8.

Diagnosticul parazitologic in giardioza

Giardia lamblia este un flagelat care a fost considerat parazit al intestinului subtire. Astazi este cunoscut faptul ca parazitoza pe care o produce ( giardioza) este insotita si de simptomatologie colecisto biliara care poate sa se situeze pe locul intai, inaintea simptomatologiei intestinale. In plus, s-a demostrat ca giardia pot coloniza intestinal gros determinand anorectita.

Morfologie Existe sub doua forme: forma vegetativa (trofozoit) si forma chistica. Trofozoitul este piriform (vazut din fata), asemanator cu o para taiata longitudinal si in forma de lingura, privit din profil. Are 2 nuclei cu cariosom central situati in partea anterioara, un disc adeziv si unaxostil, 4 perechi de blefaroplasti si 4 perechi de flageli: -o pereche de flageli, dispusi antero intern, au traiect posterior

-o pereche cu traiect anterior, se incruciseaza si formeaza o chiasma - o pereche de flageli laterali pleaca din blefaroplasti 20

- o pereche de flageli ventrali care pleaca din blefaroplasti, posterior de nucleu. Pe fata ventrala, in partea mai dilatata a corpului se afla discul adeziv cu care parazitul se fixeaza pe mucoasa duodenala. Chistul este ovoid sau elipsoid, cu contur dublu. Este forma de contaminare interumana.

I.Diagnosticul Parazitologic Se bazeaza pe examenul parazitologic al lichidului duodenal , al materiilor fecale si a bilei,urmarindu-se identificarea chisturilor in scaunele formate si a trofozoitilor in scaunele diareice , in lichidul duodenal sau in biopsia jejunala.

Preparatul nativ se realizeaza din materii fecale sau dupa concentrare aplicand metoda de flotare cu ZnSO4 sau formol eter si se coloreaza cu Lugol. Se evidentiaza chisturile ovalare sau rotunde: colorate brun deschis , cu dubla membrana , 2-4 nuclei , manunchiul de flageli cu dispozitie sinuasa in forma de S Daca scaunul este apos in stadiile acute ale bolii, mai ales la copii, se pot evidentia trofozoitii. Examenul lichidului duodenal si al bilei evidentiaza trofozoitii.Pe preparate se observa parazitii in forma vegetativa cu miscari caracteristice , sacadate , de rostogolire. Pentru evidentierea trofozoitilor in lichidul duodenal se foloseste enterotestul. Metoda utilizeaza o capsula gelatinoasa , enterosolubila , care contine un fir de nylon. Acesta se introduce pe cale orala, iar capatul firului ramane in exterior. Ajunsa in duoden , gelatina se dizolva iar parazitii se fixeaza pe firul de nylon. Dupa 2 ore , firul de nylon se extrage, mucusul aderent pe capatul distal se depune pe o lama de sticla care se examineaza la microscop.

9. Diagnosticul de laborator in trichomonioza urogenitala

Trichomonas vaginalis este agentul etiologic al vaginitei cu trichomonas sau trichomonadioza ( trichomonoza ) vaginala la femeie; barbatul este un purtator care rar prezinta semen de uretrita. Morfologie Parazitul prezinta numai forma vegetativa (trofozoit)! -Are forma ovalara, cu extremitatea anterioara latita, iar cea posterioara efilata -Anterior prezinta un nucleu cu 5 cromozomi si un complex kinetosomal; -Din nucleu, pornesc 3-5 flageli egali ca marime, un flagel recurent fixat partial pe marginea unei membrane ondulante si un axostil care strabate longitudinal parazitul.

I.Diagnosticul parazitologic

a.Recoltarea produselor patologice Secretia vaginala se recolteaza in primele zile premenstruale , la 48h dupa raport sexual sau la 7 zile dupa un tratament local.Recoltarea se face cu ajutorul unei spatule sau a unui tampon cu vata. Secretia vaginala se recolteaza din fundul de sac posterior sau lateral , din criptele vulvare , glandele Skene si Bartholin. La barbat , se recolteaza secretia uretrala dimineata inainte de mictiune sau dupa masaj prostatic. Se mai pot recolta lichid spermatic sau raclaj balano preputial.

b. Examenul direct microscopic Preparatul nativ se realizeaza intre lama si lamella folosind ser fiziologic. Examinarea se face cu obiectiv uscat ( 10, 20 , 40x). T. vaginalis efectueaza miscari caracteristice de inaintare ( in zig zag ) si de rasucire in jurul corpului. In exudatul vaginal provenit de la pacientele care au efectuat un tratament si de la barbatii infectati, apar frecvent forme rotunde ale parazitului, aflagelate cu miscari intracitoplasmatice, vibratile. Sunt forme de degenerescenta , muribunde.

Frotiurile se coloreaza May Grnwald Giemsa (MGG) , Gram , cu eozina si alte metode. La coloratia MGG , citoplasma parazitului se coloreaza in albastru violet , iar nucleii si flagelii in rosu violaceu. Se observa membrana ondulanta. De asemenea, apar rozetele leucocitare

c. Izolarea se realizeaza pe medii de cultura : Simici , Lffler 22 d.Identificarea se efectueaza pe preparatele native efectuate din cultura si prin inocularea pe culturi de tesuturi. Trichomonas vaginalis in culturi de tesuturi elibereaza substante citotoxice si induce leziuni de tip degenerativ : Vacuolizare Picnoza nucleului

II.Diagnosticul serologic

Se bazeaza pe identificarea anticorpilor specifici anti Trichomonas vaginalis folosind reactia de imunofluorescenta indirecta , latex aglutinarea si ELISA.

10. Diagnosticul de laborator in leishmanioza

Leishmania donovani este un flagelat tisular cu mare capacitate de difuziune . Se transmite prin dipterul Phlebotomus ( vector ) si declanseaza leishmanioza viscerala = boala Kala Azar , potential mortala, cu un procent de letalitate in tarile calde de 75 96 %. La noi este o problema de sanatate publica datorita contactelor cu personae venite din tari cu clima tropicala. Parazitul fiind localizat in sistemul reticulo histiocitar, boala se caracterizeaza prin triada simptomatica : febra , anemie, splenomegalie.

Morfologie: Forma amastigota (leishamania) se gaseste in organismul uman predominant intracelular; este sferica sau ovoida. Forma promastigota (forma leptomonas) este alungita, prezinta un nucleu situat median din care porneste un flagel. Aceasta forma, care devine infectioasa, se gaseste in corpul flebotomului si se transmite prin intepatura la gazada vertebrata.

I.Diagnosticul parazitologic 1.Produsul patologic: sange total, scarificatii de piele si mucoasa nazala, punctie ganglionara, punctie medulara ( sternala la adult si tibiala la copil ), punctie splenica ( evitata datorita accidentelor hemoragice ) 23 Diagnosticul parazitologic urmareste evidentierea leishmaniilor in celulele SRH din maduva , ficat si splina. Pe frotiurile colorate May Grnwald Giemsa , obtinute prin punctie-biopsie de la nivelul acestor organe , leishmaniile sub forma amastigota se gasesc intracelular in celule histiocitare , avand: nucleu rosu situat posterior , citoplasma albastru pal ,

kinetoplastul situat pe linia mediana de culoare rosu inchis ( forma leishmania ).

11. Diagnosticul de laborator in toxoplasmoza

Toxoplasma gondii este agentul etiologic al toxoplasmozei, parazitul avand tropism pentru tesutul nervos , tesutul globului ocular si peretele uterin. Toxoplasmoza este o boala grava care poate evolua asimptomatic ( in proportie de 70 80% ) sau cu un tablou clinic.

Morfologie: T. gondii prezinta 3 forme: Forma vegetativa este semilunara, piriforma sau ovoida Chistul tisular este sferic si reprezinta forma de diseminare a parazitului prin consum de carne insuficient preparata termic; se localizeaza preferential in SN. Chistul reprezinta forma infectioasa, forma de rezistenta. Oochistul este o formatiune ovala; ia nastere prin multiplicarea sexuata in intestinul pisicii si se elimina prin materiile fecale

Diagnosticul parazitologic consta in evidentierea parazitului in diferite produse patologice : sange, LCR, umoare apoasa, saliva, secretie vaginala, punctie medulara ( stadiul acut al bolii ), in infectiile cronice se evidentiaza chisturi tisulare prin biopsie.

Examenul direct: Se face pe preparat proaspat si pe preparat colorat May Grunwald Giemsa. In coloratie Giemsa , citoplasma este colorata in albastru si nucleul in rosu. Pe preparat , parazitul se afla mai ales extracelular , dar si in celule ( monocite, macrofage, celule endoteliale , neuronii SNC ). 24 12. Diagnosticul de laborator in malarie

Plasmodium este un sporozoar parazit in globulele rosii la om.

Plasmodium cu speciile vivax, malariae, falciparum si ovale este agentul etiologic al malariei ( paludism ). Boala se caracterizeaza prin accese febrile periodice , anemie si splenomegalie. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe o anamneza atenta si examen clinic. Se confirma cu diagnosticul de laborator parazitologic ( evidentierea parazitului in sangele periferic prin frotiu sau picatura groasa ).

Anamneza Se suspecteaza prezenta malariei la orice bolnav febril care a calatorit sau a trait in zonele endemice in ultimele 12 luni. Se va examina existenta in trecut a unor accese malarice sau posibilitatea infectarii parenterale.

Diagnosticul parazitologic Datorita variatiei parazitemiei de la o ora la alta , se vor recolta mai multe probe de sange venos ( din 8 in 8 ore , timp de 2 -3 zile ) inainte de initierea tratamentului antimalaric. Se va efectua o picatura groasa pentru decelarea parazitilor in numar mic si un frotiu colorat Giemsa pentru identificarea precisa a speciei de Plasmodium In infectia cu P. vivax sunt parazitate reticulocitele, hematiile fiind marite de volum si contin stadiile de inel , amiba , rozeta si gametociti. Este prezent pigmentul malaric. Hematiile parazitate cu P. ovale au forma ovalara , sunt franjurate si prezinta granulatii Schuffner. P. malarie paraziteaza hematiile mature in care se pot intalni stadiile de inel , amiba in banda ecuatoriala patrulatera , rozeta in margareta, gametociti. In interiorul parazitului se observa pigmentul malaric. P. falciparum paraziteaza toate hematiile indiferent de varsta , acestea sunt cu volum nemodificat , cu pete Maurer , iar in sangele periferic se observa numai trofozoiti inelari si gametociti , restul formelor fiind sechestrate in capilarele viscerale. 25 13. Diagnosticul de laborator in teniaze

Taenia solium si Taenia saginata sunt agentii etiologici ai teniazelor, respectiv teniaza cu carne de porc si teniaza cu carne de vita, avand localizare intestinala, ele declanseaza iritatii si procese inflamatorii locale.

MorfologieTaenia solium: Adultul (lungime 2-3 m) Scolexul este globules, are rostru cu 4 ventuze si o coroana dubla de carlige. Strobilaeste alcatuita din circa 900 de proglote, a caror forma variaza in functie de varsta: cele tinere sunt mai late, cele adulte au o forma aproape patrata, iar cele batrane sunt mai mult lungi decat late. Gat mai subtire decat la T.saginata. Aparatul de reproducere la proglotele tinere este nedezvoltat, in cele adulte este bine dezvoltat, iar la cele batrane ramane doar uterul care se ramifica dendritic. Oul de T. solium are o forma rotunda, acoperit de o membrana groasa, striata; la interior contine un embrion cu 6 carlige embrion hexacant. Acest ansamblu se numeste embriofor, acoperit de o membrana vitelina.

Taenia saginata: Adultul Scolex piriform, nu are rostru, nici carlige; are 4 ventuze. Strobilul este format din 1000 2000 proglote, cu ramificatii uterine numerose si divizate dichotomic. Oul de T. saginata are o forma sferica, cu invelis extern gros, culoare bruna. La interior prezinta embrionul hexacant.

Diagnosticul parazitologic este direct, bazat pe decelarea proglotelor si oualor in materiile fecale. Din punctul de vedere al wxamenului coproparazitar , ouale de T. solium nu difera de cele de T. saginata , astfel ca decelarea lor in fecale permite un diagnostic de gen dar nu de specie. Diferentierea intre proglotul de T. saginata si cel de T. solium se face prin examinarea ramificatiilor uterului : Mai numeroase ( aproximativ 20 ) si divizate dicotomic la T. saginata 26

 Ramificatii mai putine ( sub 10 ) si divizate dendritic la T. solium

Produsul patologic: materii fecale ( recoltate in borcane de 500 ml + o lingura de apa pentru a nu se usca parazitul) , muschi de porc si de vita.

Taenia echinococcus

Boala: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza.

Morfologia: Adult (la niv cainelui) Scolex globules cu 4 ventuze care la nivelul rostrumului prez o coroana dubla de carlige Ungat subtire in regiunea posterioara a scolexului Strobil alcatuit din 3 proglote: -primul proglot organe genital immature -al doilea usor alungit, cu organe genital mature complet dezvoltate -ultimul uter bine dezvoltat compus din diverticule scurte Ouale sunt de dimensiuni mici, au forma rotunda ovalara. Contin la interior embrionul hexacant.

Structura chistului hidatic De la periferie spre centru: -membrane adventice, fibroasa, nu adera la cuticula; -cuticula la exterior, formata din foite suprapuse, de culoare alburie, foarte elastic; -membrane proligera germinal la interior. Prin inmugurire formeaza vezicule proligere, in interiorul carora se formeaza 20-120 protoscolecsi (ovoidali, scolex cu 4 ventuze si o coroana de carlige). -Veziculele proligere desprinse + scolexii + carligele rezultate din distrugerea protoscolexilor = nisipul hidatidic.

-In interior este un lichid limpede ca apa de stanca , toxic care poate declansa socul anafilactic. 27 -Veziculele fiice endogene sau exogene prezinta cuticule, membrane proligera, vezicule proligere cu scolexi. In acestea se pot forma alte vezicule fiice vezicule nepoate.

14. Diagnosticul de laborator in ascardioza

Ascaris lumbricoides este agentul etiologic al ascaridiozei. Boala prezinta simptomatologie bogata : ascaridioza larvara (pulmonara); manifestari digestive si complicatii extraintestinale. Ascaris agraveaza afectiuni microbiene sau virale; se asociaza frecvent cu trichocefalii, oxiurii si giardiile (poliparazitism).

Morfologie Adultii sunt de culoare alba rozacee,au forma cilindrica,cu extremitatii conice. La extremitatea anterioara se gaseste orificiul bucal inconjurat de 3 buze cu marginile dintate,iar la cea posterioara orificiul anal. Extremitatea posterioara este la mascul incurbata spre fata ventrala iar la femela este efilata. Oul fecundat este sferic sau ovalar ,are un invelis albuminos mamelonat si continecelulaou,ramanad un spatiu liber la extremitati. In lipsa masculului,femela depune oua infertile,alungite care contin o masa granular ce umple complet oul.

Diagnosticul parazitologic 1.Produsul patologic: In faza larvara hepato-pulmonara se recolteaza : sputa abundenta, seroasa, galbuie; sange pt examen morfologic si aspirat gastric. In faza adulta intestinala se recolteaza materii fecale fara administrare de purgative si bila. 2.Examen direct Diagnosticul poztiv este parazitologic si se bazeaza pe decelarea parazitului ault,a larvelor sau a oualor.

Adultul se poate elimina pe cale anala si rar pe cale orala sau chiar nazala. Parazitii pot fi descoperiti in lumenul intestinal cu ocazia interventiilor chirurgicale,examenelor radiologice dupa administrarea de bariu si prin endoscopie. 28 Larvele pot fi decelate in sputa,in sucul gastric sau in produsele de biopsie hepatica sau pulmonara. Ouale se evidentiaza in fecale dupa 2 luni de la infectare prin metoda de concentrareKato-Miura.

15.Diagnosticul de laborator in oxiuroza

Enterobius vermicularis,cel mai mic nematod parazit la om,este agentul etiologic al oxiuriazei (enterobiazei),parazitoza contagioasa. Se manifesta clinic prin fenomene locale (de ordin iritativ si digestiv) si fenomene generale (determinate prin mecanisme reflexe si toxice).

Diagnosticul de laborator se rezuma la diagnosticul parazitologic.

1.Examenul obiectiv va include examinarea regiunii perianale pt observarea unor semen de iritatie sau roseate. Uneori se pot observa perianal adulti,larve sau trasee liniare,produse de mgrarea larvelor subepidemic. 2.Recoltarea directa a adultilor de pe suprafata bolului fecal de catre mama,in cazurile de hiperparazitism;stergerea regiunii anale cu o carpa neagra in orele de somn cand copilul este agitat. Recoltarea directa a oualelor de parazit se face din ampula rectala (deoarece numai cand toate ouale aung in acelasi stadiu de dezvoltare,femela migreaza catre orificiul anal unde le depune);din negrul de sub unghii de la mana dreapta;din sedimentul urinii centrifugate;de pe mucoasa nazala si niciodata din masa fecala. Recoltarea din ampula rectala se face prin metoda baghetelor si metoda hartiei adezive.Testul benzii adezive consta in aplicarea unei bucati de banda adeziva transparent pe regiunea perianala dimineata. Banda se aplica pe o lama de sticla,deasupra unei picaturi de ser fiziologic si se examineaza la microscop. Se mai poate olosi metoda baghetei care consta in recoltarea oualelor din regiunea perianala si ampula rectal cu ajutorul unei baghete de sticla care are un capat infasurat cu celofan. Acest test facut de 3 ori in 3 zile consecutive deceleaza oxiuroza in 90% din cazuri.

3.Examenul drect Parazitii se pot evidentia macroscopic pe suprafata fecalelor proaspat emise dimineata. 29 Examenul microscopic al scaunului deceleaza ouale caracteristice, ovale, asimetrice,planconvexe cu suprafata neteda, embrionate. Examenul poate fi negative,deoarece femelele nu depun multe oua in rect.

La 30% din bolnavi se pot gasi oua in materialul prelevat de sub unghii. In cazul in care examenul obiectiv si testele parazitologice sunt negative,se poate realize examinarea intestinului gros inferior colonoscopie (rar,in cazurile in care tratamentul nu a fost efficient sau diagnosticul e neclar). Daca se suspecteaza o complicatie a oxiurozei se efectueaza teste aditionale adaptate la simptomatologia persoanei si la regiunea afectata.

16.Diagnosticul de laborator in trichineloza

Trichinella spiralis este agentul etiologic al trichinelozei, parazitoza care apare la persoanele consumatoare de carne de porc, mistret si neprelucrata correct termic. Este singura helminitiaza cu febra ridicata, cu leucocitoza si eozinofilie inalta de la inceputul bolii. Morfologie Parazitii adulti se gasesc in enterocite. Posede celule glandular hipodermale (stichocite)care prin eliminarea contnutului in citoplasma enterocitelor declanseaza un raspuns imun ce duce la expulzarea viermilor aadulti. Larvele depuse de female sunt mici, mobile,acoperite cu o cuticula subtire. Larva inchistata in muschii animalelor este rasucita in spirala ,este acoperita de o cuticula foarte rezistenta cu grosimea de 1m.

Diagnosticul clinic este dificil datorita polimorfismului manifestarilor. Diagnosticul este usor intr-un context epidemiologic (focar de infectie).

Diagnosticul parazitologic se bazeaza pe: Identificarea larvelor in scaun dupa 2-3 zile de la ingerarea carnii infestate; Identificarea larvelor in sange si LCR,dupa 2 saptamani,prin metoda Staubli (se amesteca 10ml de sange cu 100 ml acid acetic,se centrifugheaza si se examineaza sedimentul); 30 Identificarea larvelor prin biopsie din muschiul solear sau deltoid,efectuata la 3-4 saptamani de la infestare. Fragmentul de muschi excizat se comprima intre 2 lame de sticla,se

examineaza microscopic,evidentiindu-se intre fibrele musculare larvele cu pozitie sinuoasa sau rasucite in spirala. Identidicarea se face cu trichineloscopul (un stereomicroscop special adaptat). Daca exista posibilitatea,se realizeaza examinarea parazitologica a carnii incestate. Diagnosticul este sustinut de eozinofilia sanguine marcata,intre 15-80% (criteriu de diagnostic epidemiologic).

Diagnosticul immunologic consta in identificarea anticorpilor anti-Trichinella in sange prin ELISA,RFC,IF,HAP,reactia de precipitare circumlarvara. Testele serologice devin positive dupa 3 saptamani de la infectare si pot persista cativa ani. Intradermoreactia la antigen de T.spiralis se pozitiveaza din a doua saptamana de boala si persista mai multi an

17. Diagnosticul de laborator in trichocefaloza

Trichiuris trichiura este agentul etiologic al trichiuriazei (trichocefalozei) singura parazitoza in care rolul patogen depinde de nr parazitilor. Boala se manifesta cu tulburari gastro- intestinale,sanguine (anemie) si nervoase.

Diagnosticul parazitologic 1.Produsul patologic : materii fecale,uneori cu caracter muco-membranar, continand si sange. 2.Examenul direct Examenul macroscopic idenifica rar adulti de culoare alb-cenusiu,cu jumatatea anterioara a corpului subtire (ca un fir de par) si jumatatea posterioara ingrosata (pana la 1 mm). Femela are o lungime de 5cm si se termina ascutit. Masculul nu depaseste 3-4 cm si are extremitatea posteroara rasucita in carje. Examenul microscopic evidentiaza ouale cand parazitii sunt multi.

Oul este brun,cu 50 lungime si 25 largime. Are un invelis gros si la cei doi poli prezinta cate un mamelon albuminos,capatand o infatisare asemanatoare cu o lamaie. Nu este embrionat. 31 Preparatul de concentrare Kato si Miura se efectueaza in numar de cate 2-3 preparate pt un produs patologic. Daca oul apare decolorat,asezat vertical si cu 22-25 in diametru,il putem identifica corect prin evidentierea proeminentelor polare cu ajutorul vizei micrometrice. Determinarea intensitatii parazitare are importanta clinica (numai cazurile cu intensitate parazitara ridicata sunt tratate) si epidemiologica. Inceperea tratamentului are loc cand in preparatul direct au fost decelate peste 5-10 oua sau cand cifra OPG (oua per gram) este peste 5000 (vezi anchilostomiaza).

Examenul hematologic arata anemie (la incarcare parazitara ridicata) cu poichilocitoza;leucocitoza sau leucopenia si eozinofilie 10%.

18. Diagnosticul de laborator in candidoza

Candidozele

sunt

afectiuni

cosmopolite

determinate

de

levuri

(ciuperci)

din genul

Candida,patogenitatea lor fiind in functie de localizare (foarte variata). Desi exista un nr mare de specii apartinand genului Candida,numai cateva sunt patogene pt om,dintre acestea specia cea mai intalnita fiind Candida albcans. Frecventa infectiilor candidozice este in crestere,un rol important revenind incidentei crescute a factorilor favorizanti ce intervin in dezvoltarea acestor levuri. Diagnostic micologic Se recolteaza prelevate din leziuni cutanate,leziuni de grataj,exudat faringian, hemocultura,aspirat bronsic,urina,secretie vaginala sau uretrala,fecale.

Examenul direct simplu sau dupa coloratia MGG,Gram evidentiaza levuri inmugurite cu sau fara miceli (filament);pe frotiul colorat au aspect ovalar,violet inchis.

Levurile din genul Candida cultiva pe: -mediul selective Sabouraud cu sau fara antibiotic antibacteriene: colonii albe, bombate, lucioase, contur regulat, suprafata neteda. -pe mediu gelozat simplu -pe mediul CHROM-Agar,urmat de incubare la 37C. 32 Coloniile de Candida apar de regula in 24-48 ore,dar alteori poate fi nevoie de o incubare prelungita cu citirea culturii la 7 si 14 zile. Morfologia fiind destul de saraca,identificarea levurilor se face cu ajutorul testelor fiziologice si a testelor biochimice clasice de studiere a asimilarii si fermentariii zaharurilor (auxanograma si zimograma). Ca teste de orientare in diagnostcul micologic se pot folosi: 1. testul de filamentizare C.albicans se identifica rapd,in 3 ore,prin testul de filamentizare cu ser uman: -se realizeaza o suspensie de cateva colonii suspecte de C.albicans in ser uman; -se termostateaza la 37C timp de 3 ore; -aparitia de filamente miceliene alaturi de blastospori la examenul direct intre lama si lamela al suspensiei,traduce un test pozitiv pt C.albicans.

2.testul de Chlamidosporularea consta in insamantarea tulpinii isolate in prealabil pe mediul R.A.T. (Riz Agar Tween pe baza de extract de orez) permite producerea de chlamidospori in 2448 ore. Actualmente sunt din ce in ce mai folosite micrometodele standardizate tip API Candida care evidentiaza procesele fermentative de baza,caracteristice fiecarei specii. C.albicans asimileaza si fermenteaza cu producere de gaz glucoza, maltoza, galactoza si zaharoza.

Diagnosticul immunologic este utilizat in atingerile viscerale. Determinarea anticorpilor se face prin imunodifuzie,electroimunoforeza,imunofluorescenta. Prin teste de aglutinare s-auevidentiat la C.albicans doua fractiuni antigenice,A si B.

19.Importanta examenului coproparazitar in diagnosticul parazitozelor intestinale (amibioza si giardioza)

Examenul coproparazitar ne ofera posibilitatea sa precizam diagnosticul parazitozelor digestive sau ale organelor anexe, punanad in evidenta fie parazitii ca atare (protozoare, helminti sau artropode), fie elemente parazitare (ca fragmente de helminti, oua, embriofori, larve, chisturi, oochisti etc). 33 Totodata examenul coproparazitar ne poate oferi date asupra functiei aparatului digestive sau asupra unor stari patologice ca hemoragii etc. Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al bolnavului, se vor evita numai alimentele prea bogate in celuloza sau samburi si administrarea de medicamente colorate, pansamente digestive, purgative uleioase sau substante opace cu cel putin 4-5 zile inaintea recoltarii.

Examinarea probei de materii fecale Schema de examinare. Pt fiecare proba de materii se vor efectua urmatoarele tehnici de examinare,necesare pt a obtine un rezultat mutumitor: -Examen macroscopic -Examen microscopic Preparat direct in ser fiziologic Preparat direct in solutie Lugol Preparat de concentrare in strat gros Kato si Miura

Examenul macroscopic se face direct in recipientul in care s-a prelevat proba,cu ochiul liber sau cu lupa de mana, ajutandu-ne cu o bagheta de sticla sau cu o ansa. Se noteaza: Cantitatea scaunului Culoare, miros, aspecte de amanunt ca prezenta de elemente deosebite sau suspecte de a fi parazitare, prezenta de elemente patologice ca mucus, puroi, sange etc. Consistenta F = scaun format (pastreaza forma intestinului) SF = scaun semiformat (se turteste in vas)

M = scaun moale (curge in vas) D = diareic (apos) Notarea consistentei este necesara pt corectarea datelor obtinute prin examenul preparatului Stoll.

Examenul microscopic reprezinta partea principala a examenului coproparazitar, deoarece permite decelarea elementelor parazitare specific. Cand aceste elemente sunt foarte putin frecvente, cum este cazul adeseori, este necesara utilizarea metodelor de concentrare. 34 Metode directe de examinare. Se examineaza intre lama si lamela o cantitate mica de materii fecale, prelevata din diferite parti ale scaunului, amestecata intr-un lichid.

1. Preparat direct in ser fiziologic Principiu: suspensia de materii se face in ser fiziologic, care pastreaza viabilitatea trofozoitilor de protozoare sau a larvelor de helminti, precum si culoarea naturala a elementelor parazitare.

Tehnica de lucru: pe o lama se pune o picatura de ser fiziologic. Cu ajutorul unei anse metalice se preleca o mica cantitatea din proba de examinat si se amesteca pe lama cu picatura de ser fiziologic. Se acopera cu o lamella. Preparatul trebuie examinat cat mai repede deoarece odata uscat, devine imposibil de citit.

Rezultate: la preparatul direct se poate decela si identifica orice element parazitar, cu conditia ca intensitatea parazitara a probei sa fie suficienta. Chisturile de protozoare apar foarte refrigerente si de aceea se deceleaza cu usurinta, in schimb este dificil sa ne pronuntam asupra identitatii lor deoarece nu prezinta detalii de structura, asa cum prezinta in Solutia Lugol, Preparatul direct ne ofera posibilitatea determinarii intensitatii parazitare.

2. Preparat in solutia Lugol Principiu: solutia Lugol coloreaza membrana chisturilor si detaliilor de structura interna. Coloreaza de asemenea amidonul in diferite culori in functie de stadiul de digestive.

Material necesar: solutie Lugol dubla: -Iod metalloid: 1g -Iodura de potasiu: 2g -Apa distilata: 100 ml

Tehnica de lucru este identical cu a preparatului de mai sus, cu deosebire ca in loc de ser fiziologic se utilizeaza Solutia Lugol. 35 Rezultate: Chisturile de protozoare se coloreaza in galben brun si prezinta detalii de structura accentuate Trofozoitii de protozoare sunt omorati si, in lipsa miscarilor caracteristice, devin greu de identificat. Ouale de helminti apar colorate in brun roscat intens , cu detalii de structura accentuate.

3. Coloratii vitale Exista un numar important de coloranti utilizati pentru coloratii vitale ale elementelor parazitare: eozina, rosu neutru, albastru de tripan etc Tehnica de preparare este ca pentru preparatul direct. Coloratia cu eozina 2% in ser fiziologic ne ofera date asupra viabilitatii parazitilor. Amibele si chisturile vii nu se coloreaza. Coloratia cu rosu neutru 1/10000 in ser fiziologic se utilizeaza pentru examinarea amibelor. E. histolytica apare cu endoplasma colorata in roz , ectoplasma ramanand necolorata. Amibele banale apar incolore sau cenusii.

4.Frotiu colorat Se efectueaza un frotiu subtire pe o lama din scaunul semiformat sau format, diluat in ser fiziologic . Fixarea cu solutie May Grunwald timp de 3 minute ( se numara picaturile de solutie turnate pana am acoperit toata lama ) Se adauga peste solutia May Grunwald aceeasi cantitate in picaturi de apa distilata. Lama se inclina usor ca solutia May Grunwald sa se amestece cu apa si apoi se lasa in repaus timp de 1 2 miute.

Lichidul se varsa. Fara spalare, lama se acopera cu colorant Giemsa, preparat extemporaneu din apa distilata cu solutie Giemsa ( 2 3 picaturi pentru fiecare 2 ml apa distilata). Colorantul se lasa in contact timp de 35 minute. Frotiul se spala la curent de apa, se usuca si se examineaza cu obiectiv cu imersie pe toata intinderea lui. Se pot decela protozoare, trofozoiti sau chisturi. In chisturi se distinge nucleu sau nucleii in citoplasma. Nucleul apare rosu ,iar citoplasma violet albastra. 36 Metode de examinare in strat gros. Exista mai multe metode de examinare a unui strat gros cea mai comoda si mai eficienta fiind descrisa de Kato si Miura. Preparatul Kato si Miura Principiu: o cantitate de materii aproximativ cat un bob de grau ( aprox. 50 mg ) clarificata cu un amestec de apa glicerina, lasa sa se vada, prin transparenta ouale de helminti.

Materiale necesare: solutie Kato-Miura: -Glicerina: 50 ml -Apa distilata: 50 ml -Verde malahit solutie apoasa 3%: 0,5 ml -Dreptunghiuri de celofan si lame de sticle mari.

Tehnica de lucru: Dreptunghiurile de celofan se cufunda si se mentin cel putin 24 ore in solutia Kato inainte de utilizare si in continuare timp indefinit. Se ia cu o bagheta o cantitate de materii cat un bob de grau si se aseaza pe o lama mare . Se ridica cu o pensa un dreptunghi de celofan din solutia Kato si se aseaza peste materii. Se preseaza celofanul cu un corp tare si plat pana cand preparatul devine plat, iar materiile de sub celofan se prezinta ca un disc cu dimensiuni de aproximativ 1,5 2,5 cm. Se lasa preparatul 30 minute pe masa. Se examineaza la microscop cu obiectiv

20.Rolul investigatiei parazitologice si micologice al secretiei vaginale prin examen direct microscopic

Exista un singur parazit care poate fi pus in evidenta in secretia vaginala si uretrala : Trichomonas Vaginala.

Recoltarea produsului de examinat este diferita in functie de sexul bolnavului, varsta, forma clinica. 37 Recoltarea corecta din uretra, vezica urinara, glandele Skane si Bartholin sunt se face la 12 ore dupa ultima mictiune , indiferent de perioada ciclului menstrual.

Tehnica de recoltare la femeie. Din vagin prelevarea se face la nivele diferite, din fundul de sac lateral sau posterior si din glande.

Tehnica de recoltare la barbat. Recoltarea la barbat se face dimineata, inainte de mictiune, prelevandu-se exudatul purulent matinal spontan. In absenta acestui exudat se preleva cu ansa raclandu-se usor mucoasa sau secretia care apare dupa masaj prostatic la 48 ore de repaus sexual sau lichidul spermatic.

Transportul Examenul se face imediat dupa recoltare. Daca este nevoie de asteptat, se amesteca secretia recoltata cu 1 2 ml ser fiziologic intr-un recipient steril de sticla si se poate examina dupa 2 3 ore.

Metode de examinare 1. Preparat direct : Pe o lama , intr-o picatura de ser fiziologic steril , se amesteca o picatura de secretie. Se acopera cu lamela si se examineaza la microscop cu obiectiv 10x pentru decelarea parazitilor si 40x pentru identificare. T. vaginalis se identifica cu usurinta dupa forma, dimensiuni si miscarile caracteristice.

2. Frotiu colorat Pe o lama degresata se intinde un frotiu cu ansa, din secretia ca atare sau diluata in ser fiziologic in functie de cantitatea si consistenta secretiei. Frotiul trebuie sa fie subtire. Se coloreaza cu May Grunwald Giemsa. Se examineaza cu obiectiv cu imersie. Rezultate: citoplasma parazitului apare colorata in albastru violet , iar nucleul si flagelii in rosu violet . Preparatul serveste in acelasi timp pentru examenul citologic vaginal.

3. Culturi pe mediul Loeffler 38 Se utilizeaza numai cand examenul direct sau frotiul colorat au fost negative, in cazuri in care avem suspiciunea trichomoniazei. Materiale necesare: Tuburi cu mediul Loeffler: Amidon de orez Penicilina si streptomicina Acid clorhidric 10 % Rezultate:Parazitii se multiplica si se recunosc cu usurinta dupa dimensiuni, forma corpului si miscarile caracteristice. Parazitii cei mai mobili se observa la 24 ore de la insamantare.Orice examen al secretiei vaginale trebuie insotit de un examen micologic pe mediul cu KOH , preparat colorat cu albastru de metilen si cu preparat colorat Gram.