ORDINUL RICKETTSIALES
Cuprinde 2 familii:
- Familia Rickettsiaceae din care face parte Genul Rickettsia
- Familia Chlamydiaceae din caere face parte Genul Chlamydia.
Germenii apartinind acestui ordin initial au fost considerati virusuri, pe
urmatoarele criterii:
- au dimensiuni mici sub l milimicron
- trec prin filtre prin care bacteriile nu trec
- au multiplicare strict intracelulara
In prezent dupa aparitia microscopului electronic s-a stabilit
ca de fapt sunt bacterii pentruca:
- sunt organisme unicelulare
- au perete celularrigid si contine mureina,
- au memebrana plasmatica, citoplasma, nucleu cu cromozon inelar (specific
prokariotelor), au ribozomi, au echipament enzimatic.
- contin ambii acizi nucleici
- se inmultesc prin diviziune binara
- sunt sensibile la sulfamide si la unele antibiotice
Deosebirile dintre cele 2 familii constau in faptul ca:
Membrii familiei Chlamydiaceae se transmit prin produse
patologice contaminate iar germenii familiei Rickettsiaceae se trasnmit prin
artropode (intepatura).
GENUL RICKETTSIA
Rickettsiile sunt foarte raspindite printre artropode. Exista o singura specie
care este strict specifica omului:Rickettsia prowazeki
[Link]
a. Rickettsii producatoare de tifos exantematic:
- R. prowazeki agentul etiologic al tifosului exantematic epidemic care
se transmite prin paduche.
- R. mooseri de determina tifosul exantematic endemic care are
ca sursa sobolanul si se transmite la om prin intermediul purecelui.
b. Rickettsii producatoare de febre butonoase:
- R. conori ce determina febra mediteraneeana clasica ( febra
butonoasa). Se transmite de ciine la om prin intermediul interpaturii de
capusa.
- R. rickettsii , agentul etiologic al febrei patate as mntilor
stincosi se transmite de la rozatoare la om prin intemrediul capusei.
3. Rickettsii care determina febra tropicala:
- R. orientalis ce produce febra pluviala de Japonia ,are ca rezervor
rozatoarele, transmitindu-se prin larvele de capusa.
4. Rickettsii cauzatoare de tifos pulmonar.
-R. burneti numita si Coxiella burneti determina boala denumita febra Q.
rezervorul este reprezentat de rozatoare si cornute. se transmite la om prin
intermediul capusei adulte, dar se poate transmite si pe cale respiratorie si
digestiva.
[Link] Au forma cocobacilara sau bacilara.
morfologice
Dimensiunile variaza intre 0,8-2/0,2-0,6milimicroni.
Sunt dispuse izlat, cite 2 sau in lanturi scurte, uneori
observindu-se formele filamentoase.
Sunt Gramm negative, colorindu-se mai usor
cu metodele Giemsa, Machiavello si Castaneda.
Sunt imobile si nesporulate.
2. Caractere de Se dezvolta strict intracelular.
cultura
Anmite rickettsii se multiplica numai in citoplasma unde formeaza
incluziuni citoplasmatice; altele se multiplica in nucleu ,
formind incluziuni nucleare.
Cresc si se dezvolta numai in culturi vii: ou embrionat, culturi de
celule, soarece, sobolan , cobai
3. Rezistenta in In excrete uscate la temperatura scazuta, ramin viabile timp de
mediu, la citeva luni de zile.
agenti fizici, chi
727j95h mici
si biologici
Sunt distruse rapide de antisepticele uzuale, sunt sensibile la
lumina radiatiilor solare. Sunt distruse cu ususrinta de
antibiotice ca tetraciclina, cloramfenicol
4. Structura Este deosebit de complexa.
antigenica
Au antigene somatice si antigene solubile.
Speciile OXK,OX19, OX2 de la
Proteus au un antigen aproape
identic cu cel al rickettsiilor. Antigenul solubil este
endotoxina eliberata dupa moartea bacteriilor.
[Link] de Sunt patogene prin multiplicare intracelulara care duce la
patogenitate leziuni de tip proliferativ si prin toxigeneza prin endotoxina.
Bolile determinate de rickettsii se numesc richettsioze.
6. RIU determina sinteza de Ac dar aceata confera protectie numai
Raspunsul imu fata de efectul toxic al rickettsiilor.
n
RIC se datoreste faptului ca acesti germeni se dezvolta
intracelular determinind protectie la infectie.
Imunitatea celulara este intretinuta prin persistenta infectiei
latente ( de ex. la fosti bolnavi de tifos exantematic, R.
prowazeki a fost izolata din ganglionii limfatici si dupa 20 de ani.)
In anumite conditii infectia latenta poate recidiva determinid
recaderi.
7. Boala la om Infectia cu R. prowazeki apare la om dupa intepatura paduchelui
care infectat, face boala si elimina bacteriile prin dejecte pe pielea
noii gazde. Elimina totodata si o substanta pruriginoasa care
determina scarpinarea.
In organismul uman rickettsiile odata patrunse se multiplica in
endoteliul vaselor mici.
Apar nodulii Frenkel care obstrueaza vasul
aparind micronecroze diseminate in toate tesuturile, produci
ndu-se consecutiv disfunctia organerlor respective.
Dupa o incubatie de 10 -14 zile apare febra mare 41 gr. C ,
apoi dupaa 5 zile eruptia tipica. Mortalitatea este
foarte mare tifosul exantematic fiind introdus in rindul bol
ilor pestilentiale.
Exista si cazuri de tifos exantematic fara paduche. Este vorba
de recaderi la fostii bolnavi datorita scaderii rezistentei
organismului uman.
[Link] Sursa omul pentru tifosul exantematic si animalele pentru
e celelelalte rickettsioze.
Calea de transmitere prin artropode, exceptie R. burnetii care se
poate transmite si prin praf.
Profilaxie
Nespecifica se distrug vectorii si se trateaza sursele umane
depistate.
Se recunoaste si profilaxia specifica care
utilizeaza vaccinuri cu germeni omoriti sau atenuati..
GENUL CHLAMYDIA
Cuprinde:
l. Specii specifice omului:
- Chlamydia trachomatis
2. Specii comune omului si animalelor:
- Chlamydia psitacci
- Chalmydia ornithosis
3. Specii strict specifice animalelor.
Chlamydia trachomatis are 14 serotipuri notate cu majuscule de la A- L3 dintre
care serotipurile A-C cauzeaza trahomul, serotipurile D-
K produc infectiile genitale, oculare, pulmonare, iar serotipurile L1-L3
cauzeaza limfogranulomatoza veneriana.
1. Habitat C. trachomatis traieste in om iar C. psittacci la bovine,
ovine , caprine, cai , pisici , cobai, soareci , aninmale salbatice.
[Link] Sunt microorganisme cocoide, imobile, Gramm negative. Se
morfologice coloreaza bine cu metoda Giemsa, Machiavello, Castaneda.
Poseda perete celular cu o compozitie chimica
asemanatoare bacteriilor Gramm negative.
Sunt strict parazite care se multiplica in citoplasma celulelor
gazda printr-un ciclu de dezvoltare caracteristic. Dupa ce
particula infectioasa ( corpuscul elemetar ) patrunde in organism
se transforma intr-o particula mai mare ( corpuscul initial) care este
forma vegetativa si se multiplica prin diviziune binara dind nastere la
noi corpuscului elementari care pot parazita alte
celule. Corpusculii elementari se reunesc si dau nastere
microcoloniilor (incluzii citoplasmatice) in membrana
citoplasmatica invaginata a celulei gazda.
3. Caractere Chlamydiile se cultiva in sacul vitelin al oului
de cultura embrionat, pe culturi de celule pulmonare de soarece si pe
soarece inoculat intracerebral, intranasal, etc.
4. Boala la Chlamydia trachomatis determina urmatoarele infectii:
om
l. Trahomul keratoconjunctivita cronica, contagioasa
caracterizata prin aparitia unor foliculi, hipertrofie papailara, panus
cornean, tesut fibros cicatricial cu deformatiianatomice
2. Conjunctivita si uretrita cu incluziuni intilnita la noi
nascuti, care se pot infecta in cursul nasterii. La adulti determina
uretrite, cervicite, vaginite.
3. Limfogranulomatoza veneriana (boala lui NICOLAS FAVRE):
boala ce lezeaza in primul rind sistemul limfatic din regiunea ing
GENUL MYCOPLASMA
Genul Mycoplasma cuprinde in jur de 60 de specii, majoritatea lor fiind izolate
de la animale (bovine, oi, capre, pasari) carora le pot cauza diferite infectii.
Noua specii sunt specific umane, dintre care 4 sunt patogene.
Speciile patogene pentru om sunt:
- Mycoplasama hominis
Cel mai patogen este tipul 1.
[Link] Mycoplasmele sunt cele mai mici bacterii libere, avind
un
diametru de aprox. o,2milimicroni. Ele sunt asemenatoare
bacteriilor dar nu au perete bacterian
2. Habitat Are ca habitat cavitatea bucala si nazala a omului precum si
tractul urogenital.
DIENES o evidentiaza in 1937 dintr-o infectie urogenitala.
- Mycoplasma pneumoniae
Are ca habitat tractul respirator superior.
EATON o izoleaza in 1944 din sputa
unui bolnav cu pneumonie atipica primara 'PAP' despre care
se stie ca impreuna cu alte specii descoperite intre timp
prezinta o mare asemanare cu agentul PPO, motiv pentru
care mult timp au fost numite PLO (pleuropneumonia- like org.).
- Mycoplasma fermentas
Are ca habitat caile respiratorii superioare si caile
urogenitale.
- Mycoplasma T
Are ca habitat caile urogenit
[Link] Nu au perete celular ca celelalte bacterii, doar o membrana
morfologice tristratificata, mai rezistenta insa decit la bacterile obisnuite.
Prezinta un polimorfism
accentuat si dimensiuni variabile. Sunt
cel mai ades sferice; sunt filtrabile, apar frecvent
forme filamentoase ramificate si forme gigantice 'largebodies'.
Sunt germeni Gramm negativi.
Sunt nesporulate, imobile, neincapsulate.
Mycoplasmele au ADN (nucleu ca la prokariote) , ribozomi,
citoplasma.
4. Caractere de Cresc numai in prezenta proteinelor native, pe medii semisolide
cultura dezvolta colonii foarte mici, frecvent invizibile cu ochiul liber
cu un aspect caracteristic de ' ou prajit'- fried egg.
5. Caractere Mycoplasmele au o activitate biochimice redusa. Sunt
biochimice aerobe sau facultativ anaerobe.
Elibereaza hemolizine
6. Rezistenta in Sunt putin rezistente in mediul extern doar citeva ore, dar
mediu, la agenti oricum sunt mai rezistente decit alte bacterii cum ar fi
fizici, chi gonococul.
727j95h mici
si biologici Rezista la uscaciune.
Sunt distruse prin pasteurizare.
Sunt distruse de radiatiile solare, dezinfectante, antiseptice.
Prezinta o rezistenta marcata fata de antibioticele care
actioneaza asupra peretelui celular.
Sunt sensibile la antibiotice de tipul tetraciclinei si
macrolide.
7. Structura Detin antigene somatice care clasifica genul in grupuri si
antigenica tipuri seroogice.
[Link] de Sunt patogene prin multiplicare la poarta de intrare si foarte
patogenitate putin pininvazivitate.
Nu sunt toxigene.
Sunt in general germeni cu virulenta scazuta, 80-
90% dintre infectii fiind asimptomatice.
.
9. Este in primul rind umoral; fiind slab nu poate conferi o
Raspunsul imun protectie reala.
Intrucit Mycoplasmele se pot multiplica si intracelular apare si
unraspuns imun celular.
10. Boala la om Mycoplasma pneumoniae determina PAP (pneumonia atipica
primara)
40-60% din pneumoniile atipice primare
se datoresc Mycoplasmei pneumoniae, fiind mai frecvent
intilnita la adolescenti, restul de pneumonii atipice de la copii si
batrini fiind de natura virala
[Link] Se efectueaza cu tetraciclina si macrolide.
[Link] .
e
Sursa de infectie este omul.
Transmiterea se face prin picaturi Phlugge ( in cazul infectiilor
aerpgene si prin contact sexual in cazul celor urogenitale.
Profilaxia este nespecifica.
