1.

Topometria cordului (pozitia normala a cordului in dependenta de linia

mediana si linia medioclaviculara). Indicele cardiotoracic. Desenati si explicati
limitele cordului pe o radiografie (arcurile, unghiul atriovazal, golful cardiac).

Imaginea cordului şi vaselor mari în incidenţa de faţă

• opacitatea cordului pe radiografia toraco-pleuro-pulmonară prezintă un contur drept şi un
contur stâng.
• conturul drept (marginea dreaptă) este format din două arcuri, aproximativ egale ca
înălţime:
1. arcul superior - dat de vena cavă superioară;
2. arcul inferior - dat de atriul drept;
3. arcul superior este rectiliniu, cel inferior uşor convex spre câmpul pulmonar.
 4. între arcul superior şi cel inferior se constată un intrând, notat cu litera D (punct
de reper al diametrelor cardiace);
5. între arcul inferior şi diafragm se formează un unghi ascuţit, unghiul cardiodiafragmatic
drept, notat cu litera D;
6. în inspir profund în acest unghi poate apare vena cavă inferioară şi venele
suprahepatice.
• conturul stâng (marginea stângă) este format din trei arcuri: superior, mijlociu şi
inferior:
1. arcul superior este arcul convex produs de crosa aortei, denumit buton aortic
(A-A’);
2. arcul mijlociu este arcul concav, format de conul arterei pulmonare;
3. porţiunea inferioară (sau treimea inferioară) a acestui arc este produsă de
urechiuşa stângă (auriculul stâng);
4. arcul inferior, cel mai mare şi mai convex - format de ventricolul stâng;
5. punctul situat între arcul mijlociu şi cel inferior, notat cu G formează golful
cardiac;
6. între arcul inferior şi diafragm se formează unghiul cardio-diafragmatic stâng
(notat cu G’).
• măsurarea diametrelor diferitelor cavităţi ale cordului se face între aceste puncte
semnalate mai sus; vom avea următoarele diametre:
1. diametrul longitudinal al cordului: DG
2. diametrul bazal al cordului: DG
3. diametrul ventricolului stâng: G-G
4. diametrul atriului drept: D-D’
5. diametrul ventricolului drept: DG
6. diametrul transvers: T1- T2 (reprezentând cea mai mare distanţă între marginea
dreaptă şi marginea stângă ale arcurilor inferioare).

• în practică se utilizează indicele cardio-toracic: raportul dintre diametrul transversal al

cordului şi diametrul transversal toracic (măsurat între marginile interne ale grilajelor
costale)
1. valoarea normală - 0, 45.

Imaginea cordului şi vaselor mari în incidenţă de profil stâng

• opacitatea cardiacă are o margine anterioară şi una posterioară în sens cranio-caudal;
• marginea anterioară este formată din aorta ascendentă, conul arterei pulmonare,
ventricolul drept;
• marginea posterioară este formată pornind de sus în jos: atriul stâng, vena cavă
inferioară;
• între stern şi opacitatea cordului se află spaţiul retrosternal Grawitz ;
• între cord şi coloana vertebrală se află spaţiul retrocardiac al lui Holzknecht;
• ambele spaţii se evidenţiază bine în proba Valsalva.

Imaginea cordului şi vaselor mari în incidenţă OAD (oblică anterioară

dreaptă)
• opacitatea cardiacă prezintă o margine anterioară şi una posterioară;
• marginea anterioară, în sens cranio-caudal este formată din mai multe arcuri:
1. arcul superior (produs de aorta ascendentă);
2. arcul mijlociu (produs de conul arterei pulmonare);
3. arcul inferior (dat de ventricolul drept în porţiunea superioară şi ventricolul
stâng în porţiunea inferioară supradiafragmatică).
• marginea posterioară, de sus în jos este formată din atriul stâng, atriul drept, vena cavă
inferioară;
• pentru a evidenţia mai bine atriul stâng, esofagul se opacifiază cu pastă baritată.
Imaginea cordului şi vaselor mari în incidenţă OAS (oblică anterioară
stângă)
• se distinge şi aici o margine anterioară şi una posterioară;
• marginea anterioară, de sus în jos, formată din aorta ascendentă, atriul drept, ventricolul
drept;
• marginea posterioară prezintă atriul stâng în partea superioară şi ventricolul stâng în cea
inferioară, ocupând distanţele egale din conturul posterior;
• în această incidenţă se mai descriu:
1. triunghiul aortei, spaţiul format de crosa aortică în jos, coloana vertebrală
posterior şi artera subclaviculară anterior;
2. fereastra aorto-pulmonară, sub forma unui spaţiu cuprins între concavitatea
crosei aortice, baza pedicolului vascular şi bronşia principală stângă.
2. Scintigrafia cardiaca. Indicatii.

Scintigrafia cardio-vasculară
• metodă de investigaţie frecvent folosită în cardiologie, atraumatică, repetabilă şi aplicabilă
la bolnavi cu stări cardiovasculare grave;
• lipsa contraindicaţiilor (cu excepţia sarcinii) a făcut posibilă aplicarea ei în diagnosticul
pozitiv a numeroase afecţiuni (ex. cardiopatii congenitale cu şunt);
• aprecierea performanţei ventricolului stâng (ex. accidentele acute coronariene);
• aprecierea unor rezultate terapeutice, odată cu urmărirea evoluţiei bolii;
• foloseşte ca tehnici de explorare
1.scintigrafia miocardică de perfuzie
2.angiocardiografia izotopică
3. scintigrafia infarctului miocardic acut
• radiotrasorul utilizat este Taliul-201, cu multiple avantaje faţă de Potasiu, Rubidiniu, Cesiu.
3. Modificarile desenului vascular in patologia cardiaca- hipovolemia

1.Hipertranspareta cimpurilor pulmomnare

2.Arterele pulmonare periferice ingustate
3.Hilurile pulmonare ingustate,
cu structura pastrata(uneori
nu se vizualizeaza cert).
4.Arcul arterei pulmonare poate
fi concave,bombat sau normal
4. Descrieti imaginea. Numiti modificarile la nivelul cordului. Ce
configuratie patologica considerati ca este? Care patologii duce la
dezvoltarea configuratiei cardiace date.

Configuratia aortala a cordului:

-Golful cardiac pronuntat

-Unghiul atriovasal deplasat caudal

-Aorta toracica modificata

-Cordul marit spre stinga

In configuratia aortala observam :

 In IA nu se mai constata pulsatii vii ale peretilor vasului din cauza ateromatozei si
sclerozei ce duc la largirea lumenului.

 Cand se produce dilatatia miogena se constata largirea AS ce poate ajunge pana in

dreptul liniei axilare, golful cardiac se accentueaza, rezultand configuratia aortica
neta;
 Cu timpul se produce mitralizarea cordului, semnn de decompensare in insuf
aortica; prin astuparea golfului se produce transformarea in configuratie mitro-
aortica