Subiectul 5

Reactivitatea incrucisata

Exista situatii in care, acelasi anticorp interactioneaza atat cu antigenul fata de care a fost
sintetizat specific, cat si cu unul sau mai multe antigene similare. Fenomenul se numeste
reactivitate incrucisata. De exemplu, exista reactivitate incrucisata intre moleculele de albumina
ale diferitelor specii, anticorpii anti-BSA(albumina serica bovina) interactionand atat cu BSA cat
si cu albumine provenite de la alte specii.
Procesul prin care reactia incrucisata a epitopilor determina o alterare tisulara mediata de
un mecanism imunologic se numeste mimetism antigenic. Alterarea tesutului cardiac in cursul
reumatismului articular acut survine ca urmare a mimetismului antigenic dintre Streptococcus
pyogenes si tesutul cardiac uman. Streptococul si tesutul cardiac au epitopi in comun. Pacientii
elaboreaza un raspuns imun fata de epitopul comun, iar produsii acestuia (anticorpii) determina
lezarea inimii.

Experimentele Landsteiner
Landsteiner a imunizat animale cu conjugate haptena carrier, inducat raspund atat anti-
haptena, cat si anti-carrier. Apoi a conjugat haptena cu un carrier diferit s ia testat reactia cu
antiserul obtinut initial, care continea anticorpi anti-haptena. Datorita schimbarii moleculei
carrier Landesteiner a reusit sa evidentieze doar interactiunea haptenei cu anticorpii anti-haptena.
Prin modificarea ulterioara a proprietatilor haptenei a fost posibila studierea influentei substitutiei
cu diferite grupari asupra specificitatii antiserului.

Antigene heterofile
Antigenele heterofile au fost denumite astfel pentru ca se gasesc la organisme aflate la
distanta in arborele filogenetic.
Antigenele heterofile au in comun unul sau mai multi epitopi; aceasta sta la baza inrudirii
lor antigenice. Astfel, ele dau reactii incrucisate:se combina cu acelasi anticorp specific din cauza
prezentei epitopilor comuni.
Exemple clinice:
-reactia incrucisata a antigenelor heterofile are o serie de aplicatii practice stand la baza
catorva teste clinice.
1. testul pt diagnosticarea sifilisului. T. pallidum are epitopi in comun cu cardiolipinul, un lipid
din structura miocardului. Prezenta acestui antigen heterofil sta la baza testului screening de
diagnostic a sifilisului. Indiviizii afectati cu T.pallidum sintetizeaza anticorpi care reactioneaza
incrucisat cu cardiolipinul.
2. testul pt diagnosticul mononucleozei infectioase. Majoritatea bolnavilor au anticorpi serici
care reactioneaza incrucisat cu hematiile de oaie.
3. teste screening pt tifosul exantemic si febra patata a Muntilor Stancosi. Serul pacientilor cu
infectie rickettsiana aglutineaza unele linii de Proteus vulgaris.

Variatia antigenica
Variatia antigenica a organismelor infectioase este un mijloc f eficient de a se sustrage
actiunii anticorpilor neutralizanti produsi de raspunsul imun umoral al gazdei.
Alterarea antigenicitatii-glicoproteinei de suprafata este un mecanism bine stabilit printre
paraziti prin care acestia reusesc sa eludeze raspunsul imun. Variatia antigenica este principalul
mijloc prin care protozoarele si cateva specii de bacterii persista in organismul gazdei. Acest
fenomen este important si pt persistenta virusurilor animale.

Exemplul clasic al variatiei antigenice a virusurilor se observa in cazul virusurilor gripale

A. alterarile glicoproteinelor de suprafata ale acestora(hemaglutinina si neruaminidaza) se produc
prin doua mecanisme:
-drift-ul antigenic-implica modificari minore ale antigenicitatii proteinelor de suprafata si sse
pare ca ar fi implicat in persistenta virusului in populatiite susceptibile;
-shift-ul antigenic-implica modificari genetice majore, raspunzatoare de dezvoltarea unui „nou”
virus in cadrul aceleiasi specii.
Drift-ul antigenic apare prin acumularea de mutatii punctiforme in genele care codeaza
hemaglutinina si neuraminidaza. Mecanismul shift-ului antigenic consta in reasortari genice intre
tulpini de virusuri gripale A. Desi virusul gripal nu determina infectii persistente in organismul
gazdei, aparitia unor virusuri(tulpini) cu antigenicitate modificata explica persistenta virusurilor
gripale intr-o anumita populatie si larga lor raspandire pe glob