CURS NR.

1 Introducere in studiul MICROBIOLOGIEI Studiaza organisme vii care sunt prea mici pentru a le putea vedea cu ochiul liber (micros = mic, bios = viata, gr.), cum sunt: Bacteriile Bacteriologia Virusologia Protozoologia, Parazitologia

Virusurile Protozoarele

Fungi (ciupercile microscopice, levuri) icologia algele verzi MICROORGANISMELE " Sunt ubiquitare, sunt prezente peste tot unde viata este posibila . - Indeplinesc ROLURI BENEFICE: indispensabile ecosistemului nostru, ciclul carbonului, oxigenului, azotului si sulfurilor in sistemul nostru terestru si acvatic. descompunerea materiei organice, mentinand fertilitatea solului. formarea zacamintelor petroliere, de carbune, etc. utilizate in industria alimentara Lapte, bere, vin, muraturi utilizate in industria medicamentelor Antibiotice, vaccinuri, vitamine -Cauzeaza si EFECTE NEGATIVE MICROBIOLOGIA MEDICALA-Studiaza microorganismele implicate in patologie . MICROORGANISMELE -Efecte positive sinteza de vitamine,apararea naturala. !lgologia

-efecte negative Infectii, boli, uneori foarte grave, letale. IMPORTANTA MICROBIOLOGIEI MEDICALE !ai mult de " din patologia umana este de natura infectioasa### $iagnostic %ratament &rofilaxie Scurt istoric al Microbiologiei '()* Anton van Leeu+en,oec- .biolog olandez/ decoper0 lumea microbilor .1animicules2 3 animale mici/ 4ntr-o picatur0 de ap0 examinat0 cu a5utorul unor lentile primitive. '6*7 8riedric, 9enle propune teoria 1germenilor2 care sus:inea c0 microorganismele sunt cauza anumitor boli . '6)7 3 '667 ;obert <oc, =i Louis &asteur confirm0 aceasta teorie prin o serie de experimente .antraxul, rabia, ciuma, ,olera, tuberculoza/. <oc, este considerat fondatorul microbilogiei diagnostice, iar &asteur tat0l medicinei moderne. '6>7 $imitri Ivanovs-i =i !artinus ?ei5ernic- au descoperit independent unul de cel0lalt primul virus .virusul mozaicului tutunului/. '>'7 c,imistul german &aul Erlic, descoper0 primul agent antibacterian, un compus eficient 4mpotriva spiroc,etei %reponema pallidum, care produce sifilisul. '>@6 Alexander 8leming descoper0 penicilina. '>AB Cer,ard $omag- - sulfamida. '>*A Selamn Da-sman 3 streptomicina.

 '>*( Eo,n Enders a reu=it s0 cultive pentru prima oara virusuri 4n culturi de celule 3 desc,izFnd astfel calea pentru producerea de vaccinuri antivirale. Victor Babe .'6B*-'>@(/, prin organizarea primului institut de cercet0ri medicale GInst. H. ?abe=2 din ?ucure=ti .'66)/ =i a primelor laboratoare de igien0 =i bacteriologie din ;omFnia, se poate spune c0 ?abe= a introdus diagnosticul microbiologic 4n :ara noastr0. Ioa Ca tac!"i o .'6(A-'>A*/, biolog =i medic, om de o vast0 cultur0, cu cercet0ri privitoare la patogenia ,olerei =i vaccinarea anti,oleric0, asupra scarlatinei, infec:iei tuberculoase =i vaccin0rii antituberculoase, $ar, realizarea de amploare a profesorului Cantacuzino este reprezentat0 de Institutul care 4i poart0 numele, Institutul G$r. I. Cantacuzino2, 4nfiin:at 4n '>@'. centru de cercetare stiintific0 fundamental0 si aplicativ0, centru de 4nv0t0mFnt de specialitate. Acesta reprezint0 institu:ia de baz0 a :0rii noastre pentru profilaxia =i combaterea bolilor infec:ioase, 4n care 4n prezent se prepar0 seruri, vaccinuri si alte produse biologice utile 4n diagnosticul bolilor transmisibile. Agen:ii r0spunzatori pentru producerea de boli infec:ioase la om apar:in urmatoarelor grupuri ma5ore ?AC%E;II regnul !onera 8IJCI regnul 8ungi &;K%KLKA;E regnul &rotista 9EL!IJ%I ;egnul Animalia HI;ISI;I &;IKJI

 ACA;IEJI ;egnul Animalia #e$%i &ii sunt organisme complexe multicelulare care sunt clasificate 4n clasa !etazoare a regnului animal. Proto"oare$e i 'e$%i tii sunt denumi:i generic &A;ALI%I Vir!(!ri$e sunt distincte de restul microorganismelor, ele nu sunt celule, dar se pot multiplica .replica/ 4n interiorul celulelor pe care le infecteaz0 Prio ii sunt molecule proteice care pot cauza boli degenerative ale SJC .de e. boala Creutzfeldt-Ea-ob, -uru, maladia <uru =i sindromul Alpers .4ntFlnit numai la copii/, iar la animale scrapie .la oi =i capre/, encefalopatia spongiform0 bovin0 .?SE/ sau 1boala vacilor nebune Artro)o*e rolul lor patogen direct este minor .scabia sau rFia- cauzata de acarianul Sarcoptes scabiei/, dar intervin ca vectori in transmiterea multor infectii bacteriene .capuse-boala LMme/, virale .tFntari 3 virusul Dest Jile/, parazitare .tFntarul anofel 3 malaria/ Co%)ara&ie + tre %icroor,a i(%e$e c! i%)orta &a %e*ica$Caracteristica Celula $imensiuni Acizi nucleici %ipul nucleului ;ibozomi !itocondrii Jatura suprafe:ei externe absenti absente Capsida proteic0 si anvelopa Hirusuri Ju nm A$J sau A;J procariot )7 S .B7 S, A7S/ Absente &rezente &rezente !embran0 eucariot 67 S eucariot 67 S ?acterii $a m A$J si A;J 8ungi $a m &rotozoare si ,elminti $a mNm

A$J si A;J A$J si A;J

&erete celular &erete peptidoglican continFnd

rigid con:inFnd celular rigid flexibila

lipoproteic0

c,itina

!obilitate !od de replicare

Ju prin diviziune binara

unele $iviziune binara

$iviziune binara,

ma5oritatea $iviziune binar0, ciclu de

inmugurire viata sexuat

BACTERIOLOGIA MEDICALA Clasificarea bacteriilor '. $up0 caracteristici .e oti)ice -)ro)rieta&i %or.o$o,ice /%icro(co)ice - .or%a0 co$. Gra%0 %acro(co)ice - a()ect!$ co$o ii$or0 .or%a $or0 c!$oare0 )ro)rieta&i 'e%o$itice0 etc1 - )ro)rieta&i bioc'i%ice0 ce$ %ai .rec2e t !ti$i"ate )e tr! i*e ti.icarea bacterii$or0 -(eroti)area 3 %ai a$e( )e tr! bacterii$e i erte *i )! ct *e 2e*ere %etabo$ic0 )e tr! ce$e ,re! (a! i%)o(ibi$ *e c!$ti2at0 are i%)orta ta e)i*e%io$o,ica0 ti)i"area c! a4!tor!$ bacterio.a,i$or0 -)ro.i$e *e (e (ibi$itate $a a tibiotice0 -ti)i"area )5ocia i ei0 etc. 6. D!)- caracteri(tici a a$itice -a a$i"area )erete$!i ce$!$ar 3 *eter%i area aci"i$or %ico$ici )ri cro%ato,ra.ie0 etc -co &i !t!$ $i)i*ic -a a$i"a )rotei e$or -ti)i"area e "i%e$or

'. $I!EJSIIJEA $imensiunea bacteriilor este de ordinul micrometrilor. .'Om P'7 -A mm/ In medie 7,B 3 ' Om grosimeNA 3 ( Om lungime, -exista 2ariatii in functie de specie,forma bacteriei,mediul de cultura si varsta culturiii. - Stafilococii au diametrul de aprox. ' Om - &s. aeruginosa lungime ',B 3 A OmNgrosime 7,B 3 7,( Om

- ?acillus ant,racis lungime A - '7 OmNgrosime ' - ',A Om - 8rancisella turalensis lungime 7,A 3 7,) OmNgrosime 7,@ Om. 6. FORMA Exist0 trei forme fundamentale ale bacteriilor sferic0 P coci, bastona=e P bacili, spiral0 P spirili .rigizi/ sau spiroc,ete .flexibile/ 7. Cocii au diametrul de aproximativ ' micrometru .Qm/ =i pot fi sferici, ovalari, form0 de boab0 de cafea, lanceolati. 6. Baci$ii )ot .i cu capetele taiate drept ?. ant,racis cu capetele rotun5ite E. coli forma de piscot sau ,altera C. dip,t,eriae forma de rac,eta de tenis ?. botulinum forma de fus 8usobacterium forma de virgula Hibrio c,olerae.

8orme intermediare cocobacili ?rucella, ?ordetella, Rersinia 8. For%a *e ()ira$a:

 Spirilii .&C rigid/ Spirillium Spiroc,ete .&C flexibil/ %r. pallidum, ?orrelia, Leptospira ASE9AREA0 GRUPAREA BACTERIILOR. Este data de orientarea in spatiu a diferitelor planuri succesive de diviziune, si de tendinta celulelor fiice de a ramane unite. &lanuri paralele perec,i J. gonorr,oeae, J. meningitidis lanturi streptococii, streptobacilii grupuri H, !, L, armonica, palisada

$oua planuri perpendiculare tetrade micrococii %rei planuri perpendiculare asezarea in ciorc,ine de strugure stafilococii sau sub forma octadeS genul Sarcina Ara 4a%e t!$ baci$i$or e(te .oarte *i2er(: lanturi .streptobacili/ ?. ant,racis diplo <lebsiella palisade T, R, L 3 ?. <oc, Litere c,inezesti b. difteric

CURS NR.2

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE FORMATIUNI OBLIGATORII: #$%&'()*,%)+(P&!S !, ' B,!#! %)+(P&!S !+)%!,P','+' %'&$&!,. FORMATIUNI FACULTATI E:%!PS$&!,%)&)) S!$ F&!-'&)) ,P)&)) S!$ F) B,))&',SP(,$& ('#*(SP(,$&) 1.NUCLEOI!UL 'ste alcatiut dintr"o singura molecula de !*# dc, superhelicoidal, inchis %ontine apro.. /000 gene #u este marginit de mb nucleara #u prezinta nucleol #u are aparat mitotic #u contine histone #u prezinta introni Poate 1i in legatura cu mb. citoplasmatica prin 2"/ mezozomi ROL" %odi1ica in1ormatia genetica pt. autoreplicare si organizare structurala si 1unctionala . 2.CITO#LASMA ,eprezinta un sistem coloidal care contine 304: apa, /04: molecule organice, ioni anorganici, enzime, ribozomi,!,#,plasmide, transpozomi, vacuole gazoase, mezozomi. Ri$o%o&ii sunt 50S (60S780S): sunt di1eriti de cei ai celuleor eucariote, 1iind o tinta buna pentru antibiotice Inclu%iunile cito'l(s&(tice sunt de: Polizaharidice: glicogen (Bacillus) sau amidon (#eisserii) &ipidice " polibetahidro.ibutirat, la multe specii Poli1os1ati anorganici sau corpusculii metacromatici Babes 'rnst (granule de volutina) la cor9nebacterii

Me%o%o&ii se 1ormeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice leaga nucleoidul de aceasta : participa la: replicarea !*#"ului, diviziunea celulara, procese de sinteza si secretie de e.oenzime. #l(s&idele sunt molecule mici, circulare de !*# dublucatenar, e.tracromozomial. Sunt capabile de replicare independenta de cromozomul bacterian. %u toate ca de obicei sunt e.tracromozomiale, ele se pot integra in cromozomul bacterian. %odi1ica gene razpunzatoare de: rezistenta la antibiotic, rezistenta la metale grele (mercur, argint), rezistenta la lumina ultravioleta ,prezenta pililor (1imbrii) care mediaza aderarea bacteriilor de celulele epiteliale ,sinteza de e.oto.ine si elaborarea de bacteriocine (enzime sau to.ine produse de anumite bacterii care sunt letale pentru alte bacterii). Tr(ns'o%o&ii sunt 1ragmente de !*# care se deplaseaza dintr"un loc in altul, 1ie in cadrul aceleias molecule de !*#, 1ie de la o molecula de !*# la alta .Poarta porecla de ;<umping genes= Spre deosebire de plasmide si bacterio1agi, nu se pot replica independent, ei se replica in cadrul !*#"ului recipient. %odi1ica enzime raspunzatoare de rezistenta la antibiotice. MEMBRANA CITO#LASMATICA argineste la e.terior citoplasma, separand"o de P% S+,$%+$,!: modelul mozaicului 1luid (la 1el ca alte mb biologice): / straturi de molecule de 1os1olipide cu partile hidro1obe 1ata in 1ata, printre care se gasesc molecule globulare proteice. #u contine steroli (cu e.ceptia 9coplasmelor) b. semipermeabila, cu rol de bariera osmotica, regleaza schimburile dintre bacterie si mediul e.terior prin procese active si pasive 'ste sediul enzimelor implicate in metabolismul respirator, 1os1orilarea o.idativa, transportul activ, sinteza lipidelor, componentelor P%, P> capsulare,

replicarea !*# !re ast1el ? roluri importante : 2. +ransport activ al moleculelor in celula /. -enerarea energiei prin 1os1orilare o.idativa 8. Sinteza precursorilor peretelui celular ?. Secretia de enzime si to.ine #ERETELE CELULAR 'ste o structura rigida, un veritabil e.oschelet Prezent la toate bacteriile cu e.ceptia 9coplasmelor 'ste o structura multistrati1icata situata la e.teriorul membranei citoplasmatice !lcatuieste un invelis, ca un sac, ce imbraca intraga bacterie )n compozitia P% intra P'P+)*(-&)%!#$& sau $,')#! #E#TI!OGLICANUL s(u MUREINA este un heteropolimer alcatuit din lanturi polizaharidice legate intre ele prin punti peptidice &anturile polizaharidice sunt alcatuite din unitati repetitive de #"acetilglucozamina (-) si acid #"acetil muramic ( ) Puntile peptidice sunt alcatuite din tetrapeptide care se leaga de acidul #"acetil muramic ( ) Pentru ca este o structura speci1ica bacteriilor (P%), reprezinta o tinta buna pentru antibiotice. Penicilinele, ce1alosporinele si vancomicina inhiba sinteza P- prin inhibarea transpeptidazelor care 1ormeaza puntile peptidice dintre lanturile polizaharidice. &izozimul prezent in lacrimi, saliva, mucus, etc, actioneaza si el asupra P-, la nivelul legaturilor glicozidice, contribuind la rezistenta naturala. E)ist( 2 ti'uri de #C 1. P% al bacteriilor GRAM #O*ITI E 2. P% al bacteriilor GRAM NEGATI E. #ERETELE CELULAR AL BACTERIILOR GRAM +

,elativ gros (/00"300 @) %ontine un strat gros de P- (260"600 @) Contine" (ci%i teic,oici si (ci%i li'oteic,oici cu rol de antigene de supra1ata, promoveaza atasarea #roteine: proteina Staph9lococus aureus #oli%(,(ride: polizaharidul % la streptococci #ERETELE CELULAR AL BACTERIILOR GRAM )n general mai subtire decat la -7 %u un strat mai subtire de P- (A200 @) Structura mai comple.a &a e.teriorul P- se a1la membrana e.terna ( ') )ntre supra1ata e.terna a mb. citoplasmatice si supra1ata interna a spatiul periplasmic. S)ati!$ )eri)$a(%ic co ti e: 'nzime hidrolitice (proteaze, 1os1ataze, lipaze, nucleaze) Factori de virulenta litici: colagenaze, hialuronidaze, proteaze, beta"lactamaze. Me&$r(n( e)tern( este (lc(tuit( din" Fos1olipide &ipopolizaharide Proteine: cu gm mica, proteine mari, care traverseaza ' si proteine transmembranare= porine (1ormeaza canale, pori pt moleculele hidro1ile B500dal, permitand ast1el intrarea unor substante esentiale: glucide, aminoacizi, vitamien, metale, precum si a antibioticelor, de e.. peniciline) LI#O#OLI*A-ARI!UL .L#*/ *ispus la supra1ata e.terna a membranei e.terne la bacteriile gram ". Poarta numele de endoto)in( 'ste alcatuit din trei unit(ti distincte: Un 0os0oli'id denumit li'idul A, responsabil de e1ctele to.ice ' se a1la si , la Streptococcus p9ogenes, proteina ! la

$n &ie% 'oli%(,(ridic, alcatuit din 6 zaharuri (core) $n 'oli%(,(rid e)tern, care poarta numele de (nti1enul so&(tic O, structura antigenica importanta in identi1icarea bacteriilor gram negative ROLURI L#*" Puternic stimulator al raspunsului imun !ctiveaza lim1ocitele B )nduce eliberare de interleuCine )&"/, )&"D, +#F al1a din macro1age si alte celule %auzeaza 1ebra Poate cauza socul endoto.inic 'liberarea unor cantitati crescute de &PS in sange pot cauza sindromul %)* (coagulare intravasculara diseminata) ROLURILE #ERETELUI CELULAR" !sigura 1orma si rezistenta bacteriei %onstituie o bariera, permitand trecerea spre mb citoplasmatica a substantelor cu anumita greutate moleculara 'ste sensibil la unele antibiotice si lizozim Prezinta receptori pentru bacterio1agi (virusuri ale bacteriilor) Prezinta antigene de supra1ata %onstitutia P% determina caracterul de colorabilitate gram pozitiv sau gram negativ. FORMATIUNI FACULTATI E CA#SULA CILII SAU FLAGELII #ILII SAU FIMBRIILE S#ORUL .EN!OS#ORUL/ CA#SULA 'ste o structura de natura polizaharidica in general, cu unele e.ceptii (de e.. la B. anthracis este de natura proteica)

)nveleste la e.terior celula bacteriana %apsula nu este esentiala pentru viabilitatea bacteriei, in cadrul unei specii pot e.ista tulpini capsulate si tulpini necapsulate. %and este bine de1inita poarta numele de capsula, iar cand nu este 1oarte bine de1inita poarta numele de -&)%(%!&)E sau ;slime la9er=: structuri de origine bacteriana, ce alcatuiesc o retea de 1ibre polizaharidice, situate la e.teriorul celulei bacteriene ti'uri de 1licoc(li)" ;Sli&e l(2er=: structurF la.F, neumi1orma in densitate si grosime, este penetrata de particule colorate, evidentiabila doar la microscopul electronic sau prin metode chimice C('sul(r: structura densa, bine organizata, nu permite penetrarea particulelor colorate, este vizibila la microscopul optic prin coloratii speciale E)e&'le de $(cterii c('sul(te" Streptococcus p9ogenes, Staph. aureus, prezinta o microcapsula sau sl9me la9er Glebsiella, Str. pneumoniae H capsula obisnuita, vizibila la Bacillus anthracis H capsula proteica Bacteriile 1ormeazF capsulF mai ales In organismul uman si animal si In conditii optime pe medii de culturF. Pe medii solide coloniile sunt lucioase, de consistentF mucoasF, iar mediul lichid devine vJscos ROLURI" Protectie 1ata de: 1actorii ne1avorabili din mediu bariera selectiva pt molecule mari (enzime litice plamatice) desicare sur1actanti (

 !genti antibacterieni !nticorpi, Fagocite H P # si monocite (are rol anti1agocitar prin mascarea determinantilor antigenici) Factor de virulenta: asigura aderenta si colonizarea bacteriei ,ol antigenic (antigene capsulare G) Prezinta receptori pentru bacterio1agi !ctiveaza %omplementul pe cale alterna )nduce sinteza de inter1eron CILII SAU FLAGELII Sunt structuri 1ilamentoase, 1le.ibile, 1ragile, subtiri: 0,02 Km " 0, 0/ Km ,lungi D H 26 Km ,dispuse la supra1ata bacteriei !u 1orma de spiralata (in suspensie) &ungimea, grosimea, numarul si dispozitia sunt un caracter de specie #u se vad la a(t.e$: !triche onotriche (Vibrio cholerae) ( decat prin coloratii special. D!)a *i()o"itie (i !%ar!$ .$a,e$i$or0 bacterii$e (e )ot c$a(i.ica

!m1itriche, &o1otriche (Lelicobacter p9lori) Peritriche (Proteus, Bacillus cereus) Cor'usculul $(%(l prin acesta 1lagelul se ataseaza de corpul bacterian &a -ram negativi: ? discuri paralele 7 o ti<a centrala: / interne si S ( are originea in mb citoplasmatica, S in spatiul periplasmic) / e.terne P si &(P are originea in P*-, iar & in &P>)

 &a -ram pozitivi:/ discuri paralele 7 ti<a centrala $nul intern: originea in mb citoplasmatica $nul e.tern: originea in P C(rli1ul: structura scurta ,situat in a1ara corpului celulei bacteriene Fil(&entul 0l(1el(r "partea 1le.ibila, spiralata in general *in punct de vedere chimic 1lagelii sunt alcatuiti din proteine denumite 1lageline ROL"2. locomotie: miscari de rotatie a 1lagelilor, insurubare, cu consum de !+P 3spre hrana sau 1ug de agentii nocivi: chemota.ie pozitiva sau negativa /. antigenic : antigenel L #ILII SAU FIMBRIILE Se descriu mai ales la bacteriile -ram negative, mai rar -ram pozitive (str. salivarius sau B. cereus) Sunt" mai subtiri decat 1lagelii *repti sau usor incurbati ,igizi Scurti ult mai numerosi (zeci"suteMcelula) (riginea lor este in mb. %itoplasmatica #u au rol in locomotie (prezenti si la bacterii imobile) !in 'unct de 4edere 0unction(l se i&'(rt in" Pili de con<ugare (de se.): codi1icati de plasmide transmisibile si sunt implicati in con<ugarea bacteriana, in procesul de trans1er genetic de la o bacterie la alta Pili comuni (somatici) sunt determinati de gene cromozomiale *in punct de vedere c,i&ic sunt alcatuiti din proteine: 'ilein( . ROLURI" %on<ugare Prezinta receptori speci1ici pentru bacterio1agi !derare

ediaza hemadsorbtia ,ol in atasare si colonizarea epiteliilor si mucoasselor (de e.. #. gonnorhoeae) S#ORUL .EN!OS#ORUL/ BACTERIAN Sunt 1orme celulare care se dezvolta in interiorul celulei bacteriene ,eprezinta o 1orma de rezistenta a bacteriilor la conditii ne1avorabile de mediu #u reprezinta o 1orma de inmultire Re%ist( l(" tempertauri ridicate si scazute, uscaciune, radiatii, agenti chimici, presiuni inalte si <oase '.ista / genuri de bacterii sporulate de interes medical: %&(S+,)*)$ B!%)&&$S. S'orul poate sa 1ie : *e1ormant: %lostridii #ede1ormant Bacillus +erminal %. tetani Subterminal: B cereus, %. botulinum %entral: B. anthracis S'orul(re: trecerea din 1orma vegetativa in spor (in conditii ne1avorabile de mediu) Ger&in(re: trecerea din 1orma de spor in 1orma vegetativa (in conditii 1avorabile de mediu) si

CURS NR.5 METABOLISMUL BACTERIAN NnOelegera crePterii Pi multiplicFrii bacteriilor, a metabolismului bacterian este esenOialF pentru InOelegerea 1unOionFrii bacteriilor, a dinamicii lor Pi de asemenea pentru tratamentul in1ecOiilor bacteriene. bacterii se IntJlnesc sub 1orme asemFnFtoare sau identice principalele cFi metabolice Pi cicluri de la celulele euCariote. ulte din reacOiile biochimice privind metabolismul celular au 1ost descrise iniOial la bacterii. %elulele umane prezintF variaOii mici In ceea ce privePte caracteristicile metabolice sau activitFOile biochimice. Bacteriile trFiesc In condiOii 1oarte variate, Pi ele di1erF considerabil In capacitatea lor de a ocupa niPe ecologice. CARACTERISTICI" este un metabolism unicelular este un metabolism necompartimentat (pentru cF lipsesc organitele celulare) este un metabolism teleonomic H In cursul evoluOiei unei specii bacteriene au 1ost selectate acele cFi metabolice Pi mecanisme de reglare care sF asigure e1icienOa ma.imF a procesului metabolic. bacteriile au o mare 1le.ibilitate metabolicF, prin care acestea se adapteazF la condiOiile variate de mediu. este un metabolism de mare intensitate, care are drept rezultat multiplicarea rapidF a celulelor bacteriene. +g mediu=/0 min. In comple.itatea metabolicF a lumii bacteriene, se vorbePte despre un metabolism cu restricOie geneticF, determinat de capacitatea de asimilare asiguratF de cromozomul bacterian (molecula de !*#), In care se gFsesc numeroase gene care codi1icF mai multe tipuri de molecule de proteine (apro.. 8000), din care apro.. /000 sunt proteine"enzime codi1icate In !*#"ul cromozomial. Nn 1uncOie de condi6iile de &ediu, se remarcF o diversitate metabolicF legatF de: temperaturF, o.igen, pL, osmolaritate Pi substanOe nutritive. &a

a) Te&'er(tur( +emperatura optimF este acea temperaturF la care rata de crePtere este ma.imalF. +emperatura minimF de crePtere H sub aceastF valoare, crePterea nu mai are loc. +emperatura ma.imF de crePtere H cauzeazF denaturarea termicF a proteinelor Pi posibil Pi a membranelor. 2. B(cterii 's2cro',ile s(u cr2o',ile (iubitoare de rece) H temperatura optimF este sub /0Q%. /. B(cterii &e%o',ile H ele cresc Intre /0Q% " ?6Q%, dar temperatura optimF este de 86Q% " 85Q% H ma<oritatea bacteriilor de importanOF medicalF. D0Q% bine cresc la apro.imativ D0Q%. 8. Ter&o',ile H temperatura optimF ?6Q% H ?. Stenoter&o',ile H cel mai 5 7i 8 sunt bacterii

care cresc in izvoarele calde sau alte medii cu temperaturF InaltF. 8 H au structuri terOiare ale proteinelor stabile la temperaturF. $/ O)i1enul Pe baza necesitFOilor de o.igen, bacteriile se pot clasi1ica In bacterii aerobe, anaerobe Pi microaerophile. ulte bacterii sunt aerobe Pi cresc doar In prezenOa o.igenului atmos1eric. *eseori aceste bacterii sunt patogeni ai cFilor respiratorii sau a mucoaselor, ca de e.. M2co$(cteriu& tu$erculosis. $nele bacterii sunt anaerobe, ceea ce InseamnFcF ele nu 1olosesc o.igenul, In timp ce unele sunt strict anaerobe, ceea ce InseamnF cF pe acestea o.igenul atmos1eric le omoarF. a<oritatea bacteriilor anaerobe trFiesc In tractul gastrointestinal Pi pot cauza abcese pro1unde (de e.. Bacteroides spp), iar altele sunt prezente In mediul Incon<urFror sub 1ormF de spori Pi pot cauza boalF cJnd sunt introduse intr"un mediu care le asigurF anaerobioza (%lostridium spp).

!r pFrea ciudat, dar e.istF anaerobi In cavitatea bucalF a omului (Bacteroides, Fusobacterium, streptococi anaerobi H In PanOurile gingivale). F(cult(ti4 (n(ero$e, (de e.. 'scherichia coli) sunt bacterii capabile sF creascF atJt In condiOii aerobe, cJt Pi de anaerobiozF. gastrointestinal, in1ecOii urinare, etc. Bacterii microaerophile au nevoie de o.igen, dar nu pot crePte In aerul atmos1eric, ele au nevoie de o presiune mai redusF de o.igen (de e.. #eisseria spp, %amp9lobacter spp.) a<oritatea bolilor in1ecOioase sunt cauzate de bacterii aerobe sau 1acultativ anaerobe, dar odatF cu ImbunFtFOirea tehnicilor microbiologice de cultivare a bacteriilor, implicarea anaerobilor Pi a microaero1ililor In patologia umanF a devenit evidentF. !ceste bacterii necesitF medii de culturF Pi condiOii de incubare speciale. c/ '--ul '--ul necesar dezvoltFrii ma<oritFOii bacteriilor este situat In zona neutralitFOii, pL 5. '.istF bacterii care necesitF un pL acid pentru dezvoltarea optimF: lactobacilii H bacilii lactici de la nivelul vaginului. i$rio c,oler(e se dezvoltF bine la un pL de R,/. d/ Os&ol(rit(te( Os&ol(rit(te( - concentraOia In sFruri a mediului. a<oritatea bacteriilor sunt osmotolerante. %u toate cF se dezvoltF mai bine la o concentraOie 1iziologicF, e.istF Pi bacterii care se dezvoltF la concentraOii mari de #a%l, de e.. Staph9lococcus la R 4 #a%l. e/ Su$st(n6e nutriti4e Nn general, bacteriile necesitF o sursF de carbon Pi azot, o sursF de energie, apF Pi di1eriOi ioni pentru dezvoltare. %u toate cF unele bacterii pot obOine energia direct prin o.idarea ionilor metalici ulte din aceste bacterii se gFsesc la nivelul tractului digestiv Pi pot cauza in1ecOii ale plFgilor, leziuni ale tractului

precum 1ierul, sau alte bacterii (cum sunt algele verzi) sunt capabile de 1otosintezF, bacteriile patogene (cu importanOF medicalF) obOin energia prin metabolizarea glucidelor, grFsimilor Pi a proteinelor. #rinci'(lele ti'uri de nutri6ie l( $(cterii sunt: 9n r('ort cu obinerea energiei: $(cterii fototrofe, care 1olosesc energia din radiaOia luminoasF, bacteriile 1otosintetice: $(cterii chimiotrofe: 1olosesc energia prin o.idarea chimicF a di1eritelor substrate (organice sau anorganice, ma<oritatea bacteriilor cu importanOF medicalF) :n r('ort cu sursa de carbon; $(cteriile se cl(si0ic<" $(cterii autotrofe: capabile sF se dezvolte pe medii alcFtuite numai din substanOe anorganice, care utilizeazF de obicei %(/ dizolvat In mediu ca sursF de carbon. $(cterii mixotrofe, pot 1olosi atJt substanOe organice cJt Pi %(/ din substanOe anorganice $(cterii heterotrofe, 1olosesc ca sursF de carbon substanOele organice, ele sunt bacteriile cu imporanOF medicalF. $(cterii paratrofe, care nu se dezvolta decat pe celule vii (,icCetsii si %hlam9dii) $nele bacterii, precum '. coli, pot crePte pe medii de culturF simple, care conOin doar sFruri, clorurF de amoniu Pi glicerol. !lte bacterii sunt e.trem de pretenOioase Pi au un necesar nutritiv complicat. ai mult decJt atJt, +reponema palllidum are un necesar de crePtere atJt de comple., IncJt IncF nu s"a reuPit obOinerea unui mediu de culturF sintetic, care sF"i permitF dezvoltarea. Bacterii cu dezvoltare strict intracelularF (%hlam9diae Pi ,icCettsiae) nu au crescut niciodatF pe medii de culturF sintetice, Pi ele se cultivF pe linii celulare euCariote (celule 1ibroblastice de Poarece sau celule de embrion de gFinF) sau pe

ou embrionat. !cest 1apt nu InseamnF cF ele sunt virusuri (ele sunt de 1apt bacterii gram negative), ci le 1ace e.trem de greu de lucrat cu ele. &aboratoarele clinice nu au posibilitatea cultivFrii lor. )mportanOa medicalF a cunoaPterii proprietFOilor metabolice ale bacteriilor sunt In principal legate de cunoaPterea necesitFOilor nutritive ale bacteriilor patogene, In vederea izolFrii acestora din produsele patologice ale bolnavului cu scopul de ale identi1ica, de a le cunoaPte proprietFOile patogenice Pi cu scopul de a determina gradul lor de sensibilitate la antibiotice METABOLISMUL BIOENERGETIC &a bacterii, ca Pi la alte organisme vii se produc procese de anabolism Pi catabolism. Procesele de o.idoreducere sunt principalele mecanisme prin care bacteriile IPi procurF energia mai ales din substanOe organice, In urma cedFrii de electroni de cFtre un substrat donator, unuia acceptor, care va 1i redus. *onarea de electroni este InsoOitF de eliberare de hidrogen, reacOie de dehidrogenare. SubstanOele care acceptF Pi doneazF elecronii sunt legate de membrana celularF. Nn raport cu eliberarea de energie, cu substratul donator Pi acceptorul 1inal de electroni se disting urmFtoarele trei ti'uri de respiraOie : Respiraie oxibiotic, aerob, Respiraia anaerob Fermentaia Respiraie oxibiotic, aerob donatorul de electroni este o substanOF organicF, iar acceptorul 1inal este o.igenul: trans1erul are loc prin lanOul respirator, cu implicarea citocromilor: se produc 83 de molecule de !+P:

c(le( &et($olic< este: c(le( E&$den-M(2er,o0 (glicoliza), 7untul 'ento%o0os0(6ilor Pi apoi ciclul (ci%ilor tric(r$o)ilici. Respiraia anaerob este IntJlnitF la bacterii care 1olosesc drept donor de electroni substanOe organice,acceptorul 1inal 1iind o substanOF anorganicF: nitriOi, nitraOi, sul1aOi, etc., In care intervine de asemenea lanOul respirator, InsF cu alOi c9tocromi: c(le( &et($olic<: ciclul E&$den-M(2er,o0 7i ('oi CAT: se produc 2D"83 (de obicei mai puOin de 80) molecule !+P. Fermentaia procese care se realizeazF 1olosind cantitFOi mici de o.igen, printr"o o.idare parOialF a substratului, donatorul Pi acceptorul 1inal de electroni este o substanOF organicF.Nn ma<oritatea cazurilor, 1ermentaOia are loc In absenOa o.igenului sau In prezenOa, dar 1FrF participarea lui. CRETEREA I !"TI#"ICAREA $ACTERII"%R Bacteriile se multiplicF prin sci&iparitate sau di'i&iune binar. Prin acest proces, bacteria se alungePte, IPi dubleazF volumul Pi 1ormeazF un sept, care Imparte bacteria In douF segmente egale. %Jnd septul este complet, iau naPtere douF celule 1iice identice. !st1el, bacteriile se &ulti'lic< lo1(rit&ic: dintr"o celulF mamF iau naPtere douF celule 1iice, din cele douF celule, dau naPtere la rJndul lor la patru, apoi la opt, Pi aPa mai departe. Sci%i'(rit(te( este un proces ase.uat. %iclul celular de InmulOire al bacteriilor este controlat prin replicarea moleculei de !*#, cu care Incepe diviziunea celularF Pi prin care este coordonatF sinteza proteicF Cur$( de cre7tere $(cteri(n< *acF o culturF bacterianF s"ar dubla o datF la 1iecare /0 de minute (ma<oritatea bacteriilor) Pi ar continua sF se multiplice neabFtut ?3 de ore, o bacterie (de e.. 'scherishia coli) ar produce /2?? celule bacteriene. '. coli este o bacterie relativ micF cu o masF de apro.imativ 2 . 20"2/ g. !st1el, la s1JrPitul celor ?3 de ore, ar apFrea o colonie bacterianF cu greutatea de

/,/ . 20 82 g., adicF de ?000 de ori greutatea +errei. *in 1ericire, crePterea bacterianF este autolimitantF. %hiar Pi In condiOii ideale, ma<oritatea culturilor bacteriene se multiplicF logaritmic doar pentru 8 H 6 ore. 'le repede IPi consumF nutrienOii esenOiali Pi acumuleazF produPi to.ici de metabolism. *in acest motiv, curba de crePtere a bacteriilor care se multiplicF Intr"un mediu lichid are aspectul curbei din 1igurF F(%ele cre7terii" 1. Faza de laten (Lag); 2. Faza de multiplicare logaritmic (Log); . Faza staionar; !. Faza de declin (de moarte celular () Fa&a de laten *"ag+, %Jnd bacteriile sunt trans1erate Intr"un nou mediu de culturF, este o perioadF iniOialF cJnd bacteriile trebuie sF se acomodeze la noile condiOii. Pot 1i modi1icFri de temperaturF, nutrienOi disponibili, etc. Nn aceastF 1azF, bacteriile nu se multiplicF, ele IPi programeazF activitatea metabolicF pentru aceste noi condiOii ale mediului de culturF respectiv. -) Fa&a de multiplicare logaritmic *"og+ sau exponenial, (datF multiplicarea InceputF, numFrul bacteriilor sporePte e.ponenOial. +impul de generare (+g) este timpul necesar populaOiei bacteriene pentru a"Pi dubla numFrul (2 celulF S / celule). +g: /0 min. pt ' coli, /? ore pt. de mediu, deci sunt susceptibile Pi la antibiotice. 9. tuberculosis. Nn aceastF 1azF celulele bacteriene sunt 1oarte sensibile la condiOiile

.) Fa&a staionar) &a un moment dat, mediul de culturF va rFmJne 1FrF substanOele nutritive cheie, Pi se vor acumula produPi de metabolism to.ici.%Jnd aceasta Incepe, timpul de generaOie se prelungePte simOitor, iar rata de crePtere a bacteriilor se va echilibra

cu numFrul de bacterii care mor. !ceastF 1azF staOionarF altereazF mult susceptibilitatea bacteriilor la antibiotic. /) Fa&a de declin *de moarte celular+) Nn aceastF 1azF 1inalF, lipsa substanOelor nutritive cumulatF cu acumularea de produPi to.ici de metabolism, duce la moartea celulelor. Metode de nu&<r(re ( $(cteriilor #umeroase tehnici e1ectuate In laboratorul clinic sau In laboratoarele de cercetare necesitF numFrarea bacteriilor. '.istF douF metode principale de numFrare a bacteriilor dintr"o culturF In mediu lichid: numFrarea directF In camere de numFrare (celule vii7 celule moarte),aprecierea numFrului de celule vii prin InsFmJnOarea unui volum cunoscut de mediu lichid pe mediu de culturF solid, ast1el IncJt sF se obOinF pe plFci Petri colonii izolate, numFrabile.

CURS NR.8 GENETICA BACTERIAN= !portul geneticii bacteriene In domeniul biologiei moleculare este considerabil. Pentru bacteriologia medicalF, acest aport este important mai ales pentru:

di(1nosticul $(cteriolo1ic, In principal, identi1icarea unor variante bacteriene Pi e.plicarea achiziOiei sau pierderii virulenOei: desci0r(re( &ec(nis&ului de instalare a rezistenOei la antibiotice a bacteriilor patogene: tr(t(&entul unor maladii in1ecOioase. Eredit(te(: InsuPirea tuturor vieOuitoarelor de a transmite caracterele speci1ice speciei la urmaPi . (ri($ilit(te(: apariOia unor caractere di1erite de cele ale genitorilor. Su'ortul &(teri(l (l eredit<6ii: !*#. Structura Pi replicarea acestuia este similiarF cu cea de la celulele eucariote. ProporOia de baze complementare este constantF In cadrul unei specii. ,aportul adeninF"timinFMguaninF"citozinF (!+M-%) servePte drept criteriu ta.onomic de bazF In clasi1icarea modernF a bacteriilor. Or1(ni%(re( &(teri(lului 1enetic l( $(cterii Re'liconi > 1ormaOiuni genetice ce se replicF independent "cromozomul bacterian "elementele genetice e.tracromozomiale :plasmidele ,genomul bacterio1agilor "elementele genetice transpozabile :1ragmentele de inserOie transpozonii). 1. Cro&o%o&ul $(cteri(n ,('loid codi1icF in1ormaOiile absolut necesare supravieOuirii speciei In condiOii normale organizarea dublu spiralata !*# asigurF ;Impachetarea= economicF a !*# Pi o con1iguraOie optimF activitFOii 1uncOionale a !*# (replicare, transcripOie, recombinare). 2. For&(6iunile 1enetice e)tr(cro&o%o&i(le 2.1. #LASMI!ELE Sunt molecule mici, circulare de !*# dublucatenar, e.tracromozomial. Sunt capabile de replicare independenta de cromozomul bacterian. %u toate ca de obicei sunt e.tracromozomiale, ele se pot integra in cromozomul bacterian.

Codi0ic( 1ene r(%'un%(to(re de" ,ezistenta la antibiotice ,ezistenta la metale grele (mercur, argint) ,ezistenta la lumina ultravioleta Prezenta pililor (1imbrii) care mediaza aderarea bacteriilor de celulele epiteliale Sinteza de e.oto.ine 'laborarea de bacteriocine (enzime sau to.ine produse de anumite bacterii care sunt letale pentru alte bacterii) deter&in(n6ii 1enetici esen6i(li ai plasmidelor codi1icF in1ormaOiile legate de replicarea lor autonomF deter&in(n6ii (ccesori codi1icF caractere 1enotipice neesenOiale supravieOuirii celulei bacteriene In condiOii naturale gene de trans1er (tra), gene de rezistenOF la antibiotice (1actorul ,), gene de secreOie a unor to.ine etc. #l(s&ide de interes &edic(l A. #l(s&idele de 4irulen6< 'o(rt< deter&in(n6ii 1enetici (i unor 0(ctori de 4irulen6< secreOia de enteroto.ina (termolabilF Pi termostabilF) 1actorul de colonizare la "sc#eric#ia coli, hemolizina la $tap#%lococcus aureus, $treptococcus &aecalis Pi ".coli e.1oliantina la $. 'ureus gena de invazivitate la $#igella B. #l(s&idele R -de re%isten6< (Factorul ,) sunt molecule circulare de !*# care constau In esenOF din douF regiuni genetice: 1enele care codi1icF rezistenOa la antibiotice ;,=, unice sau multiple (prin aglomerarea mai multor gene de rezistenOF ,, pe acelaPi plasmid,) 1enele ?RTF= care con1erF plasmidului capacitatea de a se trans1era #este @AB din tul'inile de s'it(l 're%int< o re%isten6< de ti' 'l(s&idic"

1amilia 'nterobacteriaceae, genurile:"sc#eric#ia, $almonella, $#igella, (roteus, (ro)idencia, *lebsiella, $erratia genurile (seudomonas, 'cinetobacter, +ibrio, ,ersinia, (asteurella, -amp%lobacter, .aemop#ilus, /eisseria, 0acteroides, $tap#%lococcus, $treptococcus, 0acillus, -lostridium, Pi -or%nebacterium. Plasmidele prezente la bacilii gram"negativi sunt mai mari decJt cele evidenOiate la bacteriile gram"pozitive.

C. P$a(%i*!$ F 3)$a(%i* *e *e (e: 3 1actor de 1ertilitate Pi conOine genele de trans1er =tra= se pot transmite prin con<ugare mediazF trans1erul de gene de la o celulF donor la una receptor In 1uncOie de prezenOa 0(ctorului F $(cterii F- lipsite de 1actorul F, denumite celule 1emele Pi care sunt receptoare de material genetic, $(cterii F+, masculine, care au 1actorul F7, autonom, ca plasmid In citoplasmF Pi care sunt celule donoare, $(cterii -0r care au 1actorul F7 integrat In cromozom, de asemenea masculine, $(cterii F C care au 1actorul F7 ca plasmid autonom, dupF ce acesta a 1ost integrat In cromozom Pi l"a pFrFsit rupJnd un 1ragment !*# din cromozom. 2.2. $actriofagii .0(1ii/ sunt virusuri care in1ecteazF bacteriile. Se cunosc numeroase specii de 1agi (peste 2500). !ceste virusuri conOin un singur tip de acid nucleic (!*#) Incon<urat de o capsidF de naturF proteicF.

Fagii e.istenOi In stadiul de virioni H particule 1agice e.tracelulare H in1ecteazF o bacterie Mor0olo1ie un c(' ,e)(1on(l alcFtuit dintr"un InveliP proteic caracteristic virusurilor (capsida) Pi adFpostePte !*# un 1Dt o 'relun1ire nu&it< 'icior (coadF). %oada este un cilindru rigid Invelit Intr"un manPon proteic asemFnFtor miozinei Pi se terminF cu o placF he.agonalF ce conOine o enzimF de tipul lizozimului. *e placa bazalF se aprind D 1ibre cu rol In 1i.area bacterio1agului pe supra1aOa bacteriei 2.5 Ele&ente 1enetice tr(ns'o%($ile Fr(1&entele de inser6ie .IS/ 1ragmente mici de !*# (1ac parte in mod normal din plasmidMcromozom)cu limite structurale bine precizate: se pot integra repetat In mai multe situsuri dintr"un genom. Tr(ns'o%oni .Tn/ Sunt 1ragmente de !*# care se deplaseaza dintr"un loc in altul, 1ie in cadrul aceleias molecule de !*#, 1ie de la o molecula de !*# la alta .Poarta porecla de ;<umping genes=Spre deosebire de plasmide si bacterio1agi, nu se pot replica independent, ei se replica in cadrul !*#"ului recipient.%odi1ica enzime raspunzatoare de rezistenta la antibiotice. Genetic( $(cteri(n( Studiul variantelor bacteriene a permis e.plicarea apariOiei variaOiilor 1enotipice Pi genotipice, la bacterii, prin mai multe mecanisme, cum sunt: &ut(6iile cro&o%o&i(le3 tr(ns0erul de &(teri(l 1enetic3in1ineri( 1enetic<. () utatiile cromo&omiale utaOiile pot 1i IntJlnite la douF nivele: &olecul(r H mutaOii genetice moleculare, caracterizate prin modi1icFri la nivelul secvenOelor de nucleotide a unei gene din !*#"ul bacterian: celul(r H determinF apariOia, In sJnul unei populaOii suPe, de bacterii di1erite 1aOF

de cele de origine. *e e.emplu, apariOia unor mutante rezistente la unele antibiotice (streptomicina) Const(u In schimbFri ale mesa<ului genetic apFrute ca urmare a unor modi1icFri accidentale In secventa nucleotidicF a unei gene. Mut(tiile pot apFrea prin: su$stitutii; insertii; in4ersii; deletii l( ni4elul &(teri(lului 1enetic utatia spontanF Hapare In conditii de mediu obisnuite 1FrF a se putea identi1ica interventia unui 1actor. utatia indusF Hse produce sub actiunea unor 1actori 1izici (raze $V, radiatii ionizante etc.) sau chimici (agentii alchilanti, coloranTi etc.) H 0(ctori sau (1enti &ut(1eni. utatiile induse sunt mai 1recvente decat cele spontane 2.TRANSFERUL !E MATERIAL GENETIC LA BACTERII Schimbul de gene este posibil prin trans1erul unor 1ragmente de !*# de la o bacterie donatoare la alta, receptoare. !cest schimb este posibil prin trei mecanisme: transformare H sau adiOie de 1ragmente de !*# UstrFin=: transducie H rezultat al in1ecOiilor bacteriilor cu bacterio1agi: con0ugare H un proces care se realizeazF prin contactul prealabil al bacteriilor donatoare ca conOin un 1actor de 1ertilitate, notat F7, cu bacteria receptoare H F". Nn urma trans1erului de material genetic de la o bacterie la alta, are loc un proces de recombinare Intre e.ogenat (genele bacteriei donatoare) Pi endogenat (genele complementare ale bacteriei receptoare), luJnd naPtere un cromozom recombinat. !st1el, in1ormaOia trans1eratF (achiziOionatF), 1iind stabilF, va 1i transmisF In urma diviziunii celulare la bacteriile 1iice. 2.1.Tr(ns0or&(re( !cest mod de trans1er al genelor este de obicei un 1enomen de laborator, dar natural trans1ormarea poate 1i observatF In culturi pentru unele bacterii. !st1el, trans1erul de !*# poate avea loc spontan, prin lizF celularF, In urma eliberFrii

acestuia In mediul de dezvoltare al bacteriei (sau mai 1recvent prin e.tracOie chimicF). +rans1ormarea constituie, din punct de vedere istoric, primul model de trans1er cunoscut Pi care este realizabil doar pentru un numFr limitat de specii bacteriene. !cest 1enomen a 1ost descoperit de -ri11ith In 2R/3, In urma inoculFrii subcutanate la Poareci a unei tulpini de pneumococi capsulaOi, vii, dintr"o culturF de tip S, provocJnd ast1el, o septicemie mortalF. Prin inocularea aceleaPi tulpini de pneumococi omorJOi prin cFldurF, nu se mai produce moartea animalelor. *e asemenea, Poarecii nu mor nici atunci cJnd le sunt inoculaOi pneumococi neIncapsulaOi, obOinuOi din colonii de tip ,. *ar, dacF inocularea se 1ace cu un amestec de neIncapsulaOi (,), vii Pi de pneumococi IncapsulaOi omorJOi prin cFldurF, animalele de laborator 1ac septicemie mortalF. *in hemocultura acestor animale s"au izolat colonii de pneumococi S (virulente), ceea ce demonstreazF reversia din pneumococi nevirulenOi In pneumococi virulenOi, In urma trans1ormFrii !*# Hului bacterian. !cest 1enomen descoperit iniOial la o bacterie gram pozitivF intereseazF Pi unele bacterii gram negative. Tr(ns0or&(re( cuprinde mai multe 1aze: apariOia stadiului de competenOF Pi 1i.area la supra1aOa celulei receptoare a !*#"ului celulei donatoare: H penetrarea !*#"ului donator Pi integrarea acestuia In cromozomul bacteriei receptoare. Practic; tr(ns0or&(re(, pe lJngF importanOa istoricF, 're%int< interes In : H genetica microbianF (analize genetice Pi cadrul genetic) Pi H In ingineria geneticF (utilizatF pentru penetrarea genelor de origine umanF sau animalF, 1ie direct, 1ie prin intermediul unor vectori sau a plasmidelor, Intr"o bacterie H Pi elaborarea de proteine care pot 1i e.trase ulterior H insulinF, somatostimuline, etc). -)-) Transducia

'ste modalitatea de trans1er al unui 1ragment de !*# de la o bacterie donatoare la alta receptoare, prin intermediul bacterio1agilor temperaOi. 0acterio&agii (1agii) sunt virusuri care in1ecteazF bacteriile. Se cunosc numeroase specii de 1agi (peste 2500). !ceste virusuri conOin un singur tip de acid nucleic (!,# sau !*#) Incon<urat de o capsidF de naturF proteicF. Fagii e.istenOi In stadiul de virioni H particule 1agice e.tracelulare H in1ecteazF o bacterie. Se disting dou< ti'uri de in1ecOie cu bacterio1agi: H infecia litic H determinatF de 1agii virulenOi (de e.emplu, 1agii +/ ai bacteriei "sc#eric#ia coli) H care se multiplicF In celula bacterianF Pi duce Intotdeauna la liza acesteia: H infecia li&ogen H produsF de 1agii temperaOi (e.emplu, 1agul lambda al bacteriei "sc#eric#ia coli) care in1ecteazF bacteria 1FrF a o distruge obligatoriu *ar, Intre bacteriile in1ectate e.istF unele In care se produc 1agi care vor 1i eliberaOi prin liza celulei bacteriene. Nn cele mai multe bacterii InsF e.istF !*#" ul 1agic, integrat In !*#"ul bacterian, ImpreunF cu care se replicF. Nn aceastF stare integratF !*#"ul 1agic, poartF numele de profag. $nii pro1agi pot modi1ica 1enotipul Pi genotipul bacterian H con'ersie li&ogen H care poate duce la apariOia de noi 1uncOii (de e.emplu: modi1icarea proprietFOilor antigenice " $almonella), producerea de to.ine (-or%nebacterium dip#teriae, $treptococcus p%ogenes H to.ina eritrogenF). V Se disting dou< 4(ri(nte ale 1enomenului de tr(nsduc6ie: H transducOia specializata sau restrictivF: H transducOia generalizatF. Transducia speciali&ata sau restricti'a 1agul transductor trans1erF un numFr mic de gene a1late In imediata apropiere a situsului de legare a pro1agului In cromozomul bacterian.

Transducia generali&at sau nerestricti'a) Nn urma in1ecOiei 1agice, bacterio1agul poate Incorpora nu numai genomul 1agic ci Pi o 1oarte micF parte din genomul bacterian, pe care noul bacterio1ag Il poate introduce Intr"o altF bacterie. !cest 1ragment de !*# bacterian trans1erat poate 1i integrat In cromozomul noii bacterii in1ectate prin recombinare, obOinJndu"se ast1el, bacterii cu noi caractere H mutante, rezistente, de e.emplu. -).) Con0ugarea 'ste cel de al treilea mecanism de trans1er genetic la bacterii Pi care contact direct Intre celula donatoare Pi celula receptoare ,eprezintF modul de trans1er al plasmidelor, care sunt molecule de !*# e.tracromozomial, purtFtoare de in1ormaOii 1oarte variate. *intre cele &(i $ine cunoscute 'l(s&ide 1ac parte: V factorii de sex H notaOi F7: V factorii col H purtFtori de gene care codi1icF producerea de colicine (to.ine letale H bacteriocine, produse de bacteriile coli1orme): V factori de re&isten .R/ H la antibiotice Pi antiseptice: un singur plasmid, de e.emplu, poate 1i purtFtor de gene pentru rezistenOF la streptomicinF, cloram1enicol, tetraciclinF Pi sul1amide: V plasmide pentru penicilina& ale sta1ilococilor: acestea sunt purtate de cFtre gene pentru sinteza penicilinazei, gene di1erite de 1actorii ,: V factori de 'irulen H prin care poate 1i mediatF plasmidic patogenitatea unor suPe bacteriene. a<oritatea plasmidelor pot 1i trans1erate prin mecanism de con<ugare Pi mai ales plasmide col, , Pi plasmidele F.Plasmidul F poate trece de la o bacterie F+ la altF bacterie F- " pFstrJndu"se In stare autonomF. Plasmidul F poate trece cu uPurinOF din stare autonomF (F7) In stare integratF In cromozom Pi atunci a 1ost notat L1r (high 1reWuenc9 o1 recombination).

Nn cazul bacteriilor L1r, plasmidul F integrat asigurF trans1erul liniar Pi orientat al genelor, dar cu origini Pi direcOii di1erite. Con4en6ion(l s"au de1init mai multe et('e (le 'rocesului de conEu1(re: 0or&(re( 'erec,ilor s'eci0ice donor F rece'tor H care depinde de prezenOa pililor de pe supra1aOa celulelor donor: 0or&(re( unei 'un6i de le1<tur<, Intre celula donor Pi receptor, punte care a 1ost vizualizatF la microscopul electronic Pi care servePte la realizarea trans1erului de material genetic: tr(ns0erul &(teri(lului 1enetic, care are loc dupF replicarea unei catene a plasmidului con<ugativ, 1ie din plasmid 1ie dintr"o regiune a cromozomului, care pFtrunde prin puntea de legFturF In celula receptoare. In1ineri( 1enetic< '.istenOa 4ectorilor .'l(s&ide; $(cterio0(1i Pi In ultimul timp descoperirea e.istenOei unor tr(ns'o%oni ce se pot transmite de la o celulF bacterianF la alta) permite tr(ns0erul de 1ene celulei $(cteriene, ceea ce consituie baza ingineriei genetice. Bacteria pre1eratF a ingineriei genetice este E)coli; care In mod natural nu este capabilF de trans1ormare, dar cFreia prin clonare i s"au introdus In genom cei mai diverPi determinanOi genetici provenind de la organisme IndepFrtate 1ilogenetic, cum sunt omul Pi animalele. Prin aceastF tehnicF se introduc In genomul bacterian gene care codi1icF sinteza unor substanOe ca, de e.emplu, inter1eroni, insulinF, S+L etc., a cFror obOinere pe cale chimicF ar 1i 1ie imposibilF, 1ie 1oarte costisitoare. A'lic(6iile $iote,nolo1iei &olecul(re 9n di(1nosticul clinic !u permis apariOia unei noi discipline: diagnosticul molecular H reprezentJnd utilizarea probelor de acizi nucleici In diagnosticul bolilor

H H H

boli in1ecOioase, neoplasme, boli ereditare

( altF aplicaOie : amprenta !*# " permite di1erenOierea indivizilor prin utilizarea unor 1ragmente minuscule de Oesut sau probe de sJnge.

CURS NR.G ACHIUNEA AGENHILOR FI*ICI II C-IMICI ASU#RA BACTERIILOR '1ectele comple.e ale 1actorilor din mediul Incon<urFtor sunt in1luenOate de natura microorganismelor (caracterele de specie), compoziOia chimicF Pi

 1aza de dezvoltare (vJrsta culturii), dar Pi de 1orma vegetativF sau sporulatF a bacteriilor. Pe de altF parte, e1ectul acOiunii este determinat de intensitatea sau concentraOia agentului, timpul de e.punere, concentraOia ionilor de L7 sau (L" etc. '1ectele pot 1i: stimulatoare, de atenuare, de oprire a multiplicFrii sau de distrugere a bacteriilor. E0ect $(cteriost(tic: inhibF InmulOirea bacteriilor 1FrF ale omorI, 1enomen reversibil: E0ect $(ctericid: omoarF microorganismele prin lezarea integritFOii sau a 1uncOiei bacteriene, 1enomen ireversibil. A1en6ii 0i%ici 7i c,i&ici au o largF aplicare In: practica sterilizFrii, dezin1ecOiei, obOinerea de variante Pi de produse biologice conservarea bacteriilor etc. 1eptic H in1ectat, contaminat cu germeni patogeni. Aseptic *steril+ H lipsit de microbi patogeni sau nepatogeni. Asepsie H ansamblul de metode prin care se evitF contaminarea unui substrat steril. 1terili&are H distrugerea sau IndepFrtarea oricFror 1orme de viatF, a tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, 1orme vegetative sau sporulate de pe o supra1atF sau dintr"un substrat inert 2e&infectie H distrugerea 1ormelor vegetative microbiene (mai rar a celor sporulate) din sau de pe supra1ata unor substraturi inerte, cu a<utorul dezin1ectantelor. 2e&infectant H substantF chimicF, to.icF pentru tesuturi vii, cu actiune microbicidF, ireversibilF. Antisepsie H distrugerea sau IndepFrtarea temporarF a 1ormelor vegetative microbiene de pe substraturi vii (mucoase, tegumente, plFgi), cu a<utorul antisepticelor. Antiseptic H substantF chimicF, neto.icF pentru tesuturile vii, cu actiune reversibilF, bacteriostaticF asupra microorganismelor. #re&er'are Hprevenirea multiplicFrii unor microorganisme In produse 1armaceutice, vaccinuri, alimente etc. 1TERI"I3AREA cuprinde mi<loacele prin care toate 1ormele de viaOF microbianF vegetativF Pi sporulatF sunt omorJte Pi utilizeazF metode drastice, de obicei 1izice (caldura, radiatii,), prin care se obOine un e1ect bactericid. Oine cont de e.istenOa sporilor, mult mai rezistenOi decJt 1ormele vegetative

2E3I4FECTIA *ezin1ecOia H urmFrind distrugerea unor grupe de microorganisme, mai ales a celor patogene, vegetative (mai puOin sporii) H apeleazF la substanOe chimice. 'ntisepsia (de la sepsis H putre1acOia Oesuturilor) constF In utilizarea localF pe Oesuturi vii (tegumente, mucoase, plFgi) a unor substanOe care sF Impiedice multiplicarea bacteriilor sau sF le distrugF, 1FrF a 1i to.ice pentru celulele organismului. A1en6ii 0i%ici Te&'er(tur( poate 1i 1avorabilF sau de1avorabilF microorganismelor, cea din urmF acOiune datorJndu"se ruperii legFturilor intramoleculare ale proteinelor Pi ale altor molecule In stare nativF, prezenOa apei mFrind labilitatea legFturilor chimice. Nn general, 1ormele vegetative ale bacteriilor patogene sunt omorJte IncepJnd de la 60 H 50Q%. Sporii, prezentJnd o compoziOie chimicF di1eritF (cu deosebire In natura proteinelor Pi lipidelor H conOinJnd acid dipicolinic) Pi conOinut de apF 1oarte redus, sunt mult mai rezistenOi, 1iind omorJOi la temperaturi de 200 " 2D0Q%. %ea mai e1icientF metodF de sterilizare, 1aOF de spori, este cea prin autoclavare la o atmos1erF (2/2Q%) H timp de 26 minute. C<ldur( u&ed< !re ca mecanism de actiune coagularea proteinelor si degradarea enzimelor. 1. te&'er(turi sub 200Q% H sunt aplicate pentru 1ormele vegetative ale bacteriilor mezo1ile si crio1ile a1late In solutii apoase. pasteurizarea H e.punere termicF 7 re1rigerare imediatF: tindalizarea H !utoclav cu robinetul de vapori deschis 6.te%)erat!ra *e 7;;<C 3 metoda imperfecta de sterilizare fiind utilizat0 la decontaminarea apei, alimentelor, len5eriei, instrumentarului etc. Se 1olosesc 1ierbFtoare IncFlzite electric sau la 1lacFrF. 5. te&'er(tur( de 'este 1AAJC H este temperatura la care se realizeazF sterilizarea. Se 1olosesc autoclave care 1olosesc vapori de apF sub presiune: 0,6 atm " 226Q%: 2 atm " 2/2Q%: / atm " 28?Q%. C-$*!ra !(cat Are ca mecanism de actiune carbonizarea structurilor bacteriene. '. flambare 3 metod0 de completare a sterilit0tii, metod0 deasepsieS

 @. 4nc0lzire la incandescent0 3 pentru ansa sau acul de platin0S A. incinerare 3 pentru materiale contaminate, reziduuri, animaleS *. sterilizare cu aer supra4nc0lzit3 se realizeaz0 4n cuptorul &asteur .&oupinelS etuv0/ la '67UC timp de ' or 0, sau la '(7UC timp de @ ore. FRIGUL re.ri,erarea 3 temperaturi de 7 3 )U au efect bacteriostatic asupra ma5orit0tii microorganismelorS unele bacterii mor .Jeisseria meningitidis, J.gonor,oeae, 9aemop,ilus influenzae/ altele se pot multiplica. co ,e$area 3 dac0 este f0cut0 $e t, la temperaturi de .-@7UC/ favorizeaz0 formarea cristalelor de ap0 care lezeaz0 membrana citoplasmatic0 a celulei bacteriene care va fi distrus0 .efect microbicid/. Co ,e$area ra)i*- la .-67UC/ 4n bulion glicerinat duce la solidificarea amorf0 a apei intracelulare ceea ce face ca celula microbian0 s0 r0mFn0 4n viat0. soc!$ rece 3 unele bacterii pot fi distruse prin sc0derea brusc0 a temperaturii, de la *BUC la 'BUC. DESICAREA &rin 4ndep0rtarea apei din celula bacterian0, 4n citoplasma lor apar numeroase sc,imb0ri c,imice =i fizice, precum =i denaturarea proteinelor. 8ormele vegetative ale unor bacterii, mor repede prin desicare, 4n ore .pneumococul, gonococul, vibrionul ,oleric/ sau 4n cFteva zile .bacilul tuberculozei/, 4n timp ce sporii 4=i pot p0stra viabilitatea un timp 4ndelungat. Iscarea 4n vid a culturilor congelate .liofilizarea/ 4n prezen:a unei solu:ii protectoare de proteine, prin z0pad0 carbonic0 la -)6UC, este o metod0 de conservare. PRESIUNEA OSMOTICV Wn medii 'i)oto e are loc acumularea apei 4n celula bacterian0 care devine turgescent0, peretele bacterian sp0rgFndu-se. Wn mediul 'i)erto bacteria pierde ap0 .plasmoliza/, fenomen cu efecte letale asupra bacteriei. RADIA%IILE ;adiatii neionizante 3 radiatiile IH au efect microbicid, dar au putere de penetrabilitate mic0. Se pot folosi la dezinfectia aerului 4n 4nc0peri

 din boxele de lucru la dezinfectia suprafetelor 4n laboratorul de microbiologie, ca o metod0 complementar0 m0surilor de cur0tenie si dezinfectie c,imic0. Ra*ia&ii$e = se pare c0 4=i exercit0 efectul bactericid prin ionizare, cu formare de radicali oxigen bactericizi. Acestea, ca =i razele beta, gama =i alte tipuri de radia:ii penetrante, produc ionizarea moleculelor, formarea peroxidului de ,idrogen, inactivarea proteinelor, inclusiv a enzimelor, locul important al ac:iunii lor fiind A$J-ul Acea(t- %eto*- de sterilizare se utilizeaz0 pentru medicamente, instrumentar confectionat din material degradabil termic. Ca surse de radiatii gama sunt folosite cobaltul (7 sau cesiul 'A). ULTRASUNETELE Au actiune microbicid0 prin actiune mecanic0, sp0rgFnd peretele celular acele sunete care ating '(.777 cicliNsec. $etermin0 liza celulelor bacteriene prin ruperea peretelui celular =i dezintegrarea structurilor, ca urmare a ruperii =i golirii con:inutului celular prin procesul de cavita:ie. $e asemenea, 4n cursul ac:iunii undelor ultrasonice, se ating temperaturi de B7 - 67UC, care determin0 moartea microorganismelor. ?acteriile difer0 mult 4n privin:a sensibilit0:ii lor la efectele sonice. Sporii sunt extrem de rezisten:i. FILTRAREA &rin procesul de trecere a unui lic,id sau gaz printr-un material poros, pot fi retinute, mecanic sau electrostatic, cele mai multe dintre bacterii dac0 dimensiunea porilor este de aproximativ 7,@@ Qm. 8iltrele cu dimensiunea porilor de 7,7' Qm pot retine si virusurile mici, aceste filtre avFnd 4n mod real rol sterilizant al materialului filtrat. Este o metod0 se sterilizare la rece aplicat0 solutiilor denaturabile termic. Se poate aplica si aerului din incaperi. LASERUL Laserul .lig,t amplification bM stimulated emission of radiation/ are efect microbicid instantaneu. AGENTII CHIMICI

 &e lFng0 substantele c,imice necesare dezvolt0rii si multiplic0rii bacteriene, exist0 o serie de alte substante c,imice cu efect bacteriostatic sau bactericid. Aceste substante sunt antibiotice, c,imioterapice, antiseptice, dezinfectante. Agen:ii c,imici aplica:i 4n cadrul metodelor de dezinfec:ie duc la distrugerea formelor vegetative, un dezinfectant fiind un agent c,imic care omoar0 microorganismele patogene =i nepatogene In antiseptic este un agent c,imic aplicat pe :esuturi vii, care in,ib0 sau omoar0 microorganismele. In bun antiseptic trebuie s0 4ndeplineasc0 o serie de condi:ii s0 omoare bacteriile la concentra:ii 5oase 4ntr-o perioad0 scurt0 =i s0 prezinte un spectru microbian largS s0 fie solubil =i stabil 4n ap0 sau 4ntr-un solvent, f0r0 a pierde puterea bactericid0S s0 fie relativ netoxic pentru :esuturiS s0 fie cFt mai penetrant =i s0 nu se combine cu materialul organic etc. Ac:iunea bactericid0 a agen:ilor c,imici se poate realiza pe mai multe c0i, care pot s0 stea la baza clasific0rii lor, dup0 cum ac:ioneaz0 prin blocarea grup0rilor active ale proteinelor, prin alterarea permeabilit0:ii peretelui bacterian, concomitent cu alterarea enzimelor $intre agen:ii c,imici care ac:ioneaz0 prin denaturarea coloizilor proteici, inclusiv a enzimelor, mai i%)orta &i sunt aci"ii i a$ca$ii - prin disocia:ia electrolitic0 =i concentra:ia ionilor de 9X =i K9-, sau aci"ii or,a ici eio i"a&i care sunt bacteriostatici pentru enterobacterii S a$coo$i .izopropilic, etilic, metilic/3 la concentra:ii de B7 3 )7Y ac:ionFnd asupra complexelor lipidice membranare =i prin denaturarea proteinelorS io ii %eta$ici *e %erc!r0 ar,i t0 c!)r! - a c0ror eficacitate este 4n raport cu disocia:ia electrolitic0 =i cu poten:ialul de reac:ie cu gruparea S9 a proteinelor enzime.

 Agen:ii c,imici care ac:ioneaz0 prin ,alogenare =i prin oxidare .,alogenii, cloraminele, iodul, peroxidul de ,idrogen 3 9@K@, permanganatul de potasiu/ au o deosebit de larg0 4ntrebuin:are. Agen:ii c,imici alc,ilan:i cu ac:iune reduc0toare sub form0 gazoas0 .oxidul de etilen0, formolul, glutaralde,ida, etc/. $intre ace=tia, oxidul de etilen0, este mult mai eficient pentru sterilizarea materialului c,irurgical, produselor de cauciuc, de plastic, ce nu suport0 temperatur0 4nalt0. Astfel de sterilizare se practic0 sub presiune, controlFnd umiditatea =i temperatura. Coloran:ii, larg utiliza:i 4n bacteriologie pentru colorarea germenilor, dar =i pentru activitatea lor bacteriostatic0 =i bactericid0 .violetul de gen:ian0, cristal violetul, etc/, interferFnd cu sinteza acizilor nucleici. Cristal violetul este folosit 4n tratarea infec:iilor bacteriene gram pozitive =i unele infec:ii fungice, ex. infec:iaoral0 cu Candida .cu o solu:ie de 7,BY/. Deter,e &ii (! t c$a(i.ica&i + trei ,r!)e: cationici, anionici =i neionici. $etergen:ii cationici cei mai importan:i fiind grupul compu=ilor de amoniu cuaternar. Wn solu:ii apoase, ca rezultat al disocia:iei, se formeaz0 cationi cu 4nc0rc0tur0 pozitiv0 .radicalul amoniu/ care se absoarbe pe suprafa:a membranei, fiind activi atFt fa:0 de bacteriile gram negative cFt =i gram negative, prin ruperea =i liza membranei. Exemplu, Lefiranul este detergent cationic cu ac:iune de suprafa:0 folosit ca antiseptic al mucoaselor =i pielii. Deter,e &ii a io ici0 prin disocia:ie, elibereaz0 ioni negativi .anioni/ cu efect toxic, sunt eficien:i mai ales, asupra bacteriilor gram pozitive. Wn acest grup se includ =i s0punurile, care de=i au o ac:iune antimicrobian0 mai slab0, determin0 4ndep0rtarea mecanic0 prin emulsionarea secre:iilor lipoidice Nn 1unctie de actiunea antimicrobianF pe care o au dezin1ectantii vorbim despre e1ect antimicrobian (. de ni4el 9n(lt H substante care distrug toate microorganismele cu e.ceptia unui numFr redus de spori bacterieni, cu conditia timpului de contact de cel putin /0 de minute

 pero.id de hidrogen stabilizat (D4), acid peracetic, hipoclorit desodiu (64, /64), glutaraldehida (/4), cloramina B (/4): $. de ni4el &ediu H substante care distrug virusuri, 1ungi, 1ormele vegetative bacteriene (inclusiv 9cobacterium tuberculosis) dar nu distrug endosporii bacterieni si unele virusuri 1FrF Invelis e.tern (rhinovirus, enterovirus). +impul de contact este de 20 minute: 1enoli, iodo1ori, alcooli, compusi pe bazF de clor etc: c. de ni4el sc<%ut H substante care distrug ma<oritatea 1ormelor vegetative bacteriene, unele virusuri, unii 1ungi dar nu distrug .tuberculosis, endosporii bacterieni si virusurile nude. +impul de contact este de 20 minute: clorhe.idina, compusi cuaternari de amoniu !ctiunea antimicrobianF a antisepticului sau dezin1ectantului depinde de concentratie, timpul de contact si de prezenta substantelor organice Agenti sterili&anti Sunt substante chimice, cu bunF penetrabilitate, care se 1olosesc: In incinte Inchise etans, In anumite concentratii, Intr"un timp de contact bine stabilit, In conditii stricte de temperaturF si umiditate au actiune microbicidF. Se 1olosesc :glutaraldehida /4, acidul peracetic, pero.idul de hidrogen stabilizat D4. !tunci cJnd nu e.istF alt mi<loc de sterilizare adecvat se 1oloseste o.idul de etilenF.

CURS NR.K

ANTIBIOTICE
!#+)B)(+)%' H de0initii C-IMIOTERA#IC: substanta obtinuta prin sinteza chimica ANTIBIOTIC: substanta obtinuta prin puri1icarea unor produsi de metabolism bacterian sau 1ungic !stazi ma<oritatea substantelor antimicrobiene sunt obtinute sau sunt imbunatatite prin sinteza chimica .*e aceea este mai corecta utilizarea termenului de antibiotic, pentru a evita con1uzia cu termenul de chimioterapic care desemneazF produse utilizate In tratamentul unor a1ectiuni neoplazice. ANTIBIOTIC" orice substanta care mani1esta o actiune antibacteriana, impiedicand multiplicarea in doze mici, printr"o actiune selectiva asupra bacteriilor, la nivel molecular, inter1erand speci1ic cu o cale metabolica, calea respectiva trebuie sa 1ie absenta in organismul uman sau sa nu 1ie a1ectata datorita unor particularitati structurale sau 1unctionale. S)ectr! a tibacteria *e acti! e totalitatea speciilor asupra carora are actiune antibioticul respectiv S'ectru l(r1: inhiba un numar o varietate mare de bacterii -ram pozitive si -ram negative (e.. +etraciclina) S'ectru in1ust: antibioticul este activ asupra unui numar limitate de specii bacteriene (e.. Penicilina) E0ect $(cteriost(tic" H in,iba multiplicarea bacteriana H efect reversibil H este nevoie de apararea organismului .fagocitoza/ pentru omorarea bacteriilor H Ex tetracicline, cloramfenicol, eritromicina, sulfamide E.ect bacterici*: H omoara bacteria H efect ireversibil H Ex peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, Exista antibiotice cu efect static la concentratii mai mici si efect bactericid la concentratii mai mari. Exista antibiotice cu efect static asupra unor specii bacteriene si efect bactericid asupra altora. Co%bi atii *e a tibiotice antibioticele se pot administra in combinatii H In prevenirea infectiei la pacienti imunosupresati sau debilitati H &entru a acoperi un spectru mai larg atunci cand V ele se administreza empiric V in infectiile polimicrobiene

H &entru a evita aparitia rezistentei la antibiotice in timpul terapiei, in boli cronice H &entru a obtine un efect sinergic E.ect (i er,ic combinatia celor @ A? are o activitate bactericida mai buna decat administrate separat .ex &enicilinele sau cefalosporinele in combinatie cu amninoglicozidele/ E.ect a to,o i(t unul dintre antibiotice in,iba activitatea celuilalt, de ex. Ampicilina .bactericid/ X cloramfenicol .bacteriostatic/

ANTIBIOTICE- CLASIFICARE DU A MECANISMUL DE ACTIUNE '. IJ9I?A;EA SIJ%ELEI &E;E%ELII CELILA; @. AL%E;A;EA !E!?;AJEI CI%K&LAS!A%ICE A. IJ9I?A;EA SIJ%ELEI &;K%EICE *. IJ9I?A;EA SIJ%ELEI SI AL%E;A;EA S%;IC%I;II ACILILK; JICLEICI B. AJ%I!E%A?KLI%I !"INHIBAREA SINTE#EI ERETELUI CELULAR V ?E%A-LAC%A!IJE H PENICILINE H CEFALOSPORINE V AJ%I?IK%ICE CLICK&E&%I$ICE .teicoplanina si vancomicina/ V ?ACI%;ACIJA V CRCLKSE;IJA ?E%A 3 LAC%A!IJELE ?eta-lactaminele sunt A? care contin un inel beta-lactam in structura lor si care reprezinta situsul activ al A?. ?loc,eaza activitatea transpeptidazelor .enzima care catalizeaza formarea legaturilor moleculare din fazele finale ale sintezei &C/, datorita similitudinii dintre gruparea beta-lactamica si $-alanil-$-alanina .din structura &C/ %ranspeptidaza se leaga de beta-lactamina, enzima este inactivata, iar sinteza &C este stopata. Enzima care leaga antibioticul se numeste &enicillin-?inding-&rotein .&?&/ Exemple de &?& transpeptidaze, carboxipeptidaze .Cand sinteza

&C este incompleta se activeaza niste autolizine bacteriene .amidaze si glicozilaze/ care duc la liza bacteriei . PENICILINE V Peniciline naturale H &enicilina C .benzilpenicilina/ H &enicilina H V Peniciline semisintetice: H &eniciline-penicilinazo-rezistente Kxacilina, !eticilina, Cloxacilina, etc H &eniciline cu spectru largit .Amoxicilina, Ampicilina, etc/ H &eniciline antipseudomonas .&iperacilina, %icarcilina, Carbenicilina, etc/ H Analogi .acidul clavulanic, sulbactam, tazobactam/ AmpicilinaNSulbactam .InasMn/, AmoxicilinaNAcid clavulanicPAugumentin, %icarcilinaNAcid clavulanic, &iperacilinaNtazobactamP %azocin V Antibiotice penicillin-like: H Carbapeneme Imipenem, Ertapenem, !eropenem H !onobactami Aztreonam Pe ici$i a G /be "i$)e ici$i a1 e(te *i()o ibi$a i 8 .or%e H &enicilina C apoasa .se metabolizeaza rapid/ V .flacoane de *77.777 II, '.777.777 II, B.777.777 II/ V i.m. din ( in ( oreS i.v. in perfuzie H &enicilina C con5ugata cu procaina .se metabolizeaza mai lent si este mai putin dureroasa la in5ectarea i.m/ .Efitard/ V fl 677.777 II V i.m. monodoza H ?enzat,in- penicilina C 3 penicilina retard .!oldamin/ V fl. (77.777, '.@77.777 II V i.m. 'Nsaptamana V SPECTRU DE ACTIUNE H ?acterii gram pozitive V &neumococi V Streptococi

V Enterococi V Stafilococi V CorMnebacterium dip,t,eriae H ?acterii gram negative V Jeisseria meningitidis V Jeisseria gonorr,oeae H %reponema pallidum H anaerobi A2a ta4e: H Ieftina H Jetoxica H Eficienta pe coci CX, cociCDe"a2a ta4e: H '. Ju sunt suficient de eficiente asupra bacililor CH @. 9idrolizata de aciditatea sucului gastric, nu se pot administra oraladministrare imNiv. H A. Inactivate de beta-lactamaze H *. &ot declansa reactii de ,ipersensibilitate, c,iar soc anafilactic la unele persoane ### '. Eficienta penicilinelor asupra bacililor C- a fost sporita considerabil prin o serie de modificari la nivelul lantului lateral H Ex. Ampicilina, Amoxicilina @. Al doilea dezavanta5 ma5or- ,idroliza acida in stomac a fost contracarata prin obtinerea penicilinei H, KS&EJ, H peniclina cu administrare orala 3 cp. *77.777 II, '.777.777 II H Asemanatoare &enicilinei C, cu actiune mult mai slaba H Administrae V pe stomacul gol cu o ora inainte de masaS V doze duble fata de &enicilina CSdin ( in ( ore. A. Al treilea dezavanta5 3inactivarea penicilinei C de catre H beta-lactamazele stafilococice obtinerea penicilinelor penicilinazo-rezistente, antistafilococice !eticilina, Kxacilina, Cloxacilina H beta-lactamazele bacililor C- .E.coli, <lebsiella, &roteus/ !ti$i"area a a$o,i$or Acid clavulanic, Sulbactam ,%azobactam Pri ci)a$e$e )ro*. co%ercia$e IBL>BETALACTAMINE V '. ACID CLAVULANIC > AMO=ICILINA ? AUGMENTIN0 AMO=I@LAV V susp., caps., fl., la 6 ore V @. ACID CLAVULANIC > TICARCILINA ? TIMETIN V fl. .i.m., i.v./ la ( ore

V A. SULBACTAM > AMPICILINA SULTAMICILINA V ? UNASAN V susp, caps, fl..i.m., i.v./ la 6 ore *. ;iscul declansarii reactiilor de ,ipersensibilitate H '-'7Y din persoane sunt sensibile .alergice/ la peniciline H ;eactiile de ,ipersensibilitate includ V Eruptii cutanate, V urticarie, V Edem Zuin-e V Anemie ,emolitica V Soc anafilactic .7,BY din pacienti/ H ;eactia alergica poate sa apara la &enicilina C, H, Kxacilina, Ampicilina sau c,iar cefalosporine .mai rar/ CEFALOSPORINE V GENERALITATI: Cefalexin, Cefalotin, Cefazolin, etc H Foarte acti2e fata de H Coci Gram po iti!i V pneumococi, V streptococi, V stafilococi !eticilino-sensibili H "acili Gram po iti!i V CorMnebacterium dip,t,eriae V Clostridium perfringens H "acili Gram ne#ati!i: V E. coli, <lebsiella, &roteus Cefaclor, Cefuroxim, Cefamandol H Active si fata de V 9aemop,ilus influenzae V Jeisseria V Enterobacter, citrobacter, Serratia H Ju se recomanda in tratamentul infectiilor cu Cram pozitivi pentru ca nu au o eficienta mai buna decat generatia I .si sunt mai scumpe/ Ceftazidime, Cefoperazona, Ceftriaxon H Au un spectru larg de activitate, in special asupra bacilior Cram negativi H Efect relativ slab asupra bacteriilor Cram pozitive H Strabat bariera ,ematoencefalica si se pot administra in meningite .pneumococi, menigococi, 9. influenzae/ H Au activiate anti-pseudomonas

Cefepime H

au un spectru de actiune mai bun pentru unele bacterii Cram pozitive H Au activiate anti-pseudomonas H Inii le considera tot generatia a III-a

Re$iste%ta &ata 'e Beta-lacta(i%e '. &revenirea interactiunii dintre A? si &?& prin modificarea permeabilitatii membranei externe .la C-/ @. Esecul legarii A? de &?& prin modificarea &?& 3 mutatii in gena &?&, ac,izitionarea de noi &?& A. ?eta-lactamaze 3 s-au descris peste @77 de betalactamaze, unele pt peniciline, altele pt cefalosporine, sunt codificare de plasmide *. Esecul inducerii autolizei VANCOMICINA V Este un glicopeptid complex V In,iba formarea &C interactionand cu $-alanin-$-alanina, bloc,eaza transpeptidarea, nu se mai formeaza puntile dintre lanturile poliza,aridice V Itilizata in infectii cu H Stafilococi oxacilino-rezistenti, H Enterococi H ?acterii CX rezistente la betalactamine V Inactiva pe C-, molecula este prea mare pt a strabate !E V Efecte adverse ototoxica, nefrotoxica, duce la elimerare de ,istamina BACITRACINA V !ixtura de polipeptide V In,iba sinteza &C prin defosforilarea lipidului caraus .prim mb citoplasmatica/ al precursorilor &C V &oate si sa altereze mb. Citoplasmatica si sa in,ibe sinteza A;Jm V Are actiune pe bacterii CX V Este toxica, se administreaza doar local

6.IN#IBAREA SINTE9EI PROTEICE A$SU"UNITATEA RI"%&%'A(A )*S A'. A!IJKCLICKLI$E .E8EC% ?AC%E;ICI$/ A@. %E%;ACICLIJA .E8EC% ?AC%E;IKS%A%IC/ "$SU"UNITATEA RI"%&%'A(A +*S

 ?'. CLK;A!8EJICKLIL .E8EC% ?AC%E;IKS%A%IC/ ?@. !AC;KLI$ELE ?A. LIJCKSA!I$ELE A,$ A'IN%G(IC%&IDE(E Ex Streptomicina, <anamicina, Jeomicina, Centamicina, %obramicina, Ami-acina, Jetilmicina &rezinta un nucleu aminociclitol Se leaga ireversibil de subunitatea ribozomala A7S ducand fie la productia de proteine aberante prin citirea gresita a A;Jm sau la intreruperea sintezei proteice prin eliberarea prematura a ribozomilor din A;Jm. Uti$i"are: H Infectii cu bacili Cram negativi aerobi .&seudomonas, Acinetobacter, Enterobacter/, unii bacili Cram pozitivi H Se utilizeaza in tratamentul empiric al infectiilor grave septicemii, infectii intraabdominale, infectii urinare complicate, etc H %ratamentul tuberculozei .streptomicina/ H Centamicina si %obramicina au un spectru larg H Se pot utiliza si in tratamentul cu bacterii Cram pozitive H Au efect sinergic cu betalactaminele de ex. in tratamentul inf. streptococice peni X genta De"a2a ta4e: H Ktotoxice H %oxice renale H Ineficiente asupra anaerobilor H Ineficiente asupra bacteriilor situate in zone ale corpului cu concentratii crescute de acizi sau saruri H &enetreaza greu celula gazda, nu prea au efect asupra bacteriilor cu dezvoltare intracelulara A-$ TETRACIC(INIE(E V %obramicina, Clortetraciclina, Kxitetraciclina, $oxiciclina, !inociclina, etc V ?acteriostatic V Eficient doar asupra bacteriilor cu multiplicare rapida V ?loc,eaza legarea acil-A;Jt de complexul A7S ribozom-A;Jm Acti! e V In primul rand asupra bacteriilor cu dezvoltare intracelulara C,lamMdii, ;ic-ettsii, !Mcoplasme, dar si pe alte bacterii CX sau CE.ecte a*2er(e

V Au tendinta .administrate oral/ de a reduce microgflora digestiva colite V Irita tractul digestiv greturi, varsaturi, diaree V &ot afecta calcifierea tesutului osos V $uc la ingalbenirea dintilor la copii V Inactivate de ionul de Ca@X, nu se administreaza impruna cu lapte sau iaurt V Inactivate de antiacide ",$ C(%RA'.ENIC%(U( V ?acteriostatic V In,iba peptidil-transferaza .B7S/ in,iba elongarea lantului polipeptidic V Actiune H Spectru larg de actiune bacterii CX si C-, inclusiv anaerobi H C,lamMdia psitacci H 9. influenzae .meningite/, patrunde si se concentraza in LC; H ;ic-ettsii, Salmonella .tMp,i/, Rersinia H Eficient in inf cu bacterii cu dezvoltare intracelulara V Efecte adverse H %oxic pe maduva ,ematogena anemie aplastica "-$ 'ACR%(IDE V !olecule mari, ciclice continand un inel lactona V Eritromicina, Azit,romMcina, clarit,romMcina, spiramMcina, etc V ?acteriostatice la cY mici, bactericide la cY mari V Se leaga ireversibil de subunitatea ribozomala B7 S, blocand elongarea ERITROMICINA V Actiune: V Spectru asemanator &eniclinienei C, nu sunt susceptibile la betalactamine V Infectii cu Legionella, !Mcoplasme, C,lamMdia, difterie, ?ordetella pertusssis V E/ecte ad!erse V %ulburari gastro-intestinale, dar nu este toxica !acrolidele mai noi au un spectru mai mare de actiune si sunt mai bine tolerate la nivelul tractului gastrointestinal A"it'ro%5ci a are efect V ?oala LMme .?orrelia burgdorferi/, V 9. influenzae V %oxoplasma gondii .parazit/ toxoplasmoza C$arit'ro%5ci a mMcobacterii atipice

")$ (INC%SA'IDE V Efect bacteriostatic V Lincomicina, Clindamicina, Linezolid V Se leaga ireversibil de subunitatea ribozomala B7 S, blocand elongarea V Actiune spectru asemanator &enicilinei C, dar in primul rand asupra anaerobilor V ?acteroides fragilis, Actinobacillus, ActinomMces, Clostridii, 8usobacterii, &eptostreptococi, etc V Clindamicina se administreaza cu predilectie in infectii profunde cu stafilococi. 8. ALTERAREA MEMBRANEI CITOPLASMATICE &olimixinele sunt antibiotice cu structura polipeptidica ce contin acizi grasi, numeroase sarcini electrice si un lant lung alc,il &olimixina ? si polimixina E .colistin/ se leaga de L&S si de fosfatidilenolamina din membrana externa a bacteriilor CEfect bactericid prin ruperea membranei Efecte adverse toxixitate mare, sunt utilizate doar in infectii grave. B. IN#IBAREA SINTE9EI ACI9ILOR NUCLEICI V $eoarece enzimele raspunzatoare de H !entinerea structurii super,elicoidale a AJ$ cromozomial H Copierea cromozomului H Sinteza A;J V Sunt diferite de cele ale celulelor eucariote, aceste enzime sunt o tinta buna pentru antibiotice 0$, RI.A'1CINE(E ;ifampin, ;ifabutin Structura un sistem de inele aromatice cu un lant lung alifatic Efect bactericid, Spectru larg !ecanism de actiune in,iba transcriptia Actiuni foarte activa fata de !Mcobacterium tuberculosis, coci CX aerobi .staf, strepto/ 0$- 2UIN%(%NE(E ?actericide In,iba sinteza A$J prin legarea desubunitatea A a A$J-girazei .topoizomeraza/ si in,iba capacitatea girazei de aforma legaturi fosfodiester intefera cu superinfasurarea A$J bacterian Actiune:

 Aci*!$ a$i*i:ic se administreaza in infectii urinare, dar bacteriile castiga relativ rapid rezistenta F$!oroC!i o$o e$e: Ciprofloxacin, Jorfloxacin, Kfloxacin, Lomefloxacin, !oxifloxacin, etc Infectii urinare, gonoree, infectii ale pielii, boli diareice Ju se recomanda la copii sau la gravide .altereaza cartila5ul de crestere/ D. ANTIMETABOLITI ,$ SU(.%NA'IDE(E Efect bacteriostatic Analogi ai &A?A &A?A X &%E;I$IJA $I9I$;K8KLA%IL%E%;A9I$;K8KLA%IL in,iba sinteza acidului folic .bacteriile folosesc acidul folic/ Actiune I%I necomplicate -$ TRI'ET%PRI' Analog cu pteridina din di,idrofolat Sulfometoxazol X %!& P ?iseptol Re"i(te ta %icrobia 0 $a a tibiotice Este capacitatea microorganismelor de a supravietui si a se multiplica 4n prezenta antibioticului. ;ezistenta poate fi H natural0 H dobFndit0. Re"i(te ta at!ra$0 fat0 de un antibiotic este prezent0 la toti membrii unei specii bacteriene, este determinat0 genetic. DobE *it-: 4n cadrul unor specii natural sensibile unele tulpini dezvolt0 sau ac,izi:ioneaz0 rezisten:0 !ecanismele genetice ale rezisten:ei dobFndite '. !uta:ia @. Infec:ia cu un plasmid A. mediata de transpozomi Meca i(%e$e bioc'i%ice a$e re"i(te &ei A$terarea &i tei 3 a unei enzime sau a altui situs sau sc0derea afinit0:ii pentru substan:a antibacterian0 Ab(orb&ie (c-"!t- - prin cre=terea inpermeabilit0:ii peretelui celular .pierderea unor proteine bacteriene 3 porine/, sau prin m0rirea activ0 a efluxului de antibiotic

I acti2area a tibiotic!$!i + e:terior!$ ce$!$ei bacterie e - prin producerea unor enzime care modific0 sau distrug agentul antibacterian .de ex. beta lactamazele, enzime de modificarea a aminoglicozidelor/ Re"i(te ta %icrobia 0 $a a tibiotice V ;ezistenta dobFndit0 fat0 de un antibiotic este ac,izitionat0 de o subpopulatie a unei specii 4n anumite circumstante. 'ecanismele implicate sunt multiple: sc0derea permeabilit0tii peretelui sau membranei citoplasmatice pentru antibioticS producerea de c0tre bacterie a unei enzime care inactiveaz0 antibioticul .penicilinaza, codificat0 plasmidic/S amplificarea sintezei de acid paraaminobenzoic care anuleaz0 prin diluare actiunea sulfamidelor etc.

CURS NR.F

MICROBIOCENO9ELE CORPULUI UMAN

;eprezinta o asociatie microbiana dinamica sub forma de microorganisme rezidente permanente .bacterii si fungi/ cunoscute sub denumirea de flora normala, comensala, intalnite in diferite zone ale organismului, in special pe tegument, orofaringe, colon, vagin Vir!(!ri$e (i )ara"itii nu sunt considerate ca facand parte din flora normala, cu toate ca se pot intalni la persoane asimptomatice. !embrii florei normale variaza atat ca numar, cat si ca si componenta de la un situs .loc/ la altul Krganele interne sunt lipsite de flora, sunt sterile H SJC,

H H H H H H H

Sangele, ?ron,iolele , Alveolele pulmonare, 8icatul Splina, ;inic,iul Hezica urinara

Este important sa se faca o diferentiere intre prezenta acestor microorganisme la nivelul microbiocenozelor si statusul de 1purtator2, 1purtator sanatos sau asimptomatic2 Intr-un anumit sens, noi toti suntem 1purtatori2 ai acestor microorganisme comensale Sensul medical al termenului de 1purtator2 se refera la persoane care poarta un organism cu potential patogen si astfel, pot reprezenta o sursa de infectie pentru altii %ermenul de 1purtator2 se utilizeaza cel mai frecvent pentru H persoane cu infectie asimptomatica sau pentru H &ersoane care sunt in faza de convalescenta a infectiei, continua inca sa 1poarte2 microorganismul si sa il raspandeasca, uneori perioade indelungate de timp. $e asemenea, trebuie sa distingem intre membrii florei normale .comensale/, care sunt rezidenti permanenti si colonizarea individului cu un nou microorganism. Intr-un anumit sens, noi suntem 1colonizati2 cu flora microbiocenozelor, dar termenul de 1colonizare2 se refera la ac,izitionarea unui microorganism nou. $upa ce un organism nou colonizeaza .se atasaza, adera de receptori si se multiplica/, el poate H cauza boala, infectia sau H poate fi eliminat de apararea naturala. K persoana colonizata poate reprezenta o sursa de infectie pentru altii !a5oritatea componentelor microbiocenozelor sunt nepatogene =i au rol 4n men:inerea ec,ilibrului local sau starea de eubioz0, care poate fi uneori perturbat0 .de exemplu prin administrarea de antibiotice =i astfel se instaleaz0 starea de disbioz0 Nsau disbacterioz0/S asigur0 protec:ia local0, prin ocuparea receptorilor .ariilor ecologice/ pentru diferite specii bacteriene =i secret0 bacteriocine care in,ib0 dezvoltarea microorganismelor patogeneS 4n unele arii ecologice .ex. Colon/ pot avea func:ii nutritive .ex. Secre:ie de vitamine din complexul ? =i vitamina </.

Suprimarea florei normale .comensale/, cu producerea disbiozei, poate favoriza multiplicarea microorganismelor patogene =i dezvoltarea unei infec:ii locale sau dac0 unele specii cu poten:ial de virulen:0 a5ung 4n alte zone anatomice decFt cele normale, pot produce boal0. U ii %e%brii ai %icrobioce o"ei .florei normale/ pot cauza infec:ii 4n unele condi:ii H cFnd a5ung 4n alte arii ecologice decFt cele normaleS H cFnd se produce o disbioz0 sau disbacterioz0 local0S H la indivizi debilita:i sau cu imunodeficien:e. !icrobiocenoze particulare 8iecare tip de microbiocenoz0 prezint0 o particularitate, 4n func:ie de zona anatomic0. -MICROBIOCENO9A %ECI!EJ%A;A %;AC%ILII ;ES&I;A%K; %;AC%ILII $ICES%IH %;AC%ILII CEJI%AL MICROBIOCENO#A TEGUMENTARA Cuprinde '7A 3 '7* microorganisme pe cm@ de piele. Pre*o%i a t este 4ntFlnit Sta)'5$ococc!( e)i*er%i*i( H nepatogen pe piele, H poate produce infec:ii cFnd a5unge 4n alte zone anatomice .prin intermediul valvulelor cardiace artificiale, sau prin alte manopere invazive/. Wn propor:ie mai redus0 se g0sesc alte genuri =i specii comensale sau unele cu caracter de patogenitate CorMnebacterium spp .difteromorfii/S Stap,Mlococcus aureus, H pe tegumentul superficial, 4n special 4n stratul cornos sau la baza foliculului pilos =i 4n glandele sebacee .tegumentul f0cFnd parte din ,abitatul natural al acestei specii/S &seudomonas aeruginosa .bacilul piocianic/S Streptococi Anaerobi .&ropionibacterium acnes, &eptococcus, &eptostreptococcus, prezente 4n adFncimea foliculilor pilo=i ai dermului .unde cantitatea de K@ este sc0zut0/ 8ungi .Candida/ Microbioce%o$a tractului res)irator

 Krofaringele .gura, nasul, gFtul/ este colonizat de numeroase microoganisme. ?ron,ioplele terminale si alveolele pulmonare contin un numar foarte redus de organisme sau sunt sterile. Ca2itatea b!ca$este colonizat0, 4n principal de Streptococcus viridansS Streptococcus mutans .'7'7 bacterii pe gram de plac0 dentar0/S alte specii de streptococi comensali proveni:i de pe limb0, mucoasa palatin0 =i saliv0. diferi:i anaerobi 3 prezen:i mai ales 4n =an:urile gingivale, f0cFnd parte mai ales din genurile H ?acteroidesS H 8usobacteriumS H ActinomMcesS H &op,MromonasS H &revotella, etc. !a5oritatea anaerobilor nesporula:i mai sus aminti:i produc infec:ii numai 4n anumite condi:ii H cFnd se dezvolt0 masiv 4n placa subgingival0 sau 4n pungile parodontaleS H la pacien:ii debilita:i sau cu imunodeficien:e si cu igiena dentara deficitara H prin aspiratie pot cauza abcese pulmonare Ca2itatea a"a$ Stap,Mlococcus aureus .fosele nazale fiind principalul ,abitat natural al acestei specii, al0turi de tegument/S Stap,Mlococcus epidermidis .stafilococ coagulazo-negativ, comensal/S CorMnebacterium spp .difteromorfi/S diferite tipuri de streptococi Fari ,e$e con:ine un amestec de bacterii nepatogene, cu rol de in,ibare a multiplic0rii altor microorganisme .patogene/ H Streptococcus viridans =i alte specii de streptococi, H Jeisseria spp .comensale/, H Stap,Mlococcus epidermidis .comensal/. Wn faringe, la persoanele s0n0toase se pot g0si =i alte bacterii, care au poten:ial de patogenitate, dar acestea sunt 4n num0r redus =i nu se pot multiplica masiv decFt 4n anumite condi:ii. $intre aceste bacterii patogene fac parte

H H H H

Streptococcus pMogenes .streptococ [ ,emolitic de grup A/S Streptococcus pneumoniaeS 9aemop,illus influenzaeS Stap,Mlococcus aureus .mai ales 4n criptele amigdaliene/.

Microbioce%o$a colo%ului Wn tubul digestiv .cu exceptia colonului/, 4n mod normal, se g0sesc pu:ine microorganisme sau sau acestea sunt absente, ca de exemplu 4n stomac, datorit0 p9-ului sc0zut =i prezen:ei enzimelor ,idrolitice. Colonul este cavitatea cu o mare concentra:ie de microorganisme, aproximativ '7'' microrganisme pe gram de con:inut al colonului, dintre care unele sunt patogene =i produc infec:ii cFnd a5ung 4n alte arii anatomice .organe sau structuri extraintestinale/. @7Y din continutul !8 este reprezentat de bacterii Exemplu \ Esc,eric,ia coli este cauza principal0 a infec:iilor urinareS \ ?acteroides fragilis cauzeaz0 peritonite asociate cu perfora:iile intestinaleS \ Clostridium difficille poate produce colite severe. &rincipalele genuri =i specii ale microbiocenozei colonului sunt \ Esc,eric,ia coli 3 cu numeroase tipuri .serotipuri/, dintre care unele sunt nepatogene iar altele au poten:ial de virulen:0 =i pot determina infec:ii .fiind condi:ionat patogene/S \?acteroides fragilis \?ifidobacterium, Eubacterium, 8usobacterium, Lactobacillus, diferiti ?C \ Streptococcus faecalis =i al:i streptococi .enterococi/. \ &seudomonas aeruginosa \ Clostridium spp, mai ales C. perfringens Microbioce%o$a *agi%al+ &Fn0 la pubertate =i dup0 menopauz0 predomin0 H Stafilococi, streptococi, difteromorfi, rare enterobacterii La femeia adult0, odat0 cu eliberarea estrogenilor, epiteliul vaginal se 4ncarc0 cu glicogen =i este generat acidul lactic, care men:ine un p9 acid =i favorizeaz0 multiplicarea bacteriilor lactice 3 Lactobacillus spp .bacilul $]derlein/, care atinge o propor:ie de aproximativ >7Y din totalul microorganismelor vaginale H Alte microorganisme, in nr redus Str. agalactiae .'B-@7Y din femei/ S. aureus .BY/

 Enterobacterii Cardnerella vaginalis Candida albicans

I%&ectia" De&i%itie
I .ectia reprezinta totalitatea proceselor biologice care se desfasoara in organism in cazul patrunderii microorganismelor patogene, este conflictul dintre organismul parazit si organismul parazitat, cu tendinta de a se produce o perturbare a ,omeostaziei. $in punct de vedere c$i ic3 in/ectia poate fi H clinic manifesta .simptome si semne de suferinta/ H subclinica, forme inaparente .interrelatia se rezuma la raspuns imun, cu modificari minime care nu perturba ,omeostazia/ I .ectia se caracterizeaza prin specificitate etiologica un anumit microorganism patogen produce o anumita boala infectioasa I .ectia. Po(t!$ate$e $!i @oc' &entru ca un anumit microorganism sa fie considerat agentul etiologic al unei anumite infectii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii '. microorganismul trebuie s0 fie prezent 4n toate cazurile de boal0S @. microorganismul trebuie izolat de la organismul bolnav =i cultivat 4n cultur0 pur0S A. boala trebuie s0 fie reprodus0 cFnd cultura pur0 este inoculat0 la o gazd0 s0n0toas0 .animal de laborator/, susceptibil0S *. agentul .microorganismul/ trebuie s0 poat0 fi din nou izolat de la animalul infectat experimental. Proce(!$ i .ec&io( poate evolua fie aparent3 simptomatic, ca boal0 infec:ioas0, fie ca infec:ie inaparent43 asimptomatic4$ Wn primul caz, evolu:ia poate fi acut0 sau cronic0, iar 4n raport cu cu intensitatea infec:ia acut0 poate evolua diferit, subacut sau supraacut. Wn infec:ia inaparent0 sau 1subclinic02, martorul evolu:iei ei 4ntr-un organism este numai punerea 4n eviden:0 a apari:iei anticorpilor elabora:i, care asigur0 imunitatea, la fel de important0 ca =i imunitatea consecutiv0 bolii. $in punct de vedere epidemiologic exista infectii E)i*e%ice afecteaza un numar mai mare de persoane decat in mod uzual si pe suprafete mai extinse E *e%ice infectii prezente la un numar redus de subiecti dintr-o populatie prezenta intr-o zona geografica limitata Pa *e%ice infectii distribuite pe toata suprafata globului pamantesc

Caracteri(tici$e i .ectiei 7. E2o$!&ia (ta*ia$-: a/ incuba:ia este perioada de timp care se scurge de la p0trunderea microorganismului .contaminare/ =i apari:ia primelor semne de boal0. $urata incuba:iei este variabil0 in raport cu H specia microbian0, H gradul ei de patogenitate, H masivitatea contamin0rii =i H gradul de rezisten:0 al organismului invadat. $urata incuba:iei se m0soar0 4n zile, s0pt0mFni, luni sau c,iar ore b5 debutul bolii: caracterizat prin apari:ia semnelor clinice, de obicei nespecifice H febr0, H indispozi:ie, H cefalee, H frison, H algii. Acest debut .prodrom/ poate fi H brutal sau H insiduos c5 perioada de stare: pentru cele mai multe boli infectocontagioase se desf0=oar0 dup0 un tablou clinic caracteristic, care permite diagnosticul clinic, uneori c,iar cu precizarea etiologiei H curb0 febril0 cu anumite particularit0:i, H modific0ri caracteristice ale ,emoleucogramei, H fenomene respiratorii, H circulatorii, H digestive, H nervoase, H diferite erup:ii .exanteme =i enanteme/, etc. este perioada decisiv0 pentru prognosticul bolii, 4n care poate intervenii decesul. d5 perioada de teminare poate avea un final letal sau evolueaz0 spre vindecare trecand prin periada de convalescenta. $upa aceasta faza de convalescenta, H unii indivizi devin 1purtatori cronici2

H Altii dezvolta o infectie latenta in care pot surveni recurente ale infectiei primare 6. Febra 8. Mo*i.ic-ri a$e tab$o!$!i $e!cocitar: H leucocitoz0 sau leucopenie, H neutrofilie, H eozinofilie, H monocitoz0, H limfocitoz0. *. !ecanisme de transmitere =i r0spFndire a infec:iei In functie de sursa agentului etiologic infectiile pot fi H e *o,e e 3determinate de microorganisme apartinand microbiocenozei proprii H e:o,e e 3 determinate de microorganisme provenite de la un rezervor de infectie care a str0b0tut o cale de transmitere si a g0sit o gazd0 receptiv0. Re"er2or!$ /(!r(a1 *e i .ectie este organismul care ad0posteste agentul infectios asigurFnd supravietuirea siNsau 4nmultirea acestuia. ;ezervor de infectie poate fi H o%!$ cu boli infectioase acute sau croniceS purt0tor asimptomatic de germeni patogeni. H a i%a$!$ *o%e(tic (a! (-$batic, bolnav sau purt0tor de germeniS H %e*i!$ + co 4!r-tor: apa .Hibrio c,olerae, virusul ,epatitic A/, solul .Clostridium tetani, &seudomonas aeruginosa/, alimente .Salmonella/ Tra (%iterea i .ectiei se poate face $irect 3 de la o persoana infectata la persoana sanatoasa pe cale sexuala, sarut, contact intim, transplacentar, intrapartum, perinatal Indirect 3 prin aer, apa, alimente, obiecte contaminate .len5erie, prosoape, 5ucarii, pa,are,etc/, maini murdare, vectori .muste, tantari, capuse, purici/, parenteral .ace, seringi, insrtumental medical incorect sterilizat/ %ransmitere

H Herticala .de la mama la fatNnou nascut - transplacentar, intrapartum, prin alaptare/ H Krizontala 3 de la o persoana la alta oarta 'e i%trare: H mucoasele tractului respirator, H digestiv, H genital, H pl0gile, H tegumentele. !icroorganismul poate r0mFne cantonat aici, rezultFnd o infec:ie local0S El poate s0 s0 se multiplice aici, la poarta de intrare =i toxinele produse s0 se r0spFndeasc0 in organism .CorMnebacterium dip,t,eriae/ ducand la manifestari sistemice !icroorganismul poate s0 se r0spandeasc0 .sa disemineze/ spre alte organe =i :esuturi .meningococul/. Di(e%i area se poate face Limfatic .salmonella/ Sanguin 3 bacrteriemie, septicemie Jervos .Clostridium tetani, virusul rabic, virusul 9erpes simplex ' si @/ Calea 'e eli(i%are: de multe ori este aceea=i cu calea de p0trundere. I%&ectia cu (icroorga%is(e co%'itio%at )atoge%e !icroorganismele sunt !icroorganisme nepatogene 3microrganisme care fac parte din flora normal0, care nu produc 4mboln0vire. !icroorganisme patogene 3 microorganisme care 4ntotdeauna cauzeaz0 boal0. !icroorganisme potential patogene .oportuniste/ 3 microorganisme capabil s0 cauzeze 4mboln0vire doar atunci cFnd este afectat sistemul de ap0rare al macroorganismului. !icroorganisme saprofite 3 bacterii care tr0iesc 4n natur0, se stabilesc rar 4n organism, au important0 redus0 ca factori patogeni. &atogenitate 3 capacitatea unui microorganism de a a cauza boal0 prin virulent0 sau toxigenitate. !icroorganisme conditionat patogene sau oportuniste H Apartin microbiocenozei corpului uman H $evin patogene in anumite conditii '. scaderea generala a rezistentei antiinfectioase H alterarea mecanismelor nespecifice de aparare diabetici decompensati

 8umatori Infectii virale Impiedicarea reflexului de tuse H Imunodeficiente &asagere .infectii virale/ &ermanente .9IH/ @. Selectarea de tulpini cu virulenta ridicata H Castigarea rezistentei la A? prin tratamente neadecvate H %receri succesive la gazde susceptibile cu rezistenta scazuta H !utatii genetice, recombinarea materialului genetic bacterian A. Inocularea microorganismelor din microbiocenoze in teritorii ale organismului normal sterile H Interventii c,irurgicale H %raumatisme H !anopere terapeutice invazive sonde vezicale Anestezie %erapie intensiva &roteze ,implanturi CI;S J;.6

PATOGENITATE GI VIRULENHI
PATOGENITATE ;eprezint0 capacitatea unor bacterii de a determina boal0, infec:ie. Este o proprietate general0 a unei specii cu varia:ie in cadrul tulpinilor. Microor,a i(%e )ato,e e &atogene sunt acele microorganisme, care, contaminFnd organismul, au capacitatea de a dep0=i cu u=urin:0 barierele naturale, 4n0scute, de ap0rare ale acestuia =i de a ini:ia infec:ia 4n organismul neimunizat. Exista microorganisme inalt patogene, cauzeaza frecvent infectia altele, mai rar Microor,a i(%e co *i&io at )ato,e e .oportuniste/ 4n condi:ii normale sunt re:inute 4n mod eficient de barierele naturale ale ap0r0rii 4n0scuteS &ot apartine florei normale &entru a ini:ia infec:ia, le sunt necesare condi:ii favorizante care s0 determine alterarea fizic0 siNsau c,imic0 a acestor bariere pl0gi, mucoase alterate de boli virale anterioare,

 boli metabolice .diabet decompensat/, modific0ri ecologice pe mucoase, etc Microorga%is(e %e)atoge%e 3microrganisme care fac parte din flora normal0, care nu produc 4mboln0vire. Microorga%is(e sa)ro&ite 3 bacterii care tr0iesc 4n natur0, se stabilesc rar 4n organism, au important0 redus0 ca factori patogeni. VIRULENTA Este o masura cantitativa a patogenitatii Jumarul de organisme necesare pentru a cauza boala Hirulenta poate fi cuantificat0 prin num0rul de microorganisme necesare 4n conditii standard pentru a cauza moartea a B7Y dintr-un lot de animale de laborator .doza letal0 B7YS $LB7/. num0rul de microorganisme necesare 4n conditii standard pentru a cauza infectarea a B7Y dintr-un lot de animale de laborator .doza infectioasa B7YS $IB7/ ;eprezinta totalitatea caracteristicilor unui microorganism .bacterii/ care ii asigura coloni area si multiplicarea intr-un organism gazda, depasind mecanismele de aparare ale gazdei Factorii care asigur0 virulen:a bacteriilor difer0 de la bacterie la bacterie, putFnd fi reprezenta:i de compu6i care 7in de structur43 produ6i de metabolism3 to8ine3 etc FACTORII DE ,IRULENTA 7. FACTORI DE COLONI9ARE Colonizarea epiteliilor presupune '. &rezenta unui numar suficient de bacterii la poarta de intrare @. $epasirea apararii locale si A. adaptarea la conditiile microbiocenozei respective *. Aderenta de receptorii celulari B. &atrunderea epiteliilor 6. FACTORI DE MULTIPLICARE '. Adaptarea la conditiile nutritionale ale gazdei @. In,ibarea mecanismelor de aparare ale gazdei .nespecifice si specifice/ !" FACTORI DE COLONI#ARE 9,5$ Un num4r su/icient de microor#anisme in/ectante: m0rimea inoculului poate fi un inocul mic '77-@77 S,igella pentru s,igeloz0 sau

 un inocul mai mare '7 6 pentru Hibrio c,olerae sau CampMlobacter. 9-5$ Dep46irea barierelor naturale 6i a mecanismelor de ap4rare natural4: - pielea: integritatea pielii pielea are un strat relativ gros de celule moarte care prote5eaz0 organismul de infec:iiS t0ieturi .accidentale sau c,irurgicale/, catetere, alte aplica:ii c,irurgicale asigur0 un mi5loc pentru bacterii de a cF=tiga accesul. - mucusul - epiteliul ciliat .clearance prin microvili/ - secre7ii con7in:nd a#en7i antibacterieni .lizozimul/ - p;-ul sc4 ut$ 9)5$ Dep46irea /lorei normale 9microbioceno ei5 !icrobiocenozele sau flora normal0 3 corpul uman este colonizat cu numero=i microbi, mul:i dintre ei 4ndeplinind func:ii importante pentru gazd0 a5ut0 la digestia alimentelor, produc vitamine .vit </, prote5az0 organismul gazd0 de colonizarea cu microbi patogeni. ?acteriile florei normale .comensale/ cauzeaz0 infec:ii dac0 ele p0trund 4n zonele normal sterile ale corpului uman .sFnge, meninge, articula:ii,etc/ $up0 dep0=irea florei normale, patogenii trebuie s0 se adapteze la competi:ia pentru nutrien:i, receptori. 8lora normal0 elaboreaz0 de asemenea bacteriocine, antibiotice, metaboli:i toxici. -./" A'ere%0a 1%sea(%+ ata2area )ri% a'e$i%e 'e rece)tori $ Bacterii$e : au structuri specializate .de ex. pilii/ sau produc substante .de ex. capsula sau glicocalixul/ care le permite aderarea de suprafata celulelor umane, sporind astfel abilitatea lor de a produce boala, infectia. Aceste mecanisme de aderenta sunt esentiale pentru atasarea de epitelii si mucoase, mutantilor carora le lipsesc aceste mecanisme sunt frecvent nepatogeni. A*e"i e$e sunt structuri de pe suprafa:a bacteriilor. Rece)torii sunt structuri complementare de pe suprafa:e celulei gazd0. Adezinele sunt capabile s0 reac:ioneze =i s0 se combine cu receptorii complementari

&rezenta receptorilor corespunzatori adezinelor conditioneaza specificitatea de specie si tesut a unor infectii. -./" A'ere%0a Corpii straini, ca de ex. valve cardiace artificiale sau proteze, predispun la infectie. ?acteriile pot adera de suprafata acestora, dar fagocitele adera slab datorita absentei selectinelor sau altor molecule de adeziune pe aceste suprafete artificiale. Exemple E. coli adezina 3 fimbrii tip I, receptorul $-manozaS J. gonorr,oeae adezina 3 fimbrii, receptorul C$' gangliozidul. Stap,. epidermidis, streptococi viridans glicocalix-ul le permite aderarea de entoteliul valvelor cardiace. -3/" e%etrarea e)iteliilor Inele bacterii r0mFn cantonate la nivelul epiteliilor C. dip,t,eriae, ?. pertusis, E. coli, Alte bacterii str0bat epiteliile, a5und 4n :esuturile subepiteliale datorit0 enzimelor ,ialuronidaz0, colagenaz0, enzime citotoxice, componentelor &.C. .&C, L&S/. Str. pMogenes, J. gonorr,oeae, Salmonella ?acteriile sub:iri, mobile, penetreaz0 tegumentul intact %reponema pallidum 6.FACTORI DE MULTIPLICARE '. Adaptarea la conditiile nutritionale ale gazdei Sisteme cu rol in capturarea oligoelementelor siderocromii cu actiune c,elatoare a fierului la C. dip,t,eriae 8actori nutritionali caracteristici ?rucella abortus are capacitatea de a utiliza eritrolul din placenta ca factor nutritiv @. In,ibarea mecanismelor de aparare ale gazdei .nespecifice si specifice/ AGRESINELE au rolul de a in,iba sau evita mecanismele de ap0rare ale gazdei. Agresinele sunt componente de pe suprafa:a bacteriilor capsul0, perete celular enzime eliberate extracelular

 ,emolizine, colagenaze, ,ialuronidaza Meca i(%e: .'/ interfereaz0 cu factori bactericizi nespecifici lizozimul, beta lizinele, complementulS Ag < la E. coli, capsula polipeptidic0 la ?. ant,racis, componentele &.C.la stap,. aures, ?r. abortus, etc .@/. interfereaz0 cu fagocitoza in,ib0 c,emotaxia .S. aureus, streptococi/ in,ib0 aderarea &!J-urilor prin efect de 1alunecare2 sau respingere electrostatica, prin similitudini cu structurile gazda .prot. ! la streptococ/ rezist0 la ingestie .capsula/, rezist0 la distrugerea intracelular0. !M tuberculosis capabil sa se multiplice in interiorul celuleror fagocitante, ducFnd la infec:ii cronice, r0spFndirea infec:iei,men:inerea infec:iei, ,ipersensibilitatea gazdei. A,re(i e$e care promoveaz0 r0spFndirea, diseminarea infectiei sunt i 2a"i e. E "i%e e$iberate e:trace$!$ar: a$ distru#erea 7esuturilor '5a$!ro i*a"a desface acidul ,ialuronic din cementul intercelular str. pMogenes, stap,. aureus, clostridii. co$a,e a"a ,idrolizeaz0 colagenul clostridii .o(.o$i)a"a C scindeaz0 lecitina .duce la citoliza leucocitelor, eritrocitelor, ruperea membranelor celulare =i intracelualre/ clostridium perfringens, Stap,. aureus, pseudomonas .ibri o$i"i a activeaz0 plasminogenul carese transform0 4n plasmin0 care ac:ioneaz0 asupra fibrinpogenului ducFnd la liza fibrinei, cu implica:ii 4n r0spFndirea infec:iei =i ini:ierea fenomenului CI$., ex. streptococul, stafilococul, 'e%o$i"i e srteptococul piogen, stap,. aureus, clostridium $e!coci*i e )rotea"e0 $i)a"e0 !c$ea"e. .A/ I ter.erarea ra()! (!$!i i%! Intarzierea instalarii ;I Similitudini ale antigenelor bacteriene cu structuri proprii &roteina ! a streptococului pMogenes

 !ascarea determinantilor antigenici Capsula bacteriana Coagulaza stafilococului aureus formeaza un strat de fibrina protector Sinteza de anticorpi fata de constituenti antigenici neesentiali $eprimarea ;I J. gonorr,oeae elaboreaza o o proteaza care scindeaza IgA .IgA proteaza/ &roteina A stafilococica se leaga de 8c al Ig Hariatia antigenica .?orrelia burgdorferi/ TO=INELE BACTERIENE Clasic toxinele bacteriene se impart Exotoxine 3 proteine eliberate in mediu Endotoxine 3 compusi L&L eliberati dupa moartea si dezintegrarea celulei bacteriene dar unele exotoxine sunt eliberate dupa dezintegrarea bacteriei, iar unele endotoxine pot a5unge in mediu fara distructiaNmoartea celulei bateriene !ai corecta este clasificarea toxinelor dupa compozitia lor %oxine proteice .exotoxine in general/ %oxine L&S .endotoxine in general/ To:i e$e )roteice Elaborate de bacterii gram-pozitive si gram-negative %ermolabile .inactivate la (7^C, cu exceptia enterotoxinei stafilococice/ &uternic imunogene .induc formare de Ac neutralizanti P antitoxine/ Se transforma in anatoxine sau toxoizi prin tratare cu formol .utilizati in vaccinuri/ 8oarte toxice .de ordinul ng/ Ge e$e care codifica sinteza lor 1gene tox2 sunt localizate in 8agi temperati C. dip,t,eriae C. botulinum Str. pMogenes eritrogen &lasmide E%EC .E. coli enterotoxigen/ ?acillus ant,racis S. aureus .toxina exfoliativa ?/

 Cromozomul bacterian S,igella dMsent,eriae .toxina s,iga/ ?ordetella pertussis !ulte dintre exotoxine au o structura A-? fiind alcatuite din subunitatea, )o$i)e)ti*!$ A .active/ .raspunzatoare de efctul toxic/ si una sau mai multe subunitati, )o$i)e)ti*e B .bind/ cu rol de legare de receptoriispecifici E:e%)$e *e to:i e A-B %oxina tetanica %oxina botulinica %oxina difterica %oxina ,olerica Enterotoxinele E.coli 7. NEUROTO=INE a5 TETAN%SPAS'INA .toxina tetanica/ 8ragmentul ? - are afinitate pt receptori gangliozidici din membrana neuronala, la nivelul sinapselor si mediaza patrunderea subunitatii A in celula neuronala.%etanospasmina este transportata retrograd intraaxonal in SJC .maduva si cerebel/ la nivelul motoneuronilor. 8ragmentul A bloc,eaza eliberarea mediatorilor CA?A .acid gamaaminobutiric/ si glicina ai sinapsei in,ibitorii. Ca urmare, are loc o stimulare continua a musc,ilor respecivi _ paralizie spastica , convulsii generalizate. b5 T%<INA "%TU(INICA 6 tipuri antigenice A,?,C',C@`C 8ragmentul ? se leaga de receptorul gangliozidic la nivelul 5onctiunii neuromusculare si mediaza patrunderea subunitatii A, care in,iba eliberarea de acetilcolina, ducand la paralizie flasca. 6. E teroto:i e$e ,ibrio c4olerae5 E coli e%tero)atoge% si E coli e%tero4e(oragic5 S4igella '6se%teriae5 Clostri'iu( )er&ri%ge%s5 Sta)4" aureus5 etc eliberea a in tractul di#esti! o serie de to8ine care cau ea a diaree si !oma prin actiune directa asupra terminatiilor ner!oase din peretele intestinal E%teroto7i%a 4olerica elaborata de =ibrio c;olerae Alcatuita din + subunitati " si o subunitate A$Subunitatile " se lea#a de receptorul #an#lio idic G',3 /ra#mentul A intra in celula epiteliului intestinal$ Subunitatea A catali ea a ADP-ribo ilarea unui /actor celular care re#lea a acti!itatea adenilatcicla ei3 ducand la cresterea ni!elului A'Pc intracelular3 si iesirea masi!a a apei si electrolitilor din celula cu >mar#ine in perie?

E" coli e%teroto7ige%- produce o to8ina asemanatoare 8. TO=INE CARE IN#IBA SINTE9A PROTEICA %KTIJA $I8%E;ICA Elaborata de CorMnebacterium dip,t,eriae 8ragmentul ? se leaga de un receptor celular, iar fragmentul A are activitate de A$&-riboziltransferaza, riboziland factorul de elongare E8@, care devine astfel inactiv, in,iband astfel sinteza proteica si ducand la necroza celulara. %oxina difterica produce leziuni tesuturilor cardiac, ,epatic, renal, nervos P(e!*o%o a( aer!,i o(a are o toxina identical. A$te e:oto:i e bacterie e: Exotoxine pirogene care actioneaza ca superantigene .induc eliberare de cito-ine/ Stap,. aureus .toxina sindromului de soc toxic' %SS%'/ Streptococcus pMogenes %oxina epidermolitica a S. aureus .exfoliatina/ cliveaza desmozomii celulelor stratului granulos din piele, ducand la exfoliere si necroza Eritroto:i a S. )5o,e e( actioneaza asupra capilarelor sangvine

ENDOTO=INE Elaborate numai de bacterii gram-negative .bacili si coci/ Sunt Lipopoliza,aride .L&L/ %ermostabile .rezista si la '77^C/ Ju induc formare de Ac neutralizanti Ju se transforma in anatoxine Slab toxice .sute de Og/ Au mecanisme comune de actiune Codificate de gene cromozomiale &uternice stimulatoare ale raspunsului imun Activeaza limfocitele ?

 Induc eliberare de interleu-ine IL-', IL-@, IL-(, %J8 alfa din macrofage si alte celule, oxid nitric si alte molecule raspunzatoare de febra, tromboza, ,ipotensiune Activeaza Complementul pe cale alternativa Cauzeaza febra &ot cauza socul endotoxinic, soc septic Eliberarea unor cantitati crescute de L&S in sange pot cauza sindromul CI$ .coagulare intravasculara diseminata/ %oate endotoxinele produc aceleasi efecte generalizate febra si socul septic, cu toate ca endotoxinele unor bacterii sunt mai eficiente decat ale altora. Soc!$ (e)tic se caracterizeaza prin febra si ,ipotensiune Este una din principalele cauze de deces in sectiile de terapie intensiva !ortalitate A7-B7Y Este cauzat cel mai frecvent de endotoxinele bacteriilor C-, dar si unele structuri intalnite la bacterii CX il pot cauza .$ifera de socul toxic in (oc!$ (e)tic - bacteriile sunt prezente in sange ,emocultura pozitiva in (oc!$ to:ic - toxina este prezenta in sange ,emocultura negativa i (oc!$ (e)tic, poate aparea decesul pacientului, cu toate ca in urma administrarii de A? bacteriile au fost distruse _ ,emocultura devine negativa, deoarece socul septic este mediat de cito-ine .IL-', %J8-alfa/ care isi continua activitatea, c,iar daca bacteria a fost omorata. ENDOTO=INE - E.ecte$e bio$o,ice: FEBRA 3 datorata eliberarii din macrofage a IL-' .pirogen endogen/, care actioneaza asupra centrului termoreglarii din ,ipotalamus #IPOTENSIUNE SI SOC 3 printr-o perfuzie deficitara a organelor vitale prin vasodilatatie indusa de bradi-inina si JK, cresterea permeabilitatii vasculare CID 3 datorat activarii sistemului coagularii indusa de factorul TII .9ageman/, ducand la tromboze, ras, purpuric sau petesial, isc,emie tisulara _ insuficienta organelor vitale ACTIVAREA COMPLEMENTULUI PE CALE ALTERNATIVA inflamatie si distructii tisulare ACTIVAREA MACROFAGELOR intensificarea fagocitozei, activarea limfocitelor ? cresterea sintezei de anticorpi

CURS NR.@ RE*ISTENTA NATURALA

Se disting doua mari sisteme de aparare antiin1ectioasa a organismului uman, care interactioneaza 1recvent ecanisme nespeci1ice (innascute), care prote<eaza impotriva microorganismelor, in general " ,'>)S+'#+! #!+$,!&! ecanisme speci1ice" ,'>)S+'#+! *(B!#*)+! H care lupta impotriva unui anumit microorganism in mod particular.

'ste un mecanism natural de aparare impotriva in1ectiilor cu di1erite microorganisme, impiedicand patrunderea si dezvoltarea acestora in tesuturi si organe. icroorganismele pot proveni din mediul e.tern sau microorganisme cu potential patogen de la nivelul microbiocenozelor propri

 'ste constituita din actiunea unor 1actori !natomici etabolici %elulari $morali, serici

cu actiune nespeci1ica 1ata de oricare agent in1ectios 'ste innascuta si determinata genetic, ceeea ce e.plica aparitia unor in1ectii numai la om (caracterul de specie) !ntroponoze: gonoree, si1ilis, scarlatina, 1ebra ti1oida >oonoze H boli speci1ice animalelor !ntropozoonoze: rabia (turbarea), bruceloza, antra.ul

#rinci'(lii 0(ctori nes'eci0ici c(re (si1ur( re%istent( n(tur(l( Barierele 1izice, anatomice Barierele chimice Flora normala (microbiocenozele corpului uman) Factorii umorali Febra Fagocitoza )n1lamatia 1. BARIERELE CUATANTE SI MUCOASE /. !) )ntegritatea anatomica a pielii 1unctioneaza ca o bariera mecanica a. &eziunile: traumatisme, arsuri, intepaturi S deschid calea de patrundere a microorganismelor b. Pielea prin i. %heratinizarea celulelor epidermice ii. descuamarea continua a stratului cornos

iii. )mpermeabila pentru bacterii 2. '.ceptie: +reponema pallidum, &eptospira icterohemoragica patrund tegumentul B) ucoasele

,eprezinta porti de intrare pentru numeroase microorganisme ucusul inglobeaza microorganismele Prin miscarea cililor vibratili de la nivelul epiteliului bronsic elimina microorganismele impreuna cu mucusul, ce patrund impreuna cu aerul inspirat in tractul respirator.

1n urma unor Viroze, Fumat, alti agenti iritanti, poluanti +use convulsiva Paralizii aceste mecanisme de clearance sunt inhibate 1avorizarea in1ectiei )g! secretorii H un rol important in apararea locala a mucoaselor

2ecanismele de clearance3curare mecanic4 o 'liminarea de celule moarte de la nivelul pielii (desuamarea 1iziologica) o +usea, strFnutul. o Voma. o 'liminarea urinii. 5. BARIERELE C-IMICE Acidit(te( a. (ielea: pL 8"6, i. datorita producerii de catre 1lora normala de 2. !cizi grasi nesaturati (oleic) /. !cizi lactici ii. Secretii glandulare (sudoripare, sebacee) 2. )nhiba dezvoltarea germenilor patogeni

b. $ucul gastric: pL 2"/ c. +agin4 pL 8.3"?.6 (lactobacilii, bacilii *oederlein) Bila si sucul pancreatic actiune antito.ica &izozimul (muramidaza) H enzima cationica cu actiune mucolitica,

"prezenta in: lacrimi, secretii nazale, saliva, lapte, ser "!bsent in &%,, urina, sudoare ",(&: i. ,upe legaturile 2"? betaglicozidice din Pii. %ontribuie la 1i.area %X de catre )g! iii. Faciliteaza 1agocitoza *e1ensinele sunt peptide cationice (incarcate electric puternic pozitiv) care creaza pori in membranele celulelor bacteriene, omorandu"le

"Prezente la nivelul P # neutro1ile, numeroase celule epiteliale (al1a si beta"de1ensine) "#u se cunoaste mecanismul prin care acestea 1ac distinctia intre microorganisme si celulele proprii. 5. FLORA NORMALA %ontribuie la ,ezistenta #aturala (,#) prin !ntagonism bacterian #especi1ic: %ompetitie pentru substante nutritive din mediu Productia de 1actori de metabolism odi1icari de pL

Speci1ic: elaborarea de catre o specie bacteriana de substante cu actiune speci1ica 1ata de alta bacterie (colicinele elaborate de '. coli) Prin ocuparea receptorilor celulari *ezechilibrul M disbiozeleS proli1erarea e.agerata a unora dintre ele:

 %olita pseudomembranoasa cauzata de proli1erarea % di11icile post !Bterapie Vaginita cu %andida albicans post !Bterapie 8. FACTORII UMORALI Beta"lizinele "'liberate din trombocite, actioneaza asupra membranelor celulare "!ctive in special pe bacterii -7 (bactericide) &eucinele "(btinute din granulele azuro1ile ale P # &acto1erina, trans1erina: "'liberate de granulele speci1ice ale P # "proteine care leaga Fe si competitioneaza cu microorganismele pt acesta Siste&ul Co&'le&ent %omplementul este un sistem multienzimatic 1ormat din apro.imativ /0 de componente, care participF la apararea organismului. 'l are rol de mecanism e1ector au.iliar, 1FcJnd legFtura dintre apFrarea nespeci1icF Pi apFrarea speci1icF (imunF). ,oluri %hemotactic (%6a, %8a) (psonizant (%8b) ediator al in1lamatiei

!mpli1ica ,aspunsul )mun (,)) Inter0eronii .IFN/ %unt citoCine, mediatori eliberati de di1erite celule in1ectate cu virusuri (mai ales), capabile sa induca si sa transmita rezistenta virala si altor celule )F# al1a H elaborat de leucocite (cel B, monocite, )F# beta H 1ibroblasti 1)

)F# gama (imun) H lim1ocite + activate, celule B, #G, etc )nductia de )F#: %elCule in1ectate cu virusuri (rganisme intracelulare (m9coplasme, 1ungi, protozoare) )munostimulatori si mitogeni (endoto.ina, 1itohemaglutinina) Polinicleotide, polimeri sintetici, Canamicina (!BY)

'1ecte: !ntivirale )nhiba dezvoltarea si cresterea celulelor normale si tumorale !ctiveaza acro1agele, cel #G

,egleaza in1lamatia G. FEBRA +emperatura corpului uman, dar mai ales F'B,! limiteaza sau previn multiplicarea microbiana )n plus, raspunsul imun (,)) este mai e1icient la temperaturi mai ridicateY

K. FAGOCITO*A %apacitatea unor celule de a ingloba si de a digera particule straine: F!-(%)+(>! %apacitatea de a ingloba si de a digera macromolecule: P)#(%)+(>! %'&$&' F!-(%)+!,': P # neutro1ile, ocazional eozino1ile si bazo1ile B. !%,(F!-'&' H 1agocite ;pro1esioniste= = Sistemul 1agocitar mononuclear (SF )

Celulele SFM .&(cro0(1ele/ o Provin din maduva osoasa si dupa migrarea in +esuturi H devin macro1age 1i.e (cel sinusoidale din splina, din ggl lim1atici, 1icat, plaman,etc) (,

Sange H monocite H macro1age mobile

o %elule cu viata lunga o !u receptori pentru Fc al )g%8b

o !u un nr. mic de lizozomi o #$ au mielopero.idaza MACROFAGE- FUNCTII Fagocitoza Secretorie: )&"2, )&"D, )&"2/ +#F, - "%SF, -"%SF, "%SF

%hemoCine la stimularea cu &PS )F# Hal1a %omponente ale %X (%2" %6, properdina, Factorii B,*,),L) Factori ai coagularii Proteine plasmatice Prostaglandine, trombo.ani, leucotriene (metaboliti ai acidului arahidonic) 'nzime hidrolitice (colagenaze, lipaze, 1os1ataze) Specii reactive ale o.igenului (L", ("/ , #( Factori citoto.ici

oduleazaraspunsul imun, in1lamatia, etc

#MN F neutro0ile (rigine medulara Viata scurta

 !u receptori pentru Fc )g-, %8b numar mare si di1erit de granule in citoplasma: -ranule primare (azuro1ile): ielopero.idaza

Lidrolaze acide &izozim Proteine cationice (de1ensine) -ranule secundare: &acto1erina, lizozim Sunt 1oarte mobile Sunt primele care a<ung la locul in1ectiei, reprezentand ;prima linie de celule 1agocitante= *igera total bacteriile 1agocitate. ETA#ELE FAGOCITO*EI 1. C-EMOTALIA igrarea diri<ata a 1agocitelor sub in1luenta unor stimuli care realizeaza un gradient de concentratie

Factori chemotactici

%6a este cel mai important 1actor chemotactic al gazdei

 !u loc modi1icari biochimice la nivelul membranei citoplasmatice a 1agocitelor, se activeaza o esteraza si ciclul he.oza"mono1os1atS e1lu. de %a/7 in celule S contractia microtubulilor si 1ilamentelor S mobilitatea necesara deplasarii la locul in1ectiei F(1ocitele '<r<sesc c('il(rele 'rin di('ede%<. 2. RECUNOASTEREA SI ATASAREA 'ste mediata de modi1icarile de la nivelul supra1etei celulei bacteriene = opsonizare (psonine: Speci1ice )g-2, )g-/, active si in lipsa %X S 1 au receptor pt Fc al )g-

)g si alti )g-" doar prin activarea complementului pe cale clasica S %8bS 1 au receptor pt %8b #especi1ice: !ctivarea %X pe cale alternativa de catre P>, &PS, P-7 S %8 S receptori pt %8 !+!S!,'! poate avea loc si in prezenta ,eceptorilor F pentru carbohidrati bacterieni (lectine H speci1ic sugar binding proteins) !c naturali H anticorpi care apar 1ara contactul prealabil cu bacteria, datorita asemanarilor microorganismelor. 1 au

5. INGLOBAREA 'ste necesara activarea 1 pentru distrugerea microbilor internalizati.

1 emit pseudopode dupa atasare, ingloband particula cu o portiune din membrana citoplasmatica, 1ormand o vacuola.

'nergia necesara este 1urnizata prin glicoliza anaeroba !cestF vacuolF, sau 1agozom, va 1uziona cu lizozomii 1 sau cu granulele P # pentru a 1orma 1agolizozomii In care enzimele lizozomale vor declanPa digestia. 8. !ISTRUGEREA MICROORGANISMELOR !. B. ecanisme o.igen"dependete ecanisme o.igen"independente

 !.

ecanisme o.igen"dependete Se activeaza puternic arderea o.idativa care culmina cu 1ormarea: Pero.idului de o.igen L/(/ !nion supero.id (/". )oni de halogen %l", )", Br"

A. Mec(nis&e o)i1en-de'endete Fuziunea lizozomilor cu 1agozomul permite interactiunea dintre #!*PL"o.idaza cu citocromul b. %u a<utorul unei Wuinolone o.igenul este redus la (/": (/ 7 #!*PL (/"
S(* #!*PL o.idaza

#!*P 7 (/"

L/(/
P( in neutro1ile

L/(/ 7 %l"

(%l" 7 2(/

(%l" 7 2(/ 7 aa7acizi grasi cloramine, pero.izi, aldehide moarte celulara )n acest proces este produs si nitric o.idul #( cu rol antimicrobian esager de ordinul )) (ca si c! P) S activeaza guanilat ciclaza S in1lamatie

B. Mec(nis&e o)i1en-inde'endente -ranulele azuro1ile ale P #, granulele speci1ice (lizozim, lacto1erina) omoara mai ales bacteriile -", alterand integritatea membranei celulare. Bacteriile -7 sunt mai rezistente, datorita P-, ele sunt omorate prin mec o.igen" dependente. $nele bacterii, desi inglobate in celulele 1agocitare (ast1el sunt aparate si de !c si !B), nu pot 1i digerate, persistand timp indelungat, unele chiar se multiplica, ducand ast1el la in1ectii cronice. )mpotriva lor intervine INFLAMATIA ,eprezinta o succesiune de reactii vasculare, F activat ;armat= prin li1oCine eliberate de &t

umorale, celulare care apar ca raspuns la actiunea agentilor in1ectiosi sau alte in<urii tisulare: mecanice, termice, chimice, etc.

M(ni0est(rile loc(le (le in0l(&(tiei sunt" C(lor - c(ldur( !olor - durere Ru$or - rose(t( Tu&or F ede&( Functio l(es( F inc('(cit(te 1unctionala

Se caracterizeaza prin: 2. V!S(*)&!+!+)' si %,'S+','! P', '!B)&)+!+)) V!S%$&!,' Prin modi1icari ale celulelor endoteliale care atrag aderarea si agregarea plachetelor cu activarea unor mediatori ai in1lamatiei: Listamina Prostaglandine leuCotriene Serotonina: Sistemul Cinino1ormator: Z permeabilitatea " /. !,-)#!+)! &'$%(%)+'&(,: diapedeza P #, monocite,

lim1ocite spre locul leziunii cu declansarea 1enomenelor de 1agocitoza.

Sub acOiunea unor mediatori chimici rezultaOi In timpul activFrii complementului Pi secretaOi de macro1agele stimulate de to.ine bacteriene se modi1icF endoteliul capilar, care permite adeziunea P # de acesta. #MN sunt (tr(se de " 1actorii chemotactici de naturF bacterianF, de cei produPi In urma activFrii complementului Pi de cei rezultaOi din degranularea mastocitelor. "P # vor pFrFsi capilarul prin diapedezF Pi se vor Indrepta cFtre 1ocarul in1lamator unde vor distruge microbii prin 1agocitozF. "Fagocitoza : scade pL"ul local, 'liberare de endopirogeni si substante care pot declansa degradarea mastocitelor S mediatori de tip histaminic S[permeabilitatii vasculare 5. ELSU!AREA #LASMEI 'liberarea de 1ibrinogen S retea de 1ibrina cu rolul de a izola 1ocarul in1ectios Factori bactericizi: beta"lizine, lizozim %omponente ale %X cu rol vasodilatator, chemotactic, etc !nticorpii 1ormarea complezelor !g"!c activeaza complementul clasic

SIN!ROMUL UMORAL AL INFLAMATIEI $nele substante din 1ocarul in1lamator patrund in circulatia sangvina generala ducand la: M VSL Fibrinogen Laptoglobina P%, (proteina % reactiva)

#r P # cu deviere la stanga a 1ormulei leucocitare (elemente tinere)

CURS.NR 1A ANTIGENELE SI ANTICOR#II !#+)-'#'&' *'F)#)+)': (rice molecula, particula vie sau inerta, care patrunsa in organism este recunoscuta ca ;non sel1= (ne1iind a sa proprie) si 1ata de care se declanseaza un raspuns imun umoral (secretie de anticorpi) sau raspuns imun celular (activarea unor tipuri celulare) Anti1en > antisomatogen S genereaza anticorpi !stazi, antigen = structuri capabile sa reactioneze speci1ic cu receptorii celulelor + (+%,) ,eceptorii celuleor B (B%,)

I&uno1en = substanta capabila sa declanseze raspuns imun Toti i&uno1enii > (nti1ene; nu to(te (nti1enele sunt i&uno1ene %lasi1icarea antigenelor 1. AUTOLOGE antigene proprii, dar care nu au venit in contact cu S) (sistemul imun) in cursul dezvoltarii embrionare ale acestuia si nu sunt recunoscute ca ;sel1=, organismul nu mani1esta toleranta 1ata de ele. '.emple: proteinele din tiroida, cristalin, gonade, creier (antigene ;sechestrate=)

 2. ALOANTIGENE !ntigene care di1era la indivizii aceleiasi specii de la un individ la altul si care e.plica respingerea gre1elor '.emple: antigenele de histocompatibilitate, antigenele de grup sanguin 5. LENOANTIGENELE !ntigene de la alte specii %u cat specia este mai indepartata, imunogenicitatea este mai mare '.emple: bacteriile pentru om

ANTIGENE TIMO-!E#EN!ENTE area ma<oritate a !g ;non"sel1= )n general, de natura proteica (bacterii, virusuri, paraziti, etc) 'le sunt initial prelucrate de unele celule denumite ;celule prezentatoare de antigen= !P% H macro1agele in general, care trans1orma aceste antigene comple.e in structuri polipeptidice, imunogene si apoi le prezinta li1ocitelor + helper (a<utatoare), care la randul lor activeaza lim1ocitele B care se trans1orma in plasmocite producatoare de imunoglobuline cu rol de anticorpi. )nduc sinteza de )g (imunoglobuline cu rol de anticorpi) doar cu a<utorul lim1ocitelor + helper (+h), Pentru a se activa lim1ocitele B au nevoie de a<utorul +h

ANTIGENE TIMO F IN!E#EN!ENTE *e natura glucidica (P> capsulare) sau lipidica (&P> bacterian) )nduc sinteza de imunoglobuline 1ara interventia +h, activeaza direct &B, induc sinteza de )g ,) in anticorpi este mai slab

IMUNOGENICITATEA

 Pentru ca un antigen sa 1ie un bun imunogen trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 2. -reutate moleculara \ 20.000 dal

/. Structura chimica Proteinele H imunogeni buni -lucidele H mai slabi &ipidele, acizii nucleici H 1. slabi 8. ,igiditatea H gelatina e un imunogen 1 slab, ne1iind rigida (aminoacizii dau rigiditate) E'ito'ii (determinantii antigenici) sunt grupari chimice mici de pe molecula de antigen care pot induce sinteza de anticorpi si care pot reactiona cu anticorpii. $n antigen are unul sau mai multi epitopi a<oritatea antigenelor au multi determinanti (epitopi), de aceea ei sunt multivalenti. )n general un epitop are apro.imativ 6 aa sau zaharuri in structura. 2. %antitatea de antigen (doza) coditioneaza intensitatea ,) si tipul /. %alea de administrare (patrundere) (rala H proasta H !g degradat de sucurile gastrice )ntraperitoneala H !g vine repede in contact cu celulele imune din ganglionii lim1atici locoregionali H 1oarte buna )ntravenos, intradermic, subcutan, intramuscular H cai bune S#ECIFICITATEA Proprietatea antigenelor de a reactiona strict cu produsele rezultate in urma elicitarii (stimularii) ,) (raspunsului imun) !nticorpii ,ecetorii &B, &+, etc

)munogenii sunt antigene complete au si speci1icitate si imunogenicitate Laptenele sunt antigene incomplete, au doar speci1icitate (se combina cu e1ectorii), dar nu au imunogenicitate, ele declanseaza ,) doar combinate cu carrier"ul (proteina caraus) ANTIGNELE COM#LELULUI MANOR !E -ISTOCOM#ATIBILITATE

 CM- cl(s( I !lloantigene Sunt prezente pe toate celulele nucleate *etermina ;sel1"ul= Se mai numesc L&! (human leuCoc9te antigens) pt om, L/ la soarece !u structura glicoproteica, / lanturi: unul usor si unul greu, variabil *i1erentele dintre di1eritele persoane apar la nivelul regiunii hipervariabile a lantului greu si sunt raspunzatoare de re<ectia gre1ei sunt codi1icate de genele L&! H!,"B,"% situate pe cromozomul D Prezinta peptidele antigenice provenite din interior (endogene) celulelor %*3 (+ citoto.ice, + supresoare)

CM- cl(s( II !lloantigene Sunt prezente doar pe anumite celule, incluzand celulele prezentatoare de antigen (!P%) = macro1age, monocite, celule dendridice, lim1ocite B, etc )nteractioneaza cu lim1ocitele %*? = lim1ocitele + helper oleculele % L )) sunt codi1icate de locii * L&! H*: *P, *], *,. Structura: glicoproteica, un dimer de subunitati al1a si beta &eaga antigene e.ogene ingerate si procesate de !P%

SU#ERANTIGENELE $n grup de molecule care se caracterizeaza printr"un mod de legare neconventional de receptorii pentru antigen ai &+ (+%,) !u capacitatea de activa aceste celule Sunt capabile sa declanseze ,) disproportionate si necontrolabile care duc la alterarea apararii imune #u se pot 1i.a decat pe celulele+ si doar in prezenta !P% (% L clasa ))) '.emple:

enteroto.ina sta1ilococica +o.ina socului to.ic sta1ilococic

IMUNOGLOBULINELE Sunt glicoproteine globulare cu 1unctie de anticorpi Sunt sintetizate de &B Sunt 6 clase de )g: )g ! )g * )g ' )g )g

S' ) P!,+ )# S$B%&!S': )g !2 si )g !/ )g -2")g-?

STRUCTURA IMUNOGLOBULINELOR Prin tratare cu papaina are loc o scindare a lanturilor la nivelul regiunii ;balama=, obtinandu"se doua 1ragmente Fab (antigen binding) un 1ragment Fc (1ragmentul cristalizabil) care se leaga de receptorii pt Fc (Fc, ai macro1agelor) %omplement &a )g- si )g! Fc interactioneaza cu alte proteine pentru a strabate placenta si mucoasele Fiecare lant greu si 1iecare lant usor este 1ormat din : o regiune variabila V regiuni constante %

 &antul usor ( regiune variabila ( regiune constanta

&antul greu ( regiune variabila 8,? regiuni constante

,egiunile variabile prezinta la randul lor regiuni hipervariabile ,egiunile variabile de pe lanturile usoare si grele 1ormeaza impreuna situsul de legare al antigenelor = paratopul I&uno1lo$ulin( G ,eprezinta clasa ma<ora a )g serice !pro.imativ 30 4 din )g la adult )n ser 3 H20 mgMml 26? C*

? subclase clase de )g- ()g-2, )g-/, )g-8, )g-?) Sinteza )g- necesita +h !u cea mai lunga viata +raverseaza placenta Se sintetizeaza in cantitati crescute in ,) )) Roluri Fi.eaza % (psonizeaza S 1agocitoza &iza antibacteriana #eutralizeaza to.ine si alti agenti patogeni I&uno1lo$ulin( M ,eprezinta 6"204 din )g

 !pro.imativ ?mgMml ser = R00 C*

Pentamer 6 subunitati legate prin lanturi ^ Sinteza sa nu necesita obligatoriu +h #u traverseaza placenta 1iind prea mare #u iese din sangeStesuturi Se sintetizeaza primul in ,) ) (primar) Roluri" 'ste cel mai bun 1i.ator de %X, un singur pentamer poate activa %X clasic Fagocitoza Promoveaza liza bacteriana prin activarea %X Prezent sub 1orma de monomer pe supra1ata &B alaturi de )g* = receptori pt !g I&uno1lo$ulin( A 6"264 din )g = 2D0 C*

/ subclase Poate aparea sub 1orma de monomer sau dimer )g! este prezenta )n ser (monomer) )g!s (secretorie), in secretii Saliva, secretii nazale, lacrimi, sudoare, &a nivelul mucoaselor tract digestiv, respirator, urogenital cu 1unctii in apararea locala 1ata de microorganismele patogene )g!s are o structura dimerica , cele doua subunitati se leaga prin lantul ^, iar la trecerea prin celula epiteliala se adauga un polipeptid = componenta secretorie

 #ecesita +h pentru a 1i sintetizata Roluri" #u 1i.eaza %X #u opsonizeaza #u strabate placenta &iza bacteriana Persoanele cu de1icit de )g! dezvolta mai 1recvent in1ectii respiratorii

I&uno1lo$ulin( ! B24 din )g = 236 C* monomer

Prezenta in membrana &B tinere, alaturi de )g ,(&

,eceptor pentru !g pentru a a<uta initierea raspunsului in !c prin activarea cresterii &B

I&uno1lo$ulin( E B24 din )g ai poarta numele de reagina sau anticorp citotrop sau citolitic. a<oritatea )g' sunt 1i.ate de receptorii pt Fc al )g' de pe mastocitele din tesuturi si bazo1ilele din sange = receptori pentru alergeni si paraziti

%and un nr su1icient de !g se leaga de !c ()g') are loc activarea acestor celule cu eliberarea de ,(&: Functiile I1 )n1ectii parazitare ,eactii de hipersensibilitate de tip ) = alergice si ana1ilactice histamina, serotonina, bradiCinina, P- (prostaglandine), 1actori de activare ai trombocitelor, citoCine, etc

 (psonizeaza: promoveaza ingestia si omorarea de catre 1agocite a !g #eutralizeaza to.inele si virusurile blocand atasarea acestora !glutineaza bacteriile 1avorizand eliminarea lor %omple.ele !g"!c 1i.ate pe membrana activeaza %X pe cale clasica si ast1el au rol in )n1lamatie Favorizeaza 1agocitoza &iza celulara prin comple.ul membranar de atac (% !)

CURS NR.11 Siste&ul Co&'le&ent !e0initii *escoperit in 23R? de catre Bordet Sistemul %omplement (notat cu %X) este un sistem macromolecular de 1actori serici, cuprinzand apro.imativ /0 de proteine. Fiecare componenta este prezenta in serul uman (si animal) in mod natural in 1orma inactiva, intr"o concentratie constanta, sub 1orma de proenzima. Sistemul %omplement este un sistem de ;alarma= si o ;arma= impotriva in1ectiilor, in special a celor bacteriene. +ermenul de ;%omplemet= se re1era la abilitatea acestor proteine de a augumenta, de a compltementa e1ectul altor componente ale sistemului imun, cum sunt de e.emplu anticorpii. %omplementul reprezinta un element important al apararii nespeci1ice, al rezistentei naturale.

 Sistemul %omplementul reprezinta un element litic al serului proaspat %apaciatea sa litica este inactivata prin incalzirea serului la 6D _% 80 minute. Co&'onentele Co&'le&entului %ele mai cunoscute componente ale %X sunt: Fractiunile inactive: %2 (%2W, %2r, %2s), %/, %8, %?, %6, %D, %5, %3, %R: Factorii de initiere a activarii %X: Properdina (P), 1actorul B, 1acorul * &ectine care leaga carbohidrati de pe supra1ata microorganismelor (mannose" binding lectin ( B&) sau mannose"binding protein), Factori inactivatori (reglatori ai activarii): )nactivatorul lui %2 (% 2 1/') )nactivatorul lui %8b (%8b 1/') sau &actorul 1 Factorul L, ACTI AREA COM#LEMENTULUI Sistemul %omplement poate 1i activat direct de bacterii si produsi bacterieni (to.ine, &P>): %!&'! !&+',#! sau P,(P',*)#)%! prin lectine legate de supra1ata microorganismelor: %!&'! &'%+)#)%! *e comple.e !ntigen"!nticorp: %!&'! %&!S)%! (este calea apararii speci1ice) !ctivarea %X pe oricare din cele trei cai initiaza o cascada de evenimente proteolitice (activarea unor proenzime) care vor duce la : Producerea de 1actori chemotactici care vor atrage 1agocitele si celulele in1lamatorii in locul respectiv, %resterea permeabilitatii vasculara pentru a 1avoriza accesul la locul in1ectiei, Promovarea 1agocitozei (prin opsonizare) si eliminare *istrugerea directa a agentului in1ectios %ele trei cai de activare au un punct de <onctiune comun, activarea componentei %8 CALEA CLASICA !E ACTI ARE A CO

 %alea clasicF este iniOiatF de 1ormarea comple.elor imune (antigen"anticorp) cu participarea )g- sau )g , pe un suport (de e.emplu: o membranF bacterianF). *e acest comple. !gM!c se leagF iniOial 1racOiunile lui %2 (%2W, %2r, %2s), 1ormJnd componenta activF C1Prs; numitF -15esteraza, cu rol enzimatic, capabilF sF scindeze componenta C8 In douF 1racOiuni inegale (cu 1uncOii di1erite): C8( Pi C8$. FracOiunea C8 ( rFmJne liberF iar C8$ se leagF de membrana celularF pe care se 1ace activarea. %oncomitent cu legarea lui C8B se activeazF Pi %/ a cFrui clivare duce la 1ormarea componentelor C2( Pi %/b (care rFmJne liber). %omponenta C2( se leagF de C8$ pe membranF Pi 1ormeazF C8$2( numitF Pi con)ertaza cFii clasice, deoarece descompune pe %8, In %8a (prima ana1ilato.inF) Pi C5$, care se leagF de membranF prin intermediul lui %?b/a Pi 1ormeazF componenta activF C8$2(5$, numitF %6 convertaza cFii clasice, deoarece descompune %6 In CG( (a doua ana1ilato.inF) Pi %6b. %omponenta CG$ se leagF separat de membranF Pi activeazF imediat componentele CK Pi CQ H 1ormJnd, Intr"o primF 1azF, CG$KQ numitF comple. trimolecular, cu rol chemotactic (dacF se desprinde de membranF). *acF rFmJne pe membranF, comple.ul trimolecular, CG$KQ, determinF activarea celorlalte douF componente, CR Pi C@, 1ormJnd comple.ul membranar de atac, CG$KQR@. Nn timpul activFrii componentelor CR Pi C@, acestea pFtrund adJnc In membrana celularF bacterianF (de e.emplu) Pi ast1el pe supra1aOa celulei bacteriene se vor 1orma ori1icii prin care are loc un schimb masiv de apF Pi electroliOi, determinJnd liza celulei pe supra1aOa cFreia s"a activat complementul. C(le( lectinic( de (cti4(re ( CO annose"binding protein ( BP) sau apartinand super1amiliei %"t9pe. annan"binding lectin ( B&) sunt lectine

`&ectinele sunt proteine sau glicoproteine care leaga carbohidrati in mod reversibil, 1ara a le modi1ica structura. '.emple de lectine: concanavalina ! Fitohemaglutinina !mbele au e1ect mitogenic asupra lim1ocitelora

annose"binding protein ( BP) sau annan"binding lectin ( B&) recunosc si se leaga de manoza de la componentii glucidici de pe supra1ata a numeroase microorganisme (bacterii, virusuri, protozoare, 1ungi). B&, denumita !SP ( B&"

!ceasta legare activeaza o proteaza asociata cu associated serine protease).

!SP cliveaza componentele %? si %/, ducand la 1ormarea %8 convertazei (%?b/a)

*e remarcat ca acest proces intervine precoce, inainte de sinteza anticorpilor, asigurand un mecanism de aparare timpuriu, nespeci1ic, innascut C(le( (ltern(ti4( de (cti4(re ( CO !ctivarea pe cale alternF duce la 1ormarea unor componente asemFnFtoare cu cele rezultate din activarea complementului pe cale clasicF, deosebirea dintre cele douF cFi 1iind datF de iniOierea activFrii, care, pe cale alternF, este datoratF prezenOei unor substanOe sau structuri microbiene, ca de e.emplu, &ipopolizaharidele bacteriene, +o.ine bacteriene Polizaharide (bacterii, 1ungi) )g! agregata, $nele comple.e !g"!c care nu activeaza pe cale clasica, etc &a 1el ca si calea lectinica, calea alternativa poate 1i activata inaintea stabilirii unui raspuns imun impotriva agentului in1ectios, deoarece nu depinde de prezenta anticorpilor si in plus nu implica componentele timpurii %2, %/ si %?. )n mod normal %8 se activeaza 1ie prin reactia cu apa, 1ie datorita unor cantitati mici de enzime proteolitice plasmatice, 1ormand o cantitate 1oarte redusa de %8b. !ceste molecule ;nascande= au o viata 1oarte scurta, ele sunt inactivate prin inactivatorul lui %8b (%8b)#!) )n prezenta activatorilor si in prezenta ionilor de g/7, componenta %8b se combina cu 1actorul B si da nastere unui produs notat %8bB. !cesta in prezenta 1actorului * este susceptibil sa se trans1orme in %8bBb (dupa ce 1actorul B a 1ost scindat in doua 1ragmente Ba si Bb). %8bBb, numit si %8"convertaza caii alternative, are o actiune enzimatica importanat, descompune molecula de %8 si ampli1ica procesul printr"un 1eed"bacC pozitiv

Re1l(re( Siste&ului Co&'le&ent Primul mecanism de reglare a caii clasice este reprezentat chiar de anticorpi. %omponenta %2 nu se va putea lega de situsul speci1ic de la nivelul Fc al )g - sau )g , decat daca acestia au 1i.at antigenul. !tunci au loc niste modi1icari con1ormationale care permit legarea lui %2 de Fc al )g si declansarea cascadei. %ateva proteine serice regleaza sistemul %omplement la di1erite nivele: )nactivatorul lui %2 (% 2 i/') este un inhibitor important al caii clasiceblocheaza proteoliza lui %/ si %? de catre %2s )nactivatorul lui %8b (%8b 1/') sau 1actorui ) si Factorul L, intervin in calea alternativa $nele componente membranare au rol de protectie a celulelor 1ata de liza prin complement *!F (*eca9 accelerating 1actor) pe supra1ata eritrocitelor, leucoctelor, trombocite, celule endoteliale %P (membrane co1actor protein)

L,F (homologus restriction 1actor) %* 6R (protectin) inhiba 1ormarea comple.ului membranar de atac

E0ectele $iolo1ice (le (cti4(rii Co&'le&entului 2. &iza celulara prin complement (% !) &iza bacteriana &iza celulelor straine /. (psonizare %8b este o opsonina care promoveaza clearance"ul bacterian #eutro1ilele si macro1agele au receptori pt %8b 8. %hemota.ie %8a, %6a, %6bD5 H 1actori chemotactici

?. !na1ilato.ine %8a, %?a, %6a determina degranularea mastocitelor cu eliberare de mediatori H histamina, care duce la cresterea permeabilitatii vasculare, contractia musculaturii netede (mai ales a bronhiolelor producand bronhospasm), 6. ,eactii in1lamatorii acute Siste&ul i&un Sistemul imun asigura mecanismele homeostatice care raspund de pastrarea integritatii organismului in 1ata patrunderii microorganismelor si a altor agenti straini. icroorganismele invadante includ: virusuri, bacterii, protozoare, ciuperci, paraziti

)n plus, se dezvolta un raspuns imun impotriva proteinelor si macromoleculelor proprii in bolile autoimune, )mpotriva celulelor proprii denaturate H celule tumorale, de e.. %elulelor, tesuturilor straine" gre1ele si transplantele #ri&( linie de ('(r(re impotriva organismelor straine este reprezentat de rezistenta naturala sau apararea nespeci1ica. 'a cuprinde : Barierele cutanate si mucoase cu integritatea acestora Bariere chimice: aciditatea pielii, stomac, etc Factori umorali bactericizi (betalizine, lizozim, sistemul %X, )F#) icrobiocenozele locale

Fagocitoza Febra O ( dou( linie de ('(r(re este reprezentata de imunitatea speci1ica sau adaptativa, care are nevoie de cateva zile pentru a raspunde la invazia primara. )munitatea speci1ica consta in: ,aspunsul )mun $moral (,)$), adica productia de imunoglobuline cu rol de anticorpi. !nticorpii sunt proteine solubile care leaga antigenele. Sunt produsi de lim1ocitele B mature (plasmocite) ,aspuns )mun %elular in care celule speci1ice recunosc particulele sau microorganismele straine si le distrug. !ceste celule sunt:

 lim1ocitele + si B, %elulele celei de ;a treia clase=: %elule G, #C, &!G acro1agele, celule dendritice, astrocite,etc

!ceste celule sunt 1oarte importante in lupta impotriva virusurilor si a tumorilor, ele recunosc si distrug celulele in1ectate viral si cele tumorale. ,aspunsul la o a doua in1ectie cu acelasi patogen este de obicei mai rapid decat la prima in1ectie, pentru ca de<a celulele imune B si + cu memorie sunt activate. %elulele sistemului imun interactioneaza intre ele prin intemediul a numeroase molecule si mediatoi chimici denumite &im1oCine (leucocite) %hemoCine H produse de alte celule. Ti'uri de i&unit(te )munitate activa #aturala H postin1ectioasa !rti1iciala " postvaccinare )munitate pasiva #aturala " transplacentara !rti1iciala " prin ser imun I&unit(te (cti4( este imunitatea obtinuta in urma contactului cu antigenul (micoorganismul). !cest contact poate sa 1ie natural ()munitate activa naturala) si atunci poate duce la in1ectie clinic mani1esta sau asimptomatica (subclinica). )n cazul I&unit(tii (cti4e do$(ndite (rti0ici(l, imunizarea se poate 1ace cu: !gent in1ectios intreg Viu (atenuat) (morat !ntigene, particule microbiene +o.ine, to.oizi (anato.ine)

 )n toate aceste situatii sistemul imun al gazdei este activat si se declanseaza un ,) cu sinteza de anticorpi (,)$) si activarea celulelor cu rol imun (,)%) )munitatea activa este de lunga durata, dar se declanseaza mai lent I&unit(te( '(si4( se bazeaza pe anticorpii pre1ormati intr"o alta gazda #atural " )g - si )g! primite de la mama transplacentar si prin laptele matern. )n acest 1el nou"nascutul este temporar imun la in1ectii pe care mama le"a avut sau a 1ost vaccinata (di1terie, rubeola, poliomielita), pana cand anticorpii materni vor 1i metabolizati si inlocuiti cu cei proprii. Perioada de protectie o1erita de acesti !c este de apro.imativ ? luni, timp in care nou"nascutul este prote<at de ma<oritatea bolilor in1ectioase, ele de regula aparand ulterior. !rti1icial H administrare de anticorpi proveniti de la persoane care au trecut prin in1ectie (seroterapie cu ser de convalescent sau prin administrare de anticorpi antito.ici H antito.ine) (ccinuri $(cteriene )munizare activa: 2. polizaharide capsulare Str. pneumoniae #. meningitidis L. in1luenzae /. Vaccinuri cu anato.ina" to.oid %or9nebacterium diphtheriae %lostridium tetani Bordetella pertussis 8. Vaccinuri cu proteine puri1icate B. pertussis acelular (alcatuit din proteine puri1icate) )mpotriva bolii &9me H contine proteine puri1icate de supra1ata e.terna a bacteriei Borrelia burgdor1eri B. anthracis ?. Vaccinuri vii atenuate B%- cu tulpina %almette -uerin

 Francisella tularensis H la pers cu risc: lab, vet, vanatori 6. Vaccinuri cu bacterii omorate V. holerae b. pestis ,icCettsia ricCettsiae Febra ]" %o.iella burneti I&uni%(re '(si4( " pentru tratament si preventie +etanos Botulism *i1terie

CURS NR.12 #(r(%itolo1ie Introducere Cl(si0ic(re Gi(rdi( L(&$li( Tric,o&on(s 4(1in(lis #ROTO*OARE Sunt organisme unicelulare care traiesc libere in natura sau sunt parazite

 Se impart in ? clase: H H H H S!,%(*)#! sau ,L)S(P*! !S+)-(PL(,! sau F&!-'&&!+! SP(,(>(,! %)&)!+!

CLASA SARCO!INA ,'P,'>'#+!#+) B(&) *'+', )#!+'

'ntamoeba h9stol9tica ('. d9senteriae)

!mibiaza intestinala si hepatica

'ntamoeba coli 'ntamoeba hartmani 'ntamoeba gingivalis *ientamoeba 1ragilis 'ndolima. nana

!mibe nepatogene sau putin patogene

#aegleria 1ocleri

eningoence1alita amibiana primitiva

!canthamoeba spp

'nce1alite granulomatoase

Cl(s( FLAGELLATA RE#RE*ENTANTI BOLI !ETERMINATE

+r9panosoma gambiense +r9panosoma rhodesiense +r9panosoma cruzi

+ripanosomiaza a1ricana (boala somnului) +ripanosomiaza americana (boala %hagas)

&eishmania donovani &eishmania tropica &eismania brasiliensis

&eishmanioze viscerale (boala Gala !zar) &eishmanioza cutanata &eishmanioza cutaneo"mucoasa americana

-iardia (&amblia) intestinalis

-iardioza (lambliaza) intestinala

+richomonas vaginlis +richomonas intestinalis +richomonas hominis %hilomasti. mesnili

+richomoniaza urogenitala Flageloze intestinale

Cl(s( S#ORO*OA RE#RE*ENTANTI )sospora belli %9clospora ca9etanensis %r9ptosporidium parvum Plasmodium 1alciparum Plasmodium malariae Plasmodium ovale Plasmodium viva. alaria (paludism) BOLI !ETERMINATE Boli diareice mai ales la persoane imunocompromise %riptosporidioza

+o.oplasma gondii Pneumoc9stis carinii CLASA CILIATA

+o.oplasmoza Pneumocistoza

B(l(ntidiu& coli - $(l(ntidio%( .$o(l( di(reic(/

GIAR!IA LAMBLIA
%auzeaza boala denumita giardioza S+,$%+$,! Parazitul este prezent in doua 1orme: F(, ! V'-'+!+)V! (+,(F(>()+) F(, ! %L)S+)%! F6R2' +"7"8'81+' 2/ H 26 " /0 microni Forma piri1orma (<umatate de para) Prezinta H H H / nuclei situati in regiunea anterioara ? perechi de 1lageli care asigura mobilitatea $n disc de suctiune prin care se ataseaza de peretele intestinal

Se localizeaza la nivelul duodenului si <e<unului, in in1estatii masive pot popula si intestinul gros F6R2' -.1$81-' Forma ovalara D H 2/ microni Pereti grosi %ontine H H / H ? nuclei $n manunchi de 1ibrile diagonale

,eprezinta 1orma in1ectiva, de transmitere a parazitului *intr"un chist iau nastere / tro1ozoiti E'ide&iolo1ie

 Gi(rdio%( este o boala cosmopolita )ncidenta este H H H variabila: 2.6" /0 4 mai mare la copii invers proportionala cu gradul de sanitatie

*oza minima in1ectanta: 20"/6 chisti ,ezervorul de in1ectie: H omul simptomatic sau purtator asimptomatic

+ransmiterea: mecanism 1ecal"oral %ontaminarea prin intermediul chistilor H H *irect: de la o persoana la alta pe calea mainilor murdare )ndirect prin apa, alimente, obiecte contaminate

Ciclul $iolo1ic !re loc in organismul uman %histii ingerati a<ung in stomac, se dechisteaza la pL"ul de 2./"/.5 si elibereaza tro1ozoitii. !cetia migreaza in duoden si <e<un, se ataseaza de microvilii celulelor epiteliale. !ici se inmultesc prin diviziune binara, a<ung in colon, se inchisteaza si se elimina in materiile 1ecale. )n mediul e.tern, tro1ozoitii se dezintegreaza iar chistii in1esteaza apa, alimente, etc M(ni0est(ri clinice Simptome initiale: H H H H H Flatulenta *istensie abdominala -returi !nore.ie *iaree (urat mirositoare, e.ploziva, deseoti apoasa)

Scaunul contine lipide in e.ces (steatoree), dar niciodata sau e.trem de rar sange sau tesut necrotic

)n in1ectii vechi se asociaza malabsortia pt vit B2/, dizaharide si intoleranta la lactoza &a copii mai ales: iritabilitate, ce1alee, convulsii, tulburari de memorie, somn agitat #(to1enit(te !derarea parazitului de mucoasa intestinala duce la malabsortie, mai ales pentru lipide si glucide Parazitul adera, dar nu invadeaza niciodata mucoasa. Simptomele rezulta probabil din in1lamatia celulelor mucoasei intestinale, care va duce la un turn"over rapid al mucoasei. %elulele imature de inlocuire au o supra1ata 1unctionala mai mica si abilitati absorbante si digestive mai reduse, ceea ce .plica malabsortia si maldigestia !IAGNOSTIC !E LABORATOR 'videntierea H H H +ro1ozoitilor in lichidul duodenal (enterotest sau string"test) +ro1ozoitilor si chistilor in scaune diareice %histi in scaun

Tr(t(&ent si 're4enti4e etronidazol

Preventia se re1era la respectarea regulilor de igiena si evitarea consumului de apa potential in1estata #u e.ista medicatie pro1ilactica sau vaccin

TRIC-OMONAS AGINALIS
8ric#omonas )aginalis este un 1lagelat cavitar care cauzeaza in1ectii urogenitale, 1iind un parazit strict al sistemului urogenital : Vaginul pentru 1emei $retra si prostata pentru barbati Boala poarta numele de trichomoniaza si este o in1ectie cu transmitere se.uala

1TR!CT!RA Parazitul este prezent numai in 1orma vegetativa, de tro1ozoit Forma ovalara, piri1orma 26"23"86 microni $n singur nucleu ? 1lageli anteriori ( membrana ondulanta $n a.ostil Epidemiologie Parazitul are o raspandire larga, 1iind distribuit in intreaga lume )ncidenta este variabila H *e la 6 4 la 1emeile ;normale= pana la 504 in cazul prostituatelor sau 1emeilor din inchisori

+ransmiterea se 1ace prin contact se.ual Parazitul nu rezista la conditiile mediului e.terior YYY !lte modalitati de transmitere H obiecte de igiena intima H parerile sunt impartite

#AT%5E4ITATE +. vaginlis este 1acultativ anaerob, adaptat la un pL peste 6 (pL"ul vaginal normal 8.6" ?.6), intalnit in in1ectii trichominiazice, sarcina, in1ectii vaginale, cervicite )n1ectia a1ecteaza ambele se.e, avand o raspandire larga datorita transmiterii veneriene )n1ectia este 1acilitat de adezinele prezente la supra1ata parazitului care permit recunoasterea si aderarea la celulele epteliului vaginal si uretral MANIFESTARI CLINICE Prezenta 1lagelatului in vaginul 1emeilor nu este urmata intotdeauna de paritia vaginitei, a carei instalare este 1avorizata 1ie de variatiile de virulenta ale tulpinilor parazitului, 1ie de teren (cresterea ph"ului in sarcina, menstruatie, in1ectii cu anaerobi, disbacterii care duc la eliminarea lactobacililor)

 &a cateva zile de la contactul in1ectant are loc proli1erarea si multiplicarea parazitilor, urmata de degenerarea si descuamarea epiteliului vaginal, cu aparitia unui in1iltrat in1lamator al mucoasei acroscopic, peretele vaginal este congestionat, sensibil, cu mici ulceratii, depozite d1ibroleucocitare ce contin paraziti. ani1estarile clinice ale in1ectiei variaza de la starea de purtatoare asimptomatice pana la vaginite severe cu e.tindere la nivelul uretrei, glandelor Bartolin si uneori endocervi..

Simptomele vaginitei cu +. vaginalis: Prurit vulvo"vaginal Senzatie de arsura *isurie Secretie vaginala spumoasa, apoasa, galben"verzuie, urat mirositoare in care sunt prezente numeroase P # si paraziti #etratata vaginita se cronicizeaza, secretia se diminua, dar se accesntueaza procesul in1lamator. %omplicatii: " endometrite, salpingite, suprain1ectii bacterien, etc &a barbat +. vaginalis se localizeaza in uretra si prostata, dar habitatul nu este 1avorabil dezvoltarii parazitului. &a ?3 ore de la contactul in1ectant la 504 din barbati se identi1ica parazitul, *upa 6 zile, doar la 804 Y )n general in1ectia la barbat este asimptomatica doar la 20"/04 apare uretrita acuta: Secretie uretrala purulenta, senzatie de arsura pe uretra, disurie )n1ectiile cronice au local:izare la nivelul prostatei !IAGNOSTIC !E LABORATOR 'videntierea parazitului in H H H Secretia vaginala Secretia uretrala (barbat) $rina

Prin e.amen microscopic H H preparat nativ preparate colorate -iemsa, Papanicolau, etc

CURS NR.15

TOLO#LASMA GON!II
C(r(ctere 1ener(le +o.oplasma gondii apartine clasei Sporozoare %auzeaza boala denumita to.oplasmoza a<oritatea in1ectiilor sunt benigne, dar poate 1ii 1atala &a pacienti immunocompromisi #ou"nascuti

+o.oplasmoza congenitala poate cauza %horioretinita (rbire L9droce1alie ,etard mental

-azda de1initiva a parazitului este pisica

1TR!CT!RA #ARA3IT!"!I 1. For&( 4e1et(ti4( s(u tro0o%oit ?"5 micrometriM 2"8micrometri Forma de para sau semiluna bradizoiti and tachizoiti asigura invazia ,esponsabil pentru mani1estarile initiale ale bolii *isemineaza pe cale sangvina sau lim1atica cu localizari secundare in sistemul nervos central, muschi, ganglioni #u reprezinta o 1orma de transmitere a bolii

2. C,istul s1eric 60"/00 microni %ontine mii de bradizoiti 'ste impermeabil pentru antibiotice si anticorpi #u reprezinta 1orma in1ectioasa a parazitului, dar este o 1orma de rezistenta si rezervor de to.oplasme Se localizeaza in tesuturi (muschi, creier, ochi)

5. Ooc,ist ovalar

2?"2D micrometri 'ste eliminat de pisica si contamineaza mediul incon<urator 2 oochist"""""""""""""""""" / sporochisti""""""""""""""" 3 sporozoiti

CIC"!" $I%"%5IC Pisica este in1estata prin consumul de carne cruda contaminata (continand chisti) si va dezvolta o parazitoza intestinala. )n intestinul pisicii chistul elibereaza tropho&oitii tach6&oiti7 brad6&oiti micro8 and macrogametociti oochisti care sunt eliberati cu materii 1ecale in mediul incon<urator. Ooc,istii in1ecteaza animale si oameni tract digesti)7 infectie intestinala7 tachi&oiti *trofo&oiti cu multiplicare rapida+ ganglioni limfatici me&enterici diseminare in organism acolo unde se locali&ea&a, proliferea&a si cau&ea&a distructii tisulare sau formea&a chisturi tisulare care persista ani de &ile *in care trofo&oitii se multiplica lent 8 bradi&oiti+ sau mor si se calcifica 8 in muschi, 14C, ochi. CONTAMINAREA UMANA cu chisti H prin consum de carne contaminata, cruda sau insu1icient preparata termic &apte ne1iert contaminat (1oarte rar) cu oochisti (eliminati de pisica in materiile 1ecale) contact apropiat cu pisica in1ectata consum de 1ructe, legume nespalate (contaminate)

%ongenitala " de la mama in1ectata la 1at.

BOALA LA OM 1. Co'ii si (dulti i&unoco&'etenti" a<oritatea in1ectiilor sunt asimptomatice,

$n mic procent dezvolta un sindrom asemanator mononucleozei (mononucleosis"liCe sindrome) cu:

astenie 1risoane 1ebra, ce1alee, mialgii, lim1adenopatie

2. #(cienti i&unoco&'ro&isi; inclusi4 cei cu SI!A" ma<oritatea cazurilor sunt reactivari ale in1ectiei anterioare ence1alopatie meningoence1alita

To)o'l(s&o%( con1enit(l(" (. In0ecti( 'ri&(r( ( &(&ei F in ti&'ul tri&estrului unu s(u doi (l s(rcinii avort ence1alomielita hidroce1alie microce1alie corioretinita

$. M(&( in0ect(t( 'ri&(r in tri&estrul trei (l s(rcinii: a<oritate copiilor su1era de corioretinita

2IA54%1TIC 2E "A$%RAT%R *iagnostic parazitologic: evidentierea parazitului in sange, alte lichide ale organismului, piese de biopsie *iagnostic serologic: )g , )g -

-ELMINTI

-el&inti- c(r(ctere 1ener(le Lelmintii sau viermii apartin regnului animal, Se impart in: #lathelminti (viermi plati) %estode (viermi plati, segmentati) +enia solium, +enia saginata +enia echinococcus +rematode (viermi plati, nesegmentati, cu aspect 1oliaceu) Fasciola hepatica Fasiolopsis busCi 4emathelminti (viermi cilindrici) CLASA CESTO!A- CARACTERE GENERALE Sunt viermi plati, segmentati, herma1roditi, care paraziteaza in 1orma adulta intestinul uman si animal (,F(&(-)': e.ista sub trei 1orme: Viermii adulti Forma larvara (ua etazoare

Viermii adulti prezinta C(' F scole) H prevazut cu organe de 1i.are Ventuze Botridii %arlige dispuse in una, doua sau mai multe coroane

G(t s(u col H reprezinta un tesut proli1erativ din care iau nastere segmentele corpului Cor' s(u stro$il( H 1ormat din segmente denumite proglote

+inere" in imediata vecinatate a gatului cu ap. ,eproducator imatur !dulte " cu aparat reproducator bine dezvolotat Batrane H distale, cu aparat reproducator atro1iat, cu e.ceptia uterului plin cu oua

Viermele adult creste mereu, 1ormandu"se noi proglote la nivelul gatului Proglotele vechi de la capatul distal sunt gravide si produc multe oua, care sunt e.cretae in 1ecale si se transmit ast1el la numeroase gazde intermediare precum H vite, porci, pesti (amenii se in1eseaza prin ingestia de carne insu1icient preparata termic ce contine larve )n unele cazuri, de e.. %isticercoza (+. solium) sau %histul hidatic ('. granulosus) sunt ingerate ouale si larvele rezultate cauzeaza boala '.ista ! cestode de importanta medicala: 8enia solium (teniaza prin carne de porc si cisticercoza) 8enia saginata (teniaza prin carne de vita) 9ip#%lobotrium latum (botrioce1aloza H prin ingestia de larve din carnea de peste) "c#inococcus granulosus sau 8enia ec#inococcus (%histul hidatic)

TENIA SAGINATA
Forma adulta a parazitului cauzeaza teniaza prin carne de vita ,aspunzatoare de apro.. 304 din teniaze &arvele nu cauzeaza cisticercoza

MORFOLOGIE ier&ii (dulti" K-R & lun1i&e G-K && l(ti&e Culo(re (l$-o'(c(;

 Are &uscul(tur( $ine de%4olt(t( Scole)ul 8 4entu%e O de'resiune c(re se(&(n( cu ( G-( 4entu%( Nu (re c(rli1e F tenie ?ne(r&(t(S

Stro$il( Ou(le E&$rion(te 5A-GA&icro&etri In4elis 0r(1il l( e)terior cu (s'ect r(di(r; 1ros.; $run In interior se 1(seste un e&$rio0or F un e&$rion ,e)(c(nt 're4(%ut cu K c(rli1e dis'use 'erec,e For&( l(r4(r( C2sticercus $o4is For&(tiune 4e%icul(r( &onoc,istic( cu un &ic scole) 8-@ &&TG&& CICLUL BIOLOGIC +. Saginata paraziteaza intestinul uman (mul este gazda de1initiva Viermele adult traieste cu la nivelul intestinului subtire cu scole.ul prins in mucoasa si corpul liber in lumen *atorita musculaturii bine dezvoltate, ultimele proglote se desprind, migreaza activ prin intestinul subtire, strabat s1incterul ileo"cecal, a<ung in colon si se elimina activ prin s1incterul anal in perioada dintre de1ectatii 2"2/ progloteMzi, mai 1recvent noaptea (cazional se pot elimina si in materiile 1ecale 12AA-2AAA 'ro1lote E)ist( '(rticul(rit(ti c(re 'ot o di0erenti( de T. soli& #ro1lotele $(tr(ne" uterul 'lin cu ou(

Proglotele contamineaza mediul e.tern, se sparg, elibereaza ouale, embrio1orii sunt rezistenti (/"? luni) H disemineaza la distanta prin apa de ploaie, vant, muste, pra1 H a<ung pe sol, pasuni si sunt ingerati de bovine care reprezinta gazda intermediara. 'mbrionii he.acanti la nivelul tubului digestiv sunt eliberati, strabat peretele intestinal, sunt antrenati in circulatia sanguina si se disperseaza in organismul bovinei. Se localizeaza de pre1erinta la nivelul musculaturii active: m. mastictori, miocard, pericard H se veziculizeaza si ia nastere 1orma larvara H cisticerc. Prezenta lor induce cisticercoza bovina, care este discreta, greu de depistat la controlul veterinar (dimensiuni reduse,nr. mic, localizare)

CONTAMINAREA UMANA %onsum de carne vita contaminata cu cisticerci insu1icient preparata termic Sub actiunea sucurilor digestive este distrusa vezicula cisticercului, elibereaza scole.ul mic, se 1i.eaza pe mucoasa intestinala, creste in /"8 luni. 'ste un vierme solitar, poate trai /6 ani

BOALA LA OM +eniaza de carne de vita Prezenta viermelui initiaza prin actiune iritativ"mecanica o simptomatologie nespeci1ica %rampe abdominale Perturbari ale tranzituluiintestinal: diaree alternand cu constipatie %aracteristica este durerea tip colica provocata de penetrarea s1incterului ileo" cecal de catre proglote Viermele perturba digestia prin substante nutritive din intestin ducand la maldigestie, malnutritie Simptomul prepondernt, deran<ant pt bolnav este eliminarea proglotelor izolate, regasite pe coapse, 1ese, len<erie Proglotele = /.6 cm, alb, galbui, opace, mobile 2IA54%1TIC *ate anamnestice '. macroscopic al proglotelor eliminate spontan sau dupa purgatie salina

Prelevarea de oua din proglote cu pipeta Pasteur si e.aminare la microscop '. coproparazitologic nu e concludent (ouale nu se elimina in scaun, doar accidental daca se sparg proglotele)

TENIA SOLIUM
Viermii adulti cauzeaza teniaza prin carne de porc (prin consum de carne contaminata cu cisticerci) Foirma larvara cauzeaza cisticercoza (prin contaminare cu oua)

%RF%"%5IE Viermele adult /"8 mM 2"Dmm !lb"laptos, transparent Scole.ul %orpul (uale Forma larvara %9sticercus cellulose &arva onochistica onoce1alica )dentice cu ale t. saginata 500"2000 proglote Proglotele batrane elibereaza apro. 260.000 oua -lobulos ? ventuze 2 rostru cu o coroana dubla de carlige H tenie ;armata=

 !lb"laptoasa (vala2"2.3M0.8"0.5 cm %ontine un mic scole. CIC"!" $I%"%5IC (mul este gazda de1initiva Viermele solitar se gaseste in intestinul subtire 1i.at prin scole. de mucoasa Proglotele batrane se detaseaza si se elimina pasiv cu materiile 1ecale la e.terior sub 1orma de lanturi de proglote, a<ung in mediul e.terior, 1ie sunt ingerate de porc sau contamineaza solul, ouale continand embrionul sunt ingerate de porc, a<ung in circulatie, sunt dispersati in organism, in special la nivelul musculaturii, tesut subcutanat unde se veziculizeaza 1ormand cisticercii !cestia se dezvolta in special la nivelul musculaturii intercostale, cervicale, linguale si sunt usor de depistat la controlul veterinar

C%4TA I4AREA ! A4A %onsum de carne de porc insu1icient preparata termic contaminata cu cisticerci. )n intestin se elibereaza scole.ul care se 1i.eaza pe peretele intestinal si in /"8 luni a<unge la maturitate. +enia poate trai ?"6 ani )ngerarea de oua prin autoin1estatie duce la cisticercoza umana

$%A"A "A % () TE4IA3A 2E CAR4E 2E #%RC Prezenta teniei este bine tolerata, evoluand asimptomatic &a unii bolnavi apar simptome intestinale si generale nespeci1ice -reata Varsaturi Pusee de diaree +ulburari de apetit (bulimieManore.ie) Scadere in greutate %e1alee

 !stenie Periodic bolnavul elimina 1ragmente din vierme, proglote (cazional proglotele pot 1i antrenate in apendice sau cai biliare inducand complicatii obstructive

-) CI1TICERC%3A 'ste o parazitoza cauzata de dezvoltarea la om a 1ormei larvare a teniilor (cisticerci), omul 1iind gazda intermediara in acest caz. )n1estarea se 1ace cu oua de tenie prin / mecanisme 2. !utoin1estatia 'ndogena H in conditii de 1ebra, alimentatie condimentata, ingestie de alcool H viermele adult e.citat declanseaza cresterea peristaltismului intestinal cu ruperea proglotelor batrane in regiunea pro.imala, proglotele a<ung in stomac, se elibereaza mii de oua ducand la o contaminare 1oarte grava '.ogena H se sparg proglotele in F in timpul eliminarii lor S igiena de1icitaraSmecanism 1ecal"oralSrein1estare cu oua S cisticercoza moderata /. )n1estatie e.ogena %ontaminare cu oua din apa, alimente, legume nespalate contaminate cu de<ectii umane %)S+)%',%(>!" P!+(-'#)' (ul elibereaza embrionul he.acantScirculatieSmetastazeaza in di1erite tesuturi Loc(li%(re" uschi S larva aspect 1usi1orm

Subcutan (cular S larva ia un aspect s1eric %erebral S aspect pseudotumoral "c9sticercus racemosus L(r4( e)ercit( actiune mecanica, de compresiune directa !ctiune iritativa Fenomene alergice

 *aca moare se poate calci1ia %ele mai grave localizari sunt cele la nivelul S#% H neurocisticercoza cu mani1estari variate " crize epileptice, tulburari mentale, convulsii generalizate

2IA54%1TIC 2E "A$%RAT%R 'videntierea proglotelor in scaun prin e.amen macroscopic '. coproparazitologic " rareori ouale se gasesc in scaun, doar in cazul ruperii proglotelor batrane.

TENIA EC-INOCOCCUS
+enia echinococcus sau 'chinococcus granulosus este agentul etiologic al chistului hidatic sau hidatidoza %L este o parazitoza umana rezultata din dezvoltarea la om a 1ormei larvare a unei tenii mici, intalnita in 1orma adulta la caine sau alte animale de companie

MORFOLOGIE Viermele adult +enie mica 8"D mm Scole. ? ventuze ( coraoana dubla de carlige " ;tenie armata=

-at scurt, subtire Strobila ($!&' 'mbrionate 8/"8DM/6"80 microni )nvelis e.tern 1ragil 8 segmente, ultimul este proglota batrana cu uterul plin cu oua (?00" 300)

 'mbrio1or = embrionul he.acant si un invelis radiar, gros, brun F(, ! &!,V!,! Lidatida este o vezicula polichistica, police1alica 'ste structurata ast1el:

' B,!#! %$+)%$&!,! 'ste peretele e.terior al hidatidei embrana alba, mata, elastica !sigura integritatea si nutritia hidatidei

' B,!#! P,(&)-'#! S!$ -', )#!+)V! Se a1la sub mb. cuticulara subtire, alba, 1ragila *a nastere veziculelor proligene si veziculelor 1iice

V'>)%$&'&' P,(&)-'#' Se 1ormeaza prin inmugurirea mb proligene in interiorul hidatidei (/60" 800microni) )n interiorul lor se 1ormeaza 20"80protoscolecsiMvezicula Fiecare protoscole. reprezinta un mic cap de tenie Protoscolecsii7veziculele proligene desprinse de pe mb proligena 1ormeaza nisipul hidatic

&ichidul hidatic umple cavitatea hidatidei, este limpede, incolor, bogat in substante nutritive CIC"!" $I%"%5IC Viermii adulti traiesc in intestinul subtire al cainelui in sute, mii de e.emplare. %ainele este asimptomatic. (uale embrionate se elimina in materiile 1ecale, contamineaza blana animalului si mediul incon<urator. !nimalele, oi, in special ierbivore se contamnineaza prin ingerarea oualor.

)n intestin, din oua se elibereaza embrionii he.acanti strabat mucoasa intestinala hematogendi1uzeaza in tesuturiviscere (1icat, cel mai 1recvent)S aici se dezvolta 1orma larvara, hidatida.

%ontinuarea ciclului presupune ingerarea viscerelor in1estate cu hidatide scolecsi intestin subtire caine vierme adult

C%4TA I4AREA ! A4A )ngerare de oua *e pe blana animalului in1ectat *e pe obiecte contaminate (uale elibereaza in intestin embrionul he.acant, acesta penetreaza peretele intestinal si pe cale hematogena di1uzeaza in organism. D04 din localizari sunt la nivelul 1icatului 804 la nivelul plamanilor 204 in alte viscere &a acest nivel se 1ormeaza hidatida, care creste lent, treptat, 1ara a cauza simptomatologie, iar in cativa ani atinge dimensiuni de ordinul zecilor de cm.

C9I1T!" 9I2ATIC 2e&'oltarea chistului hidatic in diferite 'iscere induce mai multe tipuri de actiuni patogene, ecanice : compresiune Iritati' : inflamatorii Toxixe : alergice Infectioase : suprainfectarea bacteriana #oate compresa tesuturile si organele para&itate 1e poate rupe spontan sau in urma unui traumatism, ducand la Reactii alergice 1uprainfectare bacteriana 2iseminare la distanta

 2eschidere in diferite ca'itati *cai bronsice, cai biliare+ 2IA54%1TIC )nitial asimptomatic, ulterior pe masura ce creste, duce la 1enomene compresive '.. imagistic ,adiologic 'chogra1ic %omputer tomogra1 , # '.. Parazitologic H doar dupa e.cizarea chirurgicala '.. Serologic H !c anti echinococotici

CURS NR.18

NEMATO!E
CARACTERE GENERALE #ematodele sunt viermi cilindrici Paraziteaza omul )n marea ma<oritate a cazurilor traiesc in intestinul uman (mul reprezinta in unele cazuri rezervorul de paraziti Structur( Viermi cilindrici Supra1ata neteda *imensiuni variabile (mm, cm) Se.e di1erite (masuli si 1emele) Femelele sunt au lungime mai mare, in general *upa imperechere, 1emela produce oua 'mbrionate (in1ectioase) #eembrionate (nein1ectioase) !scaris lumbricoides, +o.ocara canis,

 'nterobius vermicularis, +richuris trichiura, !nc9lostoma duodenale, Strong9loides stercoralis, etc Sau 1emela produce larve: +richinella spiralis duchereria bancro1ti &oa"&oa, etc

ASCARIS LUMBRICOI!ES
STRUCTURA Ascaris lumbricoides este cel mai mare si cel mai 1recvent intalnit nematod intestinal al omului Viermii adulti %uloare roz"alba Femela: /0"80 cmM 6"D mmm Ou(le *upa acuplare cu masculul, 1emela produce oua 1ertilizate cu aspect caracteristic, 1orma ovalara pana la s1erica, ?6"56 Km M 86 to 60 Km, acoperite cu doua membrane o coa<a (membrana) groasa, chitinoasa iar la e.terior se gaseste o membrana e.terna albuminoasa, cu aspect mamelonat, de culoare maron"deschis asculul: 2D"/0 cm

 Femelele, in lipsa masculului, pot produce oua ne1ertilizate, care sunt mai mari decat ouale 1ertilizate 53 " l(6 Km M 83 " 66 Km, au membrana interna subtire, elipsoidala embrana e.terna, cea mamelonata este neregulata,

%ontinutul este granular si dezorganizat Ascaris lumbricoides se gaseste la nivelul intestinului subtire, in special la nivelul <e<unului. Femala produce /?0,000 de ouaMzi si apro.imativ D6 milioane in cursul vietii sale. (uale sunt neembrionate (nein1ectante) si sunt eliminate in materiile 1ecale. )n anumite conditii de mediu e.tern (umiditate, caldura /?"8? _%, soluri umbroase) ouale embrioneaza si larva in1ectanta se dezvolta in interiorul lor in apro.imativ 8 sapatamani CICLUL BIOLOGIC *upa ingerarea oualor in1estante de catre om, acestea a<ung la nivelul duodenului, unde isi pierd invelisurile, iar larvele din interior sunt eliberate. &arvele incep sa parcurga un ciclu parenteral (perienteric) complicat , necesar acomodarii la noile conditii de viata. &arva penetreaza mucoasa intestinala, patrunde in vasele lim1atice si apoi pe calea venei porte a<unge la 1icat. !ici 1ace un popas de cateva zile (?"6), timp in care creste. !poi isi continua traseul prin caile venoase suprahepatice, trece prin inima, a<unge in mica circulatie, oprindu"se in plaman. )n capilarele alveolare 1ace al doilea popas de 6" 5 zile, a<ungand sa masoare 2mm. $lterior, larva strabate peretele alveolar, cade in alveola pulmonara, este purtata prin bronhiole, bronhii, trahee, laringe, 1aringe si prin inghitire coboara in intestin, &a nivelul intestinului, larva incepe sa se dezvolte si in 3"2/ saptamani de la in1ectie devine un vierme adult, matur se.ual. !dultii traiesc apro.imativ un an si apoi sunt eliminati in scaun Fertilizarea 1emelei de catre mascul duce la producerea de peste /00.000 de ouaMzi Femelele pot de asemenea produce oua si in absenta masculului, oua ne1ertilizate (uale apar in scaun la D0 " 56 zile dupa in1ectia initiala

 (uale 1ertilizate devin in1ectante dupa /"8 saptamani in conditii 1avorabile de mediu #ATOGENIE Patologia initiala este legata de migrarea larvelor Severitatea depinde #umarul organismelor invadante *e sensibilitatea gazdei Statusul nutritional al gazdei. Persoanele in1ectate in mod repetat devin sensibilizate, iar migrarea larvelor pot cauza leziuni tisulare la nivelul 1icatului si plamanilor cu in1iltratii eozino1ilice si 1ormare de granuloame. ,eactia duce la pneumonie sau la asa"zisul sindrom &oe11ler. Viermii adulti pot cauza obstructia intestinelor, iar migrarea lor poate de asemenea cauza complicatii grave. M(ni0est(ri clinice Faza migratorie4 Pneumonie asemanatoare crizelor de astm (Sindrom &oe11ler): tuse e 1ebra e suprain1ectie bacteriana Faza intestinala 804 din in1estatii sunt asimptomatice *ureri abdominale %rampe *iaree alabsortie

!nore.ie Prurit nazal, urticarie )ritabilitate, insomnie, ce1alee

Co&'lic(tii igratia viermilor adulti (eratism) in %aile biliare %olecist Ficat Stomac %aile respiratorii Strahee as1i.ie Pot declansa pusee apendiculare si chiar pot per1ora apendicele (cluzia intestinala atunci cand viermii sunt in numar mare si se aduna in ghemuri !i(1nostic de l($or(tor- identi1icarea oualor in materiile 1ecale.

ENTEROBIUS ERMICULARIS
'nterobius vermicularis determina o parazitoza cosmopolita, 1oarte raspandita H o.iuroza H mai ales la copii STRUCTURA 'nterobius vermicularis este un nematod mic de culoare alb"galbuie, 1usi1orm Femala: 0.R H 2./ cmM 0.8 H 0.6 mm asculul: 0.8 " 0.6 cm

Fertilizarea 1emelei de catre mascul duce la productia de oua cu aspect caracteristic, asimetrice Ou(le ovalare, asimetrice, cu o latura plana si una conve.a (deoarece copii stau pe eleYYY) albe transparente 60 " D0 Km M /0 " 80 Km. (uale se matureaza rapid si devin in1ectioase in cateva ore, prezentand la interior larva giri1orma CICLUL BIOLOGIC

 '. vermicularis este un nematod speci1ic uman,omul 1iind unicul rezervor si unca gazda a parazitului Viermii adulti traiesc in numar 1oarte mare la nivelul regiunii ileo"cecale *upa acuplare, masculii raman aici, iar 1emelele persista si ele inca apro.imativ 80 zile (timp necesar maturarii oualor !poi, 1emelele migreaza spre anus, traverseaza activ s1incterul anal si depun apro.. /0.000 de oua in plicile perianale, mai ales seara si noaptea *atorita miscarilor 1emelelor si mai ales datorita lichidului to.ic eliminat de ele, apare un prurit anal sever. (uale sunt embrionate in momentul emisiei si in cateva ore elibereaza larva vermi1orma invaziva

CONTAMINAREA UMANA '.ogen prin oua embrionate *irect: persoana la persoana )ndirect: obiecte contaminate (len<erie, pra1, haine de pat) !utoin1estatia '.ogena: mecanism mana la gura 'ndogena: ;retroin1ectia= (1orma larvara migreaza retrograd spre rect si intestin gros) A4IFE1TRI C"I4ICE Simptomul ma<or este pruritul anal, iar grata<ul (scarpinatul) poate sa duca la suprain1ectii bacteriene )nsomnie Fatigabilitate )ritabilitate %osmaruri 2IA54%1TIC 2E "A$%RAT%R

 'videntierea oualor la e.amenul microscopic in prelevate de la nivelul plicilor perianale (mai putin in materiile 1ecale)

TRIC-URIS TRIC-IURA
+richuris trichiura este un helmint resposabil pentru trichoce1aloza, boala 1oarte raspandita, asimptomatica sau slab simptomatica, in general STRUCTURA Viermii adultii Prezinta o portiune anterioara a corpului mai subtire, e1ilata care patrunde in mucoasa intestinala si una posterioara mai groasa, avand aspect de bici Femala: 8 H 6 cm ascului: 8 H ? cm

%uloare alba Femela elibereaza oua neembrionate Ou(le (valare Forma de butoi sau lamaie maron 60 M // microni Perete gros / dopuri albuminoase la cele / capete )n interior se gaseste celula ou incon<urata de vitelus

CICLUL BIOLOGIC (uale ingerate elibereaza larva la nivelul intestinului subtire, care apoi migreaza in cec, penetreaza mucoasa si se dezvolta pana la maturitate %am la 8 luni de la in1estare, 1emeal 1ertilizata de mascul incepe sa depuna oua, apro.. 8.000"20.000 ouaMzi.

 Femelel pot trai pana la 3 ani. (uale se elimina in materiile 1ecale, a<ung pe sol, se matureaza si devin in1ectante in apro.imativ 8 saptamani MANIFESTARI CLINICE )n general sunt legate de intensitatea in1estatiei )n1ectiile cu un numar mic de paraziti sunt in general asimptomatice $n numar mare de paraziti pot *ureri abdominale *istensie abdominala, *iaree sangvinolenta !stenie Scadere in greutate !nemia si eozino1ilia sunt de asemenea prezente in inm1ectii grave !IAGNOSTIC !E LABORATOR -evidentirea oualor cu aspect caracteristic in F

TRIC-INELLA S#IRALIS
+richinella spiralis este agentul etiologic al +,)%L)#'&(>') +ermenul de ;spiralis= se re1era la aspectul rasucit al larvei inchistate a parazitului 1TR!CT!RA ier&ii (dulti Viermi mici asculul: / mmM0.0? mm

Femala: 6 mmM0.0D mm !dultul traieste pentru cateva saptamani in intestinul gazdei de1initive, acolo se multiplica si 1emela produce si elibereaza larve vii #ematod vivipar L(r4ele

"R0"200 fm "%resc repede "!u tropism pentru muschi "&arva musculara : 300"2000 fmM80 fm Se inchisteaza in muschi "%histul muscular 800"300M/60 fm Forma de lamaie )n interior se gasesc 2"/ larve, suprarasucite, spiralate CIC"!" $I%"%5IC Principalele gazde sunt: Sobolani, porci, ursi, vulpi, caini, pisici %iclul biologic este 1oarte simplu, direct si se termina in musculatura omului, unde larva moare si se calci1ica. )n1estarea incepe prin consumul de carne (de porc) insu1icient preparata termic, care contine larve inchistate. &arvele ies din carne la nivelul intestinului subtire si in apro.imativ / zile a<un1g la 1orma adulta. *upa 1ertilizare, 1emela patrunde adanc in mucoasa intestinului subtire (1aza intestinala) si la apro.. D"5 zile elibereaza larvele vii. ( singura 1emela 1ertilizata poate produce peste 2600 de larve in 2"8 luni !cestea iau calea venei porte sau a sistemului lim1atic si a<ung in circulatia generala (1aza de diseminare larvara). *iseminarea larvara apare din sapt ?"2D de la in1ectie. &arvele a<ung la nivelul muschilor si se inchisteaza, producand o reactie locala, in cateva sapt se organizeaza un perete al chistului care incon<oara larvele. 'le cresc si devin spiralate (1aza musculara) %histul are 1orma unei lamai si poate include 2"/ larve. 'le pot ramane voiabile mult timp

2usc#ii cei mai &rec)enti in)adati sunt: uschii oculari,

&imba *eltoidul Pectoralii uschii intercostali

*ia1ragma sau uschiul gastrocnemian

E'ide&iolo1ie !pare peste tot in lume !pare prin consum de carne de porc cruda sau insu1icient preparata termic. +ratarea cu sare sau a1umarea nu distruge larvele din carnea parazitata, 'le rezista la temperaturi de sub 50_% MANIFESTARI CLINICE )ncubatia: scurta: /? " ?3 hours asimptomatica F(%( intestin(l( %orresponde cu prezenta viermilor adulti in submucoasa, lezand mucoasa *iaree Voma *ureri abdominale Febra (unica in1estare helmintica in care 1ebra este continua) *ureaza apro.. 2 sapt Poate sa 1ie si asimptomatica sau cateva simptome care pot trece neobservate F(%( de dise&in(re l(r4(r(:

 %orespunde cu diseminarea sangvina a larvelor cu 1enomene to.ico"alergice +emperatura crescuta, continua 8R"?0 Q% 'dem periorbital care se poate e.tinde la intreaga 1ata ;boala capetelor um1late= )n acelasi timp apar alte mani1estari alergice: ,espiratorii: bronsita smati1orma piele: urticaria articulatii Soc ana1ilactic poate 1ii letal !ceasta 1aza dureaza /"8 sapt. F(%( de inc,ist(re &uscul(r( " ( mare varietate de simptome asociate pot sa apara pentru ca in a1ara musculaturii striate, si alte organe pot 1ii invadate "!1ectarea muschilor se asociaza cu mialgii, edeme, nivelul enzimelor musculare este crescut %G"#!G, -(+ "*eseori sunt a1ectati dia1ragmul, muschii intercostali,limba, muschii 1aciali "Fenomenele alergice cutanate persista. F(%( ter&in(l( "%u toate ca ma<oritatea in1ectiilor sunt autolimitante, complicatii serioase sau chiar decesul pot sa apara ca urmare a invaziei inimii, plamanilor. "Faza terminala apare din saptamana a 5"a de boala, mialgia persista "Starea generala se imbunatateste. !i(1nostic +richineloza este suspectata atunci cand se consuma carne de porc insu1icient preparata termic necontrolata de medicul veterinar si se asociaza cu un sindrom hipereozino1ilic %arnea suspecta trebuie e.aminata pt larve de 8ric#inella . !nticorpii serici apar doar dupa 8 saptamani.