Sunteți pe pagina 1din 42
BineBine atiati venitvenit !!
BineBine atiati venitvenit !!

MICROBIOLOGIEMICROBIOLOGIE MEDICALAMEDICALA CursCurs anulanul IIII MedicinMedicinăă

Locatie:

INCDMIINCDMI CANTACUZINOCANTACUZINO etajetaj 3,3, corpcorp C,C, AmfiteatruAmfiteatru

OrarOrar MiercuriMiercuri :: 12.0012.00 14.0014.00

LectoriLectori curscurs Prof.Prof. Dr.Dr. MirceaMircea IoanIoan PopaPopa Conf.Conf. Dr.Dr. IrinaIrina CoditaCodita SefSef lucrarilucrari Dr.Dr. GabrielGabriel IonescuIonescu

SemestrulSemestrul II

BacteriologieBacteriologie generalagenerala sisi NotiuniNotiuni dede imunologieimunologie

SemestrulSemestrul IIII

BacteriologieBacteriologie

specialaspeciala

sisi

MicologieMicologie

Introducere în studiul microbiologiei medicale

Curs 1

Obiective

1. Obiectul,

metodele

şi

microbiologiei medicale.

scopul

2. Aplicaţii microbiologice în alte domenii.

3. Istoricul microbiologiei medicale.

4. Şcoala românească de microbiologie medicală.

5. Clasificarea bacteriilor.

6. Caracteristicile celulei procariote

1
1

Ce este microbiologia ?

Ştiinţa care studiază microorganismele din punct de vedere al:

- structurii

- funcţiilor

- al relaţiilor :

- dintre ele

- cu macroorganismele

- cu mediul înconjurător

1
1

Microorganism

Microorganism = microb, mai ales aceia care provoacă boli infecţioase. De aceea microbii sunt numiţi şi agenţi infecţioşi.

• Forme de viaţă cu dimensiuni foarte mici, de ordinul micronilor (10 -6 m, m), astfel încât nu pot fi văzute cu ochiul liber, ci numai cu microscopul.

Termenul de microb a fost utilizat pentru prima dată în 1878 de Sedillot pentru a desemna bacteriile

“De l’influence des travaux de M. Pasteur sur le progrès de la chirurgie”

1
1

Microorganism

- membrana nucleară

Procariotele

organisme

unicelulare,

fără nucleu

delimitat

de

- bacteriile (domeniul Bacteria)

- vieţuitoarele unicelulare primitive (domeniul Archea)

Eucariote - celule cu nucleu şi organite delimitate de membrane, cu dimensiuni microscopice (domeniul Eucarya):

- protozoare

- paraziţi şi fungi microscopici

- micro-plante (alge verzi)

- micro-animale (artropode şi crustacee microscopice)

Virusurile - iniţial erau numiţi infra-microbi, din cauza dimeniunilor mult mai mici, de ordinul nanometrilor (10 -9 m, nm).

± Prioni - agenti infectiosi transmisibili care induc impachetari anormale ale unor proteine normale, in special din creier

Kayser, Medical Microbiology, 2005

Kayser, Medical Microbiology, 2005

Universal phylogenetic tree Karl Woese, How We Do, Don’t, and Should Look at Bacteria and

Universal phylogenetic tree

Karl Woese, How We Do, Don’t, and Should Look at Bacteria and Bacteriology, The Prokaryotes,

Realitati din “lumea bacteriilor”

• Nu se stie cate specii microbiene exista pe pamant

• Primele bacterii au aparut acum 3.5 miliarde ani

• Traim intr-o lume dominata (numeric) de bacterii

• 1 litru de apa de mare – peste 20000 specii

• Marea majoritate a microorganismelor sunt nepatogene pentru om

• Organismul uman “gazduieste” de 10 x mai multe celule procariote decat propriile celule (eucariote), adica 100 trilioane = microbiota (flora normala); totalitatea genelor acestor bacterii = microbiom

• Omul nu ar putea trai fara bacterii; echilibru

“Spune-mi ce bacterii gazduiesti si iti spun ce boli vei avea”

1
1

Ce este microbiologia medicală ?

Microbiologia medicală se ocupă de studiul microorganismelor patogene şi condiţionat patogene pentru om, adică al acelora care produc diferite boli, în special boli infecţioase, din punct de vedere al morfologiei, relatiilor cu mediul si cu organismul uman, patogeniei, diagnosticului etiologic, terapiei si profilaxiei antiinfectioase

Bacteriile

Bacteriologie

Fungii

Micologie

Protozoarele şi paraziţii

Parazitologie

Virusurile

Virusologie/Virologie

1
1

Boli prionice

boli neurodegenerative progresive

La om

Creutzfeldt-Jakob Disease (CJD)

• Variant Creutzfeldt-Jakob Disease (vCJD)

• Gerstmann-Straussler-Scheinker Syndrome

• Fatal Familial Insomnia

• Kuru

La animale

Bovine Spongiform Encephalopathy (BSE)

• Chronic Wasting Disease (CWD)

• Scrapie

• Transmissible mink encephalopathy

• Feline spongiform encephalopathy

• Ungulate spongiform encephalopathy

1
1

De ce studiem microbiologia medicală ?

1
1

• Since the beginning of the epidemic, almost 75 million people have been infected with the HIV virus and about 36 million people have died of HIV

http://www.who.int/gho/hiv/en

• Diarrhea

responsible

for

deaths

of

1.8

million

people every year (WHO, 2004)

http://www.who.int/water_sanitation_health/diseases/burden/en/

2012, an estimated 8.6 million people

developed tuberculosis and 1.3 million died from

the disease

In

http://www.who.int/gho/tb/en/

1
1

Metodele de studiu şi de investigaţie în microbiologia medicală

Metodele directe (diagnostic direct)

- au scopul de a evidenţia prezenţa microorganismelor sau unor componente şi produse ale acestora în diferite fluide biologice şi ţesuturi prelevate din organismul uman dar şi din alimente, apă, mediu

Metodele indirecte (diagnostic indirect)

- au scopul de a identifica şi/sau cuantifica răspunsul imun în ser şi alte umori ale organismului uman, ca urmare a pătrunderii microorganismului (diagnostic imunobiologic) :

- anticorpi (diagnostic serologic)

- limfocite sensibilizate

Algoritm de diagnostic - succesiunea metodelor de

diagnostic

microorganismului/raspunsului macroorganismului

aplicate

pentru

identificarea

2
2

Aplicatii microbiologice in alte domenii

Epoca observatiilor si aplicatiilor empirice

• acrirea laptelui

• oţeţirea vinului

• dospirea painii

• alcoolizarea mustului

1. DIVERSIFICAREA/SCINDAREA IN DISCIPLINE

2. APARITIA DISCIPLINE / APLICATII / INDUSTRII NOI:

– Genetica microbiana – ingineria genetica - OMG

– Biotehnologii

2
2

Aplicatii microbiologice in alte domenii

1. Bacteriologia, micologia, virusologia, parazitologia

2. Microbiologia umana, veterinara, a plantelor, insectelor

3. Microbiologia clinica, microbiologia de sanatate publica

4. Microbiologia solului, microbiologia marina, microbiologia coroziunii (metale, hartie, materiale plastice, de constructie, monumente de arta)

5. Microbiologia analitica: controlul microbiologic al apei, aerului, alimentelor, medicamentelor, cosmeticelor

6. Biotehnologii in:

• industria alimentara

• industria farmaceutica (antibiotice, vaccinuri, seruri, hormoni, enzime) si cosmetica

• alte industrii: textila, pielarie, tutun, biofertilizanti, insecticide

• bioremedierea/depoluarea solului si apelor,

• producerea de energie prin conversia biomasei Dezvoltarea industriei producatoare de echipamente, reactivi

3
3

Istoricul microbiologiei medicale

Alternanta de acumulari (ipoteze, observatii, “teorii”) si salturi (descoperiri majore, tehnologice etc.)

- perioada previziunilor - antichitate 1676

- Teoria miasmelor (aer otrăvit) - Hippocrate (460-377 î.Ch.)

- Teoria contagiunii-prin obiecte-la distanţă - Girolamo

Fracastoro

(1478-1553)

- Teoria generaţiei spontane: Microorganismele apar din “nimic” acolo

unde există materiale organice în putrefacţie - Robert Boyle, 1665 – infecţiile sunt rezultatul unor “fermentaţii”

- perioada prepasteuriana – 1676 – 1858

- Teoria microbiana a bolilor infecţioase

Rayer şi Davaine, 1850 – sugerează etiologia şi transmiterea antraxului Henle - orice microb care este socotit a fi cauza unei boli, trebuie sã fie prezent în fiecare organism infectat

- perioada pasteuriana – 1858 – inceputul sec XX

- perioada moderna – sec XX

3
3

Scurta incursiune in istoricul microbiologiei

• 1676 - A. van Leeuwenhoek: construieste primul microscop Descrierea primului protozoar si a primei bacterii - scrisori trimise Societatii Regale din Londra - descrie formele microbilor “Arcanae naturae microscopiorum detecta”

• 1796 - K. Jenner: Vaccineaza primul copil impotriva variolei utilizand virusul vaccinal (cow pox)

• 1841 - C. Zeiss: Deschide atelier de optica la Jena

• 1858 - Louis Pasteur: Fermentatia lactica se datoreste exclusiv bacteriilor

• 1867 Sir John Lister - Introduce un complex de practici antiseptice in chirurgie, care raman in voga 12-13 ani, dupa care incep sa fie completate sau inlocuite de practicile aseptice

• 1881 - R. Koch: Mycobacterium tuberculosis, postulatele lui Koch

• 1912-1920 - Calmette si Guerin: Vaccinul BCG (in 1920 prima aplicare la om)

LOUIS PASTEUR PProf.rof. dede chimiechimie lala facultateafacultatea dindin LilleLille

(1822 - 1895)

LOUIS PASTEUR P P rof. rof. de de chimie chimie la la facultatea facultatea din din

Louis Pasteur (1822 – 1895)

• Studiază fermentaţia-vinului, berii, oţetului

• Discreditează teoria generaţiei spontane (experiente simple – fierberea baloanelor de bulion)

• Descoperă anaerobioza

• Studiază boli ale viermilor de mătase: flaşeria şi pebrina

• Introduce pasteurizarea – ca metoda de sterilizare 29.04.1878 - “La théorie des germes et ses applications a la médicine et a la chirurgie“

• Descoperă numeroase microorganisme

• Prepară vaccinuri antibacteriene vii atenuate (holera găinilor, antrax)

• Vaccinul antirabic (1885-Joseph Meister)

ROBERT KOCH Medic de ţară (1843 - 1910)

ROBERT KOCH Medic de ţ ar ă (1843 - 1910)

Robert Koch (1843-1910)

• Descoperă sporul bacilului cărbunos

• Introduce frotiurile fixate şi colorate în studiul morfologic al microbilor

• Utilizează gelatina la solidificarea mediilor (agarul l-a introdus Hesse !)

• Descoperă bacilul tuberculos si vibrionul holeric

• Formuleaza postulatele - 1890

Postulatele lui Koch

- microorganismul sã se gãseascã constant în organismul bolnavilor ce prezintã aceleaşi semne de boalã

-

sã poatã fi cultivat caractere

şi

sã dea culturi cu aceleaşi

-

cu

aceste culturi sã se poatã reproduce boala

experimental la animal, de la care sã se izoleze

acelaşi microb

3
3

Scurta incursiune in istoricul microbiologiei

1921 Infiintarea Institutului Cantacuzino

• 1927-1928 - A. Fleming: Penicilina

• 1928 - F. Griffits: Transformarea bacteriana

• 1953 - Crick, Wilkins si Watson: Structura moleculara a acizilor nucleici

• 1961 - Jacob si Monod: Mecanismul reglarii genetice

• 1975 - Kohler- Milstein: Anticorpii monoclonali

• 1973-1975 – Gilbert and Sanger : Prima secventiere a ADN

• 1985 – Kary Mullis : Reactia de amplificare genica – Reactia PCR

• 1995 - Primul genom bacterian secventiat complet – Haemophilus influenzae

3
3

Scurta incursiune in istoricul microbiologiei

• 1885 - Primul tratat de bacteriologie – Cornil si Babes

• 1896 - Primul atlas de bacteriologie – Lehmann - Neumann

• 1930 - Primul congres international de microbiologie – Paris

4
4

Şcoala românească de microbiologie medicală

• Victor Babes

• Ion Cantacuzino

• Ctin Levaditi

• Ctin Ionescu Mihaesti

• Mihai Ciuca

• Alexandru Slatineanu

• G. Zotta, M.Nasta, A. Ciucã, P. Condrea, Dumitru Combiescu, Cornelia Combiescu, G. şi Alice Magheru, M. Marbe, Aristia Dîmboviceanu, Lidia şi I.Mesrobeanu, Eugenia Soru, Olga Bonciu, N. Nestorescu, Gh.Istrati, M. Georgescu, Eugenia şi M.Duca

• A.A. Combiescu, Ctin Ciufecu, Marian Negut

4
4

Victor Babeş (1854-1926)

– considerat întemeietorul microbiologiei româneşti

– studii la Budapesta, Viena, Berlin, Paris

– prof. de bacteriologie şi AP la Bucuresti

– 1885 - publicã la Paris, împreunã cu Victor Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume intitulat “Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologique des maladies infectieuses”

– granulele metacromatice la bacilul difteric (corpusculii Babeş- Ernst)

– peste 40 de specii microbiene şi douã specii de protozoare din genul Babesiella

– studiul turbãrii, leprei, tuberculozei, pelagrei

– vaccinarea antirabicã, seroterapia antirabicã şi antidiftericã

– organizeazã primul institut de cercetãri medicale din România, “Institutul Victor Babeşşi primele laboratoare de igienã şi bacteriologie din ţarã.

4
4

Ion Cantacuzino (1863-1934)

– studiaza la Paris filozofia si stiintele naturii

– 1901 devine profesor la catedra de medicinã experimentalã din Bucureşti.

– studii în domeniul holerei, arãtând rolul imunitãţii celulare şi umorale.

vaccinarea antiholericã cu vaccin omorât.

– introduce în ţarã, imediat dupã Franţa, vaccinarea antituberculoasã cu BCG

înfiinţeazã prin legea sanitarã din 1910 primele sanatorii de tuberculozã, primele spitale de boli infecţioase

1921 la Bucureşti “Institutul de Seruri şi Vaccinuri I. Cantacuzino”, care a devenit cea mai importantã şcoalã de microbiologie româneascã.

– 1928 – Infiinteaza revista Archives roumaines de pathologie experimentale et de microbiologie

4
4
5
5

Clasificarea bacteriilor

- Forma :

coci bacili cocobacili vibrioni spirili forme L

- Dispunere:

izolati grupati: diplo, tetra, lanturi, gramezi, palisada, litere chinezesti

- Mobilitate:

mobili (1 sau mai multi flageli) imobili

- Caracteristici tinctoriale:

coloratia Gram: Gram pozitiv (violet) Gram negativ (rosu) coloratia albastru de metil: albastru coloratia Ziehl Neelsen - Acid alcoolo rezistenti (rosu)

5
5
5
5

Clasificarea bacteriilor

5 Clasificarea bacteriilor
5 Clasificarea bacteriilor
5 Clasificarea bacteriilor
5
5

Clasificarea bacteriilor

5 Clasificarea bacteriilor
5
5
5
5

Clasificarea bacteriilor

5 Clasificarea bacteriilor
5 Clasificarea bacteriilor
5
5
6
6

Celula procariota

• Dimensiuni mici

• Nu se diferentiaza

• Nu formeaza organisme pluricelulare

• Nu este compartimentata

• Lipsesc: membrana nucleara, mitocondrii, complexul Golgi, reticulul endoplasmic

• Are un singur cromozom circular

• ARN ribozomal 70S

• Are flageli, capsula – structuri facultative

• Membranele nu contin steroli

• Perete celular cu peptidoglican

• Se divide direct (sept transversal sau invaginare membrana celulara)

6
6
6 Kayser, Medical Microbiology, 2005

Kayser, Medical Microbiology, 2005

6
6

Kayser, Medical Microbiology, 2005

Bibliografie recomandata

DATE CRONOLOGICE SEMNIFICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA MICROBIOLOGIEI - V. Bilbie in Bacteriologie medicala, Vol. I, sub red. Prof. dr. V. Bilbie si Prof. Dr. N. Pozsgi, pp.24-30

• Kayser, Medical Microbiology, 2005

• Todar's Online Textbook of Bacteriology