L.P. VI.

TRICHOMONOZA, HISTOMONOZA, DURINA,

PNEUMOCISTOZA
Trichomonoza taurinelor este determinat de parazii din genul Tritrichomonas, si care
se transmite venerian, determinand vaginit, endometrit, avort i sterilitate pasager.
Etiologie. Tritrichomonas foetus cu varietile :
- T. foetus var. Belfast se localizeaz n uter;
- T. foetus var. Brisbane se localizeaz n vagin i cervix;
- T. foetus var. Manely se localizeaz n vagin i uter.
Tritrichomonas foetus este un protozoar flagelat,avand corpul piriform, sau ovoid;
sferic, sau alungit, prevazut in partea anterioar a corpului prezint 4 flageli: 3 flagelil sunt
liberi i un flagel este orientat caudal, delimintnd o membran ondulant, dup care continu
posterior cu o poriune liber. La baza flagelilor se gsesc blefaroplatii intracitoplasmatic,
bine evideniai, nucleul oval cu numeroi corpusculi de cromatin. In interiorul corpului se
gsete o structur dur alungit, numit axostyl, care trece prin nucleu, terminndu-se bont n
partea posterioar a corpului. Parazitul se gaseste la nivelul mucoasei, glandelor, si in
secretiile vaginale si uterine, in invelitorile si lichidele fetale, in cavitatile seroaselor si tubul
digestiv la fetus. La mascul parazitul se gaseste pe uretra, in secretiile mucoasei furoului si in
glandele seminale.Nutriia paraziilor se face prin osmoz cu secretiile mucoaselor parazitate.
Inmulirea are loc prin diviziune binara.

Epidemiologie
Boala se transmite in timpului montei naturale, sau prin insamantare artificila cu
material seminal contaminat, sau prin utilizarea instrumentarului contaminat in timpul
examenelor ginecologice.
Taurii reprezinta rezervorul principal de contaminare, fiind in general puratatorii
asimptomatici. Parazitii supravietuiesc la -95C dar in prezenta glicerolului se pare ca mor.

Patogeneza
La vaca patogenitatea bolii este data de multiplicarea parazitilor si mobilitatea lor in
deplasarea spre uter, precum si datorita produsilor rezultati in urma distrugerii lor.
Astfel prin modificarea chimismului local se creeaza un mediu impropriu cineticii
spermatozoitilor si pentru fecundare. Infectia cu Trichomonas poate provoca si disfunctii ale
ciclului estral, cu calduri anovulatorii, sau suprimarea lor. Apar avorturi embrionare sau fetale,
fie moartea fatului, macerarea lui si producerea de piometrita.
Apare o imunitate determinata de anticorpii circulanti care se pot transmite si prin
colostru.
Simptomatologie
Dupa o incubatie de 3-4zile, se observa aparitia unei inflamatii catarale a mucoasei
vaginale, fara o modificare a starii generale, trichomonoza evoluand cronic cu simptomatologie
tears. Se poate observa secretie cu grunjii cenusii, ciclul sexual neregulat. La vac se
observ avort la 1,5-4 luni de gestaie sau moartea i macerarea ftului n uter. La taur se
observ inflamarea prepuului; refuzul montei sau execuia cu dificultate a montei datorat
durerii. Inconstant, pe mucoasa penien sunt prezente granule alb-glbui.
Diagnostic
Se suspicioneaza clinic prin prezenta
infecunditatii, repetarea ciclului sexual
neregulat, vestibulo-vaginite, avorturi pana in luna a-5-a de gestatie.
Diagnosticul se confirma prin examen microscopic intre lama si lamela, diluand
materialul cu ser, iar pentru colorare se adaug o pictur de eosin 2% sau sol Lugol 1/40.
Se face si cultura din materialul recoltat, daca examenul microscopic este negativ, si
exista suspiciune de trichomonoza.
La tauri materialul obtinut de la nivelul mucoasei preputiale si a furolului, sau lichidul
de spalare a furo,ului se examineaza direct, sau dupa o prealabila centrifugare. Secreiile
prepuiale se obin cu ansa prepuial(o baghet metalic de 60cm ndoit la un capt n form

de bucl pe care se nfoar vat mbibat n ser fiziologic. Pentru a nu rni mucoasa bucla se
fixeaz ntr-un tub de cauciuc (4-5 cm), apoi ansa se introduce n teaca furoului; se retrage
tubul de cauciuc; se execut micri de badijonare a mucoasei furoului, dup care se scoate
ansa. Din secreiile prelevate se fac preparate ntre lam i lamel pentru a se evidenia
paraziii. Prezenta unui singur parazit confirma diagnosticul.
Diagnosticul deferential se face fata de bruceloza, avorturi leptospirice, salmonelice,
micitice.
Morfopatologic
La vaci se constat vaginit, cervicit, perimetrit, endometrit purulent i la tauri,
postit i uretrit supurativ necrotic.
Din avortoni se preleveaz n maximum 24 ore vara i 48 ore iarna lichide din
cavitatea toracic, pleural, din cavitatea peritoneal, din coninutul gastric; pentru relevarea
paraziilor se examineaz cu ob 40, o pictur ntre lam i lamel.
Tratament
Se folosesc produse cu actiune trichomonacida in aplicatie locala sau generala, in
combinatie cu antibiotice, antimicotice si hormonala.
La vaca se poate utiliza bujiuri de nitrofuran in 2-3 reprize la interval de 3 zile;
comprimate spumogene cu dimetridazol combinate cu antibiotice sau antimicotice. Pentru
dilatarea cervixului in tratamentul endometritei se folosesc substante estrogene.
Tratamentul pe cale generala cu Dimertridazol 50-75mg/kg timp de 5 zile, se aplica
atat la femele cat si la masculi. La masculi se face o terapie locala cu Tripaflavin 5, dupa
spalaturi caldute cu detergenti in prealabil.
Trichomonoza bucala a carnivorelor
Etiologie
La caine paraziteaza Trichomonas canistomae, iar la pisica Trichomonas felistomae, si
se dezvolta pe suprafata mucoasei bucale, indeosebi pe gingie in apropierea dintilor.
Contaminarea se face prin ingestia de hrana si apa contaminate cu saliva animalelor
bolnave.
Diagnostic
Se coroboreaza datele clinice (gingivita, stomatita catarala si necrotica, prezenta
abundenta a tartrului, jena in masticatie) si ce ale examenului microscopic direct a produsului
obtinut prin badijonarea mucoasei bucale.
Tratament
Dimetridazol per os 25-30mg/kg timp de 4-5 zile.
Trichomonoza pasarilor

Este o flagelatoza ce afecteaza tineretul aviar, indeosebi puii de porumbel, gaina,

curca si boboci de rata, provocand tulburari digestive si hepatice.
Etiologie:
Etiologie:
-Tritrichomonas gallinae are forma corpului variabil: paraziii piriformi sunt mobili,
formele ovoide sunt imobile. In partea anterioar are 4 flageli sub form de fascicul i un flagel
posterior ce delimiteaz o membran ondulant. Axostyl-ul strbate corpul depindu-l n
partea posterioar. In momente nefavorabile i pierde flagelii i membrana ondulant.
Inmulirea se face prin diviziune longitudinal. Paraziii se localizeaz n cavitatea bucal,
esofag, gu, intestin la psri (porumbel, curc, gin, turturic, oim, bufni, prepeli,
canar, vrabie).
-Tetrarichomonas gallinarum are corp priform ,5 flageli patru anterior si unul
posterior; se localizeaza pe mucoasa intestinala, cecum si uneori ficat la puii de gaina, curca,
fazan.
-Tritrichomonas eberthi are forma ovala, usor alungita, cu membrana ondulanta
alungita, prezenta pe toata lungimea parazitului; se dezvolta in cecum la puii de gaina si curca.
-Tetrarichomonas anatis se localizeaza in intestinul gros si subtire la rata.
-Tetrarichomonas anseris se gaseste in cecum la gasca.
Ciclul biologic
Formele mobile se dezvolta pe suprafata mucoasei digestive sau in celulele unor
tesuturi si organe. Hranirea se face prin osmoza si multiplicarea prin diviziune binara,
longitudinala. In excremente parazitii traiesc 5 zile la 6C, iar la 37C mor in 48h.
Contaminarea se face prin ingestia trichomonasilor din apa si hrana contaminate.
Sursa de infectie este reprezentata de pasarile adulte, care sunt eliminatoare, fara a
contracta boala, si puii bolnavi. La porumbei contaminarea se face in timpul hranirii puilor in
cuib de catre mama.
Receptivitatea la pui si boboci este ridicata pana la 3-4 luni, unii factori de risc fiind
reprezentati de lipsa igienei in adaposturi, stari imunodepresive, alimentatie carentata si
malnutritie.
Simptomatologie
La puii de porumbei imbolnavirile apar in primele 3-4 saptamani, manifestand
stomatita,faringita pseudomembranoasa, jetaj, disfagie, slabire pronuntata si moarte dupa o
evolutie de 8-10 zile, in peste 30% din cazuri.
La puii de gaina si curca leziunile buco-faringiene sunt foarte rare, manifestandu-se
prin tulburari digestive, diaree, inpetenta, slabire, anemie si moarte dupa 5-6 zile.
La boboci diareea este mult mai pronuntata, de culoare galben-verzuie, apare sunuzita
si conjunctivita.

In forma cronica tulburarile sunt mai accentuate, cu prezenta de noduli bucofaringieni si jena in deglutitie.

Diagnosticul
Presupune coroborarea datelor clinice cu cele de laborator. Se racleaz nodulii sau
plcile din depozite, iar materialul obinut se examineaz ca atare sau se dilueaz cu ser
fiziologic uor nclzit; paraziii sunt deosebit de mobili.
Morfopatologic se constat formaiuni ulceroase i noduli pe mucoasa bucofaringien; pseudomembrane n faringe; zone necrotice n ficat; pericardit fibrinoas.
Tratament

Se aplica intregului efectiv in care s-a diagnosticat trichomonoza.

-Dimetridazol 40-50mg/kg timp de 5 zile per os.
-Enhepten per os 0,5 tim de 5 zile.
-Tricolaval 1 in hrana sau 0,5g/kg timp de 5 zile, repetabil la 4 zile pana la
ameliorarea morbiditatii.
-Ronidazol 0,5g/l apa timp de 7 zile.
La porumbei rezultate bune au dat:
-Carnidazol 10mg/porumbel la adulti si 5mg/kg la pui, putand fi utilizat si in scop
profilactic.
-Metronidazol 25-50mg/porumbel. La pui se practica indepartarea nodulilor si tratament
local cu glicerina iodata 10%.
HISTOMONOZA
Este o entero-hepatit a puilor de galinacee denumit boala capului negru,
contagioas, cu localizare intestinal i hepatic determinat de parazii din genul Histomonas.
Etiologie. Histomonas meleagridis, flagelat cu o form vegetativ i o form
nchistat. Forma vegetativ are aspect globulos, cu nucleul sferic. Are un numr de 1-4 flageli
i blefaroplastul vizibil. Forma nchistat are membrana groas i este mic, imobil.
Ciclul biologic
Parazitii se hranesc cu flora bacteriana si cu secretiile celulelor parazitate. Se reroduc
prin diviziune binara, flagelatii prezenti in tubul degestiv putand strabate peretele intestinal si
se raspandesc in tot corpul. Rezistenta trofozoitilor in mediu extern este mics, de cateva ore,
timp in care pot contamina pasarile. In schimb ouale de Heterakis isi pastreaza patogenitatea in
mediu pana la 66 de saptamani.

Epidemiologie
Pasarile trecute prin boala reprezinta surse de poluare, principalul rezervor de
contaminare fiind reprezentat de ouale de Heterakis. In corpul ramelor histomonadele imobile
traiesc pana la doi ani, acestea reprezentand de asemenea surse de infectie. Ouale de Heterakis
pot fi dispersate in natura si prin muscide.
Receptivitatea este mai mare la varsta tanara pana in 5 luni, contaminarea realizanduse prin consumul de oua de Heterakis ce infesteaza apa, alimentele sau iarba.
Patogeneza
Initial parazitii se dezvolta pe suprafata si in spatiile intercelulare ale mucoasei si
submucoasei intestinale, pe cale circulatorie contaminand apoi si ficatul, splina, pulmonii,
bursa lui Fabricius, maduva osoasa, cordul, pancreasul si cerebelul.
Simptomatologie
Dupa o perioada de incubatie de 10-15 zile apare diareea galbena ca sulful, cu miros
fetid, slabire accentuata, cianoza carunculilor, a crestei si a barbitelor (boala capului negru)
slabire si tulburari locomotorii cu paralizii ale membrelor si aripilor.
Forma cronica apare la tineretul de peste 5 luni, manifestata prin diaree discontinua,
slabire, tulburari locomotorii, pareze si paralizii dupa o evolutie de cateva luni.
Diagnosticul
Paraclinic se efectueaz examenul coproscopic n care, dac boala evolueaz
concomitent cu trichomonoza se observ c trichomonele au micri de naintare prin
nurubare; histomonele au micri lente de rotire. De asemenea, se fac frotiuri prin amprent
din leziunile ulcerative intestinale sau din zonele necrotice hepatice.
Necropsic se constat c peretele intestinal este ngroat cu depozite cazeo-fibrinoase
de culoare galben-cenuie; tiflit fibrino-necrotic; zone necrotice n ficat, nconjurate de o
zon congestiv.
Tratament
Se utilizeaza compusi nitroimidazolici (dimetridazol) impreuna cu o dezinfectie
riguroasa a adaposturilor si padocurilor.
Pentru chimiopreventie s-au utilizat cu rezultate bune Ronidazol 12%, 60-90 ppm in
furaj; Carbason 0.025% in hrana; Dimetridazol in hrana 100ppm.
DURINA
Este o parazitoz veneriana, specific la cabaline, cu localizare n organele genitale,
ce se caracterizeaz prin edem, plci cutanate, ulcere ale pielii, paralizie progresiv.
Etiologie

Trypanosoma equiperdum este un flagelat care are corpul fusiform, cu extremitatea

anterioar uor efilat i extremitatea posterioar rotunjit. La exterior citoplasma este mai
condensat formnd periplastul. Citoplasma este vacuolar iar nucleul este situat central.
Lng nucleu se gsete centriplastul. La baza flagelului se afl chintoplastul rezultat din
contopirea corpusculului bazal cu blefaroplastul. Flagelul delimiteaz o membran ondulant n
lungul corpului i depete captul acestuia, avnd o terminaie liber. Tripanosomele se
nmulesc prin diviziune binar. Triesc n lichidul de edem sau n snge. Contaminarea se face
pe cale genital, prin actul montei.

Epidemiologie
Sursele de infectie sunt reprezentate de ecvinele bolnave si in covalescenta, mai ales
cu forme latente de boala. Contaminarea se face prin monta, tripanosomele traversand mucoasa
genitala cu microleziuni.

Simptome
Putem intalni boala sub mai multe forme, cea cronica fiind cel mai des intalnita,
precum si o forma acuta, atipica, ulceroasa si latenta. Dupa o perioada de incubatie de 10-15
zile in forma cronica apar trei perioade:
- primara cu tulburari la nivelul organelor genitale.
-secundara cu leziuni cutanate.
-tertiara cu aparitia tulburarilor nervoase.
La masculi se constata prezenta secretiilor alb-cenusii la nivelul uretral, uretrita,
postita,eruptii nodulare si ulcer cu edem rece, nedureros al furoului, care inainteaza cuprinzand
si pungile testiculare, regiunea perineala, inghinala si xifoidiana. Dupa 2-3 satamani
simptomele se atenueaza apoi dispar.
La femela apare: vestibulo-vaginita catarala cu noduli si vezocule, secretii vaginale
serp-mucoase sau seropurulente, edem perivulvar care progreseaza cuprinzand regiunea
perianala, anala, mamara si subabdominala.
Diagnostic
Paraclinic. Examenul microscopic al raclatului uretral, al lichidului din edemele
organelor genitale, al raclatului din plcile cutanate. Dac examenul este negativ se repet la
24 ore.
R.F.C. este pozitiv dup 21 zile de la contaminare, indicnd prezena sau absena
bolii. Experimental, la iepure se inoculeaz intratesticular broiaj din produse patologice;
reacia este pozitiv, prin instalarea orhitei la iepure.
Morfopatologic, n etapa iniial, a tulburrilor organelor genitale se constat la
mascul, edemul rece, indolor, dur al furoului i regiunii subabdominale, uretrit. La femel se
constat erupia veziculoas vulvar; vulvo-vaginit; cicatrici depigmentate, caracteristice

durinei. ~n etapa urmtoare, a leziunilor cutanate i limfonodulare, n durina african sunt

prezente leziuni ulcerative, cutanate. ~n durina european nu apar ulcere. ~n etapa final, a
leziunilor nervoase, se constat cahexie, hemoragii subcutanate, degenerescen muscular,
atrofii musculare evidente, ndeosebi la muchii crupei, leziuni ale nervilor cranieni, ai
mduvei spinrii i ganglionilor spinali.
Tratament
-antricid metil sulfat 10% s.c. 0,5g/animal de 150kg.
-Naganol 10-15mg/kg i.v. cu repetare la 7 zile.
-Cymelarsan 0,25-0,5 mg/kg i.m.
PNEUMOCISTOZA
Este o pneumonie interstiial cu celule plasmatice, produs prin localizarea
intraalveolar a unui sporozoar Pneumocystis carinii, care afecteaz tineretul, caracterizat
clinic prin disfuncie respiratorie. Este o antropozoonoz.
Etiologie. Pneumocystis carinii este organism eucariot unicelular, care apar sub form
de chisturi sferice, cu perete gros, n care se gsesc 8 corpusculi intrachistici numii sporozoii.
Uneori,chisturile apar uor ncreite, cutate, n form de cup cu proeminene filiforme pe
suprafaa lor, sau de semilun, cnd se gsesc la periferia focarului lezional. Chisturile
mpreun cu un mare numr de stadii de dezvoltare se gsesc n alveolele pulmonare incluse
ntr-un material proteic eozinofil, cu aspect de fagure de miere. Trofozoiii se ataeaz de
celulele epiteliului alveolare, cu ajutorul fiolpodiilor denumite i expansiuni tubulare sau
membrane anastomozate prin care se pstreaz un contact strns ntre trofozoit i membrana
celulei alveolare.
Diagnostic clinic. La tineret se observ dispnee grav, slbire, pneumonie
interstiial, decelabil radiografic. Radiografic se constat densificri pulmonare difuze sau
circumscrise specifice pneumoniei interstiiale; aspiratul traheal se folosete n diagnosticul
bolii la cine i om.
Morfopatologic se efectueaz frotiuri prin amprent din mucusul bronic, de pe
suprafaa de seciune al pulmonului i se coloreaz prin metodele PAS, HE, impregnaie
argentic sau cu albastru de toluidin.