Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. pneumoniae
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
2
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
16. Meningococii se transmit prin:
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
3
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
23. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
25. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
4
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
29. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
30. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
31. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
E. Tusea convulsivă
32. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
33. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. 4- 6 săptămâni
34. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
35. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
36. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
5
D. Geloză-sânge
E. Francis
37. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
38. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
39. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
40. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-ganglionară.
De numit infecţia.
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
41. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
42. B. anthracis face parte din familia:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
43. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
44. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
45. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
6
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
46. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
47. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
48. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E Streptobacili sporulați, gramnegativi
49. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
50. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E F. tularensis
51. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Infecţii stafilococice
52. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
53. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
54. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
A. Brucelozei
B. Pestei
7
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
55. Y. pestis aparţine familiei:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
56. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E Fusobacterium
57. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
58. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
A. 10 – 120C
B. Temperatura camerei
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
59. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
60.Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
61. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
62. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
63.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
8
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
64. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
65. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
66. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
67. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
68. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
69. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. Loeffler
E. Giemsa
71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
9
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
73. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
74. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
76. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
78. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
79. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz - Charlton
10
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. Tuberculoză
E. Difterie
83. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
Complement multiplu
F.
COMPLEMENT SIMPLU
COMPLEMENT MULTIPLU
Complement simplu
27. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
31. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
38
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
43. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
B. Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
66. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
70. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 5
C. 6, 0
D. 8, 6
E. > 10, 0
71. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [ ] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
91. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
93. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
94. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
46
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
104. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [ ] Provirus
Complement multiplu
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
22. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
23. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
73. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale: ???
a) [ ] antigenul NP (nucleoproteina)
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale
A. Herpesului simplex 1
B. Herpesului simplex 2
C. Imunodeficienţei dobândite
D. Hepatitic A
E. Hepatitic B
93. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:
virusul rubeolic
virusul HIV
Virusul herpetic Epstein Bar
Virusul herpes simplex 2
Cytomegalovirus
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [ ] Ciroza hepatică
d) [ ] Cancer al ficatului
e) [ ] Cronicizarea
95. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
a) [ ] Ag HBa
b) [ ] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [ ] Anti - HBc
e) [ ] Anti - HBe
97. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
hepatita acută(perioada de stare), hepatită cronică persistentă(portaj)
98. Indicaţi afirmaţiile corecte:
99. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
hepatita acuta(perioada de stare), hepatită cronică
100. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
66
vindecare, vaccinat
101. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
hepatită fulminantă, hepatita cronică activă, heptită cronica persistentă, portaj, vindecare
102. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
vindecare, portaj
a) [ ] Variola
b) [ ] Zona-Zoster
c) [ ] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Variola
b) [ ] Zona-Zoster
c) [ ] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [ ] Carcinom nasofaringean
247. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
Faza catarala
Paroxistica
248. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:
Agar bordet-gengou
Placa BCYE
249. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
A. este un microb strict aerob
C. se cultiva pe medii speciale
E. nu fermenteaza glucidele
80
250. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
B. Citotoxina traheală
C. Hemaglutinina filamentoasă
251. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
A. fimbriile
C. dermotoxina
D. capsula
252. Numiţi perioadele tusei convulsive:
Incubatie
Faza catarala
Paroxistica
covalescenta
253. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
Vaccinul pertusiis acelular si celular
Complement simplu
269. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
Adevarat
274. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe
medii speciale:
S.aureus
280. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-
sânge:
Streptococcus pyogenes
285. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se efectuează serologic, de asemenea în baza criteriilor
Sherman:
286. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Hemaglutinare
413. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:
ARN monocatenar fragmentat
414. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:
Virusul Hepatitei B
415. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
prioni
416. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:
Virusul hepatitic D
417. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:
togavirusuri
418. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
Virusul HIV
419. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):
Familia Herpesviridae, Subfamilia Alphaherpesvirinae
420. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:
Epstein Barr
421. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
Limfocitele T CD4
422. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:
virusul gripal
423. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
Retrovirus
424. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:
Linii celulare
425. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Tulpini diploide
426. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare
427. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
Virusuri cu genom de sens -
428. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
Virusuri cu genom de sens plus
Complement multiplu
271. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare(manifestări cutanate -rozeole, sifilide erozive, etc,
manifestări mucoase -plăci mucoase), puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
272. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa.
273. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum, T.pallidum endemicum, T.pallidum
carateum
274. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori: (cu excepția spirochetozelor- sifilis,
bejel, pinte/carate, pian)
275. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar: la poarta de intrare apare şancrul
sifilitic: ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală,
1% - bucală)., Adenopatie satelită, Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
276. În structura antigenică a T. pallidum se determină: Haptene lipidice (antigen cardiolipinic /
cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme patogene şi
ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Antigen proteic, de grup, comun
95
treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a T.phagedenis); Peptide şi
glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a T.pallidum)
277. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici: Haptene lipidice (antigen
cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme
patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Examenul serologic (sifilis
secundar, terţiar)- Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice); Reacţia VDRL (Veneral Disease
Research Laboratory) - reacţie de precipitare- ieftină, facilă, specificitate redusă; Reacţii fals
pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
278. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
serozitatea din leziunile primare(tegumentul lezat, mucoasa genitală, bucală, anală)- șancru, puncţii
din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
279. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului: Examenul microscopic
(Microscopia pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa);
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar):
I Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice)
- Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare, Ieftină, facilă,
specificitate redusă, Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism,
graviditate, etc.
- RPR (rapid plasma reagin)
- MRS (microreactia la sifilis)
II Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
-RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
-RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
-RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
-RIE (ELISA)
-Western blot
-PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
280. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-
treponemice,cu Ag cardiolipinice) : Reacţia VDRL, RPR, MRS
281. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag
specifice):RHAI, RIFI, RIT, RIE (ELISA), PCR, Western blot
282. În boala Lyme preponderent sunt afectate: pielea, articulațiile, inima, encefalul
283. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot
284. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele
peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai, bovine) – (elimina leptospirele cu urina
(tubii contorţi proximali renali))
285. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor: sânge, LCR
(prima săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice (secţiuni histologice renale,
hepatice)
286. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om: Alimentar (alimente şi apa contaminată),
Contact direct cu animalele infectate , Contact indirect (cu apa contaminată)
287. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: Faza septicemică (generalizată) – 7 zile- febră,
frison, sindrom meningeal, Faza afebrilă (1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom meningeal,
sindrom hepato-renal, sindrom cardio-vascular-hemoragic, icter)
288. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor: Examenul
microscopic (fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia argentică a secţiunilor
histologice), RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic; Tehnici PCR (detectarea ADN);
Diagnosticul serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
289. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: Medii lichide cu săruri anorganice tamponate
cu fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice;
Aerobioză; 28-30 grade C (Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura
mediul)
290. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor: Caractere morfologice – bacterii
fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S, C, ?).;
96
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie. Pot fi examinate la microscopul cu fond
negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
291. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor: RHAI, RIFI, ELISA, RAL
292. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans: Pot fi examinate la microscopul cu
fond negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
293. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
294. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
295. Genul Brucella reuneşte următoarele specii: B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B.
melitensi, B. microti, B. neotomae, B. ovis, B. papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
296. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză:
297. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
298. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: transmitere aerogenă, alimentară,
prin contact direct
299. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
300. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
301. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
302. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al brucelozei;
303. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: bacteria nu poate fi cultivată pe medii
uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de iepure +
cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
304. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: în funcţie de forma clinică:
serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, punctat din ganglionul limfatic
afectat, spută, sânge
305. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
306. În tularemie se disting următoarele forme clinice: Forma ulceroganglionară, Forma
ganglionară, Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică
(abdominală), Forma pneumonică.
307. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu animale infectate, cadavre sau cu
apa contaminată (lacuri, bazine, etc), Aerogen prin inhalare (vânători...), Alimentar, prin consum de
apă sau alimente infectate, Înţepătura artropodelor hematofage
308. Francisella tularensis are următoarele biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica), F.
tularensis holarctica (palearctica), F. tularensis mediasiatica, F. tularensis novicida
309. Selectati afirmatiile corecte:
310. Selectati afirmatii incorecte:
311. Selectati formele clinice specifice tularemiei: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
312. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: mediul Francis (geloză + sânge de
iepure + cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
313. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile
drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub
formă de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”). Tulpinile virulente
formează capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu
deformează celula. Sporogeneza are loc în cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din animale moarte
(în prezenţa oxigenului), dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii. B.anthracis nu este exigent
nutritiv, cultivă pe medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.Peste 24 ore de
incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”,
“cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces
de CO2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis
formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion
peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar. B.anthracis este sensibil la fagul
gamma.!!!
97
314. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: Examenul microscopic
direct. În frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili
mari cu morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi., RIF.
315. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: Capsula polipeptidică,
codificătă de plasmida pX02.; Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01)- din 3 componente
(Factorul I, edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază; Factorul III, letal (LF), responsabil de
efectele letale ale toxinei anthrax; Factorul II, antigen protector (PA))
316. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax: cutanat, pulmonar, digestiv
317. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: Peste 24 ore de incubare formează colonii R,
mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”).
Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, formează
colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează lanţuri din
forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat formează
flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
318. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone), Imunoglobulina antiantrax, Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat,
vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA).
319. Identificati afirmatiile false:
320. Identificati afirmatiile adevarate
321. Selectati afirmatiile adevarate:
322. Identificati afirmatiile false:
323. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: Rozătoarele sălbatice constituie rezervorul
natural al maladiei. Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o transmite
la om prin intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus fasciatus). Foarte rar omul
se infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l. Iepurii și carnivorele pot infecta
omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.În epidemii transmiterea se poate efectua
interuman pe cale aerogenă.
324. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: bubon pestos, septicemie, pesta pulmonară
secundară, pesta pulmonară primară
325. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: punctat din bubon, spută,
sânge. Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere
măsuri speciale de precauție.
326. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație de
bază.
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
[x] Bacterioscopică
[x] Biologică
[x] Bacteriologică
2. Toxine
Alpha-toxina Exfoliatine/epidermolizine A
Beta-toxina Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E,
Gamma şi delta-toxine H, G, I.
Leucocidina Toxina sindromului şocului toxic
stafilococic (TSST-1)
3. Coagulazele
Coagulaza liberă
Coagulaza legată (clumping factor)
4. Stafilokinaza (fibrinolizina)
5. Enzime de patogenitate:
Hialuronidaza, ADN-aze,
proteaze, fosfataze
lipaze (inclusiv lecitinaza),
6. Pigmentul stafiloxantin
2. Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
340. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
Streptococi piogeni, virulenţi, (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes, S.agalactiae,
S.pneumoniae
Streptococi orali, comensali, S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal –
S.bovis, S.equinus...
Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate
S.pneumoniae
- Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
- Meningită (în special la copii)
- Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
355. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
- Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram:
- RIF
- Sedimentul din LCR
- Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor polizaharidice capsulare,
376. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea
la microscopul optic:
380. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
- Perioada de incubaţie (3-15 zile)
- Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
- Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză,
vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
- Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
Mediul de transport Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
382. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză, vomă,
convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
397. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
de:
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser imun antitoxic
398. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
Toxina tetanică
Tetanolizina – hemoliză
Tetanospasmina – contracturi ai muşchilor striaţi.
399. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
400. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
C. perfrighens, C. Novyi, C. Septicum, C. histolycticum
401. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
C. perfrighens
402. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
C. tetani, C. botulinum
403. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:
404. Indicaţi afirmaţiile corecte:
405. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
406. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
407. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
Bacterii (bastonaşe) gramnegative
Nesporogene
Mobile-peritriche sau imobile
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
Reduc nitraţii în nitriţi
408. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
PRIMARE
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă
409. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
410. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
De îmbogăţire a bacteriilor patogene: Kauffman, Muller, bulion selenit, etc
De izolare a culturii pure:
ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi
II. De acumulare şi identificare preliminară
Kligler, Olkeniţki
III. De identificare finală (medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
411. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
de gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme)
sindrom dizenteric (infectie dizenteriforma
“diareea călătorului”, sindrom holeriform.
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
diaree persistentă
sindroame diareice.
infectie intestinala acuta.
412. Selectați categoriile patogene de E. coli:
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
413. Selectați categoriile patogene de E. coli:
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
414. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
415. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
416. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
pili (CFA “colonization factor antigen” sau CSF “coli surface factors”).
toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate plasmidic).
417. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
418. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
500. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
AntiHBs,
AntiHBc,
AntiHBe
AgHbs
502. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
hepatita acută(perioada de stare),
hepatită cronică persistentă(portaj)
505. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
vindecare,
vaccinat
506. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica persistentă,
portaj,
vindecare
507. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
vindecare,
portaj
456. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
T.pallidum!
35.2 Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină
37. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
Antrax cutanat
38. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
[x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, NESPORULAT, imobil... cu capetele tăiate drept sau uşor concave
Pe frotiurile din tesuturile animalelor bolnave apar dispuşi în lanturi scurte sau în perechi înconjurati de
o capsulă unica (poate asa e si la oameni)
39. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
Pe frotiurile din cultură bacilii sunt dispuşi în lanturi paralele şi sunt SPORULAT. Sporul, format numai
în prezenta oxigenului, are diametrul egal sau mai mic decât grosimea bacilului, este oval şi este dispus
central.
[x] Nu este pretenţios la cultivare
Este o bacterie aerobă facultativ anaerobă, nepretentioasă nutritiv, se
dezvoltă pe medii simple, la 35-37°C.
Sporularea are loc la temperatura camerei.
Pe mediul cu agar formează colonii relativ mari (2-3 mm diametru), albcenuşii, de tip R, rugoase.
Examinate la stereomicroscop, periferia coloniilor are aspect de şuvite de păr împletit, aspect ce a fost
denumit „cap de medusa”.
Pe geloza sânge nu produce hemoliză.
În bulion, lasă mediul limpede şi formează flocoane care se depun la fundul
eprubetei.
42. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
B. Anthracis
43. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 –
280):
Yersinia pestis
49. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
Y. Pestis
54. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
S.aureus
56. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării aerului
cu secreţii rinofaringiene:
S.aureus
60. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
S.pyogenes
65. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Examenul bacteriologic
66. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Detectarea serologica a Ag A
88. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-4 saptamani
105. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
C. Botulinum
122. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
OKA
OKB
Seruri monovalente
141. .Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
-sange
145 .Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
-Reactia Widal cu antigen O si H
Urocultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
-Coprocultura
a) [ ] Lactoza –A,zaharoza-A
b) [x] Lactoza –,zaharoza-A
c) [ ] Lactoza –A,zaharoza-
d) [ ] Lactoza –AG,zaharoza-
e) [ ] Lactoza –,zaharoza-AG
A. TCBS !
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină !
E. Iepure.
A. Berbec !
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure.
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină !
E. Clandomicină
109 vibrioni
V. parahaemolyticus
a) [x] 1 :80
b) [ ] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
10 – 4
Ag H
Vaccin inactivat
3-6 luni
Reactia de imobilizare
180 În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
184 Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
185 Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
Wikson- Blair
Ploskirev
+ Virusul hepat A
205. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Culturi diploide
Culturi primare
207. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
[ ] Virusuri cu replicare autonomă
[ ] Virusuri cu genom fragmentat
[ ] Virusuri cu genom de sens +
[x] Virusuri cu genom de sens -
[ ] Virusuri defective
208. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
[ ] Virusuri cu replicarea autonomă
[ ] Virusuri cu genom fragmentat
[x] Virusuri cu genom de sens +
[ ] Virusuri cu genom de sens -
[ ] Virusuri defective
218. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă:
Provirus
[ Sau HIV]
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-
Bunnell:
Epstein-Barr Virus (EBV) Herpesvirus
CM
229. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:????
a) serozitatea din leziunile primare sau secundare,
b) puncţii din ganglioni limfatici,
c) serul sangvin,
d) LCR
Boli: sifilis, Sndr antifosfolipidic, vasculita, Sndr Behcet, evort spontan, Lupus eritematos.
Antimiticondriali
Pot fi: IgM, IgG, IgA si Beta2 glicoprot depend/ independ
238. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu
Ag cardiolipinice) :
Examenul serologic:
RHAI
RIFI
ELISA
RAL
Sursă ppt:
1.Reacţii cu specificitate de gen (RHAI, RIFI, ELISA)
2.Reacţii cu specificitate de tip (de referinţă)-RAL (Reacţia de aglutinare-liză)
PS.Pe net este și Reacţia de fixare a complementului (RFC)
Sursă ppt:
Bacterii fine şi spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S,
C, ?).
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie.
Pot fi examinate la microscopul cu fond negru sau cu contrast de fază.
Coloraţia Giemsa – roz-pala
Sursă wikepedia:
Leptospira interrogans is a Gram negative
Sursă:
Sursă:
Sursă ppt:
Bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite:
- mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină + glucoză)
- Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou)
- Geloză-ciocolată
Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză.
Izolarea F.tularensis direct din prelevate este practic imposibilă. Uzual se utilizează inocularea prelevatelor la
animale experimentale sensibile (şoareci, cobai). La necropsii se studiază frotiuri-amprente din organele
afectate (Giemsa, RIF), se fac însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc Coy). Tulpinile izolate sunt
identificate morfologic, cultural, biochimic, antigenic (RA cu seruri anti-F.tularensis).
Sursă ppt:
Prelevate: în funcţie de forma clinică: serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean,
punctat din ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.
Sursa ppt:
Transmiterea:
- Contact cu animale infectate, cadavre sau cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)
- Aerogen prin inhalare (vânători...)
- Alimentar, prin consum de apă sau alimente infectate
- Înţepătura artropodelor hematofage
Sursă ppt :
- Antibiotice (peniciline, cefalosporine, fluorochinolone)
- Imunoglobulina antiantrax
- Anticorpi monoclonali
Profilaxia specifică a antraxului
- Depistarea şi izolarea animalelor bolnave, incinerarea animalelor moarte sau îngroparea adâncă a
cadavrelor şi acoperirea cu var nestins
- Vaccinarea animalelor
- Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat, vaccin inactivat, vaccin acelular (elaborat din
tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA). În curs de elaborare – vaccin cu PA și antigen
capsular.
Sursă ppt:
Prelevate: punctat din bubon, spută, sânge. Toate prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte
contagioase și manipularea lor cere măsuri speciale de precauție.
Sursă ppt:
Materiale de examinat – în funcţie de forma clinică (puroi, urină, sânge, LCR, etc)
Sursă ppt:
I. Factori structurali:
- peptidoglicanul (induce secreţia citokinelor de către celule, responsabile de starea de şoc)
- acizii lipoteichoici (induc o stare de hipersensibilitate tardivă)
- proteina A (asigură fixarea Fc al IgG, împiedică opsonizarea şi fagocitoza)
- microcapsula, rol antifagocitar
- adezine,
II. Toxine
- Alpha-toxina (alpha-hemolizina).
- Beta-toxina (sfingomielinaza).
- Gamma şi delta-toxine.
- Leucocidina
- Exfoliatine/epidermolizine A (genă fagică) şi B (genă plasmidică).
- Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D, E, H, G, I.
- Toxina sindromului şocului toxic stafilococic (TSST-1)
III. Coagulazele
- Coagulaza liberă
- Coagulaza legată (clumping factor)
IV. Stafilokinaza (fibrinolizina)
V. Enzime de patogenitate:
- Hialuronidaza, proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza), ADN-aze, fosfataze, etc.
VI. Pigmentul stafiloxantin
Varianta 2
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
Sursă ppt :
1. Factori de structură
- Capsula din acid hialuronic.
- Proteina M
- Acizii lipoteichoici
- Proteina F
2. Toxine
- Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă).
- Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza
(fibrinolizina).
299. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
Sursă ppt:
- Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,
S.agalactiae, S.pneumoniae
Sursă ppt:
3.După habitat şi patogenitate
- Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes,
S.agalactiae, S.pneumoniae
- Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili după Lancefield –
S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
- Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal –
S.bovis, S.equinus...
- Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
Capsula
Prot M
Acizi lipoteichoici
Prot F
Lipoproteaza
314 Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
PCR
Examen microscopic, bacteriologgic, biologic
336 Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea la
microscopul optic: [???]
340 Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
*În evoluţia tusei convulsive se disting 4 stadii (perioade):
Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză, vomă,
convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni
341 Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. Pertussis:
Medii speciale de izolare:
mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport:
Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
Tratamentul:
Eritromicină sau cloramfenicol– cel puţin 10 zile (până la apariţia Ac);
Imunoglobulină umană antipertussis
Profilaxia specifică:
Vaccin ADTP( contine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă))
Imunoglobulină umană antipertussis
a) Toxina pertussis (citotoxină de tip A-B)- creste AMPc. Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare la
histamină, hipersecreţie de insulină.
b) Adenilat-ciclaza-hemolizină. Hemolizina provoacă moartea macrofagelor şi monocitelor, adenilat-
ciclaza perturbă activitatea bactericidă a PMN, monocitelor şi macrofagelor şi stimulează secreţia
sero-mucoasă a căilor respiratorii.
c) Toxina dermonecrotică. Se eliberează în urma lizei bacteriene.
d) Toxina citotraheală. Glicopeptid care inhibă sinteza ADN, provocând distrugerea celulelor ciliate
e) Endotoxina
Vezi 348
Conditii:
Hipoxii tisulare (ateroscleroză, necroză, tumoare malignă, corp străin...)
Tratament prelungit cu aminozide
Stări de imunosupresie sau imunodepresie
Exogen:
Plaga contaminată cu sol, apă, praf (accidente rutiere, de muncă, etc.)
Avortul septic
Endogen:
Flora internă a bolnavului contaminează plaga (chirurgie septică viscerală, chirurgia ortopedică, etc)
Cancer intestinal
Bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat terminal (bastonaş de tobă).
Gram+. Inert biochimic.
Habitat: sol, intestinul omului, animalelor
Bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal, deformează
celula bacteriană).
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu producere
abundentă de gaz.
a) B.anthracis
b) C.tetani
c) C.botulinum
d) C. perphringens
bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat terminal (bastonaş de tobă).
Gram+. Inert biochimic.
355 La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin administrarea
de:
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină( ADTP, ADT, AT), ser imun antitoxic
a) Zeissler (însămânţarea a 0,1 ml din mediul K-T pe 3 cutii cu geloză-sânge glucozată consecutiv).
Incubarea în anaerostat/exicator/gas-pack, 24-48 h
b) Metoda Weinberg – diluţii succesive a culturii în geloză glucozată lichefiată şi aspirarea în tuburi
lungi şi înguste, închise ermetic. Incubarea în termostat, 24 h
A. !EPEC
B. !EIEC
C. !ETEC
D. EBEC
E. EFEC
A. !EPEC
B. !EHEC
C. EFEC
D. !EAEC
E. EBEC
A. !Diareigene
B. Neurogene
C. !Uropatogene
D. Hepatotrope
E. !Bacteriemice
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. !Enterotoxina
D. !Pilii
E. Plasmocoagulaza
A. !Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. !Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. !Posedă lizindecarboxilază
A. !S. dysenteriae
B. !S. flexneri ?
C. !S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
A. !Endo
B. !Levin
C. Bismut sulfit agar
D. !Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
Ploskirev
SS
A. Riziform
B. !Mucopurulent
C. !Sangvinolent
D. !Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
A. S. dysenteriae
B. !S.flexneri
C. !S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. Bovis
Shigella flexneri
Shigella boydii
Shigella sonnei
A. Ureaza
B. !Exotoxinele SLT
C. !Adezine
D. !Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
386 Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Vacc atenuat
A. !Vaccin ribosomal
B. !Vaccin inactivat curativ
C. !Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
Antibiotice – peniciline semisintetice, cefalosporine, aminoglicozide, carbepeneme, ciprofloxacina,
trimetoprim, nitrofurane, aztreonam.
387 Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
A. !Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. !Măduva osoasă
D. !Urină
E. ! Bila
A. !O 9, Hd, Vi
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. !O2, Ha
E. !O4, 5, Hb, H 1,2
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. !Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. !Reacţia de hemaglutinareindirectă
- RA Widal
- RA modificarea Felix
- RHAI
- ELISA
Adezine=pili Bfp
SLT
sistemului de secretie tipul III “seringa”
Proteine din ME şi LPZ
( VIRUSURILE HTLV )
a) Retroviridae
b) Adenoviridae
c) Papovaviridae
d) Herpesviridae
e) Hepadnaviridae
f) Oncoviridae
g) Flaviviridae
a) Papovaviridae
b) Adenoviridae[in ppt este]
c) Hepadnaviridae
d) Herpesviridae
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x ] VHC[???,conform ppt se transmite vertical]
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
459. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
461. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:[???]
463. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
464. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
465. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
466. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
Paramyxovirus:
Virusul paragripal 1
Virusul paragripal 3
Rubulavirus:
Virusul paragripal 2
Virusul paragripal 4
Virusul parotiditei epidemice
Morbillivirus:
Virusul rujeolei
Pneumovirus:
Virusul respirator sinciţial
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
469. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
a) Reverstranscriptaza( RT)
b) Integraza
c) Proteaza[?]
a) Gag
b) Pol
c) Env
a) P24
b) P7
c) P17
a) [x]RT( p66)
b) [x]Integraza( p31)
c) [x]Proteaza( p9)
d) [ ]Polimeraza( p17)
e) [ ]P24
f) [ ]P120
a) Ag p24
b) RT
c) ARNv
a) Izolare
b) Indicare/ evidentiere
c) Identificare
H1 N1
H2 N2
H3
(H1N1; H2N2; H3N2)
a) [x] H3N2
b) [ ]H1N4
c) [ ]H5N1
d) [ ]H7N1
e) [x]H2N2
a) Virusul gripal A
b) Virusul hepatitei C
c) H1V-1
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
a) AgHBs
b) AgHBe
c) Ag HBc
d) ADN polimeraza
a) Limfocite B
b) Epiteliocite( din oro- si rinofaringe)
a) Macrofage
b) Leucocite
c) Endoteliocite
d) Limfocitele T şi B
e) Celulele-suşă din măduva osoasă
f) Celulele epiteliale ale canalelor glandulare
Familie: Retroviridae
Subfamilia Revtraviricetes
Genurile: Lentivirus (virusul HIV)
Dimensiuni – 80-130 nm
Formă – sferică
Genom – două molecule de ARN+, nu se utilizeaza ca ARNm
Nucleoid- p27, p7, p17
Capsidă – icosaedrică, din 2 proteine: p24- CA majora, p7-NP minora
Supercapsidă – derivată din MCP, lipidică cu 2 GP virale
Gp120/125 fixarea virusului la receptorul celular CD4.
Gp41/36 transmembranară, legată de gp120, responsabilă de fuziunea supercapsidei cu membrana
celulară
a) Liza directă
b) Limfocitele T CD8 distrug limfocitele T CD4 infectate.
c) Apoptoză
d) Limfocitele infectate( acoperite cu gp120) pot provoca moartea limfocitelor neinfectate.
e) Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celula
influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii
1. Punctajul: 10CS Alegeţi omului.
definiţia corectă a microbiologiei c) [ ] ştiinţa care studiază căile prin care omul şi
sanitare: animalele contaminează mediul ambiant.
a) [x] ştiinţa care studiază d) [ ] ştiinţa care studiază epidemiologia şi
microorganismele mediului ambiant patogeneza bolilor infecţioase.
(inclusiv cele patogene), care prin e) [ ] ştiinţa care studiază caracteristica
activităţile lor pot influenţa direct sau morfobiologică a agenţilor patogeni ai bolilor
indirect asupra sănătăţii omului. infecţioase.
b) [ ] ştiinţa care studiază 2. Punctajul: 10CM Selectaţi elementele
microorganismele patogene ce de studiu a microbiologiei sanitare:
a) [x] apa mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce
b) [x] aerul serveşte ca un indice al stării sanitare a mediului
c)[x] solul ambiant şi permite aprecierea pericolului
d) [x] produsele alimentare potenţial pentru sănătatea omului
e) [ ] organismul uman e) [ ] microflora condiţionat-patogenă, care se
3. Punctajul: 10CM Microbiologia elimină în mediul ambiant cu excreţiile
sanitară prevede investigaţiile animalelor, ce serveste ca un indice al stării
personalului din urmatoarele instituţii: sanitare a mediului ambiant şi permite
a) [x] instituţiile de alimentaţie publică aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea
b) [x] instituţiile de comerţ ale produselor omului
alimentare cu amănuntul 6. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele
c) [x] instituţiile de copii înaintate faţă de microorganismele sanitaro-
d) [x] instituţiile medicale indicatorii:
e) [ ] instituţiile de administraţie publică a) [ ] să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului
locală ambiant
4. Punctajul: 10CM Indicaţi sarcinile b) [x] să fie prezente constant în excreţiile omului
microbiologiei sanitare: şi
a) [x] elaborarea şi perfecţionarea metodelor
de examenare sanitaro-microbiologică a
mediului ambiant
b) [x] elaborarea standardelor de stat,
normativelor şi indicaţiilor metodice
privind recoltarea, conservarea,
expedierea şi examenarea probelor din
mediul ambiant
c) [x] studierea legităţilor relaţiei om-
mediu ambiant şi elaborarea
recomandărilor privind protecţia
sănătăţii
d) [x] studierea căilor prin care
omul şi animalele contaminează
elementele mediului ambiant
e) [ ] studierea manifestărilor clinice a bolilor
infecţioase
5. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia
corectă a indicatorilor microbiologici a
poluării mediului ambiant:
a) [x] microflora normală, care se elimină în
mediul ambiant cu excreţiile omului şi
animalelor, ce serveşte ca un indice al stării
sanitare a mediului ambiant şi permite
aprecierea pericolului potenţial pentru
sănătatea omului
b) [ ] microflora patogenă, care se elimină în
mediul ambiant cu excreţiile omului şi
animalelor, ce serveşte ca un indice al stării
sanitare a mediului ambiant şi permite
aprecierea pericolului potenţial pentru
sănătatea omului
c) [ ] microflora patogenă, care se elimină în
mediul ambiant cu excreţiile omului ce
serveşte ca un indice al stării sanitare a
mediului ambiant şi permite aprecierea
pericolului potenţial pentru sănătatea omului
d) [ ] microflora normală, care se elimină în
animalelor şi să se elimine în mediul ambiant a) [ ] utilizarea metodelor nestandarde de
în cantităţi masive investigare
b) [x] recoltarea, conservarea şi expedierea
c) [x] sa nu aiba alt rezervor natural decît
corectă a probelor
organismul omului
c) [x] efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite
şi animalelor
sectoare)
d) [x] să supravieţuiască în mediul d) [x] recoltarea repetată a probelor
ambiant timp mai îndelungat în e) [ ] recoltarea unică a probelor
comparaţie cu microorganismele 10. Punctajul: 10CM În efectuarea
patogene investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie
e) [x] să lipsescă sau să fie redusă să se respecte următoarele principii:
capacitatea de multiplicare în a) [ ] recoltarea probelor nu se face repetat
mediul ambiant b) [x] utilizarea metodelor standarde de investigare
7. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele c) [x] aprecierea datelor în colaborare cu
înaintate faţă de microorganismele rezultatele examenului igienic
sanitar-indicatorii: d) [x] responsabilitatea medicilor pentru
a) [x] să fie mai rezistente la acţiunea exactitatea investigaţiilor
factorilor mediului ambiant e) [x] motivarea concluziilor despre starea
b) [x] să fie suficient de tipice pentru a fi sanitară a elementului examenat
usor diferenţiate şi să nu-şi modifice 11. Punctajul: 10CM Indicaţi
caracterele morfo-biologice microorganismele sanitaro- indicatorii ce
c) [x] să fie uşor depistate prin metode uzuale caracterizează starea sanitară a apei potabile:
d) [ ] să nu fie prezente constant în a) [ ] C.perfringens
excreţiile omului şi animalelor b) [ ] microorganisme termofile
e)[ ] să se elimine în mediul ambiant în c) [x] enterococi
cantităţi mici d) [x] bacteriile coliforme
e) [x] stafilococi
8. Punctajul: 10CM Standardele 12. Punctajul: 10CM Indicaţi
de stat (STAS), indicaţiile şi microroganismele sanitaro- indicatorii ce
recomandările metodice utilizate în caracterizează starea sanitară a aerului:
microbiologia sanitară prevad a) [ ] bacterii coliforme
următoarele: b) [ ] Proteus spp.
a) [x] metode de recoltare a probelor din c) [x] streptococi
mediul ambiant d) [x] stafilococi
b) [x] condiţii de expediere a probelor din e) [ ] C.perfringens
mediul ambiant 13. Punctajul: 10CM Indicaţi
c) [x] metodologia examinarăi probelor din microorganismele incluse în grupul bacteriilor
mediul ambiant coliforme:
d) [x] metodologia de interpretare a a) [x] Klebsiella spp.
rezultatelor b) [x] Escherichia spp.
e) [ ] manifestările clinice a bolilor infectioase c) [x] Citrobacter spp.
9. Punctajul: 10CM În efectuarea d) [ ] Proteus spp.
investigaţiilor sanitaro- microbiologice, e) [x] Enterobacter spp.
trebuie sa se respecte următoarele principii:
14. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [ ] difteria
caracteristicile grupului bacteriilor d) [x] febra tifoidă
coliforme: e) [ ] tusea convulsivă
a) [x] nesporulaţi 16. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile virale în
b) [x] gramnegativi care apa serveşte ca factor de transmitere:
c) [x] oxidazonegativi a) [ ] parotidita epidemică
d) [ ] cultivă pe geloză peptonată alcalină
e) [x] scindează glucoza pîna la A şi G
b)[x] hepatita virala A
15. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile c) [ ] gripa
bacteriene în care apa serveşte ca factor de d) [x] poliomielita
transmitere: e) [ ] rabia
a) [x] dizenteria 17. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a
b) [x] holera NTMFC:
a) [ ] numărul total de microroganisme aprovizionare centralizată cu apă
capabile să formeze sediment în mediile de
cultură lichide
b) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze sediment în bulion
peptonat
c) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze o peliculă fină în apă
peptonată alcalină
d) [ ] numărul total de microorganisme
capabile să formeze colonii negre pe mediul
geloză bismut-sulfit
e) [x] numărul total de microorganisme
capabile să formeze pe mediile de cultură
solide colonii vizibile cu ochiul neinarmat
sau cu lupa
18. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia
corectă a titrului coli:
a) [ ] cantitatea minimă de apă care
conţine o bacterie sporulată
b) [ ] cantitatea minima de apă care
conţine o bacterie termofilă
c) [x] cantitatea minima de apă care
conţine o bacterie coliformă
d) [ ] cantitatea minimă de apă care
conţine o bacterie capsulată
e) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o
celulă de
S.typhi
19. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia
corectă a indicelui coli:
a) [ ] cantitatea de S.aureus intr-un litru de
apa
b) [ ] cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
c) [ ] cantitatea de bacterii termofile intr-un
litru de apă
d) [x] cantitatea de bacterii coliforme intr-un
litru de apă
e) [ ] cantitatea de bacterii coliforme intr-un
mililitru de apă
20. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
utilizate pentru determinarea indicelui şi
titrului coli:
a) [ ] microscopică
b) [x] metoda titrării
c) [x] metoda membranelor filtrante
d) [ ] metoda biologică
e) [ ] metoda alergică
21. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-
microbiologică a apei pentru depistarea
microflorei patogene se efectuează în
următoarele cazuri:
a) [x] cînd indicele coli al apei potabile
nu corespunde cerinţelor standardelor
de stat
b) [x] cînd se selectează surse de
c) [x] în zonele de recreaţie 25. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul
d) [ ] cînd se depistează S.aureus în apa comun pentru genulVibrio:
potabilă a) [ ] O
e) [ ] cînd se depistează S.typhi în apa b) [ ] K
potabilă c) [x] H
22. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro- d) [ ] Vi
microbiologică a apei pentru depistarea e) [ ] M
microflorei patogene se efectuează în 26. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de
următoarele cazuri: transmitere a agentului patogen al holerei:
a) [ ] cînd NTMFC corespunde normativelor a) [ ] transmisiv
standarde b) [ ] contact direct
b) [ ] cînd bacteriile grupului c) [x] fecalo-oral
intestinal corespund normativelor d) [ ] aerogen
standarde e) [ ] vertical
c) [ ] cînd se depistează S.dysenteriae 27. Punctajul: 10CS Indicaţi testul de
d) [x] la construcţia staţiilor balneare, diferenţiere a biovariantelor V.cholerae:
instituţiilor de copii a) [ ] testul la penicilină
e) [x] pentru aprecierea eficienţei b) [ ] testul la ampicilină
instalaţiilor de epurare a apelor reziduale c) [x] testul la polimexină
23. Punctajul: 10CS Este un d) [ ] testul la oxacilină
important indicator microbiologic e) [ ] testul la ristomicină
al contaminării aerului cu secreţii 28. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatul
rinofaringiene: utilizat în profilaxia specifică a holerei:
a) [x] S.aureus a) [x] vaccin inactivat
b)[ ]S.dysenteriae b) [x] vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] C.diphtheriae c) [ ] vaccin ribozomal
d) [ ] M.tuberculosis d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [ ] E.coli e) [ ] autovaccin
24. Punctajul: 10CM Indicaţi regimul 29. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele
de termostatare a probelor de apă pentru morfobiologice a vibrionului holeric:
determinarea numărului total de a) [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de
microorganisme, în cazul selectării unei virgulă
surse noi de aprovizionare cu apă: b) [ ] formează capsulă în macroorganism
c) [x] mobili
a) [x] l20-22°C timp de 48 de ore
b) [x] 37°C timp de 24 de ore d) [ ] sporulaţi
e) [ ] anaerobi stricţi
c) [ ] 42°C timp de 24 de ore
d) [ ] 42°C timp de 48 de ore 30. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele
e) [ ] 37°C timp de 72 de ore biochimice a
V.cholerae pe mediul de acumulare cu b) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
zaharoză şi lactoză: c)[x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor
a) [ ] zaharoza AG, lactoza - d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
b) [ ] zaharoza -, lactoza A e) [x] creşterea pe mediul cu polimexină (50
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG UI/ml)
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A 33. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de izolare
e) [x] zaharoza A, lactoza - pentru
31. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele V.cholerae:
biochimice a a) [ ] Levine
V.cholerae pe mediul de acumulare cu b) [ ] Lowenstein-Iensen
zaharoză şi lactoză: c) [ ] Klauberg
a) [x] zaharoza A d) [x] Tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] geloză clorurată cu lapte şi ou
b) [ ] zaharoza -
c) [ ] zaharoza AG 34. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică
d) [ ] lactoza A a
e) [x] lactoza - V.cholerae serovarianta Inaba:
32. Punctajul: 10CM Indicaţi testele a) [ ] AB
b) [x] AC
pozitive pentru identificarea V.eltor:
c) [ ] ABC
a) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
d) [ ] ABD c) [ ] ser imun antiholeric
e) [ ] AD d) [ ] polimexină
35. Punctajul: 10CS Indicaţi structura e) [x] tetracicline
antigenică a 40. Punctajul: 10CS Indicaţă testul de
V.cholerae serovarianta Hykojima:
a) [ ] AB
determinare a mobilităţiiV.cholerae :
a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] AC
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] ABC
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau
d) [ ] ABD
e) [ ] AD "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric
36. Punctajul: 10CS Indicaţi
O1
structura antigenică a V.cholerae e) [ ] reacţia imunoenzimatică
serovarianta Ogawa:
41. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce
a) [x] AB
b) [ ] AC
aparţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] S.anatum
c) [ ] ABC
b) [ ] V.fluvialis
d) [ ] ABD
c) [ ] E.coli
e) [ ] AD
d) [x] V.cholerae
37. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile
e) [ ] S.flexneri
familiei
42. Punctajul:10CM V.cholerae O1 se
Vibrionaceae:
a) [x] Aeromonas caracterizează prin:
b) [x] Photobacterium a) [x] posedă antigen de grup A
c) [x] Vibrio b) [x] posedă antigen de grup B
d) [x] Plesiomonas c) [x] posedă antigen de grup C
e) [ ] Proteus d) [x] aparţine grupului Heiberg I
38. Punctajul: 10CS Indicaţi genul ce e) [ ] oxidazonegativ
reuneşte specii oxidazopozitive: 43. Punctajul: 10CM Indicaţi
a) [ ] Yersinia prelevatele pentru diagnosticul holerei:
b) [ ] Francisella a) [ ] urina
c) [x] Vibrio b) [x] materii fecale
d) [ ] Salmonella c) [x] mase vomitive
e) [ ] Corynebacterium d) [ ] sînge pentru hemocultură
e) [ ] bilă
39. Punctajul: 10CS Indicaţi
44. Punctajul: 10CS Indicaţi enzima care este
preparatul utilizat în profilaxia
holerei, administrat persoanelor activată la nivelul enterocitelor de către
contacte: exotoxina holerigenă:
a) [ ] vaccin antiholeric corpuscular inactivat a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
45. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele
V.cholerae
O1:
a) [ ] aparţine grupului Heiberg VI
b) [x] posedă antigenul de grup A
c) [x] posedă antigenul de grup B
d) [x] posedă antigenul de grup C
e) [ ] este sensibil la bacteriofagul V.cholerae
Bengal
46. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
a) [ ] analiza radioimună
b) [ ] reacţia de fixare a complementului
c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor
d) [ ] reacţia de neutralizare
e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă
47. Punctajul: 10CS V.eltor aglutinează
eritrocitele de: vibrionilor holerigeni:
a) [ ] cobai a) [ ] Klauberg
b) [x] găină b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [ ] om c) [x] geloză alcalină
d) [ ] iepure d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] berbec e) [ ] Tinsdal
48. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de 49. Punctajul: 10CS V.eltor hemolizează
cultură, utilizate pentru izolarea eritrocitele de:
a) [ ] cobai b) [ ] 4,0
b) [ ] găină c) [ ] 6,0
c) [ ] om d) [x] 9,0
d) [ ] iepure e) [ ] mai mare de 10,0
e) [x] berbec
50. Punctajul: 10CM Indicaţi testele
56. Punctajul: 10CS În micropreparate din
pozitive pentru materii fecale ale bolnavului de holeră, vibrionii
V.eltor: holerici sînt aranjaţi:
a) [ ] cîte doi
a) [x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
c) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
d) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
e) [x] reacţia Voges-Proskauer
57. Punctajul: 10CM În evoluţia
51. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile
în care diagnosticul microbiologic de holerei, sînt caracteristice urmatoarele
realizează în laboratoare specializate: sindroame clinice:
a) [x] enterita holerică
a) [x] pesta
b) [x] gastroenterita holerică
b) [x] holera
c) [x] cholera algida
c)[x] bruceloza
d) [ ] colita holerică
d) [ ] difteria e) [x] cholera sicca
e) [ ] febra tifoidă 58. Punctajul: 10CM Indicaţi
52. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor
diagnostic al anticorpilor vibriocizi clostridiene:
în holeră: a) [x] plăgi profunde cu necroze tisulare
a) [ ] 10-1 b) [x] plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
53. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul
diagnostic semnificativ al anticorpilor
aglutinanţi în holeră:
a) [ ] 1:20
b) [ ] 1:40
c) [x] 1:80
d) [ ] 1:10
e) [ ] 1:50
54. Punctajul: 10CS Indicaţi doza
infectantă de vibrioni holerigeni pentru
omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
55. Punctajul: 10CS Procentul izolarii
V.cholerae se măreşte, dacă utilizăm
medii de cultură cu pH-ul:
a) [ ] 3,0
c) [x] plăgi operatorii e) [ ] cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
d) [ ] plăgi superficiale 63. Punctajul: 10CS Fermentarea activă a
e) [x] plăgi impurificate cu bacterii glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui
aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe de turnesol, sînt caracteristice pentru:
59. Punctajul: 10CM C.tetani se a) [x] C.perfringens
caracterizează prin: b) [ ] C.histolyticum
a) [x] formează spori dispuşi terminal, c) [ ] C.novyi
care deformează celula d) [ ] C.tetani
b) [x] produce o exotoxină puternică e) [ ] C.botulinum
c) [x] sînt mobili cu cili peritrichi 64. Punctajul: 10CM La un pacient cu plagă
d) [ ] formează capsulă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se
e) [ ] provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit
face prin administrarea de:
60. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru
a) [x] antitoxina tetanică
C.perfringens b) [ ] anatoxina tetanică
este:
c) [ ] penicilină
a) [x] capsulat, sporulat, mobil d) [x] imunoglobulina tetanică
b) [ ] nu produce urează e) [ ] vaccin diftero-tetano-pertussis
c) [x] coagulează laptele 65. Punctajul: 10CM În patogenia
d) [x] coloniile au aspect de discuri tetanosului sînt implicaţi factorii:
sau corpusculi lenticulari a) [x] tetanolizina
e) [x] lichefiază gelatina b) [ ] tetanodecarboxilaza
61. Punctajul: 10CM Sporogeneza c) [x] tetanospazmina
este caracteristică pentru urmatorii d) [ ] tetanochinaza
agenţi: e) [ ] tetanofosfataza
a) [x] B.anthracis 66. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele
b) [ ] B.neotomae de izolare a microorganismelor anaerobe:
c) [ ] B.abortus a) [x] Zeissler
d) [x] C.tetani b) [ ] Wright
e) [x] C.perfringens c) [ ] Klauberg
62. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru d) [x] Weinberg
C.tetani este: e) [ ] Widal
a) [x] posedă activitate hemolitică 67. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile
b) [ ] proteoliză intensă histotoxice şi invazive:
c) [x] este foarte rezistent la factorii de mediu a) [x] C.histolyticum
d) [ ] fermentarea lactozei b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani c) [x] C
d) [ ] C.botulinum d) [ ] M
e) [x] C.novyi e) [ ] K
68. Punctajul: 10CM Indicaţi agentul care 71. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
pătrunde prin plaga ombelicală: cultură pentru izolarea S.aureus :
a) [ ] N.gonorrhoeae a) [ ] Wilson-Blair
b) [x] C.tetani b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] B.pertusis c) [ ] geloză hepatică
d) [x] C.perfringens d) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] C.botulinum e) [ ] bulion biliat
69. Punctajul: 10CM Indicaţi 72. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
clostridiile toxigene noninvazive: utilizate în tratamentul specific al infectiilor
a) [ ] C.histolyticum stafilococice cronice:
b) [ ] C.perfringens a) [x] anatoxina stafilococică
c) [x] C.botulinum b) [x] autovaccin
d) [x] C.tetani c) [ ] ser imun antitoxic
e) [ ] C.septicum d) [x] bacteriofag
70. Punctajul:10CM Streptococii e) [x] plasmă antistafilococică
patogenişi condiţionat patogeni pentru om 73. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de
aparţin grupelor: patogenitate a
a) [x] A S.aureus :
b) [x] B a) [ ] eritrotoxina
b) [x] hemolizinele e) [ ] difteriei
c) [x] leucocidina 77. Punctajul: 10CM Despre
d) [x] exfoliatina M.tuberculosis se poate afirma:
e) [x] enterotoxina
a) [x] determină cel mai frecvent infecţii
74. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de inaparente
streptococi după aspectul hemolizei pe b) [x] se depistează în cîteva ore cu ajutorul
geloză-sînge: reactiei ELISA
a) [x] alfa-hemolitici c) [ ] studierea proprietăţilor tinctoriale după
b) [x] beta-hemolitici metoda Neisser
c) [ ] gama-hemolitici d) [x] creşte lent pe mediile de cultură (4-8
d) [ ] delta-hemolitici săptămîni)
e) [x] gama-nehemolitici e) [x] Loewenstein-Iensen este un mediu electiv
75. Punctajul: 10CM Indicaţi bolile în care 78. Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreactia
sensibilizarea macroorganismului faţă de utilizată în diagnosticul tuberculozei :
antigenele microbiene joacă un rol important a) [ ] Schick
în patogenia bolii: b) [ ] Burnet
a) [x] tuberculoza c) [x] Mantoux
b) [ ] gangrena gazoasă d) [ ] Dick
c) [ ] botulism e) [ ] Ţuvercalov
d) [x] bruceloza 79. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele ce
e) [ ] escherichiozele nu posedă serovariante:
76. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este a)[ ]S.flexneri
utilizat pentru profilaxia specifică a: b) [ ] S.boydii
a) [ ] tusei convulsive c) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] antraxului d) [ ] S.manchester
c) [x] tuberculozei e) [x] S.sonnei
d) [ ] tetanosului 80. Punctajul: 10CS Shigelele fermentează
glucoza fără producere de gaz cu excepţia:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] S. enterica
c) [ ] S.boydii
d) [ ] S.sonnei
e) [x] S.newcastl
81. Punctajul: 10CS Shigelele modifică
mediul Olkenitki în felul următor:
a) [ ] glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
b) [ ] glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
c) [ ] glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -
d) [x] glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -
e) [ ] glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
82. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
îmbogăţire a shigelelor din materiile fecale:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
d) [ ] bulion biliat
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
83. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele,
care includ numărul maximal de
serotipuri:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.enteritids
84. Punctajul: 10CM Indicaţi shigelele
manitolpozitivet:
a) [ ] S.dysentheriae
b) [x] S.flexneri b) [x] S.sonnei
c) [x] S.sonnei c) [x] S.dysentheriae
d) [x] S.boydii d) [x] S.boydii
e) [ ] S.bovis e) [ ] S.newcastl
85. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile ce 86. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care
aparţin genului elaborează exotoxină cu acţiune
Shigella: neurotropă:
a) [x] S.flexneri
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei prelevatele recoltate în parotidita epidemică:
c) [x] S.dysentheriae a) [x] saliva
d) [ ] S.boydii b) [ ] materii fecale
e) [ ] S.newcastl c) [x] lichid cefalorahidian
87. Punctajul: 10CM Indicaţi d) [x] urina
biopreparatele utilizate în tratamentul şi e) [ ] punctat sternal
profilaxia specifică a dizenteriei: 93. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
a) [x] bacteriofag antidizenteric utilizate în profilaxia specifică a parotiditei
b) [x] vaccin omorît epidemice:
c) [x] vaccin ribosomal a) [ ] vaccin cu AgHBs purificat
d) [ ] bacteriofag O de gen Salmonella b) [ ] vaccinul Engerix
e) [ ] dizenterina c) [x] imunoglobulină antiurliană
88. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile d) [ ] vaccin inactivat
zaharolitice a shigelelor pe mediul e) [x] vaccin viu atenuat
Olkenitki: 94. Punctajul: 10CM Despre parotidita
a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid epidemică se poate afirma:
b) [x] nu scindează lactoza a) [ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat tractusului respirator superior
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid b) [x] se manifestă prin afectarea glandelor
e)[x] scindeazăglucoza pînă la acid salivare şi SNC
89. Punctajul: 10CS Indicaţi c) [x] perioada de incubaţie 14-21 zile
proprietăţile culturale ale shigelelor pe d) [ ] este determinată de virusul paragripal
e) [x] este determinata de virusul urlian
mediul Levine:
95. Punctajul: 10CM Despre parotidita
a) [ ] colonii mici netede cu margini
regulate de culoare zmeurie epidemică se poate afirma:
a) [x] sursa de infecţie este exclusiv omul
b) [ ] colonii medii bombate cu margini
regulate de culoare aurie
c) [x] colonii mici netede transparente,
incolore
d) [ ] colonii pitice, mucoide, incolore
e) [ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu
metalic
90. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce
aparţine genului
Shigella:
a) [ ] S.stanlei
b) [ ] S.sendai
c) [x] S.sonnei
d) [ ] S.illinois
e) [ ] S.bovis
91. Punctajul: 10CS Indicaţi specia din
genul Shigella, care nu scindează
manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
92. Punctajul: 10CM Indicaţi
b) [ ] virusul se transmite prin insecte caracterele culturale aS.pneumoniae pe
hematofage mediul geloză-sînge:
c) [x] virusul nu are variante serologice a) [x] colonii cu zonă de hemoliză
d) [ ] virusul se cultivă pe ou embrionat de
gaină netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
e) [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul b) [ ] colonii cu zonă de hemoliză
paragripal transparentă, beta- hemolitice
c) [ ] colonii implantate adînc în mediu
96. Punctajul: 10CM indicaţi
d) [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-
prelevatele recoltate în diagnosticul
hemolitice
rubeolei: e) [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
a) [x] exudatul nazofaringian
101. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de
b) [ ] bila
c) [x] sîngele identificare a
Staphylococcus aureus:
d) [ ] mase vomitive
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia a) [ ] beta-lactamaza
erupţiei b) [ ] lipaza
97. Punctajul: 10CM Virusul rubeolei se c) [x] hemolizina
d) [ ] fermentarea lactozei
caracterizează prin:
e) [x] coagulaza
a) [x] se transmite transplacentar 102. Punctajul: 10CM Despre S.aureus se poate
b) [ ] se transmite prin artropode afirma:
c) [x] se transmite pe cale aerogenă a) [x] testul lecitinază pozitiv
d) [x] cauzează malformaţii congenitale b) [x] testul coagulază pozitiv
e)[x] omul este singura gazdă c) [ ] în bulion peptonat formează sediment
98. Punctajul: 10CM Indicaţi punctiform
prelevatele patologice examinate în d) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de
rujeolă: culoare aurie
a) [x] lichidul de spălătură şi exudatul e) [ ] sînt coci gramnegativi, mobili, capsulaţi
nazofaringian 103. Punctajul: 10CS În diagnosticul
b) [ ] urina scarlatinei este indicată reacţia de
c) [x] sîngele neutralizare intradermică:
d) [x] raclat din elementele eruptive cutanate a) [ ] Schick
e) [ ] materii fecale b) [ ] Mantoux
99. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [ ] Burnet
biopreparatele utilizate în profilaxia d) [x] Dick
specifică a rujeolei: e) [ ] Ţuvercalov
a) [ ] vaccin inactivat 104. Punctajul: 10CS Indicaţi
b) [ ] anatoxina rubeolică microorganismul, care pe mediile speciale
c) [x] vaccin viu atenuat formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
d) [ ] vaccin ribosomal a) [ ] C.perfringens
e) [x] imunoglobulină umană normală b) [ ] M.tuberculosis
100. Punctajul: 10CS Indicaţi c) [x] S.aureus
d) [ ] N.meningitidis 107. Punctajul: 10CM Alegeti grupele de
e) [ ] Y.pestis meningococi clasificate după antigenul
105. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce polizaharidic capsular:
posedă toxina exfoliativă: a) [x] A
a) [ ] S.epidermidis b) [x] B
b) [ ] S.hominis c) [x] C
c) [x] S.aureus d) [x] D
d) [ ] S.saprophyticus e) [ ] E
e) [ ] S.gallinarum 108. Punctajul: 10CM Indicaţi localizarea
106. Punctajul: 10CS Indicaţi agentului patogen în meningococcemia
rolul proteinei A stafilococice: cronică:
a) [ ] factor de activare a limfocitelor helper a) [ ] în peritoneu
b) [ ] factor de difuziune tisulară b) [x] în articulaţii
c) [x] efect antifagocitar c) [x] în pericard
d) [ ] fixează complementul d) [ ] în nazofaringe
e) [ ] fixează fragmentul Fab al IgG e) [ ] în foiţele pleurale
109. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii 114. Punctajul: 10CM Pentru
care determină receptivitatea la infecţia N.gonorrhoeae este caracteristic:
meningococică: a) [x] este implicată în etiologia blenoreei
a) [x] deficienţa componentelor C3, C6-8 b) [ ] cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi lapte
ale sistemului complement c) [ ] diplococi capsulaţi, grampozitivi
b) [ ] activitatea diminuată a limfocitelor d) [x] fermentează numai glucoza
c) [x] lipsa anticorpilor bactericizi
d) [ ] lipsa aglutininelor e) [x] cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de 115. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile
eliminare bacteriană folosite pentru cultivarea N.meningitidis :
110. Punctajul: 10CM Indicaţi neisseriile a) [ ] agar nutritiv
nepretenţioase: b) [x] geloză-ser
a) [ ] N.lactamica c) [ ] geloză glucozată
b) [ ] N.mucosa d) [ ] eozină-albastru de metilen
c) [x] N.meningitidis e) [x] geloza-sînge
d) [ ] N.flavescens 116. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de
e) [x] N.gonorrhoeae patogenitate caracteristici pentru
111. Punctajul: 10CM Indicaţi N.gonorrhoeae:
microorganismele care manifestă tropism a) [ ] exotoxina
pronunţat faţă de epiteliul cilindric: b) [ ] capsula
a) [ ] S.pyogenes c) [x] fimbrii de ataşare
b) [ ] S.pneumoniae d) [x] endotoxina
c) [x] N.meningitidis e) [ ] leucocidina
d) [x] N.gonorrhoeae 117. Punctajul: 10CM N.gonorrhoeae se
e) [ ] B.bronchiseptica caracterizeaza prin:
112. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele a) [ ] rezistenţă la factorii mediului ambiant
prin care se examinează lichidul b) [ ] acapsulată, mobilă, sporulată
cefalorahidian, recoltat în meningite c) [x] sensibilă la factorii mediului ambiant
meningococice: d) [x] posedă tropism deosebit faţă de uroepiteliu
a) [ ] biologică e) [ ] creşte bine pe geloză hiperclorurată cu
b) [x] citologică galbenuş de ou
c) [x] bacterioscopică 118. Punctajul: 10CM Genul Neisseria reuneste:
d) [x] biochimică a) [x] diplococi gramnegativi, asemănători
e) [x] bacteriologică boabelor de cafea
113. Punctajul: 10CS Indicaţi b) [ ] diplococi grampozitivi, asemănători boabelor
aspectul lichidului cefalorahidian în de cafea
meningitele meningococice: c) [ ] coci strict anaerobi
a) [ ] uşor opalescent cu văl de fibrină d) [x] oxidazopozitivi
b) [ ] clar, incolor
c) [x] opalescent, purulent
e) [x] catalazopozitivi
d) [ ] transparent
119. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul
e) [ ] de culoare roşie
pretenţios faţă de mediile de cultură şi fragil în
mediul ambiant:
a) [ ] Y.pestis
b) [x] N.gonorrhoeae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S.pyogenes
e) [ ] S.aureus
120. Punctajul: 10CS Ce simptom este
caracteristic pentru meningococcemie?
a) [ ] icter
b) [ ] artralgii
c) [ ] diureză pronunţată
d) [x] erupţii hemoragice peteşiale
e) [ ] diaree
121. Punctajul: 10CM N.meningitidis se
caracterizează prin:
a) [x] prezintă un diplococ cu aspect riniform meningococice se inoculează în mediile:
b) [ ] este mobil, peritrih a) [ ] Levin
c) [x] posedă fimbrii b) [ ] Endo
d) [ ] formează spori c) [x] geloză ser
e) [x] este gramnegativ d) [ ] geloză semilichidă
122. Punctajul: 10CM Lichidul e) [x] geloză sînge
cefalorahidian în meningitele 123. Punctajul: 10CS Meningococii se
transmit prin internmediul:
a) [ ] prafului d) [ ] infecţii similare salmonelozelor
b) [ ] apei contaminate e) [x] infecţii dizenteriforme
c) [ ] alimentelor contaminate 130. Punctajul: 10CS Tipurile enterotoxigene de
d) [x] picaturilor Flugge E.coli
e) [ ] puricilor cauzează:
124. Punctajul: 10CM După
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
exigenţele nutritive şi patogenitate,
b) [x] infecţii holeriforme
distingem:
c) [ ] infecţii similare salmonelozelor
a) [ ] neisserii intermediare d) [ ] gastroenterite infantile
b) [ ] neisserii halofile
e) [ ] infecţii dizenteriforme
c) [ ] pseudoneisserii 131. Punctajul: 10CS Tipurile enterohemoragice
d) [x] neisserii "nepretentioase" de
e) [x] neisserii "pretentioase" E.coli cauzează:
125. Punctajul: 10CS Antigenul K al a) [ ] infecţii dizenteriforme
E.coli se determină în: b) [ ] infecţii similare salmonelozelor
a) [x] cultură vie c) [x] enterocolite hemoragice
b) [ ] cultură inactivată cu acid d) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] cultură inactivată cu formol e) [ ] toxicoinfecţii alimentare
d)[ ] cultură inactivată la 100°C 132. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de
e) [ ] cultură inactivată cu alcool cultură utilizate pentru izolarea
enterobacteriilor:
126. Punctajul: 10CS Indicaţi genul care
a) [x] Endo
reuneşte specii oxidazopozitive: b) [x] Levine
a) [ ] Escherichia c) [ ] Kligler
b) [ ] Salmonella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Yersinia
e) [ ] Francisella
127. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de
determinare a genurilor din familia
Enterobacteriaceae:
a) [ ] coagularea plasmei
b) [ ] coagularea laptelui
c) [x] producerea ureazei
d) [x] utilizarea citratului de sodiu
e) [x] testul Voges-Proskauer
128. Punctajul: 10CS Antigenul O al
E.coli se determină în:
a) [ ] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată la 60°C
c) [x] cultură inactivată la 100°C
d) [ ] cultură inactivată cu alcool
e) [ ] cultură inactivată cu formol
129. Punctajul: 10CS Tipurile
enteroinvazive de E.coli
cauzează:
a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
d) [ ] Olkenitki e) [ ] numai unele serogrupe cresc pe mediul
e) [ ] geloza ser Ploskirev şi formează colonii lactozonegative
133. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii 137. Punctajul: 10CM Indicaţi antigenele ce
de patogenitate a escherichiilor determină varianta serologică a escherichiilor:
enterotoxigene: a) [x] K
a) [ ] plasmocoagulaza b) [x] O
b) [x] pilii CFA c) [ ] H
c) [x] enterotoxina d) [x] Vi
d) [ ] fibrinolizina e) [ ] M
e) [ ] neuroaminidaza 138. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
134. Punctajul: 10CM Pentru familia imbogăţire pentru escherichiile
Enterobacteriaceae enteropatogene:
este caracteristic: a) [ ] mediul selenit
a) [ ] toţi reprezentanţii sînt mobili b) [ ] mediul cu magneziu
b) [x] bacterii gramnegative asporulate c) [ ] apă peptonată alcalină
c) [x] oxidazonegative d) [ ] Endo
d) [x] reduc nitraţii în nitriţi e) [x] nu există
e) [ ] catalazonegative 139. Punctajul: 10CS Testele biochimice
135. Punctajul: 10CS Prezenţa enzimei primare se utilizează pentru determinarea:
tiosulfatreductaza la enterobacterii se a) [ ] familiei
determină pe mediul: b) [x] genului
a) [ ] Klarc c) [ ] speciei
b) [ ] Rappoport d) [ ] hemovariantei
c) [x] Kligler e) [ ] biovariantei
d) [ ] Miuller 140. Punctajul: 10CM Testele biochimice
e) [ ] Rassel secundare se utilizează pentru determinarea:
136. Punctajul: 10CS Indicaţi a) [ ] familiei
proprietăţile culturale caracteristice b) [ ] genului
pentru E.coli: c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
a) [ ] cresc bine pe mediul Ploskirev
e) [x] biovariantelor
b) [ ] formează colonii lactozonegative pe
141. Punctajul: 10CS Olkenitchi şi Kligler
mediile Endo şi Levine
c) [x] formează colonii lactozopozitive pe fac parte din grupul de medii:
mediul Endo a) [ ] elective
d) [ ] pe geloză peptonată formează colonii b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
de formă "M"
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi
identificare primară 144. Punctajul: 10CS Pentru determinarea stării
e) [ ] lichide de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice, metoda
142. Punctajul: 10CS Indicaţi din ce de preferinţăa este:
a) [x] coprocultura
grup fac parte mediile Miuller şi
b) [ ] urocultura
Kauffmanni: c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
a) [ ] elective
d) [ ] hemocultura
b) [x] de imbogăţire
e) [ ] rozeolocultura
c) [ ] de transport
145. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi permit
d) [ ] diferential-diagnostice pentru
diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:
acumulare şi identificare primară
a) [ ] sensibilitatea la fagi
e) [ ] solide
b) [ ] tinctoriale
143. Punctajul: 10CS E.coli se
caracterizează prin: c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
a) [x] este indicator microbiologic al
e) [ ] serologice
impurificării fecale
b) [ ] pentru cultivare necesită medii de 146. Punctajul: 10CS Reactia Widal se
cultură speciale utilizează în serodiagnosticul:
c) [ ] acido-alcoolorezistenţă a) [ ] dizenteriei
d) [ ] formează spori în condiţii nefavorabile b) [ ] brucelozei
e) [ ] sînt grampozitive c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice e) [x] 1:400
e) [ ] hepatitei virale A 151. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
147. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
sînt puse la baza schemei de clasificare a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B
Kauffmann-Waith? b) [ ] vaccinul ADTP
a) [ ] biochimice c) [x] vaccinul TABTe
b) [x] serologice d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
c) [ ] tinctoriale e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic
d) [ ] morfologice 152. Punctajul: 10CS Indicaţi biopreparatul
e) [ ] sensibilitatea la fagi utilizat pentru crearea imunităţii artificiale
148. Punctajul: 10CS Pe geloză active împotriva pestei:
bismut-sulfit, salmonelele a) [ ] bacteriofag pestic
formează colonii de tipul: b) [ ] ser imun antipestic
a) [ ] medii, de culoare aurie, plate c) [ ] imunoglobulină antipestică
b) [ ] medii, bombate, margini d) [x] vaccinul EV
regulate, incolore, semitransparente e) [ ] vaccinul STI
c) [x] medii, bombate, lucioase, de culoare 153. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile
neagră culturale caracteristice pentru agentul
d) [ ] mari, rugoase, cu margini dantelate, patogen al pestei:
semitransparente a)[ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
e) [ ] pitice, mucoide, incolore
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
149. Punctajul: 10CS Pe mediul Endo,
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale
salmonelele tifo- paratifoide formează d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
colonii de tipul: e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
a) [x] medii, incolore, semitransparente
154. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de
b) [ ] mari, rugoase, cu margini neregulate,
izolare a yersiniilor din materiile fecale:
plate, colorate în albastru-negru a) [ ] Endo, Levine, geloză alcalină
c) [ ] pitice, mucoide, incolore
b) [ ] soluţie fiziologică cu incubarea la 37°C
d) [ ] mari, bombate, lucioase, colorate în
c) [ ] sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
auriu
d) [x] mediul cu fenilalanin bromtimol cu
e) [ ] mari, plate, de culoare zmeurie
incubarea la 4°C
150. Punctajul: 10CM Indicaţi titrul
e) [ ] geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
diagnostic în reacţia Widal: 155. Punctajul: 10CS Indicaţi genul la care
a) [ ] 1:25
se atribuie agentul patogen a
b) [ ] 1:50
c) [x] 1:100 pseudotuberculozei:
d) [x] 1:200 a) [ ] Mycobacterium
b) [ ] Erwinia
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pasteurella
e) [ ] Edwardsiella
156. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care
evoluează în formă cutanată, bubonică, septică
şi pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
157. Punctajul: 10CM Declanşarea şi
forma clinică a pestei la om depinde de:
a) [ ] sursa infecţiei
b) [x] poarta de intrare
c) [ ] doza infectantă
d) [x] starea imunităţii celulare şi umorale
e) [x] virulenţa microorganismului
158. Punctajul: 10CS Indicaţi maladia care se
manifestă preponderent în formă bubonică sau
pulmonară: a) [ ] testul şuviţei ADN
a) [ ] bruceloza b) [x] fermentarea ramnozei
b) [ ] dizenteria c) [x] mobilitatea la 25°C
c) [ ] tuberculoza d) [ ] mobilitatea la 40°C
d) [ ] antraxul e) [ ] creşterea pe agar cu 6% NaCl
e) [x] pesta 160. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care
159. Punctajul: 10CM Indicaţi testele parazitează rozătoarele în focare naturale şi
utilizate pentru diferenţierea Y.pestis de se cultivă la temperaturi
alte specii:
joase (28-30°C): patogen al antraxului:
a) [ ] F.tularensis a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] B.melitensis b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
c) [ ] T.pallidum c) [ ] bulion biliat
d) [ ] M.tuberculosis d) [ ] geloză peptonată
e) [x] Y.pestis e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
167. Punctajul: 10CM Indicaţi tipul creţterii
161. Punctajul: 10CM Genul Yersinia B.anthracis
reuneşte agenţii cauzali a următoarelor pe mediile de cultură:
infecţii:
a) [x] pestei a) [x] în bulion peptonat formează un depozit
b) [ ] tularemiei floconos cu supernatantul clar
c) [ ] brucelozei b) [x] lichefiază gelatina sub aspectul de brad
d) [x] pseudotuberculozei rasturnat cu vîrful în jos
e) [ ] tuberculozei c) [x] colonii mari, rugoase, cu aspect de
162. Punctajul: 10CM Indicaţi formele sticlă pisată, margini neregulate
clinice în pestă: d) [ ] colonii mici, rotunde, bombate, transparente
a) [x] septicemică e) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă
b) [ ] convulsivă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
c) [x] bubonică
stalactite
d)[ ] paralitică
168. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de
e) [x] pulmonară colorare utilizate în depistarea B.anthracis:
163. Punctajul: 10CS Indicaţi infecнa a) [x] Gram
care evoluează clinic în forme cutanată b) [x] Burri-Hinss
c) [x] Aujeszky
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
d) [ ] Ziehl-Neelsen
a) [x] antraxul
e) [ ] Neisser
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
164. Punctajul: 10CS Indicaţi
caracterul creşterii agentului patogen
al antraxului în bulion peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
165. Punctajul: 10CS Indicaţi
microorganismul care manifestă
sporogeneză marcată în prezenţa aerului:
a) [ ] C.perfringens
b) [ ] C.botulinum
c) [ ] B.melitensis
d) [x] B.anthracis
e) [ ] B.neotomae
166. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
cultură utilizat pentru izolarea agentului
169. Punctajul: 10CM Reacţiile Wright serologice care se utilizează în diagnosticul
şi Huddleson se folosesc în diagnosticul brucelozei:
serologic al următoarelor infecţii: a) [ ] reacţia de neutralizare
a) [ ] meningitei b) [x] reacţia Huddleson
b) [ ] antraxului c) [x] reacţia Wright
c) [x] brucelozei d) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
d) [x] tularemiei e) [ ] reacţia de precipitare
e) [ ] tuberculozei 174. Punctajul: 10CM În evoluţia
170. Punctajul: 10CM În structura brucelozei se pot constata următoarele
antigenică a brucelelor se conţin forme clinice:
urmatoarele complexe antigenice majore: a) [x] septicemie
a) [x] A b) [x] afectarea sistemului reticuloendotelial
b) [ ] H c) [x] afectarea sistemului locomotor
c) [ ] K d) [x] afectarea organelor genitale la bărbaţi şi
d) [x] M femei
e) [ ] O e) [ ] afectarea tegumentelor cu exantem maculo-
171. Punctajul: 10CM Indicaţi papulos
testele prin care se confirmă 175. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
diagnosticul de bruceloză acută: cultură necesar pentru cultivarea agentului
a) [x] predominanţa anticorpilor din clasa patogen al tularemiei:
IgM a) [ ] bulion peptonat
b) [ ] mediul Bucin
b)[ ] predominanţa anticorpilor din clasa c) [ ] mediul Finn
IgG d) [x] mediul McCoy
c) [x] RIF indirectă pozitivă e) [ ] mediul Klauberg
d) [ ] intradermoreacţia Burnet negativă 176. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care
e) [x] intradermoreacţia Burnet slabă sau evoluiază clinic în forme intestinală, oftalmică,
pozitivă bubonică, pulmonară, ulcero- şi angiobubonică:
172. Punctajul: 10CM Indicaţi a) [ ] antraxul
testele prin care se confirmă b) [ ] bruceloza
diagnosticul de bruceloză cronică sau c) [ ] pesta
latentă: d) [x] tularemia
a) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa e) [ ] tuberculoza
IgM 177. Punctajul: 10CM Francisella
b) [x] predominanţa anticorpilor din clasa tularensis se caracterizează prin:
IgG a) [x] strict aerob
c) [x] reacţia Coombs şi RFC pozitive la b) [x] necesită pentru creştere cistină şi cisteină
titruri semnificative c) [x] oxidazonegativ
d) [x] intradermoreacţia Burnet pozitivă sau d) [ ] este mobil, peritrich
intens pozitivă e) [ ] prezintă un diplococ cu aspect riniform
e) [ ] intradermoreacţia Burnet slab pozitivă 178. Punctajul: 10CM Testul intradermic cu
173. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile tularină este pozitiv la:
a) [x] convalescenţi tularemiei:
b) [x] vaccinaţi a) [x] spută
c) [x] bolnavi b) [ ] secret prostatic
d) [ ] contacţi c) [x] exudat din ulcerul cutanat
e) [ ] purtători d)[x] sînge pentru hemoculturi
179. Punctajul: 10CM Indicaţi
e) [x] aspirat din bubonul tularemic
biovariantele speciei
Francisella tularensis: 181. Punctajul: 10CS Indicati genul la care
a) [x] F.tularensis nearctica se referă agentul patogen al botulismului:
b) [x] F.tularensis holarctica a) [x] Clostridium
c) [x] F.tularensis centro-asiatica b) [ ] Bacillus
d) [ ] F.tularensis tropicalis c) [ ] Klebsiella
e) [x] F.tularensis novicida d) [ ] Corynebacterium
180. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [ ] Staphylococcus
prelevatele utilizate în diagnosticul 182. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de
transmitere a botulismului: posedă un procent mai mare de
a) [ ] aerian izolareC.diphtheriae:
b) [x] fecalo-oral a) [ ] geloză-sînge cu telurit
c) [ ] transmisiv b) [ ] geloză-sînge
d) [ ] vertical c) [x] Tinsdale-Sadicov
e) [ ] contact direct d) [ ] Klauberg
183. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul e) [ ] Bucin
cresterii 188. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de
C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi: patogenitate a
a) [ ] opacitate uniformă C.diphtheriae:
b) [x] opacitate cu formare de mai departe a a) [ ] enterotoxina
sedimentului b) [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice
c) [ ] sediment punctiform c) [ ] exfoliatina
d) [ ] peliculă la suprafaţa mediului d) [ ] tetanospasmina
e) [ ] peliculă şi sediment e) [ ] chelator de fier
184. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele 189. Punctajul: 10CS Intradermoreacţia
morfobiologice al agentului cauzal al Schick pozitivă indică receptivitatea la:
botulismului: a) [ ] tuberculoză
a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori b) [ ] bruceloză
terminali sub aspectul bastonaşului de c)[ ] antrax
toboşar d) [ ] tularemie
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, e) [x] difterie
cu spori centrali care nu deformează 190. Punctajul: 10CS Indicaţi
celula intradermoreacţia utilizată în diagnosticul
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative difteriei:
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori a) [ ] Mantoux
subterminali sub aspectul unei palete de b) [x] Schick
tenis c) [ ] Schultz-Charlton
e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu d) [ ] Dick
spori centrali ce deformează celula e) [ ] Tuvercalov
185. Punctajul: 10CM Indicaţi simptomele 191. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de
caracteristice a botulismului: patogenitate a
C.diphtheriae:
a) [x] afonie
b) [x] disfagie a) [ ] hemaglutinina filamentoasă
b) [ ] hemolizina
c) [ ] artralgii
d) [ ] ataxie c) [x] exotoxina
d) [ ] exfoliatina
e) [x] diplopie
e) [ ] capsula
186. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile care
192. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
pot determina toxicoinfecţii alimentare:
a) [ ] C.histolyticum utilizate în tratamentul şi profilaxia difteriei:
a) [x] ser antidifteric hiperimun heterolog
b) [ ] C.novyi
c) [x] C.botulinum b) [x] Ig umane hiperimune antidifterice
c) [x] vaccinul ADTP
d) [ ] C.difficile
e) [ ] C.sporogenes d) [ ] vaccinul TABTe
e) [ ] vaccin viu atenuat
187. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de
193. Punctajul: 10CS Indicaţi materialul de
cultură ce
cercetare în tusea convulsivă:
a) [ ] sînge
b) [ ] spută
c) [ ] mase vomitive
d) [ ] urină
e) [x] mucozitate de pe peretele posterior al
faringelui
194. Punctajul: 10CS Indicaţi elementele
necesare prezente în mediile de cultură
utilizate pentru izolarea genului
Bordetella:
a) [ ] factorii X si Y b) [x] mici, bombate, perlate cu aspectul
b) [ ] aminoacizi picăturilor de hidrargirum
c) [x] cărbune activat c) [ ] rugoase, mari, negre-brune
d) [ ] acizi biliari d) [ ] roşii-zmeurii
e) [ ] verde de briliant e) [ ] medii, bombate cu margini regulate de
195. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul culoare aurie
coloniilor de
196. Punctajul: 10CS Bordetella pertusis
Bordetella pertusis:
a) [ ] pitice, mucoide, incolore este agentul cauzal al:
a) [ ] parapertusei regionali
b) [ ] scarlatinei 202. Punctajul: 10CM Perioada sifilisului
c) [ ] brucelozei secundar se caracterizează prin:
d) [x] tusei convulsive a) [x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a
e) [ ] tifosului recurent şancrului dur
197. Punctajul: 10CM Indicaţi b) [x] reprezintă faza de generalizare becteriemică
reacţiile utilizate în depistarea activă a c) [x] răspunsul imun umoral este maximal
sifilisului: d) [ ] leziuni granulomatoase distructive şi
a) [x] VDRL (Venereal Disease Research localizate
Laboratory) e) [x] poliadenopatie generalizată
b) [x] RPR (Rapid Plasma Reagin test) 203. Punctajul: 10CM Indicaţi
c) [x] MRS (microseroreactia cu antigenul microorganismele care se transmit preponderent
cardiolipinic) pe cale sexuală:
d) [ ] neutralizarea substanţelor toxice a a) [x] Neisseria gonorrhoeae
treponemelor b) [ ] Borrelia burgdorferi
e) [ ] reacţia de aglutinaredesfăşurată c) [x] Treponema pallidum
198. Punctajul: 10CS În infecţia cu d) [ ] Herpes simplex tip I
T.pallidum cele mai mari titruri ale e) [x] Herpes simplex tip II
anticorpilor antilipoidici se înregistrează in: 204. Punctajul: 10CM Despre boala Lyme
a) [ ] sifilisul primar se poate afirma:
b) [x] sifilisul secundar a) [x] este determinata de Borrelia burgdorferi
c) [ ] sifilisul terţiar b) [x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile
d)[ ] infecţii latente c) [x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes
d) [ ] este transmisă de căpuşe din genul
e) [ ] după recontaminări în sifilisul terţiar Alectorobius
199. Punctajul: 10CM Despre sifilis se e) [x] afectează sistemul nervos şi cordul
poate afirma: 205. Punctajul: 10CM Despre leptospire se
a) [x] evoluiază în trei stadii poate afirma:
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
pacienţi b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
c) [ ] afectează în special femeile c) [x] după impregnare argentică Fontana-
d) [ ] afectează în special bărbaţii Tribondeu se colorează în negru-brun
e) [x] penicilina este indicată pentru d) [x] trec transplacentar determinînd avort
tratament
200. Punctajul: 10CM Leziunile
sifilisului primar se caracterizează prin:
a) [ ] se localizează în ganglionii limfatici
regionali
b) [x] bogate în treponeme
c) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
d) [x] sînt superficiale
e) [ ] sînt generalizate
201. Punctajul: 10CM Leziunile
sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] sînt generalizate
b) [ ] sînt purulente cu miros fetid
c) [x] bogate în treponeme
d) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
e) [ ] se localizează în ganglionii limfatici
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire microorganismul purtator în reacţia de Co-
regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele aglutinare:
încîrligate sub forma literelor S şi C a) [ ] S.pneumoniae
206. Punctajul: 10CM Izolarea b) [ ] S.salivarius
leptospirelor se realiza în: c) [ ] S.saprophyticus
a) [ ] medii diferentiale la 45°C d) [x] S.aureus
b) [x] medii lichide cu 10% ser de iepure e) [ ] S.epidermidis
inactivat 211. Punctajul: 10CS Prelevatele
c) [ ] medii diferenţial diagnostice necontaminate sau cu o contaminare redusă, in
d) [ ] medii diferentiale la 37°C infecţiile stafilococice, se epuizează pe mediul:
e) [x] animalele receptive a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
207. Punctajul: 10CM Leptospirele b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
posedă următoarele caractere de cultură: c) [x] geloză-sînge
a) [x] cultura apare după 10-30 zile de d) [ ] bulion biliat
incubare e) [ ] mediul Wilson-Blair
b) [x] cresc la fundul eprubetei fără a 212. Punctajul: 10CM Prelevatele
modifica semnificativ turbiditatea hipercontaminate, în infecţiile stafilococice, se
mediului epuizează pe mediile:
c) [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
d) [ ] cultura apare după 48-62 de ore b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
e) [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C c) [ ] geloză-sînge
208. Punctajul: 10CM Indicaţi d) [ ] bulion biliat
biopreparatele utilizate în tratamentul şi e) [ ] mediul Wilson-Blair
profilaxia leptospirozei: 213. Punctajul: 10CM Indicaţi testele cu
a) [ ] anatoxina leptospirozică ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina
b) [x] imunoglobulină anti Leptospira stafilococică:
c) [x] vaccin inactivat a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
d) [ ] vaccin viu atenuat b) [x] testul biologic la pui de pisică
e) [ ] ser antitoxic antileptospirozic c) [ ] RFC
209. Punctajul: 10CM Cele mai grave d) [x] imunodifuzie în gel
imbolnăviri le cauzează leptospirele e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
din grupele: 214. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele
a) [x] Icterohaemorrhagiae morfobiologice ale S.pneumoniae :
b) [ ] Grippotyphosa a) [x] coci lanceolati
c) [x] Bataviae b) [ ] coci sferici
d) [x] Canicola c) [ ] coci gramnegativi
e) [ ] Biflexa d) [x] formează capsulă
210. Punctajul: 10CS Indicaţi e) [x] în micropreparat se aranjază în perechi
215. Punctajul: 10CM Despre OXK
R.provazeki se poate afirma: b) [ ] nu posedă antigene comune cu R.provazeki
a) [ ] ca vector de transmisie servesc puricii c)[x] sursă de infecţie sîntşobolanii
b) [x] cauzează tifosul exantematic epidemic d) [x] cauzează tifosul murin (endemic)
c) [ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele
e) [ ] ca insectă vector servesc căpuşele
d) [x] posedă antigene comune cu R.typhi
e) [x] posedă antigene comune cu Proteus
din genul Dermacentor
OXK 218. Punctajul: 10CS Un virus integrat în
216. Punctajul: 10CM Despre C.burneti se cromozomul celulei-gazdă se numeşte:
poate afirma: a) [ ] virus temperat
a) [ ] este agentul cauzal al febrei Denga b) [ ] virus vegetativ
b) [x] este agentul cauzal al febrei Q c) [x] provirus
c) [ ] singura sursă de infecţie este omul d) [ ] viroid
d) [x] ca vector de transmitere servesc e) [ ] prion
căpuşele din genul Ixoides 219. Punctajul: 10CM Adenovirozele sînt
e) [ ] ca vector de transmitere servesc caracteristice prin afectarea preponderentă a:
a) [x] căilor respiratorii
păduchii de corp
217. Punctajul: 10CM Despre R.typhi se b) [x] conjunctivei
poate afirma: c) [x] intestinului
a) [ ] posedă antigene comune cu Proteus d) [x] vezicii urinare
e) [ ] SNC celule se face prin:
220. Punctajul: 10CM Indicaţi formele
clinice mai des întîlnite în infecţia cu a) [x] efectul citopatic
b) [x] reacţia de hemadsorbţie
adenovirusuri:
c) [x] proba culorii
a) [x] rinofaringite
d) [ ] reacţia de precipitare în gel
b) [x] febră faringoconjunctivală
e) [x] formarea de plaje
c) [x] pneumonie intersteţială
d) [ ] encefalită acută 225. Punctajul: 10CM Indicaţi etapele
e) [ ] meningită acută metodei virusologice de diagnostic:
a) [x] izolarea virusului
221. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii
b) [ ] acumularea virusului
subvirali care cauzează boli neurologice c) [x] indicarea reproducerii
cu evoluţie lentă: d) [x] identificarea virusului
a) [ ] viroizii
e) [ ] fagoidentificarea
b) [x] prionii
226. Punctajul: 10CM Virusurile pot fi izolate
c) [ ] virusurile
în:
d) [ ] bacteriile
a) [x] culturi de celule
e) [ ] micetele
b) [x] ou embrionat de găină
222. Punctajul: 10CM Neuraminidazele
c) [ ] geloză ser
virale în relaţiile virus-celula gazdă d)[ ] geloză-sînge
realizează următoarele funcţii:
a) [x] participă la eliberarea virionilor din e) [x] organismul animalelor receptive
celula gazdă 227. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile
b) [ ] asigură transcrierea ARN-lui determinate de paramyxovirusuri:
complementar pe matricea ARN- a) [x] paragripa
genomică b) [ ] rubeola
c) [ ] asigură integrarea genomului viral în c) [x] rujeola
ADN-ul celular d) [x] parotidita epidemică
d) [x] hidrolizează stratul de mucus şi e) [ ] poliomielita
deschide acces virionilor spre 228. Punctajul: 10CM Indicaţi subgrupele
receptorii epiteliali antigenice care se atribuie familiei Flaviviridae:
e) [ ] activează transcrierea şi replicarea a) [x] virusurile febrei Denga
genomului viral b) [ ] virusul febrei aftoase
223. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile c) [x] virusul febrei galbene
utilizate pentru întreţinerea culturilor de d) [x] virusurile encefalitelor transmise de ţînţari
e) [x] virusurile encefalitelor transmise prin căpuşe
celule:
a) [ ] ser bovin 229. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele
b) [ ] mediul 199 cu ser bovin utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
c) [x] mediul 199 encefalitei acariene:
d) [ ] soluţia Hanks a) [x] imunoglobulină umană antiencefalică
e) [x] hidrolizat de lactalbumină b) [ ] amantadina
224. Punctajul: 10CM Indicarea virusurilor c) [ ] vaccin ribozomal
în culturi de d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [x] vaccin inactivat
230. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile
care aparţin familiei Flaviviridae:
a) [ ] febrei Q
b) [ ] febrei munţilor stîncoşi
c) [ ] febrei de Marsilia
d) [x] febrei galbene
e) [x] febrei Denga
231. Punctajul: 10CS Indicaţi forma virusului
gripal:
a) [x] sferică
b) [ ] cuboidală
c) [ ] baciliformă
d) [ ] spermatozoidală
e) [ ] fusiformă
232. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [x] virusul citomegalic
virusurile ADN-asociate cu activitate 233. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ce
oncogenă: se transmit prin contact sexual:
a) [x] virusul Epstein-Barr a) [x] virusul citomegalic
b) [x] virusul hepatitei B b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul Herpes simplex tip II c) [x] virusul herpes simplex tip II
d) [ ] virusul gripal d) [x] virusul hepatitei B
e) [ ] virusul rujeolic e) [x] imunizează înclucişat cu virusul vaccinal
234. Punctajul: 10CM Despre virusul 240. Punctajul: 10CM Rubeola este o boală
gripal A se poate afirma: caracterizată prin:
a) [x] formează imunitate specifică de a) [x] exantem micromacular
serovariantă b) [x] manifestări catarale respiratorii
b) [ ] formează imunitate postinfecţioasă c) [x] anomalii fetale
protectoare faţă de restul virusurilor gripale d) [x] limfoadenopatie generalizată
c) [x] sursă de infecţie este omul şi diverse e) [ ] erupţie veziculopustuloasă
specii de animale 241. Punctajul: 10CM Despre virusul rubeolic
şi păsări se poate afirma:
d) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
e) [x] include mai multe variante serologice
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
235. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi e) [ ] lizează eritrocitele de berbec
C: 242. Punctajul: 10CM Despre variolă se poate
a) [x] antigenul NP (nucleoproteina) afirma:
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina) a) [x] este o boală infecţioasă extrem de
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
contagioasă
d) [ ] antigenul VP b) [x] receptivitatea omului este generalizată şi
e) [ ] antigenele nestructurale maximă
236. Punctajul:10CS Vaccinul contra c) [x] se caracterizează prin toxemie intensă
variolei se referă la urmatoarea grupă: d) [x] se caracterizează prin erupţie
a) [ ] vaccinuri deponente veziculopustuloasă
b) [ ] autovaccinuri e) [ ] se caracterizează prin erupţie maculo-
c) [x] vaccinuri vii atenuate papuloasă
d) [ ] vaccinuri inactivate
e) [ ] vaccinuri chimice
237. Punctajul: 10CM Care din
următoarele afirmaţii referitoare la
virusul rujeolic sînt corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient
pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi
înalte
238. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile
cauzatoare de malformaţii congenitale:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul rubeolic
c) [x] virusul Coxsackie B
d) [x] virusul citomegalic
e) [ ] virusul rabiei
239. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile
caracteristice virusului variolei:
a) [x] este un poxvirus
b) [x] sursă de infecţie este exclusiv omul
c) [x] are un singur tip antigenic
d) [ ] este un virus ARN cu înveliş lipidic
243. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [x] se determină prin metoda de colorare
prelevatele patologice de examinat în Turevici
variolă: d) [ ] se determină prin metoda de colorare Ziehl-
a) [x] conţinutul veziculelor, pustulelor Neelsen
b) [x] exudat nazofaringian e) [x] se depistează în ţesutul cerebral
c) [ ] urina 248. Punctajul: 10CS Indicaţi familia
d) [ ] LCR virusului hepatitei B:
e) [x] sînge a) [ ] Picornaviridae
244. Punctajul: 10CM Indicaţi b) [ ] Togaviridae
biopreparatele utilizate în profilaxia şi c) [x] Hepadnaviridae
tratamentul variolei: d) [ ] Caliciviridae
a) [ ] vaccin inactivat e) [ ] Flaviviridae
b) [x] vaccin viu atenuat 249. Punctajul: 10CM Despre virusul
c) [x] imunoglobulină antivariolică hepatitei virale D se poate afirma:
d) [ ] amantadina a) [x] este asociat hepatitei virale B
e) [ ] remantadina b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
245. Punctajul: 10CM Indicaţi c) [x] este un virus ARN defectiv
biopreparatele utilizate în profilaxia şi d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
tratamentul rabiei:
a) [ ] autovaccin 250. Punctajul: 10CS Indicaţi virusul cu genom
ADN:
b)[x] imunoglobulină antirabică a) [ ] virusul hepatitei virale A
c) [ ] vaccin omorît b) [x] virusul hepatitei virale B
d) [x] vaccin inactivat c) [ ] virusul hepatitei virale C
e) [ ] vaccinul BCG d) [ ] virusul hepatitei virale D
246. Punctajul: 10CM Indicaţi e) [ ] virusul hepatitei virale E
251. Punctajul: 10CM Indicaţi testele
caracteristicile virusului rabic:
a) [x] conţine genom ARN-monocatenar
biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor
liniar "-" virale:
b) [ ] conţine genom ADN dublucatenar a) [x] concentraţia bilirubinei în sînge
c) [x] virionii au formă de glonţ b) [x] determinarea aldolazei în sînge
d) [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează c) [ ] determinarea concentraţiei de uree în sînge
rapid d) [x] determinarea aspartataminotransferazei
e) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul (AST)
e) [x] determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
247. Punctajul: 10CM Indicaţi
252. Punctajul: 10CS Indicaţi virusurile
caracteristicile corpusculilor
Babeş-Negri: care aparţin familiei Picornaviridae:
a) [ ] sînt incluziuni intranucleare a) [ ] polio, adenovirus, virusul rujeolei
b) [x] sînt incluziuni citoplasmatice b) [ ] polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
a) Liză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
195. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) Precipitare
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Bacterioliză
d) Hemaglutinare
e) Coombs
196. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:
a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
198. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
199. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
replicare autonomă:
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e) V. hepatitic D
200. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) Togavirusuri
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
201. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
202. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
203. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) Gripale
204. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d) Filtrare
e) Tindalizare
205. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c) Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
206. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
a) Transplante de organ
b) Tulpini diploide
c) Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
207. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
208. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje:
a) Transplante de organ
b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
209. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Picornaviridae
213. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
a) Ts
b) Th
c) Tc
d) K
e) NK
214. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
a) CD2
b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
215. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
e) Virion
216. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
e) Provirus
217. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:
a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis
218. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:
a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Liza celulei
e) Viropexis
219.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
220. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
221. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
a) Glucidica
b) Proteica
c) Lipidica
d) LPZ
e) Glucido- proteica
222. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
Complement multiplu
1. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
E. De hemaglutinare directă
2. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
A.Vi
B. M
C. K
D. A
E. H
3. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
4. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
5. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele şi ovinele
C. Porcinele
D. Artropodele infectate
E. Bovinele
6. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B. Aerogen
C. Consum de lapte contaminat
D. Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E. E Pneumonii interstiţiale
8. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
9. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
A. Geloză hepatică
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. Geloză sânge
10. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al
brucelozei;
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
11. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. Aspirat din bubonul tularemic
B. Sputa
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
13. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
14. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
A. Ulcero-ganglionară
B. Oculo-ganglionară
C. Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
15. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. Pe cale aerogenă
16. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A. F. tularensis nearctica
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
17.Selectati afirmatiile corecte:
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
18. Selectati afirmatii incorecte:
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
19. Selectati formele clinice specifice tularemiei:
A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
20. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis:
A. Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
21. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
22. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
23. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Factor edematogen
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
24. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
25. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
26. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
D. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
27.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
28. Identificati afirmatiile adevarate
A. Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C. Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde,
bombate, lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
29. Selectati afirmatiile adevarate:
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant anti- antrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
D. B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
30. Identificati afirmatiile false:
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C. Antraxul este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
31. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
A. Prin înţepătura păduchilor
B. Prin intermediul puricilor
C. Pe cale aerogenă
D. Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
32. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
33. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
34. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
A. Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
35. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. Bacteriofag antipestos
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipesto
36. Identificati afirmatiile false:
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C. Pesta este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
1. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
2. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:
A. Determină efect antifagocitar
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Stimulează fagocitoza
3. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:
A. Infecții asociate cu un corp străin
B. Cistită la femei tinere
C. Intoxicaţii alimentare
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
4. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
C. Sunt grampozitivi
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E. Nu formează spori şi sunt imobili
5. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
6. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Catalaza
7. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
D. Factor edematogen
E. Fosfataza
8. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Leucocidina
B. ɑ-toxina
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
9. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
10. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
11. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Streptolizinele
E. Coagulaza
12. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
13. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
A. Streptococi piogeni
B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D. Streptococi fecali
E. Streptococi lactici
14. Selectați antigenele din structura streptococilor:
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
15. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
B. β – hemolitici
C. γ – hemolitici
D. κ –hemolitici
E. δ – hemolitici
16. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:
A. Determinarea anticoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D. Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
17. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:
A. Sunt coci sferici
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D. Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
18. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:
A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Otite
19. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
20. Indicați bolile post-streptococice:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută
21. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
22. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D. Erizipel
E. Fasciite necrozante
23. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
24.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. Eritrotoxina
25. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:
A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
D. Toxina exfoliativă
E. Toxina eritrogenă
a) Microscopia electronică
b) Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
d) Analiza radioimună
e) Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) Antigenele H
e) Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
a) Posedă reverstranscriptază
b) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Exantem micromacular
b) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) Manifestări catarale respiratorii
d) Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a) Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
a) Herpes simplex 1
b) Herpes simplex 2
c) HIV
d) Hepatitei A
e) Hepatitei B
588. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
589. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) Ciroza hepatică
d) Cancer al ficatului
e) Cronicizarea
590. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea
hepatitelor virale:
a) Ag HBa
b) Anti - HBs
c) Ag HBd
d) Anti - HBc
e) Anti -
HBe 591
a) Sputa
b) Saliva
c) Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) Imunoglobulină umană standardă
d) Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
a) Variola
b) Zona-Zoster
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza
31. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
32. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
33. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
DD. Compliment
simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet
2. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
Complement multiplu
:
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
315
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
316
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
317
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
319
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
320
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant
se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
321
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
322
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
323
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
325
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
326
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
328
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
331
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
333
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
334
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
336
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
337
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
339
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea
enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
341
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
342
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
343
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
344
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
346
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
347
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
348
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
349
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
350
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
352
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
354
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
356
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele
etape:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
357
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
358
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
359
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
362
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
364
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
365
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
366
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
369
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
370
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
373
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
374
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
376
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
377
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
378
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
379
a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
380
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
382
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
384
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
387
a) [x] Aspirat din bubon
b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
391
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a
următoarelor obiecte:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori
pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
393
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
395
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
398
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
399
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
400
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
402
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de
cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
403
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor
se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
408
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
409
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
H. Tematica 1
Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu importanţă clinică medicală.
Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici asupra virusurilor; elemente de
terapie antivirală. Enterovirusuri. Virusul poliomielitei.
I. Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
Nu prezintă ribozomi
Prezintă nucleu
Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
Nu sunt capabile să se reproducă independent
Nu prezintă mitocondrii
411
9. Despre virusuri se poate spune că:
Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom
Toate afirmaţiile sunt corecte
Niciuna din afirmaţii nu este corectă
Viroizii afectează celulele vegetale
Prionii nu conţin acizi nucleici
19. Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
Vaccinul Sabin este injectabil
Vaccinul Salk se administrează intramuscular
Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
413
22. Următoarea afirmaţie despre poliomielită este adevărată:
Poliomielita paralitică se manifestă ca o meningită aseptică cu febră, cefalee, redoarea cefei
În poliomielita neparalitică apare paralizia flască
Sindromul postparalitic poate apărea la câţiva ani de la boala acută prin deteriorarea funcţiei reziduale
Tratamentul antiviral de elecţie este Acyclovir
De obicei poliomielita paralitică se rezolvă spontan
31. Următoarele afirmaţii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia:
Nu au nucleu
Nu sunt celule
Sunt capabile să se reproducă independent
Nu au organite celulare
Au dimensiune redusă (20-300 nm)
33. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de alte microorganisme sunt următoarele cu excepţia :
Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor , mitocondrii sau sursă de energie
Virusurile trebuie să se multiplice în celule vii
Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă , fie procariotă pentru replicare şi existenţă
Pot fi cultivate pe medii de cultură artificiale
Au dimensiune redusă care le permite să traverseze filtre bacteriologice
35. Următoarele afirmaţii cu privire la structura obligatorie a virionului sunt adevărate cu excepţia :
Nucleocapsida este constituită din miez (core) de acid nucleic
Genomul viral este protejat de un înveliş proteic numit capsida
Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri anvelopate
Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic
Acizii nucleici conţin întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului
417
Herpes viridae
Paramixoviridae
Arenaviridae
Filoviridae
Picornaviridae
418
Diaree
57. Câte tipuri antigenice (bazate pe existenţa determinanţilor antigenici proteici de la nivelul capsidei)
prezintǎ virusul poliomielitic?
4 tipuri antigenice (1,2,3,4)
3 tipuri antigenice (1,2,3)
3 tipuri antigenice (A,B,C)
6 tipuri antigenice (A,B,C,D,F,G)
2 tipuri antigenice (A,B)
J. Complement multiplu
420
Cu excepţia retrovirusurilor care sunt haploide, virusurile sunt diploide
ARN-ul există ca o singură moleculă, ADN-ul poate exista ca 1 molecula sau în mai multe componente
15. Printre afirmaţiile de mai jos s-au strecurat erori.Care sunt acestea?
Virusurile care pot pătrunde prin tractul respirator sunt virusurile hepatitice A şi B
Pe cale iatrogenă pătrunde virusul poliomielitic
Virusurile paragripale pătrund în organism prin tractul genito-urinar
Virusul herpes simplex pătrunde pe cale cutaneo-mucoasă
Virusul HIV pătrunde pe cale iatrogena
33. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate?
Nu există terapie antivirală
Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
Există un vaccin viu atenuat Salk
Există un vaccin inactiv Sabin
51. Următoarele afirmaţii despre caracteristicile majore ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia
427
Virusurile nu au nucleu
Virusurile nu au organite celulare
Dimensiunea virusurilor este redusă permiţându-le să traverseze filtrele bacteriologice
Genomul posedă două tipuri de acid nucleic
Virusurile sunt total independente de celulă vie, fie eucariotă, fie procariotă pentru replicare şi existenţă
63. Următoarele afirmaţii cu privire la acţiunea temperaturii asupra virusurilor sunt adevărate cu excepţia :
Temperaturile foarte scăzute sunt folosite ca mijloace de conservare a tulpinilor virale
Virusul hepatitei B este rezistent, distrus la peste 100° C în 30’
Virusurile neînvelite îşi pierd rapid infectivitatea la 37° C în afară organismului
Virusurile învelite îşi pierd infectivitatea după stocare prelungită la t° joase
E. Virusurile nu pot fi păstrate în stare uscată la 4° C
429
64. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
Pentru stabilizarea reovirusului şi picornavirusului se foloseşte MgSO4
Enterovirusurile sunt mai rezistente în mediul acid
Virusurile sunt stabile la pH 5-9
Toate virusurile sunt distruse în mediul acid
MgCl2, MgSO4,Na2SO4 în concentraţie de 1 mmol/l au proprietatea de a stabiliza virusurile
68. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt adevărate :
A. Este un virus ADN
Aparţine familiei Retroviridae
Este un virus ARN
Este înrudit cu virusul febrei galbene
Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
81. Prin examinare la microscopul electronic ME, virionii prezintǎ o diversitate de forme:
Sfericǎ (v.gripale,v.paragripale, adenovirusurile)
Paralelipipedicǎ (poxvirusurile)
De cartuş (v.rabic)
De bastonaş (v.mozaicul tutunului)
De cartuş (v. urlian)
432
Un înveliş format din numeroase unitaţi proteice numite capsomere, care sunt proteine de dimensiuni mari
care se autoasambleazǎ în structuri capsomerice mici
Existǎ 2 tipuri de simetrie a capsidelor, helicoidalǎ şi icosaedricǎ
Capsidele nu prezintǎ simetrie
434
D.
D.În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în coarnele anterioare ale
mǎduvei
E. Clinic apar manifestǎri variabile cele mai frecvente forme sunt infecţiile inaparente, asimptomatice
90. Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei infecţii poliomielitice
sunt:
Exudatul faringian
Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
Materii fecale
Sânge
Sputa
K. Complement simplu
435
D.
4. Virusurile gripale cuprind următoarele proprietăţi cu excepţia:
Printre sistemele de apărare ale gazdei se număra: interferonul şi limfocitele T
Pandemiile severe sunt date de tipul A
În fiecare iarnă există îmbolnăviri produse de virusurile gripale A şi C, dar epidemia este produsă de o
singură variantă
Printre complicaţii se număra şi pneumonia bacteriană prin suprainfecţie
Uneori printre simptome apare fotofobia
11. Printre afirmaţiile de mai jos referitoare la patogenitatea virusului rujeolos s-a strecurat o eroare:
Virusul infectează celulele de suprafaţă din tractul respirator superior
Ajuns la nivelul tegumentului: apare erupţia numită rash
După apariţia rash-ului pacientul rămâne contagios
Imunitatea este pe viaţă pentru cei care fac boala
Cazuri grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
13. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul rujeolos este incorectă?
În perioada prodromală poate apărea febra, conjunctivita, rinoree, tuse
Tipic este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe mucoasa nazală
Ca şi complicaţie poate apărea encefalita cu o mortalitate de 10%
Panencefalita sclerozantă subacută este o boală fatală a SNC ce poate apărea la câţiva ani după rujeola
Nu există terapie specifică
18. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul urlian nu este adevărată:
Ca şi complicaţii poate apărea orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii
Ca şi complicaţii poate apărea meningita, de obicei autolimitată, fără sechele
Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat care se poate face şi la femeile gravide
şi la imunodeprimaţi
Vaccinul este eficient şi imunitatea durează circa 10 ani
Sterilitatea poate apărea la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii atunci când hipertrofia glandelor parotide este
bilaterală
438
D.
23. Despre virusul rubeolei nu se poate spune că:
Are un singur tip antigenic major
Caracteristic este semnul Koplik
Face parte din familia Togaviridae
Este un Rubrivirus
Produce boala rubeola(„puţin roşu”)
28. Care din informaţiile de mai jos referitoare la virusul rubeolei este incorectă?
Infecţia naturală duce la apariţia imunităţii pe viaţă
Nu există tratament specific
Se poate face vaccinarea cu un vaccin viu atenuat, dar acesta nu asigură imunitate pe viaţă
Infecţiile cu picornavirusuri, unele adenovirusuri, EBV, scarlatina dau simptome similare infecţiei cu virusul
rubeolic
În urma vaccinării cu vaccin viu atenuat individul nu este contagios
440
Pe cale sexuală
Prin transfuzii de sânge
Prin transmitere verticală
Prin instrumentar medico-chirurgical
442
Produsele patologice recoltate pentru diagnosticul de laborator sunt saliva şi uneori urinǎ cu detecţia
acizilor nucleici virali
Virusul nu poate fi izolat prin cultivare în culturi celulare
Nu se poate face un diagnostic serologic folosind tehnica ELISA
L. Complement multiplu
443
Cuprinde 3 specii:A,B,C
Virusurile tip B produc periodic pandemii
444
3. Care din afirmaţiile legate de virusurile gripale sunt corecte?
Au forma sferică cu un diamtreu de 80-120 nm
Genomul viral cuprinde un lanţ ARN
ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
Aceste antigene sunt stabile şi nu au rol în diferenţierea serologică a celor 3 tipuri de virusuri gripale
Sunt virusuri neanvelopate
Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de virusurile gripale sunt adevărate?
A.Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
B.Interferonul face parte din sistemul de apărare
C.IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
D.IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
E.Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
445
Gripa reapare din cauza alterării antigenelor de suprafaţă şi generarea de tulpini rezistente la
imunitatea existentă
Pandemiile severe sunt de tipul A
Simptomele sistemice se referă la distrugerea celulelor epiteliale
Simptomele sistemice sunt legate de interferon
446
Boala se numeşte rujeolă şi produce cazuri grave la imunodeprimaţi şi subnutriţi
E. În populaţiile neimunizate boala nu are efecte devastatoare
19. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul urlian sunt incorecte, mai puţin:
Aparţine genului Pneumovirus
Produce boala numită parotidita epidemică
Produce boala numită oreillon
Face parte din familia Paramyxoviridae
Prezintă mai multe serotipuri
447
Infecţia cu virusul urlian prezintă următoarele caracteristici:
Incubaţia este de 18-21 de zile urmată de perioada prodromală cu febră, anorexie
În faza de stare apare hipertrofia dureroasă a glandelor parotide care poate fi uni sau bilaterală
După perioada de incubaţie apare o erupţie pe faţă numită rash
Boala deobicei malignă se vindecă într-o săptămână
Durerea se accentuează atunci când pacientul bea suc de citrice
23. Despre infecţia cu virusul urlian se pot afirma următoarele, mai puţin:
Boala produsă este benignă cu vindecare într-o săptămână
Caracteristic bolii este semnul Koplik
Prevenirea se poate realiza cu un vaccin inactivat
Imunitatea în urma vaccinării este durabilă, pe viaţă
Diagnosticul este de obicei clinic
448
Majoritatea infecţiilor cu virusuril paragripale sunt subclinice
28. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt false, mai puţin:
Infecţia debutează cu febră 39C, rinoree, dureri faringiene (6-10 zile)
Se găsesc în secreţii 3-16 zile
Virusurile paragripale 1 şi 22 sunt cauză majoră a crupului şi a faringitei
Se poate face vaccinare toamna cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular
Nu există terapie antivirală
449
33. Referitor la patogeneza rubeolei se pot afirma următoarele:
Locul iniţial al infecţiei este reprezentat de tractul digestiv
Singura gazdă este omul
Virusul se replică local la nivelul epiteliului, ganglionilor limfatici
După replicare urmează faza de viremie şi răspandire în alte ţesuturi
După viremie apare hipertrofia glandelor parotide
37. Referitor la complicaţiile care apar în urma rubeolei se pot afirma următoarele:
Poate să apară encefalopatia rubeoloasă
Encefalopatia rubeoleoasă poate apărea în 6 zile de la apariţia rashului
Encefalopatia rubeoloasă durează câteva zile şi majoritatea pacienţilor rămân cu sechele
Alte complicaţii care pot apărea sunt orhita, nevrita
Femeile pot prezenta artralgii şi,uneori artrita. care se remit în câteva săptămâni
450
39. Sechelele rubeolei congenitale cuprind şi:
Probleme neurologice
Hepatomegalie
Splenomegalie
Cea mai frecventă sechelă, în special când infecţia apare dupa luna a 4a de sarcină, este surditatea
În majoritatea cazurilor nu apare implicare neurologică
451
45. Afirmaţiile de mai jos sunt greşite cu excepţia:
Infecţia naturală cu virusul rubeolei duce la apariţia imunităţii permanente
Vaccinul antirubeolic este viu(tulpină atenuată)
Vaccinul antirubeolic este univalent atenuat (1 singur serotip) asigură imunitate pe viaţă
În urma vaccinării persoanele sunt contagioase şi trebuie izolate
Este importantă vacinarea femeilor în timpul sarcinii
452
51. Virusurile gripale sunt:
De tip A
De tip B
De tip C
De tip D
De tip G
453
57. Sistemele de apărare ale organismului împotriva virusului gripal sunt următoarele:
Interferonul
Anticorpii locali
Anticorpii serici
Lizozimul
IgA în secreţiile respiratorii
58. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anticorpii din infecţia cu virusurile gripale:
Predomina în secreţiile respiratorii inferioare(IgA)
Sunt capabili să prevină infecţia (cei antihemaglutinina) dacă sunt în titru crescut
Produşi ca urmare a vaccinării protejează organismul pe perioadă scurtă
Dacă sunt în titruri scăzute pot duce la scăderea severităţii infecţiei
Predomina în secreţiile respiratorii superioare(IgG)
454
Detecţia ADN-ului viral
Izolarea virusului pe culturi celulare
Diagnosticul serologic nu este posibil
Hemadsobtie
PCR
455
Virusurile de tip A produc periodic pandemii
Nucleocapsida este alcătuită dintr-un genom format dintr-un lanţ ARN
În ţǎrile cu climǎ temperatǎ se produc îmbolnǎviri de regulǎ în sezonul cald
În ultimii 100 de ani au fost epidemii cu ratǎ micǎ de mortalitate
456
75. Familia Paramyxoviridae cuprinde 3 genuri:
Paramyxovirus
Pneumovirus
Morbillivirus
Enterovirusuri
Rhinovirusuri
457
Tematica 3.Adenovirusuri. Rotavirusuri şi alte virusuri diareigene
M. Complement simplu
458
Serogrupurile prezintă un antigen comun, fixator de complement
Pot produce epidemii în taberele de recruţi, piscine, spitale, ambulatorii
Infecţiile respiratorii produse de adenovirusuri apar cel mai des în lunile de vară
E. Infecţiile intestinale nu au periodicitate de sezon
459
12. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri sunt adevărate mai puţin:
Aparţin familiei Reoviridae
Aparţin genului Rotavirus
Sunt agenţii etiologici ai celei mai frecvente boli diareice:gastroenterita infantilă
Aparţin familiei Retroviridae
Nu aparţin genului Rhinovirus
16. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la roatavirusuri nu corespunde adevărului?
Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri
În China apar îmbolnăviri cu grupul B
Grupurile D, E, F sunt patogene pentru om
14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei G (GP7)
Grupul C se găseşte în toată lumea
460
18. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt corecte, mai puţin: A. Celulele
afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta în materiile fecale
Mecanismul diareei constă în afectarea absorbţiei de Na şi glucoza (celulele de la nivelul vililor sunt înlocuite
de celule criptice imature ce nu pot realiza absorbţia)
Infectează celulele vililor din intestinul gros
Excreţia virală durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai mult la cei denutriţi
Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de transport
19. Alegeţi din răspunsurile despre rotavirusuri de mai jos pe cel greşit:
Sunt stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
Instabili la pH peste 2
Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
Nu sunt sensibile la acţiunea compuşilor cu iod
Pentru stabilizarea Reovirusurilor se foloseşte MgCl2
461
Cazurile moderate ca severitate: simptome 3-8 zile cu vindecare completă
24. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la rotavirusuri nu corespunde adevărului?
A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie B. Evidenţierea
creşterii titrului de anticorpi anti Rotavirus se face prin CFR, ELISA
Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la deshidratare, acidoză,
şoc, moarte
Pentru prevenire se recomandă tratarea apelor reziduale, măsuri igienico-sanitare E. Infecţiile cu
rotavirusuri nu pot fi prevenite prin vaccinare
25. Printre virusurile care mai pot produce diaree nu se numără şi:
Virusul Norwalk
Astrovirusuri
Adenovirusuri
Rotavirusuri
Virusul rabic
462
Adenovirusurile sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara corpului
463
36. Clinic, infecţia cu rotavirus se caracterizează prin:
Diaree
Afebrilitate
Adenopatie generalizată
Simptomatologie prezentă în toate cazurile
Toate răspunsurile sunt adevărate
464
42. Manifestările clinice ale infecţiilor respiratorii cu adenovirusuri sunt următoarele cu excepţia:
A. Rinita
Faringita
Bronşita
Pneumonie
Tuse cu expectoraţie purulentă
47. Cea mai frecventǎ cauza a bolii diareice, a gastroenteritei infantile o reprezintǎ:
Infecţia produse de rotavirusuri
Infecţiei produsă de virusurile gripale
Infecţia produsă de virusurile poliomielitice
Infecţia produsă de virusul rujeolic
Infecţia produsă de papilomavirusuri
465
Prezintǎ ARN dublu catenar segmentat (10-12 segmente)
Sunt virusuri anvelopate
Prezintǎ antigene comune localizate în structura capsidei interne
Exista 2 subgrupe cu serotipuri diferite A-G
Sunt virusuri neanvelopate (nude) având 2 capside concentrice
N. Complement multiplu
466
Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni respiratori
Tipurile 40,41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici
467
Rubeola
468
17. Următoarele afirmaţii referitoare la rotavirusuri nu sunt corecte:
Fac parte din familia Reoviridae, genul Reovirus
Fac parte din familia Retroviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae, genul Rotavirus
Fac parte din familia Reoviridae,genul Rhinovirus
Fac parte din familia Retroviridae, genul Reovirus
469
23. Referitor la rotavirusuri sunt adevărate afirmaţiile:
Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri
Gastroenterita umană este asociată cu grupul B de Rotavirusuri
Stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
Stabile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
Instabile la pH sub 2
25. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt adevărate, mai puţin:
Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi nu afectează sistemul de transport
Infectează celulele vililor din intestinul gros
Celulele afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta în materiile fecale
Excreţia virală durează 2-12 zile la pacientii sănătoşi,dar durează mai puţin la cei denutriţi
Funcţia normală revine în 3-8 săptămâni
28. Afirmaţiile de mai jos referitoare la epidemiologia rotavirusurilor sunt false mai puţin:
Infecţiile nosocomiale sunt frecvente
Rol important în apărare îl au IgG secretorii
Rol important în apărare îl are interferonul
Se transmit pe cale respiratorie
Rotavirusurile reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei copiilor mici
470
Infecţia se poate produce şi în prezenţa anticorpilor
Reinfecţia în prezenţa anticorpilor circulanţi reflectă prezenţa multiplelor serotipuri de virus
Infecţiile neonatale previn reinfecţia
Factorii locali imuni nu au rol important în apărare
Anticorpii anti-Rotavirus sunt detectaţi în laptele matern până la 9 luni postpartum
471
Evidenţierea creşterii titrului de anticorpi se poate face prin CFR, ELISA
40 Despre virusurile care pot produce boala diareică se poate spune că:
Pot fi Calicivirusuri
472
Pot fi Astrovirusuri
Pot fi Rotavirusuri
Pot fi Adenovirusuri
Pot fi Herpes virusuri
41 Despre virusurile care pot produce boala diareică nu se poate spune că:
Calicivirusurile cuprind câteva serotipuri ce pot produce gastroenterita la copii în special Asia SE, Japonia,
UK
Astrovirusurile produc boala diareică
Virusul Norwalk este un astrovirus
Serotipurile 40,41 ale adenovirusurilor nu produc boala diareică
Virusul Norwalk este un rotavirus
473
Adenovirusurile prezintă 2 capside concentrice
Rotavirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere
Adenovirusurile prezintă capsidă icosaedrică cu 252 capsomere
Rotavirusurile prezintă un genom ARN monocatenar
474
2 capside concentrice
Genom dublucatenar ARN
Antigene de capsida
475
Deshidratare
Anemie severă
476
Cele din subgrupul F sunt enteropatogeni
477
71. Adenovirusurile se transmit prin:
Picături Flugge
Prin transfuzii de sânge
Prin instrumentar oftalmologic insuficient sterilizat
Pe cale fecal orală
Prin obiecte contaminate
478
Hibridizare Dot
Dozarea proteinei C reactive
Tematica 4.
Virusul rabic. Herpes virusuri ( HSV1, HSV2, Virusul varicelo-zosterian, virusul Epstein Barr,
Citomegalovirusul). Papilomavirusuri
O. Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii referitoare la Virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:
Virusul rabic face parte din Familia Rhabdoviridae
Anvelopa este alcatuită din glicoproteine şi proteine matrice M
Genomul este de tip ADN dublu spiralat
Rabia este o boală neuroinvazivă virală
Virionul are formă de glonţ
479
Serul cu anticorpi antirabici (“Rabies-specific immunoglobulin” HRIG)este derivat din plasma
donatorilor umani imunizaţi pentru imunizarea activă
Vaccinul din ţesut nervos produce mai multe reacţii consecutive vaccinării şi este mai puţin eficient dar şi
mai ieftin decât cel obţinut în culturi celulare
WHO recomandă înlocuirea vaccinului obţinut din ţesut nervos cu vaccinul mai sigur şi mai eficient
dezvoltat prin culturi celulare
7. Următoarele afirmaţii referitoare la Genul Herpex simplex sunt adevărate cu excepţia: A. Herpesul genital
primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.
Primoinfecţia poate fi: gingivostomatită
Primoinfecţia poate fi:faringită
Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă în pustule şi
cruste foarte pruriginoase
Multe forme sunt inaparente clinic
9. Herpes simplex:
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid
Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o stare de latenţă în
leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi C. Formele clinice nu pot debuta cu
subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zonă eritematoasă.
Recidivele apar la 60% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce produc o depresie a
imunităţii celulare.
Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul generalizat la
imunodeprimaţi.
480
Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt
După infecţia primară nu rămâne în stare de latenţă în organism
481
Posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic mai multe săptămâni (nevrită postherpetica)
Pentru prevenire există posibilitatea vaccinării
Toate variantele de mai sus sunt adevărate
17. Pentru prevenirea infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV există posibilitatea vaccinării. Alegeţi
variantă adevărată:
Vaccin antivaricelă Varivax aprobat la pacienţii sub 12 luni
Measles-mumps-rubella-varicella MMRV vaccin (ProQuad)12 luni- 12 ani
Herpes zoster vaccine (Zostavax) sub 60ani
Human diploid cell vaccine (HDCV), United Kingdom
Vaccin Nobivac
482
22. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţia cu CMV congenitală sunt adevărate cu excepţia:
Hipoacuzie până la surditate
Macrocefalii
Erupţie tegumentară-rash
Afectarea retinei
Hepatosplenomegalie
24. Următoarele afirmaţii în legătură cu cele 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea
controlului multiplicării sunt false cu excepţia :
Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
recesive.
Gene care nu stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se numesc
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se
numesc recesive.
Virusurile implicate în cancer: pot fie să nu transmită o copie a acestor gene supresoare, fie să nu altereze
exprimarea a unei copii celulare a uneia dintre aceste gene.
483
E. Cancer scuamos laringe, esofag, plămân HPV produc 16% din totalul cancerelor la femei în lume şi 10%
din totalul cancerelor
484
32. Referitor la patogenia virusului rabic putem afirma următoarele cu o excepţie:
Virusul nu se replică la poarta de intrare
Virusul migraza pe cale axonală ajungând la măduva spinării şi creier
Riscul infecţiei este legat de severitatea muşcăturii
Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivel ocular
Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivelul glandelor salivare
37. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul hepetic tip 2 (HVS2) nu este adevărată:
Leziunile veziculare dureroase apar la bărbaţi şi la femei
HSV2 reprezintă o importantă cauză a encefalitei la adulţi
Pentru tratamentul leziunii primare la gazda imuncompetenta se administrează acyclovir
HSV2 este o importantă cauză a infecţiei neonatale
HSV2 are un genom ADN
485
38. Femeie de 24 ani prezintă febră şi faringită de o săptămână. La examinare se observă aspect de faringită
severă şi limfadenopatie cervicală bilaterală. Alegeţi virusul care nu poate fi implicat în etiologia acestei
infecţii:
Orthomyxovirusuri
Adenovirusuri
Virusul Epstein- Barr
Citomegalovirusul
V. Rubeolos
39. Care din următoarele caracteristici diferenţiază Virusului varicelo-zosterian de virusul herpes simplex?
Boală inaparentă, manifestată doar prin răspândirea virusului
Persistenţa virusului în formă latentă după vindecare
Rash vezicular
Genom ADN dublu catenar
Capsidă cu simterie icosaedrica
41. Care din următoarele afirmaţii despre herpes simplex nu este adevărată:
Acyclovirul reduce numărul de episoade recurente infecţioase prin eradicarea celulelor infectate viral
Herpesul genital poate fi transmis şi în absenţa leziunilor caracteristice
În leziuni se găsesc celulele gigante multinucleare
Episodul iniţial al infecţiei este mai sever decât episoadele următoare E. Susceptibilitatea este generală
42. Unele infecţii virale apar ca fiind asimptomatice, inaparente clinic la copiii mici . Care din următoarele
virusuri are cel mai puţin probabil această manifestare:
Virusul hepatitic A
Virusul poliomielitic
Virusul varicelozosterian
Virusul Epstein Barr
Virusul hepatitic B
43. Pacientul dvs are 65 ani, operat de cancer de cap de pancreas. In cursul operatiei a primit numeroase
transfuzii cu sange. Stare generala buna timp de 2 saptamani dupa care a prezentat febra, varsaturi, diaree.
Hemoculturi si coproculturi negative.Testele pentru hepatita B au fost negative.
Biopsia hepatica a relevat incluzii intranucleare.
Care este cauza cea mai probabilă a infecţiei?
A. Adenovirus
B.Cytomegalovirus
486
Virusul hepatitc A
Rotavirus
HIV
47. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)
Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant
Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind inaparente clinic
Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule dezvoltate pe o zona
eritematoasǎ
Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV2
Primoinfecţia poate fi gingivostomatitǎ sau faringitǎ
487
Produsele patologice care se recolteazǎ pentru diagnostic sunt reprezentate de lichid vezicular sau
sânge pentru diagnosticul serologic
Virusul nu poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă
Acizii nucleici virali nu se detecteazǎ prin tehnica PCR
Virusul nu este cultivabil pe culturi celulare
Diagnosticul serologic constă în detecţia anticorpilor specifici prin metoda Western Blot.
488
54. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la papilomavirusuri:
Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ADN dublu catenarǎ, circularǎ şi capsidǎ
Existǎ peste 100 tipuri de HPV
Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital
Leziunile se numesc condiloamele acuminate
HPV nu afecteazǎ celulele scuamoase
489
P. Complement multiplu
1. Virusurile herpetice :
Caracterizate prin faptul că după infecţia primară virusurile nu rămân în stare de latenţă în organism pe toată
durata vieţii, putând produce infecţii recurente
Grupate în 4 familii
Cuprind ADN dublu catenar
Au structură helicoidală
Sunt virusuri ubicuitare
490
6. Virusurile din Familia beta herpesvirinae caracterizează prin :
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid
Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii senzitivi
Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate
Se caracterizează prin menţinerea într-o stare de latenţă în leucocitele circulante, rinichi, glande
exocrine şi alte ţesuturi.
Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii spinali.
491
Herpesvirusuri (HH4: Epstein Barr, HH5: CMV, HH8 Kaposi sarcoma)
Hepadnaviridae: HBV
E. Oncovirinae :HTLV-1
492
Vaccinul include şi tipurile 16 şi 18 (deşi aceste tipuri nu induc cancerul), pot da rezultate fals pozitive la
testul papanicolau şi produc condiloame ano genitale E. USA 1.5 milioane de femei/ an au testul PAP
anormal (10 milioane de teste anual)
19. Sunt 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea controlului multiplicării:
Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
dominante
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se
numesc recesive
Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
dominante şi produc cancer când nu sunt hiperactive
Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în aceste gene se numesc
dominante
Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în aceste gene vor fi
recesive
493
Este încapsulat
100-430 nm diametru
45-100 nm lungime
494
27. Manifestări clinice ale virusului Varicelo-Zosterian sunt următoarele cu excepţia:
A . Infecţia primară este varicela sau „vărsatul de vânt”.
Varicela afectează copiii, calea de transmitere fiind cea aeriană.
Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul limfoid.
Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de vârste diferite.
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi
495
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.
496
Hepatosplenomegalie
Macrocefalii
Calcificări cerebrale cu convulsii,
Retard mental
497
A. Herpesul genital primar cauzat cel mai frecvent de HSV2.
Primoinfecţia poate fi gingivostomatită
Primoinfecţia poate fi faringită
Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se transformă în pustule şi cruste
foarte pruriginoase
Multe forme sunt inaparente clinic
45. Diagnostic de laborator, produse patologice în infecţia cu virusurile Herpes simplex HSV1, HSV2 sunt
următoarele:
Lichid vezicular
Raclaj
LCR
Sânge
Lichid amniotic
47. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
A. Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.
B. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.
Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.
Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt
După infecţia primară nu rămâne în stare de latentă în organism
48. Alegeţi afirmaţiile sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
ARN spiralat, structură icosaedrica
La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2
Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică
Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii trigeminali.
Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa
498
La nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa
Pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează
Genomul viral migrează în citoplasma unde are loc ciclul replicativ
Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare
499
Virusul se transmite prin muşcătură de la animal la om
Simtomatologia apare după 10 zile de la muşcătura
Odată apărută simptomatologia evoluţia este ireversibilă
Perioada de incubaţie este între 2 săptămâni şi 6 luni
59. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile herpes simplex 1 (HSV1) şi 2 (HSV2):
HSV1 şi HSV2 fac parte din subfamilia beta- herpes virinae
Produc infecţii latente în leucocitele circulante
Sunt virusuri ADN
Înveliş extern derivat din mebrana celulei gazdă
Produc efect citopatic de tip litic în culturile celulare
500
Transmitere directă cu salivă sau lichid vezicular
Este un virus ARN
Infectează omul şi diferite animale
63. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 (HSV2):
HSV2 se transmite prin contact sexual
HSV se poate transmite de la mamă la făt în cursul travaliului
HSV1 şi HSV2 se pot transmite încrucişat
HSV2 face parte din familia beta- Herpes virinae
Infecţia se menţine latentă în leucocitele circulante
64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1) şi herpes simplex tip 2
(HSV2):
Fac parte din familia gamma- herpesvirinae
Sunt virusuri ARN
Sunt virusuri strâns înrudite având omologie în secvenţele genomice de 50%
Omul este singura gazdă
Perioada de incubaţie este de 3-12 zile
65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1)
Apar leziuni sub formă de vezicule pe o bază eritematoasă
Leziunile dispar după 7-15 zile şi nu lasă cicatrice
Cea mai frecvenţă localizare este la nivelul encefalului
Reactivarea infecţiei latente determină apariţia leziunilor în acelaşi teritoriu cutanat sau mucos
Reactivarea infecţiei este mult mai severă decât primoinfecţia
501
Reactivarea virusului determină boala numită zonă zoster
În cursul erupţiei veziculele apar toate în acelaşi timp
Zona zoster se caracterizează prin erupţie fără durere
502
Diagnosticul de rutină se face prin detecţia anticorpilor de tip IgM şi IgG anti- CMV în serul
pacienţilor
Tratamentul se face cu Ganciclovir şi Foscarnet
Nu se poate cultiva în culturi celulare
Infectia CMV congenitală poate determina hipoacuzie până la surditate
503
79. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusurile papilomatozei umane (HPV):
Sunt virusuri cu genom ADN dublu catenar
Sunt virusuri cu genom ARN
Capsida are o simetrie icoasedrică
Se transmit pe cale aerogenă
Se transmit prin contact direct
504
Tipurile 16 şi 18 produc modificări ale keratinocitelor
Infecţia cu HPV este o boală foarte rară cu transmitere sexuală
Vaccinul se administrează la nou născuţi
90. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)
Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant
Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind inaparente clinic
505
Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare
Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV1
Genomul esta alcătuit din ARN dublu catenar
91. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al virusurilor herpetice umane 1 şi 2
(HSV1, HSV2)
Produsele patologice recoltate sunt lichid vezicular, ţesut de raclaj, LCR, sânge
Evidenţierea virusului nu se poate face prin reacţia de imunofluorescenţǎ directă
Prin inocularea pe linii celulare virusul herpetic produce efecte citopatice, balonizǎri celulare,
apariţia de sinciţii şi de incluziuni nucleare
Diagnosticul serologic se face cu detecţia seroconversiei sau detecţia anticorpilor specifici de tip IgM şi
IgG
Anticorpii anti HSV1 protejează împotriva infecţiei cu virusul HSV2
506
Infecţia se asociază cu leucopenie cu limfopenie
101. Alegeţi răspunsurile corecta referitoare la infecţia cu virusurile papilomatozei umane HPV:
507
Prezenţa papiloamelor
Verucile tegumentare şi ale plantei produse de tipurile HPV 1-HPV 4
Condiloamele acuminate produse de tipurile HPV 6-HPV 11
Cancerele de col uterin cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18
Tipurile 6 şi 11 induc transformarea keratinocitelor umane
Complement simplu:
508
Hepatitele cu transmitere parenterală: A si E
Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita D şi E
Hepatitele cu transmitere parenterală: A, C, D
Hepatitele cu transmitere enterală (fecal-orală): hepatita A şi E
3. Virusul hepatitic A (HAV) provoacă o boală generală mai ales a ficatului, manifestată prin:
Fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
Artralgii
Dermatite
Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
509
Aproximativ 6 săptămani
20-45 zile
Niciuna din variantele de mai sus
510
13. HBV este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepături accidentale este crescut:
30%
3%
0.3%
70%
10%
14. În hepatita B:
Boala evoluează subclinic în peste 10% din cazuri.
Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri, vărsături, icter cu urini
hipercrome şi scaune decolorate
Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite, debut reumatoid,
pseudogripal.
În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri evoluţia bolii este
autolimitată.
Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 2-6 săptămâni, în funcţie de calea de pătrundere a
virusului şi de mărimea inoculului.
15. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, dar există risc de recădere
sau de cronicizare.
Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.
Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.
Adulti 20 % din cazuri evoluează spre vindecare 80% devin purtători cronici
La copii infecţia are prognostic rezervat: nu există protocoale terapeutice
17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I
AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă, dispare cu
apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare
AgHBe: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs, dispare atunci când apar
anticorpii antiHBe,detectarea lui indică infecţiozitate crescută a serului pacientului.
Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II
Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi persistă mai mulţi ani; se
determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).
511
18. Metodă de terapie în boala acută HBV nu este:
În citolize masive: interferon
Spitalizare
Odihnă la pat
Creşte 40% fluxul sanguin hepatic
Regim hidrozaharat
512
2-20% rata fatalitate
25-50% din hepatita fulminantă din infecţia cu HBV nu este datorată coinfecţiei cu HDV
Prevenire cu vaccin anti- hepatitic B
24. Următoarele variante referitoare la patogenie clinică a HEV sunt adevărate cu excepţia:
Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs de dezvoltare cu igienă
deficitară şi lipsa apei potabile.
Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80% sunt cazuri
asimptomatice
Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu hepatocitoliză şi
inflamaţie locală
Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
Nu se cronicizează
513
De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale
De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate
Toate variantele de mai sus
De generaţia I folosesc antigenele clonale
De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite
31. Toate afirmaţiile referitoare la virusul hepatitic A (HAV) sunt corecte cu excepţia:
locul iniţial de replică revirala este tractul gastrointestinal
HAV produce infecţii asimptomatice la copii
Diagnosticul se poate face prin izolarea virusului în culturi celulare
Gamaglobulinele se folsosesc pentru profilaxia infecţiei la persoanele expuse
Vaccinul Havrix este folosit pentru profilaxia specifică
32. Toate enunţurile referitoare la virusul hepatitic C (HCV)şi virusul hepatitic D (HDV) sunt adevărate cu
excepţia:
HCV este cauza cea mai importantă a hepatitei postransfuzionale
HDV este un virus defectiv cu genom ARN şi o capsidă formată din antigenul Hbs de suprafaţă a virusului
hepatitic B
HDV este transmis pe cale fecal orală
Pacienţii infectaţi cu HCV devin în mod normal infectaţi cronic şi sunt predispuşi la carcinomul
hepatocelular
Infecţia cu HDV poate fi prevenită prin vaccinarea cu Engerix
33. Screeningul de rutină al sângelui folosit pentru transfuzii nu a eliminat complet problemă hepatitei
postransfuzionale. Pentru care din următoarele virusuri s-a eliminat prin screening un număr important de
cazuri de hepatită postransfuzionala:
Virusul hepatitic A
Virusul hepatitic C
Virusul Epstein Barr
Citomegalovirusul
Virusul hepatitic D
34. Un bărbat de 35 ani toxicoman cu administrare intravenoasă de droguri este purtător de antigen Hbs de
peste 10 ani.
Dezvoltă brusc un episod de hepatită acută fulminantă şi moare în interval de 10 zile. Care din testele de
laborator contribuie major la diagnosticul lui?
514
Anticorpi antiHbs
Antigen Hbe
Anticorpi antiHbc
Anticorpi anti- HDV
Anticorpi anti Hbe
35. Care din următoarele virusuri nu produce o infecţie cronică sau latentă:
Citomegalovirusul
Virusul hepatitic A
Virusul hepatitic B
Virusul hepatitic C
Virusul herpes simplex
37. Interpretarea testelor serologice pentru hepatita B oferă informaţii clinice importante.
Pacientul are următoarele rezultate: antigen Hbs negativ, anticorpi anti Hbc negativ şi anticorpi antiHbs
pozitiv, care este diagnosticul?
Pacientul este în perioada de „fereastră imunologică”
Pacientul are semne şi simptome acute de hepatită acută
Pacientul are probabil hepatită cronică persistentă
Pacientul are probabil semne de hepatită cronică agresivă
Pacientul este imun la hepatita cu virus B.
515
Prezenţa anticorpilor circulanţi care neutralizează HIV este evidentă faptului că individul este protejat
de infecţia HIV
Titrul anticorpilor detectabili de metoda imunoenzimatica creşte după minim 6 săptămâni de la infecţie.
42. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
A. Metoda imunoenzimatica ELISA poate da rezultate fals pozitive prin erori tehnice B. Metoda
imunoenzimatica ELISA de detecţie a anticorpilor anti-HIV poate da un rezultat negativ la pacientul
infectat recent (sub 6 săptămâni)
Un rezultat pozitiv ac-HIV se confirmă prin tehnica Western blot.
Un pacient cu hepatită cronică cu virus B poate avea un rezultat fals pozitiv pentru anticorpi anti-HIV
Testele rapide imunocromatografice pentru detecţia anticorpilor anti-Hiv necesită echipamente special
43. Alegeţi răspunsul greşit referitor la diagnosticul infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Metoda directă de diagnostic a infecţiei HIV determină cantitatea de antigen p24 liber in plasmă
Tehnica ELISA de generaţia a IV a testează simultan prezenţa anticorpilor antiHIv şi a antigenului p24
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR determină încărcătură virală
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR nu este utilă pentru diagnosticul infecţiei la nou născuţi din mame
seropozitive
Testul Western Blot detectează în mod individual anticorpii anti HIV specifici antigenelor virale
44. Alegeţi răspunsul greşit referitor la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru urmărirea cursului infecţiei
Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru evaluarea eficienţei diferitelor tratamente
În stadiul final al infectiei- SIDA apare caşexia
În perioada de fereastră imunologică pacientul nu este contagios şi nu prezintă simptome
Primul medicament utilizat în terapia HIV a fost azidothymidina (AZT)
516
45. Un bărbat în vârsta de 30 ani prezintă febră şi icter. Medicul îi recomandă analize de laborator pentru
detecţia antigenului Hbs şi a anticorpilor antiHbs. Rezultatele sunt negative. Care din analizele următoare
este cea mai potrivită pentru aflarea diagnosticului?
Antigen Hbe
Anticorpi antiHbc
Anticorpi anti Hbe
Antigenul delta
Anticorpi anti HDV
517
Componenta centralǎ, nucleocapsida virionului, cuprinde ARN polimeraza
Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbc
518
Virusul hepatitei D face parte din familia Hepadnaviridae
Transmiterea se face pe cale parenteralǎ
R. Complement multiplu
519
Anticorpii neutralizanţi anti-HCV blochează particulele virale extracelulare iar limfocitele T distrug
celulele infectate.
Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul mecanism al
eludării sistemului imun.
Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri diferite.
Genotipurile, în număr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica diferenţele de severitate ale
evoluţiei clinice
520
Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.
Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.
Adulti- 50 % din cazuri evoluează spre vindecare
La nou născuţi din mame infectate rata cronicizării poate ajunge la 10%
11. În HCV:
Transmitere : parenteral, sexual
Risc crescut : toxicomanii, persoanele transfuzate, nou născuţii mamelor infectate
Incubaţia este de 180 zile
521
Teste de hepatocitoliză sunt moderat scăzute
10-30 % din cazuri infecţia se cronicizează
522
Hepatită cronică persistentă agresivă
Ciroză
Carcinom primitiv hepatocelular
20. HAV provoacă o boală generală mai ales a ficatului, nemanifestată prin:
fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
Artralgii
Dermatite
Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
22. Următoarele variante referitoare la patogenie infecţiei cu virusul hepatitic E (HEV) sunt adevărate:
523
Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată
Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80% sunt cazuri
asimptomatice
Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu hepatocitoliză şi
inflamaţie locală
Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
Se cronicizează
26. Genomul viral (HIV) cuprinde 9.193 de nucleotide fiind alcătuit din 3 grupe de gene:
Gene structural
Gene reglatoare
Gene de maturare
Doar variantele A şi B
Variantele A,B şi C
524
Gena env (envelope)
525
34. Factori de risc în transmiterea infecţiei HIV:
Parteneri multipli,
Seringi nesterile
Tatuaje cu instrumentar nesteril
Ace nesterile
Numai variantele A,B şi C
526
Util în urmãrirea evoluţiei bolii
Util în evaluarea eficacitãţii diverselor tratamente antiretrovirale
43. Evidenţierea anticorpilor prin metoda imunoenzimatică ELISA( testele ELISA) nu cuprinde:
De generaţia a IV-a folosesc antigenele clonale
De generaţia a III-a folosesc antigene recombinate
Toate variantele de mai sus
De generaţia I folosesc antigenele clonale
De generaţia a II-a folosesc lizatul total viral de pe culture de limfocite
527
Antigenul HBs apare în sângele celor infectaţi cu puţin timp înaintea bolii clinice, din a doua
săptămână după infecţie, menţinându-se în perioadă de boală, servind la stabilirea diagnosticului
etiologic
Persistenţa lui mai puţin de 6 luni semnifică trecerea la stadiul cronic de boală.
Antigenul se poate detecta doar în ţesutul hepatic, ţesutul limfoid, membranele sinoviale şi nu toate
umorile organismului.
Componenta centrală, nucleocapsida virionului, cuprinde capsida, ADN polimeraza şi genomul viral.
Capsida e constituită din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit antigen central Hbe.
528
51. Alegeţi răspunsurile corecte:
Virusul hepatitei A este un enterovirus din familia Picornaviridae
Este un virus cu genom ARN monocatenar
Este un virus cu genom ADN dublu catenar
Prezintă mai multe serotipuri
Prezintă o anvelopă( virus anvelopat)
529
57. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la hepatită cu virusul hepatitic A:
Icterul apare cel mai frecvent la grupa de vârsta peste 14 ani
Frecvent poate apare hepatita fulminantă ca o complicaţie a bolii
În cursul bolii apar iniţial anticorpii IgM apoi anticorpii de tip IgG care asigură imunitate durabilă
Evoluţia este urmată de o vindecare rapidă şi complete
Receptivitatea faţă de infecţie este specifică numai persoanelor cu imoundeficiente
59. Alegeţi rapunsurile corecte referitoare la profilaxia hepatitei produse de virusul hepatitic A:
Profilaxia preexpunere se face cu imunoglobuline polivalente specifice pentru persoanele care nu au
trecut prin boală
Profilaxia preexpunere cu imunoglobuline asigură o protecţie de 90-100% pentru 4- 6 luni
Profilaxia preexpunere nu este recomandată, nefiind eficientă
Profilaxia postexpunere se recomandă în primele 14 zile după contactul cu un bolnav de hepatita A la
contactii care nu au făcut boala
Profilaxia postexpunere cu imunoglobuline asigură imunitate pe viaţă
530
Virusul HBV este distrus prin fierbere 100C timp de 30 minute
531
Icterul apare întotdeauna în formă acută
Perioada de incubaţie variază în funcţie de calea de pătrundere a virusului şi de mărimea inoculului
532
HBV se găseşte în secreţii vaginale şi în spermă
HBV nu se găseşte în ser
79. Tratamentul hepatitei cronice produse de virusul hepatitic B (HBV) se poate face cu:
Adefovir
Entecavir
Lamivudina
Oseltamivir
Azidothymidina
533
Copiii născuţi din mame antigen Hbs pozitive trebuie alăptaţi la sân pentru creşterea imunităţii
Aproximativ 400 milioane de persoane din lume au infecţie cronică cu HBV
534
Hepatita acută cu HCV este deosebit de gravă şi zgomotoasă din punct de vedere clinic
535
Face parte din familia Picornaviridae
Este un virus defectiv
Necesită prezenţa antigenului Hbs al virusului hepatitic B pentru replicare
Prezintă mai multe serotipuri
Infecţia cu HDV are o prevalentă scăzută în România
536
98. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul hepatitic D (HDV):
Frecvenţa cea mai crescută faţă de celelalate virusuri hepatitice de insuficienţă hepatică în cursul
bolii acute
Risc mare de dezvoltare a cancerului hepatic
Se estimează un număr de 20 milioane de persoane infectate în lume
Infecţie frecventă în ţările dezvoltate
HDV este un virus ADN
537
104. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusul hepatitic E (HEV):
Infecţia cu HEV se poate transmite prin contact direct cu persoanele bolnave
Pentru prevenirea infecţiei se face profilaxia cu imunoglobuline polivalente cu eficienţă mare
Profilaxia nespecifică se face prin igienă individuală, clorinarea apei, controlul sanitar al apei potabile
Imunitatea dobândită în cursul infecţiei este pe viaţa
Pentru profilaxia specifică se foloseşte vaccinul antiHEV
106. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
A. Virusul HIV are un genom ARN monocatenar
538
B.
B.HIV are un genom ADN dublu catenar
HIV Face parte din Familia Retroviridae
Nu are gene comune cu alte retrovirusuri
Este un virus neanvelopat
108. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Reverstranscriptaza transcrie ARN în ADN monocatenar în timpul multiplicării virale
Reverstranscriptaza transcrie ADN în ARNmonocatenar în timpul multiplicării virale
ADN HIV dublu catenar este inserat în genomul celulei gazdă
Secvenţele ADN provirale nu pot fi deosebite de ADN ul celulei gazdă
Reverstranscriptaza este o enzimă specifică Adenovirusurilor
109. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD4
Virusul HIV se ataşează de celulele care posedă receptori celulari CD8
Virusul HIV se ataşează de limfocitele T helper
HIV se ataşează de limfocitele T citotoxice
Virusul HIV se ataşează de monocite
110. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Virusul HIV se fixează pe celulele ce posedă receptori CD4
HIV se fixează pe celulele ţintă prin intermediul glicoproteinei gp120
HIV se fixează de celulele ţintă prin intermediul glicoproteinelor g p41
HIV se poate fixa pe orice celulă a organsimului
HIV se fixează pe celulele gliale ( oligodendrocite, astrocite)
111. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Virusul HIV se transmite prin sânge şi produse din sânge
HIV nu se transmite la heterosexuali
HIV este un virus care infectează homosexualii
Nu se transmite transplacentar deci nu se transmite congenital
HIV nu se transmite prin lapte de mamă
112. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
După pătrunderea HIV în celulă infectată, are loc transcrierea ARN ului viral în ADN proviral bicatenar
ADN ul proviral este transformat în ADN circular şi integrat în genomul celulei
Integrarea copiei virale ADN HIV în celula gazdă duce la infecţie latentă, persistentă
Infecţia persistentă duce la sinteză de proteine specifice virale
Este activat sistemul imun
539
113. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la secvenţa infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Infecţia HIV se transmite de la o persoană cu SIDA dar nu de la o persoană infectată HIV
asimptomatică
Nu se transmite prin instrumentar stomatologic nesteril
Se poate transmite prin transplant
Se transmite pe cale sexuală
Se transmite prin ace şi seringi infectate
114. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Riscul transmiterii intrauterine de la mamă la făt în cursul sarcinii este de 30-50%
Există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului ( naşterii) prin expunere la
sângele mamei
Nu există riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt în cursul travaliului
(naşterii) prin expunere la secreţiile vaginale ale mamei
Există posibilitatea transmiterii postpartum prin laptele matern
Lichidul amniotic nu este infecţios
115. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
Boala se manifestă rapid după infecţie
Infecţia primară poate trece neobservată clinic sau pot apare semne asemănătoare mononucleozei ( febră,
faringită, adenopatii, mialgii)
Faza de latenţă poate dura ani fără simptomatologie
În fază de latenţă numărul limfocitelor T helper scade sub 50/mm3
În fază de latenţă apare diareea cronică şi scăderea ponderală peste 10kg într-o lună
116. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile limfadenopatiei cronice generalizate din stadiul
II ale infecţiei HIV:
Limfadenopatia este simetrică
Persistă 2 săptămâni
Ganglionii limfatici sunt dureroşi
Ganglionii limfatici sunt duri
Ganglionii au diametru peste 1 centimetru
117. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile stadiului III ale infecţiei HIV:
A. Scăderea ponderală cu peste 10kg intro lună
Diaree cu durată de peste 1 lună
Poliadenopatii
Demenţă
Limfoame şi leucemii
118. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la infecţiile caracteristicile stadiului IV (SIDA) ale infecţiei HIV:
Infecţii frecvente cu Mycobacterium tuberculosis
Nu se produc infecţii cu alte mycobacterii atipice
Pneumonia cu Pneumocystis este o infecţie rară şi puţin severă
Candidoză digestivă
540
Toxoplasmoză
120. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt adevărate :
Este un virus ADN
Aparţine familiei retroviridae
Este un virus ARN
Este înrudit cu virusul febrei galbene
Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
541
125. Alegeţi rǎspunsurile corecte referitoare la diagnosticul specific al hepatitei A: A. Evidenţierea
directǎ a virusului este foarte rar efectuatǎ, se poate face numai în perioada acutǎ a bolii
Evidenţierea virusului din biopsie hepaticǎ nu se realizeazǎ prin examen imunohistochimic
Izolarea virusului prin cultivare se practicǎ de rutinǎ
Deşi virusul creşte pe culturi celulare, nu produce efect citopatic
Evidenţierea directǎ a virusului se face din materiile fecale utilizându-se microscopia electronicǎ,
imunofluorescenţa, RT-PCR
542
131. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la diagnosticul specific al hepatitei B:
Produsele patologice sunt reprezentate de: sânge, ţesut hepatic pentru detectarea
antigenelor virale, antigenul Hbs gǎsindu-se în toate umorile
HBV poate fi izolat prin cultivare
Markerii virali se detecteazǎ în sânge prin metoda imunoenzimaticǎ ELISA
AgHBe se evidenţiazǎ primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţǎ
Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o datǎ cu simptomele bolii şi persistǎ mai mulţi ani
543
B.Anticorpii neutralizanţi antiHCV nu blocheazǎ particulele virale extracelulare iar limfocitele T distrug
celulele infectate
Sindromul de citolizǎ şi perioada manifestǎ clinic se epuizeazǎ înaintea apariţiei anticorpilor
specifici
Hepatita acutǎ manifestatǎ cu icter şi disfuncţie hepaticǎ apare doar la 5% din pacienţii infectaţi,
dupǎ transfuzii de sânge sau preparate de sânge
Infecţia cu HCV nu este cauza principalǎ a transplantelor hepatice
544
139. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul hepatitei HIV:
A. A fost descoperit în 1983 de Luc Montagnier în Franţa şi Robert Gallo în USA
B. Se pare cǎ originea geograficǎ a imunodeficienţei umane se afla în Africa centrala, unde a fost
izolat şi identificat un virus simian numit SIV înrudit cu virusul HIV, de la o specie de maimuţe
sǎlbatice
Sunt cunoscute trei tipuri de virus HIV, HIV1, HIV2 si HIV3 care prezintǎ caractere biologice comune, dar
sunt deosebite serologic şi molecular
Virusul HIV face parte din familia Picornaviridae
Virionul este sferic, de 80-130 nm diametru
545
145. Alegeţi rǎspunsurile greşite referitoare la HIV:
Produsele patologice pentru diagnostic sunt reprezentate de sânge
În diagnosticul infecţiei cu HIV se evidenţiazǎ antigenele virale şi anticorpii
Antigenul p24 nu se gǎseşte în serul persoanei infectate
Anticorpii p24 apar la 3-12 sǎptǎmâni de la infecţie
Anticorpii anti gp 120 nu sunt folosiţi ca marker de diagnostic
Strepto-stafilococi
CS
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
* B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
* B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
*A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
*A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. special a
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii special:
* A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
550
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
* B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumonia
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
* A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
*D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
*C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
*E. Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
*A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus B.
B. anthracis
C. Y. pestis
*D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
*C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
* A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
551
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
*D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazo negativi se referă următoarele specii:
A. S. aureus
*B. S. saprophyticus
*C. S. epidermidis
*D. S. haemolyticus
*E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
* A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
*B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
* A. Bacteriemii de cateter
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
*E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
*B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
*C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
*E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
*B. S. aureus
C. S. gallinarum
*D. S. epidermidis
*E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
* A. Puroi
B. Mase vomitive
*C. Urina
*D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
* B. Plasmocoagulaza
* C. Hialuronidaza
*D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
* A. Lecitinaza
*B. ADN-aza
* C. Lipaza
552
D. Factor edematogen
* E. Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
* A. Leucocidina
*B. Hemolizinele
*C. Exfoliatina
* D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
*C. Toxina sindromului şocului toxic
* D. Enterotoxinele
*E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
*A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
*B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
* C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
*D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
*A. Determinarea coagulazei libere
*B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
*D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologic
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
* A. Capsula
*B. Proteina M
C. Streptolipidele
* D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
*C. A
*D. B
* E. C
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
* A. Streptococi piogeni
*B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
*D. Streptococi fecali
*E. Streptococi lactic
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
*B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
*D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
* A. Polizaharidice cu specificitate de grup
* B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
553
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
*B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
* D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
*A. α – hemolitici
*B. β – hemolitici
*C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
E. δ – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
*C. Determinarea antihialuronidazei
*D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
* B. Pneumonii lobare acute
*C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
* A. Sunt coci sferici
*B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
*D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
* D. Reumatismul cardioarticular
*E. Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
*A. Faringite
* B. Angine
*C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
*A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
* D. Erizipelul
* E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
* C. Hialuronidaza
*D. Streptokinaza
554
*E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
* A. Streptolizina S
*B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
* E. Eritrotoxina
NEISERII
CS
1. Meningococii se transmit prin:
*A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
2.. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
* E . Geloză ser la 370C
3.. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
*B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
4.. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
*C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
5.. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
*C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
6.. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
*D Nazo-faringian
E Conjunctival
7.. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
*C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
8. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
*A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
555
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
9.. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
*E. N. gonorrhoeae
10. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
*D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
CM
11. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
*A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
*C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
12. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
*B. Exsudat endocervical
* C. Exsudat conjunctival
*D. Raclat din erupţiile cutanate
*E. Puroi uretral
13. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
*B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
*D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
*E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
14. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
*B. Fermentează maltoza
*C. Fermentează glucoza
*D. Produc oxidază
*E. Posedă catalază
15. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se
prelevă:
*A. Raclat din erupţii cutanate
*B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
* D. Exsudat nazofaringian
* E. Lichid cefalorahidian
16. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
*A. Fimbriile
*B. Capsula
C. Hemolizinele
*D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
17. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după
556
stimularea procesului inflamator prin metodele:
*A. Masajul prostate
* B. Administrare de vaccin gonococic omorât
*C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
18. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
*A. Nazofaringita
B. Angina
*C. Meningococcemia
*D. Meningita
E Encefalite
19. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
*A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
*D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
20. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
*A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
*C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
21. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
*A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
*C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
*E. Umiditate crescută
22. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
*A. Mici, transparente
*B. De tipul S
C. De tipul R
* D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
23. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
* B. Este fragil în mediul ambiant
*C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambient
24. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
*A. Diplococi gram negative
* B. Oxidazopozitivi
*C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
*D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser
E Formează colonii lactozonegative
25. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
*A. Puroiul din plagă
* B. Exsudatul nazofaringian
* C. Lichidul cefalorahidian
* D. Sânge
E. Urina
557
26. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
*A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
*B. sIgA-proteaza
* C. Endotoxina
D. Capsula polizaharidică
E. Exotoxina
27. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
* A. Uretrite acute
* B. Prostatită
*C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
28. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se
realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
*C. La temperatura 370C
*D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
29. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
* B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
* E. Endocervicită
30. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
* C. Opalescent
*D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
31. Genul Neisseria reuneşte:
*A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
*B. Coci gramnegativi
* C. Catalazopozitivi *
*D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
32. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
*A. Articulare
B. Oculare
*C. Meningiene
* D. Endocardice
E. Peritoneale
33. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
*B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
* E. N. meningitides
34. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
* A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
*D. Sunt carboxifile
558
*E. Se cultivă numai la 370C
35. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
*B. Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
* D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune: A. Determină
eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
*D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
559
E. B. suis
4. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
5. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele şi ovinele
C. Porcinele
D. Artropodele infectate
E. Bovinele
6. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B. Aerogen
C. Consum de lapte contaminat
D. Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
7 În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E. E Pneumonii interstiţiale
8. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
9. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
A. Geloză hepatică
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. Geloză sânge
10. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al
brucelozei;
A. Bacteriofag anti- Brucella Tb
B. Brucelina
C. Vaccin anti – Brucella omorat
D. Seruri imune monospacifice
E. Vaccin anti – Brucella viu atenuat
11. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
12..Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. Aspirat din bubonul tularemic
560
B. Sputa
561
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
13. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
14. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
A. Ulcero-ganglionară
B. Oculo-ganglionară
C. Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
15. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. Pe cale aerogenă
16. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A. F. tularensis nearctica
B. F. tularensis rodentium
C. F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
17.Selectati afirmatiile corecte:
A. Genul Francisella reuneste bacterii srict aerobe
B. Tularemia este o zooantroponoza
C. Francisellele nu sunt exigente la cultivare
D. In diagnosticul serologic al tularemiei se utilizeaza reactia Huddleson
E. Profilaxia specifica a pestei se realizeaza cu vaccin viu atenuat
18. Selectati afirmatii incorecte:
A. F. tularensis este un organism facultativ intracelular
B. Diagnosticul serologic in tularemie nu este indicat
C. F. tularensis elaboreaza o exotoxina puternica
D. RIF depisteaza rapid F.tularensis
E. I.d.r. la tularina este pozitiva si la convalescenti sau vaccinati
19. Selectati formele clinice specifice tularemiei:
A. Forma ulceroganglionara
B. Forma bubonica
C. Forma oculoganglionara
D. Forma tifoidica
E. Meningita tulatemica
20. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis:
A. Mediul Francis
B. Mediul Mac Coy
C. Mediul geloza-eritritol
D. Bulion peptonat
E. Geloza si hiposulfit de sodiu
21. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
562
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
22. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
23. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Factor edematogen
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
24. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
25. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
26. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
D. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
27.Identificati afirmatiile false:
A. A.Exotoxina difterica este aceeasi pentru toate tulpinile toxigene
B. B.Exotoxina eliberata de B. anthracis nu are determinism plazmidic
C. C. tetani elibereaza o exotoxina neurotropa
D. Exotoxina C. botulinum inhiba secretia de acetilcolina
E. Exotoxina C. tetani produce paralizii flasce.
28. Identificati afirmatiile adevarate
A. Leziunile provocate de brucele sunt de tip granulomatos
B. Endotoxina tularemica poseda proprietati imunogene
C. Virulenta yersiniilor este codificata de gene cromozomiale si plasmidic
D. Pe medii de cultura solide B. anthracis formeaza colonii mici, rotunde,
bombate, lucioase, transparente
E. Y. pestis manifesta mobilitate pronuntata la 37 C
29. Selectati afirmatiile adevarate:
A. Proxilaxia antraxului se realizeaza cu ser precipitant anti- antrax
B. B. anthracis este o bacterie strict anaeroba
C. Intradermoreactia la antrax se realizeaza cu ser hiperimun antiantrax
563
D. B. anthracis formeaza colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
E. Antraxul cutanat este forma cea mai frecventa a bolii la om
30. Identificati afirmatiile false:
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C. Antraxul este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. B. antracis sunt bacterii oxidazopozitive
31. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
A. Prin înţepătura păduchilor
B. Prin intermediul puricilor
C. Pe cale aerogenă
D. Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
32. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
33. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
34. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
A. Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu eritrocite sensibilizate cu ag F1
E. Bacteriologică
35. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. Bacteriofag antipestos
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipesto
36. Identificati afirmatiile false:
A. Receptivitatea la antrax este generala
B. Antraxul apare mai frecvent ca boala profesionala
C. Pesta este o infectie strict umana
D. Y. pestis poseda 3 biovaruri
E. Yersiniile sunt bacterii oxidazopozitiv
1. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:
A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E. S. hominis
2. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:
A. Determină efect antifagocitar
564
B. Leagă fragmentul Fc al Ig G
C. Leagă fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Stimulează fagocitoza
3. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:
A. Infecții asociate cu un corp străin
B. Cistită la femei tinere
C. Intoxicaţii alimentare
D. Furuncule
E. Infecții de plagă
4. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în grămezi
C. Sunt grampozitivi
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E. Nu formează spori şi sunt imobili
5. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urină
D. Sânge
E. Salivă
6. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Catalaza
7. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
D. Factor edematogen
E. Fosfataza
8. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Leucocidina
B. ɑ-toxina
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
9. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
10. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Detrminarea fosfatazei
E. Proba biologică
565
11. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Streptolizinele
E. Coagulaza
12. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
13. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
A. Streptococi piogeni
B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D. Streptococi fecali
E. Streptococi lactici
14. Selectați antigenele din structura streptococilor:
A. C – polizaharidice cu specificitate de grup
B. C – polizaharidice cu specificitate de tip
C. M – proteice cu specificitate de variantă
D. T – proteice cu specificitate de variantă
E. M – proteice cu specificitate de grup
15. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
B. β – hemolitici
C. γ – hemolitici
D. κ –hemolitici
E. δ – hemolitici
16. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:
A. Determinarea anticoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Izolarea S.pyogenes din secreții nazofaringiene
D. Determinarea titrului antistreptolizinei O
E. Determinarea titrului antistreptokinazei
17. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:
A. Sunt coci sferici
B. Sunt diplococi lanceolaţi
C. În frotiu se aranjează în grămezi
D. Formează capsulă polizaharidică
E Formează capsulă polipeptidică
18. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:
A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Otite
19. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
A. Este exigent la cultivare
B. Pe geloză-sânge produce hemoliză beta
C. Este o bacterie strict aerobă
566
D. Antigenul capsular determină clasificarea în serotipuri
E. Se încadrează în serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
20. Indicați bolile post-streptococice:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută
21. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Epidermoliza buloasă
E. Cistite
22. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:
A. Sindromul pielii opărite
B. Celulită
C. Furuncule
D. Erizipel
E. Fasciite necrozante
23. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
24.Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. Eritrotoxina
25. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:
A. TSST-1
B. Streptolizina S
C. Enterotoxina stafilococică
D. Toxina exfoliativă
E. Toxina eritrogenă
567
e) bacteriologica
569
C. cistinaza
D. hemolizina
E. indol
4. Numiţi componentele mediului Klauberg:
A. sănge
B. telurit de potasiu
C. suspensie din ou de găină
D. glicerină
E. cartofi
5. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:
A. Gram
B. Neisser
C. Ziehl - Neelsen
D. Aujeszky
E. Albert
6. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. antitoxină difterică
D. streptochinază pentru proba Dick
E. vaccinul DT
7. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:
A. morfologice
B. clinice
C. biochimice
D. mobilitatea
E. toxigeneza
8. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:
A. reacţia de precipitare în gel
B. reacţia de neutralizare in vivo
C. reacţia de aglutinare
D. reacţia de fixare a complementului
E. reacţia de inhibiţie a hemaglutinării
9. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:
A. geneza exotoxinei este codificată de prezenţa profagului Tox+
B. structura exotoxinei este bipartimentală
C. exotoxina blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. este o endotoxină
E. este o enterotoxină
10. numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. vaccinul ADTP
B. Vaccinul DT
C. anatoxină difterică
D. ser antitoxic heterolog
E. imunoglobuline antitoxice
1. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. micoplasmoza
E. difteria
2. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
570
A. bacterioscopic
B. bacteriologic
C biologic
EE. D. alergologic
E. serologic
3. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:
A. М. tuberculosis;
B. M. bovis
C. M. microti
D. M. africanum
E. М. pseudotuberculosis
4. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
A. sunt bastonaşe grampozitive
B. sunt bacterii grannegative
C. sunt bastonaşe acidorezistente
D. sunt sporulate
E. sunt capsulate
5. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:
A. a fost izolată şi identificată cultura pură de M. tuberculosis
B. reacţiile serologice sunt pozitive
C. a fost depistat agentul patogen la microscopia prelevatelor
D. în urma investigaţiei epidemiologice
E. în urma anamnezei clinice
6. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:
A. în metoda alergologică de diagnostic
B. în metoda serologică de diagnostic
C. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu BCG
D. la triajul persoanelor, care necesită vaccinare cu ADTP
E. la determinarea rezistenţei la antibiotice
7. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru
microscopierea la microscopul optic:
A. Zeehl – Neelsen
B. Burri -
Gins C
Aujeszki
FF. D. Neisser
E. Albert
572
C. a aparatului locomotor
D. meningeală
E. tifoidică
1. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
A. perioada catarală
B. paroxismală
C. de incubaţie
D. convalescenţă
E. prodromală
2. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:
A. Bordet - Gengou
B. Klauberg
C Lowenstein - Jensen
D. geloză ser cu ristomicină
GG. E geloză cazeină - cărbune- sânge
3. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
A. cocobacterii gramnegative
B. cocobacterii grampozitive
C. aerobi
D. mezofili
E. se cultivă pe medii uzuale
4. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
A. proteinele fimbriilor
B. microcapsula
C. lecitinaza
D. citotoxina de tip A - B
E. toxina pertussis
5. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
A. cistinaza
B. pertactina
C. hemaglutinina filamentoasă
D. toxina dermonecrotică
E. enzima glucaza
6. Numiţi perioadele tusei convulsive:
A. de incubaţie
B. generalizarea infecţiei
C. catarală
D. accese de tuse spasmodice
E. de reacţii alergice
7. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
A. vaccinul ADTP
B. anatoxina B. pertussis
C. imunoglobuline omoloage anti B. pertussis
D. vaccin viu atenuat
E. ser ecvin anti B. pertussis
8. Numiţi speciile genului Bordetella:
A. B. pertussis
B. B. parapertussis
C.. B. anthracis
D. B. recurrentis
S. E. B. bronhiseptica
9. Numiţi toxinele B. pertussis:
573
A. toxina dermonecrotică
B. enterotoxina
C. endotoxina
D. toxina citotraheală
E. TSST
10. Numiţi toxinele B. pertussis:
A. exotoxina alfa
B. citotoxina B. pertussis
C. adenilat – ciclaza - hemolizina
D. streptolizina O
E. toxina – holerogen
575
d) imunoglobulina tetanică
e) vaccin diftero-tetano-pertussis
576
C. Escherichia
D. Pseudomonas
577
E. Vibrio
85. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
A. Vibrio
B. Salmonella
C. Yersinia
D. Pseudomonas
E. Shigella
86. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
A. Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. Posedă nitratreductază
D. Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
87. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
A. Utilizarea citratului de sodiu
B. Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. Testul cu roşu de metil (MR)
88. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. Formarea indolului
C. Fermentarea glucidelor
D. Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
89. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi
identificare a enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. Mediul Levin
C. Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. Mediul cu selenit acid de sodiu
90. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Toxiinfecţii alimentare
D. Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
91. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. EPEC
B. EIEC
C. ETEC
D. EBEC
E. EFEC
92. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. EPEC
B. EHEC
C. EFEC
D. EAEC
E. EBEC
93. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
A. Diareigene
578
B. Neurogene
C. Uropatogene
D. Hepatotrope
E. Bacteriemice
94. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
A. Glucoza – AG
B. Lactoza - AG
C. Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
95. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. Enterotoxina
D. Pilii
E. Plasmocoagulaza
96. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. OKC
E. Seruri anti-H polivalente
97. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. Posedă lizindecarboxilază
98. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. Decarboxilează lizina
98. Despre E. coli se poate afirma:
A. Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
99. Despre E. coli se poate afirma:
A. Face parte din microflora normală a intestinului
B. Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. Poate determina o infecţie holeriformă
E. Poate cauza toxiinfecţii alimentare
100. Selectați speciile din genul Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. sonnei
D. S. salamae
E. S. flexneri
579
101. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
102. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
A. Endo
B. Levin
C. Bismut sulfit agar
D. Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
103. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:
A. Glucoza – A
B. Lactoza - A
C. Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. Hidrogen sulfurat - –
104. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. Mucopurulent
C. Sangvinolent
D. Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
105. Selectați shigelele manitolpozitive:
A. S. dysenteriae
B. S.flexneri
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. bovis
106. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
A. Ureaza
B. Exotoxinele SLT
C. Adezine
D. Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
107. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi
tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
108. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator
al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
109. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. O 9, Hd, Vi
580
B. O 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
HH. D. O2, Ha
E. O4, 5, Hb, H 1,2
110. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia de hemaglutinareindirectă
111. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
112. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vaccinsubunitar din Ag Vi
113. Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:
A. De cultură
B. Toxigeneza
C. Biochimice
D. De patogenitate
E. Antigenice
114. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. Fermenteazăglucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
115. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. Reacţia cu roşu de metil pozitivă
E. Decarboxilează lizina
582
135. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. TCBS
C. Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. Apă peptonată alcalină
136. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. TCBS
D. Apă peptonată alcalină
E. Geloză alcalină
137. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
138. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV.
cholerae: A.Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.Producerea acetoinei(testul Voges-
Proskauer) D.Sensibilitatea la polimixină
II. E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
139. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):
A. Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Nu produce acetoină
D. Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
140. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
A. Aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
141. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. Anatoxină
142. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:
A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
143. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:
A. Fracția antigenicăA
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
583
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
144. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:
A. Fracția antigenică A
B. Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
145. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de imunofluorescenţă
B. Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
146. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:
A. Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
147. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
152. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
A. Bastonașe gramnegative
B. Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. Posedă un flagel polar
154. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. Posedă catalază
E. Nu posedă oxidază
155. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. Sunt anaerobe facultativ
585
B. Sunt de natură lipopolizaharidică
C. Temostabile
D. Rezistente la alcool
E. Rezistente la formol
185. Selectați factorii de patogenitateai EPEC:
A. Pilii Bfp
B. O proteină de membrană ca factor de adeziune
C. Sisteme de secreție
D. Citotoxine Shiga-like
E. Hialuronidaza
187. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:
A. Pilii CFA
B. Endotoxina
C. Enterotoxina termolabilă
D. Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
188. Alegeți particularităţile EHEC:
A. Determină diaree hemoragică
B. Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
189. Alegeți particularităţile EAggEC:
A. Afectează colonul
B. Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. Elaborează 2 exotoxine
D. Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
190. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:
A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
191. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
A. Febră
B. Enterită acută
C. Colită acută
D. Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
192. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. Omul bolnav
E. Purtătorii sănătoşi
a) Microscopia electronică
b) Ultracentrifugare
c) Microscopia luminiscentă
586
d) Analiza radioimună
e) Ultrafiltrare
569. CM Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
a) Neuraminidaze
b) Fosfataze
c) Reverstranscriptaze
d) Dehidrogenaze
e) Polimeraze
570. CM Selectați antigenele specifice de serotip ale virusului gripal A:
a) Antigenul NP (nucleoproteic)
b) Antgenul M (din membrană)
c) Antigenele nestructurale (NS)
d) Antigenele H
e) Antigenele N
571. CM Alegeți ce este caracteristic pentru virusul gripal A:
a) Vii atenuate
b) Inactivate complete
c) Chimice
d) Sintetice
e) Subunitare
573. CM Selectați caracteristici ale virusului gripal de tip A:
588
576. CM Selectați caracteristici ale virusul rabic fix:
a) Posedă reverstranscriptază
b) Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) Se transmite parenteral
d) Cauzează sindromul diareic la copii
e) În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
579. CM Selectați caracteristici pentru virusul rubeolic:
a) Exantem micromacular
b) Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) Manifestări catarale respiratorii
d) Anomalii fetale
e) Hepatosplenomegalie
581. CM Precizați familiile virusurilor ADN-genome cu rol în oncogeneză
a) Herpesviridae
b) Picornaviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Adenoviridae
582. CM Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
589
a) Virusul herpes simplex 1
b) Virusul herpes simplex 2
c) Virusul Epstein - Barr
590
d) Virusul varicelos
e) Virusul citomegalic
583. CM Selectați caracteristici ale virusului HIV:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
585. CM Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
586. CM Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
a) Herpes simplex 1
b) Herpes simplex 2
c) HIV
d) Hepatitei A
e) Hepatitei B
588. CM Selectați virusurile hepatice cu mecanismul de transmitere vertical:
a) VHA
b) VHB
c) VHC
d) VHD
e) VHE
589. CM Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
591
a) Enterocolita acută
b) Disbioza
c) Ciroza hepatică
d) Cancer al ficatului
592
e) Cronicizarea
590. CM Specificați markerii epidemiologici depistați in ser pentru confirmarea
hepatitelor virale:
a) Ag HBa
b) Anti - HBs
c) Ag HBd
d) Anti - HBc
e) Anti -
HBe 591
a) Sputa
b) Saliva
c) Lichidul cefalorahidian
d) Materiile fecale
e) Urina
593. CM Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
a) Vaccin inactivat
b) Ser hiperimun heterolog
c) Imunoglobulină umană standardă
d) Vaccin viu atenuat
e) Vacinul TABTe
594. CM Enumerați patologiile provocate de virusurile herpetice:
a) Variola
b) Varicela
c) Herpes genital
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Rubeola
595. CM Selectați infecțiile cauzate de virusurile herpetice
593
a) Variola
b) Zona-Zoster
594
c) Citomegalie
d) Rubeola
e) Carcinom nasofaringean
596. CM Selectați infecțiile cauzate de Virusul herpetic tip 3 (VZV):
a) Variola
b) Herpes genital
c) Varicela
d) Mononucleoza infecţioasă
e) Herpes zoster
CM. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
a) RT
b) Mucunaza
c) Integraza
d) Proteaza
e) Hialuronidaza
31. CM. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) gag
b) pol
c) taf
d) bac
e) env
32. CM. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
33. CM. Gena env prezenta la HIV codeaza :
a) p 24
b) p17
c) gp 160
d) gp 120
e) gp41
JJ. Compliment
simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemza se colorează în albastru-violet
2. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
597
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. Biflexa
599
B. Sânge în perioadele febrile
C. În lichidul cefalorahidian
D. Exudate articulare
E. Punctat din ganglionii limfatici
(16 din enunturi) 3. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
Complement multiplu
:
601
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
1. 104. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste
non- treponemice,cu Ag cardiolipinice) :
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (TPHA)
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. RPR
105. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilsului:
A. VDRL
B. Hemaglutinare indirectă (RHAI)
C. Imobilizare a treponemelor (RIT)
D. Western blot
E. ELISA
110. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. Aparatul locomotor
B. Tractul respiratorii
C. Tractul digestiv
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul cardiovascular
111. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. RP
C. PCR
D. ELISA
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
113. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
E. Exsudate din articulaţii
116. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
118 . Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Antigenice
E. De patogenitate
603
E. De hemaglutinare directă
604
A. RP inelara
B. Reactia Huddleson
C. Reactia latex- aglutinare
D. Reactie de imobilizare
E. Reactia de floculare
10. Selectati specia de brucele carboxifile:
A. B.suis
B. B. melitensis
C. B. bovis
D. B. canis
E. B. ovis
11. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
12 Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
13. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila
pentru majoritatea laboratoarelor:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
14. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
15. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este: A.
1 : 10
LL. B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
16. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
17. Genul Francisella reuneste specii;
A. Gram pozitive
B. Mobile
605
C. Oxidazopozitive
606
D. Catalazopozitive
E. Sporulate
18. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
A. Tulatina
B. Vaccin viu atenuat anti- F. tularensis
C. Bacteriofag antitularemic
D. Vaccin omorat
E. Ser antitulaemic.
19. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:
A. Endotoxina
B. Exotoxina
C. Toxina eritrogena
D. Factorul edematogen
E. Sporul
20. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat
A. A S. pyogenes
B. B.B. anthracis
C. C.M. tuberculosis
D. D.B. abortus
E. E.Y. pestis
21. B. anthracis face parte din familia:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
22. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
23. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
24. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
25. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de
cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
26. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
607
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
27. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis
este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
28. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
29. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B. anthracis:
A. Toxina eritrogena
B. Enterotoxine
C. Capsula
D. Endotoxine
E. Streptolozina O
30. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
31. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de
meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
32. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
33. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (26 – 280):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
34. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
608
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Febra recurentă
35. Y. pestis aparţine familiei:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
36. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E. E Fusobacterium
37. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
38. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este: A.
10 – 120C
B. Temperatura camerei
MM. C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
39. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. Pneumoniae
40. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. pestis
A. Sporii
B. Capsula
C. Toxina exfoliativa
41. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:
A. Furuncule, abcese
B. Cistită la femei tinere
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
42. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:
A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu gălbenuș de ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
43. S. aureus colonizează mai frecvent:
609
A. Cavitatea nazală
B. Conjunctiva
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
44. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. B. anthracis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
45. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii
speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E. S. pneumoniae
46. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E. C. diphtheriae
47. . Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
48. Indicați acțiunea streptolizinelor:
A. Determină coagulare intravasculară
B. Manifestă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
49. Indicați acțiunea streptokinazei:
A. Determină eritem cutanat
B. Manifestă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
50. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:
A. Determină erupție cutanată
B. Manifestă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
Posedă acţiune fibrinolitică
51. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-
sânge:
A. S. aureus
610
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E. N. meningitidis
52. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, halou brun în jurul coloniilor
C. Hemoliză completă, cu contur bine definit
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Nici unul de mai sus
53. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, slab conturată
B. Hemoliză incompletă, halou brun în jurul coloniilor
C. Hemoliză completă, cu contur bine definit
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Nici unul de mai sus
54. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:
A. Toxina exfoliativă
B. Enterotoxina
C. Streptodornaza
D. Eritrotoxina
E. Streptolizina
55. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :
A. Toxina exfoliativă
B. Enterotoxine
C. Anticorpii anti proteina M
D. Toxinele eritrogene
E. Hialuronidază
56. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
A. Examenul microscopic
B. Examenul bacteriologic
C. Examenul serologic
D. PCR
E. Toate de mai sus
57. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
A. Titrul ASLO
B. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian
C. Depistarea antigenelor în exsudatul farinfian
D. Examenul bacteriologic al exsudatului amigdalian
E. Examenul microscopic al exsudatului faringian
58. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:
A. Titrul ASLO
B. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian
C. Depistarea antigenelor în exsudatul farinfian
D. Examenul bacteriologic al exsudatului amigdalian
E. Examenul microscopic al exsudatului faringian
59. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
611
D. S. pneumoniae
E. N. gonorrhoeae
60. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :
A. Streptolizina O
B. Eritrotoxina
C. Streptolizina S
D. Coagulaz
a
E.Exfoliatina
61. Testul coagulasei este utilizat pentru diferențierea Staphylococcus aureus de :
A. Alți stafilococi
B. Streptococi
C. Neisserii
D. Enterococi
E. Micrococi
62. Selectați cocii piogeni:
A. Staphylococcus
B. Streptococcus
C. Neisseria
D. Toți de mai sus
E. Nici unul de mai sus
63. CS Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N.
gonorrhoeae:
a) exotoxina
b) capsula
c) fimbrii de atasare
d) spori
e) leucocidina
612
a) Muller
b) geloza ser
613
c) Sabouraud
d) Kitt Tarozzi
e) Klauberg
615
A. Bordet – Gengou
B. Klauberg
C. Lowenstein - Jensen
D. geloză – ser cu ristomicină
E. geloză - sânge
76. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:
A. ser antitoxic antidifteric
B. anatoxină difterică
C. sulfanilamide
D. antibiotice
E. vaccinul polivalent ADTP
77. Numiţi specia din genul Corynebacterium
A. C. botulinum
B. C. tetani
C. C. perfringens
D. C. diphtheriae
E. C. albicans
78. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. diphtheriae
A. perete celular grampozitiv
B. prezenţa sporului
C. prezenţa capsulei
D. prezenţa endotoxinei
E. absenţa metapolifosfaţilor
79. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:
A. С. ulcerans
B. C. pseudotuberculosis
C. C. botulinum
D. C. diphtheriae intermedius
E. C. jejunii
80. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:
A. microscopică
B. bacteriologică
C. serologică
D. alergologică
E. biologică
81. Numiţi sursa de infecţie la difterie:
A. bolnavii şi purtătorii sănătoşi
B. animalele sălbatice şi domestice
C. rozătoarele peridomestice
D. păsările sălbatice şi domestice
E. produse alimentare contaminate
82. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:
A. Pseudomembrana difterică, eliminări din nazofaringe, sânge
B. lavag din bronhii, spută, urină
C. produse alimentare, lavag de pe suprafeţele mediului
D. insecte - vectori
E. sol, apă, aer
83. De numit componenţii mediului Loewenstein – Jensen:
A. sânge
B. telurit de potasiu
C. ou
616
D. glicerină
E. amidon
84. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:
A. tuberculoza
B. lepra
C. actinomicoza
D. candidoza
E. micoplasmoza
85. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M.
tuberculosis
A. 1 – 2 zile
B. 5 – 7 zile
C. 48 – 72 ore
D. 4 – 6 săptămâni
E. 18 -24 ore
86. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?
A. se dezvoltă rapid pe orice medii nutritive
B. se dezvoltă lent pe orice medii nutritive
C se dezvoltă rapid pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
QQ. D. se dezvoltă lent pe medii nutritive speciale pentru micobacterii
E. nu se cultivă pe medii nutritive
87. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
A. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu baza (acid) pentru inhibarea
microflorei indigene
B. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează la temperatură înaltă pentru inhibarea
microflorei indigene
C prelevatele se păstrează şi se transportă în laborator la temperature 60 C
D. până la investigaţie, prelevatele se centrifughează
E. până la investigaţie, prelevatul se prelucrează cu antibiotice, pentru inhibarea
microflorei indigene
88. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
A. antibiotice din grupa penicilinei
B. bacteriofagii
C. seruri curative
D. tuberculină
E. compuşii acidului paraaminosalicilic
89. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
A. formează spor
B. sunt acidorezistenți
C. sunt lipsite de peptidoglican
D. formează capsulă
E. posedă viteză înaltă de multiplicare
90. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:
A. geloză salinată cu gălbenuş de ou
B. geloză peptonată
C. mediul Endo
D. geloză “ciocolată”
E. mediul Loewenstein – Jensen
91. Numiţi componenţa vaccinului BCG:
A. tulpină atenuată de М. tuberculosis
B. tulpină atenuată de М. bovis
617
C. tulpină inactivată М. tuberculosis
618
D. tulpină atenuată de М. africanum
E. tulpină inactivată М. bovis
92. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
A. bullion peptonat
B. mediul Loeffler
C. mediul Thayer-Martin
D. mediul cu tiosulfat, zaharoză, săruri acizilor graşi
E. mediul Löwenstein-Jensen
93. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
A. penicilina
B. ampicilina
C. eritromicina
D. vancomicina
E. rifampicina
94. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:
A. imobilitatea
B. nepretenţios la mediile nutritive
C. are pigment
D scindează urea
E. posedă catalază
95. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
A. formează spor
B. posedă microcapsulă
C. se dezvoltă pe geloză peptonată
D. este anaerob
E. este carboxifil
96. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
A. bastonaşe grampozitive
B. bacterii gramnegative
C. cocobacterii grampozitive
D. diplococi gramnegativi
E. cocobacterii gramnegative
97. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:
A sânge
B. lichid cefalorahidian
RR. C utilizarea metodei „plăcilor tuşite”
D. lavaj de pe conjunctivă
E raclat de pe mucoasa narinelor
98. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:
A. vaccinul ADTP
B. vaccinul BCG
C. tuberculină
D. antraxina
E. antitoxina difterică
99. Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide:
A colonii rugoase
B. colonii „coamă de leu”
C. mici, de culoare roşie
D. plate, confluente
E. colonii „picături de mercur”
619
100. Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive:
A. B. parapertussis
620
B. B. anthracis
C B. subtilis
T.D. B. pertussis
E. B. abortus
101. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:
A. Bacterie cu sporul central
B. diplococi incapsulati
C. bastonaşe aranjate în „palisad”
D diplococi gramnegativi
SS. E. cocobacterii gramnegative
622
E toate enumerate mai sus
109 Clostridiile se caracterizează
prin: A sînt gram-negative
B prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei
bacteriene C prezintă spori ce depăşeşte diametrul
celulei bacteriene D prezintă granulaţii de volutină, care
deformează celula
WW. E sînt gram-pozitive
624
A. Glucoza, lactoza– AG; H2S -
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S -
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
118. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
A. Capsula
B. Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
119. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii
patogene:
A. ABCDE
B. O 1
C. OKA
D. O 4,5
E. O 9
120. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
D. Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo
121. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
122. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. Eubiotice
123. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
A. Antigenul O
B. Antigenul H
C. Autotulpina izolată
D. Antigenul OK
E. Antigenul OH
124. Antigenul K al E. coli se determină în:
A. Cultura inactivată la 1000C.
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată cu alcool
D. Tulpină vie atenuată
E. Cultură inactivată cu formol
125. Antigenul O al E. coli se identifică în:
A. Cultură inactivată la 100 o C
B. Cultură vie
C. Cultură inactivată la 600C
625
D. Cultură inactivată la 800C
E. Cultură inactivată cu formol
126. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A. S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
127. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
128. . Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. S. sonnei
E. S. flexneri
129. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. S. dysenteriae
E. S. newcastle
130. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. S. dysenteriae
131. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
132. . Selectați coloniile formate de Shigellape mediul Ploskirev:
A. Mici, netede, transparente, incolore
B. Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
C. Negre cu luciu metalic
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
133. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:
A. Tipul S, colorate în roşu
B. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
C. Negre cu luciu metalic
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
134Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
626
B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –
135. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă peptonată alcalină
136. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
137. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
138. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
139. . Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
A. Anatoxină dizenterică
B. Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
140. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
141. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O 9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 4, 5; Hi, H 1,2
142. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
XX.D. O4, 5; Hb, H 1,2
627
E. O4, 5; Hi, H 1,2
143. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O9; Hd; Vi
B. O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O 6,7; H c
144. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de
boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de
boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. Urocultura
E. Bilicultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de
boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
147. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1 : 50
YY.B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S.
Typhi:
A. 1 : 10
ZZ. B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
149. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
150. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:
A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
628
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
629
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
151. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
A. Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
152. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:
A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza – AG ; lactoza – A ; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
153. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină purificată
D. Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană antisalmonelozică
154Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
155Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe medii alcaline
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
156Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
157. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. Vibrio
E. Shigella
158Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
C. V. parahaemolyticus
D. S. dysenteriae
E. V. cholerae
159Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
630
B. Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
160Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
161Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
162Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii S, opace, de culoare galbenă
163V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
164. V. cholerae El Torhemolizează eritrocitele de :
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
165. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. Polimixină
E. Clandomicină
166. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
167Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni
631
168. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
169. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
A. 1 : 20
AAA. B. 1 : 80
C. 1 . 320
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
170. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
A. 10 –1
B. 10 – 3
BBB. C. 10 – 4
7
D. 10 –
E. 10 – 9
171. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae:
A. Ag O
B. Ag Vi
C. Ag M
D. Ag H
E. Ag K
172. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. Vaccin inactivat
173. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
A. 3 – 6 luni
B. 12 luni
C. 2 – 3 ani
D. 4 – 5 ani
E. Mai mult de 5 ani
174. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:
A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
175. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
176. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:
A. Gastroenterita holerică
B. Enterita holerică
632
C. Coma holerică
633
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică
177. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Reacţia de imobilizare
178. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
179. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
180. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
181. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:
A. AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ACE
182. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
183. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. Fecal-oral
184. Mobilitatea V. cholerae se determină:
A. În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
634
E. În RA cu ser antiholeric O1
185. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:
A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
186. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: A. 3,
0
B. 5, 5
C. 6, 0
CCC. D. 8, 6
E. > 10, 0
188. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. Ploskirev
E. Wilson-Blair
189. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
A. Endo
B. Levin
C. Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată
190. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:
A. MR
B. Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei
191. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:
A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
192. CS Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
a) Porcii
b) Raţele
c) Caii
d) Omul
e) Ovinele
192. CS Selectați virusurile incluse în Familia Picornaviridae:
a) Polio, hepatitei B, rotavirus
b) Polio, Coxsackie, ECHO
c) Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
635
e) Nici unul de mai sus
194. CS Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
a) Liză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) Aglutinare
e) Precipitare inelară
195. CS Selectați reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de
găină:
a) Precipitare
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Bacterioliză
d) Hemaglutinare
e) Coombs
196. CS Numiți particularitatea genomul virusului gripal:
a) ARN monocatenar diploid
b) ARN monocatenar fragmentat
c) ADN monocatenar circular
d) ADN dublucatenar
e) ADN monocatenar liniar
197. CS Selectați agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) Retrovirusuri
b) Delta virus
c) Togavirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
198. CS Alegeți agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) Togavirusuri
b) Retrovirusuri
c) Adenovirusuri
d) Prioni
e) Viroizi
199. CS Selectați corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de
replicare autonomă:
a) Adenovirusuri
b) Retrovirusuri
c) Enterovirusuri
d) V. hepatitic B
e) V. hepatitic D
200. CS Alegeți virusuri ce cauzează encefalite acute
a) Togavirusuri
636
b) Adenovirusuri
c) Virusurile gripale
d) Virusul rujeolos
e) Retrovirusuri
201. CS Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) Virsul hepatitei A
b) Virusul rujeolos
c) Virusul gripal
d) Virusul HIV
e) Poliovirus
202. CS Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
a) Limfocitele T CD4
b) Limfocitele T CD8
c) Epiteliul rinofaringean
d) Epiteliul urogenital
e) Enterocitele intestinului subţire
203. CS Selectați virusul cu proprietăți de hemaglutinare a eritrocitelor de găină:
a) Paragripale
b) Adenovirusuri
c) Poliovirusuri
d) Coxsackie A
e) Gripale
204. CS Selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare:
a) Autoclavare la 1200C
b) Autoclavare la 1100C
c) Fracţionat la 1000C
d) Filtrare
e) Tindalizare
205. CS Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
a) Orthomyxovirus
b) Paramyxovirus
c) Retrovirus
d) Rhabdovirus
e) Enterovirus
206. CS Selectați denumirea culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro:
a) Transplante de organ
b) Tulpini diploide
c) Linii celulare
d) Culturi primare
e) Nici una din ele
207. CS Selectați denumirea culturilot de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje
a) Culturi primare
b) Linii celulare
637
c) Tulpini diploide
d) Transplante de organ
e) Toate enumerate
208. CS Selectați denumirea culturilor de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje:
a) Transplante de organ
b) Culturi primare
c) Tulpini diploide
d) Linii celulare
e) Nici una din cele enumerate
209. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicare autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
210. CS Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de
ARN- mesager:
a) Virusuri cu replicarea autonomă
b) Virusuri cu genom fragmentat
c) Virusuri cu genom de sens +
d) Virusuri cu genom de sens -
e) Virusuri defective
211. CS Alegeți caracteristica specifică pentru corpusculii Babeş-Negri:
a) Apar în orice zonă a SNC
b) Apar în neuronii din cornul Ammon
c) Apar în epiteliul glandelor salivare
d) Se determină prin coloraţia Giemsa
e) Sunt incluziuni intranuclear
212. CS Alegeți cărei familii aparține Virusul hepatitei virale A:
a) Caliciviridae
b) Flaviviridae
c) Hepadnaviridae
d) Papovaviridae
e) Picornaviridae
213. CS Selectați limfocitele ce servesc ca țintă de atac a virusul HIV:
a) Ts
b) Th
c) Tc
d) K
638
e) NK
214. CS Selectați celulele dotate cu receptor ce servesc ca ținta de atac pentru HIV:
a) CD2
b) CD4
c) CD6
d) CD8
e) CD10
215. CS Selectați denumirea pentru particula virală infectantă:
a) Viroid
b) Provirus
c) Prion
d) Virus lizogen
e) Virion
216. CS Alegeți denumirea pentru un virus integrat în cromozomul celulei gazdă:
a) Prion
b) Viroid
c) Virus vegetativ
d) Virus temperat
e) Provirus
217. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă
a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis
218. CS Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:
a) Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Liza celulei
e) Viropexis
219.CS. Selectati Ag de suprafata a virusului HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
220. CS. Selectati Ag transmembranar al HIV:
a) gp 41
b) gp 120
c) p24
d) p17
e) ARNv
639
221. CS. Supercapsida virusului HIV este de origine:
a) Glucidica
b) Proteica
c) Lipidica
d) LPZ
e) Glucido- proteica
222. CS. Selectati gene specifice genomului HIV:
a) taf
b) bac
c) env
d) zam
e) tox
223. CS. Ataşarea HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
a) p17
b) p24
c) gp41
d) gp120
e) gp15
224. CS. Testele serologice de generația a IV-a detecteaza
a) numai Ac specifici
b) numai AG specifice
c) Ac si Ag p24
d) Ac cardiolipidici
e) Ag Wasserman
225. CS Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula
gazdă: a)Decapsidare
b) Fuziune
c) Diviziune simplă
d) Înmugurire
e) Viropexis
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
641
642
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
644
645
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
646
647
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
647
648
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului
ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
648
649
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
649
650
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
650
651
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
651
652
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
652
653
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
653
654
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
654
655
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
655
656
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
656
657
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
658
659
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
659
660
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
660
661
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
661
662
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
662
663
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
663
664
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
664
665
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
665
666
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
666
667
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea
enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] În geloză în coloană
667
668
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
669
670
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
670
671
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
672
673
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
674
675
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
675
676
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
676
677
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
678
679
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [ ] Micoplasmelor
679
680
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
681
682
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele
etape:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
682
683
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
684
685
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
689
690
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
694
695
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
698
699
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
700
701
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
701
702
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
702
703
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
703
704
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
704
705
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
705
706
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
711
712
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
712
713
713
714
a) [ ] S. intermedius
714
715
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a
următoarelor obiecte:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
716
717
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
721
722
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
722
723
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
724
725
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
725
726
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de
cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele
medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
726
727
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul
bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
727
728
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
730
731
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
731
732
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
733
734
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la
bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei
este:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
734
735
---------------------------------------------------------------------
16)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Metodă microscopică utilizată pentru identificarea
rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
735
736
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii
coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi este caracteristică următoarea
particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
736
737
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru tetracoci este caracteristică următoarea
particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se
numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli
se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
737
738
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în
asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea
îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
739
740
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Catalizează diferite procese metabolice ale celulei
bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
740
741
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea
substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Profagul reprezintă:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Distrugerea microorganismelor patogene din substratul
infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capabile să traverseze bariera placentară este
următoarea clasă de Ig:
742
743
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip
I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
743
744
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Constituie o reinfectare a organismului până la
reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii
rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
744
745
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se
multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi
multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în
organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
745
746
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea
reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se manifestă în prezenţa complementului următoarea
reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile
următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
746
747
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Meningococii se transmit prin:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis
testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la
antibiotice este indicată metoda:
747
748
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul tuberculozei este indicată
intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 În diagnosticul difteriei este indicată
intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
748
749
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează
după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
749
750
109)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu
holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
115)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea
enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice primare se utilizează pentru
determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Testele biochimice secundare se utilizează pentru
determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
751
752
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin
următoarele teste biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
752
753
127)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din
grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră
tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
753
754
---------------------------------------------------------------------
133)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este
recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina
reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează
colonii:
---------------------------------------------------------------------
139)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi
cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de
patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea
de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează
receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de
hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa
antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
756
757
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu
de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este
necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
757
758
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată
(carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de
manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se determină preponderent forma bubonică sau
pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu
margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
758
759
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
163)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
165)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi
cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la
cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Este un important indicator microbiologic al
contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg
în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
759
760
---------------------------------------------------------------------
169)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în mediul extern şi capsulă în
organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în
plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
760
761
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a
mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc
următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
761
762
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul
mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic
este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
762
763
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în
ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice
cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN
incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se referă către virusuri ce cauzează encefalite
acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
763
764
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul
celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură utilizate pentru creşterea
culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
764
765
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Etapa de provirus este obligatorie în replicarea
virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro
se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la
aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva
pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia
de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru
limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu
receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
766
767
---------------------------------------------------------------------
211)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se
numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe
următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai
mediului este asigurată de:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
767
768
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea
reactivelor:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se
împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se
studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
768
769
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Spirochetele reprezintă:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor
sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Denumirea speciei de bacterii include următoarele
categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii
taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de
indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele
particularităţi:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
771
772
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Plasmidele bacteriene posedă următoarele
particularităţi:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii
biologice:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
773
774
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În structura virusurilor se deosebesc următoarele
elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting
următoarele stadii:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O cultură microbiană trece prin următoarele faze de
multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul
CT/CMI este:
774
775
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Peptonele se obţin din proteine animaliere prin
următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespndă
următoarelor cerinţe:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu
scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În dependenţă de particularităţile de respiraţie se
deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează
următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
776
777
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă
temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se
realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
777
778
---------------------------------------------------------------------
278)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele
regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia
produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă
temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice se realizează prin metoda:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele
procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
779
780
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor
cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După compoziţie se disting următoarele medii de
cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe include:
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate
fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen
complet:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
782
783
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate
afirma:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
783
784
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
784
785
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate
următoarele reacţii:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Intradermoreacţiile se utilizează în scopul
diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
785
786
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
327)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime invazive caracteristice microorganismelor
patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Enzime de patogenitate caracteristice
microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
786
787
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism
se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
787
788
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin
următoarele particularităţi
---------------------------------------------------------------------
346)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din proprietăţile enumerate caracterizează
haptenele?
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
789
790
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de
anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
790
791
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii
imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Anatoxinele se caracterizează prin următoarele
particularităţi:
791
792
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi
următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de
tip I sunt:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
793
794
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină
după fermentarea:
794
795
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează
eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de
vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
796
797
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
797
798
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii
factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Seroidentificarea culturii pure de escherichii se
realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se
utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum
urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea
aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se
utilizează:
800
801
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10De selectat mediile de cultură utilizate în procesul
de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor
cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor
tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Identificarea serologică a culturilor de salmonele
izolate se realizează cu:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori
de patogenitate:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele
tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei
parenhimatoase are loc în:
802
803
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie
diagnostică au:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii
factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de
următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin
următoarele simptome:
804
805
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea brucelozei se poate realiza prin
următoarele căi:
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea
brucelelor:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin
reacţiile:
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai
următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
807
808
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de
colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În raport cu poarta de intrare se manifestă formele
clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
808
809
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Care din următoarele proprietăţi sunt comune
rickettsiilor?
809
810
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
811
812
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus se caracterizează prin următorii factori de
patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de
patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de
contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac,
uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare
semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
813
814
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Genul Neisseria reuneşte:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite
se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Lichidul cefalorahidian în meningitele
meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningitele meningococice LCR se însămânţează
în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
815
816
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În meningita meningococică se disting următoarele
perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Transmiterea gonococului se realizează prin
următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de
naştere se pot constata:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de
localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează
streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10După habitat şi patogenitate streptococii se împart
în:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii
factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Factori de patogenitate caracteristici pentru S.
pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul reumatismului se utilizează
următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
819
820
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Interes medical prezintă următoarele specii din
genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
820
821
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se
examinează:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se
examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se
utilizează:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
822
823
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În identificarea enterobacteriilor se determină următorii
markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru acumularea culturii pure şi identificarea
preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea
lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
823
824
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează
următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri
condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele
caractere:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în
serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
825
826
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A
sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pentru virusul gripal A este caracteristic:
576)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de
infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul
parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
828
829
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere
vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C
sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin
depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele
biochimice:
a) [ ] Sputa
829
830
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
Teste
pentru totalizarea Nr. 2 “Infecţiile intestinale. Spirochetozele”
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Enterocolite forme uşoare
4. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
A. Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite la copii
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastroduodenite
5. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
A. Infeccţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastrite
6. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
A. Forma S incolore semitransparente.
B. Forma S de culoare albastru-închis.
C. Negre cu luciu metalic.
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de forma R
7. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
A. Forma S incolore transparente
B. Forma S de culoare albastru-închis
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze de forma R
F.
8. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler??:
lactoza/zaharoza -, glucoza A, ureea -, H2S -, panta si fundul galben, gaz+
10. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O1
C. OKA
D. O 4,5
E. O9
831
832
D. Bilă
E. Exudate rinofaringiene
29. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. O 1, 9, 12 ; Vi ; Hd.
B. O 1, 2, 12 H a
C. O 1, 9, 12, H g,m
D. O 1, 4,5, 12 Hb, H 1,2
E. O 1, 4, 5, 12 Hi, H 1, 2
30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O 1, 2, 12, H a
B. O 1, 9, 12, Vi, Hd
C. O 1, 9, 12 H g,m
D. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 1, 4, 5 , 12 H i, H 1, 2
31. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O 1, 9, 12, Vi H d
B. O 1, 2, 12, H a
C. O 1, 12, H g, m
D. O 1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
E. O 6, 7 H c
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
33. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Coprocultura?
D. Urocultura
E. Bilicultura
34. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. Coprocultura
E. Mielocultura
35. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1 : 50
B. 1 : 200
C. 1 : 800
D. 1 : 3200
E. 1 : 12 800
36. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:
A. 1 : 10
B. 1 : 40
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
37. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, de forma R, colorate în albastru.
B. Mari, plate, de culoare roză.
834
835
A. Lactoza – A
B. Lactoza - –
C. Lactoza – AG
D. Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. 10 9 vibrioni
D. Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
70. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
A. În lanţuri.
B. În grup sub aspect de ciorchine.
C. Diplobacterii
+ D. Sub aspectul unui cârd de peşti
E. Bastonaşe solitare.
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Contact direct
D. Prin vectori
+ E. Fecalo-oral
74. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3, 0
B. 5, 0
C. 6, 0
+ D. 9, 0
E. > 10, 0
+ B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
Complement multiplu
841
842
842
843
103. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. OKA
C. OKB
D. Seruri monovalente
E. Seruri H monoreceptoare
D. Produce indol?
E. Decarboxilează lizina
110.Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:?? (Panta rosie, fund galben, lactoza/zaharoza -,
glucoza A, ureea -, H2S -)
E. S. bovis
114.Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei:
A. Vaccin omorât
B. Vaccin inactivat curativ
C. Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
115.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-paratifoide:
A. Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. Măduva osoasă
D. Urină
E. Bila
116.Indicaţi structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
A. O1, 9, 12, Vi, Hd
B. O1, 9, 12, H g, m
C. O1, 4, 5, 12 H i, H 1, 2
D. O1, 4, 5, 12, H a
E. O1, 4, 5, 12, H b, H 1, 2
117.Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Veil-Felix
C. Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. Reacţia indirectă de hemaglutinare ? (vi aglutinare)
118.Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
A. Serul polivalent OKA
B. Serul polivalent ABCDE
C. Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
119.Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. Vacinuri inactivate
B. Vacinuri vii atenuate
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. Vaccinul TABTe
E. Vacinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
120.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid
B. Fermentarea glucozei, manitolului, maltozei cu formare de acid şi gaz
C. Producerea indolului
D. Capacitatea de decarboxilare a lizinei
E. Posedă cili peritrichi(FLAGELI!)
121.Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi A:
845
846
D. Zaharozei+
E. Arabinozei (nu fermenteaza)
130.Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. TCBS
C. Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. Apaă peptonată alcalină.
131. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
F. Tinsdal
G. Ploskirev
H. TCBS
I. Apă peptonată alcalină ?
J. Geloză alcalină
132. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Umane O1
C. Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
133. Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:
A.Sensibilitatea la bacteriofagii ABC??
B.Atitudinea faţă de penicilină
C.Producerea acetilmetilcarbinolului (Voges-Proskauer)
D.Atitudinea faţă de polimixină
E.Aglutinarea eritrocitelor de găină
E. Antigenul H
849
850
159.Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
+ A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
+ B. Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
+ D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
160. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
+ Romanovsky-Giemsa
+ Impregnare cu argint Fontana-Tribondeau
+ IF-directă
+ Leptospirozele
C. Biochimice
+ D. Structurii antigenice
E. Toxigene
Multipl
u
Simplu
X a) Reactia imunoenzimatica
X b) Reactia immunoblot
c)Reactia serologica
d)Reactia southern-blot
e)Reactia imunologica
853
854
Buri Hins
Loeffler
Aujeszky
Zielh Nielson
Albert
5. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
a)forma vegetative a fagului virulent
b)forma vegetative a fagului temperat
x c)genomul unui fag virulent integrat in cromozomul bacterian Simplu
d)genomul unui fag temperat integrat in cromozomul bacterian
e)forma imatura de fag
854
855
x e)cloramina
9. Alegeţi definiţia corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului ambiant:
X a)microflora normala,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului si animaleleor, ce
serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului potential
pentru sanatata omului
b) microflora patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului si animaleleor, ce
serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului potential
pentru sanatata omului
c) microflora patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului, ce serveste ca un
Simplu
indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului potential pentru
sanatata omului
d) microflora normala,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile animaleleor, ce serveste ca
un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului potential pentru
sanatata omului
e) microflora conditionat-patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile animaleleor, ce
serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului potential
pentru sanatata omului
10. Alegeţi definiţia corectă a microbiologiei sanitare:
X a)stiinta care studiaza microorganizmele mediului ambiant (inclusiv cele patogene),care prin
activitatile lor pot influenta direct sau indirect asupra sanatatii omului
b)stiinta care studiaza microorganizmele patogene ce influenteaza direct sau indirect asupra
Simplu
sanatatii omului
c)stiinta care studiaza caile prin care omul si animalele contamineata mediul ambiant
d)stiinta care studiaza epidemiologia si patogeneza bolilor infectioase
e)stiinta care studiaza caracteristica morfobiologica a agentilor patogeni ai bolilor infectioase
11. Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
855
856
Simplu
17. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Multipl
u
18. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Multipl
u
19. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie: Multipl
u
856
857
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
24. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var: Multipl
u
857
858
25. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
Multipl
u
Multipl
u
27. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sunt corecte?
Multipl
u
Simplu
Simplu
Multipl
u
858
859
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
859
860
38. În micropreparatul dat (coloraţia Giemsa) este reprezentat agentul patogen al:
Simplu
39. În micropreparatul dat (coloraţia Loefler) este reprezentat agentul patogen al:
Simplu
40. În micropreparatul dat (ţesut necrotizat) este reprezentat agentul patogen al:
Simplu
41. În micropreparatul dat(impregnare argentică)este reprezentat agentul patogen al:
X a)sifilis
b)tuberculoza
Simplu
c)hepatita
d)ciroza
e)treponema
42. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
Simplu
43. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:
Simplu
Simplu
860
861
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
53. Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
862
863
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
863
864
Simplu
Simplu
65. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienice (nistatina,
levorina):
Multipl
u
Multipl
66. Indicaţi bacteriile aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
u
Multipl
67. Indicaţi bacteriile anaerobe asociate infecţiilor endodontice:
u
68. Indicaţi bacteriile anaerobe izolate din abcesele periapicale Simplu
Multipl
69. Indicaţi bacteriile facultativ anaerobe asociate infecţiilor endodontice:
u
70. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:
Multipl
u
Multipl
u
864
865
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
865
866
Multipl
u
Simplu
Simplu
Multipl
u
Simplu
Simplu
866
867
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
867
868
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
868
869
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
869
870
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
870
871
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
871
872
Simplu
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
124.Indicaţi ce prevăd standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice utilizate în Multipl
microbiologia sanitară: u
125.Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitar-indicatorii: Multipl
u
872
873
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
873
874
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
137.Indicaţi cocii care se divid după trei planuri reciproc perpendiculare: Simplu
874
875
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
875
876
Multipl
u
876
877
Simplu
Simplu
Simplu
877
878
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
157.Indicaţi elementul necesar prezent în mediile de cultură utilizate pentru izolarea B.pertussis: Simplu
878
879
158.Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:
Simplu
Multipl
u
160.Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală: Multipl
u
Multipl
161.Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală:
u
162.Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
879
880
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
880
881
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
881
882
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
882
883
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
198.Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni:
Simplu
199.Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler:
Simplu
Simplu
884
885
202.Indicaţi infecţa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
209.Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale: Multipl
u
885
886
Multipl
210.Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
u
211.Indicaţi intradermoreacţia utilizată în diagnosticul difteriei:
Simplu
Simplu
Simplu
214.Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
Simplu
Simplu
216.Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau pulmonară: Simplu
886
887
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
887
888
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
888
889
Simplu
Simplu
Multipl
u
238.Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea stafilococilor din prelevatele hipercontaminate:
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
889
890
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
249.Indicaţi metoda de preferinţă pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice: Simplu
890
891
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
891
892
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
892
893
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
893
894
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
Multipl
u
Multipl
274.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
u
275.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: Simplu
894
895
Simplu
Multipl
u
Simplu
Simplu
895
896
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
896
897
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
897
898
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
Simplu
Simplu
898
899
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
899
900
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
315.Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului total de Multipl
microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă: u
900
901
Simplu
Multipl
u
Multipl
318.Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:
u
319.Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
901
902
Multipl
u
Multipl
u
326.Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor: Multipl
u
Multipl
327.Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor:
u
328.Indicaţi specia care manifestă sporogeneză marcată în prezenţa aerului:
Simplu
Simplu
Simplu
902
903
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
338.Indicaţi specia, care pe mediile speciale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
Simplu
339.Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale: Simplu
903
904
Simplu
Multipl
341.Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
u
342.Indicaţi speciile care pot determina toxicoinfecţii alimentare:
Simplu
Multipl
u
Multipl
344.Indicaţi speciile de bacterii aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
u
Multipl
345.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
u
Multipl
346.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
u
Multipl
347.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
u
348.Indicaţi speciile de microorganisme gram-pozitive:
Multipl
u
Simplu
904
905
Multipl
u
Multipl
u
353.Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
Simplu
Simplu
Simplu
905
906
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
Multipl
361.Indicaţi taxonii intraspecifici:
u
362.Indicaţi taxonii intraspecifici:
Multipl
u
906
907
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
368.Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
u
Multipl
369.Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
u
370.Indicaţi testele pozitive pentru genul Escherichia:
Multipl
u
Simplu
907
908
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
378.Indicati tipul de bacterii care se va dezvolta în produsele conservate dacă rocedura de conservare Simplu
nu a fost respectată:
908
909
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
909
910
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Simplu
910
911
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
911
912
Simplu
Simplu
Simplu
404.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Multipl
u
405.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Multipl
u
406.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Multipl
u
407.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei Multipl
citoplasmatice: u
912
913
Simplu
Simplu
Simplu
411.Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte: Multipl
u
913
914
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
914
915
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
915
916
Simplu
916
917
Simplu
Multipl
u
917
918
918
919
Simplu
Multipl
u
919
920
Simplu
Simplu
920
921
Simplu
Simplu
444.Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora
cu deshidratare în vid:
Simplu
445.Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade C:
Simplu
921
922
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
922
923
Multipl
u
Multipl
456.Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
u
457.Numiţi metodele de sterilizare care se efectuează cu temperaturi de sub 100°C:
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
923
924
Multipl
u
Multipl
u
464.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Multipl
u
465.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Multipl
u
466.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Multipl
u
467.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Multipl
u
468.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe: Multipl
u
924
925
469.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Multipl
u
470.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Multipl
u
471.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor:
Simplu
472.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor:
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
476.Numiţi sursele de nutrienţi pentru bacteriile din cavitatea bucală:
u
Multipl
477.Numiţi sursele de nutrienţi pentru bacteriile din cavitatea bucală:
u
925
926
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
486.Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică: Simplu
926
927
487.Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
Simplu
488.Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:
Simplu
Multipl
u
490.Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul
antigenic primar:
Simplu
Multipl
u
Simplu
927
928
Simplu
Simplu
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
928
929
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
508.Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
Simplu
509.Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile: Simplu
510.Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote: Simplu
929
930
511.Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
Olkeniţki:
Simplu
Multipl
u
514.Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
Simplu
Simplu
Simplu
930
931
Multipl
u
Multipl
u
521.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de Multipl
seroidentificare: u
522.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de Multipl
serodiagnostic: u
523.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de Multipl
serodiagnostic: u
524.Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
931
932
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Simplu
Simplu
932
933
Multipl
535.Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
u
536.Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
933
934
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
548.Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:
u
549.Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:
Multipl
u
Simplu
934
935
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
555.Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
u
556.Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
Multipl
u
Multipl
u
935
936
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
562.Selectați forme sferice de bacterii:
u
563.Selectați formele sferice de bacterii:
Multipl
u
936
937
Simplu
Multipl
566.Selectați funcțiile flagelilor:
u
567.Selectați funcțiile flagelilor:
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
937
938
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
576.Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:
Multipl
u
577.Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi sub
presiune:
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
938
939
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
939
940
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
940
941
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
941
942
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
605.Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
u
942
943
Multipl
u
Multipl
u
608.Selectati mi/o care este dependent absolut de oxigenul din aer pentru crestere
Multipl
u
609.Selectati mi/o care pot oxida substraţele în prezenţa oxigenului şi fermenta în absenţa lui:
Simplu
Simplu
Simplu
Simplu
943
944
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
944
945
Simplu
Simplu
Simplu
Multipl
u
Simplu
627.Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
Simplu
945
946
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Simplu
946
947
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
Multipl
u
947
948
Multipl
u
Simplu
Multipl
u
Multipl
u
643.Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele bacteriene
cresc în dimensiuni, dar nu se multiplică:
Simplu
644.Utilizând curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele manifestă
sensibilitate maxima la antibiotice:
a)
Indicaţi caracteristicele imunoglobulinelor:
a)
Indicaţi celulele fagocitare care predomină în stadiul subacut sau cronic al infecţiilor:
X a)Leucocitele-PMN
X b)macrofagele
Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
a)protein
b)carbohidrat
x c)glicoproteina
d)acid gras
e)complex lipopolizaharid
Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:
a)depistarea antigenelor virale
b)depistarea antigenelor corpuscular
x c)titrarea complementului din serul sangvin
d)determinarea anticorpilor incomplete
x e)efecturarea reactiei de fixare a complementului
Indicaţi de ce este condiţionată antigenicitatea:
a)
Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:
a)anticorpi ce poseda 2 centre active,paralizeaza determinantele antigenice formind macroagregate
x b)anticorpii ce au un singur centru activ,paralizeaza determinantele antigenice,dar nu formeaza macroagregate
c)anticorpii ce poseda 3 centre active,paralizeaza determinantele antigenice,formind macroagregate
d)anticorpii ce poseda 4 centre active, determinantele antigenice,formind macroagregate
e)anticorpii ce poseda 5 centre active, determinantele antigenice,formind macroagregate
Indicați efectele biologice realizate de IgE:
a)neutralizarea toxinelor bacteriene
x b)opsonizarea helmintilor
c)opsonizarea bacteriilor
d)neutralizarea virusurilor
x e)degranularea mastocitelor
Indicați efectele biologice realizate de IgG:
x a)neutralizarea toxinelor bacteriene
b)opsonizarea helmintilor
x c)opsonizarea bacteriilor
x d)neutralizarea virusurilor
e)degranularea mastocitelor
Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:
a)anticorpii
x b)limfocitele Tc
c)C3b
d)C1q
e)complexul de atac membranar
Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:
a)trombocite
x b)hematii
c)leucocite
x d)particule de celuloza
x e)particule de latex
Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
a)dehidrogenaza
x b)AND-aza
x c)neuraminidaza
d)hemaglutinina
x e)elastaza
a)glicolipide
b)citokine
x c)enzime
d)hormonii
e)anticorpii
Indicați particularitățile anatoxinelor:
a)stimuleaza imunitate antimicrobiana
x b)stimuleaza imunitate antitoxica
x c)sunt imunogene
d)nu poseda antigenitate
x e)sunt lipsite de toxicitate
Indicați particularitățile unui superantigen:
x a)este de natura proteica
x b)este capabil sa stimuleze 10-40% de limfocite T
c)este capabil sa stimuleze 10-40% de limfocite B
x d)determina procese imunopatologice
e)induce o imunitate de lunga durata
Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
x a)hematii de berbec
b)stafilococi cu proteina A
c)trombocite
d)ribozomi
x e)particole de latex
Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
a)capacitatea de a traversa placenta
b)capacitatea de a fixa complementul
c)izotipul
x d)afinitatea pentru antigen
e)afinitatea pentru mastocite
Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:
a)hemaglutinare
b)Imunofluorescenta
x c)hemoliza
d)precipitare
e)inhibare a hemaglutinarii
Indicaţi reacţia serologică prezentată în imagine:
a) )hemolizina
x b)toxina tetanica
c)leucocidina
x d)toxina holerica
x e)toxina difterica
Indicaţi, ce poate fi evaluat pe baza raportului celulelor T helper/T supresoare:
a)
x c)histamine
x d)serotonina
x e)prostaglandine
Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:
a)este o structura citoplasmatica
b)activeaza complementul
c)este o enzima proteolitica
x d)descompune catena glicanica din peptidoglican
e)este eliberat masticate
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de seroidentificare:
x a)serul pacientului
b)suspensia microbiana de indentificat
c)ser imun
x d)hematii de berbec
x e)ser hemolytic antioaie
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de serodiagnostic:
x a)serul pacientului
b)suspensia microbiana de identificat
c)ser imun
x d)complement de cobai
x e)diagnosticum
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic:
954
955
Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de hipersensibilitate de
tipul I:
x a)legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
b)degranularea mastocitelor sensibilizate
c)eliberarea/secretia histamine
d)contractia musculaturii netede
e)vasodilatarea
956
957
Indicaţi căile principale prin care microorganismele pot invada pulpa dentară:
x a)acces direct,
x b)calea pulpoparodontal.
x c) calea sanguine.
d)acces indirect
e)nu au acces
In saliva:
>lizozimul
>lactoferina
>sistemul peroxidaza
>sistemele tampon salivare
In lichidul gingival/crevicular/sulcular:
>complementul
>anticorpii din clasa IgG
Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi:
a) Klebsiella
x b) Pseudomonas
c) Proteus
d) Morganella
x e) Acinetobacter
957
958
Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
x a)rujeola
b) sifilisul
x c) parotidita epidemică
d) tuberculoza
x e) mononucleoză infecţioasă
Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
x a) tuberculoza
b) rujeola
x c)lepra
x d) bejelul
e)mononucleoza infecţioasă
958
959
Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului total de microorganisme, în cazul
selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă:
X a) l20-22°C timp de 48 de ore
x b) 37°C timp de 24 de ore
c) 42°C timp de 24 de ore
d) 42°C timp de 48 de ore
e) 37°C timp de 72 de ore
Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor:
Indicaţi specia care reprezintă un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
x a) S.aureus
b) S.dysenteriae
c) C.diphtheriae
d) M.tuberculosis
e) E.coli
Indicaţi speciile de bacterii aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
=alimentele ingerate
= saliva
=celule descuamate,
=fluidul crevicular
=iar unii sunt de origine bacteriana.
a) Plajelor sterile
b) Precipitării în gel
c) Difuzimetrică
d) Otto
e) Fischer
a) Antagonism
b) Sinergism
c) Simbioză
d) Interferenţă
e) Metabioză
13. CM Selectați grupele de m/o sensibile față de antibioticele poliene (nistatina, levorina):
a) Micoplasmele
b) Micetele levuriforme
c) Micobacteriile
961
962
d) Fungii dimorfi
e) [ ] Enterobacteriile
14. CM Precizați care este raportul CT/CMI în cazul cînd antibioticul posedă un NEI bun:
a) ≥ 1
b) ≥ 2
c) ≥ 4 - 8
d) ≥ 16 - 32
e) ≥ 64
15. CM Numiți etapele pentru determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică:
a) Insămînţarea culturii testate
b) Diluţia succesivă a antibioticelor
c) Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) Determinarea diametrului zonei sterile
16. CM Notați care procese biologice din celula bacteriană pot inhiba antibioticele:
a) Alternativ
b) Pasiv
c) Activ
d) Specific
e) Nespecific
18. CM Indicaţi condiţiile care trebuie să le îndeplinească antibioticul pentru a fi activ asupra unei bacterii:
a) Să fie expulzat din bacterie prin proteina de eflux
b) Să atingă ţinta de acţiune
c) Să se menţină suficient timp în contact cu ţinta de acţiune
d) Să nu pătrundă în bacterie
e) Să realizeze în bacterie o concentraţie minimă activă
Bacteriofagul, Genetica
1. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagilor:
a) Aujeszcky
b) Otto
c) Fiurt
963
964
d) Burri-Hins
e) Fişer
23. CS Alegeți structrura bacteriană care este implicată în transferul de material genetic între bacteriile donătoare și receptoare:
a) Capsula
b) Peretele celular
c) Pilii
d) Membrana citoplasmatică
e) Flagelii
1. CS Precizați acțiunea variabilității fenotipice ale bacteriilor:
a) modifică caracterele biochimice
b) modifică caracterele morfologice
c) este transmisivă
d) produce modificări pasagere
e) modifică caracterele de cultură
2. CS Specificați ce numim trecerea materialului genetic de la donator la receptor sub forma de ADN
solubil fără un contact directect și fără intermediar:
a) Transformare
b) Transducție
c) Transpoziție
d) Conjugare
e) Transfecție
3. CS Specificați ce numim transferul de material genetic de la o celulă bacteriană la alta prin
intermediul unui bacteriofag:
a) Transformare
964
965
b) Transducție
c) Transpoziție
d) Conjugare
e) Transfecție
4. CS Specificați ce numim transferul de material genetic de la o celulă bacteriană donatoare la alta
receptoare prin contact direct (ataşare) între cele 2 celule:
a) Transformare
b) Transducție
c) Transpoziție
d) Conjugare
e) Transfecție
5. CS Specificați ce numim procesul de integrare într-un genom al unui element genetic traspozabil din
aceeași moleculă de ADN:
a) Transformare
b) Transducție
c) Transpoziție
d) Conjugare
e) Transfecție
6. CS Specificați ce numim procesul de cuplare de ADN aparținînd celulelor depărtate din punct de
vedere filogenetic:
a) Transformare
b) Transducție
c) Transpoziție
d) Conjugare
e) Transfecție
7. CS Alegeți plasmida care codifică factorul de fertilitate:
a) F
b) R
c) Ent
d) Hly
e) Col
8. CS Precizați care dintre plasmide codifică rezistenţă la antibiotice:
a) F
b) R
c) Ent
d) Hly
e) Col
9. CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea enterotoxinei:
a) F
b) R
c) Ent
d) Hly
e) Col
10. CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea hemolizinei:
a) F
b) R
965
966
c) Ent
d) Hly
e) Col
11. CS Numiți care dintre plasmide codifică producerea de bacteriocine:
a) F
b) R
c) Ent
d) Hly
e) Col
C.M.
1. CM Numiți caracterele ce reprezintă fenotipul bacterian:
a) Caractere determinate genetic
b) Informații codificate de ADN
c) Informații codficate de de ARN
d) Informații codificate de ADN și ARN
e) Informații codificate de plasmide
2. CM Enumerați proprietățile cromozomului bacterian:
a) Se localizează în nucleul bacterian
b) Este determinat genetic
c) Este unic și inelar
d) Este unic și linear
e) Este dublu și circular
3. CM Numiți componentele cromozomului bacterian:
a) ADN dublu spiralat
b) ARN dublu spiralat
c) Nucleotide
d) ADN și ARN circular
e) ARN circular
4. CM Enumerați elementele de bază ce intră în componența nucleotidului: abcd
a) Molecula de dezoxiriboză
b) Molecula de acid ortofosforic
c) Baze azotate purinice
d) Baze pirimidinice
e) Mezozomi
5. CM Numiți care dintre raporturi de baze complementare servește drept criteriu taxonomic: ab
a) Adenină-timină
b) Guanină-citozină
c) Adenină-guazină
d) Timină-guazină
e) Citozină-adenină
6. CM Alegeți pentru cine este constantă cantitatea de ADN/cromozom: ad
a) Specie
b) Gen
c) Familie
d) Tulpină
e) Tip
966
967
12. CS Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de cultură uzuale:
a) Autoclavare la o atmosferă
b) Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) Filtrare
d) În pupinel la 160 0C
e) Prin metode chimice
e) Filtrarea
16. CS Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului
ambiant:
a) Sterilizare
b) Antisepsie
c) Asepsie
d) Dezinfecţie
e) Tindalizare
17. CS Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de
600C:
a) Tindalizare
b) Pasteurizare
c) Sterilizare
d) Congelare
e) Liofilizare
18. CS Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor patogene din substratul infectat:
a) Tindalizare
b) Pasteurizare
c) Sterilizare
d) Dezinfecţie
e) Liofilizare
25. CM Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi sub presiune:
a) fenacetina
b) acidul benzoic
c) tiourea
970
971
d) floarea de sulf
e) sulfametoxpiridazina
26. CM Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:
a) fenacetina
b) acidul benzoic
c) tiourea
d) floarea de sulf
e) sulfametoxpiridazina
30. CM Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
a) Pasteurizare
b) Fracţionat cu vapori fluenţi
c) Prin filtre bacteriene
d) Tindalizare
e) Şoc termic la 900C cu răcire momentană
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
972
973
c) [x] Neisser
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
973
974
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
974
975
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
976
977
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
977
978
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
979
980
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
981
982
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
982
983
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
983
984
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
985
986
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
986
987
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
987
988
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
988
989
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
990
991
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
991
992
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
992
993
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
993
994
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
994
995
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
995
996
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
996
997
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
998
999
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
999
1000
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
1001
1002
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
1004
1005
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
1005
1006
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
1007
1008
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
1008
1009
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
1009
1010
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
1010
1011
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
1011
1012
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
1012
1013
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
1013
1014
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
1014
1015
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
1019
1020
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
1020
1021
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
1022
1023
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Sulbactam
1023
1024
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
1024
1025
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
1025
1026
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
1026
1027
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
1027
1028
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
1029
1030
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
1030
1031
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
1033
1034
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
1035
1036
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
1036
1037
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
1039
1040
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
1043
1044
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
1044
1045
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
1045
1046
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
1046
1047
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
1047
1048
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
1. CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
1048
1049
glucoza AG
Lactoza -
H2S -
1049
1050
CM. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante: formol, fenol, cloramina. Alcoolul absolut de 96o
8.
16. CS. Alegeți formele drepte de bacterii: bacilii (au forma cilindrica,bastonase drepte)
17. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Elective(selective)
diferenţial-diagnostice
1050
1051
speciale
simple(uzuale)
de transport
18. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
19. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
Simple
Imbogatite
speciale
29. CM. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sunt corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi înalte
1051
1052
40. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Giemsa) este reprezentat agentul patogen al:
Febrei recurente
41. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
Holerei
1052
1053
42. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
escherichiozei
43. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
Candidozei
44. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
infecţiei stafilococice
45. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
46. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
47. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
48. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
49. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
50. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
51. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
52. CS. În micropreparatul dat (ţesut necrotizat) este reprezentat agentul patogen al:
53. CS. În micropreparatul dat(impregnare argentică)este reprezentat agentul patogen al:
54. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
55. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
56. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
57. CS. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:
a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
e) [ ] reacţia imunoenzimatică
58. CS. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:
Toleranţă
72. CS. Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
1054
1055
e) [ ] micetele
76.
CS. Indicaţi amplasarea sporului: imagini
central
77. CS. Indicaţi amplasarea sporului:
subterminal
78. CS. Indicaţi amplasarea sporului:
terminal
79. CM. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a E. coli:
K
O
80. CM. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:
a) [x] K
b) [x] O
c) [ ] H
d) [x] Vi
e) [ ] M
85. CM. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienele nistatina, levorina:
Candidelor
Micete patogene
1055
1056
Imunoglobulină antiurleană
1056
1057
c) [ ] newcastle
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
104. CM. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză:
a) [x] zaharoza A
b) [ ] zaharoza -
c) [ ] zaharoza AG
d) [ ] lactoza A
e) [x] lactoza –
105. CS. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză:
a) [ ] zaharoza AG, lactoza -
b) [ ] zaharoza -, lactoza A
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A
e) [x] zaharoza A, lactoza -
1057
1058
d) [x ] formează capsulă
e) [x] in micropreparat se aranjeaza in perechi
1058
1059
CM. Indicaţi caracteristicile IgM: [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Structural reprezintă un pentamer
132. d) [x] Sunt sensibile la cisteină 51
1059
1060
136. CS. Indicaţi caracterul creşterii agentului patogen al antraxului în bulion peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
138. CS. Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă: violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină
140. CS. Indicaţi care raport CMI:CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
8 : 32
141. CM. Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
143. CS. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
Este mai intens şi mai rapid,memorie imunologica
145. CS. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice primare în cadrul familiei Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [x] genului
c) [ ] speciei
d) [ ] hemovariantei
e) [ ] biovariantei
146. CM. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul familiei Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
1060
1061
158. CS. Indicaţi cocii care se divid după două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
159. CS. Indicaţi cocii care se divid după trei planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
1061
1062
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
1062
1063
176. CS. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
a) [x] antagonism
b) [ ] simbioză
c) [ ] sinergism
d) [ ] metabiozm
e) [ ] interferenţă
177. CS. Indicaţi doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
179. CS. Indicați elementul de structură al celulei bacteriene la care este present peptidoglicanul:
Peretele celular
180. CS. Indicaţi elementul necesar prezent în mediile de cultură utilizate pentru izolarea B.pertussis:
a) [ ] factorii X si Y
b) [ ] aminoacizi
c) [x] cărbune activat
d) [ ] acizi biliari
e) [ ] verde de briliant
181. CS. Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:
a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
1063
1064
e) [ ] fagoidentificarea
187. CM. Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] hialuronidaza
b) [x] eritrotoxina
c) [ ] proteina A
d) [ ] flagelii
e) [ ] lecitinaza
188. CM. Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] streptokinaza
b) [x] streptodornaza
c) [ ] coagulazele
d) [x] streptolizina S
e) [ ] leucocidina
1064
1065
200. CS. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
1.legaturi de H
2.forte electrostatice(ionice)
3.leg.Van der Waals
4.leg. hidrofobe
C3
1065
1066
a) [x] Clostridium
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Klebsiella
d) [ ] Corynebacterium
e) [ ] Staphylococcus
214. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni:
a) [ ] elective
b) [x] de imbogăţire
c) [ ] de transport
d) [ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] solide
215. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler:
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] lichide
216. CS. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Clavulanic,sulbactam
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
219. CS. Indicaţi infecţa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [x] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
220. CS. Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
223. CM. Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [] dizenteria
b) [x] hepatita virala A
c) [] holera
d) [x] poliomielita
e) [] febra tifoida
227. CS. Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
a) [ ] Ts
b) [ ] Tc
c) [x] Th
d) [ ] NK
e) [ ] K
229. CS. Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau pulmonară:
a) [ ] lepra
b) [ ] dizenteria
c) [ ] tuberculoza
d) [ ] antraxul
e) [x] pesta
230. CS. Indicaţi maladia în diagnosticul căreia este utilizată reactia Widal:
a) [ ] dizenteriei
b) [ ] brucelozei
1067
1068
c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice
e) [ ] hepatitei virale A
231. CS. Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat (impregnare argentică)
Sifilis
232. CS. Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat(puroi, coloraţia Gram):
247. CM. Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea bacteriilor Bordetella pertussis:
a) [x] mediul Bordet-Gengou
b) [x] geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
c) [ ] geloză hiperclorurată cu ou
d) [ ] mediul Kuzneţov
e) [ ] mediul tiosulfat-citrat-bilă
sau Regan-Lowe
248. CM. Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea stafilococilor din prelevatele hipercontaminate:
a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [ ] geloză-sînge
d) [ ] bulion biliat
e) [ ] mediul Wilson-Blair
249. CM. Indicaţi mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [x] geloză alcalină
d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] Tinsdal
251. CS. Indicaţi mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare a C.diphtheriae:
a) [ ] geloză-sînge cu telurit
b) [ ] geloză-sînge
c) [x] Tinsdale
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Bucin
1069
1070
252. CS. Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza la enterobacterii:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
254. CS. Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru epuizarea prelevatelor necontaminate sau cu o contaminare redusă, în infecţiile stafilococice:
a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [x] geloză-sînge
d) [ ] bulion biliat
e) [ ] mediul Wilson-Blair
255. CS. Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al antraxului:
a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
c) [ ] bulion biliat
d) [ ] bulion Mueller-Hinton
e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
258. CS. Indicaţi mediul utilizat pentru îmbogăţirea shigelelor din materiile fecale:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
d) [ ] bulion biliat
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
259. CS. Indicaţi metoda de preferinţă pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice:
a) [x] coprocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
d) [ ] hemocultura
e) [ ] rozeolocultura
263. CS. Indicaţi metoda prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente termosensibile:
a) [ ]chimică
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
1070
1071
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
1071
1072
a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium smegmatis
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium abscessus
1072
1073
a) [x] aerul
b) [x] unele medicamente
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
e) [ ] materialul de pansament
307. CS. Indicaţi pH-ul optimal al mediilor de cultură utilizate pentru izolarea V.cholerae:
8,6-9,0
1073
1074
b) [ ] bila
c) [x] sîngele
d) [ ] mase vomitive
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia erupţiei
312. CS. Indicaţi preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte:
a) [x] vaccin antiholeric corpuscular inactivat
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
c) [ ] ser imun antiholeric
d) [ ] polimexină
e) [x] tetracicline ???
313. CS. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
Încălzire la 80 grade 20 minute
314. CS. Indicaţi proprietăţile care permit diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice (ar trebui sa fie asta: dupa apartenenta la un antigen)
318. CS. Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei:
a) [ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale (colonii mici cu centrul opac,perfieria transparent si margini ondulate)
d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
1074
1075
a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
324. CS. Indicaţi reacţia serologică, mecanismul căreia este redat în imagine:
346. CS. Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:
S.newcastle (face parrte din S.flexneri)
347. CS. Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:
S. mancester(face parrte din S.flexneri)
348. CS. Indicaţi specia de shigelle care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [ ] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
349. CS. Indicaţi specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
350. CS. Indicaţi specia, care pe mediile speciale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
a) [ ] C.perfringens
b) [ ] M.tuberculosis
c) [x] S.aureus
d) [ ] N.meningitidis
e) [ ] Y.pestis
351. CS. Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale:
a) [ ] cîte doi
b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
1076
1077
*pescarusi in zbor
!!! in grupuri neomogene( din grupa micro )
352. CS. Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
Una din 353
353. CM. Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
a) [x] B.pertussis
b) [ ] B.abortus
c) [x] B.bronchiseptica
d) [x] B.parapertussis
e) [ ] B.melitensis
!!!!avium
1077
1078
e) [ ] AD
Gram negativ
368. CS. Indicaţi structura peretelui celular din imagine:
Grasm +
1078
1079
377. CM. Indicaţi testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina stafilococică:
a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
b) [x] testul biologic la pui de pisică
c) [ ] RFC
d) [x] imunodifuzie în gel
e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
1079
1080
Teste secundare:formarea de indol, fermentarea lactozei, manitei, salicinei, xilozei, arabinozei, cresterea pe mediu de cianura de potasiu
384. CM. Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
Le excludeţi pe primare şi rămân secundare
385. CM. Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
Le excludeţi pe primare şi rămân secundare
386. CM. Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
Le excludeţi pe primare şi rămân secundare
1080
1081
e) [ ] 17 zile
1081
1082
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
c) [x] puricii
d) [ ] păduchele uman
e) [ ] muştele
418. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
Oxigenul
419. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
1083
1084
Sulful(Nitratii,sulful,carbonatii,elementul S)
421. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice:
Polipeptidice:Polimixinele(polimixina B,Colimicina(polimixina E)),Colistina
Polienice(Amfotericina B,Nistatina,Levorina)
Peniciline
422. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Peniciline
Cefalosporine
Beta-lactamice(peniciline,cefalosporine)
Vancomicina
Teichoplanina
Bacitracina
Fosfomicina
423. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Rifampicine
Rifampicina
Novobiocina
Chinolone(acidul nalidixic,ciprofloxacina,ofloxacina)
Sulfamidele
trimetoprimul
424. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Tetracicline
cloramfenicol,triamfenicol
Macrolide:eritromicina,oleandomicina
Lincosamide:clindamicina,lincomicina
427. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
sporulate
1084
1085
428. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de mediu:
saprofite
429. CM. Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
433. CS. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
Ig A dimer
435. CS. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
436. CS. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
Tetracocii si Sarcina!!
1085
1086
1086
1087
diplobacil
Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
stafilococi;gramm+;
Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
streptococi
Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
1087
1088
stafilococi,vibrioni
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
mucor
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
penicillium
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
aspergillius
462. CM. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
Artificiale(sintetice, semisintetice)
Natural(empirice)
468. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
469. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
470. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
471. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
lofotrichi
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
peritrichi
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
monotrichi
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
amfitrichi
1089
1090
Forme filamentoase
Actinomicete
Provoaca actinomicoze
Gramm +
Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
gram-;vibrioni-holera
Stafilococi
Gram +
Ag pathogen al infectiilor stafilococice
Streptococi, gramm+
Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
1090
1091
tuberculoza
Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:
Difuzie simplă
Difuzie facilitară
Transport activ
Translocare
472. CM. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:
Transport activ
Difuzie facilitată
Difuzie simplă
475. CS. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu deshidratare în vid:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] incinerare
476. CS. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade C:
congelare
1091
1092
479. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în imagine: metoda
difuzimetrica(rondele)
480. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor(difuziometr)
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
481. CS. Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
pasteurizare
482. CS. Numiţi metoda de indicare a bacteriofagului:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer---------------------------------------------------------
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto---
1092
1093
484. CS. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C:
486. CS. Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 60°C:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
487. CS. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 60 grade C:
Tindalizare
Digestie triptică
Digestie peptică
489. CM. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
Digestie enzimatică
Hidroliză acidă
490. CS. Numiţi metodele de sterilizare care se efectuează cu temperaturi de sub 100°C:
a) [x] pasteurizarea
b) [ ] autoclavarea
c) [ ] flambarea
d) [x] tindalizarea
e) [ ] sterilizarea cu aer cald
492. CS. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
Fc
493. CM. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:
Se reproduc doar intracelular
Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
503. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Studierea caracterelor de cultură
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
504. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Determinarea activităţii biochimice
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
Studierea caracterelor de cultură
Identificarea exotoxinelor bacteriene
505. CS. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
Amoniacul
506. CS. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
indol
507. CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe mediul de cultură prezentat în imagine:
???????
508. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
???????
509. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
???????
510. CS. Numiţi reacţia serologică reprezentată în imagine:
???????
511. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
512. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
513. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
514. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
515. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
516. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
517. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
518. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
519. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:
520. CS. Numiţi tipul de reacţie serologică reprezentată în imagine:
????????
521. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Exclus de la examen
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. Facultativ anaerobe
522. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Exclus de la examen
525. CS. Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
1094
1095
526. CS. Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor patogene din substratul infectat:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
527. CS. Precizaţi etapa neobligatoriu utilizată în diagnosticul bacteriologic al maladiilor provocate de microorganisme aerobe:
îmbogăţire
528. CS. Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
529. CS. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
5-7 zile
1095
1096
540. CS. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):
Este un dimer
541. CS. Selectați caracterul specific pentru IgM:
Este un pentamer
542. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
543. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
prionii
545. CS. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul Olkeniţki:
Urea
546. CS. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene:
Chemoorganoheterotrofe
554. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului indirectă:
a) [x] serul pacientului
b) [ ] suspensie microbiană de identificat
c) [ ] ser imun
d) [x] complement de cobai
e) [x] diagnosticum
555. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă:
a) [x] diagnosticum eritrocitar
b) [ ] diagnosticum
c) [ ] ser imun
d) [x] serul pacientului
e) [x] soluţie fiziologică
1096
1097
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
558. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
559. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
. CS. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la
bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
A. Dezinfecţie [x]
D. Tyndalizare.
1097
1098
Limfocitele T
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii
1098
1099
584. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
585. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] membrana celulară
1099
1100
1100
1101
607. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
Fotolitotrofe
Fotoorganotrofe
Chemolitotrofe
608. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
Chemohetrotrofe,chemoautotrofe
Fotoautotrofe,fotoheterotrofe
609. CM. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
lichide, solide, semisolide
611. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acidul benzoic
c) [x] tiourea
d) [ ] floarea de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
612. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi sub presiune:
a) [x] fenacetina
b) [x] acidul benzoic
c) [ ] tiourea
d) [x] floarea de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
620. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
30-37C
621. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
50-60C
1101
1102
630. CS. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Diferenţial-diagnostice
(Endo, Levin, Ploskirev, Geloza galbenus de ou, geloza sange)
631. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
Gelatină peptonată în coloană
632. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
Mediul Hiss
633. CS. Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de cultură uzuale:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58°C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
(metoda directa Aujeszky)
641. CS. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
642. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Graţia
643. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Appelman
648. CM. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
Preparat lamă-lamelă
preparat picatură suspendată
(+in val)
651. CS. Selectați microorganismele care poseda flageli externi:
vibrionii
1103
1104
1104
1105
670. CS. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
Acetatul de plumb
(Sulfat de Fe)
671. CS. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
56 – 58 grade C - 30 minute; 5 – 6 zile
672. CM. Selectați regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
115grade la 0,5 atm----tot ce e intre 100-135grade merge
121grade la 1 atm
134 la 2 atm
673. CM. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: acelas test
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
1105
1106
e) [ ] pili transversali
683. CM. Selectați tipurile de pili bacterieni: acelas test d3e 2 ori
pili comuni
pili conjugativi
1106