TIFOPULOROZA

Definiţie:

 boală infecţioasă şi contagioasă a păsărilor;

 tulburări digestive şi mortalitate ridicată la embrioni şi pui;
 prin anemie şi tulburări ale ouatului la găinile adulte.
 Etiologie:

SALMONELLA ENTERICA
serovarietatea GALLINARUM
biovarietăţile GALLINARUM şi PULORUM –
specii imobile;

biov. pulorum produce decarboxilarea ornitinei şi

elaborează o toxină termolabilă ce afectează rozătoarele;
biov. gallinarum – o toxină letală ptr. iepuri şi o
endotoxină care, inoculată i.v. la păsări produce
manifestări clinice.
 Patogeneza:
Pătrunde în organism (pe cale digestivă, endogenă sau verticală)
→localizare în mucoasa intestinală→ inflamaţie locală → tulburări
digestive→ traversează peretele intestinal→ sânge→ bacteriemie→
localizare în organe (ficat, splină, cord, intestine, ovare).

 Infecţia prin ou (coajă, sau transovarian) → infectarea

embrionului care moare în diferite faze ale dezvoltării sau la
ecloziune.
 Dacă se produce ecloziunea
• puii mor în primele 10 zile de viaţă cu forme acute;
• se infectează în puierniţe fac forme subacute;
• puicuţele la primul ouat şi găinile adulte fac forme acute şi
cronice şi sunt purtătoare, iar ouăle sunt infectate în procent de
80-85% şi circuitul se închide.
 Caractere epizootologice:
o Receptivitate
o galinaceele, mai ales găinile, excepțional alte specii (curca, bibilicile, fazanii,
păunii);
o puii de găină în primele 5-7 zile de viață;
o adultele sunt mai puțin sensibile;
o excepțional se pot îmbolnăvi rața, vrabia, canarul și prepelița.
o Surse de infectie
o păsările bolnave indiferent de vârstă;
o ouăle care provin de la găinile purtătoare;
o lichidele embrionare, embrionii și coaja ouălor;
o fecalele puilor cu diaree albă bacilară și a găinilor adulte;
o incubatoarele, așternuturile, puiernițele, adăposturile, furajele, apa,
ustensilele.
Caractere epizootologice:
Căi de contaminare:
◦ vertical - prin ovar şi pe coaja oului,
◦ orizontal - pe cale respiratorie, conjunctivală şi mai ales
digestivă.

Dinamica:
◦ evoluţie enzootică la pui (b. contagioasă)
◦ evoluţie sporadică la adulte;
◦ agravarea bolii de factori favorizanţi – carenţe
alimentare, condiţii de întreţinere.
 Tabloul clinic
La puii infectaţi prin ou:
 Forma acută
Abatere
anorexie,
imobilitate,
anemie,
diaree albă cretacee,
dopuri obstruante ale orif.
cloacal,
dureri abdominale,
Diaree albă cretacee și
piuit permanent, prezența dopului cloacal
moarte după 1-3 zile în 90-
100% din cazuri.
Tabloul clinic
La puii de peste 10 zile, infectaţi în puierniţe
 Forma subacută:
cu semne clinice asemănătoare, dar mai atenuate.
 Mortalitate până la 90%.
 Tabloul clinic
La găinile adulte

 Forma acută
 abatere,
 anorexie,
 horiplumaţie,
 diaree galbenă - portocalie,
 febră,
 paliditatea crestei şi bărbiţelor.
 moarte după 3-5 zile.
Pene aglutinate cu
diaree galbenă - portocalie
 Tabloul clinic
La găinile adulte
Forma cronică –tulb. ale ouatului:
 ouă moi,
 aspect al cojii neuniform, cu strii
de sânge,
 coaja subţire sau moale,
 încetarea ouatului,
 Peritonite viteline prin ouat
intraabdominal şi
 Poziţie de pinguin.
Poziţie de pinguin
Tabloul anatomopatologic
 La embrioni şi la puii morţi în primele zile:
 focare miliare pe faţa superioară a pulmonului;
Focare nodulare în miocard Rezorbţia incompletă a vitelusului

- enterita catarală,
- hepatomegalie, friabilitate,
- vezicula biliară dilatată.
La puii infectaţi în puierniţe:
 focare necrotice în ficat,
 pneumonie şi miocardită nodulară,
 noduli în musculatura pipotei şi în mucoasa
intestinală.

Noduli în musculatura pipotei Miocardită nodulară

La găinile adulte:
 în forma acută
 anemia crestei şi bărbiţelor, penele din jurul cloacei aglutinate de fecale
diareice;
enterită catarală, ficat bronzat, friabil, splenomegalie, prezența uraților în
uretere.

Splenomegalie

Ficat bronzat Prezența uraților

în uretere
În forma cronică
 ovarita atrofică (modificări ale foliculilor), salpingită, peritonită
fibrinoasă, pseudoconcremente;
 noduli salmonelici în miocard, pulmon, stomac musculos

Ovarita atrofică
Peritonită fibrinoasă La cocoşi: - orhite necrotice.
 Diagnosticul de laborator
Confirmarea diagnosticului de tifopuloroză și depistarea
formelor clinice, precum și a purtătorilor de salmonele
imobile se face prin examene de laborator: bacteriologic și
serologic.

Probe care se recoltează:

păsări adulte bolnave suspecte;
pui bolnavi;
probe de sânge;
cadavre de pui sau păsări adulte;
ouă embrionate cu embrioni morți.
Examenul bacterioscopic
frotiurile se colorează prin metoda Gram;
organe paucibacilare→ examenul are valoare orientativă.
nu pot fi deosebite de alte enterobacteriaceae din punct de
vedere morfologic.
 Examen bacteriologic
o Embrioni - însămânţări din: cord, ficat, sac vitelin, măduvă osoasă;
o Adulte - însămânţările din: foliculi ovarieni, ficat, vezicula biliară, măduvă
osoasă;
oSe fac însămânţări pe:
o• medii de preîmbogăţire lichide şi neselective care au rolul de a
revitaliza bacteriile din probele congelate, tratate termic sau care
provin de la cadavre;
o• medii de îmbogăţire lichide, care favorizează creşterea selectivă
a salmonelelor inhibând multiplicarea altor bacterii; ex. bulionul
Müller- Kauffman;
o• mediile selective în plăci (Drigalski, Wilson-Blair) sunt solide şi
inhibă creşterea altor bacterii;
o• mediu neselectiv (agar nutritiv simplu) se utilizează pentru
obţinerea de colonii pure.
oÎn frotiurile din culturi, colorate Gram, germenul apare:
o formă cocobacilară; G-; nesporulat; necapsulat; imobil.
 ← Salmonella

↓Salmonella

Mediu – agar Rambach Mediu – Chromocult agar

 ← Salmonella

← Salmonella

Mediul - MacConkey Mediul - agar SS

Examen serologic
-pt identificarea tulpinilor izolate în focar
-pt diagnosticul bolii
-pt verificarea indemnității efectivelor de reproducție

Reacţia de seroaglutinare rapidă pe lamă:

◦ pentru identificarea serotipului izolat;
◦ se foloseşte cultura de 24 de ore şi seruri specifice de grup cunoscute.

Reacție de seroaglutinare rapidă pe lamă

Reacţia de seroaglutinare lentă în tuburi:
◦ pentru depistarea anticorpilor specifici de la păsărilor
infectate;

o Pozitiv: la titru superior de 1/40.

o Negativ: raspunsul nu este net pozitiv la diluția 1/40 (depunerea totală
a antigenului și limpezirea totală a lichidului de suspensie)
Reacția de hemoaglutinare rapidă pe lamă:
 pentru verificarea indemnităţii efectivelor de
reproducţie;
 evidenţiază aglutininele din sânge;
 se foloseşte antigen pulorum;
 Poate fi efectuată de medicul epizootolog în fermă

Materiale necesare:
 antigen pulorum;
lame de sticlă curate și degresate;
anse de sârma crom-nichel;
pipete Pasteur sau seringă de 1ml cu ac fin;
bec de gaz;
vată, ser fiziologic, alcool, foarfece și
o încăpere închisă fără curenți de aer și fără praf, bine iluminată natural.
Antigenul pulorum este o suspensie de Salmonella pullorum în apă
distilată hiperclorurată și citratată, inactivată prin formol și căldură.
Reacția de hemoaglutinare rapidă pe lamă:

• reacția pozitiva - corespunde unei aglutinări nete, sub formă

de grămezi fine la început, apoi flocoane cu lichidul clar, limpede;

• reacția negativă, amestecul rămâne omogen, ca la început.

Reacție pozitivă
Profilaxia
Măsurile generale nespecifice constau în:
supravegherea permanentă a efectivelor de păsări în toate
etapele dezvoltării acestora;
introducerea la incubat numai a ouălor provenite de la găini
sigur indemne;
dezinfecția incubatoarelor după fiecare serie de pui (prin
formolizare);
evitarea supraaglomerărilor în puiernițe;
dezinfecția cojii ouălor;
executarea dezinfecțiilor profilactice.
Profilaxia
Măsuri specifice:
◦ Vaccin viu atenuat ”Tiforomvac”, suspensie
liofilizată de Salmonella gallinarum, tulpina 9R
cultivată în mediu lichid.

◦ se administrează s.c. la puii de 1 săpt., cu

repetare la 16, 22 săpt. şi 35 săpt.

◦ doză vaccinală se reconstituie în 0.2 ml diluant

pentru puii de o săptămână și 0.5 ml diluant,
pentru restul categoriilor de vârstă.
◦ Imunitatea se instalează la 14-21 zile şi durează
minim 4 luni.
Combatere
Dacă boala s-a diagnosticat în incubator, se distrug puii eclozionaţi şi ouăle
incubate;
Puii bolnavi se sacrifică, iar celor clinic sănătoși li se administrează antibiotice
profilactic;
Tratamentul constă în administrarea de sulfamide, nitrofuran sau derivați ai
acestuia și antibiotice pe baza antibiogramei, în furaje sau apa de băut.
Medicația recomandată reduce mortalitatea sau previne îmbolnăvirea, dar păsările
rămân purtătoare.
Tineretul de înlocuire se sacrifică în totalitate;
Adultele cu reacţii serologice pozitive se sacrifică, iar restul adultelor din fermă
sunt exploatate până la sfârşitul sezonului de ouat, iar apoi sunt sacrificate.
Se aplică principiul „totul plin-totul gol". Pentru a se înlătura erorile, la păsările
serologic pozitive care se vor sacrifica obligatoriu, se vor face examene
bacteriologice minuțioase (însămânțări din cât mai mulți foliculi ovarieni).
