Subiecte Imunologie ( Medicina )

(1) Teorii selective i instructive de formare a efectorilor sistemului imun.

Teoria catenelor laterale (1980) : a fost formutata de catre !rlic! i a fost numita a
catenelor laterale deoarce el a s"us c# o$ista rece"tori "e su"rafa%a limfocitului & iar
'g selectea(# dintre rece"tor & doar "e acelea cu care "oate intera%ian# s"ecific o
celula are mai multe s"ecificita%i .
Teoria instructive : in 19)0 se tia c# 'c sunt "roteina globul .
- "auling a luat "rimul "remiu *obel "entru in%elegerea s"ecificita%ii 'c .
- sas%in c# 'g instraiete organismul al 'c s# "roduca
Teoria selectiva clande .
1959 +urnet lederberg .
"e su"rafa%a limfocitul + o$ist# cate un ti" de rece"tor cu o anumita s"ecificitate & la
intrarea 'g in organism are loc selectia s"ecificitate & la intrarea 'g in organis are loc
selectia clonei (ti"ului de celule care v# "rolifare& se va diferen%ia .

(,) Imunogenicitate si antigenicitate. -actorii de"endenti de 'g care influentea(a

imunogenicitatea
Imunogenul : este un 'g care intra in organism i creste "roduc%ia de 'c i a"oi
interac%ionea(a cu ei (se leag# ) & 'g "oate fi : self . nonself.
'ntigenicitate : este orice substan%# care rac%ionea(a cu un rece"tor.
-actorii de"endenti de 'g care influentea(a imunogenicitatea :
1/ caracterul strain (nonsalf) : cu c0t 'g care intra in organism este mai diferit &
cu atat ras"unsul imun e mai "utarnic. in func%ia de ti"ul 'g & acestea "ot fi :
/ 'g antologe : de la acelai indirid .
/ 'g singenice : de la indiri(i indentiei genetic.
/ 'g atogenice : de la acelai s"ecia de la membre difiri%i .
/ 'g $enogenice : de la membri care a"ar%ini altor s"ecii.
,/ greutatea moleculara : cu c0t o molecul# e mai mare & cu atat
imunogenitatea ei e mai mare & 1 20 3da.
)/ stractura c!imice :
/ "roteinele sunt foarte imunogene.
/ glucide i li"idele nu sunt imunogene.
/ nucleo"roteinele sunt slab imunogene.
2/ stabilitatea structur# : rigiditatea e im"ortanta c# un 'g sa nu ii sc!imbe
stractur# in s"a%iu "t c# altfel 'c nu o vor mai recunoate.
4/ degradabilitatea : "t a a"area un 5.I 'g trebuiesa fie degradabil adic# usor
de taiat ( c# s# fie cunoscut mai bine ce are l# interior.

()) Imunogenicitate si antigenicitate. -actorii de"endenti de S.I. al ga(dei si de

conditiile de administrare.
Imunogenul : este un 'g care intra in organism i creste "roduc%ia de 'c i a"oi
interac%ionea(a cu ei (se leag# ) & 'g "oate fi : self . nonself.
'ntigenicitate : este orice substan%# care rac%ionea(a cu un rece"tor.
-actorii de"endenti de S.I. al ga(dei si de conditiile de administrare :
factori de"enden%i de sii al gazdei .
65 de ani.< 3 ani, Batreni > (1) varsta - coii
"ri(int# o scadera a imunita%ii co"ii au imunitate imatura la batrani este .
) ! ( sarcin# / "e "eriota sarcina "acinta e imunos"arasata (imuniciate "t a nu
res"inge fatul .
) 3 ( boli asocitate 6 congenitate agammaglobulin# nu se formea(a dobandite : diabet
(a!emat & cancer & lucemi & infec%ii cronid .
condi%ii care de"ind de calsa deadministrarea a 'g :
calea de administrare a 'g 6 cel mai bun afict imunogen se ob%ine "rin administrarea
intramusculara sau subcatanat# "entru substantele solubile .
nu este utili(at# calea intravenoasa cantitatea adminis do(a .
Tr sa fie cea cores"un(atoare& dac# e mai mare toleran%a adica nu a"are 5.I "t c#
S.i se obinete cu 'g .
- daca do(a e mai mica nu a"ar ras"un imun .


(2) "ito"i & !a"tene & carrier& ad7uvanti . 5eactivitate incrucisate. 'ntigene
!eterofilic. '"licatii "ractice .

"ito"ii: este "ro%iun# de 'g

care va fi recunscuta
s"ecific de 'c i cu"tata cu
"arato" .
8a"tena: sunt "roteine "rea mici "entru a fi imunogene ( nu se "oate "rinde 'c "e
su"rafa%a acestui 'g .(
8a"tena devine imunogen# "rin cu"larea cu 9 carrier 9 &deci carrierul este o "roteina
din cor"ul uman/albumina de obicei care va transforma com"le$ul !a"tena carrier
intr/unul imunogen .
'd7uvan%ii : Sunt substan%e care se administrea(# im"reun# cu 'g "t a crete
imunogenicitatea unui 'g .
Mocanisme de ac%iune :
) 1 ( "relungirea "orsisten%ei 'g ( il %ine intr/un loc .(
) ! ( am"lificarea semnalelor costimulatoare .
) 3 ( duce la formarea de granuloane .
) " ( crete "roliferarea (immul%ire celulare) limfocitar# .
e$. ( de(ivat de alumun ) folosit la vaecin .
'ntigen !eterofile : se g#sesc la organism aflator l# distan%e in !eterofile filogenetic .
- ele au incoman unul sau mai multi e"ito"i i stau la ba(a intrudira antigenice .

- ele dau reac%ii incrucitate adic# se leag# cu acelai 'c s"ecific din cau(a "re(en%ei
cumoni .
'"lica%ii "ractice :
- %estul "t diagnosticarea sifilisaliui .
- teste "t lif#sul o$antematic i febra "atota a m/ti or stancoi .
- teste scroening "entru diagnosticul mononucleo(ei infec%ioase .
5eactivitate incrucisat# : este ca"acitate# unor 'c doar roac%ion# cu 'g diferite care
au e"ito"i cumoni 'g care au e"ito"i comuni i da duce reactivitatea incracisat# & iar
acosta "rovin din organisme aflate la distant# in arborele filogoni ( da la organism
difirite netrofile .(
5e"re(int# ca"acitatea unui 'c de a interac%iona cu mai mul%i e"ito"i care a"ar%in
unor 'g diferite .
'c anti tre"onema "allidum (sifilisul) "ot reactiona cu cardioli"inul ( in inim# ( .
'ceste ti"uri de 'g care interac%ionea(a cu acelai 'c i "rovin de la s"ecii diferite
se numesc 'g !eterofile .

) 5 ( "ito"i recunoscu%i de limfocitele + versus e"ito"i recunoscu%i de limfocitele T .

"ito"ii recunoscu%i de limfocitele + sunt :
1 - e"ito"i de natur# "e"tidic# (au lungimea de c:tiva amunoaci(i .(
! - sunt situa%i "e membrana adic# la su"rafa%a membranei .
3 - "ot fi situa%i in locuri mobile (cu fle$ibilitate .(
" - se cu"lea(# "rin leg#tur# necovalent# cu +;5 (deci leg#tur# reversibil# .(
"ito"ii recunoscu%i de limfocitele T sunt :
1 - trebuie s# fie "rocesa%i de c#tre o celul# "re(entatoare de 'g .
! - "re(entarea 'g se face in cu"e M8; de clasa I SI II situat# la su"rafa%a celulei .
3 - e"ito"ii& sunt tot "e"tidici iar recunoaterea se face in cadrul com"le$ului T;5/
'g/m!c .
" - e"ito"ii sunt de obicei interni (adic# situa%i la intetiriorul celulei .(

) 6 ( +ariere anatomice si fi(iologice im"otriva infectiilor .

+ariere fi(iologice :
- <8 local 6 salivar & vaginal & digestiv .
- secretiile
- saliva
- lacrimile
- cerumen auricular
- sebum
- trans"ira=ie
- mucus
- acid gastric .
- urina .
- fecalele ..

# 'lte mecanisme nes"ecifice :
- mucusul .
- li(o(im se g#seste in li(o(omi & este o n(im# care taie .

+ariere anatomice :
- "ielea .
- mucoasele .
- <8 local .
- secretiile
- saliva
- lacrimile
- cerumen auricolar
- sebum
- trans"ira=ie
- mucus
- acid gastric .
- urina .
- fecalele .
- cilii .
- fagocito(# .
- com"lement .

- inflama%ia .
- febra .
- lioflora microbi care locuiesc "e su"rafa%a "ielii sau in sistemul
digestiv .
) $ ( Macro"inocito(a> ndocito(a> fagocito(a .
Macro"inocito(a :
este un "roces "rin care o celul# "oate introduce l# interior lic!id e$tracelular
ca formarea unor ve(icul in 7urul unui volum de lic!id ("entru 6 a bea .(
ndocito(a :
este un "roces "rin care
moleculele "re(ente in
lic!id e$tracelular sunt internali(ate .
la interiorul celulelor saldat (fagocitelor) e$ist# , ti"uri de mecanisme care fac
distrugre ('g : (
1 - mecanisme o$igen de"endente .
! - mecanismeo$igen inde"endente .

fagocito(a:(a m0nc# (
fagocito(# are urmatoare "as :
) 1 ( margina%i# : celule albe (<M*) se retrag ("leaca) din centrul vascului "e
margine omit rec"tori i se "rind de celulele endoteliate .
) ! ( dia"ede(a : omiterea (d#) "sendo"odelor (false "icioruse) care o a7ut# "e
celul# sa se de"lasei "rintre celulele endoteliale in afara vasului .
) 3 ( a7ung la locul ma%iei deoarce sunt c!emate "rin c!emato$ice (atrac%ie .(
) " ( 'ici reali(ea(a fagocito(a "rin :
) a) eimiterea de "seudo"ode ca care incon7ur# 'g .
) +) unirea "seudo"odelor cu formare# unui ve(icul infracelular numt
fago(om .
) c) l# interiorul <M* i Mcfg e$ista ve(icul incarcat cu li(o(im acestia ince"
sa se

de"lase(en s"re fago(om i se lunesc cu el fagoli(o(om .

?i(o(omul va varsa in interiorul fago(omului con%inutul sau (li(o(om .(

a b c

) % ( *eutrofile> Macrofage> Mastocite .
*eutrofile: "olimarfonuelear neutrofil
- sunt leucocite& se g#sesc in s0nge ocu"a @4/A4B din toate leucocitele &
circula in
s0nge au viata scurta (,/A) (ile .
- "ot face dia"ede(a adic# se de"lasea(# in tesuturi & au rece"tor
com"lement .
- are ve(icule cu en(ime litice .
- are mecanisme o$igen de de"endente i o$igen inde"endente .
- are factori g!ematactici care cresc num#rul de celule in focarul inflamator .
- este un microfage care "oate face fagocito(# & microfage mor du"# ce au
ieit din vas & nu se mai intorc .
Macrofage :
- sunt celule foarte mari& care se "are ca deriv# din monocit .
! in circula%ie i a"oi trec in tesut i se transforma in A,C / monocitele stau
macrofage re(idente (care locuiesc acolo .(
- macrofagele "ot fi :
!istiocite (tesutul con7unetal .(
macrofage a!eolare 6 "lamen .
celule 3u""fer (in ficat .(
celule mo(angiale (rinic!i .(
- 're "utere mare de fagocitare face :

1 - fagocito(# .
! - "re(int# antigenele nonself .
3 - face substan%e care c!eam# mai multe celule .

Mastocite: se formea(# in maduv# osoas# "rin !emato"io(# i circul# "rin
s0nge & vor a7unge la tesuturi i se va transform# in mastocite .
in func%ie de locul unde se gasesc e$ist# :
MM; (macosul mast celss .(
;TM; (connectiveDmast celss .(
"e su"rafa%# au 5ece"tor ig care se vor leg# i im"reun# ca 'g .
se g#seste in tesuturi i are 5ol de ini%iere (ince"ere) a 5eac%iei inflamatorii .
mastocitele se g#sesc in ma7oritatea teuturilor .
ele au in cito"lasm# ve(icule cu !istomin# i serotonin# .

) 9 ( Mastocite> +a(ofile> o(inofile .
Mastocite: se formea(# in maduv# osoas# "rin !emato"io(# i circul# "rin
s0nge & vor a7unge la tesuturi i se va transform# in mastocite .
in func%ie de locul unde se gasesc e$ist# :
MM; (macosul mast celss .(
;TM; (connectiveDmast celss .(
"e su"rafa%# au 5ece"tor ig care se vor leg# i im"reun# ca 'g .
se g#seste in tesuturi i are 5ol de ini%iere (ince"ere) a 5eac%iei inflamatorii .
mastocitele se g#sesc in ma7oritatea teuturilor .
ele au in cito"lasm# ve(icule cu !istomin# i serotonin# .

+a(ofil
e :
-
seamn# ca mastocitul & este circulanta adic# se g#sete in s0nge ( 0/1B )din

toate leucocitele .
- au "e su"rafata 5ece"tori "entru com"lement i au ve(icule !o(ofile cu
serotonin# i !istamin# .
- au 5ol in inflama%ie & infec%ii &alergii .
o(inofile :
Sunt celule albe care se g#sesc in sange (1/4B) din toate leucocitele .
'u "e su"rafa%a 5ece"tori "entru com"lement & si au la interior ve(icule "line
cu substan%e &care se colorea(# in rou ( eo(inofil ) ( *u este un foate bun
fagocit .
ste s"eciali(at "e atacul e$tracelular & are ve(icule "line cu M;< ( "roteina
cationic# ma7or#) > M++ ( "roteinc ba(ic# ma7or# ) & care sunt to$ice "entru
"ara(i%i .
(10) mecanisma o$igen de"endente de ucidere intracelulara.
-
meca
nism
ele
sunt declansate in momentul fagocito(ei cand se "roduce o cretere dramotia
a activit#%ii sunului !e$o(/monofosfo%ilor & care duce la formarea de *'E<8 :

- fagocitele au o en(im# numit# *'E<8 o$ida(e & si are 5ol in "roducerea de
molecule de anion su"ero$id

- 'cesti 5adicali au "uterea de a t#ia membrana celular# a bacteriilor i
virusurilor .
distrugerea acestora
- un 5ol im"ortant & are i mielo"ero$iare care formea(# 8,F, (a"a
o$igenata (

(11) strategiile SI nes"ecific de recunoastere a non/self/ului.
are ) ti"uri de mocanisme :
) 1 ( recunoaterea non/selfului sunt recunoscule strueturile moleculare care
a"ar%in doar microbilor .
) ! ( recunoaterea missing 6 9selfului .&
e$am"le :
- aci(i tec!oci .
- !i"o"oli(o!arid .
- "e"idaglicon .

<55 : 5ece"tori "entru <'M< adic# "entru "at!ogen (care d# boal .(

cele ) strategii folosite de SI nes"ecific sunt
- recunoasterea structurilor nonself
- recunoasterea missing selfului
- recunoasterea selfului alterat .
T?5 : sunt rece"tor care au 5ol intr#% i e$tra celularar# i au 5ol de reconscul a
nonsulfului .
T?5 1 5ecunoatere li"o"e"tide .
T?5 ,glicoli"ide .
T?5 ) 5ecunoatere '5* duble .
T?5 2 li"o"eli (a!arid
T?5 4 -lagelin# .
T?5 A&8 '5* viral .
T?5 10 "ili .


(1,) 'nticor"i: structura& organi(are "rimara& secundara& tertiara si cuaternara.
'nticor"i: sunt glico"rotein care au 5ol in marcarea 'ntigenului & du"# contactul cu
'g imunoglobulinele se activea(# sau 'c sunt niste "roteine care au 5ol in
recunoaste 'g non/self .
Structura: este format din , lan%ur .
) 1 ( lan%ul lungi indce .
) ! ( lan%ul scur%i indece .
lan%urele sunt unit "rin :
- legatar# s/s disulfidic inta lan%i .
- legatar# !idrofuge .
are form# de G cu , bra%i :
- lan%ul cesure are , domenii : H? & ;?
- lan%ul grea are 2/4 domenii : H8&;8&;81&;8,&;8)/2 .

deci intere cele , lan%uri grele se formea(a legatura S/S care este elastica & ca va
forma 5egiunea "alama .
5egiunea "alama: care face ca 'c sa fie fle$ibil s# se "oate indoi & care se "oate
"rinde cu 'g i e formata dintr/un octa"e"tid cilic care contine "rolina i se gasete
in IgI&Ig&I)&'&E
sunt foarte fli$elele .
Structura "rimara: ordinea in care sunt ase(a%i aminoaci(ii in imunoglobulin# .
aa1/aa,/aa).... aa2 ..........aa,0 .........................aa,A) .
Structura secundara: este alcatuita "rin ae(are# in foi + "liate a lan%ulelor de ''& de
vor dis"une anti"aralele i vor form# domeni globulane (5otunde .(
Structura tertiara: este data de domeniile globulare care au unmie( !idrofob
si sunt alcatuite din foile beta"liate ase(ate anti"aralel .
Structura
cuaternara: ea e
"arato"ului &
"arato"i este o
"uritan# de
'cva fi
recunoatere#
s"ecific al
"ito"ului 'g i
leaga cu el .
i este format# intre cele dou# lan%ur variabele H?&H8 .

(1)) Eomeniile moleculelor de imunoglobuline.
Eomeniile variabile :
lan%ul ? are un domeni variabel/H? & H? are structur# secundar# de foi + "liate cu un
mio( !idrofob i leg.disulfidic#intradomeni&H? se leaga cu H8 care a"ar%ine lan%ului
greu .
in cele dou# domeni alcatuiesc cu"e de citi a e"ito"ul la nevelul reg.varibila e$ista o
serie de ) reg .
8i"ervariabel# ;E5&1,): in domeniul variabel se sc!imba '' &care alcatiaesc lan%uri
dar cea mai more variabelitatra a"are in reg.!i"ervariabel# .
;E5&1,):acesta "artici"ata reali(are stractura tridimensionala a 'c la nevelului

"arato" .

Eomeniile constante :
, J ' . - e$ista , ti"uri de lan%uri uoare :
- fiecare lan% uor are dou# domeni : H?&;? .
- e$ist# mai multe ti"uri de lan%ul grea: H8&;81&;8,&;8)/2& Ig ,
M&'('1/',)&I(I1&I,&I))&E& (M'IE .(
- la domenii constante mai e$ist# lanuri laterale nu tiu ca 5ol au "rin "arta
constanta 'c se "rinde de celule: comlement &fag."alama .
care fave 'c sa fie fli$ibel i se "oate indoi .

) 1" ( I(oti"& aloti"& idioti"
I(oti": este clasa de Kg care este data de diferentele care a"ar "rin
marime&sarcina&stractura la nivelul "ar%ii constante .
, J ' . - lan%urile uoare au , i(oti"uri )
- lan%urile grele au 4 clase ( M&'&I&E& .
dar I au 2 sub clase & ' are , sub clase .
IgE i Ig au regiune balama foarte lunga .
IgM i Ig nu au regiun# balama .
IgM i Ig au cate 2 domenii constant& celalte au ) .
'loti"ul: 5er"e(int# forma alelic# care este e$"rimata & doar in genom e$ista (gone
alele ( un# la mama i un# de la tat# "entru e$"imare are loc selec%ia rondom .

idioti"ul: 5er"e(int# to%i 'c care e$"rim aceeai s"eceficitate de e$am"lu in cor"
"o%i avea :
- idioti": s"ecificitate anti virus gri"al .
- i(oti": boal# acuta ( IgM i Ig aceeai s"eceficitate .


(14) clasele de imunoglobulina si activitatile lor biologice.
Ig' :
- are , subclase '1&', .
- se secre%a sub forma de dimer .
- se secretat "e mucoase cu a7utorul com"onen%ei secre%ii "ot fi gasit in
secre%ie : saliv# &lacrimi& la"te de mam# .
IgM :
- este anticor"ul de "e su"rafata ?D+ & dar "oate fi i secretat .
- se secret# im"reun# cu IgE .
- are rol in r#s"unsul imun "rimar ("rimul contact cu 'g .(
- are rol in activarea com"lementului .
- este "entamer 4$IgM .
IgE :
- se secret# al#turi de IgM& nu tie ce rol are&"robabi in activarea IgM .
Ig :
- are rol in alergii se "rinde de membrana mastocitului i duce la degranulare

mastocitar# .
reactie alergic# & se g#sesc in cantitate foarte mic# in organism .
IgI :
- are 2 subclase I1&I,&I)&I2& face "arte din r#s"unsul imun secundar &
adica la al doilea contact cu 'g/ul .
- trec trans"lacentar (de la mama la co"il .(
- este un 'c foarte "uternic .
(1@) 5ece"tori -c.

5ece"tor -c:
du"a legare 'g ?a 'c & a"ar mecanisme su"limintare "entru a com"le$ul 'g/'c iar
acesta de"inde de recunoasterea rigiunea -c.
toate i(oti"urile au 5fc cu e$ce"tia Ig E.
5ece"tori -c sunt de , catagorii:
1/ ma7oretate -c5 transmit celulei samnal activator sau in!ibator & iar efictele
includ endocito(a& facgocito(a& 'E;;.
,/ a doua catagorie e formata din 5 care se ocu"a de trens"ortul 'c "t Ig si
-c5n rece"tor care recunosc Ig I sunt denumite -;g5 .rece"tor care
recunosc Ig sunt anumite -ce5 .
$ista ) subti"uri -cg5 1&,&) :

Structura rece"torilor -c este foarte diferita dar ma7oritate "re(inta domeni

globulare e$tracelulare su un domeniu intracito"lasmatic cu motive IT'M.
-cg5 ) are un domeniu in!ibator ITIM.
-c5n.
Ig I materna tranversea(a "lacenta si intra in cerculatie cu a7utorul unui rece"tor
-c5n & du"a 9 luni de la nastere Ig I moterne nu mai sunt cerculate .
are strectura deosebila seamna cu moleculele M8; de calsa 1 & "oate lega
molecule liber dar si 'c care fac "arte din com"le$e & inafara transcito(ei acest
rce"tori au rol in recirculare Ig I .
(1A) Su"erfamilia Imunoglobulinelor.
Su"erfamilia Imunoglobulinelor:
este un gru" mare de "roteinele solurile de "e su"rafata celulara care sunt
im"licate in recunoatere legare & ade(iune celular#.
incadrarea lor in aceast# familie se ba(ea(a "e similaritatea structurala & to%i "aseala
un demie nice cu nescut ca domeniu ig.
$em"le :
/5ece"tori de 'g.
/ corece"tori.
/ molecule costimulatoare.
/5 "t citoJine.
domeniile ig liJe "ot fi clasificate ca :
/igv : are 9 lanturi + i sunt mai lungi ca igc cu A +.
/ig;1 i c, : seamana cu igv .
/igi : numite intermediale.
Membri ai familiei:
/'c & +;5.
/T;5.
/M8;I & M8;II&+, microglobuline.
/ cu rece"tor: ;E2&;E8&;E19.
/molecule : ;E) rror: 5eference source not found ;EA9a i ;EA9c.

/5*3.
/*;'MS.
/I;'M/1.
/I?5/@.



(18) 5eactia de "reci"itare (te!nici de "reci"itare in solutie si gel).
5eactia de "reci"itare :
/reac%iea de "reci"itare se "raduce atunci c0nd 'c reac%ionea(# cu 'g salutile & iar
re(ultatul este un com"le$ 'g/'c care ii "ierde salutilitatea i "reci"ita.
/formarea com"le$ului 'g/'c "oate avea loc in interval doar c0teva minute &
dar formarea unui "reci"tol are loc in 1/, (ile.
/se face un e$"eriment sim"lu care demonstrea(a necesitatea e$isteu%ei unui
re"ort o"tiune intre 'g i 'c.
/in mai multe tuburi se "une o contitate constant# de 'c & in fiecare din aceste
tuburi se adaug# o cantitate "rogresiv crescanda de 'g s"ecific 'c utili(at.
/ se centrifug!ea(a salutile Li se observ# a"ari=ia "reci"itatului "e fundul
e"ruletei.
/cantitatea ma$ima de "reci"itatii este obtinuta atunci cand intre 'g i 'c
e$ista un re"ort ideal (on# de ec!ivalente.

(19)'nticor"i monoclonali: "roductie si utili(are clinica.

'nticor"i monoclonali :
- Sunt 'c obtinuti "rin inginerie genetica in laborator .
- se senibili(ea(a un ?D+ "rin contact cu 'g i a"oi va fi unit cu celula
canceroasa "rovenita din multi "lasmocitom ( cancer 9MI?FM9 & este
o celula nemuritoare care "roduce 'c .
- 'c sunt monoclonali& au singura s"ecificitate .
- sunt foloiti in diagnostic dar i in tratament .
- "ot fi 'c "t marcarea unor celule .
- 'c anti ;E) 6 ?DT
'c anti ;E4&@ 6?D *3
'c anti ;E2&8

- sau tera"eutic :
'c anti 8iH
'c anti tetanos
'c anti 5abie
$. meningita inflamatie .
(,0) 5eactia de "reci"itare& 5eactia de aglutinare> ?IS'.
( ()* +,-. )
5eactia de "reci"itare :
/reac%iea de "reci"itare se "raduce atunci c0nd 'c reac%ionea(# cu 'g salutile & iar
re(ultatul este un com"le$ 'g/'c care ii "ierde salutilitatea i "reci"ita.
/formarea com"le$ului 'g/'c "oate avea loc in interval doar c0teva minute &
dar formarea unui "reci"tol are loc in 1/, (ile.
/se face un e$"eriment sim"lu care demonstrea(a necesitatea e$isteu%ei unui
re"ort o"tiune intre 'g i 'c.
/in mai multe tuburi se "une o contitate constant# de 'c & in fiecare din aceste
tuburi se adaug# o cantitate "rogresiv crescanda de 'g s"ecific 'c utili(at.
/ se centrifug!ea(a salutile Li se observ# a"ari=ia "reci"itatului "e fundul
e"ruletei.
/cantitatea ma$ima de "reci"itatii este obtinuta atunci cand intre 'g i 'c
e$ista un re"ort ideal (on# de ec!ivalente.
5eactia de aglutinare:
- a"are atunci c0nd un 'c reactionea(# cu 'g "articutate & in solutile & cum ar fi celule
sau molecul carrier multivalent inerte i de termin# formarea unui com"le$
tridimensional statil & cu dimensiuni mare & care devine vi(ibie sunt forme unui
agregat .

aglutinarea& "oate fi am"lificat# "rin modificarea :

- leg#turilor ionice .
- scaderea sercini electrice .
- cresterea contactului dintre 'g/'g "rin en(ime .
- <8 A&, .
- 8o constanta .
aglutinarea "oate fi :
- direct# 'g/'c lega%i direct .
- indirect#6c0nd reac%ion care legarea 'c la 'g &nu determin# aglutinarea
concentra%ie
e"ito"ilor filno unei sca(ut# .
- "asiv# 6 'g saluluile sunt a%aate la alte "articule insolubile .



(,1) Imunofluorescenta> Imuno!istoc!imie 6 "rinci"iu.

) !! ( Iru"e sanguine '+0 i 5!. Te!nici de algutinare .

Iru"ele de s0nge: sunt date de o serie de 'g care se gasesc "e su"rafata
!ematiei .
'cest 'g sunt codificate genetic Li transmiterea se face conform regulilor
mendelien de la "#rin%i .
- genele codicante sunt : F&'&',&+ .
- Iru"ele de s0nge sunt :
F I oo + III ++
' II '1o +F
'1o + IH '1&+
'1'1 ',&+
'1',
',',
Iru"a 0 :
nu "re(int# nici un 'g "e !ematie deoarece genetic nu are en(ime care
locali(ea(a reactie de forma a 'g .
are ca"acitatea de a "roduce 'c anti 'g .

Iru"a ' II :
"re(int# "e su"rafata 'g/ i are ca"acitatea de a sinteti(a 'c anti 0 .
Iru"a + III :
"re(int# "e su"rafata 'g0 i are ca"acitatea de a sinteti(a 'c anti / .
Iru"a + IH :
are 'g/ i 'g0, nu sinteti(ea(a 'c .
Eaca se reali(ea(a o transfu(ie greita are loc aglutinarea adica formarea
com"le$ului 'g'c .
la "acient a "are i 5enal acuta & !emoli(a i moartea .
) !3 ( Mccanismele genetice care conduc la formarea lanturilor usoare de
imunoglobulina .
- sistemul imun este ca"abil sa sinteti(e(e 1 1010 ti"uri de 'c .
-
e$ist# , ti"uri de lanturi / 3 (3a""a 1 (
) lambda 1( -'
fiecare laut are o regiune constant# i regiune variabil# .
- se ince"e rearan7area la nivelul genelor lantului J "rima oara .
"e crs ,, -' . genele lantul 3 se g#sete "e crs , iar genele "t lan%ul
- "entru lantul uor e$ist# mai multe gene :

) 1 ( H (codific# "rimu 94 aa .(
) ! ( D ( 7oining codifica aa 9@/108 .(
) 3 ( a"oi 1 ;J .
) " ( e$ista mai multe segmente genice HJ/A4 .
) 5 ( e$ista @ segmente D3 .
) 6 ( iEg regine constant# .

- formarea lantului 3 ince"e "rin aducerea a nuci HJ l0ng# un D3 fenomen
numit 5earan7are genica .
- genele sunt rearan7ate "rin 5SS .
- secvent semnal de recombinare .
- "rocesul este mediat de 5'I/1 i 5'I/, .
- se alege un HJ H@23 suntalese
i un DJ D2J
- intre H@23 i D2J se asea(a en(imle 5'I1 i 5SS care sunt nucleotide .
inainte de fiecare gena se gaseste a fecundata leador si un "romotor care
a7uta ,2 in ce"erea si continuarea citirul gena .
H@23G23: leciteste '5* mesager& a"oi citeste ;3 H@23G23;3 .
- lan%ul uor :
se gasesc "e crs i are A4 H si 7 si un ; >rearan7area lui are loc ' Ienele
lantului
daca rearan7area lantului ca nu e "roductiva > se face e$act du"a aceleai
eta"e .
) !" ( Mecanisme genetice care conduc la formarea lanturilor grele de
imunoglobulina .
- genele "entru lantului greu sunt situate "e crs 12 .
- organi(area lor e mai com"licat# deoarece e$ist# un segment genic
su"lementar E .
deci "entru "roduce un lant greu se folosec urmatoarele gene .
VDYC :
- e$ist# 1)0 H8 .
- !$ E8(94/9A (
- @G8 .
- 9 ticuri de ; :('1&',) (I1&I,&I)&I2) () (E) ( .(

- Ti"urile de ; determin# i(o%i"ul de ig care determina funciile biologice ale

ig .
$ista 4 ti"uri M i(oti" : (I/ 2 subti"uri) &('/ , subti"uri)& (M)&()&(E .(
- 5earon7area inseamna :
) 1 ( E8G2 .
) ! ( H8/E8G8 .
) 3 ( H8E8G8; .
- inainte de fiecare
ti" de ; e$ist# un
sNitc! care face
"osibila mutarea
transcri"tei de la o clasa la alte& dar igM i igE au acelai sNitc!i & de aceea
vor fi "roduse amandoua in acelai tim" .

- "e su"rafata ?D+ e$ista igMOigE nu alt ti" de 'c (+;5 .(
- celelalte clase "ot fi doar secretate adic# "rodui de "lasmicit i acai in
s0nge .
- ;omutarea de clas# se face "rin sc!imbarea locului de citire a '5*
mesager .
- ras"uns imun "rimar 6 igM .
- ras"uns imun "rimar 6 igE .
) !$ ( M8; de clasa 1 :structura moleculelor & distributie celulara i functie .

- este o glico"rotein# !eterodimer .

- are un lant P cu ) domeniu globulare .
- a Q, microglobulin# care se "rinde "rin legaturi electrice cu lantul P .
- lantul P are ) domeniu: P1& P,& P) .
) P,& P) au legaturi intralant de ti" SS& P1 nu are .
) intre P1& P, se fromea(# ca o cu"# de "re(entare a 'g .
- M8; de cls I se gaseste "e su"rafata tuturor celulelor nucleate & inclusiv "e
trombocite .
- M8; de cls I "re(inta de obicei doar molecule self arata cu ce cu"# celule in
acelai moment & ce "roduce .
Eaca in M8; de cls I se "re(inta molecule nonself ?DT citoto$ic (;E8O) va
citi 'g nonself i va da ordin ca celule sa fie distrus# .
'g nonself a"ar in M8; de cls I "acientii infecta%i cu virusuri sau bacterei
intra celulare .
) !% ( M8; de clasa
, :structura
moleculelor & distributie celulara i functie .

- glico"rotein# .
- !eterodimer .

- lantul / : cu , domeniu /1&/, .
- lantul 0 : cu , domeniu 01&0, .
- ambele lanturi sunt codificate in regiunea M8; cls II .
- intre /1 & 01 se formea(# cu"e de "re(enta a 'g .
- M8; de cls II se g#seste "e celulele "re(entatoare de 'g ('<;)
"rofesionale: (;elule dendritice &?D+& Macrofage (.
- in M8; cls II se "re(inta doar 'g nonself&(?DT;E .(
-
citirea
T;5
este
M8;
restric
tat#
adic#
de"in
de de
M8; .
T;5 de "e ?DT ;E2O citeste doar M8; cls II .
T;5 de "e ?DT ;E8O citeste doar M8; cls II .

) !9 ( 8arta genica a M8; Ee(cc!ilibrul de inlantuire & <olimorfismul M8; .

- genele de M8; de clasa I : sunt ae(ate catre tolomer .
- 5egiunea M8; este cea mai dens "o"lata din intregul gemn uman .
- e$"risia de M8; este reglata de catre diversa cito Jine de e$"risa M8; de
clasa I .
- e$"risia M8; sca(ata a"are du"# infec%ie virale de e$am"lu & ;MH&H8+ .
- com"le$ul M8; se g#seste "e cromosomul @ la om i are 1 )00 gene .
- M8; de cls I 6 are genele s"re ca"atul 'E* (telomer .(
- genele M8; cls1: sunt notate >emolecule clasice :
8?'/' & 8?'/+ & 8?'/;
dar mai e$ist# &molecule nonclasice > 8?' / &-&I&8&G&R .
- genele M8; de cls II: con%ine gene care au in formatie at0t "entru lan%ul /
c0t i "t lantul 0 .
8?' E< & 8?' ES & 8?' E5
- tot aici e$ist# , gene ?M<, i ?M<A care codea(# trans"ortorul i , gene
T'<1&, care codea(a trans"ortorul T'< .
- genele
M8; de cls
III: sunt
"entru
com"lemen
tul "roteine
desoc
tormic citoJine .
"olimorfismul M8; de clasa I i II :
8?' 6 8@' 8?'/ E<
184+ ES
24; E5 144

- Toate genele M8; & sunt codominante adic# se e$"rin# "e su"rafata
celulelor .
- Sunt frecuente fenomenele de crossing 6over i transmiterea in bloc .

in func%ie de M8; "ot a "are anumite boli :
8?'E52 artrit# reumatoid# .
8?'b+,A s"ondilite anc!ilo(ant# .
) 32 ( 'ntigene endogene : calea citosolica & interactiunea M8;1 6 "e"tid .
'ntigene endogene :
- sunt virusurile i bacteriile intra celulare .
- virusul intr# in celul# & iar material genet:c este in7ectat in nucleuul celulei
ga(de i va fi co"iat im"reun# cu genele "entru M8; de cls1 .
'5* mesager a7unge la ribo(om & se formea(# :
1 - M8; lan%ul a .
! - "roteinele v:rale .
- <roteinele v:rale vor fii taiate in buc#ti mici de catre "rotea(om i a"oi "rin
T'</1 & T'</, & a7ung in reticulul endo"lasmatic (9/1, aa . (
- lantul a intr# in endo"lasmatic& se cu"lea(# cu calne$ina ( "rotein# &
c!a"eron & babDsitter) i a"oi are loc "lcerea lan%ului (formarea de domeniu
globulare .(
- "leac# calne$ina & vine calreticulina blac!e cu"a i vine ta"asina care
trans"orte com"le$ul s"re T'</1 & T'</, .
- aici "leac# calreticuline &to"aine i se "rinde in cu"a 'g virol care va fi scos
la su"rafata Membranei .
M8; cls1 care "re(int# 'g nonself e citit de ?DT ;E8O ( distrugere celulei .

) 31 ( 'ntigene e$ogene : calea citosolica & interactiunea M8;ll 6 "e"tid .
antigenele e$ogene :

- sunt "re(entate in cu"a M8; de clasa II du"a ce au fost "rocesate de catre celulele
"re(entatoare de antigen .
- are loc transcri"tia 'E* si se co"ie informatia M8; cls II care va fi dusa la ribo(om
unde se formea(a cele doua lanturi de M8;/alfa si beta .
- a"oi cele doua lanturi vor intra in reticulu endo"lasmatic unde vor fi cu"late cu
calne$ina "ana cand are loc "lierea si formarea domeniilor globulare .
- a"oi calne$ina "leaca si cate trei cu"e vor fi legate cu lantul invariant si im"reuna
"leaca intr/o ve(icula in citosol .
- in citosol are loc decu"area lantului invariant si raman doar secventele ;?I< care
bloc!ea(a cu"a.?' ';ST <5F;S <'5TI;I<' !la/dm .
- are loc unirea acestor ve(icule cu fagoli(o(omul in care se gasesc fragmente de
antigen care vor desface fragmentul cli" si il vor inlocui in cu"a .
- acest com"le$ se de"lasea(a s"re su"rafata membranei .