Sunteți pe pagina 1din 26

PSEUDOPESTA AVIARĂ

(Boala de Newcastle)
Etiologie
• familia Paramyxoviridae
• gen Rubulavirus
• paramyxovirus tip 1
Etiologie

• virus ARN
• cu proprietăţi hemaglutinante
• la păsări au fost identificate 9 serotipuri distincte
• doar tulpinile din serotipul 1 produc boala de
Newcastle, fiind clasificate în 5 patotipuri:
• tulpini velogene viscerotrope
• tulpini velogene neurotrope
• tulpini mezogene
• tulpini lentogene
• tulpini enteric-asimptomatice
Caractere epidemiologice
• Receptivitate: găini, fazani, bibilici, curci, porumbei.
• Surse de infecţie:
• păsările bolnave, carcasele păsărilor bolnave;
• păsările sănătoase clinic purtătoare şi excretoare de virus;

ce elimină virusul prin: salivă, secreţii nazală, fecale, ouă.


• hrană, apă, aşternut contaminat;
• artropode hematofage infectate (căpuşe).

• Căile de infecţie:
• Orizontal
• calea respiratorie (aerogenă) – cea mai severă;
• calea digestivă.
• Vertical
• Dinamica epizootică:
• caracter epizootic, cu difuzibilitate crescută în focar şi în afara
focarului;
• determină un procent ridicat de morbiditate şi mortalitate.
Transmiterea pseudopestei aviare
Patogeneza
 pătrunde în organism→multiplicare la poarta
de intrare → sânge → ţesuturi şi organe ( SNC
şi pulmon).
 dacă pasărea rezistă timp de 5-6 zile virusul
dispare din sânge (datorită formării
anticorpilor specifici), rămânând cantonat la
nivelul SNC.
 când boala evoluează mai lent leziunile
hemoragico-necrotice din tubul digestiv se
complică adeseori cu inflamaţia fibrinoasă
difuză sau în focare.
Tabloul clinic
• Forma supraacută
• Forma acută:
 hiperemia mucoasei
conjunctivale,
edemaţierea pleoapelor
şi ulterior a capului.

Conjunctivită
Tabloul clinic
 Tulburări digestive
 indigestie ingluvială;
 secreţii mucoase filante bucale;
 diaree cu fecale galben-verzui cu miros
fetid;

 Tulburări respiratorii
 dispnee;
 respiraţie zgomotoasă;
 tuse;
 strănut.
Tabloul clinic
 Tulburări nervoase
 incoordonări în mers;
 convulsii;
 poziţii anormale ale capului şi gâtului: opistotonus torticolis;
 pareze şi paralizii ale aripilor;
 pareze ale membrelor şi cozii.

Fenomene nervoase la pui


Fenomene nervoase la găini
Fenomene nervoase la curci
Tabloul clinic
• Forma subacută
• Forma atipică

În funcţie de particularităţile clinice corelate cu


virulenţa şi tropismul virusului s-au stabilit următoarele
tipuri de boală:
Tipul Doyle
Tipul Beach
Tipul Beaudette
Tipul Hitchner
Tabloul anatomopatologic
• Forma acută
• Cianoza crestei şi bărbiţelor;
• Leziuni de conjunctivită;
• Infiltraţii seroase sau gelatinoase în ţesutul conjunctiv subcutanat din regiunea capului şi
gâtului;
Tabloul anatomopatologic
• Mucoasa bucală şi esofagiană hiperemiată;
• Guşă dilatată;
• Proventriculită hemoragică;
Tabloul anatomopatologic

Hemoragii punctiforme la nivel cardiac


Tabloul anatomopatologic
• Hemoragii la nivelul mucoasei intestinale: tiflita şi proctita hemoragică. Aceste
leziuni se întâlnesc şi în forma subacută având un caracter hemoragico-necrotic.

Inflamaţie hemoragică
Tabloul anatomopatologic

Inflamaţie hemoragică: trahee, cecumuri, proventricul


Tabloul anatomopatologic

Inflamaţia necrotică a tonsilelor cecale ( forma subacută)


Tabloul anatomopatologic

Hiperemia foliculilor ovarieni


Tabloul anatomopatologic

Inflamaţia hemoragică difuză a embrionilor


Diagnosticul
 Examenul virusologic =izolarea şi identificarea virusului
 Inocularea suspensiilor virale pe ouă embrionate (vârsta =
9-11 zile).
 De la embrionii morţi în 20-72 de ore se recoltează lichidul
alantoidian şi se testează prin reacţia de hemaglutinare cu
seruri specifice antipseudopestoase.

Reacţia de hemaglutinare
Diagnosticul

 Patogenitate tulpinilor de virus izolate


poate fi apreciată prin:

Determinarea timpului mediu de


mortalitate al embrionilor;
Indexul patogenităţii cerebrale a
puilor de o zi;
Indexul patogenităţii intravenoase la
puii de 6 săptămâni.
Diagnosticul
 Examenul serologic = punerea în evidenţă
a prezenţei anticorpilor specifici
 Testul de inhibare a hemaglutinării
 Testul ELISA
 Reacţia de seroneutralizare

Tehnica ELISA
Profilaxia

Măsuri generale

• Controlul circulaţiei păsărilor şi a produselor avicole;


• Achiziţionarea de păsări, pui sau ouă de incubat numai din
efective indemne;
• Carantina profilactică timp de 30 de zile pentru păsările
nou achiziţionate;
• Supravegherea sanitar veterinară a efectivelor de păsări;
• Executarea de dezinfecţii profilactice;
• Respectarea tehnologiilor de creştere şi a condiţiilor de
microclimat.
Profilaxia

Măsuri specifice

• Vaccinarea cu vaccinuri vii atenuate şi vaccinuri inactivate;


• Pentru prepararea vaccinurilor vii atenuate se folosesc
tulpini:
• Lentogene: B-1, La Sota-79, F;
• Mezogene: Roakin, H, Haifa, Komarov;
• Vaccinurile vii atenuate pot fi administrate:
• Individual: oculoconjunctival, i.m., s.c.
• Masal: prin aerosolizare sau în apa de baut.
Combatere

 Declararea oficială a bolii şi instituirea carantinei;


 Izolarea funcţională a halelor contaminate;
 Verificarea situaţiei imunologice a efectivului;
 Păsările bolnave se sacrifică, iar cadavrele se distrug prin
ardere;
 Ouăle provenite de la păsări bolnave se dau în consum
după o prealabilă dezinfecţie (scufundare în sol. de clorură
de var 5% timp de 15 min);
 Păsările sănătoase din efectiv se vaccinează de necesitate;
 Măsurile de carantină se ridică la 30 de zile după ultimul
caz de boală şi după efectuarea dezinfecţiei finale.