BILET DE EXAMEN Nr.

1
Entamoeba hystolitica. Morfologie.
-Este specia patogena, colonizeaza intestinul gros
-Trofozoitii si chistii se gasesc in fecale
-Importanta diferentierea de amibele saprofite (se face diferentierea dupa nr de nuclei)
-Au mobilitate asigurata prin pseudopode, chistul este imobil
-Langa ape (piscina, lacuri) traiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria,
Acanthamoeba(mortalitate crescutameningita, piscine neclorinate suficient)
-Parazitul poate fi prezent in organismul uman in 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:
Forma vegetativa: este constituita dintr-un nucleu cu nucleol central inconjurat de
citoplasma cu 2 zone (endoplasma la interior si ectoplasma la exterior)
-Parazitul format in aceasta forma prezent in intestinul gros al organismului precum si la
distanta (localizarile extra-intestinala)
-In functie de comportamentul parazitului fata de organismul uman, forma vegetativa
poate avea doua aspecte:

Forma histolitica parazitul poate avea dimensiuni mari (20-40

microni)
este foarte mobil si se hraneste cu hematii si lezeaza
tesuturile (de aceea se numeste si histolitic)
Forma minuta parazitul are dimensiuni relativ mici (15-20
microni)
el emite lent pseudopode, se hraneste cu chim gastric si fl ora
intestinala, are capacitatea de a se transforma in chist

Forma chistica:parazitul poate fi eliminat prin fecale, asigurand transmiterea interumana a parazitozei
-Transformarea formei minute in chist presupune o serie de etape intermediare
prechistice in care se sintetizeaza un invelis exterior gros care va permite
supravietuirea chistului in conditiile precare oferite de mediu extrem
-Chistul este rezistent la pH-ul acid al stomacului pe care trebuie sa il tranziteze in
drumul lui spre intestinul gros
-Chistul poate fi inlaturat prin filtrare si distrus prin fierbere
-Chistul matur are forma sferica sau ovalara cu un diametru de 15 microni si contine:

4 nuclei rezultati din dubla diviziune binara a nucleului

1-4 baghete siderofi le rotunjite la capete, numite si corpi cromatoizi

Fascioloza aspect clinic i tratament.

Aspect clinic
-Fascioloza este specifica bovinelor (pasunile contaminate cu fecale ce contin
parazitul)
-La om se manifesta prin:

faza de migrare a parazitului si instalare in caile biliare: febra, dureri

abdominale, astenite, alterarea starii generale (2 luni)
faza de localizare biliara: hepatalgii, icter (prin obstructia cailor
biliare de catre parazitii adulti)

Diagnostic: Serologic RFC, Parazitologic (materiile fecale) pentru evidentierea

oualelor de parazit prin examen microscopic pe preparat proaspat, Hematologic
(eozinofilie), echografie, tomografie computerizata
Tratament: Emetina, Bithionol

BILET DE EXAMEN Nr. 2

Amibiaza aspect clinic i tratament.
Aspect clinic
-Se manifesta printr-o incubatie lunga
-Are un debut insidios cu discomfort abdominal si dureri in fosa iliaca D
(simuleaza uneori apendicita)
-Poate avea debut brusc cu dureri abdominale, tenesme rectale si scaune
diareeice cu aspect muco-sanguinolent
-In conditiile unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea
ulceratiilor
-Complicatii posibile: hemoragia si perforatia urmata de peritonita ca urmare a
distrugerii structurilor intime ale peretelui intestinal
Diagnostic
Serologic:

ELIS A testeaza prezenta antigenelor specifi ce parazitului in

materiile fecale
hemaglutinare indirecta (pt formele intestinale)
imunofl orescenta (pt formele extraintestinale)

Parazitologic:

microscopic in fragmentele muco - sanguinolente din scaunul

proaspat emis, se evidentiaza formele chistice ale parazitului si
eventual trofozoiti
coprocultura pe mediu Loeffl er se insamanteaza materii fecale in
care exista chisti, controlul microscopic al culturii va evidentia
parazitul in forma de trofozoit

Tratament: Metronidazol sau Fasygin

-Se urmareste reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului (in cazul diareei

acute)

Fasciola hepatic ciclul biologic.

-Ouala neembrionate eliminate de parazit ajung in colon unde sunt eliminate o
data cu materiile fecale (procesul necesita umezeala, temperatura de 20o-25o,
timp de 10 zile)
-Din ou apare larva = miracidum, in mediul acvatic va se va transforma in cercar
unde se vor inchista pe suprafata planterlor acvatice
-Omul se va infesta cand ingereaza apa sau produsele vegetale crude
contaminate
-Apoi in tubul digestiv va avea loc dechistarea si eliminarea cercarilor care vor
traversa peretele intestinal si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza
si devin adulti (vor excreta oua in aprox 3 luni de la infestare)

BILET DE EXAMEN Nr. 3

Giardia lamblia - morfologie.
-Trichomonas nu prezinta chisti
-Miscarea se datoreaza flagelilor lungi
-Multiplicare directa (diviziune)
Parazitul prezinta 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:
Forma vegetativa: parazitul are aspect piriform cu o extremitate ant rotunjita si
una post usor efilata
(10-20 microni lungime)
-In regiunea ant are 2 nuclei mari si 6 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi
de flageli (1 pereche ant si 1 post si 2 perechi ventrale)
-In partea sup a corpului prezinta o depresiune cu rol de fixare a parazitului pe
mucoasa intestinala numita disc adeziv
Forma chistica: are forma sferica sau ovalara (10 microni)
-Chistul este marginit de un perete gros care adaposteste in interior 2-4 nuclei si
resturi de flageli
-Chistul este forma de rezistenta in mediu exterior si totodata de diseminare
interumana a parazitozei

Tenioze aspect clinic.

-Bolnavii pot prezenta dureri abdominale, constipatie, diaree

-Uneori boala este marcata de prezenta proglotelor in in materiile fecale
-Copii pot prezenta in plus fenomene neurologice cu tulburari de memorie si
insomnii
Diagnostic: se face prin examen macroscopic si microscopic al proglotelor sau a
scolexului eliminat o data cu materiile fecale
3

Tratament: Niclosamid (se administreaza dimineata pe stomacul gol si se

urmareste eliminarea scolexului in materiile fecale)
-Se apreciaza eficienta tratamentului si respectiv vindecarea bolnavului numai o
data cu eliminarea scolexului (remanenta acestuia duce la regenerarea
proglotelor si reconstituirea parazitului la dimensiunile de adult, concomitent cu
aparitia simptomelor clinice)

BILET DE EXAMEN Nr. 4

Giardioza aspect clinic.

Aspectul clinic
-Pot exista purtatori asimptomatici (50% din pacienti)
-Incubatia este de 1-4 saptamani
-Clinic: sindrom de malabsorbtie din cauza diareei apoase, a steatoreii
(deficiente in absorbtia grasimilor scanun cu aspect gras)
-Dureri abdominale, flatulenta, semne de deficienta de vitamine liposolubile (A,
D, E datorita steatoreii)
-Pot aparea manifestari la distanta generate de substante toxice eliberate de
Giardia: manifestari de SNC crizele de epilepsie minora (crize de absenta),
capacitate scazuta de concentrare, iritabilitate etc
Tratament: Metronidazol sau Fasigyn (in doza unica)
-Prevenirea: prin tratarea apei de baut (filtrare, clorinare), prin prevenirea
turistilor in tarile nedezvoltate

Tenia saginata morfologie.

-Este un parazit din clasa Cestode, 8-10 m

-Este format din:

scolex: 1-2 mm, prevazut cu ventuze ce il fi xeaza de peretele

intestinal
gat scurt
strobila: 500-2.000 proglote

-Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot)

-Ele se elimina pasiv (10-12) o data cu materiile fecale dar si activ intre scaune
-Oul este ovalar, 30-40 microni, este brun si delimitat la exterior de un invelis
radiar

BILET DE EXAMEN Nr. 5

Trichomonas vaginalis morfologie.

-Protozoar flagelat care determina infectii urogenitale (forma de para, 20-30

microni)
-Din extrem rotunjita pleaca un manunchi de flageli (mobilitatea este asigurata
de 3-5 flageli ant si 1 post inserat pe membrana ondulata)
-Nu se cunosc chisti, exista doar sub forma vegetativa, in stadiul de trofozoit
-Median este strabatut de o structura fibrilara rigida = axostil
-Traieste in mediul umed (pH = 4,9-6,5)
-Diviziunea se face prin sciziune longitudinala

Pediculoza.
-Pruritul extremitatii cefalice (mai ales regiunea occipitala), a toracelui si sunt
insotite de papule roz care in urma leziunilor de grataj se pot infecta bacterian
Diagnostic: se face prin evidentierea macroscopica a particularitatilor
morfologice care permit identificarea genului si a speciei
Tratament: sampon si sapun cu insecticide, dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan
(insecticide organo-clorurate)

BILET DE EXAMEN Nr. 6

Trichomoniaza aspect clinic i tratament.
Aspect clinic
-Se transmite pe cale sexuala (boala venerica), se poate transmite si nesexual,
traieste in medii umede (prosoape,haine contaminate etc)
-Copii pot fi infectati la nastere, incidenta crescuta la F 5-20% si de 2-10 % la B
care pot fi asimptomatici
-Rolul patogen al parazitului este legat de pH-ul vaginal si de balanta hormonala
estrogen-progesteron: in perioada scaderii cantitative a estrogenilor scade
cantitatea de glicogen din mucoasa si de acid lactic (el este responsabil de pH-ul
acid al vaginului) oferind conditii propice multiplicarii parazitului
-Infectia cronica poate determina sterilitate pasagera prin fagocitarea
spermatozoizilor de catre parazit sau diminuarea mobilitatii spermatozoizilor
-Exista si femei asimptomatice, care pot avea o secretie foarte abundenta,
apoasa care are un miros urat
-Vaginita (cand simptomatologie este prezenta) este insotita de mancarime,
senzatie de arsura, durere la mictiune si actul sexual
-La femei se poate ajunge si la cancer de col uterin daca este ignorata mult timp
-Barbatii pot fi purtatori asimptomatici care serversc ca rezervor
-La barbati este mai rar in uretra, infectia avand aspectul unei uretrite sau
prostatite (durere la mictiune, mictiuni frecvente)
Diagnostic: prin examen microscopic al secretiei vaginale sau uretrale (colorant
MGG), prin cultura, prin imunofluorescenta
5

Tratament: Metronidazol/Fasygin (obligatoriu tratarea partenerilor sexuali)

-Prevenirea: prin igiena sexuala, prin evitarea folosirii comune a articolelor de
toaleta

Tenia Echinococcus.
Ciclu de viata

-Are ca gazda definitiva intestinul cainelui sau pisicii unde ouale se elimina in
materiile fecale
-Ouale sunt ingerate de gazda intermediara (om, oaie, caprsa, porc) si sub
actiunea enzimelor digestive este eliberat embrionul care va traversa mucoasa
intestinala iar prin venele mezenterice ajunge la ficat unde se fixeaza formand
hidatida (50%-60% din cazuri)
-Prin venele suprahepatice, vena cava si artera pulmonara larva poate ajunge
pana in parenchimul pulmonar unde se fixeaza formand hidatida pulmonara
(30%-40% din cazuri)
-Daca pleaca din plaman prin vena pulmonara va ajunge la cordul S si de aici
prin circulatia generala ajunge in splina, rinihi, creier, ochi unde se fixeaza si
determina hidatida (10% din cazuri)

BILET DE EXAMEN Nr. 7

Chistul hidatic - morfologie.
-Boala determinata de Taenia Echinococcus
-Larva Taeniei decalnsaeaza modificari locale in ficat, plaman, rinichi, SN etc prin
aparitia unor formatiuni tumorale (1 cm pana la marimea unui cap de fat)
-De la exterior la interior este format din: cuticula (1 mm, alba, elastica,
impenetrabila pentru bacterii), membrana germinala (captuseste la interior
cuticula)
-Din membrana germinala se formeaza vezicule germinale si lichid hidatic
-Lichidul hidatic se afla in interiorul hidatitei, este incolor, limpede, pH 7,4, steril
cand membranele chistului sunt intacte
-El este puternic antigenic (apare socul anafilactic cand se rupe membrana
chistica)
-Lichidul contine saruri minerale, glucide, substante albuminoide
-Organul in care se dezvolta hidatita prezinta o delimitare reprezentata de
membrana adventiceala, peretii chistului adera la aceasta si se asigura irigarea
chistului

Malaria aspect clinic i tratament.

6

Aspect clinic
-Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe stagiul
eritrocitar al parazitului determinand aspectul clinic al malariei
-Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor, la
infectarea altor eritrocite si la maturizarea parazitilor
-Eliberarea parazitilor din celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului
imun
-Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, acesti mediatori imuni
impreauna cu eliberarea parazitiilor conduc la simptomele specifice malarie
(febra, anemie, frisoane, stare de slabiune)
-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor mici pe
care le trombozeaza si la hipoxie tisulara local
-In creier determina malaria cerebrala (aproape 100% mortala)
-In rinichi apare necroza tubulara acuta si insuficienta renala

-In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare

gastrointestinala si la bacteriemia secundara intrarii bacteriilor intestinale in
circulatia sistemica
-Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere mecanica
directa exercitata de parazit), prin fagocitoza (eritrocitele infectate nu mai sunt
recunoscute ca self de fagocite si sunt fagocitate), prin hemoliza autoimuna
-In infectia cu falciparum apar hemolize masive care conduc la hemoglobinurie si
la insuficienta renala boala = febra neagra
-Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in special daca
pacientii prezinta deficit de GLU-6-fosfat dehidrogenaza
-Cel mai caracteristic simptom este febra, alte simprome comune sunt: frisoane,
cefalee, mialgii, greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale
Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze:
1. Dureaza 15-60 min: frig, frisoane
2. Survine la 2-6 ore si este faza febrila: 41 o grade C, cefalee, greata,
varsaturi
3. Dureaza 2-4 ore: febra scade si este determinata de ruptura
hematiilor prin maturizarea schizontilor

-In P. vivax si P. ovale schizontii se maturizeaza la fiecare 48 ore si apare febra

terta iar in infectai cu
P. malariae febra apare la 72 de ore
-Febra in P. malaria cu P. falciparum poate apare la fiecare 48 de ore, dar este de
obice neregulata, fara o periodicitate distincta
-Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul bolii iar
absenta febrei sincronizate periodice nu exclude diagnosticul de malarie
-In P. falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria cerebrala si anemia
severa
Diagnostic de laborator
-Anemia normocroma / normocitara, trombocitopenia / leucopenia
-Hipoglicemia, hiponatremia, teste modificate de ficat si rinichi
Apararea organismului
-Siclemia care este cauzata de prezenta unei hemoglobinei patologice HbS
protejeaza impotriva infectiei severe cu P. falciparum
7

-Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria

-Deficitul de GLU-6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii (talasemia
si hemoglobinopatia E), de asemenea protejeaza impotriva infectiei cu malarie
Epidemiologie
-Este transmisa prin tantarul Anopheles, congenital sau prin transfuzie de sange
infectat
-Tantarii Anopheli sunt hematofagi, infectia este frecventa in mediu rural (Africa)
Tratament: Cloroquina (din scoarta de arbore, pe cale orala), P. falciparum a
dezvoltat rezistenta la mutli derivati ai Cloroquina, pacinetii cu P. falciparum
necomplicat se trateaza cu Mefloquina sau Chinina plus Doxiciclina
-Prevenirea: prin chemoprofilaxie sau prin evitarea vectorului (tantarul), se
folosesc insecticide

BILET DE EXAMEN Nr. 8

Clasificarea i morfologia genului Plasmodium.
Clasificare

P.
P.
P.
P.

falciparum
vivax
ovale
malariae

Morfologie
-Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit Plasmodium
malariae
-Protozoarul face parte din clasa apicomplexa pentru ca are un complex apical la
ME prin care se fixeaza pe tesutut
-A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate si Celsius, este cea mai grava boala
tropicala (Africa Centrala, America Centrala)
-In fiecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fiecare an 1-2,5 morti
-Alte specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamifere
-Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles
-Cele mai multe cazuri sunt date de P. falciparum (determina boala cea mai
severa) si vivax

Cisticercoza.
Morfologie
-Boala determinata de dezvoltarea in organismul uman a formei larvare a Teniei
solium
-Poate aparea prin:

inghitirea oualelor de tenie odata cu fructele si legumele infectate

autocontaminare (pe cale exogena , fecal- orala: individul care isi

reintroduce ouale din anus in gura prin intermediul mainilor
contaminate/ pe cale endogena: regurgitarea proglotelor din intestin
in duoden unde sunt digerate si eliberate ouale)

-Din oua ies embrionii hexacamnii care traverseaza peretele intestinal si se

fixeaza in tesutul subcutanat, musculatura scheletica, ochi , creier
Aspect clinic
-Difera in functie de nr de cisticerci si de localizarea lor:

cisticercoza cerebrala evolueaza clinic cel mai grav cu fenomene

neurologice, crize epileptice, tulburari psihice
cisticeroza cu localizare subcutanata si in musculatura scheletica

Diagnostic: examen macro-/microscopic al cisticercilor extrasi biotopic

Tratament: chirurgical

BILET DE EXAMEN Nr. 9

Genul Plasmodium ciclu biologic.
Plasmodiile trec prin mai multe stagii:
-Sporozoitul: mononucleat, lanceolat, infectios pt om (7 microni
lungime)
-Sporozoitii sunt reprodusi prin reproducere sexuala in intestinul
tantarului Anofel si migreaza catre glanda salivara
-Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine
-Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam in
30 de min de la inoculare, la celula hepatica apare prima multiplicare asexuata
-In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont multinucleat,
rezulta 2.000-4.000 de schizonti
-Acesti paraziti denumiti schizonti rup celula hepatica si intra in celulele
sanatoase, aceasta faza se numeste schizogonie extraeritrocitare si dureaza 521 de zile
-Intre specii exista diferente la vivax si ovale maturizarea hepatica
dureaza pana la 2 ani
-Parazitii hepatici care hiberneaza se numesc hipnozoiti
-In eritrocit trece prin mai multe faze :

Faza 1 de inel pecete: culoare bleu in MGG, nucleu rosu asezat

excentric
Faza 2 de amiba: parazitul creste in dimensiuni, marginea lui este
neregulata, nucleu ramane unic
Faza 3 de prerozeta: in care se produce multiplicarea nucleilor fara
ca sa fi e urmata de separarea citoplasmei
Faza 4 fi nala de rozeta/margareta: mai multi paraziti uniti fi ecare
avand nucleu si citoplasma bine determinatam, se rupe rozeta si se
distruge hematia

Trichineloza aspecte clinice i tratament.

-Boala evolueaza in 4 faze :
1. Incubatia: variaza de la cateva zile, la cateva saptamani,
corespunde perioadei in care larvele se gasesc in intestin
2. Debut: dureri intestinale si uneori diaree, corespunde perioadei de
migratie a larvelor prin peretele intestinal
3. Faza de stare : febra (39-40 o C), edeme si dureri musculare vii,
corespunde prezentei larvelor in muschii straiti, mai ales in zona
tendoanelor
4. Faza de convalescenta : dureri musculare, corespunde inchistarii
larvelor in muschi (convalescenta incepe dupa 20-60 de zile de la
infestare)

Diagnostic
-Serologic: RFC, RIF, reactia de hemaglutinare
-Hematologic: leucocitoza intre 10.000- 20.000 cu eozinofilie peste 80% care se
instaleaza la 7 zile dupa infestare si poate dura ani
-VSH crescut, Hipoglicemie, cresterea LDH, CPK, TGP, TGO
Tratament: Mintezol (25 mg/kg corp/zi), analgezice si corticoizi

BILET DE EXAMEN Nr. 10

Pneumocystis carinii morfologie i ciclu biologic.
Morfologie
-Este situat in functie de structura ADN-ului in grupul Protozoare, iar in functie
de structura ARN-ului in grupul Micete (fungi)
-Determina boala pneumocistoza (pneumonie interstitiala cu plasmocite)
-Prezinta 2 forme:

forma vegetativa (trofozoit): ovalar, 2-10 microni, prezinta un nucleu

invelit in citoplasma cu mitocondrii, RE, ribozomi si la periferie este
delimitat de un perete subtire
forma chistica: chistul matur este sferic, 4-6 microni si este delimitat
de o membrana externa groasa, in interior contine 8 corpusculi cu
cate un nucleu fi ecare, o mitocondrie, RE si ribozomi

Ciclul biologic
-Prezinta un ciclu sexuat si unul asexuat care se desfasoara in alveolele
pulmonare
-Intraalveolar trofozoitul trece in stadiul de pre-chist in care are loc diviziunea
meiotica a nucleului si apoi trece in stadiul de chist cu cei 8 corpusculi
-Corpusculii sunt eliberati cand se rupe peretele chistic rezultand trofozoiti
haploizi, care prin conjugare vor forma un trofozoit diploid care va incepe un nou
ciclu sexuat

10

Oxiuroza.
-Se caracterizeaza prin prurit anal nocturn asociat cu leziuni consecutive
gratajului (zgariere)
-Migrarea femelelor in regiunea vulvara produce o vulvo-vaginita pruriginoasa
-Din aceste motive pacientii prezinta astenie, somnolenta diurna, insomnie
nocturna si scaderea randametnului intelectual
Diagnostic:
-Evidentierea femelei in regiunea perianala sau vaginala
-Metoda amprentei anale-evidentiaza prezenta oualelor in pliurile anale
Tratament:Mebendazol (100 mg repetat apoi la interval de 2 saptamani),
Piperazina (50mg/kg)

BILET DE EXAMEN Nr. 11

Enterobius vermicularis ciclu biologic.
-Infecia este transmisa pe cale fecal-orala, ouale ingerate se fixeaza pe peretele
intestinal si elibereaza larve infectioase
-Parazitul se deplaseaza catre cec si se matureaza n adult in 2- 4 saptamani
-Infectia este autolimitata, este posibila reinfectia

Leishmanioza aspect clinic.

-Este un hemoflagelat protozoar care migreaza pana in sange si este transmis
de insecte, infecteaza sangele si tesuturile
-Cele mai frecvent leziuni ale pielii sau ale mucoasei, leziuni care se manifesta
ca ulceratii
-Leziunile se pot vindeca spontan / pot evolua cronic, iar infectia poate fi
localizata / generalizata
-Parazitul invadeaza celulele reticulo-endoteliale ale ficatului, splinei, maduvei
osoase si ggl producand hiperplazia histiocitara si hipertrofia
-Tesutul hematopoetic este inlocuit cu macrofage
-Insecta vectoare se gaseste in Asia, Africa, Europa de S (in tara sunt prezente
cazuri rare de import)
-In zonele in care nu circula insecta rezervoarele le constituie rozatoarele si
cainii
Leishmanioza cutanata
-Leziunile apar dupa o incubatie de 2 saptamani pana la 2 luni, la locul
intepaturii insectei
-Leziunea devine iritata, se largeste si se ulcereaza, ulceratia devine dura si
capata o crusa sub care se afla material seros
-Leziunea se poate cicatriza vicios determinand o cicatrice deformanta
Leishmanioza viscerala
-Parazitul trece de bariera cutanata si infecteaza viscerele cu sistem reticuloendotelial
11

-Majoritatea infectiilor sunt medii / autolimitate

-Boala clasica se numeste Kala-azar care este fatala netratata si consta in:
hepatosplenomegalie, limfadenopatie, anemie, leucopenie si emaciere (scadere
de greutate)
Diagnostic
-Parazitii pot fi vizibili in cultura, frotiu de maduva osoasa, in probe de splina
-Se mai pot face teste serologice determinand anticorpii anti-leishmania
Tratament: Pentamidina, Stibogluconat in forme cutanate

BILET DE EXAMEN Nr. 12

Trypanosoma aspect clinic i morfologie.
Morfologie
-Familia Trypanosomatidae consta in mai multe protozoare flagelate
-Deoarece acest protozoar necesita hematina din sange pentru respiratia aeroba
= hemoflagelat
-Are o lungime de 15 microni, mobilitatea este asigurata de 1 flagel (intra in
alcatuirea membranei ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului)
-Cele doua cicluri de viata ale celor doua genuri include insecta si un vertebrat
-Hemoflagelatele au mai multe stadii de viata care difera in plasamentul si
originea flagelului
-In intestinul insectei parazitul trece prin mai multe stadii intermediare:
amastigot, promastigot (neinfectante pentru gazda vertebrata) si epimastigot,
tripomastigot (infectante pentru gazda vertebrata)
-Ele vor migra in glandele salivare ale insectei iar apoi la om se vor injecta in
derm si ajunge in circulatia sangvina
-In stadiul final al bolii ei pot patrunde in LCR
Aspect clinic
-Boala se numeste boala somnului (incubare intre 5-20 zile)
1. Faza de ancru: leziune locala ancru in zona capului sau membre (datorita
inmultirii parazitului in derm) poate fi insotita de adenopatie satelita (dispare
dupa 2 saptamani fara a lasa cicatrici)
2. Faza de diseminare limfo-sanguina: apare hepatosplenomegalia, insotita de
febra 38o, cefalee, astenie, anorexie (poate dura luni, ani)
3. Faza de localizare cerebrala: parazitul patrunde in SNC si determina boala
somnului (se inverseaza ritmul nictemeral somnoleta ziua, insomnie noaptea)
urmand somnolenta permanenta si coma
Tratament: faza limfo-sanguina (Lomidina/Moranil), faza neuro-meningeana
(Arsobal)

Ascaris lumbricoides - morfologie.

-Este cel mai mare vierme cilindric care paraziteaza organismul uman, sexele
sunt separate, iar parazitii difera morfologic astfel :
12

parazitul femela : este mai lung decat masculul, masurand 20-25 cm

(ambele extremitati sunt usor efi late si drepte)
parazitul mascul : este mai scurt decat femela, masurand 10-17 cm,
are extremitatea distala curbata ventral (aspect de carja)

-Orificiul bucal al parazitilor este situat la extremitatea anterioara si prezinta 3

buze dintate cu rol de fixare a parazitului pe peretele intestinal

BILET DE EXAMEN Nr. 13

Ascaridioza aspect clinic.
-In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomelor clinice sunt
nesemnificative :

faza pulmonara pacientii prezinta tuse seaca, febra si dureri

retrosternale (prezenta larvelor in sputa si eozinofi lia confi rma
diagnosticul)
faza intestinala tabloul clinic este caracterizat prin dureri
abdominale, anorexie, diaree sau constipatie si spoliere nutritionala
mai ales la copii

-Complicatii posibile: icter mecanic si angiocolite (prin patrunderea parazitilor in

caile biliare, eliminarea parazitiilor prin anus, nas sau gura datorita exacerbarii
fenomenului de migrare (ca urmare a febrei de origine neascaridiana=eratism fenomenul de migrare a unor paraziti in alte organe decat cele in care se fixeaza
in mod obisnuit)
-Alte complicatii: ocluzii intestinale prin obstructie mecanica si peritonita, prin
perforarea suturilor dupa interventie chirurgicala pe tub digestiv
Diagnostic: examen micro-/macroscopic al materiilor fecale evidentiaza ouale
de paraziti / se evidentiaza parazitii adulti eliminati
-Hemoleucograma - hiperleucocitoza cu hipereozinofilie (40% din cazuri)
Tratament:
-Levamisol doza unica 150 mg la adulti si 5 mg/kg corp la copil (eficient la 7090 % din cazuri)
-Mebendazol 200 mg de 2 ori pe zi, 3 zile (eficient in 80-90 % din cazuri)

Scabia.

-Sarcoptes scabiae hominis (raia la om)

-Femela va sapa un tunel sau galerie n piele progresnd 1-2 mm pe zi, prefer
plica cotului, axila, fese, sani
-Acarian microscopic (350 microni femela i 220 microni masculul)
- Are 2 perechi de picioare situate ant si 2 post
-Contaminarea se poate face prin contact direct, mai ales venerian, prin
imbracaminte si lingerie
Ciclu evolutiv
-Femela depune zilnic 2-3 oua dupa 3-4 zile eclozeaza larve care parasesc
galeria
13

-La suprafata pielii n foliculii pilosi sapa un buzunar unde se transforma n

numfe apoi n adulti
-Se hraneste cu lichid interstitial
-Femela traieste 2 luni si masculul moare dupa fecundare
-Leziunea este un tunel n zig-zag de 1-2 cm care are la capat o vezicula perlata
-Pruritul,, mai ales nocturn, duce la leziuni de grataj
-Complicatii: nodulii = infiltrate dermice celulare, ancre = leziuni escoriate,
infectia leziunilor cu streptococ
Diagnostic: examen microscopic care evidentiaza ouale
Tratament: pomezi cu benzoat , Lindan, la pacienii cu SIDA se face tratament
general Albendazol
-Hainele, aternutul, nclmintea sunt tratate cu insecticide n saci de plastic
24-48 ore

BILET DE EXAMEN Nr. 14

Filarioza.
-Filariile sunt nematode filiforme care paraziteaza omul
-Sunt viermi cilindrici filiformi, cu extrem ascutite, adaptati mediului limfatic,
sanguin sau t subcutanat in care se mobilizeaza
Ciclu biologic
-Femela este vivipara (naste pui vii) si produce microfilari mobile
-Transmiterea de la un individ la altul se face printr-un artropod hematofag in
care microfilariile se transforma in larve infectante apoi patrund in tesuturile
gazdei unde se transforma in adulti
Clasificare
Filarii limfatice (produc blocaj limfatic)
Wuchereria bancrofti
femela: 8-10 cm L, masculul: 3-4 cm L
ciclu biologic:

-parazitii adulti traiesc in ggl si vase limfatice (pediculul genital,

renal)
-larvele circula in limfa si noaptea pot fi prezente in sange, femela
elimina microfi lariile in timpul noptii si ele circula in sange dar nu
sufera nici o modifi care in organism
-vectorul este reprezentat de femala tantar Culex care preia odata cu
sangele si microfi lariile care dupa 15 zile devin infectioase

patogenitate: in stadiul acut determina manifestari de tip

infl amator, in stadiul cronic determina manifestari de tip
obstructiv
manifestari clinice:
-limfagita specifi ca fi lariozei poate sa fi e superfi ciala sau
profunda

14

-in stadiul acut se poate localiza: membre (unilateral), scrot

(orhita), trunchiurile limfatice (dureri toracice/abdominale)
-in stadiul cronic: adenite cronice, varice limfatice, elefantiazis
-raspandire: Asia, Africa, America Centrala, Oceania
tratamanet: saruri de dietil carbamazina

Filarii subcutanate: Loa-Loa, Onchocerca volvulus, Dracunuculusmedinensis

Loa-Loa
femela: 5-7 cm L, masculul: 3-5 cm L
fi lariile adulte sunt localizate subcutanat, iar microfi lariile in sangele

periferic
ciclu biologic:
-microfi lariile din sange sunt absorbite de un dipter tabanid din genul
Crysops (insecta hematofaga diurna)
-dupa 15 zile in organismul insectei devin infectioase si trec in gl
salivare, apoi in cursul unui pranz hematofag sunt depuse pe
tegumentul individului intepat de insecta
-microfi lariile traverseaza tegumentul, trec in sange si dupa 3 luni
devin adulti
manifestari clinice: determina reactii infl amatorii conjunctivale si
edeme ale membrelor sup, datorita migrarii subcutanate a unei fi larii
se observa formarea unui cordon pruriginos care se palpeaza
subcutanat
raspandire: Africa (camerun, Zair, Congo, Gabon)

Onchocerca volvulus

femela: 50 cm L, masculul: 2-3 cm L, microfi lariile nu parasesc

dermul
ciclu biologic: identic cu celelalte, vectorul este dipterul din genul
Simulium
manifestari clinice: determina o fi larioza grava prin orbirea pe care o
poate provoca, pahidermie (ingrosare a si depigmentarea
tegumentului, prurit)
raspandire: Golful Benin

Dracunuculus medinensis

femela: 70-120 cm L, masculul: 2-3 cm L, microfi lariile sunt mobile in

apa unde au o viabilitate de 5-10 zile
ciclu biologic:
-femela se gaseste in t subcutanat al membrelor inf, contactul dintre
tegument si femela gravida det aparitia unei vezicule care ulcereaza
in urma contactului cu apa
-microfi lariile sunt ingerate de gazda intermediara reprez de genul
Cyclops, apoi devin infectioase dupa o luna
-infectarea omului inghitirea crustaceului odata cu apa de baut,
larvele eliberate in tubul digestiv strabat stomacul si duodenul si
ajung in regiunea inghinala unde devin adulti dupa un an
-dupa acuplare masculul moare, iar femela migreaza in zonele
declive ale organismului unde moare
manifestari clinice: nu are evolutie benigna
-astenie, pruprit generalizat

15

ulceratii tegemumentare care se pot complica cu infectii bacteriene

diagnostic:
-parazitologic (evidentierea microfi lariilor in sange si derm)
serologic (reactia de imunofl uorescenta si imunoelectroforez a)
hematologic (hipereozinofi lie)
tratament: dietil carbamazina, Meltizan

Filarii peritoneale (nepatogene, produc hipereozinofilie): Mansonella ozzardi, Mansonella perstans

Botriocefal morfologie si ciclul biologic.

Morfologie
-Botriocefaloza este boala parazitara a intestinului subtire datorata infestarii cu
botriocefalul Diphyllobothrium latum
-Diphyllobothrium latum este o tenie care masoara 10-15 m lungime si este
formata din:

scolex: forma de migdala, 2-3 mm lungime, prezinta 2 invaginari =

botridii care fi xeaza parazitul de peretele intestinului subtire
gat scurt
strobila: 4.000 proglote imature in partea proximala si mature in
partea distala a strobilei

-In centrul proglotelor se gaseste uterul care are aspectul unei mase plurilobate
inchise la culoare
-Uterul fiecarei proglote prezinta un orificiu de eliminare a oualelor (prezente in
materiile fecale)
-Proglotele distale imbatranesc si se dezintegreaza (nu mai apar in materiile
fecale)
-Oul este ovalar, brun, 75 microni lungime, prezinta la un pol un capacel =
opercul si la celalalt pol un pinten = carena
-Ouale sunt embrionate cand este prezent un mediu acvatic pe o perioada de 12
zile si 2 gazde intermediare
Ciclul biologic
-In mediul acvatic oul elibereaza un embrion hexacanat ciliat care va fi ingerat
de un crustaceu, in el va avea loc transformarea embrionului in larva
precercoidala, crustaceul va fi inghitit de un peste (biban, stiuca) unde in el va fi
transformat in larva plerocercoida
-Omul se contamineaza mancand pestele gatit incorect termic, plerocercoizii se
fixeaza pe mucoasa intestinala jejuno-ileala prin intermediul botridiilor iar intr-o
luna devin adulti

16