cu centrul negru (la 24h). B. E. De tip M. Cu cili peritrichi. 197. 194. B. Rezistă 7-9 luni în apele poluate. Pe mediile Mc Conkey şi ADCL se dezvoltă colonii lactozo-pozitive. de suprafaţă. Produsele pluricontaminate se însămânţează iniţial în medii de îmbogăţire. Genul Salmonella: A.lipido-polipeptidică. B. proteic.D. Structura antigenică a genului Salmonella este: A. TCBS. evoluţie şi gravitatea complicaţiilor. D. Unele specii prezintă o pseudocapsulă. 193. Antigenul H flagelar. E. de grup. apa). de natură glucido. C. Se găsesc în intestinul omului. Antigenul Vi (de virulenţă). Antigenul H poate fi de faza III sau/şi de fază IV. situat pe suprafaţa corpului microbian. 195. Infecţiile sunt clasificate în salmoneloze minore şi salmoneloze majore în funcţie de etiopatogenie. C. D. facultativ anaerobe. De talie mijlocie. Lactozo-negative (la 12h). E. Antigenul Vi (de virulenţă) întâlnit la speciile foarte virulente. Este alcătuit dintr-un mare număr de specii (peste 3000). McConkey. pe baza căruia sunt împărţite în tipuri serologice. E. 198. Lactozo-negative pe mediile diferenţiale. De talie mică. C. Antigenul O somatic. C. De tip S. 196. B. Imobili. păsărilor de unde pot contamina mediul (solul. C.

B. 202. Identificarea serologică a genului Salmonella constă în: A. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul TSI. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe mediul AABTL. C. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Febra tifoidă afectează aproximativ 20 milioane oameni annual. E. Degradarea glucozei cu producere de gaz. Elaborarea de H2S. B. D. Bolile produse poartă numele de salmoneloze. D. 199. vizează identificarea de gen. Nu sunt distruşi de dezinfectante. 317 . În ţările dezvoltate apar cazuri sporadice ( facilităţi sanitare). lipsa igienei. La genul Salmonella pe mediul înalt selectiv Wilson Blair apar colonii: A. Sunt distruşi în 1-2 minute la 100 C. C.D. 200. Aderente de mediu. Identificarea serologică a salomonellelor la nivel de laborator de bacteriologie chimică. E. E. Cu margini semitransparente. mizeria. D. Reacţiile de aglutinare pe lamă pot fi executate de pe medii selectivo-diferenţiale. Febra tifoidă este asociată cu sărăcia. În pulberea de ouă rezistă 4 ani. păşuni rezistă 300 zile. C. D. B. Absenţa indolului. C. 201. În alimente rezistă 10-180 zile. a apei potabile. Salmonella typhi produce febra paratifoidă. B. B.000 decese anual. E. Absenţa lizindecarboxilazei. 204. Reacţia Widal nu mai este însă de uz curent. D. Salmonella paratyphi A produce febra paratifoidă. E. Transmiterea se face pe cale fecală-orală ( apa şi alimente contaminate). Absenţa fermentării lactozei. La 24h. E. Caracterele biochimice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. fiind înlocuită de tehnici noi imunologice. De talie mare. D. Care afirmaţii sunt corecte cu referire la genul Salmonella? A. Fără luciu. Febra tifoidă produce aproximativ 800. 203. Salmonella paratyphi B produce febra paratifoidă. Despre rezistenţa bacililor genului Salmonella putem spune: A. de serogrup şi de serotip. C. B. E. C. Cu halou metalic. Pe sol. Mici şi negre.

D. În scop epidemiologic. C. Din sistemul limfatic trec în LCR. ficatului şi a altor organe. Boala este autolimitată. C. 318 . B. S. D. Doza infectantă este de aproximativ 1500 bacterii. samonelele se elimină prin materiile fecale. Cefalee. splinei. După ingestie. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A.205. 207. typhi murium produc infecţii extradigestive. se fac controale periodice la angajaţii din alimentaţia publică şi colectivităţi de copii. determinând bacteriemie. C. Transmiterea se face pe cale fecal-orală. typhi murium produc toxiinfecţii alimentare de tip infecţios (prin ingestia unui număr mai redus de bacterii). E. S. 210. apoi invadarea tuturor formaţiunilor limfatice. 209. 206. B. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. S. apoi trec în ganglionii mezenterici. B. D. Anorexie. Doza infectantă este de aproximativ 1000 bacterii. Febră înaltă: 39-41 C. Salmonelele se descarcă în sânge (a doua bacteriemie). pentru a întrerupe lanţul epidemiologic. typhi murium produc infecţii respiratorii. D. Sursa de infecţie: ouă de raţă contaminate. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. dar aproximativ 5% din foştii bolnavi rămân purtători cronici prin cantonarea salmonelelor la nivelul vezicii biliare constituind un important rezervor de Salmonele. E. S. enteritidis produc enterocolite (prin ingestia masivă de germeni). B. E. Fără tratament boala durează 7 săptămâni (septenare). S. Fără tratament boala durează 5 săptămâni (septenare). 208. salmonelele se multiplică activ în submucoasă şi formaţiunile limfoide ale intestinului (plăci Peyer). Incubaţia: 10 -14 zile. Din foliculii limfatici abcedaţi în intestin şi prin bilă. Prostraţie. E. în faza iniţială. E. Diaree încă din primele zile. Salmonelele se elimină masiv şi prin bilă şi urină. Perioada de stare în cazul febrelor tifo-paratifoide este caracterizată prin: A. măduvei osoase hematopoietice. B. cholerae suis produc infecţii meningeale. B. Despre febrele tifo-paratifoide sunt corecte următoarele: A. C. Referitor la patogenitatea genului Salmonella care afirmaţii sunt corecte? A. Hepatomegalie. Splenomegalie. D. Sursa de infecţie este apa contaminată. C. insuficient preparate termic.

C. E. Hemoragia intestinală. Endocardită. C. Bilicultura se efectuează în cazul în care coproculturile şi uroculturile sunt în mod repetat negative dar există suspiciune clinică şi epidemiologică. Mialgii. Coprocultura este investigaţia cea mai solicitată pentru diagnosticul de samoneloză intestinală. Cefalee. D. Salmonelozele minore se manifestă prin: A. Mediul ADCL. D. Se realizează prin evidenţierea agentului patogen în produsele patologice. B. Referitor la genul Salmonella: în laborator este obligatorie etapa de îmbogăţire prin însămânţare pe două medii de îmbogăţire : A. C. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. D. E. 213. Referitor la genul Salmonella diagnosticul de laborator constă în următoarele: A. 214. Se indică bilicultura în faza de convalescenţă. Mediul selenit acid de sodiu. care sunt prelevate în funcţie de stadiul bolii. B. D. 212. Medulocultura se recomandă în special în febra paratifoidă cu hemoculturi negative. Leucocitoză. Se indică coprocultura în faza de convalescenţă. Mediul Mc Conkey. Astenie. C. D. Perforaţia intestinală. Urocultura se execută în perioada de convalescenţă şi la foştii bolnavi de febră tifoidă pentru depistarea stării de purtător cronic. Alterarea stării generale. E. B. E. Mediul Muller Kauffmann (cu tetrationat). Peritonită tifică. 215. Constipaţie. Complicaţiile febrelor tifo-paratifoide sunt: A. Mediul Wilson Blair. Se indică hemocultura în faza de debut. C. E. Hemocultura se practică în toate cele şase septenare de febră tifoidă. Constipaţie. B. Abcesul foliculilor limfatici. D. Anorexie. 216. E.C. Se indică hemocultura în faza de stare. proporţia de rezultate pozitive este de aproximativ 80% în prima săptămână de boală. B. 211. Referitor la genul Salmonella: pentru economie de timp se însămânţează în paralele şi pe suprafaţa mediilor selective: 319 .

E. O doză 0. C. E. Dau o imunitate durabilă. Seruri anti-Vi. Cloramfenicol. Anticorpii protectori sunt anti-Vi. 218. Referitor la genul Salmonella. Care afirmaţii sunt corecte cu privire la vaccinul inactivat din antigen de suprafaţă (Typhim Vi. C. Geloză simplă. D. D. B. Rapel la 3ani. C.2ml subcutanat. Dau o imunitate de până la 3 ani. 220. Monovalente anti-O.A. C. Referitor la genul Salmonella: identificarea serologică a tulpinilor izolate se face prin aglutinare cu seruri: A. B. Geloză sânge. Referitor la febrele enterice care afirmaţii sunt corecte? A. Imipenemi. B. Mc Conkey. Referitor la genul Salmonella:pentru identificare se utilizează şi tehnici noi: A. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Quinolone. Anticorpii protectori sunt anti-O. Wilson Blair. Typhidot Test rapid pentru detecţia IgM specifici (metoda imunocromatografică). paratyphi A. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana internă proteică a Salmonella typhi. B. Dot EIA pentru detecţia rapidă a IgM şi IgG specifice pentru S. B. 320 . Seruri anti-H. Cotrimoxazole. Dau o imunitate care persistă toată viaţa. B. B. Imunitatea durează pănă la 3 ani. C. 217. C. 221. Tyhpiliza . C. 219. D. Polivalente anti-O. ADCL. E. E. O doză 0. Divalente anti-O. Ampicilina. E.5ml intramuscular . D. D. Tyhpiliza pentru detecţie cantitativă a IgM specifici împotriva antigenului reprezentat de membrana externă proteică a Salmonella typhi.reacţie imunoenzimatică ( ELISA). Typherix)? A. E. în majoritatea cazurilor. Este eficient după 1 săptămână. D.

Referitor la caracterele biochimice ale genului Shigella: evidenţierea caracterelor enzimatice se face prin însămânţarea tulpinilor în sistem API sau pe medii speciale: A. Mobili.222. B. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii obligat patogene. D. 226. B. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din peretele celular. Nu fermentează lactoza. Necapsulaţi. E. TSI. Selective şi diferenţiale. Genul Shigella: A. Nesporulaţi. bacilii dizenterici: A. 223. AABTL) se dezvoltă colonii: A. D. C. B. E. Referitor la genul Shigella: dezvoltarea se face pe medii ce conţin săruri biliare pentru inactivarea florei saprofite: A. E. B. Sunt Enterobacteriaceae care includ specii responsabile de dizenteria bacilară şi alte boli diareice. Rotunde. Clasificarea genului se face pe baza structurii antigenului (o structură polizaharidică) din membrana internă. D. C. Shigella boydii. Opace. Fermentează glucoza cu producere de gaz. Lowenstein-Jensen. E. Nu fermentează zaharoza. Gram negativi. C. Nu produc H2S. Shigella flexneri. Shigella sonnei. 227. Genul Shigella prezintă bacili: A. D. C. D. Lactozo-pozitive. Simple. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae. Uzuale. C. Bordet Gengou. De îmbogăţire. Complexe. 224. MIU. B. E. Translucide. Nu produc ureează. D. Lactozo-negative. C. 321 . B. Referitor la genul Shigella: pe mediile diferenţiale (ADCL. 225. Referitor la genul Shigella. Imobili.

Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. B. Grupul B (Shigella flexneri) cuprinde 6 tipuri. Transmiterea se face pe cale fecal . 322 . Există şi epidemii alimentare. Shigella este prezentă în materiile fecale ale bolnavilor. Grupul B (Shigella dysenteriae) cuprinde 6 tipuri. Grupul A este cel mai patogen. 230. B. C. D. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 10 tipuri. Cuprinde cei mai puternici patogeni în grupul enterobacteriilor. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (R) şi faza II (S). Bacteriile ajunse la nivelul stomacului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor:penetrarea în celulele epiteliale ale colonului. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la epidemiologia genului Shigella? A. Cuprinde cei mai slabi patogeni în grupul enterobacteriilor. C. purtătorilor. B. B. D. D. Dizenteria este o boală specific umană. E. Genul Shigella are 4 grupuri serologice: A. Dizenteria se transmite pe cale fecal orală de obicei de la bolnavi. Speciile genului Shigella produc la om dizenteria bacilară. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. B. Simmons. C.E. B. 232. Grupul C (Shigella boydii) cuprinde 15 tipuri serologice. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogeneza genului Shigella? A. de la persoană la persoană. 229. 10 bacterii sunt suficiente pentru a provoca boala la om. D. C. E. C. Există şi epidemii hidrice. sau prin apă şi alimente contaminate. Speciile genului Shigella produc la om toxiinfecţii alimentare. B. Shigella face parte din flora intestinală normală. Bacteriile ajunse la nivelul intestinului se multiplică şi produc inflamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasă cu formarea ulcerelor la acest nivel. D. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la patogenitatea genului Shigella? A. Speciile genului Shigella nu produc la om toxiinfecţii alimentare. E. Tipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile. E. Singurul rezervor de Shigelle este tubul digestiv al animalului. 233. Shigella nu face parte din flora intestinală normală.orală. 231. prin mâini murdare. Grupul D (Shigella sonnei) cuprinde 2 faze: faza 1 (S) şi faza II (R). C. elaborând o endotoxină neurotropă. E. Care răspunsuri sunt adevărate referitoare la structura antigenică a genului Shigella? A. 228. Grupul A (Shigella dysenteriae) cuprinde 7 tipuri. C. D.

Afectarea submucoasei şi diseminarea sistemică sunt excepţionale. B. Mc Conkey. folosind trusa de seruri imune standard antidizenterice. D. B. Boala produce abcese ale mucoasei colonului.S. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. B. Identificarea serologică se face prin stabilirea structurii antigenice de bacil dizenteric şi încadrarea acesteia într-una din cele 5 grupe antigenice. Apare sindromul dizenteriform caracterizat prin diaree cu sânge. mucus şi puroi. de tip: A. După vindecare unii pacienţi pot rămâne purtători sănătoşi de bacilli dizenterici. C. C. E. ADCL. 238. C. la acest mecanism se adaugă şi efectul toxinei Shiga: o enterotoxină. B. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la simptomatologia genului Shigella? A.A. Boala determină apariţia de mucus în scaune. Schaedler. E. Boala determină o reacţie inflamatorie puternică a mucoasei. 236.18 h de la infecţie. Apar tenesme rectale şi febră. În dizenteria cronică se poate recolta produsul direct de la nivelul leziunii sub control rectoscopic. D. În cazul dizenteriei produse de S. Boala determină apariţia de sânge în scaune. prin apariţia la 12. E. Identificarea serologică se realizează prin reacţii de aglutinare pe lamă. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: invazia celulelor vecine şi a ţesutului conjunctiv al vilozităţilor. disenteriae tip 1. Infecţia nu este limitată la mucoasă. Apar dureri abdominale. E. ce determină acumulare lichidiană hemoragică în intestinul subţire. B. af1ânduse la originea unor viitoare infecţii. B. Boala se manifestă rapid. Produsele patologice sunt materiile fecale. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la genului Shigella? A.diferenţiale. D. Care răspunsuri sunt corecte referitoare la patogeneza genului Shigella? A. C. D. Boala nu produce u1ceraţii ale mucoasei colonului. Salmonella-Shigella. polivalente şi monovalente. 234. Antibiograma este obligatorie din cauza prezenţei multirezistenţei la antibiotice. E. Ulceraţiile apar la nivelul peretelui intestinal în special la nivelul ileonului şi sigmoidului. 235.D. 237. Boala la om este consecinţa puterii enteroinvazive a shigelelor: multiplicarea intracelulară. Referitor la genul Shigella coprocultura se efectuează pe medii selectivo . C. 323 . E. Apare deshidratarea. D.

241.000 londonezi. Yersinia pestis: agentului etiologic al ciumei. Nesporulaţi. E. E. Amoxicilina-acid clavulanic. Tetraciclinele. În anul 1603 ciuma a omorât aprox 38. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. C. Rezervorul este reprezentat de şobolani şi şoareci. 240. La genul Shigella coloniile sunt: A. Genul Yersinia cuprinde bacili: A. tratamentul se face conform antibiogramei cu: A. Încapsulaţi. B.60% din populaţia Europei şi că populaţia a scăzut de la 450 milioane la aproximativ 375 milioane în anul 1600. E. B. Opace. Lactozo-pozitive. E. Ampicilina. Transmiterea se face printr-o insectăvectoare. 242. Imipenemi. Gram pozitivi. Se estimează ca a murit 30% . Transparente. Numărul total de morţi este estimat la 75 milioane. 244. Care afirmaţii sunt corecte legate de Pesta-Ciuma “Moartea neagră” (“Black Death”)? A. Lactozo – negative. D.239. Yersinia enterocolitica. Yersinia pestis: agentului etiologic al pestei. C. 243. B. Incolore. Imobili. Ciuma a revenit la fiecare generaţie cu virulenţă şi mortalitate variată până în 1700 (peste 100 de epidemii în Europa). Referitor la genul Shigella. C. B. B.boală diareică. 245. Yersinia pseudotuberculosis. C. D. Rezervorul este reprezentat de păsări. D. Bacilii din genul Yersinia sunt grupaţi în următoarele specii: A. Amoxiclina. D. C. E. C. Yersinia pseudotuberculosis: agentul etiologic al pestei. din care aproximativ 25–50 milioane în Europa. Pandemia a început în America centrală şi s-a răspândit în Europa. Aerobi facultativ anaerobi.boala diareică. D. E. Infecţia la om are două forme clinice: pesta bubonică şi pesta pulmonară. D. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: 324 . B. Puricele transmite infecţia de la şobolan la şobolan şi de la şobolan la om.

Referitor la genul Yersinia. B. cu edem şi hemoragie care abcedează. B. Intestin gros. Identificarea biochimică nu este obligatorie. dar nu formează bubonul. Plămân. infecţia diseminează în: A. infecţia diseminează în: A. E. D. 325 . Transmitere interumană prin aerosoli. D. C. D. Ganglionii ulcerează. Ganglionii devin hipertrofiaţi. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar şi leucocite. Pe frotiurile efectuate din puroi sau LCR apar bacili Gram negativi neîncapsulaţi. B. Ganglionii formează o leziune inflamatorie hemoragică. 246. D. Inimă. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: puroi şi spută. D. D. B. Bacteriile trec în vasele limfatice.A. Boala poate evolua rapid. E. E. Mortalitatea este de 30%. O perioadă de incubaţie de aproximativ 4 zile de la contaminare. Referitor la pesta bubonică. Totuşi pacientul nu prezintă febră. Deratizare şi dezinsecţie. C. Boala poate evolua rapid spre forme septicemice cu deces în 20% din cazuri. Se poate complica cu septicemie şi meningită. Esofag. B. Sistem nervos central SNC. întreruperea lanţului epidemiologic se realizează prin: A. B. C. Ganglionii formează o aglomerare de ganglioni tumefiaţi. dureroşi. C. Stomac. Bacteriile trec în ganglionii locali şi regionali. 247. Poate apare după o perioadă de incubaţie mai scurtă de 1-3 zile. 250. Referitor la pesta bubonică. Pesta pneumonică se caracterizează prin următoarele: A. Diagnosticul etiologic este pus prin culturi efectuate din produsele patologice: LCR şi hemoculturi. E. Laringe. 251. Pesta bubonică se caracterizează prin următoarele: A. C. C. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Yersinia? A. 249. 248. Splină. Rinichi. E. E. Ficat. Bacteriile se multiplică la locul de intrare.

aer şi sol. Se întâlneşte în intestinul şi pe tegumentul omului dar nu şi al animalelor. B. Referitor la genul Yersinia. Producători de pigmenţi hidrosolubili. 252. Antibioticele de elecţie sunt ampicilina şi cloramfenicolul. B. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator. ce pot evolua. tratamentul se face cu: A. E. Diagnosticul de laborator se pune pe evidenţierea de numeroase trombocite în materiile fecale (examenul coprocitologic). B. Care afirmaţii sunt corecte legate de genul Pseudomonas? 326 . C. Se întâlneşte în apă. pe plante. dureri abdominale. Tetraciclină. D. fără tratament. 253. Raportarea de urgenţă a primului caz apărut şi comunicarea OMS. 3-4 săptămâni. C. Sunt bacterii larg răspândite în natură. 254. urmată de efectuarea antibiogramei. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: A. E. D. Aerobi. infecţia poate mima o apendicită (dureri abdominale pseudoapendiculare). E. D. Cloramfenicol. D. Despre Yersinia enterocolitica putem spune următoarele: A. Se manifestă mai ales la persoane cu imunitatea deprimată. 256. se face izolarea în coprocultură a tulpinii patogene şi identificare biochimică. Poate supravieţui în medii umede: în băi. Despre genul Pseudomonas putem spune următoarele: A. Mobili datorită unui flagel nepolar. 255. D. Carantinarea timp de 3 zile a persoanelor care au călătorit în zone endemice. Incinerarea cadavrelor. Gastro-enterita acută se manifestă prin diaree. Gram-negativi. E. C. Despre Yersinia pseudotuberculosis putem spune următoarele: A. D. febră. Sunt afectaţi în special bătrânii. Gram pozitivi. Carbapenemi. toalete. B. C. E.B. Fluorochinolone. Yersinia este rezistentă la co-trimoxazol. 257. Izolarea în spital a bolnavilor. C. Din cauza adenitei mezenterice. Este distrus în prezenţa unor substanţe dezinfectante. B. Infecţia se produce prin ingestia de alimente contaminate. Cazurile uşoare se pot vindeca spontan. C. E. Streptomicină. în special în spitale.

C. D. R sau M în funcţie de originea tulpinii şi vârsta culturii. Capacitatea de aderenţă datorită fimbriilor. Pseudomonas aeruginosa este o specie condiţionat patogenă. Lactozo-negative. Genul Pseudomonas cuprinde bacterii aerobe. Lucioase. nepretenţioase ce se pot dezvolta pe mediile: A. D. pe AABTL şi Mc Conkey apar colonii: A. 260. Diferiţii pigmenţi secretaţi de P. Coloniile nu au reflexe metalice. E. E.S. C. 259. Geloză simplă. Bulion. B. Hemolitice. După incubare 12 h mediul devine vâscos.A. E. Mari. Negre. Semitrasparente. deasupra formându-se o membrană sub care se adună pigmentul albastru verzui şi se degajă un miros caracteristic de flori de salcâm. se găsesc în flora tegumentului şi a intestinului subiecţilor sănătoşi. cu internări frecvente şi spitalizare prelungită. B. aderentă la pereţii eprubetei. Prin cultivarea în bulion se observă creşterea bacilului prin apariţia turbidităţii mediului şi apariţia unei membrane cenuşii la suprafaţă. D. La persoanele cu imunitate scăzută. Gri. B. În număr mare. Pe geloză simplă pot apare colonii de mai multe tipuri: S. Mici. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. C. 258.aeruginosa (piocianina de culoare albastră. pe geloză sânge coloniile sunt: A. E. având însă numeroşi factori de virulenţă: A.A. În spitale sunt selecţionate tulpini deosebit de rezistente la antibiotice. condiţionat patogene. Geloză sânge. C. responsabile de infecţii nosocomiale. Referitor la genul Pseudomonas. 327 . B. E. B. C. B. ca saprofiţi. fluoresceina de culoare galben fluorescent) sunt difuzibili în mediu (hidrosolubili). AABTL. Sunt bacterii saprofite. Care afirmaţii sunt corecte legate de cultura genului Pseudomonas? A. D. Cu aspect metalic. responsabile de infecţii intraspitaliceşti. Opace. B. Transfer de material genetic mai ales cu rol în transferul de rezistenţă faţă de antibiotice. 262. 261. Referitor la genul Pseudomonas. D. pot produce infecţii severe.

Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. C. mucoase. Referitor la patogenitatea genului Pseudomonas sunt adevărate următoarele enunţuri: A. Reacţia roşu metil este negativă. Reacţia oxidazei este negativă. 264. 263. Invazivitatea datorată enzimelor proteolitice intraceluleare: elastaza şi proteaza alcalină. E. D. infecţii ORL (otite. D. B. Hidrolizează esculina. Testul catalazei este negativ. diabet. sinuzite). neoplazii). 266. Reacţia Voges Proskauer este negativă. IgA şi complementul. colagenul. Ig G. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. E. La om se întâlneşte pe tegumente.C. Bacilul piocianic poate suprainfecta plăgile chirurgicale cu apariţia unui puroi galben intens. B. imipenem. D. infecţii ale tubului digestiv. Se poate realiza cu ajutorul sistemului standardizat şi miniaturizat API. Nu hidrolizează esculina. Mycobacterium leprae 328 . la unele cefalosporine. respectiv fibrina. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la extremele de vîrstă (bătrânii şi sugarii) care sunt supuşi unor manevre invazive (puncţii. Se poate realiza prin metodă difuzimetrică. D. B. endocardite. E. poate produce infecţii respiratorii. în cavităţiile naturale şi în tubul digestiv. Bacilul piocianic este genetic rezistent la penicilinele de grup A. aminoglicozidele şi chinolonele. E. Pseudomonas aeruginosa are o virulenţă scăzută la persoanele imunocompetente devenind un agent infecţios periculos la pacienţii imunodeprimanţi (imunodepresie în boli cronice grave. ceftazidim. Mucopolizaharidul tulpinilor capsulate favorizează formarea unui biofilm aderent şi protejează bacteriile de activitatea fagocitelor şi de acţiunea unor antibiotice. etc). ale căilor urinare. Care afirmaţii sunt corecte legate de antibiograma genului Pseudomonas? A. C. La nivelul tegumentelor poate provoca suprainfectarea arsurilor. Caracterele biochimice specifice genului Pseudomonas sunt: A. Reacţia oxidazei este pozitivă. Utilizează citratul ca unică sursă de carbon. D. B. Printre antibioticele eficiente putem enumera aztreonam. Nu este obligatorie. C. ce lizează elastina. C. Tematica 12. Oxidează glucoza. E. ca saprofit. 265. Invazivitatea datorată fosfolipazei şi lecitinazei. cateterizări. Testul catalazei este pozitiv.

Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Simmons E. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Loeffler Bacilii genului Mycobacterium sunt: A. . Anaerobi D. Mycobacterium tuberculosis: A. Mobili C. Apă de la robinet contaminată E. Sensibili la etambutol E. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă pe medii uzuale B. 4. 6. Coloraţia cu Lugol Mycobacterium leprae : 329 2. Rezistenţi la acţiunea radiaţiilor solare şi a razelor ultraviolete C. Întotdeauna rezistenţi la streptomicină D. sunt bacili acid-alcoolo sensibili Mycobacterium tuberculosis sunt : A.Complement simplu 1. Sensibili la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor B. Manopere de sondare şi cateterizare Coloraţia de elecţie pentru depistarea Mycobacterium tuberculosis în spută este: A. Bovine B. În general rezistenţi la rifampicina Cele mai importante surse de infecţie cu Mycobacterium tuberculosis sunt reprezentate de: A. Păsări C. 7. Bacili sporulaţi B. Coloraţia May-Grunwald Giemsa cu colorare prelungită E. 3. Creşterea mycobacteriilor este rapidă 24-48 ore D. Coloraţia Ziehl-Neelsen D. Bolnavi D. Coloraţia Gram la cald C. Sunt implicaţi în etiologia leprei E. Se colorează în roşu prin coloraţia Ziehl-Nielsen D. Coloraţia cu albastru de metilen B. Sunt bacili Gram negativi C. 5. Sunt coci Gram pozitivi B. Sunt nesporulaţi Alegeţi afirmaţia corectă: A. Se colorează în albastru la coloraţia Ziehl-Nielsen E. Mycobacterium tuberculosis creşte pe mediul Lowenstein Jensen C.

endotoxină C. Mycobacterium phlei D. Ernst Chain E. Louis Pasteur C. 20-24 ore B. Dezinfectante C. Izoniazidă D. Mycobacterium tuberculosis a fost descoperit de: A. Un antigen flagelar E. Mycobacterium tuberculosis B. 10. Un antigen solubil. Mycobacterii saprofite sunt: A. 20 minute C. Antiseptice B. Mycobacterium leprae 13. Robert Koch D. Cloramfenicol E. Sunt bacili acid alcoolo-rezistenţi Se multiplică strict extracelular Sunt sensibili la acizi şi baze Produc o boală cu incubaţie scurtă Boala nu se transmite prin secreţii nazale Mycobacterium tuberculosis este o bacterie sensibilă la: A. Gerhard Domagk 12. C. Mycobacteriile au urmatorul timp de generaţie: A. E. Un antigen somatic D. Mycobacterium avium 330 . 8. Penicilină Bacilii tuberculoşi au o complexă structură antigenică din care reţinem: A. Mycobacterium africanum C. Un antigen solubil. 5zile 11. tuberculină B. Mycobacterium bovis D. Mycobacterii condiţionat patogene sunt: A. D. 13 zile D. Carl Linné B. 48 ore E. Mycobacterium avium E. B. Un antigen capsular 9. Mycobacterium leprae C. Mycobacterium africanum B.A.

mycobacteriile se vor decolora. C. Mycobacterium bovis 14. Supravieţuirea M. acid-alcoolo-sensibilitate B. peptidoglicani E. Permeabilitatea foarte scăzută a peretelui celular a mycobacteriilor se datorează faptului că: A. Lipidele din structura celulară a mycobacteriilor sunt următoarele cu excepţia: A. B. lipoarabinomananul facilitează supravieţuirea M. Mycobacterium avium E.Neelsen micobacteriile apar ca bastonaşe roşii pe fond albastru D. ceara D C. Mycobacterium leprae B. Cord factorul (trehaloze acetilate) inhibă migrarea leucocitelor. Polimerizarea peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catalizată de THFA C. Lipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani şi peptidoglicani subiacenţi B. Mycobacterium smegmatis 15. Structura peretelui celular realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili şi conferă micobacteriilor: A. Mycobacterium kansassii D. ceruri A. cord factorul D. fosfolipide D. 331 . D B. Mycobacterii patogene sunt: A. lipoarabinomananul E. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram B. determină leziuni granulomatoase şi serveşte ca adjuvant antigenic E. acid-a1coolo-rezistenţă D.E. incapacitatea de a supravieţui la desicare 19. o rezistenţă crescută la hidratare E. dacă frotiurile fixate şi colorate la cald cu fucsina fenicată sunt tratate cu o soluţie slabă de acid – alcool. tuberculosis în interiorul macrofagelor este facilitată de: A. în coloraţia clasică Ziehl . Cord factorul formează granuloamele şi nu serveşte ca adjuvant antigenic 16. cord factorul 17. tuberculosis în interiorul macrofagelor D. Mycobacterium intracelulare C. sunt bacilii care nu pot fi decoloraţi cu acid-alcool C. tuberculoproteinele 18. o sensibilitate crescută la desicare C. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la proprietăţile tinctoriale ale mycobacteriilor: A. fosfolipide B. acid micolic C.

fixareaa solidă a anumitor coloranţi pe corpii bacilari ai mycobacteriilor rezistă selectiv acţiunii decolorante a acizilor şi alcoolului 20. cutanată. genitală. Caracterele de cultură al Mycobacterium tuberculosis sunt următoarele. legate şi de un status imun scăzut C. B. infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică cu evoluţie spre vindecare prin calcificare E. bacili mobili C. cu excepţia: A. ganglionară. coci Gram pozitivi B. poate apare şi prin reinfecţie 332 . boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire (numai 10% dintre infectaţi se îmbolnăvesc în decusul întregii vieţi) 23. galbene B. osoasă. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. Macrofagele fagocitează bacilii şi îi distrug în totalitate. separate de perioade de remisiune. R conopidiforme. verde malahit). cu tendinţă la cronizare cu evoluţie în pusee acute. În faza în care a apărut adenopatia satelită şi a rezultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale limfatică şi sanguină şi pot ajunge în alte organe E. alveolită. sunt microorganisme strict anaerobe E. peritoneală) D. pacientul putânduse vindeca prin diseminarea pe cale limfatică sau sanguină C. cu excepţia: A. bacili capsulaţi E. acidul nalidixic 22. cu timp de generaţie de 20 ore D. cu excepţia: A. Mycobacteriile sunt: A. se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. bacili nesporulaţi 21. meningeală. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoza secundară sunt adevărate. Transmiterea se face pe cale respiratorie. Următoarele afirmaţii referitoare la tuberculoză sunt adevărate. prezintă o creştere eugonică: colonii mari. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi eliminaţi de omul bolnav B. glicerină. forma primară de tuberculoză reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior. diseminează pe cale limfo-hematogenă la nivelul ganglionilor traheobronşici D. determinând o reacţie inflamatorie de tip exudativ. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza tuberculozei sunt adevărate. are o creştere lentă. cu excepţia: A. tuberculoza secundară poate fi pulmonară în 20% din cazuri dar şi extrapulmonară (digestivă. tuberculoza secundară apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare sau ca urmare a unei reinfecţii. este o afecţiune infecto-contagioasă. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior. numită şancru de inoculare 24. ou. cultura se dezvoltă în 2-3 săptămâni C.E. bacili de 10 μm D. Bacilii se multiplică intracelular. renală.

se poate repeta testarea cu 10 unităţi după minim 15 zile E. bacilii tuberculoşi dormanţi. cu excepţia: A. ciprofloxacină E. cu excepţia: A. Rifampicina şi izoniazida sunt antibiotice antituberculoase majore 29. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm.P. cu apariţia de edem. Cultura pe mediu Loweinstein Jensen se realizează: A.D : A. se transmite prin secreţii nazale 333 . În anumite condiţii sau morbidităţi predispozante. semnifică existenţa hipersensibilităţii C. având 2 unităţi tuberculină D. Sunt acid-alcoolo rezistenţi B. prin incubare la 137°C C. Antibioticele antituberculoase majore sunt ethionamidă. induraţie. Se realizează prin injectarea în zona antebraţului a 0. este necesară asocierea de 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie C. flictenă sau chiar necroză poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculoză 27. cu extindere în sens apico-caudal 25. cicloserină. pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. P. are durata lungă (minim 6 luni până la 2 ani) B. de obicei. nu se va face niciodată vaccinul E.D este pozitivă.1 mI. de la nivelul vârfului pulmonar. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul antituberculos sunt adevărate. Dacă diametrul este mai mic de 10 mm. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali E. necapsulaţi şi imobili C. sunt bacili nesporulaţi.P. îşi pot relua multiplicarea C. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare D. poate fi cultivat pe medii artificiale D. cu excepţia: A. atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii. din leziunile de diseminare postprimară. reacţia este negativă.P.unde concentraţia de oxigen este crescută. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă D. în atmosferă de 35-37% CO2 E. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la intradermoreacţia la P. tratamentul este combinat şi întotdeauna pacientul va primi “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament. se poate face vaccinul BCG 28.D este un extract proteic purificat de tuberculină B. constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculoză B. reactivarea endogenă debutează.B. După 12 ore se citeşte reacţia urmărindu-se aspectul tegumentului şi diametrul zonei de eritem şi induraţie C. Mycobaterium leprae are următoarele caracteristici. prin incubare la 50-57°C B. în atmosferă de 8-10% CO2 D. Dacă intradermoreacţia la P. D. prin incubare la 0-7°C 26.

Secreţiei de exotoxină ce acţionează la nivelul terminaţiilor nervoase ce controlează reflexul de tuse E. cu afectarea nasului. Praf D. Lepra tuberculoidă prezintă următoarele manifestări clinice: A. Prin chimioprofilaxia cu izoniazida la contacţii cu vârste sub 18 din focarele de tuberculoză Alegeţi afirmaţiile corecte privind aspectul coloniilor de Mycobacterium tuberculosis în cultură A. pomeţilor E. coloniile sunt de tip S C. Secreţiei unei endotoxine foarte agresive pentru epiteliul mucoasei respiratorii B.E. Prin vaccinare cu BCG dacă IDR la PPD este negativă C. distrucţie progresivă a septului nazal Complement multiplu 1. ulcere trofice dureroase B. 4. creşterea pe mediul de cultură este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorează: A. Lapte E. Leziunile sunt de tip granulomatos difuz. . produce cele mai numeroase cazuri de lepră în Asia 30. Prin administrarea vaccinului BCG la nou-născuţi D. Prin administrarea vaccinului BCG la toţi copiii. Picături Pflugge B. Capacităţii de multiplicare intracelulara a bacililor C. cresc foarte rapid. sub formă de macule apigmentare. sunt strict aerobi E. Prin IDR la tuberculină urmată de vaccinare cu BCG dacă IDR este pozitiv B. extensiv. Leziunile sunt cutanate. se foloseşte mediul special Lowenstein Jensen D. conopidiforme C. pierderea degetelor C. Muşcătura animalului bolnav 2. la împlinirea vârstei de 14 ani E. Creşterii cantităţii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Profilaxia tuberculozei în România se face: A. mucoide 334 3. la un ritm de diviziune de 10-12 minute B. 5. nedureroase D. tip R B. Bacilii tuberculoşi au următoarele caractere de cultură A.cu urechilor. Capacităţii de invazivitate a bacililor D. Sânge C. Tuberculoza se transmite prin: A.

se poate produce prin reinfecţie E. testarea sensibilităţii tulpinii izolate de la bolnav la antibiotice B. efectuarea IDR la PPD E.12 saptamani de la infecţie B. 9. izolarea persoanei bolnave C. denotă prezenta hipersensibilitatii la tuberculină E. vaccinarea cu BCG În TBC primară: A. vindecare completa cu disparitia leziunii C. profilaxia nespecifică a bolii presupune creşterea rezistenţei nespecifice a organismului B. există numai localizarea pulmonara B. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la evoluţia TBC primară: A. localizarea cea mai frecventa este baza pulmonară 335 . Care dintre variantele enumerate sunt corecte privind rezistenţa Mycobacterium tuberculosis: A. sunt sensibili la cloramină E. hipersensibilitatea este de tip I C. efectuarea IDR la tuberculină D. zona centrala se poate necroza cu formarea de cazeum 7. se poate reactiva dupa ani de zile 11. IDR la PPD-ul pozitiv. se poate produce prin reactivarea leziunilor primare D. răspunsul imun celular se verifică prin IDR la PPD D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC secundară: A. exista localizari pulmonare şi extrapulmonare C. rezistă luni sau ani în praf B. regula este de vindecare cu fibroza si calcificare B. e posibila diseminarea pe cale limfatica sau hematogena E. tip S 6. vaccinarea BCG se efectuează la naştere şi apoi doar la 1 an şi la 7 ani C. neregulate şi uscate E. sunt rezistenţi la acţiunea antisepticelor şi dezinfectantelor D. 8. IDR la PPD pozitiv permite vaccinarea cu BCG Pentru tratamentul tuberculozei este important: A. sunt sensibili la acţiunea radiatilor solare C. e posibila extensia din aproape in aproape D. apare hipersensibilitatea la 4. hipersensibilitatea este de tip IV D. sunt sensibili la penicilină Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tuberculoză: A. se formeaza o leziune numita tuberculom E. 10.D.

apar leziuni de tip granulomatos 17.12. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul apical D. vaccinarea se poate repeta după IDR la PPD pozitiv E. se coloreaza în roşu la coloratia Gram E. caracteristic este prezenţa complexului primar Ghon 13. apare la adulţi C. apare nevrita D. apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare B. este o bacterie saprofită condiţionat patogenă 16. hemoptizie E. cefalee 14. Alegeţi raspunsurile corecte referitoare la Mycobacterium leprae A. apar leziuni granulomatoase extinse C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC pulmonară A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la vaccinarea BCG A. se face la nou născuti cu testare IDR la PPD C. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă B. apar macule apigmentare. apare o reactie inflamatorie de tip exudativ în alveolele din lobul mijlociu şi inferior E. febra ridicata D. nedureroase D. apare la persoane cu imunitate celulara indemnă 336 . ronică persistentă peste o lună B. apare în copilărie B. vaccinarea se poate face oricând fără testare IDR la PPD 15. subfebrilitate vesperală C. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra tuberculoidă: A. se face la nou nascuti fara IDR la PPD B. bacil acid alcoolo rezistent C. apare la persoane cu deficit al imunitatii celulare C. agentul etiologic al ciumei bubonice B. se coloreaza în roşu la coloratia Ziehl Nielsen D. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la lepra lepromatoasă: A. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la TBC primară: A. vaccinarea se poate repeta în cursul vieţii după testarea IDR la PPD negativ D. apar leziuni ale nervilor cu parestezii E. facies leonin E.

fosfolipide C. Mycobacterium kansassii B. ordinului Ascomycota F. Mycobacterium intracelulare C. Mycobacterium kansassii E. Lipidele din structura mycobacteriilor sunt: A. serveşte ca adjuvant antigenic 337 . Mycobacterium phlei D. peptidoglicani D. Mycobacterium tuberculosis D. Mycobacterium africanum E. acid micolic 24. Mycobacterium phlei D. ordinului Actinomycetales E. clofazimine D. Mycobacteriile strict patogene sunt: A. Mycobacterium bovis C. B. D B. Dapsone B. Cord factorul (trehaloze acetilate)prezent la tulpinile virulente are următoarele funcţii: A. Mycobacterium leprae E. Rifampicina C. familiei Mycobacterium 20. ceruri A. Mycobacteriile saprofite sunt: A. Mycobacterium bovis B. inhibă migrarea leucocitelor C. eritromicina 19. Tratamentul leprei se face cu: A. C. vibramicina E. Mycobacterium smegmatis 22.18. Mycobacterium avium C. Mycobacterium kansassii 21. cord factorul E. Mycobacterium intracelulare B. Mycobacteriile aparţin: B. determină leziuni granulomatoase B. Mycobacteriile condiţionat patogene sunt: A. Mycobacterium avium 23. familiei Mycobacteriaceae D. genului Mycobacterium C.

Boala presupune obligatoriu o infecţie prealabilă dar nu orice infecţie evoluează spre îmbolnăvire E. M.D. bacterii cu o lungime de 2. verde malachit). o rezistenţă scăzută la desicare 26. rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool D. boala este fatală la 50% din indivizi C. coci grupaţi în lanţuri C. Referitor la caracterele de cultură sunt adevărate afirmaţiile: A. Poate afecta orice organ. se colorează cu fuxină concentrată C. agentul etiologic al tuberculozei este Mycobacterium bovis D. Mycobacterium tuberculosis prezintă o creştere eugonică: colonii mari. este o afecţiune infecto-contagioasă. realizează o barieră hidrofilă la pătrunderea în celulă a coloranţilor liposolubili D. eventual cu adaus de antibiotice ca penicilina. nesporulaţi 28. sunt frecvent neutre la coloraţia Gram E. nu se colorează cu fuxină B. separate de perioade de remisiune 30. cu dezvoltare în 4-8 săptămâni B. Structura peretelui celular al mycobacteriilor conferă celulei bacteriene următoarele proprietăţi: A.5-3 microni D. apare ca urmare a reactivării bacililor din leziunile primare B. cu tendinţă la cronizare. Micobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. realizează o barieră hidrofobă la pătrunderea în celulă a coloranţilor hidrosolubili C. flagelaţi. necapsulaţi. facilitează supravieţuirea M. nu rezistă la decolorarea cu amestecul de acid mineral şi alcool 27. Forma primară de tuberculoză prezintă următoarele caracteristici: A. acid. acidul nalidixic 29. S. galbene. glicerină.evoluţie în pusee acute. bacili drepţi sau încurbaţi B. o rezistenţă crescută la desicare E. dar cea mai frecventă localizare este cea cardiacă B. cu dezvoltare în 2-6 săptămâni E. Proprietăţile tinctoriale ale familiei Mycobacteriaceae sunt: A. tuberculosis în interiorul macrofagelor 25. R conopidiforme. Se utilizează medii speciale: Lowenstein-Jensen (amidon. Mycobacterium bovis prezintă creştere disgonică: colonii mici. În lipsa tratamentului specific. este responsabil de necroza cazeoasă E. ou. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tuberculoză: A. nesporulaţi E. Mycobacteriile sunt: A. leprae nu este cultivabil pe medii artificiale D. reprezintă infecţia iniţială la indivizii neexpuşi anterior 338 .alcoolo-rezistenţă B.

din leziunile de diseminare postprimară. vesperal E. renală. expectoraţie D. se asociază frecvent cu cu infecţia H. prin tusea.. Bacilii inhalaţi determină o reacţie inflamatorie – alveolită. cutanată. poate prezenta o evoluţie spre vindecare prin calcificare E.V. de la un animal bolnav 32. Bacilii inhalaţi ajung în alveolele pulmonare aferente teritoriului pulmonar lobar mijlociu şi inferior B. După 4-12 săptămâni după ce subiectul a inhalat bacilii tuberculoşi apare: A. Simptomele tuberculozei sunt: A. osoasă. bacilii tuberculoşi dormanţi. pe cale respiratorie C. Testele biochimice de identificare a tuberculozei sunt: A. Bacilii se multiplică intracelular dar nu diseminează pe cale limfo-hematogenă E. o zonă centrală de celule gigante multinucleate derivate din macrofage (celule Langerhans) ce conţin bacili E. peritoneală) 31. este o infecţie localizată pulmonar care de obicei este asimptomatică D. o regiune periferică cu celule Langerhans 34. Evoluţia tuberculozei cuprinde următoarele etape: A. tuse cronică cu durată peste 3 săptămâni B. ganglionară. testul catalazei B. SIDA 35. formarea unui granulom cronic în jurul leziunii iniţiale de alveolită D. meningeală. testul nitrat-reductazei 339 . este o infecţie de obicei extrapulmonară (digestivă. genitală. strănutul sau vorbitul omului infectat E. pe cale cutanată B. transpiraţii nocturne C. sindrom febril/subfebril prelungit. se caracterizează prin formarea de tuberculoame şi cazeificare C. îşi pot relua multiplicarea în anumite condiţii B. hipersensibilitatea la tuberculoproteine B. apare adenopatia satelită şi rezultă complexul primar (Complexul Ghon) 33. Macrofagele fagocitează bacilii şi distrug bacilii în totalitate C. Referitor la tuberculoza secundară sunt adevărate afirmaţiile: A. numită şancru de inoculare D. prin intermediul picăturilor Pflugge care conţin bacilii tuberculoşi D. nu poate apărea prin reinfecţie E.I.C. sunt implicaţi ganglionii loco-regionali D. o stimulare a imunităţii mediate celular C. creştere ponderală 36. Transmiterea se poate face: A.

se asociază 4 antibiotice în faza de atac şi minim 2 în faza ambulatorie B. rifampicină D. Referitor la Mycobacterium leprae sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. induraţie. cu afectarea nasului.C. rifampicina D. Reacţia IDR la PPD pozitivă semnifică existenţa hipersensibilităţii (pacientul a avut complexul primar care s-a vindecat. streptomicina E. Testul la bacitracină 37. diametrul este mai mic de 10 mm. pomeţilor 41. IDR la PPD nu este util pentru vaccinarea BCG E.P. cu apariţia de edem. O reacţie cu diametrul mai mare de 10 mm. sulfonamide B. Incubaţia este de 2-10 luni C. reacţia este pozitivă B. Afirmaţiile adevărate referitoare la tratamentul tuberculozei sunt: A. Lepra lepromatoasă apare la persoanele cu deficit al imunităţii celulare D. Intradermoreacţie (IDR) la P. este necesară iniţierea promptă a tratamentului C. are o durată relativ scurtă (1 lună) D. izoniazida C. a fost vaccinat sau are tuberculoza activă) D. o reacţie pozitivă nu este echivalentă numai cu boala ci reprezintă o reacţie de hipersensibilitate 38. rezistenţa la monoterapie apare foarte repede E. clofazimin E. se administrează “cocktailuri”de antituberculoase pentru a preveni apariţia rezistenţei la tratament 39. Niacin-test D. Leziunile din lepra tuberculoidă sunt cutanate.cu urechilor. nedureroase E. Leziunile din lepra lepromatoasă sunt de tip granulomatos difuz. ciprofloxacina 40. Transmiterea bolii se face prin contact sexual B. Testul oxidazei E. cicloserina B.D (“Purified Protein Derivate”) are următoarea interpretare: A. extensiv. Antibioticele majore antituberculoase sunt: A. flictenă sau chiar necroză este pozitivă C. penicilină Tematica 13 340 . dapsonă C. sub formă de macule apigmentare. Tratamentul leprei cuprinde următoarele antibiotice: A.

Veilonella.cu excepţia: A. pe mucoase şi tegument C. D. Veilonella. 341 . cuprinde peste 30 de genuri. Despre anaerobii endogeni se cunosc următoarele. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. Peptococcus. Mycobacterium. cuprinde specii foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial E. Eubacterium. cu excepţia. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. E. 4. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. E. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Bifidobacterium. 300 specii anaerobe. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. A. Peptostreptococcus. C. B. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii oxidative C. Nu fac parte din flora normală a intestinului B. C. Peptococcus. oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe D. 3. De obicei produc infecţii mixte E. bacteriile anaerobe utilizează energia rezultată din reacţii fermentativ C. Peptostreptococcus. Lactobacillus. cuprinde specii asemănătoare din punct de vedere morfotinctoria. B. Au habitat în colon următoarele bacterii anaerobe cu o excepţie: A. D. B. Produc infecţii cand ajung in situsuri normal sterile D. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. atât anaerobii exogeni cât şi cei endogeni pot produce infecţii. 5. Bifidobacterium. Veilonella. cu excepţia: A.Bacterii anaerobe. Propionibacterium. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene: Genul Clostridium Complement simplu 1. bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice B. C. 6. Următoarele afirmaţii despre bacteriile anaerobe sunt adevarate. Propionibacterium. 2. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. E.

B. Lactobacillus. Streptococcus. Veilonella. Alegeţi răsunsul incorect referitor la anaerobii endogeni: 342 . Eubacterium. fermentează zaharoza B. E. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. Peptococcus. este maltoză pozitiv. produsele patologice se recoltează normal B. D.D. D. Peptostreptococcus. 10. 13. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. E. este maltoză pozitiv 12. Bifidobacterium 7. D. este sucroză negativ D. C. însămânţarea se face pe geloză sânge Schaedler E. E. nu fermentează zaharoza. Peptostreptococcus B. Eubacterium. fermentează lactoza. cu excepţia: A. nu fermentează glucoza. 9. Eubacterium. B.5 zile 11. incubare se face în aerobioză. 48 h. E. este sucroză negativ. Eubacterium. transportul produselor patologice se face în contact cu aerul C. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. D. C. Propionibacterium. C. Genul Bacteroides are următoarele caractere biochimice. fermentează lactoza E. cu excepţia: A. Veilonella. fermentează glucoza C. Corynebacterium. Nu fac parte dintre anaerobii endogeni: A. B. însămânţarea se face pe medii simple D. C. E. Fusobacterium. 8. Pentru stabilirea diagnosticului in cazul anaerobilor endogeni: A. Bacteroides. Enterobacter.

Alfa-toxina sau lecitinaza. nu putem afirma că: A. Din punct de vedere morfologic una dintre afirmațiile despre bacteriile Clostridium perfringens este falsă: A. sunt nesporulaţi D. translucide. C. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. cele mai multe specii sunt imobile 16. Coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. nu prezintă spori D.A. 343 . muscular) C. Următoarele afirmaţii despre gangrena gazoasă sunt adevărate. B. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. se cultivă şi în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. cloramfenicol şi cefoxitin Din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină Sunt rezistenţi toţi la aminoglicozide Sunt producători de betalactamază 14. Nu face parte din caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens: A. habitatul lor este exclusiv intestinul omului E. sunt bacili cu dimensiuni mici C. Formele vegetative produc enzime D. Se dezvoltă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. produc miros caracteristic C. au capsulă E. Sporii se înmulţesc în ţesuturi (subcutanat. regulate D. formează colonii de dimensiuni mari. Prin procese fermentative are loc producerea de gaz cu prezenţa de crepitaţii tisulare 18. Sunt rezistenţi la metronidazol Sunt sensibili la lincomicină. cuprinde bacili Gram pozitivi B. Coloniile sunt fine. au capetele rotunjite C. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 19. Alegeţi răspunsul corect referitor la Genul Clostridium: A. cu excepţia: A. sunt imobili 17. sunt Gram pozitivi B. D. Se dezvoltă în strictă anaerobioză 15. de tip S sau cu aspect rugos E. are efect necrozant şi hemolitic E. Contaminarea ţesuturilor traumatizate se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate B. E. Necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide B.

Clostridium 344 . groşi. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă. toxina tetanică este o endotoxină C. sunt mobili 22. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi blochează eliberarea mediatorilor chimici E. Anaerobii endogeni: A. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. este agentul etiologic al tetanosului B. prezintă capete rotunjite D. nu produc miros caracteristic. Din grupul bacteriilor anaerobe endogene fac parte urmatoarele cu o excepţie: A. sunt rezistenţi la metronidazol 25. sunt întotdeauna saprofiţi D.B. nu fac parte din flora intestinală B. cu capete rotunjite. sunt rezistenţi la aminoglicozide E. de tip M. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. Oxigen hiperbar E. cu excepţia: A. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos central şi permite eliberarea mediatorilor chimici E. Afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în privinţa bacilului Clostridium tetani. 20. toxina tetanică are două componente D. cu excepţia: A. Tetanolizina care este o hemolizină 23. formează colonii de dimensiuni mari. Peptococcus B. administrarea de antispastice 21. C. toxina tetanică este o exotoxină C. administrarea de antitoxină (în doze mari. D. este agentul etiologic al tetanosului B. sunt întotdeauna patogeni C. tratamentul chirurgical B. sunt bacili lungi. C. Tetanolizina care este o hemolizină 24. toxina tetanică are două componente D. administrarea de antibiotice C. sunt bacili Gram negativi B. pe cale intravenoasă) D. cu excepţia: A. nu au activitate proteolitică. Tratamentul gangrenei gazoase constă în următoarele. Lactobacillus C. E. Despre Clostridium tetanii sunt adevărate toate afirmaţiile de mai jos cu excepţia: A.

Produsele recoltate trebuie transportate fără a avea contact cu aerul B. Sunt anaerobi endogeni B. Bacteriile din genul Bacteroides şi Fusobacterium determină: A. Diagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se face în urmatoarele etape: A. Mediul folosit poate fi Shaedler D. Toate raspunsurile sunt adevărate 29.D. Însămânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare C. Au ca habitat natural solul şi intestinul omului E. Toxiinfecţii alimentare D. Clostridium perfrigens determină: A. Care din următoarele variante este falsă: A. Mionecroza B. Despre Clostridium botulinum se pot afirma urmatoarele : A. Sunt imobili D. toate raspunsurile sunt corecte 31. Bacteroides are habitat normal în intestinul gros B. Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen E. abcese intraabdominale B. Sunt bacili Gram negativi B. Se incubează în lipsa oxigenului E. Determină contracţii clonice ale musculaturii striate C. Care răspuns este incorect refertor la bacteriile anaerobe? 345 . Sunt bacterii Gram negative C. Determină paralizii musculare E. Toate raspunsurile sunt corecte 27. Tetanosul este o boală produsă de o bacterie sporulată aerobă C. endocardite E. Tratamentul de elecţie este penicilina 30. Peptococcus sunt coci Gram pozitivi anaerobi 32. peritonite C. Sunt bacili Gram pozitivi scurţi 28. Infecţii de tip invaziv E. Fusobacterium 26. Bacteriile din genul Clostridium: A. Gangrena gazoasă C. Peptostreptococcus are habitat normal în colon D. Bacteroides E. Sunt nesporulate D. colecistite D.

C. Propionibacterium: pe tegument. E. Peste 10 genuri. 24 h . Endocardite. Scarlatină C. B. D. Se găsesc şi pe tegument. B. Septicemii. 200 specii anaerobe. Oxigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe.A. C. 33. Abcese cerebrale. Abcese abdominale. Septicemii. C. 34. 36 h . Peritonite. Bacteriile anaerobe folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. B. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. Peste 40 genuri. Bacteriile anaerobe nu utilizează oxigenul pentru reacţii metabolice. D. Bacteriile anaerobe utilizează oxigenul pentru creştere. 38. 346 . Eubacterium: habitat în colon. 300 specii anaerobe. E. D. E. cavitate bucală. Abcese pulmonare. D. Colecistite. Anaerobii endogeni se clasifică în: A. Bifidobacterium: habitat în colon.5 zile. B. D. B. C. Acnee. 12 h – 2 zile. C. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale.3 zile. 35. mai puţin: A. Peste 30 genuri. mai puţin: A. B. Despre anaerobii endogeni putem spune următoarele cu excepţia: A. 36. D. E.4 zile. B. cavitate bucală. Fac parte din flora normală a intestinului. 300 specii anaerobe. 37. Anaerobii endogeni sunt reprezentaţi de următorii bacili Gram pozitivi cu excepţia: A. Se găsesc şi pe mucoase. 400 specii anaerobe. 48 h . Peste 40 genuri. C. Peste 20 genuri. D. E. Fac parte din flora normală a stomacului. 300 specii anaerobe. Bacilii Gram negativi pot produce următoarele. E. Lactobacillus cu habitat vaginal. Peptococcus: habitat în colon. Incubarea anaerobilor endogeni se face în anaerobioză timp de: A. Bacteriile anaerobe sunt bacterii care trăiesc în absenţa oxigenului.

Dimensiuni de 5-8 microni. Regulate. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la următoarele antibiotice. E. Opace. Metronidazol B. 3-4 zile. cu excepţia: A.E. Translucide. 6 h – 1 zi. Cultura fusobacteriilor pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă în strictă anaerobioză necesită pentru dezvoltare o perioadă de: A. C. 2-3 zile. D Flora intestinului gros >108 /gram materii fecale. E Flora intestinului gros >109 /gram materii fecale. 1-2 zile. Clindamicină D. B. B. C. B Flora intestinului subţire >1010 /gram materii fecale. Ovali. D. C. Înconjurate de o zonă de hemoliză. B. Gentamicină 42. 43. Carbapenemi 347 . Lincomicină C. cu excepţia: A. Bacili Gram negativi. 41. În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor cu următoarele caracteristici. D. 40. se găsesc în număr foarte mare în: A Flora intestinului subţire >108 /gram materii fecale. Dimensiuni de 1-3 microni. 39. Fine. Metronidazol B. Cefoxitin E. Cloramfenicol D. Genul Bacteroides cuprinde în acest moment foarte multe specii. În cazul fusobacteriilor tratamentul se face cu următoarele antibiotice. C Flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. 3-6 zile. 3-5 zile. Nesporulaţi. Rifampicină C. E. mai puţin una: A. E. 44. D. În cazul fusobacteriilor coloniile nu sunt: A. În cazul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie.

Nu sunt zaharolitice. 47. E. D. B. pot fractura oasele. dureroase. Nu lichefiază serul coagulat. Cu aspect rugos. Cu margini regulate. E. În cazul gangrenei gazoase majoritatea tulpinilor prezintă următoarea caracteristică: A. Monobactami 45. D. D. C. tratamentul nu constă în: 348 . Pacientul e conştient. Contractura are loc în hiperextensie. Plăgile anfractuoase. 49. Plăgile devitalizate. Coloniile de Clostridium perfringen nu sunt: A. B. Prezenţa de oxigen. Nu sunt proteolitice. B. De dimensiuni mici. La Clostridium perfringens bacilii Gram pozitivi nu sunt: A. C. B. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. D. 46. C. 50. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. Tratamentul gangrenei gazoase nu constă în: A. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii . C. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. necrozate. Contracţiile sunt violente. 48. Încapsulaţi. Lipsa de oxigen. D. Sporulaţi. Plăgile profunde. Imobili. Lungi şi subţiri. C. E.E. Convexe de tip S. Nu lichefiază gelatina. Lichefiază gelatina. Cu capete rotunjite. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. D. C. Administrarea de anatoxină pentru neutralizarea toxinei E. E. Rotunde. B. germinarea nu e favorizată de: A. 51. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. B. Oxigen hiperbar. E.

Localizat terminal. Se produce toxina botulinică. Localizat codal. 6-8/10-30.5/7-30. Are nevoie de anaerobioză strictă. Produce hemolizină. Bacili sporulaţi. Bacili Gram pozitivi. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este incorect răspunsul următor: A.5-3/5-20 microni. 53. 57. În cazul infecţiei cu Clostridium tetanii este fals răspunsul următor: A. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze foarte mici Ventilaţie artificială. D.5/3-20 microni. D. 56. Datorită mobilităţii sale deosebite produce invazia mediului de cultură (fenomenul de migrare). Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. 3-4. E. E. 4. Clostridium botulinum are dimensiuni de: A. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. C. C. 52. D. Bacili cu capete rotunjite. D. C. Se cultivă pe geloză sânge. 55. B. B. 0. 3 serotipuri. C. fructe). Clostridium botulinum nu sunt: A. Bacili scurţi. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). legume.5-6/8-30. Datorită mobilităţii sale deosebite produce colonii de tip mucos E. Deformant. Fermentează glucidele. D. B. care este o neurotoxină cu: A. Produce diferite enzime proteolitice: peptidaze. E. Localizat subterminal. mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. Bacili mobili. E. Sporii de la Clostridium botulinum contaminează alimentele (carne. Se face identificarea biochimică. E.A. C.5-1. C. 349 . B. 54. D. Clostridium botulinum nu poate prezenta un spor: A. 1. Localizat central. Cultura are miros de corn ars. B. gelatinază B.

10%. 90%. D. D. Veilonella C. C. 60%. 3 minute. Fac parte dintre anaerobii endogeni: A. sunt sensibili la metronidazol B. F şi G. D. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum există şapte tipuri serologice: A. B. E. 5 minute. Complement multiplu 1. Fusobacterium 2. 1 oră. 10 serotipuri. B şi E. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C. B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la anaerobii endogeni: A.B. Toxina botulinică este termolabilă şi poate fi distrusă prin fierbere timp de: A. D. 58. 8 serotipuri. sunt rezistenţi la lincomicină. Pentru distrugerea sporilor de Cl. C. 30%. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile: A. Bifidobacterium E. 40 minute. C. E. Corynebacterium spp D. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. C. Peptostreptococcus. 60. 80%. 5 serotipuri. Eubacterium. În cazul infecţiei cu Clostridium botulinum procentul de mortalitate este de: A. 15 minute. A. Bacteroides. F şi G. B. timp de: A. 59. C şi D. cloramfenicol şi cefoxitin 350 . D. B. 20 minute. 61. C. 2 ore. 10 minute. E. 20 minute. E. D şi F. C. 12 serotipuri. D. D. B. C. E. E. Peptococcus. B. 10 minute.

Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. B. cele mai multe specii sunt imobile. Din punct de vedere morfologic bacteriile Clostridium perfringens sunt: A. lungi şi groşi. sunt nesporulaţi. de tip S sau cu aspect rugos E. coloniile nu au zonă de hemoliză E. cuprinde bacili Gram negativi. majoritatea tulpinilor produc hemoliză dublă 351 . din grupul fragilis sunt rezistenţi la penicilină D. sunt bacili cu dimensiuni mari. În ceea ce priveşte cultura fusobacteriilor. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. se cultivă pe geloză sânge cu adaus de aminoglicozide. sunt producători de betalactamază 3. sunt bacili scurţi E. cultivă în aerobioză 6. sporulaţi. mate. putem afirma: A. D.C. regulate D. Genul Clostridium: A. translucide. 7. În ceea ce priveşte cultivarea fusobacteriilor. formează colonii de dimensiuni mari. B. coloniile sunt înconjurate de o zonă de hemoliză E. au capetele ascuţite C. habitatul lor natural este solul şi intestinul omului şi animalelor. perioada de incubaţie este de 24 de ore. Gram negativi B. sunt sensibili la aminoglicozide E. necesită o perioadă mai îndelungată (3-5 zile) pentru dezvoltare B. nu se cultivă în mediul lichid cu thioglicolat de sodiu D. au capetele rotunjite 4. C. sunt bacterii lungi B. cu capetele rotunjite C. deformant D. C. neregulate D. putem afirma: A. cultivă în strictă anaerobioză 5. mobili 8. încapsulaţi E. E. Fusobacteriile: A. cu sporul subterminal. cultivă pe medii îmbogăţite cu hemină şi bilă proaspătă C. coloniile sunt fine. necesită o perioadă relativ scurtă pentru dezvoltare B. sunt deseori pleomorfe D. coloniile sunt fine.

Sunt nesporulaţi D. prezintă capete drepte D. nu produc răspuns caracteristic E. Sunt bacili patogeni Gram negativi C. Sunt bacterii anaerobe B. Sunt bacili Gram negativi C. la debut apare trismusul cu „risus sardonicus” C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. Despre bacteriile anaerobe endogene se pot afirma urmatoarele: A. sunt mobili 11. 14. tardiv apare trismusul C. sunt întotdeauna saprofiţi E. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. se însămânţează pe medii de cultură cu substanţe reducătoare D. contracţiile sunt violente. Sunt sporulaţi 15. nu au activitate proteolitică D. Produc infecţii de tip invaziv 352 . contracţiile nu cuprind restul musculaturii D. contracţiile sunt nedureroase E. groşi C. Sunt bacterii saprofite condiţionat patogene B. se găsesc la nivelul cavităţii bucale C. fac parte din flora normala a intestinului B. apar contracţii tonice ale musculaturii netede B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Clostridium perfrigens: A. majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză C. Caracterele de cultură ale bacteriilor Clostridium perfringens sunt: A. perioada de incubaţie este de 2-5 zile 10. sunt bacili Gram negativi B. prezintă un spor subterminal deformant (aspect de rachetă de tenis) E. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 13. moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori 12. formează colonii de dimensiuni mari. Sunt coci Gram pozitivi E. Despre contracţiile musculare din tetanos se afirmă: A. de tipM B. dureroase. contracţiile cuprind treptat musculatura D. apar contracţii tonice ale musculaturii striate B. pot fractura oasele E. Clostridium tetanii: A. sunt întotdeauna patogeni. sunt bacili lungi.9.

Toxina blochează eliberarea de acetilcolina la nivel sinaptic cu apariţia paraliziei de tip flasc D. imobili E.D. Boala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic B. Boala apre prin ingestia de toxina botulinică preformată în alimente C. este exclusiv antitoxic D. este produs de o bacterie aerobă B. profilaxia consta în vaccinarea BCG 353 . se manifesta cu febră inaltă 18. este o toxiinfecţie alimentară B. Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea toxinei în serul bonavului 20. Elibereaza alfatoxina cu efect necrozant şi hemolitic 16. se trateaza chirurgical şi prin administrarea de antitoxină E. se multiplica în alimentele conservate în anaerobioză 19. are o perioada de incubaţie de 4-5 zile pana la 2 săptămâni C. 17. este un bacil Gram pozitiv sporulat B. se trateaza chirurgical D. produce o neurotoxina termostabilă D. produce enzime proteolitice B. nu fermenteaza glucidele C. Despre Clostridium tetanii se poate afirma: A. se administrează antibiotice D. este un tratament complex C. este exclusiv chirurgical B. antibacterian si antitoxic. Tetanosul: A. sporii pot contamina carnea şi legumele C. Patogenitatea este dată de endotoxine E. are o incubaţie de 7 zile C. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la Clostridium botulinum A. Toxina blocheaza eliberarea de acetilcolină la nivel sinaptic cu apariţia contracţiilor musculare tonico-clonice E. Este o specie patogenă E. Alegeţi afirmatiile corecte referitoare la botulism: A. Botulismul: A. combina tratamentul chirurgical. Este un bacil aerob 21. Tratamentul infecţiilor cu Clostridium perfrigens: A. se trateaza cu ser antitoxic E. combina tratamentul chirurgical şi cel antibacterian E. produce hemolizina D.

patogenitatea e data de eliberarea de glicină C. Se găsesc şi la nivelul cavităţii bucale. B. Folosesc energia rezultată din reacţii fermentative. tetanospasmina determina aparitia unei paralizii de tip flasc. la debut apare trismusul C. Sunt bacterii care trăiesc în prezenţa oxigenului. apare paralizia muşchilor feţei 23. D. Alegeţi răspunsul corect referitor tetanos: A. Nu produc infecţii când ajung în peritoneu. dignosticul de laborator se bazează pe însămânţarea produselor patologice pe geloză sânge în anaerobioză 5 zile D. Gram pozitivi şi Gram negative. C. Fac parte din flora normală a stomacului. C. E. Pot produce infecţii: anaerobi-anaerobi. germinarea e favorizata de plăgile profunde E. D. caracterizat prin contracţii ale musculaturii striate B. bilă. 26. se produc contracţii violente ce duc la fracturi osoase C. tetanospasmina blochează eliberarea de glicină cu apariţia contracturii musculare D.22. Fac parte din flora normală a intestinului. C. Cuprind numeroase specii bacteriene. B. Se găsesc şi pe mucoase. se produc contracţii tonico-clonice uşoare B. Anaerobii endogeni: A. patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine B. tetanospasmina blochează eliberarea de acetilcolină cu aparitia contracturii musculare E. mortalitatea este redusă fara tratament 25. Produc infecţii când ajung în situsuri normal sterile. tetanosul se remite spontan fara tratament E. 27. Nu produc infecţii mixte. Alegeţi răspunsul corect referitor la bacilul tetanic: A. poate apare la nou nascuţi prin contaminarea plăgii ombilicale D. Se găsesc şi pe tegument. E. foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci şi bacili. 28. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tetanos: A. Referitor la bacteriile anaerobe sunt adevărate următoarele răspunsuri: A. D. Utilizează oxigenul pentru creştere şi reacţii metabolice. Infecţiile pot fi produse de anaerobi endogeni şi anaerobi exogeni. 24. Anaerobii endogeni: A. E. Nu pot produce infecţii: anaerobi cu aerobi facultativ anaerobi. B. Coci Gram pozitivi sunt: 354 .

Sunt bacili Gram negativi. pulmonare. Peptostreptococcus: A. B. Lactobacillus are habitat în cavitatea bucală. B.A. C. Lactobacillus are habitat vaginal. Lactobacillus. 32. Propionibacterium se găseşte pe tegument. C. D. C. Eubacterium. 33. 29. Bifidobacterium poate produce acneea. B. Eubacterium. B. Propionibacterium are habitat în colon. D. Peptococcus. Bacteroides poate produce colecistite. Pot produce infecţii biliare. 34. E. Fusobacterium are habitat în colon. Bacteroides poate produce peritonite. Au habitat în duoden. E. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la anaerobii endogeni? A. D. Propionibacterium poate produce acneea. D. Pot produce infecţii polimicrobiene. cerebrale. Propionibacterium. Au habitat în colon. Bifidobacterium. Veilonella. 355 . Veilonella: A. Pot produce infecţii pulmonare. D. Fusobacterium. C. D. Bacili Gram pozitivi sunt: A. Au habitat în colon. E. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. E. Bacteroides are habitat în cavitatea bucală. Pot produce abcese. Peptococcus. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Fusobacterium nu poate produce septicemia. orofaringiene. B. Peptostreptococcus. Au habitat în cavitatea bucală. E. C. C. Sunt bacili Gram pozitivi. Eubacterium poate determina infecţii biliare. Peptococcus are habitat în cavitatea bucală. 31. D. Fusobacterium poate produce abcese abdominale. C. B. 30. Lactobacillus. E. B.

timp de 12 h. D. C. Incubarea se face în anaerobioză. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. E. E. oralis.oralis. B. Însamânţarea se face pe medii speciale cu substanţe reducătoare. imipenemi. Exudat nazal.2 zile. 36. În cavitatea bucală cea mai frecventă specie este B. E. Infecţii prin diseminarea de la nivel stomacal (infecţii de plagă accidentală sau chirurgicală). E. C. B.melaninogenicus. Peritonite. Însamânţarea nu se face pe medii speciale cu geloză sânge Schaedler. B. D. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginală majoritatea aparţin speciilor B. Abcese abdominale. B. Numai 5% sunt Bacteroides fragilis. Peptostreptococcus are habitat în cavitatea bucală. Produsele patologice sunt transportate astfel încat să nu vină in contact cu aerul. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 5%. Puroi. În cavitatea bucală fusobacteriile reprezintă 20%. 356 . carbapenemi. Se găsesc în număr foarte mic în flora intestinului gros < 210 . Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloramfenicol. C. 40. Numai 10% sunt Bacteroides fragilis. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. C. Referitor la genul Bacteroides se recoltează următoarele produse patologice: A. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. D.E. 80% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Cea mai frecvenă specie din cavitatea bucală reprezintă 80%. Cuprinde foarte multe specii. Septicemii. D. Lichid peritoneal. C. 39. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la genul Bacteroides? A. C. 37. 50% dintre bacterii aparţin grupului fragilis. Exudat faringian. 38. Care afirmaţii sunt false referitor la anaerobii endogeni? A. Cuprinde puţine specii. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului subţire >1010 /ml. Se găsesc în număr foarte mare în flora intestinului gros >1010 /gram materii fecale. D. E. Sânge pentru hemocultură. B. Infecţii asociate tumorilor maligne. Bacilii din genul Bacteroides pot produce: A. D. B. 35. E.melaninogenicus şi B.

În cazul genului Bacteroides la examenul microscopic pe frotiu se observă prezenţa bacililor: A. E. Gram pozitivi. D. cloramfenicol şi cefoxitin. C. Cu dimensiuni de 3-6 microni. D. E. Referitor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. C. Scurte. 42. Opace. 43. Translucide. Pe mediul cu bilă şi esculină BBE. Sporulaţi.41. D. C. Sporii rezistă în praf o perioadă îndelungată (ani). Cu habitat în intestinul omului şi animalelor. De dimensiuni mari 3-8/0.2 microni. E. B. 357 . C. Fine. Pe mediul geloză chocolat. C. Lungi. Rareori pleomorfe. D. Sporii se găsesc pe sol. B. Cu capetele ascuţite. Ca şi ceilalţi anaerobi sunt sensibili la metronidazol. C. B. B. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. E. Care afirmaţii sunt corecte referitor la genul Bacteroides? A. Gram negativi. Cu dimensiuni de 1-3 microni. în materii fecale. D. În anaerobioză. Mulţi sunt sensibili la lincomicină. 47. E. Nu toţi anaerobii sunt rezistenţi la aminoglicozide. Regulate. 46. Bacteriile sunt foarte răspândite în natură. Referitor la genul Bacteroides fusobacteriile sunt: A. C. Ovali. Grupul fragilis este rezistent la penicilină datorită producerii de betalactamază. Antibiograma nu este obligatorie. Majoritatea imobili datorită flagelilor peritrichi. B. D. Referitor la genul Bacteroides cultura se face: A. Genul Clostridium prezintă bacili: A. De dimensiuni mici 1-3/0. Pe mediul geloză sânge. B. 44. B. Pe mediul Schaedler. E. Deseori pleomorfe. Înconjurate de o zonă de hemoliză. 45.5 microni.

Formele vegetative se pot găsi în vagin la 25-30% persoane sănătoase. Imobili. Secreţie uretrală. Ca urmare a peroceselor fermentative are loc producerea de gaz (prezenţa de crepitaţii tisulare). 52. B. E. perfringens sau alte specii de clostridii. D. E. lichefiază gelatina şi serul coagulat. muscular). Groşi.D. 48. B. E. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. Referitor la Clostridium perfringens sunt corecte enunţurile: A. dintre care cea mai redutabilă este alfa-toxina sau lecitinaza. cu producerea de enzime. Formează colonii convexe de tip S sau cu aspect rugos. producându-se o infecţie severă. 53. 50. În cazul gangrenei gazoase se recoltează produsele patologice: A. C. Sânge. Formează colonii de dimensiuni mici. D. C. asociate cu necroză şi contaminare cu bacterii aerobe pot să se infecteze şi cu Cl. Referitor la gangrena gazoasă sunt corecte enunţurile: A. B. bacteriile vegetative înmulţindu-se în ţesuturi (subcutanat. Neîncapsulaţi. Subţiri. Secreţie vaginală. Cu capete rotunjite. E. Puroi. C. Scurţi. C. E. Majoritatea tulpinilor nu produc hemoliză dublă. Formele vegetative se pot găsi în intestin la 5% persoane sănătoase. B. Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice. rotunde. Contaminarea ţesuturilor traumatizate (plăgi) se face cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterilizate. 49. Nesporulaţi. cu efect necrozant şi hemolitic. Nu poate pune în pericol viaţa pacientului. proteolitice. Cu sporul subterminal. D. 51. cu evoluţie rapidă spre diseminare intramusculară. D. Lungi. Secreţie otică. D. Plăgile profunde. Cu sporul deformant. Sporii germinează. cu margini regulate. C. Clostridium perfringens prezintă bacili: A. B. E. Tratamentul gangrenei gazoase constă în: 358 . Nu are activitate proteolitică şi produce un miros urât.

E. Contractura are loc în hipoextensie. D. anfractuoase. E. prezenţa de oxigen. E. 55. B. Scurţi. Tetanosul este o toxiinfecţie produsă prin infectarea plăgilor cu Clostridium tetani. Cu sporul cu aspect de rachetă de tennis. D. 54. devitalizate. Mobili.3 săptămâni. Tetanolizina este o hemolizină. 57. Germinarea e favorizată de plăgile profunde. Tetanospasmina se fixează la nivelul receptorilor gangliozidici de la nivelul sistemului nervos periferic. Administrarea de antitoxină în doze mici D. C. Pacientul e inconştient. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse accidental prin înţepare sau prin accidente. C. 58. D. Clostridium tetanii se prezintă sub formă de bacili: A.A. Toxina tetanică difuzează pe cale sanguină. Apar contracţii tonice ale musculaturii netede. E. C. blochează eliberarea mediatorilor chimici rezultând contractura musculară spastică. Contracţiile sunt violente. Tratamentul chirurgical cu debridarea şi toaleta chirurgicală a plăgii cu apă oxigenată. 56. C. Groşi. E. Moartea se produce prin afectarea muşchilor respiratori. Perioada de incubaţie este 4-5 zile. B. C. Lungi. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. E. 359 . Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol) pentru a preveni formarea de toxină. D. dureroase. Infecţia cu Clostridium tetanii constă în următoarele: A. În cazul patogenităţii la Clostridium tetanii putem spune că: A. B. Mortalitate: 20%. Infecţia se produce prin contaminare la nivelul plăgilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar steril. Îndepărtarea ţesuturilor devitalizate. B. Toxina tetanică este o endotoxină. B. B. Contracţiile cuprind treptat restul musculaturii. Toxina tetanică este o exotoxină. Îndepărtarea ţesuturilor necrozate.2 săptămâni. De obicei apare trismusul cu „risus sardonicus”. C. D. Toxina tetanică difuzează pe cale nervoasă. Perioada de incubaţie este 6-7 zile.

Scurţi. 62. 64. Cultura are miros de corn ars. D. D. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. 61. Miorelaxante pentru a controla contracţiile tonicoclonice. B. 60. Clostridium botulinum prezintă bacili: A. Administrare de oxigen pe mască D. C. Datorită mobilităţii sale deosebite produce fenomenul de migrare. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. Lungi. E. Datorită imobilităţii sale produce creştere în valuri. B. E. C. Se face identificarea biochimică. Mobili.2 per milion). C. Se cultivă pe un mediu care devine selectiv prin adăugarea de aminoglicozide. Produce gelatinază. Fermentează glucidele. Se cultivă pe geloză sânge. D. Datorită imobilităţii sale deosebite nu produce invazia mediului de cultură.59. Produce hemolizină. Se cultivă pe mediul Tinsdale. despre diagnosticul de laborator putem spune următoarele: A. B. Produce peptidaze. pe cale intravenoasă) pentru neutralizarea toxinei C.000 morţi în 1992 la nivel modial. În cazul tetanosului. C. B. În SUA 50 -70 cazuri(0. D. E. Are nevoie de anaerobioză strictă. a rămas o boală endemică în ţările în curs de dezvoltare cu aproximativ 1. E. Administrarea de antitoxină antitetanică în doze mari. În ciuda eforturilor Organizaţiei Modiale a Sănătăţii de a eradica tetanosul până în 1995. E. Administrarea de antibiotice (penicilină şi metronidazol). B. În cazul Clostridium tetanii . Referindu-ne la epidemiologie putem spune că: A.2 per milion). 360 . B. Tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicală a plăgii. În Africa de Sud aproximativ 600 cazuri pe an (6 per milion). Produsele biologice sunt reprezentate de secreţiile din plăgile infectate. 63. În Marea Britanie 12-15 cazuri pe an (0. În cazul Clostridium tetanii. Cu capete rotunjite. C. E. În cazul tetanosului. Gram pozitivi.000. Se cultivă pe mediul Robertson. D. Boala e rară în ţările dezvoltate. tratamentul constă în: A.

C. 66. 68. Clinic. Mortalitate: 20% 361 . C. Alegeţi răsunsurile corecte referitoare la Clostridium botulinum: A. E. Determină blocarea transmiterii nervoase prin blocarea eliberării de noradrenalină (neurotrasmiţător). Se produce toxina botulinică. după o incubaţie de 18-24 ore apar paralizii ale muşchilor capului cu: A. E. Are dimensiuni de 3-4/6-20 microni. deformant. deformant. legume. Despre patogeneza la Clostridium botulinum.65. Poate prezenta un spor localizat terminal. B. referitor la Clostridium botulinum putem spune următoarele: A. fructe). D. Paralizia musculaturii respiratorii duce la moarte prin asfixie. Despre patogenitatea la Clostridium botulinum. D. E. B. D. E. Pacientul este afebril. putem afirma următoarele: A. Toxina este termolabilă. B. Bacteriile acestui gen nu sunt foarte răspândite în natură. Sporul nu se transformă în forma vegetativă. putem spune următoarele: A. Strabism. Bacteriile produc o neurotoxină deosebit de puternică care prin consumul o dată cu alimentele poate duce la o toxiinfecţie cu evoluţie rapidă şi letală. 69. B. putem spune următoarele: A. Referitor la Clostridium botulinum. 67. C. D. Referindu-ne la Clostridium botulinum. Toxina poate fi distrusă prin fierbere 10 minute.5/3-20 microni.5-1. Poate prezenta un spor localizat subterminal. Miopie. deformant. Toxina botulinică este o neurotoxină cu 11 serotipuri. E. B. Sporii contaminează alimentele (carne. E. 70. C. Vorbire dificilă. F provoacă botulismul la om. În alimentele conservate sau în mezeluri are loc germinarea favorizată de anaerobioză şi păstrarea la temperatura camerei. Boala se produce prin consumul de alimente cu toxină preformată. Diplopie. Pacientul este conştient. E. Pacientul este inconştient. Disfagie. D. C. Are dimensiuni de 0. Poate prezenta un spor localizat central. Serotipurile A. B. Toxina absorbită în stomac ajunge în sânge. Toxina absorbită în intestin ajunge la sinapsele neuronilor periferici. Rezultă paralizia flască. D. C. B.

Pentru distrugerea sporilor de Cl. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile C. Se face în anaerobioză strictă. Coloniile la Clostridium botulinum sunt: A. Tematica 14. Toxiinfecţia la om este produsă de serotipurile A. 74. D. B. Transparente. timp de 20 minute. D. Opace. Paralizia musculaturii digestive duce la moarte. C. Pentru distrugerea sporilor de Cl. E. timp de 10 minute.71.Treponema pallidum. 73. F şi G între care nu există şi diferenţe farmacologice. Genurile Chlamidia. C. Rickettsia şi Mycoplasma Complement simplu 362 . E. După o incubaţie de 5-10 ore apar paralizii ale muşchilor capului. D. Clostridium. Există şapte tipuri serologice: A. Tratamentul constă în administrare de antitoxină în funcţie de rezultatele testelor biologice şi susţinere respiratorie. B. D. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 200°C. C. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în alimentul incriminat după recoltarea produsului şi cultivare. E. Semitransparente. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în lichidul de vărsătură. B. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. B. B. De aproximativ 3 mm diametru. Genul Treponema. 72. Trebuie evitat consumul de alimente conservate în condiţii improprii. D. Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice. E. E. B şi E. C. Care afirmaţii sunt corecte referitor la Clostridium botulinum? A. D. botulinum produce lipază. F. Diagnosticul constă în punerea în evidenţă a toxinei în serul bolnavului. De aproximativ 1 mm diametru. Privind cultura la Clostridium botulinum care afirmaţii sunt corecte? A. C. botulinum este foarte importantă sterilizarea la 120°C.

Cardiolipina este un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent la toate treponemele şi în unele ţesuturi animale sau umane B. Alegeţi afirmaţia falsǎ: A. comune tuturor treponemelor. subţiri 6-15 microni lungime/ 0. pe oul de gainǎ embrionat sau culturi celulare B. ceea ce face posibilǎ transmiterea bolii prin sângele transfuzat D. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ E. Antigene de suprafaţǎ. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii 363 . Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. Cuprinde specii patogene şi nepatogene D. Cele patogene fac parte din flora normalǎ a cavitǎţii bucale E. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore.1. Alegeţi afirmaţia corectǎ: A. Cuprinde doar specii saprofite C. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. Antigene ale corpului bacterian. Treponemele nu se coloreazǎ în coloraţia Gram B. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. vitamine.Treponema pertenue si Treponema carateum 2. Cuprinde doar specii patogene B. Existǎ trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum. utilizate în reacţia de fixare de complement C. Treponemele pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat C. În medii lichide adecvate. Treponemele nu sunt sensibile la penicilinǎ 5. refringente. Sunt bacterii spiralate. foarte specifice. Sunt bacterii spiralate subţiri B. Antigene proteice. caracteristice treponemelor patogene D. Nu prezintǎ mişcǎri active în jurul axei bacteriene 4.2 diametru E. Treponema Reiter este cultivabilǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ în mediul ce conţine aminoacizi. cu adaus de substanţe reducătoare. strǎlucitoare D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la morfologia genului Treponema: A. Sunt bacterii spiralate lungi C. treponemele apar albe. Toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte E. foarte specifice. Sifilisul nu este o boală specifică omului B. Antigene ale corpului bacterian. Nu prezintǎ mişcǎri în jurul axei E. caracteristice treponemelor nepatogene 6. La examinarea în câmp întunecat. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la genul Treponema: A. Sunt formate din spire neregulate D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la structura antigenicǎ a genului Treponema: A.1-0. albuminǎ sericǎ C.

de aceea sifilisul dobândit este o boalǎ venericǎ cu declarare obligatorie 7. treponemele se pot evidenţia direct prin: A. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectant apare la locul inoculării o leziune unicǎ care se erodeazǎ central. Erupţie tegumentară maculo-papulară C. Nu se colorează Gram 12. Leziunile au aspect de ulcer cu baza indurată D. fiind acoperitǎ de o crustǎ sub care se aflǎ o serozitate bogatǎ în treponeme D. Sifilisul congenital precoce prezintǎ urmǎtoarele caracteristici : A. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide B. Condiloamele apar la nivelul mucoaselor bucalǎ. Leziuniile apar şi dispar “în valuri” care se succed pe o perioadǎ de maximum 1-3 ani. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin predominenţa limfocitelor şi plasmocitelor 8. Este însoţitǎ de o adenopatie localo-regionalǎ E. Microscopie optică. Manifestǎrile apar dupǎ o perioada de 1-20 ani B. E. Treponemele sunt în numǎr foarte mare în leziunile terţiare 10. Sifilisul congenital se transmite de la mamǎ la fǎt E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul secundar: A. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ.C. Leziunile sunt de tip granulomatos în diferite organe şi ţesuturi C. perianalǎ având contagiozitate crescutǎ 9. Imunoflorescenţa directǎ C. coloraţie prin impregnare argentică Levaditi-Fontana-Tribondeau D. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte E. Treponemele pǎtrund prin mucoasă şi se înmulţesc la poarta de intrare de unde pot ajunge şi la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie B. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul primar: A. Toate rǎspunsurile sunt corecte E. Afectare hepaticǎ 11. Leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la sifilisul terţiar: A. Apare un rash maculo-papular cutanat C. Microscopia în câmp întunecat B. Imunofluorescenţă indirectă E. În sifilisul primar în cazul şancrului de inoculare. Descuamarea pielii de la nivelul palmelor şi plantelor D. Sifilisul dobândit se poate transmite prin transfuzii sau prin manipulare de produse patologice contaminate D. Cultivarea se face pe medii artificiale 364 . Coriza luetică B. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la diagnosticul genului Treponema: A. C. Leziunea este dureroasǎ.

cu prezenţei undei de antigen 16.R. C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele treponemice: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele de diagnostic ale infecţiei luetice: A. urmǎrind scǎderea titrului ca urmare a unui tratament adecvat 17. Cardiolipina este pusă în contact cu serul pacientului E. Cardiolipina este adsorbită pe particule de colesterol C. E. care se poate aplica serului şi lichidului cefalorahidian C. Sunt teste foarte sensibile de diagnostic E. Rezultatul este pozitiv când serul se clarifică şi se observă grunjii de culoare neagră E. B. Extractele treponemice sunt adsorbite pe suprafaţa hematiilor C. Cardiolipina este asemanǎtoare structural cu antigeneletreponemice C. Cardiolipina este adsorbitǎ pe particulele de carbon B. Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgM si IgA D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testele serologice non. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. rapid şi simplu B. Testul nontreponemic RPR este un test de screening. Este o reacţie de fixare de complement C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul TPHA de diagnostic în sifilis: A. Pot fi efectuate cantitativ. Rezultatul este negativ în lipsa aglutinării. Cultivarea se face pe culturi celulare Cultivarea se face pe oul de găină embrionat Diagnosticul de rutină este cel de evidenţiere a genomului bacterian Diagnosticul de rutinǎ este cel serologic 13.D. Antigenul este reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol D. Alegeţi afirmaţia corectǎ referitoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. Utilizeazǎ ca antigen extras din treponemele patogene B. D. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la testul V. Se folosesc ca test de confirmare a RPR sau VDRL pozitiv C.L. Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie E. Se pozitiveazǎ mai târziu în cursul evoluţiei infecţiei decât testele nespecifice 18. rapid şi simplu D. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening.treponemice: A. Antigenul adsorbit va forma agregate în câteva minute cu anticorpii din serul pacientului 15. apare reacţia de aglutinare a hematiilor 365 . Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin.: A. Rezultatul pozitiv este atunci când aglutinarea este prezentǎ în orice grad D. Testul nontreponemic VDRL este un test de screening.B. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. Este reacţia de hemaglutinare treponemicǎ B. Nu sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. Sunt teste specifice dar mai puţin sensibile D. Toate afimaţiile de mai sus sunt corecte 14.

Rezultatul negativ la TPHA şi pozitiv la VDRL poate indica o infecţie foarte recentă D. Se manifestǎ prin febrǎ. Mycobacterium avium C. Detectarea antigenului B. Antigenul este reprezentat de cardiolipină 19. Testul catalazei 24. Nou-născutului i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA E. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la interpretarea testului TPHA de diagnostic în sifilis: A. Diagnosticul infecţiilor cu Chlamydia se poate face prin următoarele tehnici cu excepţia: A. Rezultatul pozitiv indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Mobile 23. Extracelulare C. Treponema carateum B.D. Mamei i se efectuează teste serologiceVDRL sau RPR şi TPHA D. semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. Nu produc leziuni caracteristice D. Gram pozitive B. La nou nǎscuţii cu sifilis congenital sau suspiciune de sifilis congenital. Agetul etiologic al sifilisului este: A. Apare la numai la gravide 22. tahicardie. Se datoreazǎ lizei brutale a unui numǎr mare de treponeme C. Anticorpii dispar rapid şi TPHA se negativează imediat după tratamentul corect al infecţiei 20. Reacţia poate fi efectuatǎ calitativ sau cantitativ E. Anticorpii antitreponemici pot rǎmâne prezenţi câţiva ani sau chiar toatǎ viaţa dacǎ infecţia a fost tratatǎ. se recolteazǎ LCR înainte de începerea tratamentului B. greaţǎ E. Metoda ELISA C. Poate apare în cursul terapiei cu penicilină a sifilisului B. Imunofluorescenţă E. Se datoreazi eliberării de endotoxine bacteriene D. dureri osoase. Nu posedă peptidoglican E. ca semn al trecerii prin boalǎ E. Metoda PCR D. cefalee. Bacteriile din genul Chlamydia sunt: A. Nou-născutul poate prezenta malformaţii congenitale C. Nu se recomandă testarea RPR/TPHA din lichidul cefalorahidian pentru nou născut 21. Rezultatul negativ la TPHA şi VDRL negativ semnifică absenţa infecţiei C. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la reacţia Herxheimer: A. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la sifilisul congenital: A. Treponema pallidum 366 .

Caracterele morfologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. numită şancru dur 30. nu prezintă mişcări de flexie sau de pendulare în jurul axei E. are loc în trei stadii: sifilisul primar. trichomoniaza B. este formată din spire regulate C. SIDA 26. secundar şi terţiar B. este spiralată cu o lungime de 10-15 mm B. candidoza D. perianală dar nu se înmulţesc la poarta de intrare D. geloză sânge 28. adenopatie. săruri de bismut D. penicilina are un efect bacteriostatic în doze mari E. după o săptămână de la debutul şancrului dur treponemele diseminează pe cale limfatică şi hematogenă şi apare sifilisul secundar 367 . Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală. E. se colorează în coloraţia Gram 27. prezintă sub crustă o serozitate lipsită de treponeme C. este o boală venerică cu declarare obligatorie C. datorită spirelor D. Klebsiella ozenae E. este dureroasă B. sunt rezistente la penicilină 29. fără tratament D. La 2 . culturi celulare E. sunt rezistente la dezinfectante. se caracterizează prin vindecare spontană. sunt rezistente la uscăciune B. este imobilă. ou de găină embrionat C. Referitor la rezistenţa treponemelor sunt adevărate afirmaţiile: A. gonoreea C. medii artificiale B. Referitor la sifilisul dobândit sunt false afirmaţiile: A.D.6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o ulceraţie caracteristică. Până în anul 1838 sifilisul era confundat cu: A. Treponemele produc la nivelul ganglionilor limfatici regionali. Mycobacterium bovis 25. testicul de iepure D. sunt sensibile la temperaturi peste 42°C C. Treponemele pot fi cultivate pe: A. Caracteristicile leziunii primare din sifilis sunt următoarele: A. herpesul genital E.

cefepim D. au perete celular rigid C. Manifestările apar după o perioadă de 1-20 ani B. Genul Chlamydia cuprinde bacterii: A. Gram negative cu habitat obligatoriu intracelular B. Referitor la sifilisul terţiar sunt adevărate următoarele afirmaţii. treponemele se pot evidenţia microscopia în câmp întunecat B. leziuni ale mucoaselor C. În sifilisul primar. Treponemele sunt în număr foarte mic D. În această perioadă pacientul este contagios 32. Următoarele afirmaţii referitoare la diagnosticul de laborator al sifilisului sunt adevărate.E. Gram negative cu habitat obligatoriu extracelular C. treponemele se pot evidenţia folosind coloraţia Gram C. Chlamydiile au următoarele caractere specifice. cu excepţia: A. Chlamydia B. gentamicina E. ceftobiprol B. ficatului. oaselor. cu excepţia: A. Predomină reacţiile de hipersensibilitate de tip întârziat faţă de antigenele treponemice E. posedă ribozomi B. Răspunsul inflamator local este caracterizat prin absenţa limfocitelor şi plasmocitelor 31. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intracelular D. cu excepţia: A. binară 368 . penicilina C. la nivelul pielii. în cazul şancrului de inoculare. În sifilisul secundar. În cazul testului treponemic (specific) FTA (fluorescent treponemal antibody) în care se utilizează imunofluorescenţa indirectă. este primul test care se pozitivează în sifilisul primar 33. se divid prin diviziune simplă. Chlamydiile fac parte din familia: A. Gram pozitive cu habitat obligatoriu intercelular 35. VDRL şi RPR sunt teste de screening utile ca indicator de reinfecţie E. Chlamydiaceae D. Chlamydia pneumoniae 36. Testul de aglutinare VDRL este o reacţie de aglutinare pe lamă în care antigenul reprezentat de cardiolipină adsorbită pe particule de colesterol este pus în contact cu serul pacientului D. streptomicina 34. Gram pozitive cu habitat obligatoriu extracelular E. Leziunile sunt de tip granulomatos (gome). Chlamydia psittaci E. Chlamydiales C. Antibioticul de elecţie pentru tratarea sifilisului este: A.

uretrite C. care se poate complica adeseori cu salpingite. pneumoniae în serul pacienţilor C. pneumonie 39. cauze frecvente ale sterilităţii şi sarcinilor extrauterine 40. rezistent în mediu extracelular D.I.H.J.I. de 300-400nm C. un titru de 1:64 obţinut la testul ELISA nu este sugestiv pentru infecţie.J. o keratoconjunctivită cronică.E. Chlamydiile sunt mobile. formele infecţioase sunt corpi reticulaţi (CR).K produc conjunctivita cu incluzii a nou născutului.K produc la femei vaginită.J. uretrită sau rectită D. pneumonia nou născutului.I. cu excepţia: A.L2. imunofluorescenţa D. disurie.J. Corpusculul reticulat (CR) sau "corpusculul iniţial" a lui Lindner este activ metabolic. Chlamydia pneumoniae determină următoarele infecţii. bronşite D. iar pasajul de la o celulă la alta se face prin intermediul corpilor elementari 38. serotipurile L1. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la diagnosticul imunologic şi cel serologic: A. dar scăderea titrului în dinamică confirmă infecţia 369 . cu o evoluţie strict intracelulară.H.I.E. serotipurile D. menoragii. Afirmaţiile adevărate referitoare la formele de chlamydii sunt următoarele: A.K produc trachomul.L3 produc limfogranulomatoza veneriană care netratată evoluează spre obstrucţia vaselor limfatice cu limfedem. de 800-1000nm B. serotipurile D. cu excepţia: A. elefantiazis la nivelul organelor genitale şi stricturi rectale B.D. Corpusculul elementar (CE) este activ metabolic. boală inflamatorie pelvină. cervicita cu evoluţie subacută. sunt sensibile la antibiotice 37.E.G. coloraţia Gimenez 41. Tehnica imunoenzimatică ELISA cea mai utilizată metodă în prezent de evidenţiere a anticorpilor IgG anti-Chlamydia trachomatis sau C.G. serotipurile D.F.G.H. E. coloraţia Del Vecchio B. faringite B. sinuzite E. metoda cu lugol E. nu posedă ARN E. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al următoarelor infecţii.E. formele neinfecţioase sunt corpi elementari (CE). conjuntivite E.G.K produc cervicită. serotipurile D. detectarea antigenelor de Chlamydia se poate face prin reacţia de polimerizare în lanţ PCR de detecţie a genomului bacterian B.F. Metoda de diagnostic de elecţie pentru Chlamydia trachomatis este: A.H.F. contagioasă care poate duce la orbire C.F. coloraţia Gram C.

urealyticum. penicilina 44. după descărcarea produsului şi eventual centrifugare. vizibile cu lupa D. Speciile cele mai importante de mycoplasme în patologia umană sunt următoarele. Mycoplasma genitalium. azitromicina B. care produce uretrită non-gonococică C.2-0. cu excepţia: A. care produce pielonefrită. Ureaplasma urealyticum. fluorochinone de generaţia a doua şi a treia C. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasmele au următoarele caracteristici. apoi se introduc în tuburi cu medii speciale E. eritromicina E. au membrană plasmatică şi se prezintă ca forme filamentoase şi pleomorfe E. rifampicine E. precursori de acizi nucleici (din levuri) şi uree pentru U. produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile. prin raclare uşoară (celule epiteliale). Chlamydia posedă rezistenţă naturală la următoarele antibiotice: A. traheobronşită. vaginită E. Coloniile au aspect de”ouă ochiuri” E. cu excepţia: A. nu se colorează prin coloraţia Gram (Gram negative) 45. Poate produce faringită. Mycoplasma hyopneumoniae. Mycoplasma pneumoniae. Cresc in vitro pe medii de cultură acelulare C. Formează colonii mici. au perete celular D. cu excepţia: A. tetracicline 43. sunt bacterii pretenţioase. coloniile se dezvoltă în aproximativ 3 zile B. stare febrilă postpartum 46. sunt cele mai mici bacterii (0. supernatantul este folosit pentru detectarea antigenelor 42. care produce dismenoree. 100-300 microni diametru. Referitor la infecţiile cu Mycoplasma pneumoniae sunt adevărate următoarele afirmaţii. 47. rifampicina D. necesită medii suplimentate cu colesterol.D. Mycoplasma hominis. boală inflamatorie pelviană. Mycoplasmele sunt sensibile la peniciline şi alte antibiotoce betalactamice 370 . glicopeptide D. care produce uretrită non-gonococică D. macrolide B. doxiciclina C. care produce infecţii respiratorii B. În tratarea infecţiile cu Chlamydia nu se folosesc următoarele antibiotice: A. fac parte din clasa Mollicutes B. pneumonie atipică la persoanele cu imunitate scăzută B.8 microni) C.

Tusea neproductivă persistentă este manifestarea cea mai caracteristică E.C. În infecţiile genitale tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. D. rezervorul acestor specii patogene este reprezentat de animale şi artropode şi sunt transmise prin păduchi. Mycoplasmele se ataşază de epiteliul respirator printr-o proteină de aderenţă P1 blocând mişcările cililor respiratori şi producând distrugerea stratului superficial epitelial. stare febrilă postpartum şi postabortum. Mycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreţiilor uretrală sau vaginală şi prin teste imunologice D. ci se pot dezvolta doar pe culturi celulare. Următoarele afirmaţii referitoare la genul Rickettsia sunt adevărate. urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente 51. Mycoplasma hominis produce: pielonefrită. titrul de anticorpi apare la 4-6 săptămâni: o creştere de 4 ori a titrului în dinamică (între debutul bolii şi convalescenţă) precizează diagnosticul (semnifică o infecţie recentă) B. cefalosporinele D. boală inflamatorie pelviană. Pătrund în celula eucariotă prin fagocitoză indusă şi formează un fagozom E. Portajul de Ureaplasma este de 15%. penicilinele şi cefalosporinele B.20% la persoanele active sexual C. aminoglicozidele E. nu pot fi cultivate pe medii artificiale. macrolidele B. În reacţia de fixare a complementului. penicilinele C. În infecţiile genitale. B. Afirmaţiile false referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma urealyticum sunt următoarele: A. Antibioticele de elecţie folosite în tratamentul infecţiilor cu Rickettsia rickettsii şi Rickettsia prowazekii sunt: A. Antibioticele de elecţie în infecţiile cu mycoplasme sunt: A. cu excepţia: A. în centre specializate 52. căpuşe D. cuprinde bacili Gram pozitivi care se colorează slab B. tetraciclinele şi cloramfenicolul 371 . Testul aglutininelor la rece este nespecific şi numai 50% dintre bolnavi dezvoltă hemaglutinine la rece E. Se poate folosi imunofluorescenţa directă sau ELISA pentru detecţia antigenelor în spută 49. Cultivarea se face în bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal. polimixinele 50. Mucoasa faringiană este eritematoasă 48. cuprinde paraziţi intracelulari obligatorii C. Referitor la diagnosticul serologic al Mycoplasma pneumoniae sunt false afirmaţiile: A. Reacţia polimerizare în lanţ este folosită pentru detecţia IgM în infecţia recentă C. Se poate folosi metoda imunoenzimatică ELISA de detecţie a IgM în infecţia recentă D.

Bacteriile prezintǎ mişcǎri active în jurul axei E.F. cloramfenicol.C. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus C. produce tifosul exantematic B. Rezervorul este este reprezentat de animale şi sunt transmise prin căpuşe D. Afirmaţiile false referitoare la Rickettsia conori sunt următoarele: A. lipsa de igienă. sărăcia C. Treponema pallidum B.1-0.2 diametru B. Treponemele se coloreazǎ în coloraţia Gram 3. iar la locul înţepăturii se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la morfologia genului Treponema: A.C. Treponema berlinense E. subţiri 6-15 microni lungime/0. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor anti-Rickettsia prowazekii prin reacţia de fixare a complementului (R. Bacteriile sunt formate din spire regulate la distanţǎ de aproximativ 1 micron C. chinolonele şi fluorochinolonele 53. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor IgG şi IgM anti-Rickettsia conori E. reacţia de latex-aglutinare sau prin imunofluorescenţa indirectă IIF 54. Factorii favorizanţi ai bolii sunt reprezentaţi de aglomerările umane. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la Rickettsia prowatzekii : A. Bacterii sunt formate din spire neregulate D.). Tratamentul se poate face cu: doxiciclină. Transmiterea se face prin muşcătura de căpuşă. Sunt bacterii spiralate cu un singur rând de spire 372 . Sunt reprezentate de cocobacili Gram negativi B. Treponema carateum D. Treponema pertenue C. Treponema porcinum 2. produce tifosul exantematic B. Cuprinde bacterii spiralate. Speciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. macrolidele şi lincosamidele E. glicopeptidele şi polimixinele D. Complicaţiile tifosului exantematic sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice prin afectarea sistemului nervos central E. care uneori trece neobservată D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la morfologia genului Treponema: A. ciprofloxacin Complement multiplu 1.

Rezistente la temperaturi de peste 42 C C. E. Treponemele patogene nu pot fi cultivate pe medii artificiale. În medii lichide cu adaus de substanţe reducatoare. Antigene ale corpului bacterian. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum: A. Leziunea se caracterizeazǎ prin vindecarea spontanǎ a leziunii primare. T. treponemele apar refringente. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: 373 . Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la structura antigenicǎ a speciilor genului Treponema? A. strălucitoare. Treponema Reiter poate fi este cultivatǎ în vitro în condiţii de anaerobiozǎ într-un mediu ce conţine aminoacizi. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar: A. Antigene de suprafaţǎ. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în trei stadii B. Cardiolipina. La 2-6 sǎptǎmâni dupǎ contactul infectat apare la locul infecţiei o leziune numită “şancru moale” D. La examinarea microscopică în camp întunecat. Pot ajunge la nivelul ganglionilor limfatici regionali producând adenopatie C. Bacteriile nu se pot colora cu fluorocromi din cauza structurii peretelui celular D. fǎrǎ tratament 9. albuminǎ sericǎ D. Sensibile la uscǎciune B. Cardiolipina. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la caracterele de culturǎ ale genului Treponema: A. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ prezent doar la speciile patogene B. Treponema pallidum nu poate pǎtrunde prin mucoasele intacte D. 4. vitamine. Sensibile la sǎruri de mercur E.pallidum poate pătrunde prin soluţiile de continuitate ale epidermei 8. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul dobândit: A. pallidum E. Leziunea este dureroasǎ şi pruriginoasǎ. Treponemele patogene pot fi cultivate în culturi celulare C. Treponema Reiter este o treponema patogenă înrudită antigenic cu T. Transmiterea este de obicei pe cale sexualǎ C. Rezistente la săruri de arseniu 6.C. foarte specifice. Sensibile la dezinfectante D. prezent la toate treponemele patogene şi nepatogene şi în unele ţesuturi animale sau umane E. un antigen de naturǎ fosfolipidicǎ. caracteristice treponemelor patogene D. Treponemele pǎtrund prin mucoase şi se înmulţesc la poarta de intrare B. Evoluţia sifilisului dobândit are loc în douǎ stadii: sifilisul primar şi secundar E. determinǎ apariţia de anticorpi ce reacţioneazǎ în reacţiile de imunoflorescenţǎ 7. Bacteriile se pot colora prin metoda Fontana Tribondeau E. B. Antigene proteice diferite în funcţie de specie C. Treponema pallidum poate rǎmâne viabilǎ în sângele integral sau în plasmǎ pǎstrate la 4 C cel puţin 24 ore 5.

Afecţiune hepatica manifestatǎ prin icter E. Evoluţia sifilisului secundar este: 25% cǎtre vindecare spontanǎ. Dinţi Hutchinson 15. Tulburǎri neurologice E. Apar leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos D. Sifilisul matern nu determină naşterea prematurǎ D. Icter D. C. La nivelul leziunilor numărul treponemelor este foarte mare. mai frecvent la pubertate B. Treponemele se transmit transplacentar de la mamǎ la fat B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele serologice non-treponemice: A. Sifilisul matern poate determina infecţie congenitalǎ 13. Keratita interstiţială C. Poate apare hepatosplenomegalie. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. B. Pot apare condiloame la nivelul mucoaselor având contagiozitate scazutǎ B. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar: A. Sifilisul matern poate determina moartea intrauterinǎ a fǎtului C. 25% cǎtre un sifilis latent. leziunile având contagiozitate crescută 12. Manifestǎrile apar dupǎ o perioadă de 1-20 ani B. În sifilisul congenital tardiv leziunile apar: A. Erupţie maculo-papularǎ C. Antigenul folosit este cardiolipina lipid extras din cordul bovin. Leziunile caracteristice sunt numite sifilide Leziunile caracteristice se numesc gome Apare un rash maculo-papular cutanat Leziunile în stadiul secundar sunt contagioase Leziunile în stadiul secundar nu conţin treponeme 10. Poate apare micropoliadenopatie generalizatǎ. Dinţi Hutchinson 14. 374 . D. 25% cǎtre un sifilis latent. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul congenital: A. Dupǎ vârsta de 2 ani. Gome tegumentare D. C. 25%cǎtre faza terţiara 11. Leziunile se numesc sifilide C. Coriza lueticǎ B. Sifilisul matern poate determina moartea neonatalǎ E. Evoluţia sifilisului secundar este 50% cǎtre vindecare spontanǎ. E. 50% cǎtre faza terţiara E. Sifilisul congenital precoce determină urmatoarele caracteristici la nou-născut: A. D. Apar leziuni ale aparatului cardiovascular E.A.

Este o reacţie cu sensibilitate crescută dar este nespecifică E. Rezultatul este pozitiv când apare aglutinarea D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului RPR: A. rapide şi simple din punct de vedere tehnic C. Este o reacţie de aglutinare pe lamǎ B. 375 . Reacţia se citeşte la 2 ore 17. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe antigen C. Utilizeazǎ imunofluorescenţa indirectǎ B. VDRL şi RPR sunt numai teste calitative.B. Este reacţia care se bazează pe aglutinarea eritrocitelor B. C. Este o reacţie de fixare de complement D. Eritrocitele sunt tratate sǎ adsoarbǎ pe suprafaţa lor treponemele C. Antigenul e reprezentat de serul pacientului C. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la testul de diagnostic serologic al sifilisului VDRL: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testele de diagnostic în sifilis: A. nu pot fi efectuate cantitativ 19. D. VDRL este util pentru diagnosticul serologic al lichidului cefalorahidian D. Este o reacţie foarte specifică de diagnostic 18. Antigenul reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particule de colesterol C. VDRL şi RPR sunt teste de screening. Antigenul adsorbit va forma agregate în cateva minute cu anticorpii din serul pacientului E. Se bazeazǎ pe proprietatea complementului de a fixa pe complexul antigen-anticorp B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul FTA (fluorescent treponemal antibody) de diagnostic în sifilis: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reacţiile de fixare a complementului RFC Wassermann: A. Se preferǎ testele de aglutinare pentru rapiditatea tehnicii 20. VDRL şi RPR sunt teste utile ca indicator de reinfecţie E. În reacţie participǎ antigen treponemic inactivat cu serul pacientului C. Se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe anticorpi D. Este o metodǎ mai laborioasǎ E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la testul TPHA de diagnostic serologic în sifilis: A. Cardiolipina se aseamănă structural cu antigenele treponemice Cardiolipina reacţioneazǎ cu anticorpii de tip IgG Anticorpii se gǎsesc în serul pacientului la 2-3 zile de la infecţie Pot fi reacţii de aglutinare sau de fixare de complement 16. În reacţie participă anticorpi anti-imunoglobulinǎ umanǎ D. Antigenul este reprezentat de cardiolipina adsorbitǎ pe particulele de carbon B. E. Este primul test care se pozitiveazǎ în sifilisul primar 21. VDRL şi RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic în sífilis B. Rezultatul este pozitiv în lipsa aglutinării E. Reacţia se pozitivează la pacienţii cu anticorpi antitreponemici în ser.

sunt imobile 25. produce rash cutanat 26. determină cervicită la femei şi uretrită la bărbaţi E. nu se diagnostichează imunologic C. produce infecţii genitale de tip cervicită la femei C. este sensibilă la penicilină D. se cultivă pe medii simple 24. apare reacţia de aglutinare a leucocitelor 22. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis: A.D. formeaza colonii cu aspect characteristic de “ ouă ochiuri” 27. cresc pe medii de cultură uzuale E. sunt bacterii extracelulare B. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la Mycoplasme A. se coloreaza Gram D. produc incluzii caracteristice vizibile la microscop D. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia trachomatis : A. 150-250 nm B. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Reacţia se pozitivează la pacienţii sănătoşi. au dimenisuni foarte mici. vindecată (anticorpi anamnestici) E. produce uretrită la barbati D. Rezultatul negativ indicǎ prezenţa anticorpilor 23. TPHA negativ cu RPR pozitiv semnifică fie absenţa infecţiei fie o infecţie foarte recentǎ D. formele morfologice sunt reprezentate de corpii elementari şi corpii reticulaţi B. sunt sensibile la azitromicină şi doxiclină C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la interpretarea testului serologic TPHA de diagnostic în sifilis: A. Rezultatul pozitiv (1-4+). se transmite pe cale aeriană 376 . TPHA pozitiv cu RPR negativ semnifică infecţia actuală sau o infecţie trecută. determină boala diareică acută E. semnificând imunizarea şi protecţia faţă de o infecţie ulterioară cu Treponema pallidum C. se poate transmite de la mamă la făt în momentul naşterii E. indicǎ prezenţa anticorpilor specifici antitreponemici. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la Mycoplasma pneumoniae: A. au perete celular C. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Chlamydia: A. produce trachomul B. Rezultatul pozitiv (1-4+). semnificând o infecţie actualǎ sau în antecedente B. În contact cu serul pacientului ce posedǎ anticorpi antitreponemici. neinfectaţi E.

transmisa de păduchele de corp C. clinic se manifestă prin febra. produce febra butoanoasă B. Despre bacteriile din genul Mycoplasma se pot afirma următoarele: A. produce febra pătată a Munţilor Stâncoşi B. mialgii. produc frecvent infecţii ale tractului respirator superior produc frecvent pneumonii manifestarea tipică este tusea persistenta neproductivă tratamentul se face cu penicilina 28. Clinic se manifestă prin apariţia bubonului E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiei cu Chlamydia : A. Ureaplama urealyticum se trasmite pe cale sexuală E. Rickettsia ricketsii: A. antibioticele de elecţie sunt din clasa macrolidelor 30.rash D. cervicale B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Mycoplasma hominis şi Ureaplasma: A. se transmite prin păduchele de corp 32. produce tifosul exantematic C. E.uretrale. C. recoltarea produselor patologice de la nivelul mucoasei conjunctivale. se utilizeaza diagnosticul serologic prin metoda imunoenzimatica ELISA E. cultivarea pe medii simple 377 . sunt paraziţi intracelulari B. se pot găsi şi extracelular C. se cultivă pe medii artificiale D. se transmit pe cale sexuala B. Ricketsia prowatzekii: A. examenul microscopic C. Mycoplasma hominis produce infecţii genitale C. Bacteriile din genul Rickettsia: A. se transmite pe cale aerogenă E. cultivarea e diagnosticul de rutină D. Mycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogenă D. cresc numai pe culturi celulare E.B. tratament de elecţie este tetraciclina 33. Mycoplasma hominis produce infecţii respiratorii B. Mycoplasma hominis se transmite pe cale aerogenă 29. diagnosticul este serologic 31. se tratează cu tetraciclină şi cloramfenicol D. infecţia se însoţeşte de febră C. D.

şancru moale. Apare după o fază de latenţă aparentă 35. Leziunea este nedureroasă şi dispare spontan. Poate conduce la atrofia bazei nasului: nas “ în şa” B. cervicită D. Poate avea ca şi consecinţe paralizia generalizată progresivă C. Apare la 2-3 luni de la contactul infectant D. lues E. Boala produsă de Treponemă pallidum se numeşte: A. adenopatie regională masivă. şancru nedureros. adenopatie regională. Se manifestă cu leziuni maculo –papuloase ulcerative 36. uretrită B. Sifilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. sunt bacterii spiralate B. Referitor la Treponema pallidum putem afirmă: A. nu sunt cultivabile pe medii artificiale D. Rar prin picături Flugge 37. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul primar A. tratamentul de elecţie este penicilina 378 . B. În sifilisul primar apar următoarele leziuni: A. Leziunea primară se numeşte şancru dur B. dură D. sifilis 38. Este un organism foarte fragil în mediul extern. C. Uneori prin insecte hematofage D. Se poate transmite transplacentar E. Este produs de Treponema pertenue E. Se manifestă prin şancru E. dureros C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Treponema pallidum: A.D. cu abcedare şi fistulizare E. fără tratament D. Leziunea primară conţine un număr mare de treponeme C. şancru C. rezistă relativ bine la uscăciune E. diagnostic serologic 34. diagnostic imunologic E. gome sifilitice 39. care dispare după 2 săptămâni B. Alegeti afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. se coloreaza Gram C.

se transmite transplacentar B. dezinfectante C. săruri de mercur. bismut. comune tuturor treponemelor utilizate în reacţia de fixare de complement 379 . nasul “în şa” E. Leziunile caracteristice se numesc sifilide C. Treponema carateum C. gome tegumentare 43. D. Antigene proteice. se colorează prin metoda de impregnare argentică Fontana Tribondeau sau cu fluorocromi. penicilină E. Poate apare micropoliadenopatie 41. nu se colorează în coloraţia Gram C. Speciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. leziunile sunt produse prin reacţii de hipersensibiltate de tip întârziat 42. temperaturi sub 38°C 46. prezintă mişcări active. sunt bacterii spiralate. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul secundar: A. de pendulare. Sifilisul congenital: A. apar leziuni la nivelul mucoaselor B. Treponemele sunt sensibile la: A. Leziunile nu sunt contagioase E. Treponema Reiter E. de progresie şi de flexie 45. stigmat: “dinţii in fierăstrau” D. temperaturi peste 42°C B. Treponema pallidum B. apar leziuni ale sistemului cardiovascular D. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sifilisul terţiar: A. în jurul axei. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la treponeme: A.1-0. arseniu D.40.2 diametru B. leziunile sunt contagioase E. Apare la 2-6 saptamani de la contactul infectant B. subţiri de 6-15 microni lungime/ 0. Treponema phagedenis 44. nu pot fi evidenţiate la microscopul cu câmp întunecat E. poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatală C. Treponema pertenue D. apar leziuni ale sistemului nervos central C. Structura antigenică a treponemelor este reprezentată de: A. Leziunile caracteristice se numesc gome D.

B. Cardiolipina, un antigen de natură fosfolipidică, prezent la toate treponemele (patogene şi nepatogene), precum şi în unele ţesuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian, nespecifice, caracteristice treponemelor nepatogene D. Antigene de suprafaţă, determină apariţia de anticorpi ce reacţionează în reacţiile de imunofluorescenţă E. Cardiolipina, un antigen de natură proteică, prezent doar la treponemele patogene 47. Sifilisul dobândit se poate transmite: A. prin transfuzii B. pe cale sexuală C. de la mamă la făt D. prin manipulare de produse patologice contaminate E. pe cale orală 48. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la sifilisul primar: A. Treponemele pătrund prin mucoasa genitală sau mucoasa bucală, perianală în organism şi diseminează imediat în tot organism producând septicemie B. La 2 - 6 săptămâni după contactul infectant apare la locul infecţiei o leziune unică care se erodează central, rezultând o ulceraţie caracteristică, numită şancru dur C. Leziunea este nedureroasă, nepruriginoasă, cu caracter eroziv şi necontagioasă, acoperită de o crustă D. Leziunea primară se vindecă spontan, însa reacţiile serologice rămân pozitive iar pacientul este în continuare contagios E. la 3 - 6 săptămâni de la debutul şancrului apar manifestările de infecţie treponemică generalizată: sifilisul secundar 49. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la sifilisul secundar şi terţiar: A. leziunile caracteristice sifilisului terţiar se numesc sifilide B. condiloamele din sifilisul secundar sunt umede, palide, iar serozitatea este bogată în treponeme, pacientul fiind extrem de contagios C. în sifilisul terţiar apar leziuni de tip granulomatos, leziuni degenerative la nivelul sistemului nervos şi leziuni cardiovasculare D. pacientul care prezintă sifilis terţiar este extrem de contagios E. sifilisul secundar mai poate prezenta ca manifestări micropoliadenopatie generalizată, hepatosplenomegalie, meningită, corioretinită, hepatită, nefrită 50. Referitor la diagnosticul serologic al sifilisului sunt adevărate afirmaţiile: A. testele serologice non-treponemice pot fi teste de aglutinare (VDRL, RPR) utile ca indicator de reinfecţie B. reacţiile de fixare a complementului RFC Wasserman, care se bazează pe proprietatea complementului de a se fixa pe complexul antigen-anticorp este un test treponemic (specific) C. VDRLul şi RPRul pot da rezultate fals negative în până la 40% din cazuri în sifilisul primar şi 25% din cazuri în sifilisul secundar. D. cardiolipina reacţionează cu reaginele sau anticorpii de tip IgM şi IgA care se găsesc în serul pacientului la 2-3 săptămâni de la infecţie

380

E. Testele non-treponemice (nespecifice) utilizează antigen extras din treponemele patogene pentru confirmare a RPR sau VDRL pozitiv 51. Referitor la testele treponemice sunt adevărate afirmaţiile: A. în testul FTA-abs eritrocitele tratate să adsoarbă pe suprafaţa lor treponemele aglutinează în contact cu serul pacientului ce posedă anticorpi antitreponemici B. testul FTA utilizează antigen treponemic inactivat cu serul pacientului şi anticorpi antiimunoglobulină umană C. în TPHA serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obţinut din tulpina Reiter pentru îndepărtarea anticorpilor îndreptaţi împotriva treponemelor saprofite D. se poate folosi reacţia imunoenzimatică (ELISA) de detecţie a anticorpilor specifici în serul pacientului E. se mai poate folosi şi teste rapide imunocromatografice sau reacţia de amplificare a genomului 52. Antibioticele folosite în tratarea sifilisului pot fi: A. penicilina B. eritromicina C. ceftriaxonul D. tetraciclina E. vancomicină 53. Chlamydia trachomatis face parte din: A. ordinul Chlamydia B. familia Chlamydiaceae C. genul Chlamydia D. ordinul Chlamydiales E. familia Chlamydiales 54. Speciile din genul Chlamydia cu importanţă clinică pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae B. Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis D. Chlamydia muridarum E. Chlamydia suis 55. Referitor la formele infecţioase ale chlamydiilor sunt false afirmaţiile: A. sunt numite corpi reticulaţi B. sunt numite corpi elementari C. au dimensiuni de 800-1000 nm D. sunt active metabolic şi au o evoluţie strict intracelulară E. au perete celular rigid şi o afinitate pentru coloranţii bazici 56. Structura antigenică a chlamydiilor constă în : A. antigenele specifice de tip B. antigenul specific de gen asemănător cu lipozaharidul bacteriilor Gram pozitive

381

C. antigenele specifice de specie – din structura proteinei majore a membranei externe D. antigenele specifice de gen care împarte genul în 4 specii E. antigenele specifice de specie care împarte genul în 3 specii 57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ciclul de dezvoltare al chlamydiilor: A. corpusculul reticulat se ataşează de membrana celulei gazdă şi este fagocitat într-o veziculă endozomală sau fagozom B. corpusculul elementar este reorganizat într-un corpuscul reticulat neinfecţios dar activ metabolic C. corpusculul reticulat se multiplică în interiorul fagozomului utilizând energia celulei D. fagozomul care conţine corpusculul elementar este numit incluziune E. corpusculul reticulat se diferenţiază în corpuscul elementar, iar datorită creşterii în volum a incluziei, membrana fagozomală se rupe, iar corpusculii elementari sunt eliberaţi extracelular 58. Serotipurile D, Da, E, F, G, H, 1, Ia, J şi K ale Chlamydia trachomatis pot produce următoarele infecţii: A. cu transmitere pe cale sexuală B. limfogranulomatoza veneriană C. uretrita negonocociă, cervicite, salpingite D. trachomul, Sindrom Reiter E. epididimite, prostatite, proctite 59. Complicaţiile uretritei chlamydiene pot fi: A. epididimita B. stricturi uretrale 2-4% C. prostatita D. artrita reactivă E. trachomul 60. Conjunctivita neonatală cu incluzii prezintă următoarele simptome: A. secreţie purulentă oculară B. hiperemie C. menoragii D. edemul pleoapelor E. cervicita 61. Imunofluorescenţa directă sau indirectă folosită în diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia este o metodă care: A. pune în evidenţă incluziunile intracitoplasmatice şi corpusculii elementari B. necesită reactivi relativi scumpi, microscop cu lampă UV C. nu este o metodă de diagnostic de elecţie pentru infecţiile cu chlamydii D. se obţin multe rezultate fals negative E. are o sensibilitate de până la 80%, iar specificitatea de 99% 62. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la antibioticele folosite în infecţiile cu Chlamydia:

382

A. B. C. D. E.

Azitromicina inhibă dezvoltarea chlamydiilor la începutul ciclului de dezvoltare Eritromicina se administrează mai ales la gravide, nou născuţi şi copii Chlamydiile sun sensibile la betalactamice şi glicopeptide Tetraciclinele reprezintă antibiotice de elecţie Conjunctivita nou-născutului se previne prin instilarea de colir cu vancomicină

63. Mycoplasma hominis poate produce: A. infecţii respiratorii B. pielonefrită C. uretrită non-gonococică D. stare febrilă postpartum E. boală inflamatorie pelviană 64. Referitor la caracterele de cultură ale mycoplasmelor sunt adevărate afirmaţiile: A. cresc in vitro pe medii de cultură acelulare B. necesită medii suplimentate cu colesterol, precursori de acizi nucleici C. necesită medii cu uree pentru Mycoplasma pneumoniae D. formează colonii mici de 100-300 microni cu aspect de ”ouă ochiuri” E. coloniile se dezvoltă în 3 zile 65. Referitor la caracteristicile biochimice ale mycoplasmelor sunt false afirmaţiile: A. Mycoplasma pneumoniae metabolizează ureea B. Mycoplasma hominis metabolizează arginina C. Mycoplasma urealyticum metabolizează glucoza D. Mycoplasma pneumoniae metabolizează glucoza E. Mycoplasma hominis metabolizează ureea 66. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la diagnosticul de laborator al infecţiilor cu Mycoplasma pneumoniae: A. Examenul microscopic este foarte sugestiv B. mycoplasmele nu se colorează în coloraţia Gram C. în reacţia de fixare a complementului, titrul de anticorpi apare la 1-2 săptămâni D. pentru detecţia antigenelor în spută se foloseşte imunofluorescenţa directă (ELISA) E. metoda imunoenzimatică ELISA se foloseşte pentru detecţia ADN ului bacterian 67. Următoarele afirmaţii referitoare la Mycoplasma hominis şi Mycoplasma urealyticum sunt false, cu excepţia: A. cultivarea lor se face pe medii speciale bulion cu extracte de cord bovin şi ser de cal, urmată de trecere pe geloză îmbogăţită cu aceleaşi elemente B. Ureaplasma creşte de obicei în 2-3 zile, iar Mycoplasma hominis într-o săptămână. C. Coloniile sunt foarte mari, cu marginile neclare, cu aspect caracteristic de “băţ de chibrit“ D. Pentru infecţiile genitale, tetraciclina şi doxiciclina sunt antibiotice de elecţie E. Pentru diagnosticul serologic nu se utilizează reacţia de fixare de complement 68. Familia Rickettsiaceae cuprinde bacili: A. Gram pozitivi

383

B. C. D. E.

Care se colorează slab De dimensiuni foarte mici (0,3x1,2 microni) Care se colorează Giemsa Extracelulari obligatorii

69. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia rickettsii: A. produce “Febra pătată a Munţilor Stâncoşi” B. simptomele pot fi: febră, cefalee, dismenoree, rash cutanat cu evoluţie centrifugă, de la nivelul trunchiului înspre palme şi plante C. manifestările clinice apar după o perioadă de incubaţie de 1-5 zile după muşcătura păduchelui Dermacentor infectat D. Erupţia este maculopapulară dar poate deveni peteşială şi chiar hemoragică E. Diagnosticul de laborator este serologic şi constă în evidenţierea anticorpilor antiRickettsia 70. Următoarele afirmaţii referitoare la Rickettsia prowatzekii sunt adevărate, cu excepţia: A. Rezervorul este omul iar vectorul care produce transmiterea la om a Rickettsiei este căpuşa Dermacentor B. produce febra butonoasă C. Tetraciclinele şi cloramfenicolul sunt antibioticele de elecţie D. Complicaţiile sunt reprezentate de miocardită şi tulburări neurologice E. În lipsa tratamentului mortalitatea poate depăşi 50% 71. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Rickettsia conori: A. Rezervorul şi vectorul sunt reprezentate de căpuşa câinelui Rhipicephalus sanguineus B. La locul înţepăturii căpuşei Dermacentor se poate observa o escară sau o pată de culoare neagră C. Manifestările clinice ale infecţiei apar după o săptămână şi sunt reprezentate de febră cu frisoane, cefalee, fotofobie, erupţie cutanată maculo-papuloasă cu evoluţie centrifugă D. Evoluţia este în general benignă, dar pot fi şi forme severe. E. Nu poate afecta sistemul cardio-vascular sau respirator 72. În tratamentul infecţiilor cu Rickettsia conori sunt indicate: A. doxiciclina B. ciprofloxacinul C. cloramfenicolul D. vancomicina E. penicilina 73. Biologic, în infecţiile cu Rickettsia conori se constată: A. trombocitopenie B. trombocitoză C. sindrom inflamator D. creşterea lactic dehidrogenazei E. scăderea lactic dehidrogenazei

384

74. Referitor la Coxiella burnetii sunt adevărate afirmaţiile: A. poate supravieţui luni-ani în sol şi în apă B. infectează macrofagele şi supravieţuiesc în fagolizozom unde se înmulţesc C. produce febra Q, o boală cu răspândire universală D. diagnosticul de rutină este serologic – se evidenţiază prezenţa anticorpilor de tip IgM E. hepatosplenomegalia este prezentă la 10% dintre pacienţii infectaţi 75. Tratamentul infecţiilor cu Coxiella burnetii poate cuprinde următoarele antibiotice: A. cloramfenicol B. macrolide C. penicilina D. fluorochinolone E. tetraciclina

385

1 Tematica 1. Introducere în microbiologie, definiţie, istoric. C.S C.M 1E 47 B 93 A 1 ABE 47 2A 48 C 94 B 2 BCD 48 3C 49 B 95 C 3 CDE 49 4B 50 D 96 D 4 AC 50 5B 51 B 97 E 5 CDE 51 6B 52 D 98 C 6 AD 52 7C 53 D 99 B 7 ADE 53 8C 54 E 100 E 8 AB 54 9A 55 C 101 C 9 CD 55 10 D 56 A 102 D 10 ABCD 56 11 C 57 B 103 A 11 ABC 57 12 B 58 B 104 C 12 AB 58 13 A 59 A 13 ABCE 59 14 E 60 C 14 AB 60 15 A 61 E 15 ABD 61 16 B 62 A 16 BDE 62 17 A 63 C 17 BE 63 18 A 64 C 18 ACD 64 19 D 65 E 19 ABC 65 20 A 66 D 20 ABC 66 21 B 67 B 21 AE 67 22 A 68 C 22 AE 68 23 E 69 C 23 BCD 69 24 B 70 C 24 ABCD 70 25 B 71 A 25 ABDE 71 26 C 72 D 26 ABD 72 27 A 73 A 27 AB 73 28 E 74 D 28 AB 74 29 D 75 E 29 ABE 75 30 C 76 B 30 ABC 76 31 A 77 A 31 ACD 77 32 A 78 D 32 ABCE 78 33 A 79 E 33 ABC 79 34 C 80 A 34 DE 80 35 C 81 D 35 ACD 81 36 B 82 C 36 CDE 82 37 E 83 E 37 ABE 83 38 C 84 D 38 ABC 84 39 E 85 B 39 ABC 85 40 C 86 E 40 ABD 86 41 C 87 C 41 AD 87 42 C 88 E 42 ACE 88 43 D 89 D 43 ABC 89 44 B 90 A 44 CDE 90 45 B 91 D 45 DE 91 46 E 92 B 46 AB 92

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC ABC ACE ABCD AB ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE AC BD ACD ACD BC AC AE ABD ACDE BD BD BDE BE CDE CE

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACDE BC CDE AD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

1

Fiziologie bacteriană.S C.M 1B 47 E 1 BCD 47 BD 2B 48 A 2 AD 48 BCE 3A 49 B 3 AB 49 ABCE 4D 50 D 4 BE 50 BD 5D 51 B 5 ABC 51 ABD 6E 52 D 6 ABE 52 ABD 7C 53 C 7 ACD 53 AE 8D 54 C 8 ABD 54 BCDE 9C 55 B 9 ABD 55 BDE 10 D 56 E 10 BCD 56 BE 11 B 57 C 11 ADE 57 AD 12 E 58 D 12 ACE 58 BCD 13 E 59 E 13 BC 59 BD 14 C 60 A 14 AD 60 AC 15 C 61 D 15 ABD 61 ABCD 16 E 62 C 16 ABC 62 BC 17 D 63 E 17 ABC 63 DE 18 D 64 B 18 ABC 64 ABC 19 B 65 D 19 ACDE 65 BDE 20 C 66 A 20 ABDE 66 DE 21 E 67 A 21 ACE 67 CD 22 B 68 C 22 AB 68 ADE 23 B 69 D 23 ABD 69 ACE 24 C 70 E 24 CDE 70 BE 25 B 71 B 25 ABC 71 BCD 26 D 72 B 26 BCDE 72 BC 27 C 73 D 27 CD 73 BDE 28 A 74 A 28 ACE 74 ACE 29 C 75 B 29 BD 75 BC 30 A 76 B 30 ABD 76 DE 31 D 77 C 31 CE 77 ABCD 32 E 78 E 32 BE 78 BE 33 D 79 C 33 AB 79 CD 34 C 80 B 34 BC 80 BCE 35 E 81 C 35 ABCD 81 BCDE 36 A 82 B 36 ACD 82 DE 37 D 83 E 37 BE 83 AD 38 B 84 B 38 ACDE 84 ADE 39 A 39 BE 85 BCD 40 C 40 BCD 86 BC 41 E 41 ACE 87 BCE 42 D 42 AB 88 CDE 43 C 43 BE 89 BD 44 E 44 ABD 90 ACE 45 D 45 ACE 46 B 46 ACE 2 .2 Tematica 2. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor C.

C. infecţia bacteriană. C.S.M.M.3 Tematica 3:Patologie.S. 1A 21 E 1 ABD 21 AE 41 ABCD 2A 22 D 2 ABC 22 CDE 42 AE 3A 23 B 3 BCD 23 DE 43 ACE 4D 24 D 4 ABC 24 ABC 44 BD 5D 25 D 5 ACE 25 AB 45 BD 6C 26 A 6 ABE 26 ACE 46 BCE 7C 27 D 7 AD 27 ABCD 47 ACD 8B 28 E 8 AD 28 DE 48 ABE 9D 29 E 9 ABCD 29 CDE 10 D 10 ABC 30 ABE 11 A 11 ACE 31 AE 12 D 12 BDE 32 ACDE 13 E 13 CD 33 BD 14 B 14 ACDE 34 BCE 15 C 15 AB 35 BCD 16 E 16 BDE 36 ACDE 17 D 17 BCE 37 ABCD 18 E 18 ABDE 38 ABCE 19 C 19 ABC 39 ACD 20 B 20 BC 40 BD Tematica 4:Mecanismele de apărare antiinfecţioasă ale gazdei C. Flora saprofită şi rolul benefic C. 1D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2C 22 C 2 ACD 22 BC 3E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4E 24 B 4 BDE 24 BCD 5B 25 A 5 AC 25 BCD 6E 26 C 6 ACD 26 AB 7E 7 BC 27 BE 8A 8 ABC 28 CDE 9B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 ABE BCD ABC ACE ABD ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD 3 .

M 1A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102 11 B 57 B 11 BDE 57 ACDE 103 12 E 58 C 12 AD 58 ABCD 104 13 C 59 C 13 ADE 59 ABDE 105 14 B 60 E 14 AD 60 BD 106 15 D 61 D 15 ABD 61 ABCD 107 16 B 62 C 16 ABE 62 AC 108 17 D 63 D 17 BD 63 CE 109 18 E 64 A 18 AB 64 ACDE 110 19 E 65 B 19 BCE 65 CD 111 20 B 66 E 20 BCD 66 BCD 112 21 D 67 B 21 ACDE 67 BD 113 22 D 68 C 22 BD 68 ABCE 114 23 B 69 E 23 BCD 69 BD 115 24 B 70 C 24 AD 70 AC 116 25 C 71 D 25 ABDE 71 CD 117 26 E 72 B 26 CDE 72 ABCD 118 27 D 73 D 27 ACD 73 ACDE 119 28 D 74 D 28 ABD 74 BD 120 29 D 75 E 29 ABC 75 AD 121 30 C 76 B 30 AE 76 CDE 122 31 D 77 A 31 ACDE 77 ABCD 123 32 B 78 B 32 AD 78 BCD 124 33 A 79 B 33 BCDE 79 ADE 125 34 D 80 E 34 CE 80 ABC 126 35 E 81 A 35 CD 81 ABC 127 36 C 82 C 36 ABC 82 CD 128 37 E 83 E 37 ABCE 83 ABCD 129 38 C 84 A 38 ACDE 84 ACD 130 39 D 85 B 39 ACE 85 ACDE 131 40 A 86 C 40 ABE 86 ABDE 132 41 E 87 E 41 BCD 87 ACDE 133 42 B 88 C 42 BCDE 88 BCD 134 43 B 89 B 43 ADE 89 AB 135 44 D 90 C 44 BDE 90 BDE 136 45 A 91 B 45 ABCD 91 BD 137 46 C 92 E 46 CD 92 ACDE ACD ABCD BCE BCD ABCE ABC BCD ABCD AC ACD ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD 4 . Antibiotice.4 Tematica 5. Definiţie. mecanisme de acţiune C.S C. clasificare.

5 Tematica 6:Coci Gram pozitivi: Genul Staphylococcus C.S C.M 1B 47 C 93 B 1 AB 47 2C 48 E 94 D 2 AB 48 3B 49 B 95 E 3 ABE 49 4C 50 C 96 C 4 ADE 50 5C 51 B 97 B 5 ABC 51 6A 52 D 98 A 6 ABC 52 7E 53 A 99 D 7 CD 53 8C 54 C 100 C 8 ACD 54 9A 55 D 101 C 9 ACD 55 10 B 56 B 102 D 10 BC 56 11 B 57 D 103 C 11 CE 57 12 C 58 E 104 B 12 ABC 58 13 D 59 A 13 AD 59 14 C 60 C 14 CE 60 15 E 61 D 15 ABC 61 16 B 62 C 16 ACD 62 17 E 63 D 17 BD 63 18 B 64 E 18 BCDE 64 19 B 65 C 19 ACDE 65 20 C 66 A 20 AD 66 21 B 67 D 21 ACE 67 22 C 68 A 22 BCD 68 23 D 69 D 23 BCE 69 24 D 70 B 24 CDE 70 25 B 71 C 25 BD 71 26 B 72 A 26 BDE 72 27 D 73 C 27 AB 73 28 B 74 B 28 DE 74 29 A 75 D 29 BCDE 75 30 C 76 A 30 ABD 76 31 A 77 D 31 BD 77 32 B 78 E 32 AB 78 33 E 79 D 33 BDE 79 34 B 80 B 34 BE 80 35 E 81 E 35 AC 81 36 D 82 D 36 ABE 82 37 E 83 E 37 BCD 83 38 D 84 B 38 BD 84 39 C 85 E 39 BC 40 E 86 D 40 BCE 41 C 87 A 41 CDE 42 D 88 D 42 CD 43 C 89 C 43 BCDE 44 E 90 C 44 DE 45 C 91 D 45 BCD 46 D 92 A 46 ABCD ADE BDE AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC 5 .

1B 21 B 1 ABC 2E 22 A 2 AB 3D 23 E 3 ABC 4B 24 A 4 ADE 5A 25 E 5 AE 6A 26 D 6 BCD 7E 27 B 7 AE 8A 28 C 8 AE 9C 29 A 9 ABD 10 C 30 D 10 AD 11 A 31 C 11 CDE 12 D 32 E 12 ACE 13 B 33 D 13 DE 14 A 34 C 14 BCDE 15 D 35 E 15 ACD 16 E 36 B 16 ABCD 17 E 17 ACD 18 E 18 ADE 19 D 19 ACD 20 B 20 ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE AE BD ACDE AE BCD BCDE ABD AB ABDE AE ABCE ABD ABD BC BCDE ABE ACE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 ABC CD BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCDE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD 61 ABE 62 AB Tematica 8: Parvobacterii: Haemophylus.6 Tematica 7: Coci Gram negativi.S. 1D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC 10 C 30 C 50 A 10 ABE 30 BCE 11 D 31 D 51 C 11 BCE 31 CD 12 B 32 E 52 D 12 AD 32 BD 13 C 33 C 53 A 13 AC 33 BE 14 E 34 E 54 C 14 BCD 34 AC 15 C 35 A 55 D 15 ABDE 35 CD 16 D 36 E 56 C 16 BC 36 DE 17 B 37 B 57 E 17 CD 37 BE 18 C 38 C 58 D 18 ACD 38 BD 19 B 39 C 59 B 19 BCE 39 BDE 20 A 40 E 60 D 20 BCE 40 BDE 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD 6 . Brucella C.M.S. Bordetella.M. C. genul Neisseria C. C.

M.M. 1A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD Tematica 10:Genurile Vibrio.S.S. C. 1C 20 A 39 C 1 ACE 20 2A 21 D 40 E 2 ADE 21 3A 22 E 41 C 3 BCD 22 4A 23 C 42 C 4 ABCD 23 5B 24 B 43 A 5 ACD 24 6D 25 C 44 D 6 CE 25 7B 26 A 45 B 7 ADE 26 8C 27 D 46 E 8 CDE 27 9D 28 B 47 A 9 ABD 28 10 B 29 D 48 D 10 BDE 29 11 D 30 E 49 E 11 AB 30 12 C 31 C 50 C 12 CDE 31 13 A 32 D 51 C 13 ABD 32 14 E 33 B 52 A 14 ABC 33 15 B 34 E 53 B 15 BCE 34 16 C 35 D 54 E 16 ABDE 35 17 C 36 A 55 D 17 CD 36 18 B 37 B 56 A 18 BD 37 19 E 38 C 19 ABD 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACDE CD BCE ADE BCD ABD ACDE BD ACDE ABCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 BCE CDE ACD BCDE CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE 7 .Corynebacterium diphteriae C. C.7 Tematica 9: Bacili Gram pozitivi: Bacillus anthracis. Helicobacter C. Campylobacter.

8 Tematica 11:Familia Enterobacteriaceae: Genurile Escherichia C.S 97 A C.M 1B 49 A 98 D 1 ABC 47 AB 93 ABCD 2A 50 A 99 C 2 ABE 48 AB 94 ABC 3C 51 D 100 C 3 BCE 49 ABE 95 ABE 4B 52 A 101 D 4 ABCE 50 ABDE 96 ABC 5D 53 C 102 C 5 ABCD 51 ABCD 97 ABCD 6C 54 A 103 E 6 ABD 52 BCDE 98 ABD 7A 55 B 104 A 7 ABC 53 ABC 99 BD 8B 56 E 105 B 8 BDE 54 ABCE 100 CE 9B 57 A 106 A 9 CD 55 ABD 101 ABD 10 D 58 E 107 D 10 BCD 56 ABCD 102 CD 11 B 59 E 108 A 11 DE 57 ABCD 103 ABD 12 A 60 C 109 E 12 ACDE 58 AB 104 ABDE 13 C 61 B 110 E 13 ABCD 59 ABCD 105 ABC 14 A 62 C 111 B 14 ABE 60 ABCD 106 ABCD 15 A 63 A 112 B 15 AC 61 AB 107 ABC 16 A 64 C 113 D 16 ACE 62 ABC 108 ABC 17 B 65 B 114 A 17 ABCD 63 ABDE 109 ABCD 18 C 66 C 115 C 18 ACD 64 ABC 110 ABD 19 D 67 A 116 B 19 CD 65 ABCD 111 ABC 20 A 68 B 117 E 20 ABC 66 ABCE 112 ABCE 21 A 69 E 118 C 21 ABC 67 CDE 113 ACD 22 B 70 A 119 B 22 BC 68 BCE 114 ABCE 23 A 71 C 120 D 23 AC 69 ACDE 115 ABD 24 E 72 E 121 E 24 ABD 70 ABCD 116 ABCD 25 A 73 B 122 A 25 ABD 71 ABC 117 ABE 26 C 74 D 123 B 26 BDE 72 CDE 118 CD 27 B 75 A 124 B 27 ABC 73 ABCE 119 ACDE 28 E 76 B 125 D 28 ABC 74 ABC 120 DE 29 C 77 D 126 D 29 ABCE 75 ABC 121 ABE 30 A 78 D 127 A 30 ABCD 76 AC 122 AB 31 D 79 B 128 B 31 ABC 77 ABC 123 BCD 32 A 80 E 129 B 32 ABC 78 ABC 124 ABDE 33 D 81 D 130 C 33 ABCE 79 ABC 125 DE 34 B 82 C 131 B 34 ABD 80 ABD 126 BCE 35 B 83 A 132 E 35 ABCD 81 ABC 127 ABCD 36 E 84 D 133 C 36 ABC 82 ABC 128 ACE 37 E 85 C 134 A 37 ABC 83 ACDE 129 AC 38 C 86 B 135 A 38 AB 84 ABC 130 BDE 39 D 87 D 136 D 39 ABCD 85 ABE 131 BCDE 40 D 88 E 137 B 40 ABC 86 ABC 132 BCE 41 D 89 A 138 C 41 ACD 87 ABCD 133 AC 42 A 90 D 139 E 42 ABCD 88 ABCD 134 AB 43 D 91 C 140 C 43 ABCD 89 BCD 135 ABCD 44 D 92 B 141 A 44 ABCD 90 ABC 136 ABCD 45 E 93 E 142 E 45 ABCD 91 ABCE 137 ABCD 46 D 94 E 143 D 46 ABD 92 ABCD 138 BDE 47 D 95 D 144 C 48 E 96 C 145 E 8 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE .

S. endogene ( Bacteroides si Fusobacterium) şi exogene C.M.9 Tematica 12: Genul Mycobacterium : Mycobacterium tuberculosis. 1C 24 D 1 ACD 23 ABDE 2E 25 C 2 CD 24 ABC 3B 26 B 3 BC 25 ABD 4D 27 E 4 BCE 26 BCD 5C 28 D 5 ABD 27 ACE 6C 29 C 6 ABD 28 ACDE 7A 30 C 7 ACD 29 BDE 8C 8 AB 30 BCD 9A 9 ACDE 31 BCD 10 A 10 ACDE 32 ACE 11 C 11 BCD 33 ABCD 12 D 12 ADE 34 ABE 13 C 13 ABD 35 ABCD 14 A 14 AC 36 ABC 15 A 15 BC 37 BCE 16 D 16 ACD 38 ABDE 17 D 17 ABCD 39 BCD 18 C 18 ABC 40 CDE 19 D 19 BCD 41 ABCD 20 E 20 AD 21 D 21 CE 22 C 22 ADE 23 B Tematica 13:Bacterii anaerobe. C.M. Mycobacterium leprae C.S. 1B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 2D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 3A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 4C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 5D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 6A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 7B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 8C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 9E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE BC ABDE ABDE ABDE ADE ACDE ABDE ACDE BCD ACD ACE ACDE ABC CDE ABCE CD ABCD 9 . C.

10 Tematica 14:Genul Treponema. C.M.S.Treponema pallidum C. 1C 20 E 39 B 1 ABC 2A 21 E 40 C 2 ABD 3E 22 D 41 C 3 ABC 4D 23 E 42 C 4 ACE 5E 24 C 43 E 5 ACD 6A 25 B 44 C 6 CDE 7C 26 B 45 D 7 ABE 8C 27 C 46 A 8 ABE 9D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful