Bine

Bine
ati
ati
venit
venit
!
!
MICROBIOLOGIE MEDICALA
MICROBIOLOGIE MEDICALA
Curs
Curs
anul
anul
II
II
Medicin
Medicin

Locatie:
INCDMI CANTACUZINO INCDMI CANTACUZINO
etaj etaj 3, 3, corp corp C, C, Amfiteatru Amfiteatru
Orar Orar
Miercuri Miercuri : 12.00 : 12.00 14.00 14.00
Lectori Lectori curs curs
Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Prof. Dr. Mircea Ioan Popa
Conf. Dr. Irina Codita Conf. Dr. Irina Codita
Sef Sef lucrari lucrari Dr. Gabriel Dr. Gabriel Ionescu Ionescu
Semestrul Semestrul I I
Bacteriologie Bacteriologie
generala generala
si si
Notiuni Notiuni de de
imunologie imunologie
Semestrul Semestrul II II
Bacteriologie Bacteriologie
speciala speciala
si si
Micologie Micologie
Introducere n studiul
microbiologiei medicale
Curs 1
Obiective
1. Obiectul, metodele i scopul
microbiologiei medicale.
2. Aplicaii microbiologice n alte domenii.
3. Istoricul microbiologiei medicale.
4. coala romneasc de microbiologie
medical.
5. Clasificarea bacteriilor.
6. Caracteristicile celulei procariote
Ce este microbiologia ?
tiina care studiaz microorganismele din punct
de vedere al:
- structurii
- funciilor
- al relaiilor :
- dintre ele
- cu macroorganismele
- cu mediul nconjurtor
1
Microorganism
Microorganism = microb, mai ales aceia care
provoac boli infecioase. De aceea microbii
sunt numii i ageni infecioi.
Forme de via cu dimensiuni foarte mici, de
ordinul micronilor (10
-6
m, m), astfel nct nu pot
fi vzute cu ochiul liber, ci numai cu microscopul.
Termenul de microb a fost utilizat pentru prima dat n
1878 de Sedillot pentru a desemna bacteriile
De linfluence des travaux de M. Pasteur sur le progrs de la chirurgie
1
Microorganism
Procariotele - organisme unicelulare, fr nucleu delimitat de
membrana nuclear
- bacteriile (domeniul Bacteria)
- vieuitoarele unicelulare primitive (domeniul Archea)
Eucariote - celule cu nucleu i organite delimitate de membrane, cu
dimensiuni microscopice (domeniul Eucarya):
- protozoare
- parazii i fungi microscopici
- micro-plante (alge verzi)
- micro-animale (artropode i crustacee microscopice)
Virusurile - iniial erau numii infra-microbi, din cauza dimeniunilor
mult mai mici, de ordinul nanometrilor (10
-9
m, nm).
Prioni - agenti infectiosi transmisibili care induc impachetari
anormale ale unor proteine normale, in special din creier
1
Kayser, Medical Microbiology, 2005
Universal
phylogenetic tree
Karl Woese, How We Do, Dont, and
Should Look at Bacteria and
Bacteriology, The Prokaryotes,
Realitati din lumea bacteriilor
Nu se stie cate specii microbiene exista pe pamant
Primele bacterii au aparut acum 3.5 miliarde ani
Traim intr-o lume dominata (numeric) de bacterii
1 litru de apa de mare peste 20000 specii
Marea majoritate a microorganismelor sunt nepatogene
pentru om
Organismul uman gazduieste de 10 x mai multe celule
procariote decat propriile celule (eucariote), adica 100
trilioane = microbiota (flora normala); totalitatea
genelor acestor bacterii = microbiom
Omul nu ar putea trai fara bacterii; echilibru
Spune-mi ce bacterii gazduiesti si iti spun ce boli vei avea
Ce este microbiologia medical ?
Microbiologia medical se ocup de studiul
microorganismelor patogene i condiionat patogene
pentru om, adic al acelora care produc diferite boli, n
special boli infecioase, din punct de vedere al morfologiei,
relatiilor cu mediul si cu organismul uman, patogeniei,
diagnosticului etiologic, terapiei si profilaxiei antiinfectioase
Virusologie/Virologie Virusurile
Parazitologie Protozoarele i paraziii
Micologie Fungii
Bacteriologie Bacteriile
1
Boli prionice
boli neurodegenerative progresive
1
La om
Creutzfeldt-Jakob Disease (CJD)
Variant Creutzfeldt-Jakob Disease (vCJD)
Gerstmann-Straussler-Scheinker Syndrome
Fatal Familial Insomnia
Kuru
La animale
Bovine Spongiform Encephalopathy (BSE)
Chronic Wasting Disease (CWD)
Scrapie
Transmissible mink encephalopathy
Feline spongiform encephalopathy
Ungulate spongiform encephalopathy
De ce studiem microbiologia medical ?
1
Since the beginning of the epidemic, almost 75
million people have been infected with the HIV
virus and about 36 million people have died of HIV
http://www.who.int/gho/hiv/en
Diarrhea responsible for deaths of 1.8 million
people every year (WHO, 2004)
http://www.who.int/water_sanitation_health/diseases/burden/en/
In 2012, an estimated 8.6 million people
developed tuberculosis and 1.3 million died from
the disease
http://www.who.int/gho/tb/en/
1
Metodele de studiu i de investigaie
n microbiologia medical
Metodele directe (diagnostic direct)
- au scopul de a evidenia prezena microorganismelor sau
unor componente i produse ale acestora n diferite fluide
biologice i esuturi prelevate din organismul uman dar i din
alimente, ap, mediu
Metodele indirecte (diagnostic indirect)
- au scopul de a identifica i/sau cuantifica rspunsul imun n
ser i alte umori ale organismului uman, ca urmare a
ptrunderii microorganismului (diagnostic imunobiologic) :
- anticorpi (diagnostic serologic)
- limfocite sensibilizate
Algoritm de diagnostic - succesiunea metodelor de
diagnostic aplicate pentru identificarea
microorganismului/raspunsului macroorganismului
1
Aplicatii microbiologice
in alte domenii
Epoca observatiilor si aplicatiilor empirice
acrirea laptelui
oeirea vinului
dospirea painii
alcoolizarea mustului
1. DIVERSIFICAREA/SCINDAREA IN DISCIPLINE
2. APARITIA DISCIPLINE / APLICATII / INDUSTRII NOI:
Genetica microbiana ingineria genetica - OMG
Biotehnologii
2
Aplicatii microbiologice in alte domenii
1. Bacteriologia, micologia, virusologia, parazitologia
2. Microbiologia umana, veterinara, a plantelor, insectelor
3. Microbiologia clinica, microbiologia de sanatate publica
4. Microbiologia solului, microbiologia marina, microbiologia
coroziunii (metale, hartie, materiale plastice, de constructie,
monumente de arta)
5. Microbiologia analitica: controlul microbiologic al apei, aerului,
alimentelor, medicamentelor, cosmeticelor
6. Biotehnologii in:
industria alimentara
industria farmaceutica (antibiotice, vaccinuri, seruri, hormoni,
enzime) si cosmetica
alte industrii: textila, pielarie, tutun, biofertilizanti, insecticide
bioremedierea/depoluarea solului si apelor,
producerea de energie prin conversia biomasei
Dezvoltarea industriei producatoare de echipamente, reactivi
2
Istoricul microbiologiei medicale
Alternanta de acumulari (ipoteze, observatii, teorii) si
salturi (descoperiri majore, tehnologice etc.)
- perioada previziunilor - antichitate 1676
- Teoria miasmelor (aer otrvit) - Hippocrate (460-377 .Ch.)
- Teoria contagiunii-prin obiecte-la distan - Girolamo Fracastoro
(1478-1553)
- Teoria generaiei spontane: Microorganismele apar din nimic acolo
unde exist materiale organice n putrefacie
- Robert Boyle, 1665 infeciile sunt rezultatul unor fermentaii
- perioada prepasteuriana 1676 1858
- Teoria microbiana a bolilor infecioase
Rayer i Davaine, 1850 sugereaz etiologia i transmiterea antraxului
Henle - orice microb care este socotit a fi cauza unei boli, trebuie s fie
prezent n fiecare organism infectat
- perioada pasteuriana 1858 inceputul sec XX
- perioada moderna sec XX
3
Scurta incursiune in istoricul microbiologiei
1676 - A. van Leeuwenhoek: construieste primul microscop
Descrierea primului protozoar si a primei bacterii - scrisori trimise
Societatii Regale din Londra - descrie formele microbilor Arcanae
naturae microscopiorum detecta
1796 - K. Jenner: Vaccineaza primul copil impotriva variolei utilizand
virusul vaccinal (cow pox)
1841 - C. Zeiss: Deschide atelier de optica la Jena
1858 - Louis Pasteur: Fermentatia lactica se datoreste exclusiv
bacteriilor
1867 Sir John Lister - Introduce un complex de practici antiseptice in
chirurgie, care raman in voga 12-13 ani, dupa care incep sa fie
completate sau inlocuite de practicile aseptice
1881 - R. Koch: Mycobacterium tuberculosis, postulatele lui Koch
1912-1920 - Calmette si Guerin: Vaccinul BCG (in 1920 prima
aplicare la om)
3
LOUIS PASTEUR
P Prof. de chimie la rof. de chimie la
facultatea din Lille facultatea din Lille
(1822 - 1895)
Louis Pasteur (1822 1895)
Studiaz fermentaia-vinului, berii, oetului
Discrediteaz teoria generaiei spontane (experiente
simple fierberea baloanelor de bulion)
Descoper anaerobioza
Studiaz boli ale viermilor de mtase: flaeria i pebrina
Introduce pasteurizarea ca metoda de sterilizare
29.04.1878 - La thorie des germes et ses applications
a la mdicine et a la chirurgie
Descoper numeroase microorganisme
Prepar vaccinuri antibacteriene vii atenuate (holera
ginilor, antrax)
Vaccinul antirabic (1885-Joseph Meister)
ROBERT KOCH
Medic de ar
(1843 - 1910)
Descoper sporul bacilului crbunos
Introduce frotiurile fixate i colorate n studiul morfologic
al microbilor
Utilizeaz gelatina la solidificarea mediilor (agarul l-a
introdus Hesse !)
Descoper bacilul tuberculos si vibrionul holeric
Formuleaza postulatele - 1890
Robert Koch (1843-1910)
Postulatele lui Koch
- microorganismul s se gseasc constant n
organismul bolnavilor ce prezint aceleai semne de
boal
- s poat fi cultivat i s dea culturi cu aceleai
caractere
- cu aceste culturi s se poat reproduce boala
experimental la animal, de la care s se izoleze
acelai microb
Scurta incursiune in istoricul microbiologiei
1921 Infiintarea Institutului Cantacuzino
1927-1928 - A. Fleming: Penicilina
1928 - F. Griffits: Transformarea bacteriana
1953 - Crick, Wilkins si Watson: Structura moleculara a acizilor
nucleici
1961 - Jacob si Monod: Mecanismul reglarii genetice
1975 - Kohler- Milstein: Anticorpii monoclonali
1973-1975 Gilbert and Sanger : Prima secventiere a ADN
1985 Kary Mullis : Reactia de amplificare genica Reactia PCR
1995 - Primul genom bacterian secventiat complet Haemophilus
influenzae
3
Scurta incursiune in istoricul microbiologiei
1885 - Primul tratat de bacteriologie Cornil si Babes
1896 - Primul atlas de bacteriologie Lehmann - Neumann
1930 - Primul congres international de microbiologie Paris
3
coala romneasc de
microbiologie medical
Victor Babes
Ion Cantacuzino
Ctin Levaditi
Ctin Ionescu Mihaesti
Mihai Ciuca
Alexandru Slatineanu
G. Zotta, M.Nasta, A. Ciuc, P. Condrea, Dumitru
Combiescu, Cornelia Combiescu, G. i Alice Magheru,
M. Marbe, Aristia Dmboviceanu, Lidia i I.Mesrobeanu,
Eugenia Soru, Olga Bonciu, N. Nestorescu, Gh.Istrati, M.
Georgescu, Eugenia i M.Duca
A.A. Combiescu, Ctin Ciufecu, Marian Negut
4
Victor Babe (1854-1926)
considerat ntemeietorul microbiologiei romneti
studii la Budapesta, Viena, Berlin, Paris
prof. de bacteriologie i AP la Bucuresti
1885 - public la Paris, mpreun cu Victor Cornil, primul tratat de
bacteriologie din lume intitulat Les bactries et leur rle dans
ltiologie, lanatomie et lhistologie pathologique des
maladies infectieuses
granulele metacromatice la bacilul difteric (corpusculii Babe-
Ernst)
peste 40 de specii microbiene i dou specii de protozoare din
genul Babesiella
studiul turbrii, leprei, tuberculozei, pelagrei
vaccinarea antirabic, seroterapia antirabic i antidifteric
organizeaz primul institut de cercetri medicale din Romnia,
Institutul Victor Babe i primele laboratoare de igien i
bacteriologie din ar.
4
Ion Cantacuzino (1863-1934)
studiaza la Paris filozofia si stiintele naturii
1901 devine profesor la catedra de medicin experimental din
Bucureti.
studii n domeniul holerei, artnd rolul imunitii celulare i
umorale.
vaccinarea antiholeric cu vaccin omort.
introduce n ar, imediat dup Frana, vaccinarea
antituberculoas cu BCG
nfiineaz prin legea sanitar din 1910 primele sanatorii de
tuberculoz, primele spitale de boli infecioase
1921 la Bucureti Institutul de Seruri i Vaccinuri I.
Cantacuzino, care a devenit cea mai important coal de
microbiologie romneasc.
1928 Infiinteaza revista Archives roumaines de pathologie
experimentale et de microbiologie
4
4
Clasificarea bacteriilor
- Forma :
coci
bacili
cocobacili
vibrioni
spirili
forme L
- Dispunere:
izolati
grupati: diplo, tetra, lanturi, gramezi, palisada, litere chinezesti
- Mobilitate:
mobili (1 sau mai multi flageli)
imobili
- Caracteristici tinctoriale:
coloratia Gram: Gram pozitiv (violet)
Gram negativ (rosu)
coloratia albastru de metil: albastru
coloratia Ziehl Neelsen - Acid alcoolo rezistenti (rosu)
5
5
Clasificarea bacteriilor
5
Clasificarea bacteriilor
5
5
Clasificarea bacteriilor
5
5
Celula procariota
Dimensiuni mici
Nu se diferentiaza
Nu formeaza organisme pluricelulare
Nu este compartimentata
Lipsesc: membrana nucleara, mitocondrii, complexul Golgi,
reticulul endoplasmic
Are un singur cromozom circular
ARN ribozomal 70S
Are flageli, capsula structuri facultative
Membranele nu contin steroli
Perete celular cu peptidoglican
Se divide direct (sept transversal sau invaginare membrana
celulara)
6
Kayser, Medical Microbiology, 2005
6
Kayser, Medical Microbiology, 2005
6
Bibliografie recomandata
DATE CRONOLOGICE SEMNIFICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA
MICROBIOLOGIEI - V. Bilbie in Bacteriologie medicala, Vol. I, sub red.
Prof. dr. V. Bilbie si Prof. Dr. N. Pozsgi, pp.24-30
Kayser, Medical Microbiology, 2005
Todar's Online Textbook of Bacteriology