Presupuse grile la microbi

1. Produsele patologice, în mod normal, sterile sunt:

a. urina

b. LCR

c. exudat faringian

d. sânge

e. exudate din seroase

Răspuns: a,b,d,e

Pagina 38 l.p.

2. Produsele patologice care se contaminează în cursul eliminării din organism, cu flora normală a traiectului de
eliminare sunt:

a. urina

b. materiile fecale

c. sputa

d. puroi din plagă

e. ex...udat nasal

Răspuns: a,c

Pagina 38 l.p.

3. Produsele patologice contaminate şi care provin din zone normal colonizate cu microbi ale organismului
sunt:

a. urina

b. materii fecale

c. secreţii vaginale

d. puroi din plăgi

e. exudat nazo-faringian

Răspuns: b,c, d,e

Pagina 38 l.p.

4. Următoarele afirmaţii privind recoltarea secreţiei conjunctivei oculare sunt adevărate:

a. se face dimineaţa
b. în timpul recoltării se efectuează şi 2-3 frotiuri

c. se recomandă ca recoltarea să o facă medicul oftalmolog

d. se face  de la nivelul unghiul extern al ochiului

e. tampoanele trebuiesc însămânţate în primele 12 ore de la recoltare

Răspuns:b, c

Pagina 39 l.p.

5. Recoltarea sputei se face:

a. prin puncţie traheală

b. la copiii prin spălătură gastrică sau sondaj gastric

c. cu un tampon steril sau cu ansa bacteriologică

d. prin expectorare într-un recipient steril

e. prin bronhoscopie

Răspuns: a, b, d, e

Pagina 40 l.p.

6. Următoarele afirmaţii privind recoltarea sângelui pentru hemocultură sunt adevărate:

a. recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate

b. în faza cronică de boală se recoltează 10-20ml de sânge

c. la sugar se recoltează în medie 15 ml de sânge

d. raportul optim dintre sângele recoltat şi mediul de cultură este de 1/10

e. hemoculturile se urmăresc timp de 24-48h

Răspuns:d

Pagina 40 l.p.

7. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a. prin cateterism

b. prin aspiraţie suprapubiană

c. pentru depistarea bacilului Koch se recoltează aproximativ 10 ml de urină

d. momentul optim al recoltării îl reprezintă prima urină de dimineaţă

e. pentru depistarea cantitativă a microorganismelor condiţionat patogene se recoltează aproximativ 50 ml de

urină

Răspuns: a, b, d

Pagina 42 l.p.

8. Coloraţia de bază în  microbiologie este:

a. May- Grűnwald-Giemsa

b. Gram

c. Albastru de metilen

d. Ziehl- Neelsen

e. Giemsa

Răspuns: b

Pagina 47 l.p.

9. Tehnica coloraţie Gram :

a. frotiul fixat la flacără se acoperă cu soluţie de cristal violet timp de 1 minut

b. se spală lama cu lugol şi se acoperă cu lugol timp de 1 minut

c. se decolorează cu acid azotic diluat 1/3

d. se recolorează cu albastru de metilen 1-2 minute

e. se acoperă lama cu fuxină fenicată diluată 1/10

Răspuns:a, e

Pagina 48 l.p.

10. Sângele pentru hemocultură se însămânţează pe:

a. geloză sânge

b. Mac Conkey

c. Muller Hinton

d. geloză simplă
e. bulion

Răspuns: e

Pagina 52 l.p.

11. Identificarea bacteriilor cu importanţă medicală se face pe baza:

a. caracterelor biochimice

b. caracterelor morfotinctoriale

c. caracterelor culturale

d. examenului macroscopic

e. testarea sensibilităţii la chimioterapice antiinfecţioase

Răspuns: a, b, c

Pagina 55-57 l.p.

12. Testarea sensibilităţii la chimioterapice antiinfecţiose prin metoda difuzimetrică se caracterizează prin:

a. de regulă mediul este geloza sânge

b. permite stabilirea precisă a CMI şi CMB

c. este indicată numai pentru bacteriile cu creştere rapidă

d. germenul de testat trebuie să fie în cultură pură

e. cu cât diametrul zonei de inhibiţie este mai mare cu atât CMI este mai mică şi bacteria mai rezistentă

 Răspuns: c, d

Pagina 62-64 l.p.

13.Între organismul uman şi microorganisme (bacterii, virusuri, fungi, protozoare) se stabilesc relaţii care pot fi:

a. simbioză

b. prazitism

c. comensalism

d. antagonism
e. mutualism

Răspuns: b, c, e

Pagina 111 l.p.

14. Flora normală a organismului depinde de o serie de factori, cum sunt:

a. starea de sănătate

b. regimul alimentar

c. presiunea atmosferică

d. vârstă

e. statusul hormonal

Răspuns: a, b, d, e

Pagina 113 l.p.

15. Flora normală a pielii este constituită din:

a. în regiunile umede se poate întâlni şi S.aureus

b.bacili Dőderlein

c. 90% din flora  cutanată aerobă este Staphylococcus epidermidis

d. în mod pasager în patul unghial şi pe scalp specii de Candida

e. 90% din flora  cutanată aerobă este Staphylococcus haemolyticus

Răspuns: a, c, d

Pagina 113-114 l.p.

16. Următoarele afirmaţii despre Pneumocistis carinii sunt adevărate:

a. s-a izolat din tractul urogenital la persoanele sănătoase

b. dă pneumonii grave la persoanele imunocompromise

c. acest parazit are semnificaţie patologică la persoanele sănătoase

d. s-a izolat din plămânul persoanelor sănătoase

e. dă pneumonii grave la bolnavii de SIDA

Răspuns:b, d, e

Pagina 114 l.p.

17. Speciile ce colonizează cavitatea bucală şi vestibulul nazal sunt:

a. enterobacteriile

b. streptococii

c. stafilococii

d. bacilii difterimorfi

e. cocii gram negativi

Răspuns: b, c, d, e

Pagina 114 l.p.

18. Următoarele afirmaţii privind flora normală a tubului digestiv sunt adevărate:

a. 90% din flora intestinului gros este anaerobă

b. partea incipientă a intestinului subţire conţine un număr redus de microbi

c. la persoanele la care se administrează o medicaţie care schimbă pH-ul gastric, flora normală suferă modificări

d. 90% din flora intestinului gros este aerobă

e. partea incipientă a intestinului subţire conţine un număr mare de microbi

Răspuns: a, b, c

Pagina 114-115 l.p.

19. Următoarele afirmaţii privind flora normală a tractului urogenital sunt adevărate:

a. nu variază în funcţie de vârstă

b. până la pubertate flora vaginală conţine o varietate mare de specii bacteriene

c. după pubertate până la menopauză vaginul este populat predominant cu specii de Lactobacillus

d. variază în funcţie de vârstă

e. până la pubertate flora vaginală conţine specii prezente pe piele

Răspuns: c, d, e
Pagina 115 l.p.

20. Flora normală a organismului joacă un rol important ca:

a. factor important în apărarea antiinfecţioasă dobândită

b. factor important în apărarea antiinfecţioasă naturală

c. contribuie la nutriţia şi metabolismul organismului

d. constituie sursa majorităţii infecţiilor oportuniste

e. sintetizează şi secretă unele vitamine din grupul B şi vitamina K

Răspuns: b, c, d, e

Pagina 115-116 l.p.

21. Relaţiile care se stabilesc între microorganisme sunt:

a. de indiferenţă

b. de mutualism

c.  de antagonism prin diferenţă de vitalitate

d. de comensalism

e. de antagonism nespecific

Răspuns: a, c, d, e

Pagina 119 l.p.

22. Următoarele afirmaţii privind patogenitatea sunt adevărate:

a. este un caracter de specie

b. este un proces complex şi multifactorial, care cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care
microorganismele produc infecţii

c. este un caracter de tulpină

d. este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrunde

e. nu este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrunde

Răspuns: a, b, d

Pagina 187 curs

 

23. Următoarele afirmaţii privind virulenţa sunt adevărate:

a. este un caracter de specie

b. este un caracter de tulpină

c. este un proces complex şi multifactorial, care cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care
microorganismele produc infecţii

d. este gradul de patogenitate a unei tulpini în cadrul speciei

e. este dependentă de microorganism şi de gazda în care acesta pătrunde

Răspuns: b, d

Pagina 187 curs

24. Care din următoarele bacterii este în acelaţi timp invazivă, toxigenă şi sensibilizantă:

a. bacilul tuberculos

b. bacilul cărbunos

c. bacilul difteric

d. bacilul tetanic

e. Streptococcus pyogenes

Răspuns: e

Pagina 188 curs

25. După capacitatea de invazie a organismului bacteriile se împart în :

a. bacterii condiţionat patogene

b. bacterii microaerofile

c. bacterii sensibilizante

d. bacterii toxigene

e. bacterii invazive

Răspuns: c, d, e

Pagina 188 curs

26. Următoarele afirmaţii privind bacteriile toxigene sunt adevărate:

a. se multiplică discret la poarta de intrare

b. prin infecţie sensibilizează organismul

c. toxina vehiculată de sânge în organism este responsabilă de apariţia bolii

d. bacilul difteric produce infecţia prin multiplicarea la poarta de intrare fără a invada organismul

e. bacilul tetanic produce infecţia prin multiplicarea la poarta de intrare fără a invada organismul

Răspuns: a, c, d, e

Pagina 188 curs

27. Pentru a produce o infecţie, microorganismele trebuie să parcurgă, în general, dar nu în mod obligatoriu,
următoarele etape:

a. ataşarea şi pătrunderea în organismul gazdă

b. invadarea locală sau generală a organismului

c. multiplicarea în organismul gazdă

d. internalizarea şi digestia

e. secreţia unor factori de patogenitate

Răspuns: a, b, c, e

Pagina 188 curs

28. Aderenţa microbilor de organismul gazdă presupune prezenţa uneia sau mai multor adezine microbiene
care sunt:

a. exoenzimele

b. fimbriile

c. adezine nefimbriale

d. capsula

e. endotoxine

Răspuns: b, c, d

Pagina 189 curs

29. Următoarele afirmaţii privind fimbriile sunt adevărate:

a. apar ca apendici filamentoşi la suprafaţa celulei bacteriene

b. sinteza fimbriilor este influenţată de temperatură

c. fimbriile ce conţin N-metilfenilalanină la o serie de genuri de bacterii gram - negative

d. fimbriile de tip 1 se numesc şi pili comuni

e. fimbriile ce conţin N-metilfenilalanină la o serie de genuri de bacterii gram – pozitive

Răspuns: a, b, c, d

Pagina 189 curs

30. Următoarele afirmaţii privind adezinele nefimbriale sunt adevărate:

a. fibronectina are proprietatea de a adera la suprafeţele mucoase

b. Salmonella typhimurium are la suprafaţă o hemaglutinină care asigură ataşarea de celulele ţintă

c. capsula unor microbi facilitează uneori ataşarea bacteriilor de celula gazdă

d. Bordetella pertusis are la suprafaţă o hemaglutinină care asigură ataşarea de celulele ţintă

e. sinteza adezinelor nefimbriale este influenţată de condiţiile de mediu

Răspuns: a, b, c, d

Pagina 190 curs

31. Diseminarea bacteriilor în organism se poate face pe mai multe căi:

a. din aproape în aproape prin intermediul unor elemente structurale ale bacteriilor

b. prin endocitoză şi translocare

c. pe cale sanghină şi/sau limfatică

d. pe cale respiratorie

e. din aproape în aproape prin intermediul unor exoenzime

Răspuns: a, b, c, e

Pagina 190 curs

32.Care din următoarele substanţe sunt exoenzime:

a. enzimele hidrolitice

b. lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram negative

c. hialuronidaza

d. enzimele citolitice

e. coagulaza

Răspuns: a, c, d, e

Pagina 191 curs

 
33. Următoarele afirmaţii privind enzimele hidrolitice sunt adevărate:

a. sunt secretate de toate speciile bacteriene indiferent de patogenitatea lor

b. proteaza este o enzimă hidrolitică

c. favorizează difuzarea infecţiei prin lizarea fibrinei

d. hidrolizează acidul hialuronic din substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv

e. unele dintre ele joacă un rol în virulenţă

Răspuns: a, b, e

Pagina 191 curs

34. Pe lângă exoenzime un rol important în invazivitatea bacteriilor îl au:

a. anatoxinele

b. componentele de înveliş ale bacteriilor

c. lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram negative

d. capsula

e. unele proteine de suprafaţă

Răspuns: b, d, e

Pagina 191 curs

35. Microorganismele cel mai bine studiate ce invadează celulele organismului gazdă prin translocare sunt:

a. genul Salmonella

b. Escherichia coli

c. genul Helicobacter

d. genul Bordetella

e. genul Yersinia

Răspuns: a, b, d, e

Pagina 192 curs

36. Următoarele afirmaţii privind exotoxinele sunt adevărate:

a.  sunt "cartea de vizită"a bacteriilor gram-negative

b. sunt cele mai puternice otrăvuri cunoscute

c. se transformă prin învechire şi sub acţiunea formolului în derivaţi imunogeni

d. sunt proteine biologic active

e. facilitează invazia în ţesuturi

Răspuns: b, c, d,

Pagina 192-193 curs

37. Bacteriile care au ca singur factor de patogenitate toxigeneza şi tabloul clinic este caracteristic toxinei
respective este:

a. bacilul tuberculos

b. bacilul holeric

c. bacilul difteric

d. bacilul botulinic

e. bacilul tetanic

Răspuns: b, c, d, e

Pagina 193 curs

38. Următoarele afirmaţii privind neurotoxinele sunt adevărate:

a. din această categorie face parte exotoxina tetanică

b. exotoxina tetanică provoacă paralizia spastică a musculaturii striate

c. toxina botulinică produce paralizia flască a musculaturii netede

d. exotoxina tetanică provoacă paralizia flască a musculaturii netede

e. din această categorie face parte exotoxina botulinică

Răspuns: b, c, d,e

Pagina 193 curs

39. După acţiunea lor exotoxinele se împart în:

a. toxine ce modifică metabolismul celulei

b. neurotoxine

c. toxine care blochează sinteza proteinelor celulare

d. toxine care inhibă sinteza acizilor nucleici

e. toxine care inhibă sinteza peretelui celular

Răspuns: a, b, c

Pagina 193 curs

 

40. Toxinele care nu duc la moartea celulei, ci la modificarea unei funcţii a acesteia, cum ar fi creşterea nivelului
AMP ciclic sunt:

a. toxina produsă de Bordetella pertusis

b. toxina termostabilă a E. coli

c. anatoxina

d. toxina holerică

e. toxina termolabilă a E.coli

Răspuns: a, d,e

Pagina 193 curs

41. Următoarele afirmaţii privind endotoxinele sunt adevărate:

a. este lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram-negative

b. joacă un rol important în patogenia infecţiilor produse de bacteriile gram-pozitive

c. joacă un rol important în patogenia infecţiilor produse de bacteriile gram-negative

d. este lipopolizaharidul din membrana externă a peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive

e. este "cartea de vizită" a bacteriilor gram-negative

Răspuns: a, c, e

Pagina 194 curs

42. Reacţiile de alarmă produse de endotoxine sunt:

a. activarea complementului pe cale alternativă

b. activarea complementului pe cale clasică

c. activarea macrofagelor

d. stimularea limfocitelor B

e. febra

Răspuns: a, c, d, e

Pagina 194 curs

43. Şocul endotoxic se caracterizează prin:

a. endotoxinele eliberate în cantităţi mici  duc la declaşarea şocului endotoxic

b. endotoxinele eliberate în cantităţi mari duc la declaşarea şocului endotoxic

c. hipotensiune şi coagulare intravasculară diseminată

d. apre uneori în septicemiile cu bacili gram- negativi

e.poate să apară în cazul unor perfuzii în care endotoxina provine de la bacili gram-negativi omorâţi prin
sterilizare

Răspuns: b c, d, e

Pagina 195-196 curs

44. Infecţiile exogene se caracterizează prin:

a. rezultă în urma contactului cu agentul infecţios

b. rezultă în urma contaminării cu germeni de pe suprafaţa mucoaselor şi a pielii

c. microorganismele produc infecţii exogene dacă traversează barierele anatomice şi pătrund în ţesuturi

d. în infecţiile exogene cu germeni înalt patogeni perioada de incubaţie este bine definită

e. agenţii infecţioşi pătrund pe cale respiratorie, contact sexual, manevre medicale

Răspuns: a,  d, e

Pagina 198  curs

45. Infecţiile endogene se caracterizează prin:

a. rezultă în urma contaminării cu germeni de pe suprafaţa mucoaselor şi a pielii

b. microorganismele produc infecţii endogene dacă traversează barierele anatomice şi pătrund în ţesuturi

c. rezultă în urma contactului cu agentul infecţios

d. agenţii infecţioşi pătrund pe cale respiratorie, contact sexual, manevre medicale

e. contaminarea are loc cu mult înaintea producerii infecţiei propriu-zise

Răspuns: a,  b, e

Pagina 198  curs

46. Microorganismele care pătrund în organismul gazdă în zone anatomice care sunt în relaţie directă cu
exteriorul, fără traversarea barierelor epiteliale sunt:

a. Corynebacterium diphteriae

b. Pasteurella multocida

c. Bordetella pertusis

d. Vibrio cholerae

e.  Plasmodium falciparum
Răspuns: a,  c, d

Pagina 200 curs

47.Microorganismele care pătrund direct în sânge sau în ţesuturile profunde sunt:

a. Virusul hepatitei B

b. HIV

c. Rickettsii

d. virusul rabic

e. Corynebacterium diphteriae

Răspuns: a,  b, c, d

Pagina 200 curs

48. Infecţiile au în general următoarele etape evolutive:

a. perioada de incubaţie

b. faza de lag

c. debutul bolii

d. perioada de stare

e. periada de convalescenţă

Răspuns: a,  c, d, e

Pagina 201-202 curs

49.  Efectul distrucţiei celulare depinde de:

temperatură

radiaţii UV

celulele implicate

numărul celulelor implicate

viteza cu care evoluează infecţia

Răspuns: c, d, e

Pagina 202 curs

50. După aspectul evolutiv infecţiile sunt:

a. inaparente

b. acute

c. cronice

d. latente

e. lente

Răspuns: b, c, d, e

Pagina 206  curs

51.Infecţiile cronice se caracterizează prin:

a. evoluează într-un timp limitat

b. afectează încet şi progresiv sistemul nervos central

c.  agentul patogen acţionează timp îndelungat în organism

d. rezultă din cronicizarea unei infecţii acute

e. exemple sunt bolile infecto-contagioase ale copilăriei

Răspuns: c, d

Pagina 206  curs

52. Speciile mai frecvent întâlnite în infecţiile nosocomiale sunt:

a. E.coli

b. S.aureus

c. Pseudomonas aeruginosa

d. Bordetella pertusis

e. Klebsiella sp.

Răspuns: a, b, c, e

Pagina 209 curs

53. Măsurile specifice de profilaxie a bolilor infecţioase sunt:

a. izolarea sursei de infecţie

b. măsuri de dezinfecţie şi sterilizare

c.imunizarea activă prin vaccinare

d.imunizarea pasivă prin seroterapie

e. chimioprofilaxie

Răspuns: c, d, e

Pagina 209 curs

54. În raport cu starea agenţilor patogeni şi natura componentelor antigenice, vaccinurile se pot clasifica în :

a. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni vii atenuaţi

b. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni omorâţi sau inactivaţi

c. vaccinuri corpusculare preparate din agenţi patogeni vii

d. vaccinuri preparate din componente microbiene purificate

e. vaccinuri sintetice

Răspuns: a, b, d, e

Pagina  212 curs

55. În România următoarele vaccinări sunt obligatorii:

a. anti-tetanică

b. anti-meningococică

c. anti-tuberculoasă

d. anti-difterică

e. anti-poliomelitică

Răspuns: a, c, d, e

Pagina  216 curs

56. Zonele organismului populate în mod normal cu microorganisme sunt:

pielea

cavitatea bucală

faringele

d. ţesuturile profunde

e. vaginul
R: a, b, c, e    pag. 113

57. Prezenţa microbilor are întotdeauna semnificaţie patologică când sunt izolaţi din:

exudate nazale

sânge

lichid cefalorahidian

lichid pleural

materii fecale

R: b, c, d     pag. 113

58.Tractul genito-urinar poate fi colonizat cu floră bacteriană la nivelul:

părţii anterioare a uretrei

vezicii urinare

ureterelor

vaginului

epididimului

R: a, d   pag. 113

59. Specia cea mai întâlnită în flora cutanată este:

a.      Streptococcus pyogenes

b.      Neisseria meningitidis

c.       Staphylococcus epidermidis

d.      Escherichia coli

Pseudomonas aeruginosa

R: c  pag. 113

60.Următoarele afirmaţii sunt corecte:

densitatea florei bacteriene este foarte mare în cavitatea bucală

tractul respirator superior este steril

tractul respirator inferior este steril

suprafeţele dinţilor sunt sediul unei bogate flore anaerobe

flora faringiană este reprezentată de enterobacterii

R: a, c, d  pag. 114

61.În flora vaginală normală predomină:

Streptococcus mutans

Staphylococcus aureus

Pseudomonas aeruginosa

Specii de Lactobacillus

Specii de Helicobacter

R: d  pag. 115

62.Următoarele afirmaţii sunt corecte:

stomacul conţine doar ocazional floră bacteriană acidotolerantă

lactobacilii pot fi implicaţi în etiologia gastritelor

partea incipientă a intestinului subţire conţine un număr redus de microbi

intestinul gros este cea mai populată zonă cu microbi a organismului

peste 90% din flora intestinului gros este anaerobă

R: a, c, d, e  pag. 114

63.Flora normală:

este un factor de inhibiţie a înglobării microbilor de către fagocite

contribuie la nutriţia şi metabolismul organismului

constituie sursa majorităţii infecţiilor oportuniste

deprimă înmulţirea florei patogene

induce sinteza de anticorpi având astfel rol în apărarea antiinfecţioasă

R: b, c, d, e   pag. 115

64.Bacteriile toxigene:

se multiplică la poarta de intrare

se multiplică în ţesuturile profunde

secretă o toxină responsabilă de apariţia bolii

sensibilizează organismul

produc leziuni pulmonare

R: a, c    pag. 188

65.Bacilul tuberculos face parte din categoria:

bacteriilor toxigene

bacteriilor invazive

bacteriilor sensibilizante

bacteriilor accidental patogene

bacteriilor condiţionat patogene

R: c    pag. 188

66.Streptococcus pyogenes:

secretă eritrotoxina responsabilă de apariţia scarlatinei

produce prin mecanism alergic reumatismul poliarticular acut

produce prin mecanism alergic glomerulonefrita acută

sensibilizează organismul

este agentul etiologic al tusei convulsive

R: a, b, c, d   pag. 188

67.Adezinele bacteriene sunt:

hialuronidaza

fibrinolizina

fimbriile

exotoxinele

fibronectina

R: c, e  pag. 189, 190

68.Factorii de invazie microbiană sunt:

coagulaza

enzimele hidrolitice
peptidoglicanul

hemolizinele

fimbriile

R: a, b, d   pag. 191

69.Anatoxinele:

sunt imunogene

sunt toxice

constituie baza vaccinării împotriva tetanosului

constituie baza vaccinării împotriva difteriei

derivă din endotoxine

R: a, c, d    pag. 193

70.Exotoxina tetanică:

blochează sinteza proteinelor celulare

provoacă paralizia spastică a musculaturii striate

facilitează ataşarea de celulele gazdă

se eliberează numai după distrugerea bacteriei

este neurotoxină

R: b, e  pag. 193

71.Endotoxinele:

determină reacţia febrilă

activează direct complementul pe cale alternativă

stimulează limfocitele B

hidrolizează acidul hialuronic din substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv

activează macrofagele

R: a, b, c, e   194

72.Rezistenţa dobândită presupune:

secreţia de toxine faţă de fagocite

rezistenţă faţă de lizozim

inactivarea C5a

inducerea formării unor anticorpi blocanţi

variabilitate antigenică mare

R: d, e    pag. 196

73.Următoarele afirmaţii sunt corecte:

prezenţa bacteriilor în sânge se numeşte bacteriemie

toxemia este prezenţa în sânge a unei toxine microbiene

septicemia este intervalul de timp care trece de la pătrunderea microbului în organism până la apariţia primelor
simptome

translocarea este proprietatea unor germeni de a traversa un epiteliu pentru a ajunge în circulaţie

transportul mediat celular este modalitatea de pătrundere directă a unor microorganisme prin pielea intactă

R: a, b, d  pag. 201

74.Etapele evolutive ale infecţiei sunt:

perioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de convalescenţă, perioada de stare, vindecarea

debutul bolii, perioada de convalescenţă, bacteriemia, perioada de stare

perioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de convalescenţă, perioada de stare

perioada de incubaţie, debutul bolii, perioada de stare, perioada de convalescenţă

debutul bolii, perioada de stare, cronicizarea

R: d  pag. 201-202

75.După aspectul evolutiv infecţiile sunt:

acute

cronice

nosocomiale

latente

lente

R: a, b, d, e  pag. 206

76. Următoarele afirmaţii privind serurile terapeutice sunt adevărate:

a. serurirle omologe pot fi seruri de convalescent sau seruri hiperimune

b. imunoglobulinele se extrag din serurile heterologe

c. serurile heterologe se obţin pe animale hiperimunizate în mod activ

d. serurile heterologe pot produce sensibilizare

e.  serurile omologe pot produce sensibilizare

R: a, c, d,   pag. 218

77. După compoziţie serurile se clasifică în:

a. seruri antibacteriene

b. seruri omologe

c. seruri heterologe

d. seruri antitoxice

e. seruri mixte

R: a, d, e   pag. 219

78.Recoltarea urinei pentru urocultură:

a. se recoltează prima urină de dimineaţă

b. se recoltează urina pe 24h

c. se recoltează urina în timpul puseului febril

d. recoltarea se face într-un recipient steril

e. se recoltează urina din jetul mijlociu

R: a, d, e   pag.42

79. Recoltarea materiilor fecale se face:

a. într-un recipient steril denumit coprorecoltor

b. pentru depistarea portajului de enterobacterii patogene se recoltează după administrează purgative

c. la pacienţii cu sindrom dizentetriform se prelevă sub control rectoscopic

d.  dimineaţa înainte de mâncare

e. în timpul puseului febril

Răspuns: a, b, c, pag. 41

 
80. Recoltarea exudatului faringian se face:

a. dimineaţa pe nemâncate, înainte de toaleta cavităţii bucale

b. la 3-4 ore după toaleta cavitîţii bucale sau ingestia de alimente

c. prin aspirare cu sonda Nelaton

d. prin bronhoscopie

e. în puseu febril

Răspuns: a, b, pag. 39

81.Recoltarea puroiului pentru examen bacteriologic se face:

a. în frison

b. în perioda de ascensiune febrilă

c. după toaleta plăgii

d. din colecţiile purulente fistulizate cu pipeta Pasteur

e. din colecţii purulente închise de către chirurg

Răspuns: c, d, e pag. 41

82.Următoarele afirmaţii privind examenul macroscopic al lichidului cefalorahidian (LCR) sunt adevărate:

a. în meningitele virale LCR este tulbure

b. în meningita tuberculoasă LCR este limpede, clar

c. în meningitele virale LCR este limpede

d. în meningitele bacteriene LCR este tulbure

e. în meningita tuberculoasă LCR este tulbure

Răspuns:b, c, d pag. 44

83. Prezenţa puroiului, sângelui sau excesului de mucus în materiile fecale este patognomonică pentru :

a. febrele enterice

b. toxiinfecţiile alimentare cu S.aureus

c. difterie

d. dizenterie

e. colita pseudomembranoasă

Răspuns: d, pag. 45
 

84. Sputa ruginie este patognomonică pentru:

a. tuberculoza pulmonară

b. pneumonia pneumococică

c. pneumoniile virale

d. pneumonia cu Pneumocistis carinii

e. bronhopneumonia cronică obstructivă

Răspuns: b, pag.45

85.Principiul coloraţiei Gram are la bază:

a. diferenţa de permeabilitate a peretelui celular dintre  bacteriile gram pozitive şi gram negative

b. prezenţa citocromilor

c. prezenţa capsulei

d. prezenţa sporului bacterian

e. formarea unor complexe insolubile între cristalul violet şi acidul ribonucleic

Răspuns: a. e pag 47

86. Bacteriile gram pozitive pe frotiurile colorate gram sunt colorate:

a. roşii

b. violete

c. albastre

d. fluorescente

e. negre

Răspuns: b  pag 47

87. Caracterele biochimice ale bacteriilor urmărite pentru identificare sunt:

a. secreţia unor enzime

b. capacitatea de metabolizare a zaharurilor

c. producerea de hidrogen sulfurat

d. dimensiunea şi forma coloniilor

e. tinctorialitatea pe frotiuri colorate Gram

Răspuns: a, b, c  pag 57

88. Reacţiile imunologice utilizate în identificarea bacteriilor sunt:

a. TSI

b. MIU

c. RIA

d. ELISA

e. reacţii de aglutinare

Răspuns c, d, e pag57

89. Reacţia de aglutinare este o reacţie antigen- anticorp în care antigenul este reprezentat de:

a. bacterii

b. eritrocite

c. particule de latex pe care s-au adsorbit antigene specifice

d. precipitinogene

e. toxina difterică

Răspuns a,b,c  pag73

90. Reacţia de hemaglutinare pasivă se utilizează în:

a. diagnosticul serologic al infecţiilor produse de S aureus

b. diagnosticul serologic al sifilisului

c. determinarea grupelor sangvine

d. determinarea toxigenezei bacilului difteric

e. identificarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante

Răspuns: b, e pag78

91.Pentru reacţiile de precipitare în gel se utilizează următoarele tehnici:

a. imunodifuzia simplă unidimensională

b. imunodifuzia radială simplă bidimensională

c. reacţia de fixare a complementului

d. imunodifuzia dublă bidimensională

e. imunofluorescenţa

Răspuns: a, b, d  pag.81-83

92. În reacţiile cu anticorpi marcaţi moleculele de anticorpi pot fi marcate cu:

a. substanţe radioactive

b. rhodamina B

c. izotiocianatul de fluoresceină

d. fuxină fenicată

e. enzime

Răspuns: a, b, c, e pag. 91

93. Contraindicaţiile temporare ale vaccinărilor sunt:

a. pacienţi cu imunodeficienţă

b. boli febrile acute

c. sarcina

d. pacienţi hipersensibilizaţi la antigenele vaccinante

e. tratamentul cu chimioterapice antiinfecţioase

Răspuns: b, c pag.216

94. În raport cu asocierile vaccinale posibile, se recunosc următoarele tipuri de vaccinuri:

a. vaccinuri combinate

b. vaccinuri simultane

c. vaccinuri corpusculare

 d.vaccinuri clonate

 e. vaccinuri sintetice

Răspuns: a, b   pag.216

95. Contraindicaţiile definitive ale vaccinărilor sunt:

a. sarcina

b. boli febrile acute

c. pacienţi cu imunodeficienţă
d. pacienţi hipersensibilizaţi la antigenele vaccinante

e. tratamentul cu chimioterapice antiinfecţioase

Răspuns: c, d pag. 216

Vezi mai mult