Bilete Fiziopatologie

1.
1. Investigarea reacţiei inflamatorii: manifestări generale

1)Manifestari generale:clinic-bolnavul prezinta semne si simptome nespecifice: stare de
astenie fizica,indispozitie, febra,tahipnee,tahicardie
Raspunsul biologic sistemic:-accelerare VSH,pozitivareareactiilor de floculare ale

proteinelor plasmatice,sinteza “proteinelor de faza acuta “ si modificarea aspectului
electrophoretic al serului si a leucogramei.
a)VSH:acesta ramane accelerat si dupa disparitia semnelor clinice daca inca mai persista
reactia inflamatorie.Se foloseste pentru investigarea unei disproteinemii,factorii care
influenteaza VSH fiind eritrocitari(anemia accelereaza VSH) si plasmatici(albuminele
protejeaza stabilitatea suspensiei eritrocitare, dar globulinele si fibrinogenul au efect contrar).
VSH valori normale Barbat Femeie
1ora 1-10 mm 2-13 mm
2 ore 7-15 mm 12-17 mm
b)R. de floculare ale proteinelorplasmatice(APP) :cu sarurile metalelor grele sunt reactii
nespecifice.R.Gros(clorura de mercur) R.Wundorly (sulfat de cadmiu) R.Timol ,R.Kunkel
(sulfat de zinc).
c)Proteine de faza acuta: isi modifica concentratia plasmatica in reactiile inflamatorii.Se

clasifica in APP-(Albumina,Prealbumina,Transferina) APP+(Complementul,Proteina
Amiloida,Haptoglobina,Proteina C-Reactiva)
CRP prezinta un interes incontestabil in inflamatie.Val normale 0,7-2,3 mg/l
d)Electroforeza proteinelor serice :evidentiaza inflamatia prin cresterea alfa1,alfa2 sau beta
globulinelor.
e)Leucograma:se evidentiaza cresterea numarului de leucocite,mai exact numarul

neutrofilelor.
2. Volumele si debitele pulmonare. Definitie. Metode de determinare.
Volumele pulmonare se impart in a) volume statice:capacitatea vitala,capacitatea functionala
reziduala ,volum residual,capacitate pulmonara totala) si volume dinamice(volum expirator
maxim pe secunda, indicele Tiffeneau si ventilatia maxima)
Sef Disciplina,
Prof. Dr. Marcel Costuleanu
Capacitatea vitala(CV=VIR +VC+VER)
Volumul curent VC
Volum inspirator de rezerva VIR
Volum expirator de rezerva VER
Capacitatea inspiratorie CI=VC+VIR
Capacitatea reziduala functionala CRF=VER+VR
Volum rezidual
Capacitatea pulmonara totala CPT=CV+VR
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice
a) Determinarea capacitatii vitale se face prin metoda spirografica sau cu ajutorul unui
pneumograf prevazut cu integrator de volum.CV este volumul maxim de aer ce poate fi
mobilizat intr-o singura miscare ventilatorie(inspir si expir maxim).In examenul functional de
rutina se recurge de obicei la spirografie.
b) Determinarea volumului curent, a volumului inspirator de rezerva si a volumului

expirator de rezerva. Aceste volume se pot determina pe traseul CV obtinut prin metoda
spirografica,cu conditia ca inregistrarea CV sa fie precedata de inscrierea mai multor cicluri
ventilatorii de repaus.
VC-volumul mobilizat in cursul unei ventilatii de repaus,valoaer medie a minim 6 cicluri

ventilatorii
VIR-volumul ce mai poate patrunde in plaman in cursul unui inspir maxim dupa un inspir
de repaus; se masoara intre linia care aproximeaza cel mai bine nivelul de sfarsit de inspiratie
spontana si punctul maxim
VER-volumul ce mai poate fi eliminat printr-un expir maxim dupa un expir de repaus se
masoara intre linia ce aproximeaza cel mai bine nivelul de sfarsit de expiratie spontana si punctul
maxim.
c)Determinarea CRF(VER+VR) se face prin metoda dilutiei gazelor sau pletismografie

corporala
d)Determinarea VR (volum care ramane nemobilizat ) se calculeaza astfel VRF-VER ,sau

CPT *(CV+VR) -CV
Sef Disciplina,
e)Determinarea CPT CPT=CV+VR ,volumul din plaman care se obtine la sfarsitul unei
inspiratii maxime
Determinarea debitelor ventilatorii maxime
Debitele ventilatorii sunt indici cu caracter dinamic deoarece masoara capacitatea de mobilizare
a aerului pe unitate de timp.Se inregistreaza cu ajutorul expirogramei sau sub forma de curba
flux-volum.
a) Volumul expirator maxim pe secunda VEMS= volumul maxim de aer expulzat din plamani
in prima secunda a expiratiei rapide,fortate si maxime careurmeaza unei inspiratii maxime.
b)indicele Tiffeneau/indice de permeabilitate bronsica=VEMS*100/CV.
evidentiaza tulburarile obstructive ale ventilatiei.Scaderea lui semnifica incetinirea fluxului de

aer,semn primordial de obstructie.
c) Ventilatia maxima/debit ventilator maxim/capacitatea respiratorie maxima=volumul de aer

mobilizatintr-un minut,in cursul unei ventilatii maxime
3. Interpretati electrocardiograma.
Sef Disciplina,
BILET 2
1. Investigarea reacţiei inflamatorii: manifestări locale si examenul lichidelor din
seroase
Sef Disciplina,
1)Manifestari locale:sunt reprezentate de: roseata(rubor) caldura(calor) tumefiere(tumor)
durere(dolor) la care se adauga impotenta functionala a organului (functia laesa).Principalele
modificari tisulare care au loc la nivelul zonei inflamate,sunt generate de modificari vasculare
,celulare si metabolice.
a)modificari vasculare: sunt demonstrate prin experienta lui Cohnhein.
b)modificari celulare:marginatia, diapedeza si fagocitoza sunt evidentiate prin experienta lui

Cohnhein(primele 2) si prin evidentierea procesului de fagocitoza (aseptica si septica).
c)modificari metabolice:vor avea drept consecinta generarea unor substante biologic

active(amine biogene,subst.polipeptidice,prostaglandine),care prin aparitia lor in diverse etape de
evolutieexercita importante influente locale si generale.
d)Examenul lichidelor din seroase:
se foloseste Reactia Rivalta:este o reactie biochimica calitativa ce completeaza examenul

citobiologic al lichidului dintr-una din seroase:pleura,peritoneu,pericard,articulatii.
Lichidele se clasifica in:
1) lichide inflamatorii-exudate-formate prin cresterea permeabilitatii vasculare din

focarul inflamator
2) lichide de origine mecanica-transudate-formate prin dezechilibrul dintre presiunea

coloid osmotica si presiunea hidrostatica (scaderea presiunii coloid osmotice data de scaderea
albuminemiei si/sau cresterea presiunii hidrostatice.
Diferenta dintre cele doua lichide consta in continutul de proteine (exudatele sunt bogate in
proteine)
Alte teste pt examenul seroaselor:dozarea glucozei,dozarea fibrinogenului,dozarea acidului

lactic.
2. Disfunctia ventilatorie obstructiva. Etiologie. Aspectul spirogramei.

se caracterizeaza prin:
-scaderea debitelor maxime :VEMS scazut sub valorile teoretice,VEMS/CV sub70 %; VMx
indirecta sub 80 % din valorile teoretice.Daca obstructia este localizata distal,disfunctia poate fi
semnalata numai de scaderea raportului VEMS/CV
-modificarea repartitiei volumelor pulmonare:cresterea VR,cresterea raportului VR/CPT peste

35% . CV poate fi normala sau usor scazuta ,dar intotdeauna scade mai putin decat VMx.
Sef Disciplina,
Aspectul spirogramei este modificat prin incetinirea expiratiei.In disfunctia obstructiva cu
componenta functionala(spasm) VEMS scade dupa aerosoli cu acetilcolina.Aceste tipuri de
disfunctii survin in afectiunile pulmonare care evolueaza fie cu obstructii functionale ,fie
cu:astm,bronsita cronica,emfizem bronhospastic.
3. Interpretati electrocardiograma.
Sef Disciplina,
BILET 3
1. Investigarea reacţiei inflamatorii: proteinele de faza acuta – valori normale si
variatii patologice
Protein de faca acuta (APP) au fost definite ca fiind proteinele a caror concentratie plaasmatica
se modifica in reactiile inflamatorii. Aceste pot fi clasificate in doua categorii pozitice si
negative.
a- Pozotive; a caror concentratie creste in inflamatie:

Alfa1 antichimiotripsina
-ceruloplasmina
-haptoglobina n<0.006g/l
-proteina C-Reactiva
-fibrinogenul
-proteina amiloida
-unele fractii ale complementlui
b- Negative a caror concentratie scade in inflamatie

-albumine
-prealbumine
-Retinol Binding Proteine
-transferina
Dintre APP frecvent si facil se dozeaza CRP, fibrinogenul si haptoglobina.
1-proteina c reactiva: are valoarea cuprinsa intre 0.7 si 2.3 mg/l la individul sanatos.
Exista o tendinta de crestere a CRP in relatie directa cu varsta atingand o maxima normal
cand s a deposit varsta 65 ani. CRP este sintetizata de ficat ca raspuns la o inflamatie
2-fibrinogenemia 2-4 g/l depaseste uneori valoarea de 6-7 ceea ce reflecta extinderea si
intensitatea procesului inflamator
3-haptoglobina o alfa-globulina 0.3-1.8 g/l creste in inflamatii de 2-3 ori
Sef Disciplina,
4-electroforeza proteinelor serice poate evidentia o inflamatie acuta prin cresterea alfa1
alfa2 sau beta globulinelor
5-leucograma se modifica in sensul cresterii numarului de leucocite cu cresterea

procentului de granulocyte neutrofile
2. Disfunctia ventilatorie restrictiva. Etiologie. Aspectul spirogramei.

Disfunctia ventilatorie restrectiva se caracterizeaza prin
-scaderea cantitativa a volumelor pulmonare CV, CPT scazute sub 70% din valorile
teoretice, VR poate fi scazut sau normal
-conservarea relativa a debitelor maxime VEMS scade proportional cu capacitatea virala
raportul VEMS x 100/GV mentinandu se normal peste 70%
-VM indirecta scade sub 70 % din valorile teoretice numai la scaderi mari al CV.
Aspectul spirogramei este calitativ normal datorita raportului normal dintre inspiratie si
expiratie
Disfunctia de tip respective se datoresc scoaterii din functie a unei portiuni mai mult sau
mai putin intinse de parenchim pulmonary prin procese distructive pulmonare, dupa
exereze pulmonare stenoza unei bronsii principale compresiuni ca si afectiunile cutiei
toracice
In unele cazuri disfunctia ventilatorie restrectiva este semnalata numai de scaderea CV
pentru ca VMx indirecta se gaseste in limite normale reducerea CV este compensa prin
cresterea presiunii de retractile elastic a plamanilor care determina expluzia in prima
secunda a unei fractiuni din CV mai mari decat normal. Daca inregistrarea CV
indeplineste criterii de validitate astfel de cazuri sugereaza modificari la nivelul
interstiului pulmonar
3. Interpretati buletinul de analiza:
B.I., 28 de ani, se interneaza pentru : febra, astenie, dureri lombare, disurie.

Examene de laborator :
- VSH = 30 mm/h 1-10mm/h
- Leucocite = 12.000/mmc, PMN = 88% 4000-9000mmc
- Fibrinogen 500 mg/l 2000-4000mg/l
- Proteine totale 70 mg % 6.5-8.5g/100ml
- Urini tulburi, leucociturie
Sef Disciplina,
pielonefrita
BILET 4
1. Examen macroscopic al LCR. Aspecte normale si patologice.
NORMAL: LCR este limpede, clar si face putina spuma cand este agitat.
PATOLOGIC: ->hemoragic: daca printr-o eroare intervine inteparea unui vas, lichidul
devenit rosu se va clarifica pe masura extragerii lui. In hemoragia cerebrala sau meningee,
lichidul are culoarea rosie pana la sfarsitul punctiei, iar dupa centrifugare supernatantul
ramane xantocromic sau roz.
->xantocromic(galben):hemoragii meningee mai vechi, icter grav,

poliradiculonevrite(cresterea cantit. de protein), compresiuni rahidiene.
->opalescent sau tulbure apare datorita cresterii numarului de celule sau a

cresterii nr de proteine.
->purulent in meningite bacteriene prin cresterea foarte mare a nr de celule.
->clar, dar cu sute de elemente celulare in meningite TBC, meningite virale,

scleroza in placi, poliomielita.
-> formarea unui cheag de fibrina la suprafata lichidului dupa 10 minute de la

prelevare: meningita TBC si mai rar in meningita limfocitara.
2. Disfunctia ventilatorie mixta. Etiologie. Aspectul spirogramei.

-Se caracterizeaza prin restrictie pulmonara peste care se suprapune un grad de obstructie.
Etiologie: -infectioasa (50%)
-alergica (30%)
-mixta (20%)
Sef Disciplina,
Disfunctia ventilatorie mixta poate fi intalnita in diferite asocieri de maladii( ex: bronsita
cronica obstructiva+ fibroza pulmonara, bronsita cronica obstructiva + silicoza, bronsita
cronica obstructiva + TBC, penumoconioze)
Aspectul spirogramei: Spirometric, toate valorile si debitele sunt scazute (CPT, CVF, VC,
VEMS, IPB), cu exceptia VR care poate fi normal sau crescut. CVF(capacitate vitala) scazuta:
<80% din valorile teoretice iar IPB(indice de permeabilitate bronsica) scazut: <70% din valorile
teoretice.
R.U. 29 de ani se interneaza pentru : dureri toracice, dispnee, febra, tuse cu expectoratie.
- VSH = 28 mm/h
- Fibrinogen = 600 mg%
- Proteine totale 7g %
- Albumine = 3 g %
- Globuline = 4 g% dintre care
Alfa 1 globuline = 4%
Alfa 2 globuline = 12%
Beta globuline = 12%
Gama globuline = 16%
- Ex. Radiologic : opacitate a ariilor pulmonare; revarsat pleural
- Ex. Lichidului pleural = Rivalta pozitiv, proteine 4g%
REZOLVARE: VSHul este crescut: La B: 1-10 mm/h
La F: 2-13 mm/h
Fibrinogenul e mic. Normal: 2-4g /l
Proteine totale normale. N: 6-8 g/dl
Albumine scazute N: 4- 5 g/dl
Globuline crescute N: 2,5-3 g/dl α1 putin scazute N: 6%, α2 crescute N: 9%, β
normale, γ normale (15-18 g/dl)
Reactia Rivalta pozitiva, arii pulmonare opace, revarsat pleural ==> exista un
exudat.
POATE FI TUBERCULOZA SAU O ALTA INFECTIE PULMONARA.
Sef Disciplina,
BILET 5
1. Spirograma. Definitie. Metoda de calcul.

Definitie: Graficul obtinut prin masurarea volumelor, capacitatilor si debitelor pulmonare
care cuantifica volumul de gaz din plamani. Masuratorile se fac in circuit inchis cu un aparat
numit spirograf, metoda se numeste spirografie iar graficul se numeste spirograma.
Metoda de calcul: Metoda spirografica este cea mai des folosita pt masurarea CV(capacitatii
vitale), si a componentelor sale: VC(volum curent), VIR(volum inspirator de rezerva), VER(
volum exp de rezerva). Spirografele de tip umed (cele mai simple) sunt alcatuite dintr-un
clopot cilindric scufundat intr-un recipient cu apa. Spirografele de tip uscat masoara CV
numai in expiratie maxima si fortata: expiratia misca un cilindru care este solidar cu penita
inregistratoare, iar miscarea cilindrului va face peniṭa sa inscrie un traseu.
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice:
- CV= VC+VIR+VER (80-100% din valoarea teoretica)-> prin spirograf uscat
- VC, VIR, VER-> spirografie umeda
- CFR(capacitate reziduala functionala)-> metoda dilutiei gazelor
- VR -> se face prin calcul: VR= CFR-VER sau VR= CPT-CV
- CPT= CV+VR
2. Examen microscopic al LCR. Aspecte normale si patologice.

Examenul microscopic se face prin numararea leucocitelor si formula leucocitara in prima ora
de la recoltare. In mod normal, la adult sunt 0-3 limfocite/𝑚𝑚3. Numararea se face pe camera de
numarat Fuchs-Rosenthal, iar formula leucocitara se realizeaza din sedimentul LCR.
Sef Disciplina,
Formula NORMALA: 83% Ly, 13% Monocite, 4% Celule neidentificate, NU contine PMN,
plasmocite
PATOLOGIC(PLEIOCITOZA):
 cresterea nr de limfocite: meningita tuberculoasa, meningita luetica, scleroza in
placi(prezenta plasmocitelor), tumori cerebrale/ rahidiene.
 cresterea nr de PMN, euzinofile, monocite si macrofage: meningita microbiana
pneumococica si meningococica
 celule tumorale: tumori cerebrale( primitive/ metastatice)
 prezenta hematiilor: hemoragie subarahnoidiana meningee
 cresterea nr macrofage si celule gliale: sindrom distructiv de necroza, ramolisment
cerebral
PATOLOGIC mai pot exista ciuperci si paraziti.
3. Interpretati buletinul de analiza

P.T. 30 de ani prezinta : febra, astenie, diminuarea apetitului, greturi, dureri in
hipocondrul drept. Dupa citeva zile se instaleaza icterul sclero-tegumentar.
- VSH = 28 mm/h
- Proteine totale 7g %
- Albumine = 3 g/%
- Alfa 1 globuline = 4%
- Alfa 2 globuline = 14%
- Beta globuline = 12%
- Gama globuline = 16%
- Leucocite : 13.000/mmc, limfocite 55%
- Ac tip Ig M anti virus hepatitic A = 0.4 g/100 ml (normal 0.1g/100ml)
REZOLVARE:
 VSH crescut( N: 1-10mm/h la Barbat si 2-13 mm/h la F)
 Fibrinogen scazut. N: 2-4 g/l
Sef Disciplina,
 Proteine totale normale (6,5-8 g/dl)
 Albumine scazute. N: 4-5g /dl
 Alfa 1 globuline scazute. N: 6%
 Alfa 2 crescute. N: 9%
 Beta normale
 Gama normale (15-18%)
 Leucocite nr mare(leucocitoza. N:3000-9000/mmc), Ly nr mare. N: 20-
40%
 Ac tip Ig M anti virus hepatic- nr mare --> Hepatita A
BILET 6
1. Examen chimic al LCR. Aspecte normale si patologice.
NORMAL, LCR-ul contine:
 Proteine totale: 0,15- 0,45g/l, din care: -albumine 0,15- 0,3g/l
-globuline 0,04-0,09g/l
 Glucoza: 0,45- 0,75g/l
 NaCl: 7- 7,5g/l
 Ca: 0,04- 0,06g/l
a) Determinarea proteinorahiei ( se face imediat dupa punctie)

-crescuta in: procese inflamatorii miningee, tumori cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale,
compresiuni rahidiene, punctii lombare repetate
- scade in: denutritie accentuata, hiperhidratare
b) Determinarea glucorahiei( aceeasi metoda ca si la determinarea glucozei in sange)
Sef Disciplina,
-normala: culoare rosie-galbena
-scazuta: violet -----> Prin metoda Haines
-f scazuta: albastra
Glucorahia creste in: diabet, miningite aseptice, encefalite, tumori cerebrale
scade in: meningita TBC, meningite acute
c) Dozarea clorurilor- metoda Volhard
- valori crescute: nefrite, abcese, tumori cerebrale
- valori scazute: sifilis, meningita TBC
d) Lipidele: -rar determinate
- in concentratie de 1/700 fata de cele serice
- dozarea -- lipidelor totale si a fosfolipidelor--> pt diagnosticul sclerozei in placi
-- colesterolului esterificat --> scleroze multiple
e) Enzimele- >20 in LCR normal sau patologic
-cresterea proteinazelor: scleroza multipla acuta
2. Spirograma. Definitie. Metoda de calcul.

Definitie: Graficul obtinut prin masurarea volumelor, capacitatilor si debitelor pulmonare
care cuantifica volumul de gaz din plamani. Masuratorile se fac in circuit inchis cu un aparat
numit spirograf, metoda se numeste spirografie iar graficul se numeste spirograma.
Metoda de calcul: Metoda spirografica este cea mai des folosita pt masurarea CV(capacitatii
vitale), si a componentelor sale: VC(volum curent), VIR(volum inspirator de rezerva), VER(
volum exp de rezerva). Spirografele de tip umed (cele mai simple) sunt alcatuite dintr-un
clopot cilindric scufundat intr-un recipient cu apa. Spirografele de tip uscat masoara CV
numai in expiratie maxima si fortata: expiratia misca un cilindru care este solidar cu penita
inregistratoare, iar miscarea cilindrului va face peniṭa sa inscrie un traseu.
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice:
- CV= VC+VIR+VER (80-100% din valoarea teoretica)-> prin spirograf uscat
- VC, VIR, VER-> spirografie umeda
- CFR(capacitate reziduala functionala)-> metoda dilutiei gazelor
- VR -> se face prin calcul: VR= CFR-VER sau VR= CPT-CV
- CPT= CV+VR
Sef Disciplina,
3. Interpretati electrocardiograma
4.
Sef Disciplina,
BILET 7
1. Teste analitice de investigare a tulburarilor metabolismului proteic.
a.Electroforeza proteinelor plasmatice
b. Imunoelectroforeza
c. Determinarea proteinelor specifice ( proteine de faza acuta)
d. Determinarea unor enzime plasmatice
A. Electroforeza proteinelor plasmatice :
-este o metoda de uz zilnic curent folosita pentru fractionarea proteielor serice sau ale altor
lichide biologice (urina,ECR). Electroforetic s-au evidentiat 5 fractiuni proteice si prin
coloratii specifice 3 fractiuni glicoproteice si 4 lipoproteice.
Fractiuni proteice evidentiate dupa migrarea in camp electric sunt:
SERUALBUMINELE: au valori de 4-5 g/100 ml sau in medie de 60% proteinemie.
Deficitul de albumina (hipoalbuminemia) poate fi determinat de: scaderea sintezei hepatice,

stari de malnutritie sau catabolism proteic exagerat in leucemii acute neoplazii, pierderi pe
cale renala, dupa hemoragii massive, supuratii, arsuri, pierderi intestinale (enterite acute si
cornice, sprue, fistule intestinale).
Consecinte hipoalbunemiei: formare de edeme sau acumulari de lichide in cavitati

preformate (pleura, pericard, peritoneu) prin scadearea presiunii coloid-osmotice, cresterea
concentratiei de medicamente libere si riscul unui raspuns exagerat sau a unei toxicitati
crescute a medicamentelor.
SERUMGLOBULINELE: au valori de 2,5-3g/100 ml sau in medie de 40% din totalul

proteinelor serice. Fractiunile globulinice au in medie valori normale, in procente din totalul
proteinelor sau in grame pe 100/ml: alfa 1 (6%) sau 0,3 g/100ml, alfa 2 (9%) sau 0.5g/
100ml, beta (12%) sau 1 g/100 ml, gama (15-18%) sau 1,2 g/100 ml.
Hiperglobulinemiile pot fi de tip reactiv, determinate de boli infectioase acute sau cornice sau
de timp compensator, cand sinteza albuminelor este deficitara.
Sef Disciplina,
B. Imunoelectroforeza: -evidenteaza variatiile fractiunior proteice imun, respective
imunoglobulinele ce alcatuiesc gama globulinele totale. Valori nomarle: IgG (12-24g‰),
IgA(2-4‰), IgM ( 1g‰), IgD (0.030 g‰), IgE (0.003‰)
C. Proteinele de faza acuta: protein a caror concentratie plasmatica modifica reactiile

inflamatorii, pot fi positive sau negative. APP+: proteina C reactiva, Fibrinogenul,
Ceruloplasmina, Haptoglobina, Proteina Amiloida, Complementul. APP- : albumina,
prealbumina, transferina.
D. Determinarea unor enzime plasmatice: Creatinfosfokinaza este o enzima prezenta in

celulele musculare (CK-MM), celulele miocardice (CK-MB) sau in creier (CK-BB). LDH
este o enzima prezenta in celulele hepatice si celulele miocardice.
2. Investigarea absorbtiei intestinale
a) Explorarea absorbtiei hidrocarbonatelor: se foloseste curent testul cu D-xiloza care este o

pentoza inactiva metabolic si care administrate per os se absoarbe la nivelul jejunului si se
elimina in totalitate prin rinichi. In tesutul maximal se administreaza 25 g D-xiloza, iar in cel
minimal 5 g D-xiloza dupa care se recolteaza urina timp de 5 ore. Dupa testul maximal,
xilozuria este de minim 4-5 g, iar cel minimal de 1,6-1,8 g.
b) Explorarea absorbtiei lipidelor si a proteinelor: pentru lipide se utilizeaza 1131, acid oleic
sau C14 administrate pe cale orala in doze standard. Pentru proteine se utilizeaza protein
marcate cu I131, Cr131, S35. Se urmareste radioactivitatea sanguine si fecala.
c) Explorarea absortiei fierului: care se face in duoden si in intestinul proximal, se

efectueaza prin urmarirea sideremiei cu ajutorul fierului radioctiv (Fe59) administrat per os.
d) Explorarea absorbtiei vitaminea B12: pentru evaluarea suferintei sectorului ideal, se

foloseste testul Schilling care a fost descris la explorarea stomacului.
Sef Disciplina,
BILET 8
1. Investigarea unui sindrom hiperglicemic. Teste screening si teste analitice.
1.Teste screening(diagnosticul initial al tulburarilor metabolismului glucidic)
a. Glicemia
Pentru determinarea glicemiei in laborator se foloseste de obicei sange recoltat pe florura de
sodiu,care inhida glicoliza eritrocitara.Determinarea standard se bazeaza pe metoda hexokinazei.
Sef Disciplina,
La adult valorile normale ale glicemiei in plasma venoasa sunt 60-100 mg/dl,iar la copii sunt mai
scazute.
Glicemia ocazionala
O glicemie ocazionala mai mica de 140 mg/dl exclude diabetul zaharat,pe cand o glicemie
ocazionala mai mare de 200 mg/dl stabileste diagnosticul de diabet zaharat.
Glicemia pe nemancate(a jeun)
Este masurata dupa o noapte de post(cel putin 10 ore). La persoanele fara diabet glicemia pe
nemancate este de obicei mai mica de 100mg/dl.Valorle glicemiei pe nemancate de 100-125
mg/dl sunt valori de granita,iar valorile peste 126 mg/dl la doua determinari repetate sunt
semnificative pentru diagnosticul de diabet zaharat.
b.Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO)
Se determina glicemia pe nemancate dupa o noapte de post.Pacientului i se administreaza oral 75
g glucoza dizolvata in aprox 250-300 ml apa,care trebuie bauta in 5 minute.Glucoza plasmatica
este masurata apoi dupa 2 ore.Glucozuria poate fi,de asemenea,masurata inainte si la 2 ore dupa
ingestia de glucoza.
Indicatiile testului:
-valori de granita ale glicemiilor pe nemancate sau postprandiale
-glucozurie persistenta
-glucozurie la femei insarcinate
-femei insarcinate cu antecedente familiale de diabet zaharat sau cele care au avut anterior feti
mari sau au pierdut sarcini
La pacientii asimptomatici,TTGO stabileste diagnosticul de diabet zahart numai cand exista o
crestere a glicemiei peste 126 mg/dl pe nemancate si peste 200 mg/dl dupa 2 ore de la ingestia de
glucoza.Daca pacientul are glicemia pe nemancate normala si numai glicemia la 2 ore este
sugestiva pentru diabet,testul trebuie repetat dupa 6 saptamani.
c.Analiza urinii
Glucozuria
In mod normal,glucoza nu apare in urina,pana cand glucoza plasmatica nu depaseste 180
mg/dl.Cele mai importante cauze de glucozurie sunt:glucozuria asociata cu scaderea tolerantei la
glucoza,scaderea pragului renal pentru glucoza.
Cetonuria
Corpii cetonici care pot fi excretati prin urina sunt acetona,acidul acetoacetic si acidul beta-
hidroxibutiric.Cetonuria apare atunci cand exista hipercetonemie.Aceasta poate fi intalnita in
cazul metabolizarii incomplete a acizilor grasi,asa cum se intampla in deficitul de insulina.
Sef Disciplina,
2.Teste analitice
a.Studierea insulinosecretiei
Dozarea insulinei plasmatice
Valori normale: 10-30 mU/ml. In diabet zaharat tip I nivelul insulinei plasmatice este foarte
scazut.
Dozarea peptidului C
Valori normale0,5-3 ng/ml
b.Studierea markerilor raspunsului imun
Este indicata la:
-persoanele cu inalt risc pentru diabetul zaharat insulinodependent(rudele de gradul I ale
bolnavilor diabetici)
-la diabeticii aflati din punct de vedere clinic la granita dintre tipul insulinodependent si cel non-
insulinodependent,prezenta anticorpilor insulari constituind un important argument pentru tipul
insulinodependent.
2. Investigarea echilibrului eritrocitar – teste analitice.

1.Numararea de reticulocite
Reticulocitele sunt cele mai tinere hematii trimise in circulatie.Valori crescute indica o
hiperreactivitate medulara,constata in:anemii hemolitice,dupa hemoragii.Valori scazute indica o
inhibitie medulara intalnita in anemii hipo- sau aregenerative.
2.Determinarea rezistentei osmotice a hematiilor
3.Examenul frotiului de maduva hematopoietica
4.Investigatii speciale pentru stabilirea mecanismului de producere a anemiilor
A.Teste analitice pentru diagnosticul anemii microcitare si hipocrome

a)Explorarea metabolismulu Fe
Fier seric valori normale: barbati:80-145 micro g/100 ml femei:60-120 micro g/100 ml
b)Studiul absorbtiei intestinale a fierului cu ajutorul izotopilor
c)Frotiul de maduva osoasa in anemia feripriva
-disparitia depozitelor medulare de fier
-numarul crecut de normoblasti
Sef Disciplina,
-eritroblasti feriprivi
B.Teste analitice pentru diagnosticul anemiilor macrocitare

a)Frotiu de maduva osoasa in anemia megaloblastica:
-maduva este hipercelulara
-madificari megaloblastice ale globulelor rosii
-raportul normal intre elementele seriei eritricitare si elementele seriei granulocitare poate deveni
1:1.
b)Acid folic seric: normal 3-20 micro g/l
c)Explorarea vitaminei B12
C.Teste analitice de diagnostic al anemiilor hemolitice

In anemiile hemolitice se urmaresc:
-semnele de distrugere exagerata:hiperbilirubinemie,cresterea
stercobilinogenului,hemoglobinurie
-semne de regenerare exagerata:cresterea reticulocitelor
Sef Disciplina,
Sef Disciplina,
BILET 9
1. Diabetul zaharat – indici de control ai diabetului pe termen lung.
Cresterea concentratiei de glucoza in lichidele intracelulare determina o atasare
neenzimatica a glucozei de resturile de lizina din diferite protein. Acest process se numeste
glicare. Gradul de extindere a procesului depinzand de nivelul glicemiei.
1 Hemoglobina A1C sau hemoglobin glicozilata
Hemoglobina glicozilata reflecta glicemia medie pe o durata de peste 2 luni anterior

masurarii. Acest test este acceptat ca un bun indice al controlului diabetic si se foloseste de
rutina pentru a complete glicemia la pacientii diabetic.
Valori normale: < 6,5% din hemoglobin totala
2 Microalbuminuria
Aceasta poate fi definite ca o rata de excretie a albuminei situate intre normal (2,5-
25mg/zi) si macroalbuminuria (>250 mg /zi) Cresteri minimale ale microalbuminuriei
determinate cu ajutorul testelor comerciale trebuie confirmate prin dozarea cantitativa in
urina din 24 de ore. Microalbuminuria la pacientul diabetic semnaleaza leziunea renala
precoce, reversibila.
2. Examenul macroscopic al urinii. Aspecte patologice.

Examenul urinii ofera indicatii atat asupra starii si functiei rinichiului, cat si asupra unor leziuni
de la nivelul altor organe si sisteme
Din punct de vedere macroscopic.
Volumul urinar normal in24 h, variaza in raport cu varsta, ingestia de lichide si starea de
hidratare a organismului adult, diurea este de 1000 – 2000 ml.
Oliguria la adult reprezinta scaderea diurezei sub 500 ml. Ea poate fi intalnita in stari
fiziologice si patologice .
Anuria reprezinta reducerea diurezei sub 100 ml. Ea poate aparea in rinichiul de soc , in
insuficienta renala acuta , intoxicatii acute, obstacol mechanic pe caile urinare
Oligonuria reprezinta reducerea diurezei de la 250 – 500 ml in 24 h
Poliuria reprezintya cresterea diurezei peste 2000 ml . Se intalneste in stari fiziologice cum ar fi
ingerarea de lichide in cantitate mare ,alimentatie bogata in legume , fructe cat si in stari
patologice cum ar fi diabetul insipid, diabetul zaharat.
Sef Disciplina,
Urina proaspata este clara si transparenta insa devine tulbure in piurie, cand turbiditatea
estedata de prezenta numeroasa a leucocitelor, a mucusului, a florei microbiene.
Culoarea urinei normale e galben citrin insa poate devein decolorata in poliurii de diferite cause
sau intens colorate, fiziologic dupa o alimentatie hiperproteica, effort fizic intens febra, in
afectiuni hepatice grave.
Mirosul urinii este migdale amare insa urinele afectate au miros amoniacal puternic, in acidoza
diabetic sau la copii cu varsaturi acetonemice, urina are miros de fructe.
BILET 10
Sef Disciplina,
1. Investigarea echilibrului leucocitar – teste screening.
1.Investigarea echilibrului leucocitar-teste screening
Leucograma- cuprinde numararea leucocitelor si formula leucocitara
Numararea leucocitelor
Sunt determinate cu ajutorul analizorului automatprin metoda de citometrie in flux cu

fluorescenta. Exista anumite situatii cand este necesara numararea leucocitelor manual(cand
numarul este prea mic sau prea mare).
Variatiile numarului de leucocite:
1. Leucocitoza-cresterea numarului de leucocite mature in sangele periferic

 Fiziologice: sarcina, effort fizic intens si prelungit, stres
 Patologice: inflamatii, in special cele de natura infectioasa
2. Reactia leucemoida-cresterea masiva a numarului de leucocite, tabloul

hematologic sugerand leucemia, dar neexistand acesta afectiune. Este o reactie
benigna, determinand stimularea maduvei osaose de toxine bacteriene, virusuri,
toxine chimice. In fata unui asemenea tablou sanguin se impune diagnosticul
diferential cu leucemia mieloida cronica.
3. Leucopenia- scaderea numarului de leucocite in sangele periferic sub 4000/mm3

la adult
 Fiziologice:batrani, surmenaj fizic

 Patologice:prin inhibitie medulara(radiatii, citostatice, antibiotice),
distrugere exagerata(boli autoimune)
Formula leucocitara(FL)
Formula leucocitara este efectuata automat de catre analizator. Exista si situatiiin care
este necesara efectuarea manuala a formulei leucocitare: nr le leucocite prea mic sau prea
mare, prezenta de celule anormale semnalizata de analizator
Valori patologice FL
Sef Disciplina,
1. Neutrofilia: cresterea numarului de PMN-uri neutrofile in valoare absoluta
peste 6500/mmc (infectii bacteriene, leucemia mieloida cronica, neoplasme,
inflamatii)
2. Neutropenia: scaderea numarului de granulocite neutrofile, in valoare absoluta
sub 1500/mmc (medicamente, infectii virale, deficit nutritional)
3. Eozinofilia: se refera la cresterea numarului de eozinofile in valoare absoluta
peste 500/mmc. (afectiuni parazitare, alergice, maligne, sindroame de
hipereozinofilie)
4. Eozinopenia: se refera la scaderea numarului de eozinofile sub 500/mmc
(stresul acut sau cronic, emotional sau somatic, excesul de ACTH, cortizon si
epinefrine)
5. Bazofilia: consta in cresterea numarului de bazofile peste 80/mmc (leucemia
mieloidica cronica, afectiuni alergice, proliferative)
6. Bazopenia: consta in scaderea numarului de bazofile (stres, administrare de
corticoizi)
7. Limfocitoza: cresterea numarului de limfocite in valoare absoluta peste
2500/mmc
 Limfocitoza marcata cu leucocitoza: boli infectioase acute
 Limfocitoza cu leucocitoza marcata: leucemie limfocitara cronica
 Limfocitoza usoara: rujeola, rubeola, varicela, sifilis, tuberculoza
8. Limfopenia: scaderea numarului de leucocite in valoare absoluta sub
1200/mmc (sida, postradioterapie, mixedem, limfoame)
9. Monocitoza: cresterea numarului de monocite, in valoare absoluta peste
750/mmc (boli infectioase, maligne, granulomatoase)
10. Monocitopenia: scaderea numarului de monocite in valoare absoluta sub
240/mmc (aplazia medulara primara, indusa medicamentos)
2. Clasificarea proteinuriei. Aspecte patologice.

1. In raport cu durata:
 Tranzitorie cu semnificatie benigna (effort, febra, expunere la
frig, insuficienta cardiaca)
 Constanta, intotdeauna patologica:
 De natura renala, prin alterarea filtrului glomerular-
proteinurie glomerulara sau a reabsorbtiei tubulare
renale- proteinurie tubulara
Sef Disciplina,
 De natura extrarenala consecinta naturii anormale a
proteinelor eliminate (albuminurii, unele leucemii)
2. In raport cu cantitatea:
 Usoare- efort sau stari febrile
 Medii- pielonefrite, rinichiul polichistic, HTA
 Severe- glomerulonefrita acuta, HTA maligna,
mielom multiplu, nefroangioscleroza diabetica
3. In raport cu selectivitatea:
 Selective, cu eliminare preponderenta a proteinelor plasmatice cu
greutate moleculara mica (leziuniglomerulare minime)
 Neselective, cu eliminarea tuturor fractiilor proteice existente in
plasma ce coezista cu leziuni glomerulare minime.
- Derivatie axiala dreapta
- Ritm sinusal
- Frecventa cardiaca:
Sef Disciplina,
BILET 11
Sef Disciplina,
1. Investigarea unui sindrom hipoglicemic. Teste screening si teste analitice
Teste screening:
Glicemia: simptomele de hipoglicemie apar la valori sub 40mg/dl
Cauzele de hipoglicemie: - Tratamentul diabetului zaharat: o supradoza de
insulin este cel mai frecventa cauza de hipoglicemie. Unele
medicamente(clorpropamida) pot determina de asemenea hipoglicemie
- Insulinomul: tumorile benigme sau malgne ale celulelor
pancreatice pot cauza exces de insulin
- Deficit de hormone de contrareglare
- Hipoglicemia hepatica: in necroze hepatice acute pot
aparea hipoglicemii severe
- Hipoglicemia alimentara: la pac care au suferit
gastrectomii sau gastroenteroctomii
Cetonuria: corpii cetonici sunt prezenti in urina la persoanele supuse unui post de
cel putin 72h(la sinteza lor contribuie scaderea aportului alimentar si scaderea
secretiei de insulina)
Teste analitice
Studierea secretiei de insulina- determinarea insulinei si peptidului C(
glicemia<45mg/l si insulina plasmatica >10mU/ml si peptidul C >1,5 ng/ml intr o proba de
sanga=>hiperinsulinism endogen
Teste dinamice: TTGO(testul de toleranta a glucozei adm oral), testul la
glucagom, testul postului
2. Tulburari ale hemostazei primare. Teste de diagnostic.

-doua etape: globala si analitica
1. Explorare globala
Timp de sangerare: ne informeaza asupra calitatii capilarelor si functiei
plachetare
Sef Disciplina,
a. Metoda Duke: 2-4 min, pathologic>5min(intepare cu ac al lobului
urechii, se cronometreaza si se tamponeaza cu hatrie de filtru la 30 de
sec)
b. Metoda Ivy: normal sub 10 min(se aplica manseta tensiometrului la
nivelul 1/3 inferioare a bratului, se introduce aer-1cm apa presiune, se
realizeaza pe fata ant a antebratului o incizie de 1 cm si
prfunzime1mm, se porneste cronometru si se tamponeaza)
Timpul de fragilitate capilara: se aplica pe bratul pacientului manseta 5 min la
10 mmHg presiune diastolica. Realizarea hipertensiunii duce la formarea de
PETESII.
2. Explorare analitica: 1. Numararea tombocitelor VN= 150.00-400.000/mmc, sub
50.000 risc mare de hemoragie
2. Examenul morphologic al trombocitelor- normal sunt in grupuri mici de pana la 10-15
elemente
3. Studiul calitativ al trombocitelor: Functiile dinamice(
retractia chiagului si agregabilitatea plachentara) si functia trombocitara

R.J. 75 de ani se prezinta de citeva luni stare generala alterata, febra, scadere marcata in
greutate, dureri toracice, tuse seaca.
- VSH = 128 mm/h vn: 1-10mm/h

- fibrinogen = 400 mg%
- leucocite = 10.000/mmc 4.000-9.000/mmc
- proteine totale = 6g% 6,5-8,5g/100ml
- albumine = 2,8 g/l 4-5g/100ml
Sef Disciplina,
- gama globuline = 25 % 15-18%
- ex. Radiologic : opacitate intensa a plaminului drept
>>>>>NU STIU DIAGNOSTICUL<<<<<
Tuberculoza
BILET 12
1. Anemii hemolitice – teste de diagnostic
-se urmaresc semnele de distrugere exagerata: hiperbilirubinemiile(normal 1mg%) prin
cresterea BI si icter hemolytic; cresterea stercobilinogenului pana la 300mg/24h,
hemoglobinurie
-se urmaresc semnele de regenerare exagerata: cresterea reticulocitelor pana la 100-
900%, policromatofilie trombocitoza, hiperleucocitoza, hiperplzie eritroblastica medulara
2. Blocul de ram stang – diagnostic ECG

-transmiterea stimului emis de nodul sinusal fiind intrerupta la nivelul ramului stang
al fascilocului HISS, are loc activarea mai intai a VD, pe cai normale, in timp ce
depolarizarea ½ stangi a septului interventricular si al peretelui liber al VS se
realizeaza cu o intarziere de 0.04-0.06 sec pe cai nespecifice intr-un mod longitudinal
sau tangential si nu centrifuge asa cum este normal.
-exista 3 componente majore ale activitatii ventriculare in caz de BRS complet: 1.
Activarea jumatatii drepte a septului
2. Activarea intarziata si anormala a jumatatii stangi a septului
3. Depolarizarea intarziata si anormala a peretelui liber al VS
Alte elemente de diagnostic electrocardiografic: ritm supraventricular, axa electrica
deviate la stanga, complexul QRS largit pana la 0,12 sec si mai mult, deflexiune
intrinsecoida intarziata peste 0.08 sec in V5 V6
Sef Disciplina,
B.I. de 23 de ani : astenie fizica, indispozitie, scaderea poftei de mincare, greata, durere
in fosa iliaca dreapta, stare subfebrila
- VSH = 30 mm/h
- Leucocitele = 12.000/mmc
- Proteine totale 7g%
- Albumine 3.9 g%
- Alfa2 globuline 15 %
- Sumar de urina : albumina absent, frecvente leucocite
-
BILET 13
1. Leucemii cronice – definitie, teste de diagnostic.
Sef Disciplina,
Leucemiile cornice sunt caracterizate prin proliferarea maligna a celulelor mature si a celor aflate
in stadii intermediare de maturatie.
In functie de kinia celulara implicate in procesul de proliferare :
-Linia limfocitara- leucemie limfocitara cronica (LLC);
-Linia granulocitara-leucemie granulocitara (mieloida) cronica (LGC).
Diagnostic:
1.Formula leucocitara
-80-90% cellule mature si celule aflate in stadii intermediare de maturatie din seria celulara care
prolifereaza malign;
-10-20% celule mature ale celorlalte serii.
Ex.: in LGC 80-90% promielocite ,mielocite,metamielocite neutrofile,neutrofile

nesegmentate,neutrofile segmentate +limfocite+eozinofile+bazofile.
2.Numarul de leucocite
-peste 100.000/mm^3-forme leucemice
-50.000-60.000/mm^3-forme subleucemice
-10.000-15.000/mm^3-forme aleucemice
Cel mai frecvent,citodiabaza nu ete mult afectata in leucemiile cronice,astfel incat numerul de
leucocite este foarte mare (100.000-300.000/mm^3).
3.Examenul frotiului de maduva osoasa
Arata hiperplazie medulara,cu cellule aflate in stadii diferite de maturizatie si cellule adulte ale
liniei care prolifereaza malign.
4.Examene citochimice si citoenzimatice
Sef Disciplina,
-FAL+++ - in reactiile leucemoide-deoarece procentul de neutrofile este mult crescut (reactie de
aparare),neutrofilele fiind adulte si normale
-FAL- -negativa sau absenta in LGC-deoarece procentul de neutrofile adulte este

crescut,neutrofilele fiind anormale,ele provenind din proliferari maligne si neavand incarcatura
enzimatica normala in granulatii.
5.Alte explorari hematologice:
-scaderea numarului de hematii-sindrom anemic;
-scaderea numarului de trombocite-sindrom hemoragic prin trombocitopenie.
6.Biopsia ganglionara,hepatica,splenica-atunci cand punctia sternala este alba(fara celule).
7.Teste citogenice-prezenta cromozomului Philadelphia- in LGC.
8.Teste imunologice- prezenta anticorpilor antieritrocitari- in LLC.
2. Exporarea sindromului de citoliza pancreatica.
a) Determinarea enzimelor digestive in ser si urina

Aceste dozari prezinta interes in pancreatitele acute si in episoadele evolutive de
pancreatita cronica .Dintre enzimele pancreatice ,amilaza ramane cea mai frecvent
determinata.
*Determinarea amilazei
Metoda Wohlgemuth
-se bazeaza pe actiunea specifica a enzimei de a hidroliza amidonul pana la stadiul de
dextrine si maltaza.
Valori normale: ser- 16-32 UW
Urina- 32-64 UW
Semnificatia valorilor patologice:
In pancreatita acuta valorile amilazemiei sunt de 4-5 ori mai mari decat valorile normale.
Sef Disciplina,
Cresteri moderate ale amilazei serice se intalnesc in carcinoame ale capului de pancreas
si intr-o serie de afectiuni extrapancreatice: ulcerul gastric si duodenal perforat,ocluzie
intestinala,parotidita,hepatopatii cronice,insuficienta renala,inflamatii pelviene.
**Determinarea lipazei
Concentratia lipazei serice este legata mai direct de activitatea pancreasului,avand o
specificitate mai mare decat a amilazei.
***Determinarea tripsinei
-nu este aplicata uzual in diagnosticul afectiunilor pancreatice deoarece in ser se gasesc si
alte enzime proteolitice,precum si inhibitori ai tripsinei.
b) Evidentierea enzimelor pancreatice intracelulare in ser

Se evidentiaza in ser,alaturi de enzimele digestive,urmatoarele enzime celulare din
procesul de necrobioza si care trec in sange in cursul pancreatitelor acute :
leucinaminopeptidaza, dezoxiribonucleaza, 1-fosfofructoaldolaza si fosfohexoizomeraza.
Sef Disciplina,
BILET 14
Sef Disciplina,
1. Diabetul zaharat – algoritm de diagnostic. Teste sangvine si urinare.
Diabetul zaharat este o disfuncţia gravă şi generalizată a metabolismelor glucidic, lipidic şi
proteic, indusă de deficitul absolut/relativ de insulină (sau creşterea hormonilor de contrareglare)
cu complicaţii acute (comele diabetice) şi cronice (microangiopatia, macroangiopatia si
neuropatia diabetică). Teste screening : teste sanguine si urinare :1.Glicemia ,2.Cetonuria
Glicemia :la adultii normali , simptomele de hipoglicemie apar la valori ale glicemiei mai mici
de 40mg/dl (2,2 mmol/l)
Cetonuria : corpii cetonici sunt prezenti in urina la persoanele supuse unui post de cel putin 72
ore. La sinteza crescuta a corpilor cetonici contribuie, in aceasta situatie , atat scaderea aportului
de glucide (care obliga la utilizarea acizior grasi liberi pentru producerea de energie) , cat si
scaderea secretiei de insulina , ca urmare a lipsei de stimularea celulelor b pancreatice iin
conditiile restrictiei hidrocarbonate
Tratamentul diabet zaharat (o supradoza de insulina este probabil cea mai frecventa cauza
de hipoglicemie)
2. Examenul materiilor fecale.
Intestinul prin miscarile sale peristaltice , peristolice , pendulare si prin sucurile digestive
(pancreatic biliar si propriu) reprezinta sediul de finalizare al digestiei , iar prin sufrata sa mare
de absorbtie , sediul principal al absorbtiei factorilor nutritivi absorbabili.
Explorarea se realizeaza prin tehnici care evidentiaza modificarile functionale (tranziit digestie
exudatie activitate mioelectrica si contractila) caracterele continutului (suc intestinal , materiale
fecale) Poate fi efectuata diferential pe segmente (duoden jejun ileon intestin gros) sau global
(tranzit baritat , bilanturi digestive examen coprologic)
Examenul Coprologic: din examenul macro si micro al materiilor fecale se pot obtine unele date
orientative asupra fiziopatologiei digestive sau se constata prezenta unor eventuali paraziti
intestinali. Recoltarea scaunul se face dupa administrarea unui regim alimentar ce contine toate
principiile alimentare (proteine hidrati de carbon grasimi saruri minerale)
Examenul macroscopic urmareste:
-cantitatea , nr scaunelor . normal in 24 ore in functie de felul alimentelor, de digestie, de tranzit
, se elimina cca 100-250 g materii fecale (1-2 scaune)
-astepctul - normal este omogen ; patologic , pot sa apara :resturi alimentare nedigerate , ceea ce
sugereaza insuficienta digestiva , mucus , puroi , sange ( in leziuni inflamatorii ale peretelui
Sef Disciplina,
intestinal )
-consistenta : poate fi pastoasa , semipastoasa , dura , moale , lichida sau semilichida
-culoare - normal este cafeniu -bruna (data de prezenta stercobilinei ) ; patologic scaunele pot fi :
galben-verzui cu modificari de tranzit (datorita biliverdinei ) galbui-cenusiu (det de prezenta
puroiului ) decolorate (alcoolice) in obstructia de coledoc , pleiocrome (hipercolorate) in sindrom
hemolitic , negre (melena) in sangerari digestive superioare , rosii datorita sangelui proaspat din
partea inferioara a tractusului digestiv , administrarea unor medicamente sau a unor alimente
poate schimba culoarea scaunului
-mirosul : fetid este caract scaunului normal ; patologic : miros de hidrogen sulfurat (putred) in
scaunele cu flora de putrefactie bogata , miros de acid butiric sau acetic in scaunele de
fermentatie
Examenul microscopic necesita pregatirea a 3 prepárate prospere din mici fragmente de materii
fecale , intre lama-lamela : unul cu ser fiziologic , al doilea cu solutie Lugol si al 3 lea cu solutie
Sudan III
-preparatul cu ser fiziologic :pe acest preparat se pot examina lipidele in supernatant , fibrele
musculare , celuloza , cristaloizi in depozit
-preparat cu solutie Lugol :specific pentru colorarea amidonului
-preparatul cu solutie Sudan III : specific pentru colorarea grasimilor
Sef Disciplina,
BILET 15
Sef Disciplina,
Biletul nr. 15
1. Disproteinemii – definitie, exemple, teste de investigare.

Este insotita de un dezechilibru coloidal al serului, care poate fi pusa in evidenta
prin reactii de floculare nespecifica.
Teste de labilitate coloidala nu sunt specifice unei maladii si nici afectarii unui
organ, in prezent mai sunt folosite numai intr-un context larg de teste paraclinice, pe baza
carora se poate aprecia mecanismul patogenic al bolii.
- Teste de disproteinemie: -reactia Gros
-reactia Timol
-reactia cu sulfat de zinc
-reactia cu sulfat de cadmiu
2. Tulburari ale hemostazei secundare – calea extrinseca. Teste de diagnostic.
Timpul de protrombina (timpul Quick)-TP
Reprezinta timpul de recalcifiere al plasmei citrate in prezenta tromboplastinei

tisulare in exces. Rezultatele pot fi exprimate si sub forma de indice de protrombina, procente in
raport cu o plasma normala a carei activitate este egala cu 100%.
INR (international normalized ratio)
Pentru determinarea INR se efectueaza TP al pacientului si al unui martor

utilizand aceiasi tromboplastina. Dupa calcularea raportului, obtinut prin raportarea TP al
pacientului la cel al martorului, se face o corectie cu o constanta specifica tromboplastinei
utilizate si care este unica pentru un anume producator.
Testul Koller
Pentru a deosebi prelungirea timpului Quick determinata de o hepatopatie

cronica de cea indusa de carenta de vitamina K se face testul Koller. Acesta consta in
determinarea TP dupa administrarea de vitamina K la un subiect cu TP alungit. Daca TP se
corecteaza, exista un deficit de vitamina K

- VSH-marit
Sef Disciplina,
- Leucocitele- marite, limfocite-marite
- Proteine totale -normal
- Albumine/globuline = scazut
- Fibrinogen = marit
- Ex. Radiologic – revarsat pleural drept
- Examenului lichidului din revarsat : Rivalta pozitiv, proteine > 30 g/l,
LDH >2/3 din LDH seric, limfocite 88%,
- Examenul sputei – prezente micobacterii in cultura
Tuberculoza
BILET 16
1. Teste screening de investigare a tulburarilor metabolismului proteic.\

) Teste screening :
-Dozarea proteinelor totale
Sef Disciplina,
-Teste de disproteinemie
-Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH)
Dozarea proteielor totale . Ansamblul proteinelor plasmatice constituie proteinemia . Oscilatiile
fiziologice variaza intre 6,5-8,5 g/100 ml . metode clasice de studiu au stabilit doua grupe mari
de proteine plasmatice:
-albumine -4-5 g/100 ml
-globuline -2,5-3g/100 ml
Raportul normal albumine/globuline variaza intre 1,5-2
Variatiile patologice pot fi hipoproteinemii si hiperproteinemii
Hipoproteinemiile apar in: -carenta de aport
-perturbari ale sintezei -hepatopatii cronice , ciroze
-tulburari de absorbtie
-pierderi renale(sindrom nefrotic)
-pierderi intestinale(sprue)
Hiperproteinemiile apar in boli insotite de intensificarea sintezei(mielom multiplu, hemopatii
maligne)
Teste de disproteinemie (teste de labilitate coloidala a serului )

Disproteinemia este insotita de un sedechilibru coloidal al serului , care poate fi pusa in evidenta
prin reactii de floculare nespecifica. In aceste reactii substanta straina introdusa in ser (saruri ale
metalelor grele, precipitantii organici , substante coloidale ) joaca rolul de agent declansator al
labilitatii serice.
Testele de labilitate coloidala nu sunt specifice unei maladii si nici afectarii unui organ (de ex.
ficatul )
. In prezent mai sunt folosite numai intr-un context larg de teste paraclinice , pe baza carora se
pot aprecia mecanismul patologic al bolii.
Reactiile se fac cu ser proaspat , sangele recoltandu-se dimineata. , pe nemancate,cu seringa
curata si uscata pentru a evita hemoliza.
Testele de disproteinemie sunt:
Reactia Gros
Reactia Timol
Sef Disciplina,
Reactia de sulfat de Zn
Reactia de sulfat de cadmiu
REACTIA GROS (cu clorura de mercuc)

Serul este tratat cu solutie Hayem si se urmareste aparitiaunei prime opalescente reversibile care
dispare prin agitare.
tehnica:intr-o eprubeta de hemoliza se masoara 1 ml de ser nehemolizat si dintr-o microbiureta
se adauga picatura cu picatura solutie Hayem . Dupa fiecare picatura se priveste in zare pentru a
urmari aparitia unei opalescente . Se procedeaza in acest mod pana se ajunge la aparitia unui inel
alburiu ingust la suprafata serului , inel care dispare la agitarea energica a eprubetei. Din aceasta
cauza , reactia se numeste reversibila . Se continua apoi titrarea cu sol Hayem pana se ajunge la o
tulburare permanenta , ireversibila, in forma de nor, care sedimenteaza in repaos. Se noteaza
numarul de ml sol Hayem stabilindu-se astfel granita superioara de aparitie a opalescentei
ireversibile
Valori normale:
-limita inferioara sau reactia reversibila este 1,5 ml sol Hayem
-limita superioara sau reactia ireversibila este 2,5 ml solutie Hayem
Patologic , limita inferioara este scazuta sub valorile normale in alterari celulare hepatice ,
traducand o insuficienta cantitativa sau calitativa a parenchimului hepatic. Orice valoara mai
mica de 1,5 ml solutie Hayem indica o scadere a albumininelor si o crestere in special al
gamaglobulinelor.
REACT TIMOL(metoda Mac Lagan)

Solute tampon pH=7,8 saturata cu timol se produce precipitarea serurilor disproteinemice.
Reactia se bazeaza pe formarea unui complex de globuline , fosfolipide , colesterol si timol
tehnica:la 0,1 ml ser proaspat se adauga 6 ml reactiv tampon veronal-timol , se agita si dupa 30
min se evalueaza turbiditatea prin compararea cu o scala etalon. Rezultatul se exprima in unitati
Mac Lagan
val normale: 0-4 unitati Mac Lagan
Patologic: serurile care contin o cantitate crescuta de alfa s i gamaglobuline si o cantitate scazuta
de albumine precipita in prezenta sulfatlui de cadmiu.
Sef Disciplina,
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Este meted care face parte din schema de investigare a unei disproteinemii. Valoarea VSH ului
este influentata de factori eritrocitari si plamatici.
Factrorii eritrociti: anemia accelerata vitella de sedimentare , poliritmia scade VSH ul sub
valorile normale.
Factorii plasmatici (fractii proteice ) : prin proprietatile fizico-chimice diferite legate de structura
lor moleculara , albuminile tind sa protejeze stabialittatea suspensiei eritrocitare , in timp ce
globulinele si fibrinogenul au efect contrar. O scadere a raportului albumine/globuline (normal 1-
1,5) creste valoarea VSH ului. Prezenta in plasma a unor proteine care nu fac parte din spectru
proteic normal :proteina C reactiva , factorul reumatoid , proteina M sau cresterea concentratiei
imunoglobulinelor vor det . accelerarea VSH ului.
Cresteri pathologic se constant in : Tuberculoza , Rheumatism articular cut , Septicemii ,
Infect acute de organ , Infarctul miocardic acut ,hemopatii maligne(leucoze , melon
multiple , bola Hodgkin) si in neoplazii . Toate aceste procese evolueaza cu
disproteinemie.
2. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul de hepatopriv.
Teste de investigare ale insuuficientei hepatice (ale sindromului hepatopriv)
* TESTE DE EXPLORAREA A FUNCTIILOR METABOLICE
b1) Metabolismul protidic
Ficatul are un rol esential in metabolismul proteic , el sintetizand albumina , glicoproteine , alfa2
haptoglobina , transferina , ceruloplasmina , enzimele , factorii de coagulare . Suferintele
hepatice pot determina altarari ale farctiilor proteice serice care pot fi evidentiate printr o serie de
teste:
Albuminemia normala (4,2-5,6 g/100 ml ser) nu exclude o leziune hepatocelulara . In hepatopatii
cronice , valoarea albuminei este scazuta . Scaderea albuminei serice este intalnita si in
malnutritie , boli infectioase , gastroenteropatii , sindrom nefrotic.
Colinesteraza serica: valoarea normala dupa M.S (metoda calorimetrica ) este 3000-8000 UI/1
ser . este o enzima de ,,secretie,, care reprezintta un indice sensibil ai disfunctiei hepatocelulare .
Scaderea ei confirma ca hipoalbuminemia se datoreaza sintezei deficitare. Colinesteraza foarte
scazuta are semnificatie prognostica grava in hepatitele cronice si in cirozele si contraindica
Sef Disciplina,
operatiile.
Factorii de coagulare:
-fibrinogenul plasmatic normal este 0,2-0,4 g/ 100 ml plasma . scade in stadiile tardive ale
cirozei atrofice , creste in hepatitele acute si ciroza cardiaca , in general procese inflamatorii
Explorare complexului protrombinic se face prin timpul Quick (normal intre 13 sec -indice
=80% si 18 sec indice =110%)
Valori sub 60% sunt considerate ca o expresie a disfunctiei hepatocelulare sau a obstructiei
biliare care impiedica absorbtia vitaminei K .
Testul Koller -este testul saturarii cu vitamina K care permite diagnosticul diferential intre
disfunctia hepatocelulara si absorbtia anormala de vitamina K. Testul consta inn determinarea
timpului de protrombina inainte si dupa administrarea parenterala a 10 mg vitamina K . Daca
timpul Quick se normalizeaza inseamna ca functia hepatocelulara este buna , dar absorbitia
vitaminei K a fost deficitara .
b2) Metabolismul glucidic
In afectiunile hepatice se produc tulburari ale acestui metabolism , ficatul fiind un organ
important in mentinerea echilibrului glicemic. Tteste de investigare ale metabolismului glucidic
au un specificitate redusa penntru hepatopatii , deoarece glimcemia este reglata de o multitudine
de factori extrahepatici. Un test valoros mai putin influentat de factorii extrahepatici independent
de inductia enzimatica si de secretia de insulina este testul la galactoza
b3) Metabolismul lipidic
Ficatul are un rol important in capture si oxidarea lipidelor , in sinteza fosfolipidelor a
colesterolului in esterificarea colesterolului in producerea de corpi cetonici de lipoproteine;
sintetizeaza si degradeaza enzimele cheie ale metabolismului lipidic. Astfel in hepatopatii aceste
substante pot prezenta anomalii reflectate in concentratia lor in sange in urma efectuarii testelor
statice ; lipemia totata , lipidograma , colesterolul , trigliceridele, acizii grasi liberi , corpii
cetonici ; si dinamice: testul de toleranta la grasimi
b4) Metabolizarea hormonilor
Prin procedee metabolice complexe ficatul inactiveaza si degradeaza hormonii. In hepatopatii
pot sa apara manifestari specifice: hiperandrogenemie , hiperestrogenemie ,
hiperaldorosteronemie.
Sef Disciplina,
3. Interpretati spirograma: Elemente de calcul: T3= 4096, Kcv= 1, KVEMS=0.757
BILET 17
1. Investigarea metabolismului lipidic – teste screening. Aspecte normale si patologice.
1.Metabolismul lipidic-teste screening; aspect normal si pathologic
Teste screening:3 determinari: cholesterol total, triglyceride ,HDL-colesterol (indicate pt pacienti

cu boli coronariene ischemice, accidente vasculare, angiopatii periferice; pacienti cu risc de
ateroscleroza..)
Sef Disciplina,
a) Colesterolul total-valori normale 180-200mg/dl ;valorile maxime se calculeaza dupa urm
metoda: 200 ml/dl+varsta in decenii (hipercolesterolemia poate fi ereditara, asociata cu
tirotoxicoze, malabsorbtii intestinale, disglobulinemii, neoplazii etc.
b) Determinarea trigliceridelor valori normale: 40-150mg/dl –cele mai precise metode sunt
cele enzimatice, in practica folosindu-se mai ales metode colorimetrice.
(hipertrigliceridemia se intalneste in hiperlipoproteinemii, secundar diabetului zaharat,
consum crescut de alcool zaharurui, insuficienta renala, utilizarea de corticosteroizi sau
estrogeni.)
c) Determinare HDL-colesterolului- cea mai sensibila metoda pt dozararea HDL-

colesterolului este precipitarea VLDL si cu LDL cu cationic bivalenti-valori normale 30-
75mg/dl; importanta HDL-col este legata de rolul antiaterogenic; nivele scazute de HDL
sub 35mg/dl fiind associate cu risc crescut de aterogeneza si boli coronariene ischemice.
Nivele joase de HDL-colesterol –afectiuni ereditare si dobandite(obezitate diabet zaharat,
terapie cu progesterone, fumat, sedentarism);
2. Explorarea functiei renale (uree, clearance uree, cretinina, clearance cretinina).

Aspecte patologice.
Metode de investigare paraclinica a aparatului excretor

1. teste statice globale,- examinarea urinii(ex. Microscopic,macro,bioch. Fizic-densitatea urinara
-examinarea sangelui-biochimic
2 teste dinamice-care exploreaza fct glomerulara(Clearsnce-ul creatininei si a ureei)
3. met. morfofunctionale-explorarea radiologica renala(radiogr, renala simpla, urografia
intravenoasa,ct,ecografia)
Anomalii- pielonefrita acuta
- litiaza urinara
Sef Disciplina,
BILET 18
1. Investigarea hemostazei – teste screening.
Hemostaza spontana=mecanism complex prin care se asigura prevenirea si oprirea
hemoragiei prin interactiunea unor factori vasculari, plachetari si plasmatici
Sef Disciplina,
Etape 1-HEMOSTAZA PRIMARA(tp vasculo-plachetar)-ansamblu de reactii rapide
care au loc dupa lezarea endoteliului
-formarea trombusului alb pachetar,vasoconstrictia,adeziunea plachetara,
activarea si degranularea trombocitara
- 2-HEMOSTAZA DEFINITIVA-(coagularea propriu zisa)-formarea retelei de
fibrina
-formarea complexului protrombinazei
-a trombinei active
-a cheagului de fibrina
3.FIBRINOLIZA-procesul de descompunere enzimatica a depozitelor de fibina de
pe vase
Teste-globale-tp de sangerare, teste de fragilitate capilara(proba Rumpell-Leede)
-analitice-explorarea trombocitelor, cantitativ, morfologi si functional
2. Metode de investigare a tulburarilor esofagiene.

1.exam. radiologic baritat-cea mai raspandita si cea mai putin agresiva met de exam si
diagn pt afectiunile esofaguui
-subst de contrast se adm sub forma lichida sau sub forma de pasta
-examinarea trebuie facuta in tp deglutitiei,in pozitii
diferite,ortostatism,decupit dorsal,cu capul in jos
- permite studiul leziunilor morfologice si a peristaltismului
1.exam. endoscopic-pt diagn de certitudine a afectiuniol esofagiene
-se efect cu ajutorul unui endoscop
-perite depistarea leziunilo inaparente(ex. Cancer in stadiu incipient)
-se recomanda ca prelevarile biopsice sa fie multiple
-diagn anatomo- patologic complementar fiind indispensabil
3 exporarea motilitatii esofagiene-prin inregr, presiunii intraluminale esofagiene
4 explorarea refluxului gastroesofagian-examen rad. Cu subst de contrast dupa admn
bariului
Sef Disciplina,
A.G. 25 ani Motivele internarii - de 2 luni prezinta oboseala, somnolenta, scaderea in greutate,
iar de citeva zile cefalee intensa, mialgii si redoarea cefei
Clinic : semne meningiene prezente
Antecedente heredo-colaterale – tata cu TBC pulmonar
Ex. de laborator :
- VSH = 30 mm/h
- Leucocitele = 12.000/mmc, limfocite 76%
- Proteine totale 7g%
- Ex. LCR – aspect opalescent
- proteinorahie = 1,5 g/l,
- glucorahie – 0.3 g/l,
- cloruri 6 g/L,
BILET 19
1.Tulburari ale hemostaziei secundare-calea intrinseca.Teste de diagnostic.
1)Timpul de coagulare(TC)-timpul de coagulare a sangelui intr-o epurbeta faca anticoagulant
-normal TC=8-12 min
Sef Disciplina,
2)Timpul Howell(TH)-timpul de coagulare al plasmei citrate dupa recalcifiere
-normal TH=70-130 sec
3) Timpul de tromboplastina partial activata(aPTT)-timpul de coagulare a plasmei dupa

incubarea cu fosfolipid plachetar si caolin
-testul folosit in urmarirea heparinoterapieicand acesta trebuie sa se mentina la valori duble decat
normalul
-aTTP alungit cu TP normal apar in hemofilii(A-deficit de factor VIII, B-deficit de factor IX, C-
deficit de factor IX) si boala von Willebrand
-aTTP alungit cu TP alungit apare in afectiuni hepatice ,CID,tratament cu antivitamine K
-normal aTTP=35-55 sec
2.Infarct de miocard-diagnostic ECG
Diagnosticul ECG al infarctului miocard contine:
A.Diagnostic pozitiv
B.Diagnostic stadial
C.Diagnostic topographic
A.DIAGNOSTIC POZITIV
Semnele ECG de infarct se impart in:
-semne directe: in derivatiile al caror electrod colector se afla in proximitatatea zonei de infarct
-semne indirecte:in derivatiile opuse zonei de infarct.reprezinta imaginea rasturnata a semnelor

directe
Atat semnele directe cat si cele indirecte exprima manifestarile electrice ale ischemiei,leziunii
necrozei.
*ISCHEMIA-modificari morfologice ale undei T:
-semnul direct:unde T negative, ascutite,simetrice(ischemie subepidermica)
Semnul indirect:unde T positive,ascutite,simetrice (ischemie subendocardica)
*LEZIUNEA-devierea segmentului ST catre suprafata testutului lezat
Sef Disciplina,
*NECROZA-se inregistreaza elecrocardiografic ca negativitate a complexului QRS sau ca
pierdere a pozitivitatii
-pe electrocardiograma se pot inregistra:
1.Complexul QS-complex complet negativ
2.Complexul Qr
3.Diminuarea amplitidunii undei R
B.Diagnosticul stadial
1)Stadiul supraacut-stadiul hiperacut precede cu cateva ore dezvoltarea semnelor

electrocardiografice caracteristice stadiului acut
2)Stadiul acut-imagine electrica deplin constituita,care regreseaza in 3-6 luni,pana la imaginea

de infarct cronic cicatricial
3)Stadiul cronic cicatricial-infarct miocardic vechi
C.Diagnosticul topographic
1.Infarct miocardic anterior
2.Infarct miocardic inferior-peretele inferior al VS este orientat catre DII,DIII si aVF
3.Infarct miocardic strict posterior-nu exista niciun electrod indreptat direct catre peretele
posterior al cordului
4.Infarct miocardic antero-inferior
O.I. 40 de ani. Motivele internarii : febra, frison, cefalee, varsaturi, mialgii fotofobie
Clinic : semne meningiene prezente
Antecedente patologice - traumatism cranian cu 5 zile in urma
Examen de laborator :
- Nr. leucocite = 14.000/mmc
- VSH = 25 mm/h
- Fibrinogen = 600 mg5
- Proteina C reactiva = 15 mg/dL (normal < 0.5 mg/dL)
- Examen LCR – aspect purulent, 400 de elemente/mmc, PMN = 90%
Sef Disciplina,
Meningita bacteriana
BILET 20
1. Investigarea produsilor finali de metabolism proteic.
- Ureea ( este produsul final de catabolism al proteinelor; Se sintetiseaza in ficat si se
elimina in cea mai mare parte prin urina; Valori normale: 15-45mg/100 ml fiind
dependenta de varsta, alimentatie si diureza; Valori crescute se intalnesc in regim
hiperproteic, catabolism proteic exagerat iar valori scazute in deficite exagerate de
productie si tuburari de eliminare renala)
- Creatina ( folosita ca si suport energetic de muschii scheletici, iar produsul final de
catabolism al cretinei este creatinina cu valori normale in ser de 0,6-1,8 mg/100ml )
- Acidul uric ( este pricipalul metabolit al bazelor purinice. Valoarea normala in ser este de
2-7 mg/100ml; se elimina prin urina; valori crescute se intalnesc in productie exagerata
endogena, reabsorbtie tubulara scazuta)
2. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul bilio-excretor.

a) Teste de investigare a sindromului de hiperactivitate mezemchimala.
- Stimularea mezemchimului hepatic in urma agresiunii inflamatorii sau
imunologice se traduce prin hiperreactivitatea celulelor Kupffer si infiltratii
limfoplasmocitare periportale ce pot fi evidentiate prin urmatoarele teste: electroforeza
proteinelor(crestrea gamaglobulinelor da indicatii asupra gradului de reactivitate a
mezemchimului hepatic), imunoelectroforeza(ilustreaza modificarea catitativa si
calitativa a fractiunilor proteica), imunodifuzia radiala ( arata ca Ig A predomica in
heptatica cronica agresica si in ciroza alcoolica), teste de labilitate serica , VSH.
b) Teste de investigare a sindromului de hepatocitoliza sau de permiabilitate a
membrane celulare
- Modificari enzimatice (Transaminazele sunt enzyme catalizatoare in procele de
aminoacidoza. Valorile redicate din ser sunt indici de distructie tisulara. Desi nu sunt
specific pt ficat, sunt utile in decelarea leziunilor incipiente si in urmarirea evolutiei
afectiunii. Se cerceteaza GPT si GOT.
- Modificari vitaminice ( Vitamina B12 prezinta o crestere a concentratiei serice in
necrozele hepatocelulare deoarece ficatul este rezervorul ei principal)
- Modificari minerale ( In hepatita acuta sideremia creste constant, paralel cu
gravitatea bolii iar cupremia prezinta valori crescute in hepatita virala si in ictere
obstructive)
Sef Disciplina,
D.I. 42 de ani
Clinic : lipoame, dureri precordiale la efort
Examen de laborator :
- Ser la 4 0 C – clar
- Colesterol total 354 mg%
- Trigliceride 75 mg%
- HDL col 60 mg%
- LDL 275 mg%
- Elecroforeza – banda beta intensa (LDL)
Diagnostic: Hipercolesterolemie
BILET 21
1. Anemia microcitara hipocroma –teste specifice de diagnostic.

a) Explorarea meteabolismului Fe++.
- Fier seric (sideremie) valaori normale : brabati 80-145yg/100ml, femei 60-120yg/100ml
- Capacitatea totala de legare a fierului si saturarea transferinei (normal >16%)
- Feritina serica – valori normale : 30-300 ng/ml;
Sef Disciplina,
b) Studiul absorbtiei intestinale a fierului cu ajutorul izotoniloe
c) Frotiu de maduva osoasa in anemia feripiva
- disparitia depozitelor medulare de fier din celulele reticulo-endoteliale ale vaduvei osoase
- numar crescut de normoblasi
- eritroblasti feripivi
2. Hipertrofia ventriculara stanga. Criterii de diagnostic ECG.

- Pozitia axei electrice intre 0 si -45 de grade
- R de amplitudine mare (peste 15 mm) in V5, V6, D1, aVL
- S de amplitudine mare in V1, V2
- Indicele Sokolov-Lyon (S1+R5) mai mare de 35mm
- Durata QRS peste 0,09 secunde
- Deflexiune intrinsecoida intarziata peste 0,05 in V5, V6
M.I 45 de ani
Motivele internarii : astenie, poliurie, polidipsie, infectii repetate
Examen biochimic : glicemia a jeun : 135 mg%, glicemia postprandiala = 180 mg%
- Test de toleranta la glucoza : initial 140 mg%, la o ora 250 mg%, la 2 ore 190 mg%
- Glucozurie 15 g/24 h
- Diureza 3 l/zi
- Insulinemia 20 mU/l (normal 10-20 mU/l)
1. Buletin de analize
- Glicemia a jeun este mare: in mod normal prezina valori sun 110mg/dl
- Glicemia postprandiala se incadreaza in limite normale : glicemia ocazionala peste
200mg/dl are semnificatie
- Glicozurie: in mod fiziologic glucoza nu se gaseste in urina
- Diureza: marita, in mod fiziolofic aproximatic 1,8 L in 24 ore
- Insulinemia se incadreaza in parametrii normali
Diagnostic: Scaderea tolerantei la glucoza
Sef Disciplina,
BILET 22
1. Metabolismul lipidic. Clasificarea lipoproteinelor (rol, metode de determinare).

Lipoproteinele au rolul de a transporta lipidele in sange.
- Chilomicronii transporta trigliceroli exogeni

- LDL transporta esterii de cholesterol ( rol proateroge)
- VLDL transporta trigligeridele exogene
- IDL transporta atat esterii de cholesterol cat si triglicerolii ( rol proaterogen)
- HDL transporta colesterolul de la tesuturi la ficat ( rol antiaterogen )
Determinarea lipoproteinelor se realizeaza prin
a) Electroforeza ( prim migrarea acestora in camp electric; depinde de tipul de

apolipoproteina si cantitatea de protein continuta in molecula)
o Chilomicronii nu migreaza in camp electric ( contin protein doar 2%)
o In urma electroforezei se obtin lipoproteina cu denistate mare- HDL,
lipoporoteine cu densitate foarte joasa – VLDL, lipotroteine cu densitate joasa-
LDL
b) Ultracentrifugare (separarea lipoproteinelor in functie de masa si dimensiune; cele cu
o concetratie mare de triglicerloli tind sa se ridice la suprafata)
Sef Disciplina,
2. Reactia leucemoida.
Reprezina crestrea masina a numarului de leucocite, tabloul hematologic sugerand leucemie,

dar neexistand aceasta afectiune. Natura reactiei leucemoide este benigna , stimularea
maduvei osoase este realizata de toxine bacteriene, virusuri, toxine chimie
Sef Disciplina,
BILET 23
Sef Disciplina,
1. Tulburarile metabolismului glucidic. Clasificare. Teste de diagnostic.
Clasificare:
A. Sindromul hiperglicemic
1.Teste screening:
a)glicemia(ocazionala, pe nemancate)
b)testul de toleranta la glucoza administrata oral
c)analiza urinii(glucozuria, cetonuria)
2.Teste analitice:
a) teste de insulino-secretie:
*dozarea insulinei plasmatice
*dozarea peptidului C
b) teste de insulino-rezistenta:
*testul de toleranta la insulina
3.Indicii controlului diabetic pe termen lung:

a)hemoglobina A1C(glicozilata)
b)fructozamina
c)microalbuminuria
B. Sindromul hipoglicemic
1.Teste screening:
a)glicemia
b)cetonuria
2.Teste analitice:
-studierea secretiei de insulina:
*determinarea insulinei si peptidului C
-teste dinamice:
*testul de toleranta la glucoza administrata oral
Sef Disciplina,
*testul la glucagon
*testul postului
2. Explorarea functiei tubulare renale. Metode si aspecte patologice.

1.Explorarea radiologica renala:
a)radiografia renala simpla-evidentiaza marirea de volum a rinichiului, care poate fi
partial sau globala; se mai pot vedea calcificari punctate sau aciforme
b)urografia i.v. sau pielografia descendenta-se pot evidential anomalii congenital, rinichi
polichistic, uretere duble, implantari anormale are ureterelor, tuberculoza renala, litiaza
renala, dilatatii sau stricture ureterale
c)aortografia si arteriografia renala-eventuale anomalii are arterelor renale; diagnosticul
HTA secundare al hidronevrozei
d)scentigrafia-rinichi polichistic, hipoplazic sau atrofic, rinichiul ectopic sau rinichiul
unic congenital, in tumorile renale, leziunile scleroase sau atrofice postinfectioase ale
corticalei renale; poate evidentia o hipertrofie renala congenitala
e)ecografia-tumori renale chistice sau solide; rinichiul mut urografic
f)tomografia computerizata-diferentiaza chistul de hidronefroza ; prezenta unei tumori,
marirea si localizarea ei
g)rezonanta magnetica nucleara(RMN)-aceleasi informatii ca si tomografia
computerizata
2.Punctia biopsica renala si investigarea imunologica renala-confirma diagnosticul unor

boli renale, indeosebi din grupul nefropatiilor difuze
Interpretati buletinul de analiza:
B.T. 31 de ani
Clinic : crize de pancreatita acuta
Sef Disciplina,
Laborator
- Lipide totale : 1200 mg%
- Colesterol total = 180 mg%
- Trigliceride = 1000 mg%
- Ser la 4 0 C – ser clar cu inel cremos la partea superioara
- Electroforeza lipoproteinelor – banda chilomicronilor intensa
- DIAGNOSTIC: Dislipidemie
BILET 24
1. Investigarea metabolismului lipidic - teste screening si teste analitice – enumerare.
Teste screening:
a) determinarea colesterolului total

b) determinarea trigliceridelor
c) determinarea HDL-colesterolului
Sef Disciplina,
Teste analitice:
a) calcularea LDL-colesterolului
b) inspectia aspectului plasmei
c) calcularea indicelui aterogen
2. Hipertrofia ventriculara dreapta. Criterii de diagnostic ECG.

a)HVD de rezistenta –se caracterizeaza prin AQRS hiperdeviata la dreapta (SI, SII, SIII) unde R
inalte in V1, V2, V3 insotite de modificari secundare de faza terminala. Acest aspect se
intalneste in stenoza pulmonara, hipertensiunea pulmonara, tetralogia Fallot, stenoza mitrala cu
hipertensiune intrapulmonara (al doilea baraj), cord pulmonar cronic
b)HVD de volum-se caracterizeaza prin aspect ECG de bloc complet sau incomplet de ramura
dreapta cu hiperdeviatie axiala dreapta. Se intalneste mai ales in defectul septal atrial si
insuficienta tricuspida
Diagnosticul ECG de HVD este mai putin sensibil datorita preponderentei electrice fiziologice a
VS. Pentru ca o HVD sa devina manifesta ECG, trebuie ca fortele electrice ale VD sa
depaseasca preponderenta VS. In afara de aceasta, unele boli care produc HVD modifica foarte
mult pozitia inimii in torace, de unde pot rezulta diagnostice fals negative.
3 . C.D. 27 de ani
Motivele internarii : astenie, poliurie, polidipsie, polifagie, scadere in greutate
Examen biochimic : glicemia a jeun : 98 mg%l, glicemia postprandiala = 160 mg%
- Test de toleranta la glucoza : initial 100 mg%l, la o ora 210mg%, la 2 ore 190 mg%
- Diureza 3 l/zi
- Insulinemia = 5 U/ml ( normal 10 U/ml)
Sef Disciplina,
DIAGNOSTIC: Diabet zaharat
C.D. 27 de ani
Motivele internarii : astenie, poliurie, polidipsie, polifagie, scadere in greutate
Examen biochimic : glicemia a jeun : 98 mg%l, glicemia postprandiala = 160 mg%
- Test de toleranta la glucoza : initial 100 mg%l, la o ora 210mg%, la 2 ore 190 mg%
- Diureza 3 l/zi
- Insulinemia = 5 U/ml ( normal 10 U/ml)
BILET 25
1. Investigarea echilibrului eritrocitar – teste screening.
a) Determinarea hematocritului: sangele recoltat pe substanta anticoagulanta uscata sau pe
heparina, se centrifugheaza pentru separarea eritrocitelor de plasma si evaluarea
raportului volumelor lor. Determinarea se face prin macrometoda Wintrobe (sange venos)
sau micrometoda (sange capilar)
b) Dozarea hemoglobinei: dupa metoda Sahl (colorimetrie vizuala) sau dupa metoda
Drabkin (colorimetrie fotoelectrica, mai precisa- metoda cu cianmethemoglobina si
metoda cu oxihemoglobina)
c) Numararea eritrocitelor: se poate efectua automat la celoscop (pe baza rezistentei
electrice a hematiilor) sau in hemocitometru (camera de numarat pentru hematii tip
Thoma sau Burker-Turck
d) Determinarea constantelor eritrocitare: cele mai importante pentru practica sunt
urmatoarele:
*de marime-VEM(volum eritrocitar mediu)
*de culoare-CHEM(concentratia de hemoglobina din 100mL masa eritrocitara)
e) Examenul frotiului de sange periferic
2. Blocul de ram drept – diagnostic ECG.
- Ritm supraventricular
- Axa electrica aceeasi cu cea dinainte de bloc
Sef Disciplina,
- Complex QRS largit peste 0,12 sec in DS si peste 0,13 sec in derivatiile precordiale pe
seama undei S largite
- Complexul QRS in V1 prezinta aspectul characteristic in forma de M, de tip rsR’ sau RSR’
sau RSr’
- Partea initiala a complexului QRS este fina, normal, numai partea finala (unda S) este largita
si impastata , ca o consecinta a cresterii duratei vectorului final de depolarizare ventriculara.
Acest aspect se constata in: D1, aVL si V4-V6
- Deflexiunea intrinsecoida intarziata peste 0,05 sec in V1, V2
- Modificari secundare de repolarizare ventriculara: unda T de sens invers fata de cea mai
ampla unda a complexului QRS
3. Interpretati spirograma. Elemente calcul: T3=4096, Kcv=0.95, Kvems=0.651

Interpretati spirograma. Elemente calcul: T3=4096, Kcv=0.95, Kvems=0.651
IT= VEMS X 100/CV =71,5 > 68
Sindrom obstructiv moderat
Sef Disciplina,
BILET 26
Sef Disciplina,
1. Anemia macrocitara – teste de diagnostic.
Anemie macrocitara (VEM>96 μ^3) -> Reticulocite :
-> crescute -> hemoragie acuta/hemoliza acuta/tratamentul deficientei de vitamina B12/acid

folic
-> normale/scazute -> frotiu de maduva osoasa -> aspect megaloblastic -> deficienta de
vitamina
B12/acid folic
-> aspect normoblastic -> boli hepatice
a) Frotiul de maduva osoasa in anemia megaloblastica :

- maduva este hipercelulara
- modificari megaloblastice in toate stadiile de dezvoltare ale globulelor rosii, cu asincronie
nucleo-citoplasmatica
- raportul normal intre elementele seriei eritrocitare si elementele seriei granulocitare de
1:2 poate deveni 1:1, modificarile megaloblastice afecteaza si precursorii granulocitari si
trombocitari
b) Acid folic seric - normal 3-20 μg/l
c) Explorarea vitaminei B12 :
- vitamina B12 serica (normal 200-800 pg/ml)

- proteina de transport (transcobalamina I si II)
- studiul absorbtiei intestinale a vitaminei B12 marcate cu Co60 prin testul Schillin
2. Examenul biochimic al sangelui in bolile renale. Aspecte patologice.
Tulburarile functiei renale se vor repercuta asupra compozitiei sanguine a unor substante, in
special a celor azotate. Modificarile valorilor medii ale acestor constante vor putea evalua gradul
de insuficienta renala, diagnosticul si prognosticul nefropatiilor.
a. Proteinele plasmatice : in sindromul nefrotic -> hipoalbuminemie, hiper-alfa2 si beta-

globulinemie ; in glomerulonefrite cronice -> hiper-alfa2 si gamaglobulinemie ; in
pielonefrite cronice -> hipergamaglobulinemie
b. Creatinina(derivatul deshidratat al creatinei) : sugereaza cronicizarea afectiunilor renale,
creatinemii crescute patologic -> insuficienta renala, acromegalie, gigantism
Sef Disciplina,
c. Uree : hiperazotemie -> nefropatii cu insuficienta renala, diete hipoproteice, infectii,
hemoragii acute, infarct miocardic acut, deshidratari, boli febrile
d. Acidul uric : uricidemie crescuta -> guta, insuficienta renala cronica, rinichi polichistic,
leucemii, mielom multiplu, ATS cu HTA
uricidemie scazuta -> defecte de reabsorbtie tubulara, boli neoplazice
e. Produsii de putrefactie intestinala (guanidina, fenol, amine, urati, acizi hidroxiaromatici,

indican) : valori crescute -> insuficienta renala
f. PH-ul sanguin : alcaloze metabolice -> pierderi excesive de acizi pe cale renala
3. Interpretati buletinul de analiza: Buletin de analize : Diabet zaharat.
M.I. 40 ani
Motivele internării: astenie, polidipsie, poliurie, parestezii, dureri musculare la membrele
inferioare ce apar la mers.
Examen biochimic sanguin:
- Glicemia à jeun: 135 mg%
- Glicemia la 2 ore postprandial: 160 mg%
- Lipide totale: 900 mg%
- Colesterol: 260 mg%
- TTGO: glicemia iniţială: 130 mg%, la 120' = 185 mg%; la 150' = 160 mg%; la 180' = 140
mg%.
Examen sumar de urină: glucoza prezentă, albumină absentă, sediment normal.,
- Glucozuria din 24 ore: 15 g/zi,
- diureză 3 litri.
Indice oscilometric: diminuat bilateral.
Examenul fundului de ochi: modificări de angioscleroză retiniană (artere înfundate, filiforme, cu
calibru neregulat).
Sef Disciplina,
BILET 27
1. Formula leucocitara – variatii patologice.
Neutrofilie -> infectii bacteriene, boli inflamatorii, tumori, stres
Neutropenie -> medicamente, infectii virale
Eozinofilie -> boli alergice, iradiere, boli parazitare
Eozinopenie -> stres acut sau cronic, exces de ACTH, cortizon, epinefrine
Bazofilie -> leucemie mieloida cronica, splenectomie, colita ulceroasa
Limfocitoza -> leucemie limfocitara cronica
Limfopenie -> SIDA, boala Hodgkin
Monocitoza -> leucemia cu monocite, mononucleoza infectioasa, endocardita subacuta
Monocitopenie -> infectii masive, aplazii medulare
2. Hipertrofiile atriale. Criterii de diagnostic ECG.

a. Hipertrofia atriala stanga (stenoza si insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica,
HTA, coarctatia de aorta)
Modificari ale undei P :
- axa deviata la stanga (P pozitiv in D1 si negativ in D3)

- durata peste 0,10-0,11 secunde
Timpul necesar depolarizarii atriului stang creste, detasand componenta stanga de cea
dreapta => aspect bifid “P mitral”, cu prima cocoasa mai joasa, apartinand atriului drept, iar a
doua mai inalta, apartinand atriului stang.
b. Hipertrofia atriala dreapta (cord pulmonar cronic, insuficienta si stenoza tricuspidiana,

stenoza pulmonara, tetrada Fallot, defect septal atrial)
Modificari ale undei P :
- inalta, cu amplitudine mai mare de 3 mm

- ascutita, “P pulmonar” in D2, D3, aVF, V1, V2 dar cu baza normala
Sef Disciplina,
- durata nu depaseste 0,11 secunde deoarece intarzierea depolarizarii se face pe seama
timpului de activare mai tardiv fiziologic al atriului stang, dispare asincronismul de
depolarizare atriala
Interpretati buletinul de analiza:Buletin de analize : Hipertriglicerolemie secundara (diabet

zaharat).
3.
Pacientul D.S. de 64 ani se interneaza pentru: poliurie, polidipsie, polifagie, claudicatie

intermitenta la membrele inferioare. Ex. laborator:
Ser la 4oC: lactescent
Lipide totale: 930 mg%
Col. total: 218 mg%
TG = 42 mg%
HDL-col: 30 mg%
Electroforeza lipoproteinelor : banda prebeta intensa (VLDL)
Glicemie: 380 mg%
BILET 28
1. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul de hiperreactivitate
mezenchimala.
Sef Disciplina,
Stimularea mezenchimului hepatic in urma agresiunilor inflamatorii sau imunologice se traduce
prin hiperreactivitatea celulelor Kupffer si infiltratii limfoplasmocitare periportale ce pot fi
evidentiate prin :
a) electroforeza proteinelor : scaderea serumalbuminelor + cresterea gamaglobulinelor =>

prognostic defavorabil al hepatitelor virale
b) imunoelectroforeza : relevanta in macroglobulinemia Waldenstrom sau plasmocitom
c) imunodifuzia radiala : IgA predominanta => hepatita cronica agresiva, ciroza alcoolica
d) teste de labilitate serica : doar date orientative, fiind pozitive si in alte afectiuni in afara
de hepatite, ciroze, insuficiente hepatice
e) VSH : crescuta atat in procesele inflamatorii acute si cronice hepato-biliare, cat si in cele
tumorale
2. Examenul biochimic al urinii. Aspecte patologice.

a) Proteinuria : glomerulara -> glomerulonefrita difuza acuta / tubulara
medie -> pielonefrite, rinichi polichistic, ATS, HTA / severa ->
glomerulonefrita acuta, HTA maligna, mielom multiplu
Tehnici de evidentiere : Determinari calitative (cu acid sulfosalicilic, reactia Esbach),

Determinari cantitative (reactia biuretului, ultrafiltrare, ultracentrifugare)
b) Glucozuria : tranzitorie -> post prandial la gravide, post agresiv / permanenta -> diabet
clinic manifest, diabet renal, sindrom Falconi
Teste : Dozarea glucozei urinare, Determinarea calitativa a glucozuriei (reactie Fehling,

reactia Benedict), Determinarea cantitativa a glucozuriei (aceleasi metode)
c) PH-ul urinar => acidoza, alcaloza (determinari colorimetrice sau cu hartie indicator
universal)
d) Osmolaritatea urinii (variaza direct proportional cu densitatea si invers proportional cu

volumul diurezei)
e) Cetonuria -> diabet zaharat cu acidoza de inanitie, casexie
f) Lipiduria -> sindroame nefrotice lipoidice
3. Interpretati buletinul de analiza:Reumatism articular acut.
Sef Disciplina,
Pacientul BM de 25 ani se prezinta la medic pentru febra, astenie fizica marcata, artralgie
la nivelul genunchiului sting. Examenul clinic obiectiv evidentiaza tumefactia, roseata,
durerea si impotenta functionala a genunchiului sting.
Ex. laborator:
Proteine totale = 7 g/100 ml
Abumine = 3,8 g/ 100 ml
Globuline = 3,2 g/100 ml (cresterea alfa2 , gama globulinelor )
Fibrinogen = 900 mg%
VSH = 40 mm/1h; 85 mm/2h
BILET 29
1. Insuficienta pancreatica (investigarea sindromului de maldigestie).
a) Investigarea digestiei si grasimilor - se utilizeaza administrarea de lipide marcate radioactive,
cum ar fi trioleina si acidul oleid.
Ex: in deficitul lipazei pancreatice – absorbtia trioleinei este scazuta
-absorbtia acidului oleic da rezultate fiziologice
b) Investigarea digestiei proteinelor – se face cu ajutorul proteinelor marcate radioactive.
Sef Disciplina,
c) Investigarea digestiei amidonului - se realizeaza cu ajutorul testului de toleranta la amidon,
precedat de testul tolerantei la glucoza. Se face glicemia a jeun si se administreaza amidon per os
dupa care se determina curba glicemiei. In conditii normale se observa cresterea valorilor
glicemiei iar in suferintele pancreasului exocrine curba glicemiei ramane plata
d)Examene caprologice(macroscopic, microscopic, determinarea grasimilor si azotului)
*Aceste determinari sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de pancreatita cronica. Steatoreea
(grasimi in scaun>5g/24h) si creatoreea (azot in scaun>2,5g/24h) sunt caracteristice pt aceasta
afectiune
2. Metode de investigare a aparatului renal. Teste statice si dinamice. Enumerare.

a)Teste statice
EXAMENUL URINII
1.Examenul macroscopic al urinii (volum, aspect, culoare, miros)
2.Examenul microscopic al urinii (sediment organizat/neorganizat)
3.Examene biochimice (proteinuria, glucozuria, pH-ul urinar, osmolaritatea urinii,
cetonurie,
pigmenti biliari, saruri biliare, lipidurie)
4.Examen fizic ( densitatea urinara)
EXAMENUL SANGELUI-BIOCHIMIC (proteine, pH-ul sangvin, lipide, creatinina,
uree, acid uric,
osmolaritate)
b)Teste dinamice
1. Teste ce exploreaza functia glomerulara(clearance-ul creatininei si al ureei)
2. Teste ce exploreaza functia tubulara
-Teste globale(care permit aprecierea elasticitatii functionale renale)
-Teste pt tubul proximal(exploreaza capacitatea maxima de transport transtubular)
-Teste pt tubul distal(exploreaza functia de mentinere a exhilibrului acido-bazic)
3. Interpretati electrocardiograma:
Sef Disciplina,
BILET 30
1. Insuficienta pancreatica (investigarea sindromului de maldigestie).
a) Investigarea digestiei si grasimilor - se utilizeaza administrarea de lipide marcate radioactive,
cum ar fi trioleina si acidul oleid.
Sef Disciplina,
Ex: in deficitul lipazei pancreatice – absorbtia trioleinei este scazuta
-absorbtia acidului oleic da rezultate fiziologice
b) Investigarea digestiei proteinelor – se face cu ajutorul proteinelor marcate radioactive.
c) Investigarea digestiei amidonului - se realizeaza cu ajutorul testului de toleranta la amidon,
precedat de testul tolerantei la glucoza. Se face glicemia a jeun si se administreaza amidon per os
dupa care se determina curba glicemiei. In conditii normale se observa cresterea valorilor
glicemiei iar in suferintele pancreasului exocrine curba glicemiei ramane plata
d)Examene caprologice(macroscopic, microscopic, determinarea grasimilor si azotului)
*Aceste determinari sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de pancreatita cronica. Steatoreea
(grasimi in scaun>5g/24h) si creatoreea (azot in scaun>2,5g/24h) sunt caracteristice pt aceasta
afectiune
2. Metode de investigare a aparatului renal. Teste statice si dinamice. Enumerare.

a)Teste statice
EXAMENUL URINII
1.Examenul macroscopic al urinii (volum, aspect, culoare, miros)
2.Examenul microscopic al urinii (sediment organizat/neorganizat)
3.Examene biochimice (proteinuria, glucozuria, pH-ul urinar, osmolaritatea urinii,
cetonurie,
pigmenti biliari, saruri biliare, lipidurie)
4.Examen fizic ( densitatea urinara)
EXAMENUL SANGELUI-BIOCHIMIC (proteine, pH-ul sangvin, lipide, creatinina,
uree, acid uric,
osmolaritate)
b)Teste dinamice
1. Teste ce exploreaza functia glomerulara(clearance-ul creatininei si al ureei)
2. Teste ce exploreaza functia tubulara
-Teste globale(care permit aprecierea elasticitatii functionale renale)
-Teste pt tubul proximal(exploreaza capacitatea maxima de transport transtubular)
-Teste pt tubul distal(exploreaza functia de mentinere a exhilibrului acido-bazic)
Sef Disciplina,
3. Interpretati electrocardiograma:
BILET 31
1. Investigarea tulburarilor secretiei salivare si a glandelor salivare.
Sef Disciplina,
a-explorareabiochimica a salivei
determinarea pH ului. Reactiachmica a saliveimixteesteusoradica, pH ulvariindintre 5.75-
7.50. determinarea se face colorimetric cu ajutorulhartiei indicator universal sau cu ajutorul
pH metrului electrometric
identificareamucinei. Mucina din saliva sub actiuneaacidului acetonic vaprecipita sub forma
unui val.
b-explorarearadioizotopica a glandelorsalivare.
Vizualizareascintigrafica a glandelorsubmaxilaresiparotideesterealizataprininjectiii.v. de
technetiu. Examinarea este utila in sindromul sjogren, in care se consta o reducere
semnificativa a fixarii glandulare a substantei. In procesle inflamatorii ale glandelor salivare
apareaspectulunorimagini de hiperfixare. In tumorileglandularebenigne simaligneapardefecte
de fixare.
2. Examenul microscopic al urinii (sedimentul urinar). Aspecte patologice.

se efectueaza examinarea sedimentului urinar, care permite aprecierea calitativa a unor
elemnete precum si prin utilizarea metodelor de determinare cantitativa a elementelor
sedimentul urinar: se efectueaza din prima urina de dimineata care estemai concentrate.
Sedimentul se obtine prin centrifugarea urinii la 1000-2500 turatii/minuttimp 5 minute.
Se decanteaza supernatantul, iar din sedimentul ramas se ia o picatura si se pune pe o
lama ce se aopera cu o lamella. Se examineaza la microscop. Frotiul colorat se realizeaza
in general utilizand coloratii policrome.
sedimentul urinar poate fi; organizat sau neorganizat
-organizat prin prezenta de cellule epiteliale, hematii, leucocite, filamente, levuri,grasimi
-neorganizat prin prezenta de; substante de naturaorganicasa de natura mineral care in
functie de modificarile de diureza, PH sau regim alimentar precipita sub forma
cristalizata sau amorfa.
normal pe un camp microscopic pot fi o hematie, 3-5 leucocite, eventual 1 cilindru, rari
cristale, rare cellule epiteliale din caile urinare inferioare. Cand aceste elemente sunt in
cantitate crescuta ele capata o semnificatie patologica.
Sef Disciplina,
R.O. de 58 de ani, cunoscut cu diabet zaharat de tip II, primeste tratament cu
antidiabetice orale; in urma unor excese alimentare prezinta astenie,
fatigabilitate,tegumente si mucoase uscate, poliurie, senzatie de sete; ulterior se
instaleaza coma.
- VSH 12mm/h
- glicemia 8,6g/l
- leucocite 14.000/mmc
- proteine totale 90 g/l
- osmolaritatea plasmei 350mOsmoli/l (normal 310 MOsm/l)
ex. urinii : albuminurie, glucozurie marcata ( >12 g/24h), corpi cetonici absenti
BILET 32
1. Leucemii acute – definitie, teste de diagnostic.
Leucemiile acute sunt forme de leucemie in care proliferarea maligna intereseaza celulele
blastice, tinere, blocand maturatia. Datorita caracterului extensiv al hiperdiviziunii,
hematopoieza celorlalte serii sanguine este impiedicata
Teste de diagnostic:
a) Numararea leucocitelor din sangele periferic
b) Formula leucocitara din sangele periferic colorat May-Grunwald-Giemsa evidentiaza:
Sef Disciplina,
*forma mieloblastica
*forma limfoblastica
*forma eritroblastica
c) Examenul frotiului de maduva(aspectul frotiului este monoton , prin prezenta celulelor
tinere)
d) Examenele citochimice(diferentierea tipului blastic proliferat este necesara pentru
stabilirea atitudinii terapeutice si a prognosticului)
e) Alte explorari hematologice semnificative:
*numararea hematiilor(anemie)
*numararea trombocitelor(trombocitopenie)
*explorarea coagularii si fibrinolizei(sdr. hemoragice)
f) Biopsia ganglionara splenica hepatica
2. Metode de investigare a tulburarilor intestinale.
a) explorarea sucului duodenal si intestinal -se realizeaza cu:

*sondaj duodenal cu sonda Einhorn, dimineata, pe nemancate. Intubarea se face pe cale bucala
sau nazala
*sondajul jejunal se face sub control radiologic cu aceeasi sonda Einhorn care trebuie sa ajunga
in zona arcadelor dentare
b)examenul coprologic - din examenul macro si microscopic al materiilor fecale, se pot obtine
unele date orientative asupra fiziopatologiei digestive sau se constata prezenta unor eventuali
paraziti intestinali. Se realizeaza:
Examenul macroscopic (urmareste cantitatea, aspectul, consistenta, culoarea, mirosul), examen
microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic
c)explorarea functiei de absorbtie intestinala – are valoare in diagnosticul malabsorbtiei:
*explicarea absorbtiei hidrocarbonatelor
*explorarea absorbtiei lipidelor si a proteinelor
*explorarea absorbtiei fierului
*explorarea absorbtiei vit. B12
d)explorarea motilitatii intestinale
Sef Disciplina,
e)tuseul rectal(examen obiectiv, obligatoriu pentru segmental terminal digestiv)
f)examene endoscopice
g)examenul radiologic
h)biopsia intestinului subtire
i)explorarea imunologica a colonului
R.T. 21 de ani prezinta de citeva saptamini poliurie, polidipsie, polifagie, astenie fizica,
scadere in greutate. Starea generala se inrautateste, apare hipotonia musculara, abolirea
reflexelor osteotendinoase, tulburari de respiratie si se instaleaza o stare de coma
profunda.
- VSH = 12mm/h
- Glicemie 390 mg%
- Bicarbonatii serici 15 mEq/l (↓)
- PH sanguin = 6.5 (↓)
- Corpii cetonici prezenti in urina
- Diagnostic: coma cetoacidozica
BILET 33
1. Investigarea digestiei gastrice.
a)Reziduul a jeune-determinarea reziduului gastric se face cu ocazia intubajului
gastric
b)Examenul radiologic al stomacului-completeaza examenul clinic
c)Endoscopia gastrica si biopsia endogastrica-permite vizualizarea directa a mucoasei
gastrice si si recoltarea dirijata de biopsii din leziune sau din jurul ei, precum si
fotografierea leziunii
d)Examinarea cu radioizotopi
e)Echografie gastrica-permite vizualizarea contractiilor gastrice si face posibila
reexaminarea dupa necesitati
Sef Disciplina,
Se caracterizeaza prin:
-scaderea debitelor maxime: VEMS scazut sub valorile teoretice, VEMS/CV sub 70% si
VMx indirecta sub 80% din valorile teoretice
-modificarea repartitiei volumelor pulmonare: cresterea VR, cresterea raportului VR/CPT
peste 35%; CV poate fi normal sau usor scazuta
Aspectul spirogramei este modificat prin incetinirea expiratiei. In disfunctia obstructiva cu
componenta functionala VEMS scade dupa aerosoli cu acetilcolina. Este o tulburare
respiratorie greu suportata de bolnav, comparandu-se cu dispneea de tip respirator.
Un pacient de 56 de ani cu antecedente de hepatita virala B cronicizata se interneaza

pentru febra, stare generala alterata, marirea de volum a abdomenului., oligurie si icter
scler-tegumentar.
La examenul clinic se deceleaza hepatomegalie si revarsat lichidian peritoneal.
Examene de laborator
- VSH = 112 mm/h
- Proteine totale 9 mg%
- Albumine 2.5 mg%
- Gama globuline 2,1 mg%
- Examenul lichidului de ascita : frecvente celule carcinomatoase
- Diagnostic: cancer hepatic
Sef Disciplina,
BILET 34
1. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul de citoliza.
Agresiunile variate produc modificari morfofunctionale ale celulelor hepatice pana la autoliza
hepatocitelor. Explorarea se face biochimic, evidentiind modificari enzimatice, vitaminice si
minerale.
a) Modificari enzimatice
b) Modificari vitaminice-vit. B12(prezinta o crestere a concentratiei serice in necrozele
hepatocelulare, deoarece ficatul este rezervorul ei principal)
c) Modificari minerale – sideremia: in hepatita acuta creste constant, paralel cu gravitatea
bolii; se observa cresteri mai importante in hepatitele toxice si hepatita subacuta alcoolica
- cupremia: valori crescute se intalnesc in hepatita virala si ictere obstructive
2. Anemia microcitara hipocroma –teste specifice de diagnostic.
a) explorarea metabolismului fierului:

-fier seric
-capacitatea totala de legare a fierului
-feritina serica
b)studiul absorbtiei intestinale a fierului cu ajutorul izotopilor
c)frotiul de maduva osoasa in anemia feripriva:
-disparitia depozitelor medulare de fier din celulele reticulo-endoteliale ale maduvei osoase
-numar crescut de normoblasti
Sef Disciplina,
-eritroblasti feriprivi(cu membrane franjurata)
3. Interpretati electrocardiograma: Ritm sinusal, diagnostic: hipertrofia atriului stang

cu P mitral
Sef Disciplina,
BILET 35
1. Investigarea echilibrului eritrocitar – teste screening.
a) Determinarea hematocritului: sangele recoltat pe substanta anticoagulanta uscata
sau pe heparina, se centrifugheaza pentru separarea eritrocitelor de plasma si evaluarea
raportului volumelor lor. Determinarea se face prin macrometoda Wintrobe (sange venos)
sau micrometoda (sange capilar)
b) Dozarea hemoglobinei: dupa metoda Sahl (colorimetrie vizuala) sau dupa metoda
Drabkin (colorimetrie fotoelectrica, mai precisa- metoda cu cianmethemoglobina si
metoda cu oxihemoglobina)
c) Numararea eritrocitelor: se poate efectua automat la celoscop (pe baza rezistentei
electrice a hematiilor) sau in hemocitometru (camera de numarat pentru hematii tip
Thoma sau Burker-Turck
d) Determinarea constantelor eritrocitare: cele mai importante pentru practica sunt
urmatoarele:
*de marime-VEM(volum eritrocitar mediu)
*de culoare-CHEM(concentratia de hemoglobina din 100mL masa eritrocitara)
e) Examenul frotiului de sange periferic
2. Blocul de ram drept – diagnostic ECG.

- Ritm supraventricular
- Axa electrica aceeasi cu cea dinainte de bloc
- Complex QRS largit peste 0,12 sec in DS si peste 0,13 sec in derivatiile precordiale pe
seama undei S largite
- Complexul QRS in V1 prezinta aspectul characteristic in forma de M, de tip rsR’ sau
RSR’ sau RSr’
- Partea initiala a complexului QRS este fina, normal, numai partea finala (unda S) este
largita si impastata , ca o consecinta a cresterii duratei vectorului final de depolarizare
ventriculara. Acest aspect se constata in: D1, aVL si V4-V6
- Deflexiunea intrinsecoida intarziata peste 0,05 sec in V1, V2
- Modificari secundare de repolarizare ventriculara: unda T de sens invers fata de cea mai
ampla unda a complexului QRS
Pacient de 56 de ani, alcoolic, se interneaza pentru astenie, dureri in hipocondrul drept,

ascita si edeme ale membrelor inferioare.
La examenul clinic se deceleaza hepatomegalie si revarsat lichidian peritoneal.
Examene de laborator
Sef Disciplina,
- VSH = 22 mm/h
- Proteine totale 7,5 mg%
- Albumine 2,5 mg%
- Gama globuline 25%
- Ig A 0,8 g/100 ml (crescute)
- Examenul lichidului de ascita : Rivalta negativ, proteine 12g/l, frecente celule mezoteliale
CIROZA HEPATICA
BILET 36
1. Tulburari ale hemostazei primare. Teste de diagnostic.
Explorarea hemostazei primare cuprinde 2 etape: globala si analitica.
I.Explorarea globala:
1.Timpul de sangerare-ne informeaza asupra calitatii capilarului si a functiei plachetare.
a) Prin metoda Duke:intepare cu un ac de seringa steril, la 3-4 mm adancime. Se porneste
cronometrul in momentul inteparii si cu o hartie de filtru se tamponeaza picaturile de sange
care apar spontan din 30 in 30 de secunde. Se opreste cronometrul cand hartia nu se mai
pateaza. Normal:2-4 minute; patologic:alungirea TS peste 5 minute.
b)Metoda Ivy:Se aplica manseta tensiometrului la nivelul treimii inferioare a bratului si se
introduce aer pana la presiunea de 1 cm apa. Se realizeaza pe fata anterioara a antebratului o
incizie cu lungimea de 1 cm si profunzimea de 1 mm, simultan se porneste cronometrul si se
tamponeaza sangele care curge. Normal: sub 10 minute.
Sef Disciplina,
Un TS prelungit = vasculopatie, trombopenie, unele trombopatii si boala von Willebrand. In
hemofilie TS normal.
2.Testul de fragilitate capilara (Proba Rumpell-Leeds)

Se aplica pe bratul pacientului manseta unui aparat de tensiune si se mentine 5 minute o
presiune ce depaseste cu 10 mmHg presiunea diastolica. Se scoate manseta si se numara
petesiile pe o raza de 2 cm. Prezenta petesiilor traduce o fragilitate capilara cu atat mai
marcata cu cat nr si intinderea petesiilor este mai mare. Testul poate fi slab pozitiv(+)10-20
petesii, pozitiv(++)20-30, pozitiv (+++) 30-40 petesii si intens pozitiv (++++) 40-50 petesii.
Proba va fi pozitiva atat in vasculopatii cat si in trombopenii sau trombopatii.
II.Explorarea analitica a trombocitelor.

1.Numararea de trombocite
Trombocitopenii sub 50.000/mmc sunt considerate severe, cu risc mare de hemoragie.
2.Examenul morfologic al trombocitelor
Normal, trombocitele se prezinta pe frotiu aggregate in grupuri mici si mari cate 2-4 pana la
10-15 elemente. In trombocitopenii, cu cat nr esre mai scazut, cu atat se intalnesc mai rar pe
campul microscopic. In trombopatii, nr este normal dar elementele raman izolate, neagregate
si se constata o anizocitoza caracterizata prin trombocite mici, iar unele gigante.
3.Studiul calitativ al trombocitelor

In trombocitopenii , trombopatii si poliglobulii, cheagul nu se retracta nici dupa 24 de ore. In
anemii, cheagul este mic si retractat.
Patologic, adezivitatea este scazuta sub 10% in trombopati, boala von Willebrand, deficit de
factor XII. Cresterea adezivitatii:trombofilie. Hiperagregabilitate:boala tromboembolica.
2. Examenul materiilor fecale.
a) Examenul macroscopic: cantitatea (normal, in 24 de ore, 100-250 g materii fecale in 1-2

scaune) , aspectul omogen (pathologic: resturi alimentare-insuficienta digestive, mucus,
puroi, sange), consistenta pastoasa, semipastoasa, dura, moale, lichida, semilichida; culoarea
normala: cafeniu-bruna, pathologic galben verzui, galbui cenusiu, decolorate, hipercolorate,
negre (melena), rosii. Mirosul fatidic e characteristic; pathologic:miros de hydrogen sulfurat,
de acid butyric sau acetic.
b) Examenul microscopic.
3 preparate: cu ser fiziologic (se examineaza lipidele, fibrele musculare, celuloza,
cristaloizii); cu solutie Lugol (colorarea amidonului; in cantitate mare: tranzit intestinal
crescut, insuficienta pancreatica); cu solutie Sudan III-in scaunul normal grasimile
lipsesc; cantitate mare de grasimi=>insuficienta pancreatica si biliara.
c)Examenul chimic.
Normal pH neutru. Steatoree in afectiuni pancreatice, hepatice, intestinale. Valori peste
3g azot=>creatoreea. Prezenta bilirubinei=>transit intestinal rapid.
Sef Disciplina,
d)Examenul bacteriologic: insamantarea, pe medii de cultura selective, a materiilor
fecale.
e)Examenul parazitologic: pt precizarea diagnosticului de infestare cu lamblia, ascaris,
taenia, echinococcus, oxiuri.
3. Interpretati elctrocardiograma:ECG-ritm sinusal=> hipertrofie A drept cu P pulmonar
Sef Disciplina,
BILET 37
1. Volumele si debitele pulmonare. Definitie. Metode de determinare.
Sef Disciplina,
CV-capacitatea vitala se face prin metoda spirografica sau cu ajutorul unui pneumograf
prevazut cu integrator de volum. CV este volumul maxim de aer ce poate fi mobilizat
intr-o singura miscare ventilatorie (inspir si expir maxim)
VC, VIR si VER prin metoda spirografica. VC=volumul mobilizat in cursul unei
ventilatii de repaus.
VIR=volumul ce mai poate patrunde in plaman in cursul unui inspir maxim dupa un
inspir de repaus.
VER=volumul ce mai poate fi eliminat printr-un expir maxim dupa un expir de repaus
CRF(VER+VR) se face prin metoda dilutiei gazelor sau prin pletismografie corporala.
VR=volum de aer nemobilizat care ramane la sfarsitul unui expir fortat. Se scade din
VRF marimea VER sau se scade CV din CPT (CV+VR)
CPT=volumul de aer continut de plamani la sfarsitul unei inspiratii maxime; se face prin
calcul: CPT=CV+VR.
VEMS=volumul expirator maxim pe secunda=volumul maxim de aer expulzat din
plamani in prima secunda a expiratiei rapide, fortate si maxime care urmeaza unei
inspiratii maxime; prin spirograma.
CRM=capacitatea respiratorie maxima=volumul de aer mobilizat intr-un minut in cursul
unei ventilatii maxime. Se determina spirografic sau cu ajutorul pneumotahografului cu
integrator de volum.
2. Teste screening de investigare a tulburarilor metabolismului proteic.
-Dozarea proteinelor totale

-Teste de disproteinemie
-Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
a)Dozarea proteinelor totale: oscilatiile fiziologice variaza intre 6,5-8,5g/100 ml.

Albumine-4-5g/100 ml si globuline-2,5-3g/100 ml. Variatiile patologice pot fi
hipoproteinemii (carenta de aport, perturbari de sinteza, tulburari de absorbtie, pierderi
renale, pierderi intestinale) si hiperproteinemii (in boli de intensificarea sintezei:mielom
multiplu, hemopatii maligne)
b)Teste de disproteinemie
Reactia Gros, Timol, cu sulfat de zinc si cu sulfat de cadmiu.
Reactia Gros: Serul este tratat cu o solutie Hayem si se urmareste aparitia unei prime
opalescente reversibile care dispare prin agitare.
Limita inferioara: reversibila 1,5 ml solutie Hayem (pathologic scazuta limita
inferioara in alterari celulare hepatice.
Limita superioara ireversibila 2,5 ml solutie Hayem.
Reactia Timol:valori normale:0-4 unitati Mac Lagan
Sef Disciplina,
Reactia cu sulfat de zinc: valori normale:2-8 unitati Mac Lagan. Valorile patologice
indica o crestere a gama-globulinelor.
Reactia cu sulfat de cadmiu: pathologic, serurile care contin o cantitate crescuta de
alfa si gamaglobuline si o cantitate scazuta de albumin precipita in prezenta sulfatului
de cadmiu.
c) VSH
Valoarea este influentata de factori eritrocitari si plasmatici.
Factori eritrocitari: anemia accelereaza viteza de sedimentare, policitemia scade VSH
sub valorile normale.
Valori normale: 1 ora: barbat 1-10 mm, femeie 2-13 mm. 2 ore: barbat:7-15mm,
femeie: 12-17 mm.
Cresteri patologice se constata in: tuberculoza, rheumatism articular acut, septicemii,
infectii acute de organ, infarct miocardic acut, hemopatii maligne, neoplazii.
3. Interpretati buletinul de analiza: LITIAZA BILIARA
Un pacient de 45 ani se prezinta la medic pentru astenie fizica marcata, durere in

epigastru, la dreapta liniei mediane, scaune decolorate. La examenul obiectiv se
evidentiaza icter scleral si tegumentar, hepatomegalie si splenomegalie.
Ex. laborator:
Proteine totale = 8,5 g/100 ml
Abumine = 3,6 g/100 ml
Globuline = 4,9 g/100 ml (cu cresterea gama globulinelor )
Fibrinogen = 180 mg%
VSH = 45 mm/1h; 90 mm/2h
Bilirubine totala = 3.9 mg%
Bilirubina directa (conjugate) = 3.1 mg%
BILET 38
1)Investigarea reactiei inflamatorii : manifestari locale si examenul lichidelor din seroase
Sef Disciplina,
Reactiile inflamatorii sunt caracterizate prin modificari locale,vasculare si celulare,mediate de
factori chimici. Scopul inflamatiei este inactivarea,distrugerea si izolarea agentului
patogen,indepartarea toxinelor si refacerea zonelor lezate.
Semnele clinice locale,prezente in focarul inflamator,numite si semne cardinale,sunt

rubor(roseata),calor(caldura),tumor(tumiefiere),dolor(durere) si functio laesa(impotenta
functionala).Simptomatologia clasica nu apare intotdeauna.Ea poate lipsi,din cauza sediului
afectiunii(intern) sau din cauza modificarilor inflamatorii minime.Principalele modificari tisulare
care au avut loc la nivelul zonei inflamate,denumita „focar inflamator” sunt generate de
modificari vasculare,celulare si metabolice.
Examenul lichidelor din seroase
Reactia Rivalta: este o reactie biochimica calitativa ce completeaza examenul citobacteriologic,al

lichidelor din seroasele(pleura,peritoneu,pericard,articulatii)
Lichidele sunt:
a)lichidele inflamatorii-exudate-formate prin cresterea permeabilitatii vasculare din focarul

inflamator;
b)lichide de origine mecanica-transudate-formate prin dezechilibrul dintre presiunea coloid-

osmotica si cea hidrostatica.
Diferenta dintre exudate si transudate consta in continutul de proteine.
Exudatele sunt lichide bogate in proteine(>=30/ g/l),fiind formate prin cresterea permeabilitatii
vasculare,presupunand traversarea proteinelor prin peretele vascular,pe cand transudatele sunt
lichide sarace in proteine (<30/ g/l).
Examen Rivalta:Intr-un pahar Berzelius de 100 ml apa distilata,punem picaturi de acid

acetic,creand un mediu acid.Se pipeteaza apoi,mai aproape de suprafata lichidului din vas,cateva
picaturi din lichidul de cercetat.
Interpretare:Aparitia unui precipitat albicios,semnifica un continut crescut de proteine in

fluid,proteine care vor precipita in mediul acid,lichidul fiind in cazul acesta,un exudat.Reactia va
fi deci,pozitiva.Lipsa aparitiei precipitatului albicios,semnifica un continut scazut de proteine al
fluidului,lichidul fiind deci,un transudat.Reactia va fi negativa,in cazul transudatului.
Sef Disciplina,
2)Leucemii cronice-definitie,teste de diagnostic
Leucemiile cronice sunt caracterizate prin proliferarea maligna a celulelor mature si si a celor in
stadii intermediare de maturatie.Functie de linia celulara implicata in procesul de
proliferare,avem:
Linia limfocitara-leuemie limfocitara cronica
Linia granulocitara-leucemie granulocitara mieloida(cronica)
Diagnostic:
1)Numarul de leucocite:
Peste 100.000/mm3-forme leucemice
50.000-60.000 mm3-forme subleucemice
10.000-15.000 mm3-forme aleucemice
2)Formula leucocitara
80-90% celule mature si aflate in stadii de dezvoltare,din seria celulara care prolifereaza malign
10-20%-celule mature ale celorlalte serii
Ex: in LGC-80-90% promielocite,mielocite,metamielocite,neutrofile

nesegmentate,limfocite,eozenofile,bazofile.
Bazofilie importanta: 10%
3)Examen frotiu de maduva osoasa:
Arata hiperplazie medulara,cu celule aflate in stadii diferite de maturatie si celule adulte ale liniei
ce prolifereaza malign.
3)Pacient DS,64 ani se interneaza pentru:poliurie,polidipsie,polifagie,claudicatie intermitenta la

membrele inferioare
Ex laborator
Ser la 4Oc:lactescent
Lipide 930 mg%
Col.total 218 mg % (normal-180-200mg/dl)
Sef Disciplina,
TG 42 MG% (normal-40-150 mg/dl)
HDL 30 MG % (normal-30-75 mg/dl)
Electroforeza lipoproteinelor :banda prebeta intensa(VLDL)
Glicemie 380 mg% (normal-90-110)
BILET 39
1. Reactia leucemoida.
Reprezina crestrea masina a numarului de leucocite, tabloul hematologic sugerand leucemie,
dar neexistand aceasta afectiune. Natura reactiei leucemoide este benigna , stimularea
maduvei osoase este realizata de toxine bacteriene, virusuri, toxine chimie
2. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul bilio-excretor.

a) Teste de investigare a sindromului de hiperactivitate mezemchimala.
- Stimularea mezemchimului hepatic in urma agresiunii inflamatorii sau
imunologice se traduce prin hiperreactivitatea celulelor Kupffer si infiltratii
limfoplasmocitare periportale ce pot fi evidentiate prin urmatoarele teste: electroforeza
proteinelor(crestrea gamaglobulinelor da indicatii asupra gradului de reactivitate a
mezemchimului hepatic), imunoelectroforeza(ilustreaza modificarea catitativa si
calitativa a fractiunilor proteica), imunodifuzia radiala ( arata ca Ig A predomica in
heptatica cronica agresica si in ciroza alcoolica), teste de labilitate serica , VSH.
b) Teste de investigare a sindromului de hepatocitoliza sau de permiabilitate a
membrane celulare
Sef Disciplina,
- Modificari enzimatice (Transaminazele sunt enzyme catalizatoare in procele de
aminoacidoza. Valorile redicate din ser sunt indici de distructie tisulara. Desi nu sunt
specific pt ficat, sunt utile in decelarea leziunilor incipiente si in urmarirea evolutiei
afectiunii. Se cerceteaza GPT si GOT.
- Modificari vitaminice ( Vitamina B12 prezinta o crestere a concentratiei serice in
necrozele hepatocelulare deoarece ficatul este rezervorul ei principal)
- Modificari minerale ( In hepatita acuta sideremia creste constant, paralel cu
gravitatea bolii iar cupremia prezinta valori crescute in hepatita virala si in ictere
obstructive)
Pacientul B.M. de 30 ani se interneaza pentru edeme la nivelul membrelor inferioare,

astenie, adinamie.
Examenul clinic obiectiveaza edemele; TA= 120/70 mmHg
Ex. laborator:
Proteine totale = 4,6 g/100 ml
Albumine = 2,3 g/100 ml
Globuline = 2,3 g/100 ml
alfa1 globuline = 0,2g/100ml ( 5%)
alfa2 globuline = 0,7g/100ml (10%)
beta globuline = 1,1g/100ml (13%)
gama globuline = 0,2g/100ml (5%)
Fibrinogen = 8 g/l
VSH = 50 mm/1h;
Proteinurie = 25g/l
Sef Disciplina,
BILET 40

se caracterizeaza prin:
-scaderea debitelor maxime :VEMS scazut sub valorile teoretice,VEMS/CV sub70 %; VMx
indirecta sub 80 % din valorile teoretice.Daca obstructia este localizata distal,disfunctia poate fi
semnalata numai de scaderea raportului VEMS/CV
-modificarea repartitiei volumelor pulmonare:cresterea VR,cresterea raportului VR/CPT peste

35% . CV poate fi normala sau usor scazuta ,dar intotdeauna scade mai putin decat VMx.
Aspectul spirogramei este modificat prin incetinirea expiratiei.In disfunctia obstructiva cu

componenta functionala(spasm) VEMS scade dupa aerosoli cu acetilcolina.Aceste tipuri de
disfunctii survin in afectiunile pulmonare care evolueaza fie cu obstructii functionale ,fie
cu:astm,bronsita cronica,emfizem bronhospastic.
2. Examenul macroscopic al urinii. Aspecte patologice.

Examenul urinii ofera indicatii atat asupra starii si functiei rinichiului, cat si asupra unor leziuni
de la nivelul altor organe si sisteme
Din punct de vedere macroscopic.
Volumul urinar normal in24 h, variaza in raport cu varsta, ingestia de lichide si starea de
hidratare a organismului adult, diurea este de 1000 – 2000 ml.
Oliguria la adult reprezinta scaderea diurezei sub 500 ml. Ea poate fi intalnita in stari
fiziologice si patologice .
Sef Disciplina,
Anuria reprezinta reducerea diurezei sub 100 ml. Ea poate aparea in rinichiul de soc , in
insuficienta renala acuta , intoxicatii acute, obstacol mechanic pe caile urinare
Oligonuria reprezinta reducerea diurezei de la 250 – 500 ml in 24 h
Poliuria reprezinta cresterea diurezei peste 2000 ml . Se intalneste in stari fiziologice cum ar fi
ingerarea de lichide in cantitate mare ,alimentatie bogata in legume , fructe cat si in stari
patologice cum ar fi diabetul insipid, diabetul zaharat.
Urina proaspata este clara si transparenta insa devine tulbure in piurie, cand turbiditatea
estedata de prezenta numeroasa a leucocitelor, a mucusului, a florei microbiene.
Culoarea urinei normale e galben citrin insa poate devein decolorata in poliurii de diferite cause
sau intens colorate, fiziologic dupa o alimentatie hiperproteica, effort fizic intens febra, in
afectiuni hepatice grave.
Mirosul urinii este migdale amare insa urinele afectate au miros amoniacal puternic, in acidoza
diabetic sau la copii cu varsaturi acetonemice, urina are miros de fructe.
3. Interpretati bulinetinul de analiza:
C.D. 28 ani
Motivele internarii: astenie, palpitatii, transpiratii nocturne.
Istoricul bolii: de 2 luni prezinta stari lipotimice repetate, precedate de simptomele descrise mai
sus
Examen hematologic:
Ht=46%
Hb=16g/100ml
Nr. leucocite=6600/mmc
VSH= 10 mm/h - NORMAL
Examen biochimic: glicemia a jeun=68mg%; la 30’=40mg% ; la 60’=45%; la 90’=50mg%; la

120’=55mg%; la 150’=57mg%; la 180’=58mg% -HIPOGLICEMIE
Insulinemia=45µU/ml (normal 10µ/ml) – INSULINA CRESCUTA
Peptid C crescut
DIAGNOSTIC :Insulinom pancreatic
Sef Disciplina,
Sef Disciplina,

Bilete Fiziopatologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilete Fiziopatologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

1. Investigarea reacţiei inflamatorii: manifestări generale

Raspunsul biologic sistemic:-accelerare VSH,pozitivareareactiilor de floculare ale

VSH valori normale Barbat Femeie

1ora 1-10 mm 2-13 mm

2 ore 7-15 mm 12-17 mm

c)Proteine de faza acuta: isi modifica concentratia plasmatica in reactiile inflamatorii.Se

CRP prezinta un interes incontestabil in inflamatie.Val normale 0,7-2,3 mg/l

e)Leucograma:se evidentiaza cresterea numarului de leucocite,mai exact numarul

Volum inspirator de rezerva VIR

Volum expirator de rezerva VER

Capacitatea inspiratorie CI=VC+VIR

Capacitatea reziduala functionala CRF=VER+VR

Capacitatea pulmonara totala CPT=CV+VR

Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

b) Determinarea volumului curent, a volumului inspirator de rezerva si a volumului

VC-volumul mobilizat in cursul unei ventilatii de repaus,valoaer medie a minim 6 cicluri

c)Determinarea CRF(VER+VR) se face prin metoda dilutiei gazelor sau pletismografie

d)Determinarea VR (volum care ramane nemobilizat ) se calculeaza astfel VRF-VER ,sau

Determinarea debitelor ventilatorii maxime

b)indicele Tiffeneau/indice de permeabilitate bronsica=VEMS*100/CV.

evidentiaza tulburarile obstructive ale ventilatiei.Scaderea lui semnifica incetinirea fluxului de

c) Ventilatia maxima/debit ventilator maxim/capacitatea respiratorie maxima=volumul de aer

a)modificari vasculare: sunt demonstrate prin experienta lui Cohnhein.

b)modificari celulare:marginatia, diapedeza si fagocitoza sunt evidentiate prin experienta lui

c)modificari metabolice:vor avea drept consecinta generarea unor substante biologic

d)Examenul lichidelor din seroase:

se foloseste Reactia Rivalta:este o reactie biochimica calitativa ce completeaza examenul

Lichidele se clasifica in:

1) lichide inflamatorii-exudate-formate prin cresterea permeabilitatii vasculare din

2) lichide de origine mecanica-transudate-formate prin dezechilibrul dintre presiunea

Alte teste pt examenul seroaselor:dozarea glucozei,dozarea fibrinogenului,dozarea acidului

2. Disfunctia ventilatorie obstructiva. Etiologie. Aspectul spirogramei.

-modificarea repartitiei volumelor pulmonare:cresterea VR,cresterea raportului VR/CPT peste

a- Pozotive; a caror concentratie creste in inflamatie:

b- Negative a caror concentratie scade in inflamatie

Dintre APP frecvent si facil se dozeaza CRP, fibrinogenul si haptoglobina.

3-haptoglobina o alfa-globulina 0.3-1.8 g/l creste in inflamatii de 2-3 ori

5-leucograma se modifica in sensul cresterii numarului de leucocite cu cresterea

2. Disfunctia ventilatorie restrictiva. Etiologie. Aspectul spirogramei.

B.I., 28 de ani, se interneaza pentru : febra, astenie, dureri lombare, disurie.

->xantocromic(galben):hemoragii meningee mai vechi, icter grav,

->opalescent sau tulbure apare datorita cresterii numarului de celule sau a

->purulent in meningite bacteriene prin cresterea foarte mare a nr de celule.

->clar, dar cu sute de elemente celulare in meningite TBC, meningite virale,

-> formarea unui cheag de fibrina la suprafata lichidului dupa 10 minute de la

2. Disfunctia ventilatorie mixta. Etiologie. Aspectul spirogramei.

Etiologie: -infectioasa (50%)

3. Interpretati buletinul de analiza:

1. Spirograma. Definitie. Metoda de calcul.

2. Examen microscopic al LCR. Aspecte normale si patologice.

3. Interpretati buletinul de analiza

a) Determinarea proteinorahiei ( se face imediat dupa punctie)

2. Spirograma. Definitie. Metoda de calcul.

a.Electroforeza proteinelor plasmatice

c. Determinarea proteinelor specifice ( proteine de faza acuta)

d. Determinarea unor enzime plasmatice

A. Electroforeza proteinelor plasmatice :

Fractiuni proteice evidentiate dupa migrarea in camp electric sunt:

SERUALBUMINELE: au valori de 4-5 g/100 ml sau in medie de 60% proteinemie.

Deficitul de albumina (hipoalbuminemia) poate fi determinat de: scaderea sintezei hepatice,

Consecinte hipoalbunemiei: formare de edeme sau acumulari de lichide in cavitati

SERUMGLOBULINELE: au valori de 2,5-3g/100 ml sau in medie de 40% din totalul