Parazitologie 2

1. Clasa Flagelate (continuare)

. Trichomonas vaginalis
2. Clasa Hemoflagelate
. Leischmania
. Trypanosoma
 I. Trichomonas vaginalis
Morfologie:
DOAR TROFOZOIT:
1 nucleu mare, piriform
1 kinetoplast
3-5 flageli liberi
Membrana undulanta
Conditii de dezvoltare:
Organismul gazda impregnat cu estrogeni
Ph: 4,5-4,7 => creste si la 5,5-5,8 in conditii
Fiziologice: sarcina/menstra
Patologice: infectii cu bacterii/ fungi
Temperatura = 37*
Umiditate

NU rezista in mediul extern

Sursa: omul
Distributie: cosmopolita
 Transmitere
a) Veneriana: - contact sexual infectant
NN prin canalul genital infectat matern
a) Indirecta: - intrumentar ginecologic nesterilizat
Chiloti umezi mentinuti in mediu cald si
umed

Om infectat=> contact sexual neprotejat=> alt om

infectat
neprotejat
(din secretia vaginala
multiplic prin fisiune binara)
Patogenie
Efect citopatic de contact (lezeaza celulele
dupa contactul cu ele <- dupa multiplicare)

Majoritatea femeilor sunt simptomatice

(estrogen crescut, conditii prielnice unor
dezvoltari intense)

Majoritatea barbatilor sunt Asimptomatici

Manifestari clinice
1. Vulvovaginita acuta (numai la femei)
. Prurit
. Arsura microulceratii
. Leucoree abundenta, aerata/spumoasa in primele
zile, devine galben-verzuie prin suprainfectie
. Durere la contact sexual = dispareunie

Complicatii:
Disurie/cistita
Anexita
Mucoasa vaginala cu descuamari si microulceratii
Sterilitate temporara (fagociteaza spermatozoizii)
2. Vulvovaginita cronica:
Secretie redusa, seroasa (transparenta)
Creste cantitatea cu cresterea pH-ului
vaginal (premenstrual si menstrual)
Striatii sanguinolente
3. Uretrita acuta: (numai la barbati)
Arsura pe uretra
Secretie uretrala abundenta
Disurie
Se vindeca de la sine; putini ajung in faza
cronica
4. Uretrita cronica este de fapt o prostatita

- Secretie redusa, transparenta (picatura

matinala se vede doar dimineata pentru
ca are timp sa se acumuleze)
Profilaxie:
Igiena sexuala
Evitarea contactelor sexuale neprotejate
Toaleta intima (spalatura vaginala)
pentru indepartare mecanica si chimica
 Diagnostic
1. parazitologic:
pp=secretia vaginala (la femei) respectand 4
conditii:
2. Recoltare profunda din fundurile de sac laterale si
posterioare
3. Recoltare in zilele ce preced/succes menstruatia (pH
crescut fiziologic)
4. Recoltarea la minim 24h dupa ultima toalwta intima
(spalatura vaginala indeparteaza mecanic si lichidul este
antiseptic)
5. Recoltarea la min 24-48h dupa ultimul contact sexual
neprotejat
pp=secretie uretrala (la barbati):
Faza acuta, secretie abundenta -> recoltare
usoara
Faza cronica: secretie uretrala dupa inducerea
ei prin:
Masaj prostatic (pozitie genu-pectorala
si masaj perete anterior rectal)
Dupa o proba de efort
In cazuri speciale precum:
Vaginita infectata
NN ce a luat de la mama
Barbat ce nu se poate mobiliza
Recoltam urina
centrifugare
Examen sediment:
a) Intre lama si lamela: paraziti mobili ce se
rostogolesc (membrana ondulanta) si
vibreaza (flagelilor)
b) Frotiu colorat Giemsa (avantaj-stocare
indefinita-> importanta medico-legala)
c) Cultivarea pe mediu Loeffler ->
multiplicare paraziti
2. imunologic
RIF la barbatii in faza cronica si stim RI
Au Ac anti-Trichomonas
vaginalis
Folosite frecvent I studii de cercetare
II. Genul Leischmania
Necesita 2 gazde consecutive:
1. GN insecta la care doar femela este
hematofaga = sandfly:
o.Phlebotomus (in Asia, Africa, Orient,
Europa)
o.Lutzomya(America- Lumea noua)
1. GV:
Omul
Cainele
Canide salbatice
Maimute
Morfologie
1. Promastigot flagelat
. nucleu
. Kinetoplast

2. Amastigot neflagelat
Situat intracelular
Transmitere
Vectorial inoculativ
Transfuzii de sange
Accidente de laborator
Contaminarea omului cu secretii parazitare
ale altor GV
Ciclu biologic:
GN preia de la GV paraziti sub forma amastigota (NF)

Insecta: trece in forma promastigota

Inmultire in intestinul musculitei

Migrare in piesa bucala

(formeaza dopuri de paraziti ce astupa esofagul)

GN regurgiteaza dopul pentru a putea suge sange

GV: amastigoti intracelulari

(sistemul monocito-macrofagic)
Manifestari clinice:
Leischmanioze cutanate (ale lumii vechi)

1. L. tropica -> butoni de orient/ buton de

Alep (forma uscata, urbana)
2. L. major => forma umeda/rurala
1. Forma uscata
Incubare lunga (saptamani ->luni)
Reactie inflamatorie perilezionala minima
Debut:
papula rosiatica, nedureroasa, cu diametru de 2-3
cm la locul intepaturii

Faza de stare:
Ulceratie cu crusta cenusie
Semnul Montpelier (leziune superficiala pe nodulul
inflamat)
margini indurate bine definite
Pruriginoasa

Evolutie: se vindeca de la sine in aprox 1 an

- apare o cicatrice spontana, inestetica
Faza de debut

Faza de stare
2. Forma umeda
Evolutie rapida : incubatie < 1 luna
Papula la locul intepaturii infiltrat
perilezional important cu vasculita si
nevroza
Leziuni de 2-8 cm cu
limfangita si adenopatie
Lasa cicatrice inestetica
 Singura infectie parazitara ce previne
reinfectia la persoanele imunocompetente.

Forma umeda da imunitate si pentru cea

uscata
Forma uscata da imunitate doar pentru
sine.
Leischmaniaza cutaneo-mucoasa
(a lumii noi)
a) L. mexicana mexicana
=> ulcerul chicleo
(distrugerea pavilionului
urechii)
b) L. brasiliensis brasiliensis => espundia
(distrugere sept+pavilion nazal)
c) L. brasiliensis
guyanensis => pianul
de padure
Intepatura -> transmitere
prin macrofage si monociote
la nivelul vaselor limfatice =>
leziuni nodulare cutanate,
liniare pe traseul vaselor
limfatice
d) L. peruviana: uta (noduli mucosi in
mucoasa buco-faringiana cu macrofage pline
de paraziti)
3. Leischmanioze cutanate difuze
(la imuno-)
Evolutie cu diseminare tegumentara =>
leziuni nodulare pe tot tegumentul ce
mimeaza o lepra(lepromatoasa) sau
simuleaza tuberculoza cutanata
Nu da ulceratii
Necesita tratament

Africa: L. ethiopica
America: L mexicana (pifanoi si
amazonienis)
La imuno- (mai ales bolnavii de SIDA)
 4. Leischmanioze viscerale: boala
Kala-Azar (sanscrita:boala neagra)
Boala/febra Dum Dum
L. donovani
L. infantum
L. chagasi (America de S)

Mecanism de patogenitate:
locul inocularii
parazitul intra in macrofagele cutanate
se multiplica
sparg macrofagele
intra in monocitele circulante pe care le folosesc drept vehicul
Se localizeaza in organele bogate in macrofage (splina, ficat,
ganglioni limfatici, maduva hematogena)
maduva hematogena produce monocite si macrofage in
detrimentul celorlalte linii celulare => pancitopenie
a) Locul incoluarii
Apare un nodul cutanat = leishmaniom
Acut: la persoane non-imune
Febra remitenta
Frison
Transpir
Cronic: mimeaza o pneumonie +/-
dizenterie
b) Faza de stare
Febra anarhica (cu multe varfuri zilnice)
Paloare (anemie)
Hepatomegalie (marginea inferioara are incizuri in unghiul drept)
Splenomegalie (poate umple abdomenul)
Adenopatie (ggl. Inghinali si femurali)
Casexie (consuma proteinele proprii)
Leziuni cutanate:
Culoare pamantie (boala neagra)
Hipopigmentare tegumente: tegumente albe =
marmurite
Hiperpigmentare palmara

Dupa vindecare: Leishmanioza post-Kala-Azar -> noduli cutanati

ce deformeaza zona (lepromatoasa) in care se gasesc macrofage
cu paraziti in forma mastigota.
c) Evolutia
Letala in lipsa tratamentului din cauza
aparitiei complicatiilor ( anemie->stop
cardiac; sd hemoragic)
Remisiuni spontane
Tratament
Local:
Excizie
Crioterapie
Infiltratii cu mepacrina
General: pentamidina (toxice- stop
cardiac)
Profilaxie
Evitarea contactului cu vectorii
Insecticide DDT
Izolarea si tratamentul bolnavilor (mai ales
postKala-Azar)
Educatie sanitara
Distrugerea GN (soareci)
Vaccinuri
Distrugerea vectorului
Diagnostic in leischmanioza
1. Parazitologic cel mai folosit
Recoltare:
. Cutanate/mucocutanate: din leziuni
dupa dezinfectie cu antibiotice
. Viscerala:
o. Punctie
o. Biopsie de Mhematogena
o. Punctie hepatica
o. Punctie ganglionara
Se realizeaza:
Frotiuri colorate Giemsa -> identificarea
formei amastigote in macrofage si/sau
mastocite
Inoculare intraperitoneala la rozator
(cobai/hamster de laborator)
Sacrificare animal => amprente de ficat
si splina colorate Giemsa
Macrofagele cu Leischmania in forma
amastigota
 Cultivare pe mediu hematofag de
referinta este mediul NNN(Novi Nicole
McNeal)
Intruducere pp
Inchidere cu dop

Parazitul
7 zile
va lua
26-28 grade
forma din
in
insecta:
Camera
promastig
termostat
ot
2. imunologic
Elisa
Teste WB
Vor gasi in serul pacientului Ac anti-
Leischmania

!!! Nici diagnosticul parazitologic, nici cel

imunologic nu pot preciza exact specia de
Leischmania; se poate face corelatia cu
clinica.
3. molecular
Identifica cu precizie specia prin
identificarea in pp a AND specific speciei
PCR (polimerizare)
Folosit in studii epidemioogice
 GENUL TRYPANOSOMIA

Africa -> T. brucei (fac parte din grupul salivaria

forma infectanta pentru om se gaseste in saliva)
Gambiense: parazit specific omului
=> da boala somnului clasica, cu
evolutie lenta
Rhodesiense: parazit al rozatoarelor,
infecteaza accidental omul; da boala
somnului S african (evolutie rapida)
America -> Trypanosomia cruzi
1. Trypanosoma brucey
Necesita 2 gazde:
1. GN: insecta hematofaga atat masculul cat
si femela(musculite: Glossina palpalis si
Glossina morsitans)
2. GV: omul; rozatoarele
Morfologie
Forma epimastigota (in tubul digestiv al
insectei)
Flagel subtire cu inserarea
anterior => formeaza o
membrana ondulanta scurta

Metatrypomastigot
(in saliva insectei)
Flagel foarte subtire cu
insertia posterior
Kinetoplast
Nc central
Transmitere
Vectoriala de tip inoculativ;
Forma infectanta pentru om se afla in
saliva insectei
Rareori prin transfuzii de sange
Ciclu biologic
Vector 1
(lasa 300-400 forme de metatrypomastigot la inocul)

OM: trypomastigot cale hematogena si limfatica

Multiplicare extracelulara

Organe: SNC+altele
(cantonare in plexul coroid)
Are variatie AG fiecare pic parazitemic antreneaza semne clinice

Vector 2
(contaminat prin inteparea omului bolnav)

Trypomastigotul => epimastigot

Se inmulteste si in 20 de zile ajung in glandele salivare =>

metatrypomastigot
Patogenie
Parazitul isi schimba sinteza
glicoproteinelor de suprafata (aprox 1000
de gene pt codare)
Confrunta sistemul imun 3-8 zile -> scapa
de mecanismele de aparare => valuri
parazitemice
Cantitate crescuta de IgM
Aparitia de CIC reactii autoimune prin
depunerea complexelor imuno la nivelul
tesuturilor
Manifestari clinice
Boala somnului clasica
Incubare: 5 zile -> ani
Apare un sancru de inoculare = TRIPANOM
nodul cutanat dureros
pruriginos
adenopatie satelita ce
persista cateva zile, apoi
dispare
Faza limfo-sanguina:
Febra 38* anarhica (rebela la antipiretice)
Hepato-splenomegalie reactiva
Semne cutanate tripanide
eruptii cutanate in forma de frunza de
artar pe membre
Prurit
Edem al fetei cu ingustarea fantei
palpebrale -> fizionomie de japonez
Semne neurologice (strabat BHE)
Sensibilitate meningeala
cefalee
Faza meningo-encefalitica:
Demielinizare cu agresare dubla (paraziti
+autoimun)
Tulburari de sensibilitate
Semnul Keradell/semnul cheii (nu poate
incuia usa din cauza contactului dureros cu
materialul dur al cheii)
Lipsa sensibilitatii
Tulburari de somn: inversarea ritmului somn-veghe
=> somnolenta continua => coma
Tulburari de personalitate: modificari intre extreme
Tulburari motorii:
crize convulsive => miscari anormale
din lipsa de coordonare;
Evolutie spre hipotonie/paralizie
Tulburari neuroendocrine:
Lezare ax diencefalo-hipofizar
Sete exacerbata (NAL talamic)
Lipsa termoreglarii (NA talamic)
Pierderea libidoului (bed nucleus of stria
terminalis)
Femei: amenoree si sterilitate
Insuficiente hipofizare si tiroidiene

Evolutie:
Tratament in faza limf-sang =>vindecare
Fara tratament: moarte in 18 luni ( casexie, somnolenta
ireversibila)
2. Boala somnului est-
africana
Evolutie rapida
1. Faza limfo-sanguina: aspect infectios
(febra, tripanide, cefalee, tulburari
cardiace)
2. Faza cerebrala: instalare rapida (1 luna/
concomitent cu faza 1)

Evolutie: moarte in 1-3 luni

Profilaxie:
Ferirea de intepaturile de insecte
Chemioprofilaxie personala
Curatarea ierburilor din apropierea
locuintelor
Lupta biologica: masculi sterili ce
competitioneaza cu cei fertili
Lupta cu rezervorul uman (tratament) si
animal (exterminare)
insecticide