Sunteți pe pagina 1din 34

TUBERCULOZA MAMIFERELOR

Etiologie

Mycobacterium bovis

- germeni acido-alcoolo-rezistenţi, de
formă bacilară;
- posedă antigeni comuni – coalergeni, ce
sunt capabili să genereze stări de
sensibilitate alergică.
Patogeneză

Pătrund în organism→înglobarea de către


polimorfonucleare:
 număr redus de germeni şi rezistenţă crescută a
organismului →germenii înglobaţi sunt eliminaţi pe cale
hepato-intestinală;
 număr crescut de germeni şi rezistenţă scăzută a
organismului →germenii se multiplică→leziuni
tuberculoase (granulomul tuberculos);
- Perioada infecţiei primare (primoinfecţia)
- Perioada infecţiei secundare
Primoinfecţia

 apare leziunea la poarta de intrare – complex


primar care poate fi:
 complet – leziune macroscopică vizibilă la poartea
de intrare şi în limfonodul regional;
 incomplet – leziune prezentă doar în limfonodul
regional;

 Complexul primar este situat (de regulă):


 La bovine: în pulmon;
 La porcine: la nivelul tubului digestiv;
 La carnivore: în pulmon şi la nivelul tubului
digestiv;
Primoinfecţia

 Complexul primar poate evolua:


 spre vindecare

 rămâne în stare de latenţă

 progresia infecţiei:

 prin continuitate→ în organele învecinate;

 prin căile tubulare preexistente →bronhii, intestin;

 Pe cale limfohematogenă;
Infecţia secundară

- poate avea loc prin reinfecţie,


suprainfecţie sau reactivarea
focarelor vechi;
- germenii încep să se multiplice şi să
invadeze organismul.
Caractere epidemiologice
 Receptivitate: taurine, suine, carnivore,
caprine, cabaline, ovine.
 Surse de infecţie: animalele bolnave ce elimină
bacili prin secreţii şi excreţii (exudat bronşic,
jetaj, expectoraţii);
 Calea de infecţie: respiratorie, digestivă,
genitală, cutanată.
 Dinamică epidemiologică:
 enzootic la bovine (cu caracter staţionar şi evoluţie
trenantă);
 sporadic la celelate specii
Tabloul clinic
La bovine
 Forma acută:
 foarte rară, de regulă ca infecţie secundară;
 sindrom febril şi tulburări organice;
 evoluţie de 1-2 săpt., terminându-se frecvent cu moartea animalului.
 Forma cronică:
 Localizarea pulmonară:
 tuse seacă şi intermitentă iniţial, după care devine gravă, dureroasă;
 treptat animalele slăbesc, obosesc repede;
 scade producţia de lapte;
Tabloul clinic
 Localizarea pe seroase:
 simptomatologie de pleurită sau pericardită.
 Localizarea digestivă:
 accese de colici;
 alternarea constipaţiei cu diareea.
 Localizarea mamară:
 aspectul miliar- tuberculi miliari în ţesutul mamar;
 aspectul lobular infiltrativ- zone de induraţie;
 aspectul cazeos- hipertrofia sfertului.
Tabloul clinic
 Localizarea limfoganglionară:
 mărirea în volum a limfonodului afectat şi
apariţia de tulburări funcţionale.
 Localizarea nervoasă
 Localizarea ovariană şi uterină
 Localizarea hepatică
 Localizarea articulară
 Localizarea cutanată
Tabloul clinic

La suine
 Localizarea limfoganglionară:
 afectarea limfoganglionilor submaxilari, retrofaringieni şi
parotidieni →tumefiaţi, insensibili, mai mult sau mai puţini
aderenţi, putând fistuliza.
 Localizarea digestivă:
 slăbire progresivă, balonări, colici, diaree alternantă cu
constipaţia.
 Localizarea pulmonară:
 slăbire, oboseală;
 tuse , jetaj.
Tabloul clinic
La ovine
- este foarte rară;
- evoluează cronic cu localizare pulmonară şi mamară.

La cabaline
- este foarte rară;
- localizarea digestivă - la mânji;
- localizarea pulmonară:
 tuse uscată iniţial, apoi umedă;
 expectoraţii;
 respiraţie dificilă, superficială
Tabloul clinic

La carnasiere

 Localizarea pulmonară
 Localizarea intestinală: slăbire
progresivă, anemie şi ascită.
 Localizarea cutanată: ulcere
articulare.
Tabloul anatomopatologic
La bovine

• Forma acută:
• Formaţiuni micronodulare, înconjurate de zone congestive în
organe şi limfonodulii sateliţi.

• Forma cronică:
• Localizarea pulmonară:
• Forma acinoasă
• Forma acinonodulară
• Formalobulară
• Bronşita cazeoasă
• Caverna tuberculoasă
Tabloul anatomopatologic
 Localizarea pe seroase
 Tuberculoza perlată – cu caracter nodular;
 Tuberculoza cazeoasă – cu caracter exudativ.
 Localizarea intestinală
 ulcere acoperite de mase cazeoase la nivelul
mucoasei şi submucoasei.
 Localizarea mamară
 aspect miliar diseminat –noduli în toată glanda
mamară;
 aspect lobular infiltrativ – focare cenuşii albicioase;
 aspect cazeos – focare de cazeificare ce alternează
cu zone de hiperemie.
 Localizarea limfoganglionară
 aspect hipertrofic – nodular.
Tuberculoza perlată
Focare cazeoase – granulomatoase în pulmon
Limfonoduli traheobronhici cu aspect cazeo-calcaros pe secţiune.
Limfonoduli pulmonari cu focare de tuberculoză
Tabloul anatomopatologic
 La porcine
 focare nodulare localizate în limfonodurile
retrofaringiene şi coloana vertebrală;
 noduli cenuşii albicioşi, slăninoşi pe secţiune – în
ficat, pulmon şi splină.
 La cabaline
o leziuni de tip sarcomatos la nivel pulmonar.
 La ovine şi caprine
o Leziuni pulmonare şi intestinale.
 La carnivore
o prezenţa nodulilor de dimensiuni variabile;
o tuberculoza exudativă – la pisică.
Diagnosticul

 Probe care se recoltează:


 cadavre
 organe cu leziuni: pulmon, glandă mamară,
ficat, splină, intestin, limfoganglioni;
 expectoraţii
 lapte
 secreţii vaginale
Examenul bacterioscopic

 efectuarea de frotiuri prin strivirea


nodulilor între două lame sau prin
ştergerea secţiunilor organelor
lezionate;
 frotiurile se colorează prin metoda
Ziehl-Neelsen;
 la bovine →organe paucibacilare
Mycobacterium bovis Mycobacterium avium
Examenul bacteriologic
 medii utilizate:
 Lowenstein-Jensen
 Petragnani
 Stronebruk
 mediile însămânţate se incubează la 37oC timp de 8-10
săpt.:
 cultura de Mycobacterium bovis se dezvoltă în 5-8 săpt.;
 pe medii solide formează colonii albe, umede, rugoase.
 cultura de Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă în 3-4
săpt.;
 pe medii solide formează colonii umede, difuze, netede, lucioase.
 pentru diferenţierea tulpinilor bovine de cele umane se
utilizează teste biochimice.
Mycobacterium bovis

Mycobacterium tuberculosis
Examenul serologic

 dozarea γ- interferonului
Examenul histopatologic
 în fazele incipiente ale bolii:
 foliculi primordiali
 fenomene vasculare
 infiltraţii limfocitare
 în fazele avansate ale bolii:
 granulomul tuberculos:
 zona centrală de necroză

 brâu de celule gigante de tip Langhans

 strat infiltrativ limfohistiocitar


Granulom tuberculos produs de Mycobacterium bovis
1. Zona de necroză
2. şi 3. celule Langhans
4. şi 5. strat infiltrativ limfohistiocitar
Proba biologică

 pentru tipizarea tulpinilor;


 pentru Mycobacterium bovis şi
Mycobacterium tuberculosis se
inoculează:
 cobaiul cu 0,1 ml cultură semiuscată, i.m. →
moartea cobaiului în 6 săpt.;
 iepurele cu 0,01 ml cultură semiuscată, i.m.
→ moartea cobaiului în 4-6 săpt.;
Testul de evidenţiere a sensibilităţii de
tip întârziat
 se face pentru diagnosticul tuberculozei pe
animalul viu;
 la mamifere: (i.d. în treimea mijlocie a gâtului)
 testul unic (TU)
 constă în inocularea i.d. a 0,1 ml tuberculină PPD de
tip bovin;
 reacţia se citeşte la 72 ore;

 animalele rezultate reagente şi cu răspuns dubios se


retestează după 45 de zile prin TCS.
 testul comparativ simultan (TCS)
 constă în inocularea i.d. a 0,1 ml tuberculină PPD de
tip bovin şi a 0,1 ml tuberculină PPD de tip aviar;
 reacţia se citeşte după 72 de ore;

 animalele reagente sunt trimise către sacrificare.


Interpretarea reacţiei la animale supuse tuberculinării
prin testul unic (T.U.)

Interpretarea
Îngroşarea pliului Caracterul reacţiei locale
reacţiei

cu până la 1 mm lipseşte; edem dur (E.D.) sau nodul (Nod) negativă

cu 1 – 3 mm edem dur sau nodul dubioasă

cu până la 3 mm edem moale (E.M.) sau edem păstos dubioasă


(E.P.)

cu peste 3 mm indiferent de caracterul reacţiei pozitivă


Încadrarea animalelor în funcţie de reactivitatea obţinută
prin testul comparativ simultan (T.C.S.)

Intensitatea reacţiei la
tuberculina bovină (B), Încadrarea
Reacţia la tuberculina bovină
comparativ cu Animalelor
cea aviară (A)

Edem moale sau edem păstos B > A cu peste 3 mm pozitiv (P)


Edem dur sau nodul B > A cu peste 4 mm pozitiv

Edem moale sau edem păstos B > A cu până la 3 mm recontrol (R)


Edem moale sau edem păstos B < A (edem dur sau nodul) recontrol
Edem dur sau nodul B > A cu 1 – 4 mm recontrol

Reacţie negativă la ambele B < A (edem moale sau edem Negativ


tuberculine păstos) Negativ
- ; ± ; + (indiferent de B > A cu până la 1 mm Negativ
caracterul reacţiei locale)
Edem dur sau nodul
Profilaxia

 Măsuri generale
 Pentru bovine
 supravegherea efectivelor de bovine prin
examene clinice şi tuberculinare;
 carantina profilactică timp de 60 de zile a
animalelor nou achiziţionate;
Combaterea

 bovinele reagente la testul comparativ


simultan se elimină şi se trimit la abator,
cu sacrificare în partidă sanitară;
 animalele sănătoase din efectiv se supun
din 3 în 3 luni TCS;
 după eliminarea reagenţilor se
dezinfectează adăpostul: