Sunteți pe pagina 1din 12

Fiziopatologie

Capitolul IV

EXPLORAREA SERIEI ALBE


(LEUCOCITARE)

Leucograma normală (formula leucocitară)


 leucocite 5.000-10.000/mm3;
 polimorfonucleare granulocite:
 neutrofile 60-70%;
 eozinofile 1-3%;
 bazofile <1%;
 mononucleare agranulocite:
 limfocite 20-25%;
 monocite 3-7% (monocite în sânge = macrofage în ţesut).

Variaţii cantitative şi calitative, fiziologice şi patologice ale leucocitelor


 variaţie (creştere sau scădere) ca număr = variaţie absolută;
 variaţie (creştere sau scădere) ca procent = variaţie relativă;
 variaţiile fiziologice depind de:
o vârstă;
o sarcină şi menstruaţie;
o activitate musculară intensă;
o digestie.
 variaţii patologice:
o <5000 l/mm³ = leucopenie (LES, medicamente, viroze, rubeolă);

35
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

o >10.000 l/mm³ = leucocitoză (inflamaţie/ infecţie);


o 30.000-200.000 l/mm³ = leucoză.
Leucocitoza cu neutrofile crescute (peste 8.000/mm³ - neutrofilie absolută).
 cauze fiziologice:
o nou-născut;
o sarcină (trimestrul III);
o creşterea catecolaminelor (efort fizic mare, stres, post-chirurgical);
o expunere la temperaturi extreme (în special la cele scăzute).
 cauze patologice:
o infecţii:
 bacteriene acute (cresc mai ales precursorii imaturi), cronice (TBC,
osteomielită);
 unele infecţii virale.
o inflamaţii:
 IMA;
 arsuri;
 colagenoze (artrită reumatoidă);
 gută;
 glomerulonefrite.
o afecţiuni mieloproliferative:
 leucemie granulocitară/mieloidă cronică (LMC);
 policitemia vera.
o boli sistemice: boala Hodgkin
o neoplasme:
 bronho-pulmonar;
 gastric;
 uterin;
 pancreatic;
 melanom malign.
o intoxicaţii:
 endogene (uremie, acidoză metabolică);
 exogene (medicamentoase-digitală, chimice).
o factori fizici ce determină arsuri, insolaţie;
o hemoliza acută inclusiv post-transfuzională;

36
Fiziopatologie

☞ Reacţia leucemoidă: creşterea leucocitelor cu granulocite peste


100.000/mm3 cu devierea la stânga a formulei leucocitare (prezenţa de
precursori promielocitari). Apare în infecţii, intoxicaţii, tumori maligne sau
metastaze osoase. Se diferenţiază de LGC prin fosfatază alcalină leucocitara
care este crescută doar în reacţia leucemoidă.

Leucocitoza cu limfocite peste 3.000/mm³ (limfocitoză absolută)


 ereditare:
o limfocitoză familială.
 dobândite:
o infecţii virale acute: mononucleoză infecţioasă, tusea convulsivă, boli
eruptive la debut;
o infecţii bacteriene cronice: tuberculoză, sifilis, bruceloză;
o boli hematologice: leucemia limfatică acută sau cronică, limfosarcom;
o boli endocrine: hipertiroidie, insuficienţă corticosuprarenală, rahitism;
o tumori, metastaze.

Leucocitoza cu monocite peste 1000/mm³ (monicitoză)


 monocitoză adevărată:
o infecţii cu diferite microorganisme (mononucleoză, bruceloză, parotidită
epidemică, tuse convulsivă, endocardită bacteriană subacută, tbc);
o inflamaţii cronice granulomatoase: sarcoidoză, enterită regională;
o boli ale sângelui (leucemia histiomonocitară, mielomonocitară, anemie
pernicioasă);
o boli neoplazice, limfom Hodgkin;
o tezaurismoze.
 monocitoză relativă:
o în faza de recuperare a insuficienţelor medulare (monocitele se
regenerează cel mai repede dintre celulele sangvine).

Leucocitoza cu eozinofile peste 700/mm³ (eozinofilie absolută)


 boli infecţioase:
o parazitare (trichinoză, giardiază, echinococoză);
o virale.
 boli alergice:

37
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

o astm bronşic, urticarie, rinită alergică, febra de fân;


o alergii medicamentoase.
 boli dermatologice: pemfigus, eczemă;
 boli hematologice:
o policitemia vera;
o leucemia granulocitară/mieloidă cronică, leucemia cu eozinofile;
o după splenectomie;
o boală Hodgkin.
 sindroame hipereozinofilice-sindromul Loeffler;
 boală de iradiere.

Leucocitoza cu bazofile peste 150/mm³ (bazofilie absolută)


 boli alergice şi dermatologice: urticarie pigmentară, astm, şoc anafilactic;
 boli mieloproliferative:
o leucemia granulocitară cronică;
o policitemia vera;
o anemii hemolitice;
o după splenectomie.
 boală Hodgkin;
 boli inflamatorii cronice: poliartrita reumatoidă, colita ulceroasă;
 infecţii virale: varicelă;
 după iradiere;
 boli endocrine: mixedem, boală Cushing.

Leucopenie cu neutrofile sub 5000/mm³ (neutropenie absolută)


 scăderea producţiei medulare:
o deficienţe de vitamina B12 şi acid folic;
o leucemie (asociază anemie şi/sau trombocitopenie, pancitopenie);
o infiltrare medulară;
o aplazie medulară (agranulocitoză) indusă prin:
 medicamente: citostatice, antibiotice, anticonvulsivante, antitiroidiene
de sinteză, fenilbutazonă, sulfamide;
 toxice (benzol);
 iradiere.
 creşterea utilizării sau distrucţiei periferice:
o afecţiuni imunologice: LES, şoc anafilactic;

38
Fiziopatologie

o splenomegalie cu hipersplenism: sarcoidoza, sindrom Felty (AR);


o infecţii bacteriene, virale, fungice;
o boli caşectizante, stare de inaniţie, alcoolism.
☞ Sub 500 neutrofile/mm³ – neutropenie severă cu risc de infecţii severe.

Leucopenie cu limfocite scăzute sub 1.500/mm³ (limfopenie)


 ereditare:
o limfopenie familiară.
 dobândite:
o boli infecţioase;
o boli imunologice: LES, limfosarcom;
o boli care induc hipoplazia ţesutului limfatic: reticulosarcom, metastaze;
o boli cardiace: insuficienţă cardiacă cronică gravă, IMA;
o boli endocrine: mixedem, sindrom Cushing;
o toxice şi medicamentoase (corticoterapia);
o post-stres.

Limfopenie cu bazocite scăzute (bazopenie)


 boli endocrine: hipertiroidii, boală Cushing;
 boli infecţioase acute severe;
 utilizarea de medicamente: heparină, ACTH (hormon adrenocorticotrop),
glucocorticoizi;
 status post-stres.
☞ Bazopenia nu modifică numărul normal de leucocite circulante.

Leucopenie cu eozinofile scăzute (eozinopenia)


Apare ca urmare a mobilizării limitate a rezervelor medulare.
 fiziologic:
o postprandial;
o după expunere la frig sau la eforturi fizice mari (hiperactivitate
adreno-corticosteroidă).
 patologic:
o post-traumatisme, post-operatorii;
o boli infecţioase grave;
o utilizarea de medicamente: ACTH, glucocorticoizi;
o agranulocitoză.

39
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

Limfopenie monocite scăzute (monocitopenie)


 aplazie medulară;
 utilizarea de medicamente: glucocorticoizi.
Frotiu de sânge periferic
 descrie elementele morfologice de identificare a diverselor tipuri de leucocite
circulante, pe lama colorată clasic MGG (May-Grunwald-Giemsa)/ Giemsa
rapidă (3 min) şi rolul lor (date despre formă şi conţinut);
 evidenţiază variaţiile de talie ale granulocitelor – gigante, hipersegmentate:
anemia megaloblastică;
 întocmeşte formula leucocitară;
 evidenţiază granulaţiile toxice: pneumonie, TBC, ciroză, tumori maligne;
 evidenţiază anomalii nucleare.

☞ În condiţiile în care se presupune o afecţiune hematologică malignă cu


celularitate redusă pe frotiu, se recomandă efectuarea de concentrate leucocitare.

Frotiu de măduva osoasă hematogenă (MOH): evidenţiază modificări


pe toate liniile.
Aspect normal al MOH:
 celule hematopoietice:
o celule stem pluripotente;
o celule progenitoare hematopoietice:
 celule progenitoare mieloide: eritrocite, leucocite (N, Eo, B, Mo),
trombocite;
 celule progenitoare limfoide: limfocite B şi T.
o celule ale liniilor sanguine.
 stromă reticulo-vasculară (celule stromale, ţesut adipos, fibrocite, ţesut
conjunctiv extracelular, sinusoide vasculare).

Modificări patologice ale MOH:


 hiperplazie medulară:
o pe toate liniile celulare – sindroame limfoproliferative;
o pe o serie;
 linia granulocitară: leucemii acute (promielocitară, mielocitară şi
mielomonocitară) şi cronice (granulocitară);

40
Fiziopatologie

 linia roşie: anemie (feriprivă, megaloblastică, hemolitică), eritro-


leucemie, eritropoieza ineficientă, poliglobulie, hipersplenism;
 linie megacariocitară: trombocitemii, megacarioblastoza malignă.
 infiltraţie limfocitară a măduvei osoase: leucemie limfocitare (acute şi
cronice), limfom;
 plasmocitoză medulară: mielom multiplu, afecţiuni imunologice, unele
cancere.

41
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

42
Fiziopatologie

Capitolul V

EXPLORAREA SERIEI MEGACARIO-TROMBOCITARE

Explorarea compartimentului circulant


Numărul normal de trombocite:
- trombocitele au rol în coagulare şi hemostaza;
- între 150.000 - 400.000/mm³ la adult;
- se determină prin numărătoare automată pe hemoleucogramă şi pe frotiu
de sânge periferic;
- pe hemoleucogramă se evaluează şi indicii plachetari (volumul plachetar
mediu - VPM);
- se recoltează sângele pe anticoagulant (EDTA – acid etilen diamin
tetraacetic);
- se adaugă o soluţie care produce hemoliza şi inhibă aderarea şi agregarea
plachetară.

Variaţii cantitative şi calitative trombocitare


 cantitative:
o trombocitopenii <150.000/mm³;
o trombocitoze >400.000/mm³;
o trombocitemie >1.000.000/mm³.
 calitative:
o trombopatii.

43
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

Cauze de trombocitopenie:
 centrale (deficit de sinteză medulară; frecvent se întâlneşte pancitopenia):
o ereditare: maladia Fanconi (aplazia medulară);
o dobândite:
 înlocuirea cu ţesut fibros (radioterapie) sau ţesut tumoral (leucemii,
limfoame);
 infecţii virale: virus Epstein Barr, hepatitic A, C, citomegalovirus;
 toxice (postmedicamentoase precum citostaticele, excesul de alcool);
 autoimune;
 deficitul de vitamina B12, acid folic (anemie megaloblastică) prin
scăderea sintezei de ADN;
 idiopatic.
 periferice:
o trombocitopenie fără splenomegalie:
 cauze imune: purpura trombocitopenică idiopatică (boala Werlhoff)
sau autoimună prin autoanticorpi antitrombocitari care distrug
prematur trombocitele în ficat şi splină;
 post-medicamentoasă (norfloxacina, chinidina) sau alergică prin
producerea de autoanticorpi care acţionează încrucişat;
 coagulare intravasculară diseminată (CID): trombocitele se
consumă în formarea trombilor şi scade foarte mult numărul lor în
evoluţie, cu risc crescut de mortalitate;
 non-imunologic: purpura trombotică trombocitopenică (PTT) şi
sindromul hemolitic-uremic (SHU) - acestea implică numeroase
microtromboze la nivelul vaselor mici din multiple organe (rinichi,
inima, creier) cu distrugerea trombocitelor circulante printr-un
mecanism non-imunologic.
☞ există forma acută de PTT la adulţi care este idiopatică de obicei
şi mai rar este indusă medicamentos sau declanşată de sarcină.
o trombocitopenie cu splenomegalie:
 secundară cirozei hepatice – apare ca urmare a distrugerii trombo-
citelor prin hipoxia indusă de splenomegalie şi hipertensiune portală;
 leucemii cronice (limfoproliferativă, mieloproliferativă);
 limfoame splenice;
 tezaurismoze (boala Gauche, Niemann Pick, amiloidoze).

44
Fiziopatologie

Cauze de trombocitoza sau trombocitemie:


o primare: afecţiuni mieloproliferative:
 trombocitoza esenţială (trombocite mici, fără granulaţii);
 policitemia vera;
o secundare (reactive):
 după splenectomie, splina fiind principalul organ care îndepărtează
trombocitele îmbătrânite;
 în situaţii de agresiune (operaţii, naştere, infecţii, variaţii termice) cu
afectarea homeostaziei prin interleuchine şi creşterea numărului de
trombocite;
 anemie (feriprivă, posthemoragică) prin stimularea producerii celulare
în MOH.
☞chiar şi în condiţiile unui număr crescut de trombocite (ex.:
trombocitoză esenţială cu trombocite peste 1 milion/mm³) pot apărea
hemoragii datorate unor tulburări funcţionale ale acestora (trombopatii).

Frotiu de sânge periferic


 numărul trombocitelor:
o trombocitopenie datorată agregării plachetelor (ex: în recoltarea sau
anticoagularea inadecvată a sângelui).
 morfologia trombocitelor:
o mărime (trombocite mari în sindromul Bernard-Soulier);
o absenţa unor componente ultrastructurale (lipsa granulelor alfa în
sindromul plachetelor cenuşii).

Explorarea compartimentului medular


 frotiu de măduvă osoasă: evaluează linia megacariocitară (ex. megacario-
blastoză malignă) dar şi celelalte linii celulare.

45
Roxana Maria NEMEŞ  Florentina Cristina PLEŞA  Cristina STOICA

46

S-ar putea să vă placă și