Salmonelozele aviare

Seceleanu Roberta, grupa 3406

 Infectiile pasarilor cu salmonele se pot grupa in doua
categorii:
-infectiile cu Salmonella gallinarum, si Salmonella
pullorum, care afecteaza gaina, curca, bibilica, paunul si
fazanul, determinand tifoza aviara si respectiv, puloroza
-infectii produse de serotipuri mobile de salmonele din
specia enterica, incadrate sub denumirea de paratifoze.
 Puloroza
Sursele de infectie:
-primare: pasari bolnave, ouale de la gainile purtatoare,
embrioni, coaja oualor, fecalele puilor infectati;
-secundare: incubatoarele, padocurile si asternutul, apa si
furajele
Transmitere:
-verticala: gaina adulta infectata - ou - pui.
-orizontala: respiratorie, conjunctivala, digestiva.
Dinamica:
-enzootica, mortalitate de pana la 100% la puii in varsta de 5
– 7 zile.
 Tabloul clinic
 Diferit in functie de varsta
La pui evolueaza acut si subacut:
 Forma acuta, septicemica, este mai frecventa la puii de 2-8 zile si se
manifesta prin abatere, horiplumatie, inapetenta, sete exagerata,
somnolenta, ptoza aripilor, dispnee, diaree cu fecale de culoare alba
cretacee. Fecalele aderente la puful din jurul orificiului cloacal
formeaza un dop obstruant, impiedecand evacuarea fecalelor si
determinand o constipatie mecanica, puii acuzand dureri, traduse
printr-un piuit continuu si plangator. Dupa o evolutie de 3-4 zile,
boala se termina prin moarte la 95-100% din cazuri.
 Forma subacuta, prezenta la puii de peste o saptamana are o evolutie
asemanatoare, dar cu simptome usor atenuate. Pierderile prin
mortalitate pot ajunge la 90%.
 La gainile adulte evolueaza rar supraacut si acut, de
obicei cronic, perioada de incubatie variind Intre 3-10
zile.
 Forma cronica se manifesta prin tulburari ale ouatului.
Apar oua moi sau cu coaja subtire, incomplet calcificata,
cu aspect neuniform si uneori prezentand strii
sangvinolente. Productia de oua scade sau chiar
inceteaza. La unele gaini, in urma ruperii foliculilor
ovarieni (ouatul intraabdominal), se produc peritonite
viteline care se manifesta prin dilatarea abdomenului,
mers greoi si o pozitie verticala a corpului (de pinguin).
Moartea survine de obicei dupa o evolutie lunga sau
poate interveni brutal datorita unei hemoragii interne, de
cele mai multe ori datorata rupturilor hepatice.
 Tablou lezional
 La pui:
-noduli necrotici („noduli pulorici”) in: miocard, ficat, pulmon, stomacul muscular
-enterita catarala
-vitelus neresorbit
-urati in uretere
-dop cloacal.
 La pasarile adulte
-ovarita cronica atrofica
-peritonita
-pseudoconcremente
-ascita
-hepatomegalie si splenomegalie
-noduli pulorici in: ficat, perete intestinal
 Tifoza aviara
 Surse de infectie:
- primare: pasarile bolnave si purtatoare;
- secundare: solul, furajele si apa contaminate;
 Cai de transmitere
-orizontala: digestiva vectori mecanici
-verticala: mai rara.
 Dinamica
-enzootica, cu difuzibilitate mare in focar, caracter
stationar.
 Tabloul clinic
-inapetenta
-anemia mucoaselor aparente
- diaree cu fecale apoase, fetide, verzui/alb-
portocaliu
 Tabloul lezional
-ficat bronzat, uneori cu focare necrotice;
- splenomegalie;
-noduli necrotici in miocard, ficat, pulmon; - ovarita
si peritonita rar intalnite;
- enterita si tiflita catarala.
 Diagnostic
 Confirmarea se face pe baza examenului bacteriologic si
serologic.
 Insamantarile pe medii de cultura adecvate se efectueaza din
maduva osoasa si din organe, in formele acute de boala, sau din
ovar, testicul si ficat in formele cronice. Identificarea si tipizarea
salmonelei izolate se face prin metode biochimice si imunologice.
 Diagnosticul serologic este important si cu rol decisiv in actiunea
de asanare a efectivelor infectate, fiind inclus in programele de
supraveghere. In acest scop se folosesc urmatoarele teste:
hemaglutinare rapida (RHAR), seroaglutinare rapida,
seroaglutinarea in tuburi (RSAL) si microaglutinarea. Alte teste
serologice utilizabile sunt: testul de imunodifuzie si ELISA.
 Paratifozele

 1.SALMONELOZA GALINACEELOR
 2. SALMONELOZA PALMIPEDELOR
 3. SALMONELOZA PORUMBEILOR
 Salmoneloza galinaceelor
 Etiologia: Salmonella Typhimurium, Salmonella Dublin, Salmonella
Anatum.
 Epidemiologia:
-Receptivitatea: puii de gaina, fazan, curca
-Surse de infectie: rozatoare salbatice, pasari purtatoare.
-Transmiterea: materii fecale, oua contaminate pe cochilie
-Calea de transmitere principala la descendenti o constituie coaja oului
infectat in timpul trecerii lui prin cloaca.
 Tabloul clinic – In forma acuta: tulburari generale, conjunctivita ,
horiplumatie, diaree cu fecale apoase de culoare galbenverzuie, uneori
sangvinolente. In evolutiile cronice se constata o slabire progresiva,
oprirea in crestere, diaree, artrite insotite de schiopaturi si uneori
fenomene respiratorii si nervoase.
 Tabloul lezional - vitelus neresorbit, hepatomegalie, congestii si
hemoragii pe seroase si in organele interne, focare necrotice miliare in
ficat si cord, tiflita difteroida; la masculi, orhite ulcerative si necrotice.
 Salmoneloza palmipedelor
 Etiologia: Salmonella anatum, Salmonella
enteritidis, Salmonella typhimurium, Salmonella
cholerae-suis.
 Factori favorizanti: varsta de pana la 10 zile,
conditiile necorespunzatoare de alimentatie,
hipovitaminozele.
 Tabloul clinic: infectii acute sau cronice. Cele
acute manifestate prin: anorexie, polidipsie,
diaree,sindrom febril, conjunctivite seropurulente
sau un sindrom nervos, manifestat prin convulsii,
incoordonare in mers, ataxie.
 Salmoneloza porumbeilor
 Etiologia: Salmonella Typhimurium.
 Epidemiologia: contaminarea se realizeaza prin apa
si furaje si de la adulti la pui prin “laptele de
porumbel”.
 Tabloul clinic: diaree, polidipsie, conjunctivita. In
forma acuta de boala se constata in plus tulburari
nervoase grave, iar in forma cronica frecvente artrite
la nivelul aripilor (boala zborului) si picioarelor.
 Tablou lezional: La porumbei, leziunea dominanta o
reprezinta inflamatia articulatiilor aripilor, blefarite
si stomatite difteroide.
 Profilaxie
 Rolul prioritar revine masurilor de profilaxie generala, avand la
baza respectarea principiului tehnologic .,totul plin-totul gol" si a
sistemului de crestere in baterii, pe gratare de sarma, prin care se
diminueaza riscul contaminarii prin fecale atat al pasarii, cat si al
oului destinat reproducerii.
 Se impune supravegherea prin examen de laborator (bacteriologic,
serologic) conform unui program riguros a tuturor efectivelor
destinate reproductiei si a statiunilor de incubatie.
 Efectivele de pasari pentru reproductie, inca din faza de tineret in
care s-au depistat infectii produse de salmonele paratifice se vor
destina productiei de carne.
 Se va avea in vedere combaterea permanenta a rozatoarelor,
insectelor si pasarilor salbatice, purtatori si vectori de agenti
paratifici.
 Bibliografie

 Doina Danes, Boli infectioase transfrontaliere,

Editura All, 2005
 Radu Moga Manzat, Boli infectioase ale
animalelor. Bacterioze, Timisoara, Brumar, 2001.