Leucoza enzootică

bovină
Etiologie
 familia Retroviridae
 gen Deltaretrovirus,
tipul C bovin
 esteagentul cauzal a
două boli ce apar la
bovine:
 Forma adultă de
limfosarcom
 Limfocitoza persistentă
Patogeneza
 virusul pătrunde în organism, rămânând în
stare de latenţă până la intervenţia
factorilor favorizanţi→proliferarea malignă
a celulelor infectate:
 alterarea structurii citomorfologice a celulei
tumorale;
 modificarea structurii citogenetice prin aparaţia la
nivelul cromozomilor de mutaţii ireversibile,
modificări citochimice şi citoenzimatice.
Caractere epidemiologice
 Receptivitate:
 bovinele de toate vârstele, mai frecvent la vârsta de 4-8
ani;
 mai receptive sunt rasele bune producătoare de lapte.
 Surse de infecţie:
 animalele infectate;
 insectele hematofage;
 Transmitere:
 verticală
 orizontală
 Dinamică:
 sporadic sau sub formă de enzootii staţionare.
Tabloul clinic
 perioada de incubaţie – câteva luni pâna la 4 ani;
 boala evoluează frecvent cronic, rar subacut, iar la
viţei acut;
 stadiile de evoluţie ale bolii:

Stadiul Extensia leziunilor Durata

I. Purtător asimptomatic Leucocitoză, limfocitoză, euzinofilie, 3-6 luni
de virus monocitoză pasageră. Anticorpi
precipitanţi anti BLV
II. Limfadenopatie Hipertrofia uni- sau bilaterală a 1-2 ani
limfonodurilor palpabili.
III. Leucemie Alterarea tabloului sanguin, 3-6-luni
dominant pe seria limfoidă
IV. Limfosarcom Tumori sarcomatoase generalizate în 2-3 luni
generalizat ţesuturi şi organe
 Stadiul I
 modificări ale seriei albe: leucocitoză, limfocitoză;
 Stadiul II (Limfadenopatia persistentă)
 hipertrofie ganglionară;
 apatie, anemie, inapetenţă;

 hiperplazia limfonodulilor prescapulari, precrurali,

poplitei, retromamari, submaxilari,
cervicali→mobili, nedureroşi,
 duri –reticulosarcom
 cu consistenţă scăzută – limfosarcom
 exoftalmie, strabism convergent, conjunctivită,
cheratită, cataractă.
Hipertrofia limfonodurilor şi a pielii

Exoftalmie
 Stadiul III (Leucemia limfoidă)
 modificări cantitative şi calitative ale leucocitelor şi
limfocitelor

Leucoza Acută • cu celule sterm

leucemică • hemocitoblastică
• paralimfoblastică
• limfoblastică
Cronică • monocitară
• limfocitară
• plasmocitară
Leucoza • eticulosarcomul
aleucemică • Limfosarcomul
• Boala Hodgkin
• Limfomul gigantofolicular
• Mielomul multiplu
 Stadiul IV (Limfomul malign limfocitar)
 prezenţa de leziuni tumorale;
 disfuncţii ale aparatului digestiv:
 ocluzia esofagului
 meteorism cronic
 disfuncţii ale aparatului circulator:
 insuficienţă cardiacă
 ectazia venelor
 disfuncţii ale aparatului genital:
 sterilitate
 călduri anovulatorii
 anestru
 disfuncţii ale aparatului digestiv:
 insuficienţă respiratorie
 emfizem pulmonar
 disfuncţii ale aparatului renal:
 insuficienţă renală, hematurie
 disfuncţii ale sistemului nervos:
 paralizii parţiale sau totale
Tabloul anatomopatologic
 focare de hiperplazie tumorală, de culoare
cenuşie albicioasă, cu aspect slăninos pe
secţiune în diferite organe.

Hiperplazie tumorală în
limfonodulii pulmonari
Limfonodul cu strii de Limfonodul cu hiperplazii
sânge pe secţiune tumorale şi focare necrotice
Aspectul alb - cenuşiu al măduvei osoase cu focar de hiperplazie tumorală

Aspectul alb al măduvei

osoase cu focar de
hiperplazie tumorală
Zone infiltrative albicioase de Infiltraţie tumorală a sacului
natură tumorală în miocard pericardic, transformând
ţesutul normal într-o cavitate
Hiperplazie tumorală a musculaturii scheletice
Hiperplazie tumorală a peretelui uterin
Hiperplazie tumorală a Hiperplazie tumorală şi ulcere
peretelui abomasumului a peretelui abomasumului
Proliferări tumorale şi ulcere ale mucoasei intestinale
 Prezenţa de noduli ce
Hemoragii vizibile la suprafaţa rinichilor determină atrofia
parenchimului renal
Infiltraţie tumorală a corneei Prezenţa de formaţiuni tumorale
în camera anterioară a ochiului
Coloraţia palidă difuză a ficatului
(mai frecventă la tineret)
 Formaţiuni tumorale în
ţesutul conjunctiv subcutanat din
regiunea abdominală

Formaţiune tumorală ce
cuprinde stratul muscular
 Formaţiune tumorală aderentă
la pleura costală

Leziuni tumorale infiltrative

difuze şi nodulare în pulmon
Diagnostic

 Examenul serologic
 Testul de imunodifuzie în gel de agar
 Testul imunoenzimatic ELISA
 Testul de imunodifuzie în gel de agar

Reacţie negativă

Reacţie pozitivă
Testul imunoenzimatic ELISA

Revelarea reacţiei

Stoparea reacţiei
Citirea plăcii la o densitate optică de 450 nm
 Examenul histopatologic
 proliferări şi infiltraţii masive cu elemente limfoide
şi reticulohistiocitare care comprimă celulele locale
specifice orientându-le spre necrobioză.

Infiltraţie limfoidă invadantă în miocard

 Examenul hematologic
 Determinarea numărului de leucocite
 animalele cu valoare leucocitelor între 4000 şi 9000/mm2
se consideră neinfectate.
 Efectuarea formulei leucocitare
 se face doar pentru animalele cu valoarea leucocitelor
sub 4000 sau peste 9000/mm2, iar dacă limfocitele
depăşesc 74% şi se observă un grad mare proliferare a
celulelor limfoblastice –limfocitare, se consideră că
animalele sunt infectate cu BLV.
 Determinarea numărului absolut de limfocite
 Efectuarea examenului citologic
 Efectuarea testelor citochimice şi
citoenzimatice
 Examenul virusologic
 izolarea virusului prin inocularea materialului
patologic suspect pe culturi celulare primare
renale, pulmonare, splenice şi leucocite de viţel.
 particulele virale pot fi detectate prin testul
sinciţiilor între celule apropiate, ca indicator celular.
 Tehnici de biologie moleculară
 PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)
Profilaxia
 Măsuri pentru prevenirea introducerii bolii:
 efectivul din care provin animalele să fie îndemn de
leucoză, lipsit în ultimii 5 ani de cazuri de leucoză sau
suspiciuni;
 carantina profilactică;
 în perioada de carantină animalele se supun la
examene complexe de laborator, în paralel cu alte
examene efectuate pentru depistarea tuberculozei,
burucelozei, compylobacteriozei, leptospirozei;
 dacă în perioada de carantină nu se constată cazuri de
leucoză, lotul se menţine în continuare sub
supraveghere anuală pentru leucoza enzootică bovină;
 întregul efectiv de bovine în vârstă de peste 6 luni se
examinează serologic o dată pe an, iar taurii de
reproducţie de două ori pe an, prin imunodifuzie şi/sau
ELISA.
Profilaxia
 Măsuri pentru depistarea leucozei bovine:
 efectuarea de examene clinice periodice la
toate taurinele din ferme;
 examene necropsice la toate animalele
sacrificate sau moarte indiferent de loc;
 sterilizarea prin fierbere a instrumentarului
folosit în intervenţii sângeroase sau
nesângeroase;
 utilizarea unică a acelor de seringă (animalul
şi acul).
 Combatere
 În unităţile contaminate se aplică următoarele
măsuri :
 supravegherea efectivelor prin examinarea serologică
repetată la intervale de 3-5 luni;
 administrarea la viţei numai a laptelui provenit de la vaci
sănătoase sau inactivarea laptelui prin procedee termice;
 întreruperea lanţului infecţiei prin identificarea, marcarea,
izolarea şi eliminarea bovinelor cu semne clinice şi
reagente;
 curăţenia riguroasă şi dezinfecţia locului în care au fost
cazate animalele bolnave;
 sterilizarea şi dezinfectarea acelor şi instrumentarului
chirurgical sau obstetrical;
 restricţii comerciale pentru animalele infectate şi
protejarea celor indemne.
Combatere
În funcţie de numărul animalelor diagnosticate bolnave,
bovinele dintr-o unitate pot fi supuse:

 Asanarea prin extracţie (asanarea parţială)- se aplică în

unităţile cu până la 15% infecţie şi constă în :
 examinarea serologică din 3 în 3 luni, a efectivului condiţionat
sănătos;
 eliminarea reagenţilor în termen de 3 zile şi sacrificarea în abator,
indiferent de starea fiziologică;
 recoltarea de probe pentru examenul de laborator (amprente,
limfonoduri, ficat, cord, rinichi, pulmon, tumori, executarea de
frotiuri);
 aplicarea dezinfecţiei după fiecare eliminare de animale din efectiv;
 unitatea se consideră asanată, când toate animalele au reacţionat
negativ la trei controale serologice succesive, la intervale de 3 luni,
ultimul completat cu examen hematologic.
Combatere
 Asanarea prin depopulare totală- se aplică
unităţilor cu peste 15% infecţie şi constă în :
 se întrerup montele cu cel puţin un an şi jumătate
înainte de lichidarea efectivului;
 depopularea se va face în mod eşalonat, în funcţie de
starea fiziologică şi starea de întreţinere a animalelor,
prin livrări la abator;
 lunar, se identifică şi se trimit la abator, animalele cu
forme clinice, indiferent de starea fiziologică.