*plansele sunt atasate la sfarsitul documentului

Circulatia are 3 parti

 Sangele (+valori pag 126)

 Vasele de sange
 Inima. Ciclul cardiac.

SANGELE

 Fig 87/pag 84
o Se obserba ca hematiile sunt mai numeroase decat celulele albe
o Hematiile au forma de disc biconcav (nu isi pastreaza forma globuloasa)
o Leucocitele au un singur nucleu lobat
 Diapedeza = de la grec. diapédan = a face sa treaca, a tasni prin/printre (leucocitele trec prin peretele vasului
de sange pentru a ajunge la locul infectiei)

APARAREA

 la contactul cu antigenele (substante proteice sau polizaharidice)

o libere
o in agenti patogeni
 poate fi
o nespecifica
 innascuta
 primitiva
 eficacitate medie
 foarte prompta
 mecanisme celulare si umorale
 substante preformate (HCl din sucul gastric, lizozim, bila)
o specifica – dobandita
 natural
 pasiv (transfet transplacentar de anticorpi)
 activ (dupa boala)
 artificial
 pasiv (antitoxine + anticorpi)
 activ (vaccinare)
 imunitatea este nediata
o umoral (limfocitele B) – anticorpi
o celular – primar limfocitele T (dar si limfocitele B) – detectarea antigenului
 raspunsul imun specific
o 2 compontente
 Raspunsul imun primar (la primul contact cu antigenul)
 Raspuns imun secundar (la un contact ulterior)
o 3 caracteristici
 Dif. str. proprii de cele straine
 Specificitate
 Memorie imunologica
  REGULA TRANSFUZIEI
o AGLUTINOGENULdonatorului nu trebuie sa se intalneasca cu AGLUTININELEprimitorului
o (de tinut minte ca grupa 0 este donator universal tocmai pentru ca nu prezinta niciun aglutinogen pe
hematii; grupa AB este primitor universal pentru ca in plasma nu exista nicio aglutinina care ar putea
interactiona cu aglutinogenul din sangele donatorului)
 Aglutinogen / Antigen
o A, B, D
o “Aglutinogenul zero 0” (grupa I sau grupa O nu prezinta aglutinogen pe hematii aglutinogen A sau B)
o Pe membrana hematiilor
 Aglutinina / Anticorp
o α, β
o in plasma

 Rh- factorul Rhesus

o Problemele apar in cazul unei sarcini cu mama Rh- si tatal Rh+ (gena care codifica sinteza
aglutinogrnului D este dominanta; daca oricare dintre parinti are Rh+, atunci si copilul va mosteni
acest caracter; Rh- apare daca ambii parinti au Rh-)

Rh mama Rh tata Rh copil Probleme la sarcina

- - - nu
+ + + nu
+ - + nu
- + + da (a doua sarcina)

o Prima sarcina decurge normal; hematiile fatului nu trec in sangele mamei

o In timpul nasterii, prin rupturile de vase de sange care au loc in momentul dezlipirii placenteie , trec
hematiile fatului in sangele mamei si stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh
o La a doua sarcina, mama are deja in sange aglutinine anti-Rh
o Aglutininele pot traversa peretele capilar si pot ajunge in circulatia fetala, distrugand hematiile
fatului
o (prin peretele capilar NU pot trece celule; NU trec hematii, leucocite; in schimb, aglutininele,
substante proteice, pot trece)
HEMOSTAZA SI COAGULAREA

 Hemostaza fiziologica = totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor MICI
 Are 2 timpi
o Timpul vasculo-plachetar / hemostaza primara
 1. Vasoconstrictia peretelui lezat (pentru a opri sangerarea, trebuie “oprit robinetul”)
 Se realizeaza reflex (simpatic) si umoral (ADH)
 2. Aderarea tormbocitelor la nivelul plagii (punem un “dop”)
 3.Metamorfoza vascoasa a trombocitelor (ne asiguram ca “dopul nu zboara” cand incepe sa
circule sange”)
o Timpul plasmatic = coagulare (toate cele 3 faze se desfasoara in prezenta Ca2+)
 Faza I
 Formarea trombopastinei
 Unele fosfolipide sunt implicate in prima faza a coagularii
 Faza II
 Formarea trombinei
 Protrombina se afla deja in plasma
 Tromboplastina catalizeaza reactia de transformare a protrombinei in trombina
 Faza III
 Formarea retelei de fibrina insolubila
 Fibrinogenul este prezent in plasma
 Din fibrinogen, trombina desface niste MONOMERI DE FIBRINA care polimerizeaza
SPONTAN
 In ochiurile retelei de fibrina se fixeaza ELEMENTE FIGURATE (hematii, celule albe,
trombocite)
 Hemostaza ≠ coagulare

FUNCTIILE SANGELUI

 Functiile componentelor sale (vezi pag 84)

 Sistem de itegrare si coordonare umorala
 Indepartare si transport spre locurile de excretie a substantelor toxice
 Teromoreglare (datorita continutului bogat in apa)

VASE DE SANGE

 Arterele = vase care pleaca de la inima

 Venele = vase care Vin la inima (Vasele Vin)
 Fig 88/pag 87
o Vena jugulara este lateral de artea carotida
o Vena subclaviculara este anterior de artera subclaviculara
o Vena cava inferioara este la dreapta arterei aorte descendente
o Artera splenica are un traseu sinuos
o Vena renala stanga este anterior de aorda descedenta abdominala
o Locul de terminare al arterei aorte este superior fata de locul de formare al venei cave
superioare
o Trunchiul celiac si arterele mezenterice au originea pe partea anterioara a arterei aorte
abdominale
 o Artera iliaca comuna dreapta incruciseaza rima parte a venei cave inferioare
o Initial, arterele iliace externe merg lateral fata de venele omoloage, dupa se incruciseaza si
ajung medial fata de vene
o 16.Vena suprahepatica = vena hepatica
o 14.Vena mezenterica inferioara se varsa superior fata de locul de unde se desprinde
9.artera mezenterica inferioara
o 18. Vena pulmonara (este de fapt artera pulmonara deoarece are sange cu CO2)
o 5. Artera pulmonara (este de fapt vena pulmonara, cu sange oxigenat)
 Corp carotic = receptor
 Sinus carotic = dilatatia carotidei, plina de receptori
 Vascularizeaza peretii toracelui:
o Artera toracica interna – arterele intercostale anterioare
o Artera axilara (PERETELE ANTEROLATERAL al toracelui)
 Artera gastrica STANGA este ramura a trunchiului celiac
 Vena cava superioara NU colecteaza sange si de la venele coronare
 VENELE hepatice (sunt mai multe)

 Splina este un organ limfoid periferic

 Splina
o Limfocite
 Ganglionii limfatici
o Limfocite
o Monocite
o anticorpi

CIRCULATIA LIMFATICA

 Diferente fata de sistemul ciuculator

o St. limfatic e adaptat pentru drenarea tesuturilor
 Capilarele limfatice nu mai au o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel venos, ci
sunt terminale (arata ca o “manusa”)
o Peretii VASELOR limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor de sange
 Asemanari cu sistemul circulator
o CAPILARELE limfatice au ACEEASI structura cu capilarele sangvine
 Capilarele limfatice sunt in TOATE tesuturile si organele
 Limfa trece prin gangilioni OBLIGATORIU

 Fig 89/pag89
o Vena limfatica dreapta colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica dreapta
o Canalul toracic colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica stanga si restul corpului
o Ganglionii axilari primesc limfa de la glanda mamara
 Fig 90/pag89
o 3.trabeculele sunt septuri conjunctive
o Vasele aferente sunt mai numeroase decat cele eferente
o Zona corticala este spre exterior, iar zona medulara in centru
  “Debitul limfatic mediu este IN JUR DE 1500 ml/zi, insa POATE VARIA MULT IN FUNCTIE DE FACTORII
HEMODINAMICI LOCALI”

CIRCULATIA SANGELUI

 Sangele se deplaseaza in circuit inchis

 Circulatia mare si mica sunt dispuse in SERIE

CIRCULATIA ARTERIALA. ARTERELE.

 Arterele = vase prin care sangele iese din inima

 25% din voumul sangvin se afla in teritoriu arterial
 Arterele au urmatoarele proprietati FUNCTIONALE
o Elasticitatea
 Proprietate a ARTERELOR MARI (nu a capilarelor, arteriolelor)
 Datorita elasticitatii, unda de soc SISTOLIC e amortizata
 Are loc inmagazinarea unei parti a energiei sistolice sub forma de energie elastica in peretii
arteriali
 Energia este
 Reedata sangelui in DIASTOLA
 Datorita acestiei proprietati, ejectia sacadata a sagelui din inima devine o curgere continua a
acestuia prin artere
 Amortizeaza tensiunea arteriala in SISTOLA
 Mentine tensiunea arteriala in DIASTOLA
o Contractilitatea
 Permite un CONTROL FIN al DISTRIBUTIEI debitului cardiac
 Tonusul musculaturii netede depinde de:
 Activitatea nervilor simpatici
 Presiunea arteriala
 Concentratia locala a unor metaboliti (ex: CO2 => +H20 => H2CO3 => H+ => mediu
acid => vasodilatatie)
 Activitatea unor mediatori
 Rezistenta periferica creste (a arteriolelor) VASOCONSTRICTIE
 (capilarele nu prezinta fibre musculare netede, deci nu prezinta aceasta proprietate)
o Viteza de curgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune
 In aorta este 500 mm/s
 La varsarea venei cave este 100mm/s
 Deci cum viteza e mai mica la vene, inseamna ca au suprafata de sectiune mai mare fata de
aorta
o Presiunea arteriala
 Factori care determina presiunea arteriala
 Debitul cardiac
 Rezistenta periferica (cea mai mare la ARTERIOLE)
o Direct proportionala cu lungimea
o Invers proportionala cu diamentrul lumenului
 in vasoconstrictie scade diametrul lumenului vasului de sange si
creste rezistenta periferica
 Volemia
o Variaza concordant cu LEC
  Elasticitatea
o Amortizeaza tensiunea arteriala in SISTOLA
o Mentine tensiunea arteriala in DIASTOLA
o Intre debitul CIRCULANT (nu cardiac), presiune si rezistenta exista relatii matematice
 D=P/R
o Hipertensiunea
 Creste lucrul mecanic cardiac
 Afecteaza
 Vasele de sange
 Alte organe, mai ales
o Rinichi
o Cord
o Ochi

CIRCULATIA VENOASA. VENELE.

 Venele vin la inima

 75% din sange in teritoriu venos (25% in arterial)
o Deci e de 3 ori mai mult in teritoriu venos fata de cel arterial
 In originile sistemului venos, capilarele venoase au o presiune de 10mmHg necesara pentru a impinge
sangele
 Proprietatile venelor datorate structurii lor (peretii contin cantitati mici de tesut elastic si de tesut muscular
neter)
o Distensibilitate (au rol de rezervor)
o Contractilitate (modificarea diametrului lumenului)
 Factori ce favorizeaza intoarcerea sangelui la inima
o Pompa aspiro-respingatoare
 Factorul principal
 Trimite sange spre aorta (respingatoare) si primeste (aspira) sangele din venele cave
 Exista o diferenta de presiune intre artera aorta si atriul drept de 100mmHg (0 mmHg in AD
determina aspiratia sangelui)
o Aspiratia toracica
 Factor ajutator
 Mentine valori SCAZUTE ale presiunii in VENELE MARI din cavitatea toracica
 Mai ales in inspir (coboara diafragma =>creste volumul cavitatii toracice => scade presiunea
in cavitatea toracica)
o Presa abdominala
 Presiunea pozitiva
 In inspir efectul este accentuat (coboara diafragma => scade volumul cavitatii abdominale =>
creste presiunea)
o Pompa musculara
 In timpul contractiei musculare, vasele profunde sunt golite
 In perioada de relaxare, vasele profunde aspira sangele din venele superficiale
o (Spre deosebire, in expir, cand diafragma urca, intoarcerea sangelui nu este favorizata (ex: tusea –
forma de expir; cand tusim ne inrosim la fata tocmai pentru ca sangele nu se mai intoarce
corespunzator la inima))
o Valvulele (LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE)
 Impiedica refluxul sangvin
 DACA am avea valvule in vena jugulara, sangele nu s-ar mai intoarce la inima;
 o Gravitatia
 Pentru venele de deasupra atriului drept
 Gravitatia este factor ajutator pentru venele membrului superior doar daca tinem membrul
ridicat, in pozitie verticala
o Masajul pulsatil
 Efectuat de arterele omonime venelor corespunzatoare
 Intoarcerea sangelui la inima are o mare importanta pentru reglarea debitului CARDIAC
 LEGEA INIMII
o O inima sanatoasa pompeaza atat sange cat primeste prin aflux venos

INIMA. CICLUL CARDIAC.

 Roluri circulatie
o Distribuirea subst nutritive TUTUROR celulelor organismului
o Colectarea produsilor de catabolism pentru excretie
 Inima = forta motrice
 Venele = rezervoare de sange (75% din sange e in teritoriu venos)
 Arterele = conducte de distributie
 Microcirculatia = schimb de substante si gaze
 Fig 91/pag 90
o 1. Valvele sigmoide (la baza arterelor sunt 3 cuspide)
o In ventriculul drept sunt 3 muschi papilari, iar in ventricul stang sunt 2
o Aorta ascendenta este intre vena cava superioara (la dreapta) si trunchiul pulmonar (la stanga)
o Originea arterei aorte este inferior si posterior fata de originea trunchiului pulmonar
o Prima parte a aortei ascendente este posterior fata de trunchiul pulmonar
o Crosa aortica/arcul aortic trece dinspre anterior spre posterior, dinspre dreapta spre stanga
o Artera pulmonara dreapta merge posterior de aorta ascendenta
o Peretii atriilor sunt subtiri
o Peretii ventriculelor sunt grosi si prezinta trabecule si muschi papilari (care prin cordajele tendinoase
se insera pe cuspele valvulelor atrioventriculare)
o Ventriculul drept are si o portiune neteda
o Ventriculul stang este mai gros decat ventriculul drept

 Tipuri de valve
o Atrio-ventriculare
 Se deschid in diastola ventriculara
 Se inchid in sistola ventriculara
o Semilunare / sigmoide
 Se deschid in sistola ventriculara
 Se inchid in diastola ventriculara
 Sunt unidirectionale; dupa faza de ejectie a sistolei ventriculare, chiar greutatea coloanei de
sange care tocmai a fost expulzata din ventricul inchide valvulele; sangele nu se poate
intoarce in ventricul
 Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul DEBITULUI CARDIAC (volumul expulzat de UN
ventricul intr-un minut)
 Inima prezinta automatism si functioneaza independent de sistemul nervos. Totusi, prin actiunea sistemului
nervos poate fi influentata frecventa cardiaca.
 Volumul bataie
o 70 mL
o Poate creste pana la 150 mL (la efort fizic intens)
o Variaza cu
 Forta contractiei (direct proportional)
 Presiunea arteriala
 Volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei ventriculare

 Debit cardiac = volumul de sange expulzat de un ventricul x frecventa cardiaca

o Effort intens
 Volum bataie – 150 mL – 200mL
 Frecventa cardiaca – 200 bpm
 =>debit = 150 x 200 = 30000 mL = 30L
o Creste la
 Altitudine (oxigenul e rarefiat)
 Sarcina
 Febra
 (sub influenta simpatica =>creste frecventa cardiaca)
o Scade
 In somn
 (sub control vagal deoarece scade frecventa cardiaca)
 Presiunea arteriala influenteaza
o Volumul bataie
o Contractilitatea arteriala
 Proprietati ale miocardului
o Exista 2 sincitii functionale, izolate din punct de vedere electric : cel atrial si cel ventricular
o Inte ele exista o singura conexiune functionala electrice : nodulul atrioventricular si fasciculul Hiss

Miocard de lucru Tesut nodal

Excitabilitate da da
Automatism nu da
Contractilitate da nu
conductibilitate da da

o EXCITABILITATEA
 Raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat
 Dupa legea“totul sau nimic” (comuna cu a altor celule)
 Particulara = LEGEA INEXCITABILITATII PERIODICE
 Excitabila numai in diastola
 Inexcitabila in sistola
 =>stimulii cu frecventa mare NU pot tetaniza inima
 Forma particulara a potentialului de actiune al fibrei miocardice (vezi fig 9/pag 10)
 o AUTOMATISMUL
 Fig 92/ pag 91
 Nodul sinoatrial este in peretele artiului drept, aproape de locul de varsare a venei
cave superioare
 Nodul atrioventricular este in peretele atriului drept, deasupra orificiului
atrioventricular drept
 Fasciculul Hiss se imparte in doua ramuri : stanga si dreapta
 Fasciculul Hiss si cele doua ramuri sunt in septul interventricular
 Fibrele Purkinje sunt subendocardic si se distribuie si muschilor papilari
 In fasciculul Hiss, impulsul electric se transmite dispre baza inimii spre apex
 In reteaua Purkinje, impulsul se transmite dinspre apex spre baza
o CONDUCTIBILITATEA
o CONTRACTILITATEA
 Geneza tensiunii = contractia izovolumetrica a sistolei ventriculare
 Viteza de scurtare = faza de ejectiei a sistolei ventriculare

CICLUL CARDIAC

 Durata unui ciclu cardiac = 60 secunde/ frecventa cardiaca (in bpm)

o 60/75= 0,8 secunde
 Asincronismul de 0,1 secunde intre sistola atriala si cea ventriculara este datorat intarzierii propagarii
stimulului prin nodul atrioventricular
 MANIFESTARI CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
o Manifesteri electrice
 Insumarea vectoriala a biocurentilor
 Electrocardiograma (ECG sau EKG)
o Manifestari mecanice
 Socul apexian
 Pulsul arterial
 Sfigmograma = inregistrarea grafica a pulsului
o Manifestarile acustice
 Zgomotele cardiace
 Zgomotul I, sistolic
 Zgomotul II, diastolic
 Fonocardiograma = inregistrarea grafica a zgomotelor cardiace
Schema pe care am facut-o se bazeaza pe aceasta imagine; am atasat-o pentru ca se observa mai clar ce valvule si
cand se deschid/inchid
Traducere din franceza : “Etapele diapedezei si a facocitozei pentru o globula alba. Unele leucocite traverseaza
peretele capilarelor sangvine si se insera intre doua celule care se lipesc din nou dupa ce ele trec (1,2,3); atunci ele
migreaza spre spatiile intercelulare. Aceste globule albe se deplaseaza ca amibele. Miscarile de “amiba” au viteza
de 1,5 mm/h. Leucocitele sunt atrase, de exemplu, de bacterii de care ele se lipesc (4); ele le inglobeaza putin cu
putin (5) pentru a le digera; aceasta este fagocitoza (6). La dreapta, polimorfonuclearele (PMN)/neutrofilele sunt
“indopate”cu gonococi (bacteriile rotunde). ’’