Sfaturi despre porumbei

SFATURILE MARELUI DUSARDYN

aprilie 7, 2009

Avand in vedere experienta si varsta , cred ca sunt niste sfaturi ce merita avute in vedere!
1. Sa tii totul simplu. Sa crezi in pasarile bune si sa uiti de restul. In columbofilie nu exista secrete sau metode care sa
faca porumbeii sa zboare mai repede.
2. Nu incerca sa alergi inainte sa poti sa mergi!!! Greseala pe care o fac multi columbofili, in special incepatorii, este ca ei
vor prea mult si asta intr-un timp prea scurt.
3. Uita de toate numele oi rasele. Numele se fac de prietenii din presa. Rasele nu exista!!! Exista doar doua tipuri de
porumbei: buni sau prosti. Din prima categorie sunt foarte putini, iar din a doua prea multi. El a nceput cu sangele Delbar,
asta-i adevarul. Delbar a fost un nume si a avut o rasa, dar asta nu inseamna mult, spune Dusarduyn. Cu alte pasari ar fi
avut tot atata successpune el.
4. Fii dur. Sa nu tii un porumbel pentru ca bunicul lui a fost bun sau pentru ca a costat multi bani. Nu ezita niciodata sa
mananci o supita scumpa. Este mortal sa tii prea multi porumbei. Este o greseala pe care o fac multi dupa ce au cateva
succese ca sa poata si ei sa vanda mai multi porumbei. Sunt numeroase exemplele in care faptul ca unii columbofili au
inceput sa tina multi porumbei a fost inceputul sfarsitului unei mari cariere. Batranul de 90 de ani rareori a concurat cu mai
mult de 6 porumbei. Asa trebuie facut daca porumbeii sunt destul de buni.
5. Regularitatea este foarte importanta. In special vaduvilor nu le plac surprizele. Intotdeauna sa fii acolo la aceeaoi ora,
in fiecare zi. Multe metode sunt bune. O singura metoda nu este cu adevarat buna: sa o schimbi din nou si iar din nou.
6. Cand concurezi pe distante lungi trebuie sa-i dai porumbelului cel putin 2 ani pentru a se maturiza. Multe pasari cu
sange adevarat pentru distante lungi dau randament maxim la o varsta mai inaintata. Porumbeii de distanta lunga sunt
diferiti. Majoritatea nu pot sa castige o clasare decenta la concursurile de viteza sau cand sunt tineri. Pe de alta parte
majoritatea porumbeilor de viteza sunt in imposibilitatea de a se descurca la concursurile pe distanta lunga.
7. Niciodata sa nu angajezi un porumbel de o zi la un concurs de doua zile. Porumbeii care au zburat la concursuri de
doua zile n-o sa mai fie niciodata buni la concursurile de o zi. Ei devin mult mai inteligenti, ei stiu ca mai este o zi asa ca
nu se grabesc.
8. Daca vrei sa fii un bun zburator fara medicamente sau fara ajutorul unui veterinar poti sa te lasi pagubas. Acest lucru
a devenit imposibil. Pe de alta parte daca crezi ca un veterinar te poate face campion te inseli.
9. Imperecheaza pe cel mai bun cu cel mai bun si uita de restul.
10. Voliera este foarte importanta pentru conditia pasarilor. O voliera nu este buna deoarece este frumoasa. Daca ai avut
vreodata rezultate bune, vei sti pentru restul vietii ca nu voliera este de vina cand rezultatele nu mai sunt bune. Esti tu sau
porumbeii tai. Deci nu schimba o voliera care s-a dovedit ca este buna

Un comentariu | Maintenanta Porumbei | Tagged: DUSARDYN, SFATURI

DUSARDYN, sfaturi porumbei, SFATURILE MARELUI DUSARDYN | Permalink
Publicat de kingibucharest

Bataturile- picioare crapate la porumbei

aprilie 7, 2009

Aceasta afectiune daca ii putem spune asa apare din ce in ce mai des la porumbei si in
general la rasele grele. Principalii factori care determina aparitia acestei probleme sunt
urmatorii:

masa corporala mare a pasarilor si ma refer aici in general la rasele grele gen
kingi, mondaini, voiajori ornament ;
podelele aspre si dure fie ele din ciment sau alte materiale lemn , placaj, osb ;
diversele carente de minerale care lipsesc din alimentatia porumbeilor;

O sa spuneti, bine are talpile crapate si cu ce ma afecteaza asta ??? Pai ne/va afecteaza
pentru ca ranile respective se pot infecta, porumbeii masculi in general vor avea
probleme in a calca porumbitele cum trebuie , miscarea pasarilor va deveni greoaie .
Recomandarea mea este sa evitati pe cat posibil achizitionarea unor pasari cu picioarele
crapate cu atat mai mult cu cat odata cu inaintarea in viata aceste probleme se vor agrava
si nu o sa aveti decat neplaceri din aceasta cauza cu pasarile achizitionate.
Totodata aceste crapaturi va pot da informatii pretioase in momentul achizitionarii de
porumbei despre conditiile in care pasarea a crescut precum si despre varsta pasarii in
cazul in care nu are inel. Si acum imi aduc amint de un nene din parcul plumbuita care
incerca sa ma convinga de un mascul king foarte frumos de altfel dar care avea picioarele
praf , ca nu are decat 2 ani , dar dupa ce a vazut ca stiu ce si cum sta treaba mi-a spus ca
masculul are 5 ani de fapt si ca i-a taiat inelul pentru a-l vinde mai usor si ca in sezonul
de reprtoductie respectiv nu scosese pui din el tocmai din cauza acestei probleme.
Despre modalitatile de a rezolva aceasta problema nu stiu ce sa va zic, nu am astfel de
porumbei, incerc pe cat posibil sa elimin factorii care ar putea duce la aparitia unor astfel
de probleme si. cam atat.
O sa revin in curand si cu poze!!!
Las un comentariu | Uncategorized | Tagged: bataturi porumbei, crapaturi picioare,
degete crapate, pernite porumbei crapate, picioare crapate | Permalink
Publicat de kingibucharest

Anatomia Porumbeilor
martie 11, 2009

Regiunile
Corporale ale porumbeilor:
1-mandibula superioara
2-mandibula inferioara
3-narile
4-umflaturi(ceroma)
5-frunte
6-crestetul capului
7-ceafa
8,9-obrajii
10-pleoape(gene)
11-iris
12-pupila
13-cotul gurii
14-fata anterioara a gatului
15-gusa
16-fata posterioara a gatului
17-ureche
18-baza aripii
19-marginea stanga a aripii
20-piept
21-regiunea cloacei
22-spinarea
23-crupion

24-coada
25-tectrice minore
26-remige secundare
27-tetrice majore
28-tetrice mijlocii
29-remige primare
30-dungile arpilor
31-cotul anterior al aripii
32-alula
33-gamba
34-calcai
35-fluier
36-talpa
37,38,39-gheare
40-extremitatea inferioara a gatului
41-pene supracodale
42-pene subcodale
43-cloaca
44-barbie
Scheletul unui porumbel arata astfel :

Cu toate ca aceste repere sunt generale, ele pot suferi modificari in functie de diversele
rase existente in momentul de fata!
Las un comentariu | Uncategorized | Tagged: corp porumbel, kingi, schelet
porumbei, schelet porumbel | Permalink
Publicat de kingibucharest

Suc de usturoi natural homemade

martie 8, 2009

In 1,5 litri de apa se pun 8 capatani mari de usturoi curatate si pisate marunt. Se mai
adauga 1 lingurita cu miere din prima zi si se lasa la macerat. LA 1-2 zile il mai agitati
bine, dupa 7 zile mai adaugati o lingurita de miere si o ceapa mare tocata marunt , agitati
la 1-2 zile, dupa 4-5 zile mai puneti o lingurita de miere iar dupa cam 3 saptamani este
gata, il scurgeti de pulpa grosiera, stoarceti 2 lamai si il pastrezi in frigider. Eu folosesc
urmatoarea formula de administrare: pe 1 ale luni le dau otet in apa cate 10 ml/litru iar pe
15 ale lunii le dau suc de usturoi 5ml/litru de apa, sa nu le lasati aceste amestecuri mai
mult de 2 zile. Dupa ele se da apa curata. Ps: sa nu amestecati sucul de usturoi cu otetul k
nu o sa aveti rezultate.
Sucul de usturoi este foarte benefic la urmatoarele:

salmonela;
tricomonoza;
vermicid;
antibiotic natural;

Otetul de mere preferabil din acela cu miere este foarte benefic in urmatoarele:

salmonela;
tricomonoza;
in reproducere;
pentru paraziti externi;
pentru penaj (il face mai lucios);

Naparlirea

n ultima sptmn a lunii iulie, n cresctoriile noastre a fost un zgomot de nedescris

cnd vduvii s-au ntors de la ultima curs a sezonului. Li s-a permis s stea cu femelele
lor. Pentru ei, sezonul se ncheiase. E plcut s te afli printre porumbeii tineri care tocmai
au fost remperecheai, vezi numai entuziasm n jurul tu.
Unii i fac cuiburi, alii i gonesc femela la cuib. Nu i acord nici o clip de rgaz, nici
mcar s bea ap ori s ciuguleasc cteva grune. E distractiv s-i priveti. Curnd vor
ncepe s ou, dup care se vor odihni. n acest moment, ne confruntm cu unul dintre
cele mai importante procese din sportul columbofil nprlirea. Permitei-mi s ncerc
s-i i ajut pe cititori, discutnd despre nprlire sub toate aspectele pe care aceasta le
implic. n primul rnd, nu trebuie s uitai c rezultatele bune depind de o nprlire
adecvat. ntr-adevr, porumbeii care nprlesc complet se bucur de o stare de sntate
mai bun. Vor intra devreme n form i vor rmne aa mai mult timp. Aceti porumbei
trec prin cele mai grele ncercri cu un maxim de efort i cu un minim de uzur a
esuturilor.
n septembrie, nprlirea atinge stadiul cel mai avansat. ntre timpul rennoirii, porumbeii
trebuie s dobndeasc un nou penaj, care trebuie s fie mtsos, fin i strlucitor. Acesta
le permite s zboare mai uor i confer o rezisten mai mare mpotriva ploii i a ceii.
Cine a inut n mn un campion cu un penaj abundent i mtsos tie ce vreau s spun.
Aceast abunden a penajului indic un atlet solid printre prietenii notri naripai. Dar i
o carcas de lemn, cu remige tari i rigide i un penaj asemntor paielor va nprli
normal. ns, chiar dac va beneficia de cea mai bun ngrijire, porumbeul respectiv nu
va mbrca o hain mai frumoas dect cea original. Seminele de oleaginoase nu vor
fi de nici un ajutor. Eu m refer ns la acei porumbei care au din plin aceste caliti.
n cresctoriile unde alimentaia este echilibrat, unde nu se scot prea muli pui, unde
curenia este pstrat, schimbrile se petrec normal, regulat i fr probleme. Cresctorii
care neglijeaz nprlirea niciodat nu vor ajunge prea departe n sportul columbofil. S
nu uitm c o stare de sntate excelent este cheia unei nprliri armonioase. Totul
depinde de starea de sntate. Evitai reproducia i zborurile n exces. Asigurai-v c le
oferii o hran adecvat i nu vei ntmpina probleme. Nprlirea este un proces firesc i,
n condiii normale, nu necesit nimic special. Ce neleg prin condiii normale? Aa cum
am spus, sntate, odihn suficient, fr competiii i fr reproducie. Prea muli
kilometri parcuri n timpul nprlirii v vor crea probleme.
Cunosc dou cresctorii puternice unde psrile au zburat n toate concursurile ntr-un
sezon extrem de ncrcat, dup care, n sezonul urmtor, au disprut din clasamente. Din
cnd n cnd, acei cresctori aveau 5 6 psri n primele 20, ns regularitatea a
disprut. Care s fie cauza? Din punctul meu de vedere, i-au suprasolicitat psrile cu
scopul de a ctiga toate categoriile campionatului din 1959. Au vrut s acapareze tot:
vduvie pn la jumtatea lunii august, dup care i-au remperecheat psrile i au
concurat pn la sfritul lui septembrie, apoi fiecare pereche a crescut cte doi pui

pentru civa cumprtori zeloi. Aceast combinaie a afectat cumplit rezistena,

potenialul i capacitatea de recuperare a porumbeilor.
n luna ianuarie, la dou sptmni de la mperechere, am luat din nou la mn aceti
porumbei i a trebuit s le spun cresctorilor c vor avea un sezon slab. Ultimele 3 4
pene de zbor erau serios avariate, unii aveau pene neschimbate n coad i, chiar mai ru,
aveau prea mult puf nenprlit. Penele cu defecte aprute dup sezonul de zboruri sunt o
dovad clar c ceva nu a fost deloc n ordine. n acel an, aa cum am prevzut, prietenii
notri au dat-o n bar ru de tot. ns a fost numai vina lor. Starea de sntate a psrilor
i capacitatea lor fizic le-au fost compromise. Forma de concurs, de care era atta nevoie
ntr-un sezon neregulat, a ntrziat s apar. I-am sftuit pe aceti doi cresctori s pun
capt sezonului de zboruri la jumtatea lui iulie i s nu mai reproduc. Numai ou i pui
de pn la opt zile. Imediat ce laptele de gu se epuizeaz, s treac puii n grija doicilor.
Dup aceea, nc o pont de aproximativ 10 zile, dup care sunt ndeprtate cuibarele i
boxele nchise. ntre timp, vor ajunge la jumtatea lunii septembrie i nprlirea se poate
ncheia astfel fr probleme. Unul dintre cresctori mi-a urmat sfatul i a avut un an
competiional de succes. Cellalt nu a putut lua decizia de a se opri aa devreme
deoarece, la acel moment, concura un pic mai bine. i-a inut porumbeii n vduvie pn
n august, apoi i-a zburat n timp ce goneau la cuib i o curs avnd pui de zece zile.
Rezultatele din luna august au fost subiri. Iar anul urmtor a fost catastrofal. Toate
acestea dovedesc c pn i cei mai buni zburtori pot deveni mediocri dac se pune prea
mult presiune pe ei. S fie un avertisment pentru toi cresctorii care vor s urmeze
acelai drum.
Din experiena acumulat n propria-mi cresctorie, i adesea am constatat c acest aspect
se adeverete i n alte cresctorii, porumbeii aflai ntr-o stare perfect de sntate
nprlesc excelent n prima faz a procesului fr vreun ajutor din partea ngrijitorului.
Abia n ultima faz a procesului de nprlire, cnd sunt schimbate ultimele 2 3 pene de
avnt, ncep s apar cel mai adesea problemele. Nu e prima oar cnd scriu despre acest
lucru. Dar cred c este important s reamintim cititorilor s nu mai repete aceeai
greeal. Oricine urmrete ndeaproape procesul de nprlire va constata c totul se
desfoar normal. Defectele despre care s-a scris cu privire la ultimele 4 pene
propulsoare au aprut dup ncheierea sezonului competiional. Acestea nu vor mpiedica
porumbeii s zboare, ns indic faptul c s-a fcut o greeal. Acest lucru s-a ntmplat
numai din vina dumneavoastr. Dar ce anume s-a petrecut? Nu pot explica dect n felul
urmtor. n ultimele dou luni de var, psrile par s aib suficiente rezerve rmase.
Aceleai psri, dup prima faz a procesului de nprlire, au rmas fr rezervele
respective, att de necesare unei bune nprliri a ultimelor 4 pene de zbor. Cresctorul i
d toat silina s afle cauza problemei. Vrea s evite reapariia ei pe viitor. S fi fost
amestecul prea dietetic sau prea puin diversificat? E posibil ca fora fizic s fi sczut
din cauza hranei neadecvate, determinnd astfel organismul s nu poat fi n stare s
produc noi pene de calitate. Asta nu nseamn c trebuie s cretem procentul de mazre
sau de semine oleaginoase. Noi, cel puin, nu procedm aa. Nemulumirile i
problemele care se vor isca n urma acestui demers vor fi mult mai grave. E posibil ca
nenorocirea s fi fost cauzat i de un sezon mult prea lung. E limpede c bagajul de
cunotine al managerului joac un rol important. E datoria lui s se asigure c psrile
beneficiaz de un mediu ct se poate de linitit, fr zgomote, de la jumtatea lunii

august, astfel nct procesul de nprlire s se ncheie n cele mai bune condiii.
Prioritatea lui e s-i pregteasc porumbeii pentru urmtorul sezon. Din acest motiv nu
trebuie s neglijm nici un aspect la sfritul perioadei de nprlire.
n cresctoriile noastre nu ne lovim de toate aceste probleme. Psrile noastre sunt retrase
devreme, nu cresc pui dup jumtatea lunii septembrie i primesc o hran diversificat pe
toat perioada nprlirii. Apoi se antreneaz o singur dat pe zi pentru c, imediat ce
ultimele dou pene de avnt au crescut la loc, au mai mult poft de zbor i i pierd din
rezervele de care au atta nevoie. Acesta este sistemul pe care noi l practicm, un sistem
care ntotdeauna ne-a mulumit. i mai sunt muli ali cresctori de succes care l
recomand.
n vreme ce noi ncercm s facem totul pentru a ncheia procesul de nprlire n cele mai
bune condiii, sunt unii cresctori care nu se pot opri s-i angajeze porumbeii la
concursuri! Probabil nu stric dac se ncearc cteva femele tinere. Acetia sunt aa-ziii
specialiti n cursele trzii concureni care ies n eviden numai n ultimele dou luni
ale sezonului de concursuri. Cunosc civa dintre ei. n plin sezon competiional, cu
porumbei buni, pur i simplu nu in pasul. i dispun de adposturi bine construite i de
porumbei de calitate. Problema o constituie aceste ultime curse; solicit prea mult, se in
prea trziu i psrile nu se pot reface nainte de nceperea nprlirii. Prima etap a
procesului se desfoar de obicei n condiii bune, dar spre sfrit rmn fr rezerve.
Pentru acest lucru, specialitii vor plti tribut pe termen lung. Nu doar penele din arip
i din coad vor avea de suferit, dar i puful va lsa mult de dorit. n cazul porumbeilor
sntoi, ar trebui s nceap s cad imediat. Puful este att de important nct cresctorii
serioi i acord o importan deosebit. n august, cnd vremea clduroas ine deja de
mult timp, aceti porumbei pot fi reintrodui la concursuri. Dar, dac cresctorul ncearc
s recupereze terenul pierdut, din nou va face aceeai greeal. Cel mai bun remediu este
un an ntreg de repaus total pentru porumbeii respectivi. Vor strluci din nou n cursele
importante, cnd competiia adevrat va fi n toi.
n timpul nprlirii, cnd penajul nu s-a rennoit aa cum ar fi trebuit, fie c s-a fcut sau
nu vreo greeal, cresctorul le poate administra porumbeilor o butur pe baz de
plante care stimuleaz nprlirea. Acest ceai este, de asemenea, un bun detoxifiant al
sngelui. Muli cresctori l administreaz n septembrie i octombrie. Folosind o serie de
plante, putei prepara un ceai care s detoxifice sngele. Urmtorul ceai poate fi
administrat de dou ori pe sptmn: extract din rdcin de rubarb, rdcini de
asmui, rdcini de ppdie, un pumn de semine de in, la care se adaug o linguri de
sare de buctrie la doi litri de ap. Lsai s fiarb, apoi rcii i turnai fiertura printr-o
strecurtoare. La fiecare dou sptmni, dai porumbeilor un ceai preparat din frunze de
salcie, lmi (cimbru) i urzic moart alb n cantiti aproximativ egale. Fierbei-le
mpreun i adugai puin zahr, miere i zahr candel. Se gsesc ceaiuri bune i de
cumprat, scutindu-v astfel de efortul preparrii lor.
Aceste remedii chiar stimuleaz nprlirea i dau rezultate n nou cazuri din zece. Sunt
eficiente cu preponderen n cazul psrilor slbite i atunci cnd nu suntem mulumii
de felul n care puful nprlete. Este necesar s detoxifiem aceste psri. Cunosc nite

medicamente la sticlu, care funcioneaz ct ai bate din palme: acioneaz rapid, dar
sunt prea puternice. i vor ntoarce pe dos intestinele porumbelului. E o msur prea
radical i prea periculoas pentru mine. Preferm un detoxifiant care s acioneze ncet.
E foarte posibil s existe nite remedii mult mai moderne dect aceste ceaiuri bbeti.
Dar asta nseamn i mai muli bani. i oare sunt ele eficiente? Aici rmnem n dubiu.
Eu nu folosesc nici un fel de ceai. Felul n care sunt administrate nu are nici un efect
asupra porumbelului. Din cnd n cnd, pun doar puin usturoi n apa de but n cursul
lunii octombrie. Iat cum procedm: pentru nceput, punei civa cei de usturoi ntr-o
sticl cu ap, lsai s stea aa o zi, dup care turnai puin lichid n fiecare adptoare.
Acest leac simplu este un bun detoxifiant al sngelui.
Pe la mijlocul lunii septembrie, ne nrcm tardivii. ntre timp, maturilor li s-a permis o
pont de cteva zile, iar nprlirea a nceput. Odat ce puii sunt mutai n alt
compartiment, procesul de nprlire atinge rapid punctul maxim. Zilnic ridicm maldre
de pene din cresctorie n aceast perioad. ndeprtm toate oule i cuibarele dup 10
zile de clocit astfel nct nprlirea continu fr ntreruperi. Nu se mai formaz lapte de
gu iar nprlirea avanseaz. Scoatem i boxele i le depozitm ntr-o magazie, dup
care le nlocuim cu odihnitori amplasate pe peretele din spate. Dei sunt nc mpreun,
porumbeii i pierd dorina de mperechere din cauza schimbrii, plus c a intervenit
nprlirea. Dac, totui, depun ou, ndeprtai-le. Acolo unde boxele nu pot fi
demontate, nchidei-le i punei n faa lor odihnitori. Acest lucru e util pentru a evita
luptele i deteriorarea penelor i nu influeneaz negativ nprlirea. Dac porumbeii nu
neleg c perioada de reproducie a luat sfrit i se ncpneaz s intre n boxe,
acoperii partea din fa cu un carton. Asta i va calma i le va permite s se odihneasc.
Atta vreme ct nu sunt separai pe sexe, vor sta unul lng altul n faa boxelor nchise.
Dac, totui, depun ou n vreun col al cresctoriei sau cine tie pe unde n octombrie, nu
v impacientai. Nu va avea repercusiuni asupra sezonului viitor. Deschidei din nou boxa
i lsai-i s cloceasc zece zile. Dac ou i a doua oar, atunci separm femela. Ouatul
repetat ar fi o greeal. Nu va permite o bun nprlire i nu e o manier indicat de a
pregti viitorul sezon competiional i de reproducie. Ca s obin rezultate bune,
porumbeii trebuie s nprleasc complet.
Personal, sunt un susintor al nprlirii complete, cel puin pn ncepe iarna. E o
greeal s v plnuii sfritul nprlirii n noiembrie sau decembrie pentru c ar fi prea
trziu n cazul n care vom avea de-a face cu o iarn timpurie. O pan din coad sau o
pan de zbor nenprlit nu nseamn ntotdeauna reproducie sau concursuri n exces,
ns puful trebuie s cad la timp i devreme. Asta e o certitudine. S-i lsm n pace pe
aceia care pretind c nu au ncredere i c porumbeii i vor nnoi penajul prea devreme.
Aceti oameni se neal. Cresctorii cei mai inteligeni tiu ei mai bine ce fac i au fost
campioni toat viaa lor. Aceti cresctori experimentai tiu cum s-i menin psrile
calme pe perioada iernii, cum s controleze forma sportiv atunci cnd e nevoie, cum s o
mbunteasc treptat i cum s o pstreze. Am scris pe aceast tem de multe ori, cu
siguran nu e un secret. Nu am auzit niciodat ca porumbeii cu un penaj frumos s fie
contraproductivi! Cresctorii care dispun de voliere bine construite pentru femelele lor,
astfel nct acestea s se poat antrena zilnic, pot separa pe sexe dup al doilea rnd de
ou. Astfel, sunt siguri c nprlirea va decurge normal. n orice caz, aceast metod e
cea mai sigur.

Alii i in porumbeii mpreun ct mai mult timp. Pentru a determina acest lucru, i las
s cloceasc pn i prsesc cuibul. Nu mi place acest sistem, e mpotriva naturii.
Procednd astfel, porumbeii secret lapte de gu care nu mai poate fi eliminat ulterior,
lucru care duneaz sistemului digestiv. Acum civa ani, unul dintre colegii mei a scris
un articol interesant n De Belgische Duivensport. Dup ultima serie, i-a lsat s ou
din nou. Unii dintre ei au stat pe ou false o lun ntreag. Curnd i-a dat seama c
nprlirea era n urm, comparativ cu ceilali ani cnd i separase porumbeii devreme.
De parc clocitul n exces i laptele de gu neregurgitat afectase condiia fizic a
psrilor. Ca s fie sigur, a sacrificat un exemplar care clocise 22 de zile. I-a verificat cu
atenie gua i a ajuns la urmtoarea concluzie: glandele mamare erau uscate,
deshidratate. O mas dens de lapte stricat se lipise de pereii guii i provocase o
inflamaie, iar mirosul era cumplit. Ar putea fi oare aceasta o explicaie a faptului c unii
porumbei campioni i bat fr drept de apel pe ceilali concureni iar urmtorul sezon abia
dac mai claseaz? Gust Ducheyene, campionul Uniunii Antwerp, care tie ntr-adevr ce
vorbete, e foarte atent n privina acestui aspect. El las n cuib doi pui n fiecare lun a
sezonului competiional i de reproducie. Cel puin pn cnd laptele de gu este
consumat. O singur greeal n metabolismul porumbeilor i nprlirea poate fi
influenat negativ. Prefer s-i las s cloceasc de dou ori cte 10 zile dect o singur
dat timp de 20 de zile.
sursa:rrp.ro

Osatura
Osatura

Osatura este o parte a porumbelului ce poate fi, din pacate, sursa unor erori de selectie. Si
astazi o mare parte dintre crescatori traiesc cu impresia ca pentru a realiza o performanta

deosebita porumbelul are nevoie de oase puternice, dure, cu oasele pubiene strans unite
(bine inchise). Lucrurile insa nu stau tocmai asa. Porumbeii cu oase groase, carora la
batranete trebuie sa le taiem inelele, prezinta trasaturile pasarilor de acum 50 de ani;
puternici, dar prea lenti.
Porumbeii de astazi au osatura mult mai fina comparativ cu a pasarilor din trecut. Nu as
gresi daca as spune ca intre osatura fina si performanta sportiva deosebita ar exista
corelatii. Totusi, cu cat osatura este mai groasa, cu atat capacitatea sportiva este mai
scazuta; dintre pasarile cu osatura sub ar exista corelatii. Totusi, cu cat osatura este mai
groasa, cu atat capacitatea sportiva este mai scazuta; dintre pasarile cu osatura subtire si
fina se aleg pasarile de clasa.
Oasele puternice, prea groase, se coreleaza de obicei cu o greutate ridicata, fapt care
atrage dupa sine cresterea balastului pe care trebuie sa-l poarte porumbelul.
Osatura se doreste a fi dezvoltata corespunzator, mai degraba elastica decat dura, de
marime mijlocie. Astfel: carena sternala sa aiba o adancime mijlocie si sa nu fie prea
scurta, oasele pubiene sa nu fie prea departate unul de altul, sa nu aiba varful ascutit
structura care arata o dezvoltare deficitara si in acelasi timp nu este necesar sa fie foarte
bine inchise pentru realizarea unor performante deosebite. In trecut se considera ca
oasele pubiene au rolul de a mentine, in timpul zborului, organele interne si daca acestea
nu sunt corespunzatoare, organele interne aluneca inapoi afectand echilibrul corpului. Dar
acest lucru nu este adevarat, oasele pubiene nu au asemenea functii. La Jac Wolff,
columbofil de fond olandez foarte cunoscut, femela cu seria 61-300996, de culoare
albastra solzat (care la un an a castigat locul 4 la nationalul Bordeaux 860 km si mai
tarziu a castigat de 6 ori la cursa St. Vincent 1121 km) era prototipul porumbelului de
clasa: usoara ca un fulg, cu o musculatura de calitate, rar intalnita, elastica si relaxata, cu
o fizionomie a fetei explicita, cu ochi maro cu granulatie bogata, groasa, cioc alb si atat
de deschisa in spate incat incape `pumnul omului`. Fiica acestei porumbite am vazut-o la
Maraton De Lange din Leiden, cu aceleasi caracteristici si care a realizat, la randul ei,
performante deosebite la Chateauroux (632 km), Ruffec (760 km) si Bordeaux (860 km).
In general, osatura porumbeilor tineri este mai elastica, cu timpul insa se rigidizeaza prin
calcifiere, devenind mai dura. Cu toate acestea, osatura elastica a porumbeilor tineri
rezista mai mult decat cea a pasarilor batrane cu osatura mai dura. Similar, se poate vorbi
despre o comparatie intre caii cu osatura dura greoaie caii mari, greoi, de povara si caii
cu osatura fina, subtire pur sange englez, de exemplu. Totusi, osatura cailor pur sange
este supusa la eforturi mult mai mari decat cea a cailor greoi, de povara. Deci calitatea
osaturii nu este conditionata doar de grosimea ei. Si la porumbei este valabila aceasta
regula.
Osatura intereseaza, in general, doar ca sa nu ingreuneze porumbelul, sa nu-i adauge
greutate in plus, neavand influenta asupra performantei decat cel mult infranand-o daca
este prea dezvoltata. Deformarea carenei sternale nu este un defect deoarece musculatura
atasata de aceasta nu este afectata lucru care se poate constata prin studierea unui
porumbel disecat. Este de dorit o carena sternala adanca, plata dublata de obicei de o
musculatura plina, lunga caz in care masa musculara este mai mare comparativ cu un
stern scurt. Piet de Weerd si in general scriitorii de specialitate, sunt de parere ca
porumbeii de distante lungi trebuie sa aiba sternul mai adanc deoarece printre fibrele
musculare este mai mult spatiu, fapt ce influenteaza calitatea celulelor musculare
respectiv posibilitatea depozitarii substantelor de rezerva. In urma unor studii anatomice

serioase s-a constatat ca afirmatiile de mai sus au un anumit grad de susceptibilitate:

numarul fibrelor genetice este determinat genetic (mostenit) si nu poate fi modificat daca
carena sternala este mai adanca sau mai lunga. De fapt, daca sternul este mai scurt si plat,
musculatura pare mai groasa, iar daca este mai adanc si mai lung pare mai subtire si mai
saraca, dar in ambele cazuri cantitatea musculara este determinata genetic. Adancimea
sternului poate fi considerata o insusire negativa doar daca are loc si o crestere a greutatii
corporale.
Selectia
Creterea porumbeilor
Achiziia porumbeilor
Cumprai ntotdeauna prinii ctigtorului pentru c acest ctigtor demonstreaz
numai abilitatea sa la zbor, nu i calitile sale ca reproductor.
Cel mai important element n creterea porumbeilor
Ai nevoie de `Cinci minute de noroc!`
Dar: a). Obine tot ce e mai bun de la o familie consangvin;
b). Nu-i fie team s desfaci perechile care dau porumbei nvingtori;
c). Nu mperechea dou psri nezburate;
d). mperecheaz porumbeii astfel incat sa obtii pui echilibrai.
ncruciarea porumbeilor este o art
a). Urmrete tipurile de porumbei asemntori n selecia reproductorilor. Nu accepta o
difereniere mare a tipurilor de porumbei atunci cnd mperechezi psrile;
b). Folosete psri zburate zburtorii ncercai la zbor reprezint cel mai bun start;
c). Observaie interesant: Paul Sion din Frana cumpra pui de la cresctorii belgieni de
top (i numai din perechile lor cele mai bune) n fiecare an. Banii nu contau. El inela puii
cu inelele sale de proprietar. Puii erau nvai la el i zburai. Numai cei mai buni la zbor
erau oprii. i tot el (de fapt managerul lui) i selecta la mn dup ce erau testai la drum.
Genetica
Fiecare columbofil ar trebui s cunoasc elemente de genetic la un nivel mediu. Trebuie
s fim interesai ca populaia unei cresctorii s poat zbura i ctiga curse. Cum?
Folosind urmtoarele metode:
a). ncercai s pstrai o linie clar (o trstur) atunci cnd v selectai porumbeii.
b). ncercarea de a selecta porumbeii dup prea multe trsturi o singur dat v va
ncetini progresul.
c). Aplicai criterii de selecie clare pentru c acest lucru este foarte important. Credei c
conteaz dac toate psrile din cresctorie sunt solzate, de exemplu? Noi credem c
acesta este un criteriu de selecie neimportant asupra cruia nu trebuie s ne focalizm
atenia.
d). Neaplicarea unei presiuni suficiente asupra procesului de selecie va ncetini progresul
sau chiar l poate micora.
Puritate/diversitate

La acest capitol ne propunem s obinem:

a). Reproductori cu o structur foarte homozigot care s concentreze genele bune;
b). Zburtori cu o structur puternic heterozigot pentru a compensa efectele negative
ale consangvinizrii;
Etapele unui program de cretere sunt urmtoarele:
Pasul nr. 1: Stabilii-v o idee clar asupra calitilor pe care ncercai s le obinei la
porumbei: pentru distane scurte, medii, lungi sau toate distanele?
Pasul nr. 2: Stabilii-v metodele efective i sigure pentru a msura aceste caliti:
Coul? Testul descendenei? Calitile fizice?
Pasul nr. 3: Descoperii sau obinei un numr de linii descendente de baz care s
reprezinte (s posede) gene bogate n calitile pe care dorii s le reproducei. Folosii cel
puin dou linii de porumbei; dac avei timp i bani, patru linii ar fi chiar mai bine.
A x B = P1 (produi 1)
C x D = P2 (produi 2)
Apoi ncruciai P1 x P2 pentru a produce porumbeii de zbor. Pstrai liniile pure de baz,
dar nu uitai c consangvinizarea nu face dect s concentreze genele care sunt prezente;
consangvinizarea reduce variabilitatea genelor.
Pasul nr. 4: Efectuai testele de ncruciare pentru a afla perechile capabile s transmit
trsturile lor descendenilor.
Pasul nr. 5: Zburai toi porumbeii ncruciai.
Pasul nr. 6: Pstrai un clasament amplu acestea trebuie s fie detaliate i nelese
pentru a nainta cu succes n activitate.
Pasul nr. 7: Efectuai un control atent al porumbeilor ncruciai. Cu o diversitate
limitat (homozigotare), un program de cretere va oferi o plafonare care nu va putea fi
depit. n acest caz ncruciarea este rspunsul.
Selecia
Regula nr. 1: Nu exist reguli!
Atunci cnd un cresctor gndete c a descoperit o regul de cretere i selecie a
porumbeilor, mai trziu el va descoperi c exist cresctori care n mod constant ncalc
regula aplicat de el.
Pentru a avea succes, descoper propriul tu sistem de selecie bazat pe psrile tale,
cunotinele tale i condiiile tale de zbor.
Nimeni nu poate tria, cu complet acuratee, fiecare porumbel pe care l ia n mn.
Alte sfaturi:
- Nu selectai porumbeii numai la mn.
- Defectele minore la o pasre sunt acceptate.
- Bazai-v pe rezultatele de la zbor. `Fiecare pasre btrn pe care am avut-o pn acum
a fost, ca pui, cel puin la un nivel acceptabil`.
- Nu pstrai zburtori peste 3 ani. Ei slbesc n mod obinuit la vrsta de 2-3 ani.
Exemplu: Dac n cresctorie avei un tip de zburtori buni i realizai selecia pe baza
rezultatelor de la zbor atunci dintre ei va apare un zburtor foarte bun. Dac n schimb
selectm psrile dup criteriile noastre preconcepute i acest tip de selecie nu este
direct proporional cu abilitile de zbor atunci acest lucru nu este foarte bun.

Rase Celebre
- Sngele lor se afl i la porumbeii din Romnia Dup foarte muli ani, columbofilii care posed o ras de porumbei, de exemplu Bricoux,
Stichelbaut, Sion, Dordin etc. le apar ntre noii nscui exemplare care se arunc din
punct de vedere fiziologic cu strmoii lor foarte ndeprtai. Este un atavism de care
muli tiu, dar l neglijeaz cnd apare, nefolosindu-l aa cum trebuie n reproducia
coloniei sale. Totul este aplicabil dac se cultiv o ras pur.
Nu este necesar a ne ntoarce pn n timpul cnd au avut loc primele ncruciri. Voi
spicui succint rasele celor mai redutabili cresctori i campioni din Anwers (Belgia).
Acetia ne-au dat rase splendide de aceia au rmas celebri pn n prezent, cci au fost
premergtorii rasei belgiene, de unde s-a rspndit n toat Europa i n alte continente.
In lumea columbofil, numele cresctorilor care au devenit nemuritori sunt: Ulens,
Wegge, Grooters, Hanssene, care au trit la sfritul secolului trecut. Au urmat Bricoux,
Duray, Delbar, Cattrysse, Janssen, Stichelbaut, Van Hee, Fabry etc (1900-2000)
Voi descrie cteva rase mai importante de porumbei i voi ncepe cu primii menionai
mai sus.
Rasa ULENS
Aceti porumbei erau argintii (gris) ptai, cu puncte roii i galbene, precum i albatri
pur i solzai.
Porumbeii arginti-gris aveau ochii albi, capul era puternic, penajul bogat. Penajul aripilor
era fin i lat. Pupila era mijlocie ca mrime, partea alb a irisului era intens. Cercul al
doilea al irisului era de un roz deschis. Erau i porumbei cu ochiul oranj.
Porumbeii albatri i cei solzai aveau n toate cazurile ochii albi. Familia Ulens era
nrudit cu rasa Wegge i Van Schingen.
Rasa Wegge
La aceast familie renumit se deosebesc dou feluri de snge, foarte diferit.
Vendome era de cele mai multe ori de culoare albastr, avnd un punct negru pe aripa de
deasupra benzii a doua, fiind colorat ns cteodat mai mult deschis dect ntunecat
solzat.

Familia celor roii i a celor galbeni se trgeau n general de la Ulens i Bekemans. In

dezvoltarea porumbeilor belgieni nu se las desprite aceste dou familii, totui trebuie
s atribuim Ulens-ilor partea cea mai nsemnat. Porumbeii Vendome erau cu un piept lat
i plat. Linia curat semna cu o bil,fiind i puternici, cu un cioc lung, cu picioare lungi ,
capul puternic, dar forma i circumferina potrivit.Genele lipseau Ia ochi aproape
complet, iar ia cioc aveau caroncule foarte puin dezvoltate, chiar i la psrile btrne.
Pupila era mijlocie ca mrime i tendina de a se mri.
Partea nti a irisului era format de un cerc foarte puternic colorat n oranj, peste care
urma un rou foarte fin.
Penele erau late, penajul foarte bogat i mtsos. Familia aceasta era socotit cea mai
bun din toat lumea i nu va fi niciodat probabil ntrecut de o alta. Ea era reprezentat
prin porumbelul mare albastru de Anwers, care provenea din porumbelul excelent al
farmacistului Scheroyk. Ei a rmas pn la adnci btrnee la Wegge, care nu-l lsa
inima s-l sacrifice. La o ncruciare a lui Vendome cu Grooters, o alt sue cu rsunet
mondial, de la care a prsit i Bricoux, a rezultat o linie de mare succes n concursuri i
era nrudit de snge cu porumbelul cu gua alb. Pupila se extindea foarte frumos spre a
ocupa cea mai mare parte a ochiului i lsa la marginea sa exterioar o dung de culoare
oranj roiatic.
Penajul era bogat, de o finee mtsoas. Coloritul fcea tranziia de la un albastru curat,
stropit cu negru, la catifea nchis soizat. Existau i psri cu solzi ntunecai i gua
alb. imediat ce disprea coloritul albastru, se observa aprnd o pat alb pe gu, o
aiuni alb lng ochi sau pe gu, ct i o pan alb n arip, sau pe coad i pene albe
sub penele de avnt. Cei mai buni cltori erau cei albatri i cei solzai clar, sau
ntunecai, care aveau o aluni alb lng ochi, sau pe coad.
Psrile albastre trdau, prin inelul oranj din iris, predominana rasei Vendome. Pe cnd
solzaii (guii) ne artau predominana lui Grooters, prin aceea c persista culoarea roie
n ochi.
Rezultatele excelente au dat ncrucirile Vendome cu Hansenne n a crui vene curgea
sngele Bekemans. Ochiul arta ca n urma unei picturi de snge, aveau i culoarea
aproape castanie i un luciu metalic (dup vrsta de 2 ani), ceea ce ne dovedete c era un
porumbel excelent. Ei au fost adversarii temui n concursurile grele de la mari distane.
Wegge procurase porumbeii de la Henin. Porumbeii roii i galbeni erau descendeni de
la Ulens i Bekemans, dintr-o femel albastr cu ochii albi i un mascul rou solzat, cu
ochii de culoare oranj nchis, cumprat de la o licitaie a lui Bekemans. Acest rou
Bekemans a fost mperecheat cu fiicele lui pentru a se putea fixa nsuirile de orientare i
calitile fizice la descendeni. Din familia Beuf (Grooters) se trgea i familia
Thirionet. Acestea sunt cele mai bune mperecheri ce s-au fcut n aceste familii nobile.
Grooters a format o su puternic i mare, care mpreun cu cea a lui Wegge au stat la
baza creterii porumbeilor notri din ar, prin importul fcut n 1938 de maior Traian

Niescu, cu porumbeii cei mai renumii i categorisii ca exceleni, de la Dr. Bricoux, din
Jolimont.
Rasa Grooters
El a luat un porumbe! din Anvers de la Delderenne, care avea porumbeii Ulens. Grooters
tia c pentru a te msura cu ali rivali trebuie s ai experien i materia! genetic
excepional, n plus, luase exemplu de la Hansenne i Wegge, care puneau mare pre pe
regenerarea sngelui prin ncruciri bine chibzuite. Pentru acest motiv a infuzat sngele
porumbeilor celebri ai lui Ulens.
Ca form exterioar, Grooters-ul se deosebea imediat prin lungimea gtului i forma
rotund a capului, dac i avea originea din porumbeii Beuf.
La ei exist un alb caracteristic sub gtlej i n jurul ochilor, de unde vine i numele de
gtlejul alb.
Porumbeii Grooters se trag din dou ramuri diferite: aceea a guilor albe i aceea a lui
Beuf. Guile albe erau de cele mai multe ori de culoare deschis mat i stropii cu alb.
Urmaii erau de statur mare, cu o culoare oranj a ochilor.
Porumbarul lui Grooters a fost format din porumbei care-i aveau originea de la un
amator din Minove, cu numele de Jacob, care la rndu! lui poseda psri de la cunoscutul
Wander Linder, din Gent.
Au existat dou porumbare ale lui Grooters. Porumbarul lui Octav Grooters din Bruxelles
i acela al lui Ernest Grooters, din Laecken. Octav Grooters poseda porumbarul
strmoesc al numelui su i din el se trag Bekemans-Bruxelles, Bricoux-Jolimont, Ernest
Grooters, Laecken i alte porumbare foarte bune.
i Ernest Grooters nu era mai prejos, nainte de a locui la Laecken, Ernest Grooters
poseda un porumbar comun cu fratele su Octav, care a excelat n toate concursurile
vremurilor de atunci. Cnd a plecat la Laecken, i-a revenit o parte din porumbarul din
Bruxelles, ns el tia c pentru a ntreine un snge bun este necesar s se aduc ntriri
din cnd n cnd. Aceste ntriri el i le procura de la Van Schingen din Anvers, care avea
porumbei tot de la Ulens.
Majoritatea porumbarelor belgiene foarte bune derivau din rasa Ulens.
Ernest Grooters a fost cel mai puternic cresctor cu mari succese. Prietenii care erau n
relaii bune cu Ernest Grooters primeau cteodat, adic destul de rar, pui masculi de ia
el, iar femeie foarte rar.
Ernest Grooters s-a nscut n 1831, n Namur i a murit la 27 februarie 1885. Dei a murit
de peste un veac, i astzi se mai vorbete despre el, dup cum se vorbete i de
porumbeii lui Bricoux, care are n snge linia Grooters (n liniile Jules Cezar, Regele, Un

grand as, Libourne (Cap frumos), Cleopatra, Juiieta, etc.) n rile din apus, pentru a
conserva o este nevoie de a ntocmi un proiect al metodelor folosite pre tiinifice,
elaborat de ctre o instituie n domeniul columbofil. La noi n ar nu exist astfel de
instituii, dar n Germania, Anglia, Belgia etc. exist i ele ntocmesc la cerere contra unei
bune remuneraii astfel de proiecte.
Proiectul respectiv se ntocmete pe o perioad mai ndelungat , servindu-se de un Iot
numeros de porumbei, operaiunea fiind urmrit permanent din punct de vedere
tiinific.
In rile respective, columbofilii care doresc s menin rasa pur a porumbeilor lor se
folosesc de Institutele de Genetic ale Facultilor de Medicin Veterinar.
Programul preluat de calculatoare, folosindu-se de loturi mari de
porumbei (de exemplu 200-400), din diferite linii. Acest program cost enorm pentru
buzunarul columbofililor notri i el depinde de mrimea i complexitatea acestuia. De
exemplu, un astfel de program n Germania cost circa 30,000 DM (aproximativ 15.000
Euro).
In aceasta situaie, columbofilii se rezum numai la operaiunea simpl de mperechere i
nmulire a porumbeilor. La fel procedeaz la noi i cresctorii de alte animale i psri
(cini, cai, psri cnttoare etc.)
Columbofilii cu mult experien i o cultur bogat columbofil fac ncercri de a
conserva rasa pe care o crete, prin tatonri, pe dibuite, dar ce fac nu sunt siguri de
rezultatele favorabile i peste civa ani se resimte negativ munca ce a depus-o, pe cnd
calculatorul nu se neal i furnizeaz ceea ce este esenial pentru conservarea rasei i cu
ajutorul su se conserv sigur rasa.
Aa s-a distrus i rasa porumbeilor Mohr i tot aa se vor stinge probabil i alte rase de
psri i animale, dac nu ne vom folosi ct mai repede ndrumrile profesorilor
geneticieni, specializai n acest scop. Ei ne vor ndruma n domeniu de echilibru
hormonal al porumbeilor mperecheai i meninerea rasei pure pe care o posedm i
astfel vom putea salva de ia distrugere rasa respectiv. Sunt ns necesari i muli bani i
lot mare de porumbei, aa dup cum am menionat mai sus.
Cu puin efort din partea specialitilor de la Facultatea de Medicin Veterinar se pot
ntocmi i la noi astfel de proiecte genetice .

Porumbeii Stichelbaut
Niciodat o ras de porumbei nu s-a aflat pronunat de columbofili mai mult i s se
gseasc pe primul plan, ca rasa Stichelbaut. Dup moartea lui Alois Stichelbaut, care
pusese piatra de temelie a acestei rase, foarte muli campioni belgieni i strini au avut
rezultate minunate cu aceast ras, n special cnd se napoiau de la 500 -1000 km.
Menionm cteva celebriti care au ajuns n vrful piramidei n columbofilia belgian
cu aceast ras de porumbei: Marcel Descamp-Van Hasten, Gerard i Michel Vanhee,
Roger Vereeke, Leopold Bostyn, Marcel Desmet, fraii La Beeuw, Pierre Dordin n
Frana, Germain Imbrecht (Belgia) etc. Lista de mai sus desigur c este incomplet, va fi
ns mai uor de neles dac vom lua n considerare c porumbeii lui Stichelbaut s-au
rspndit foarte repede pe tot globul. Desigur c rasa pur inut n anumite porumbare se
poate numra pe degetele de la o mn. Practic, este imposibil s menionm o list
complet cu porumbarele care au avut mari succese prin infuzarea cu Stichelbaut.
Porumbeii lui Stichelbaut s-au vndut n anul 1946 pe o sum fantastic! Cele mai mari
succese Stichelbaut le-a avut n perioada 1930-1940 i dei avea n concursuri cresctori
faimoi ca Dr. Bricoux, Caramin, Van Der Espt, Devriendt, Tremery, care jucau la
vduvie, el de multe ori, prin metoda sa la natural i vduvie reuea s nving
cteodat aceti campioni.
Stichelbaut niciodat nu se afla pe prim-plan, cum erau Bricoux, Paul Sion, Caramin,
Bostyn i alii. Situaia sa social fcea ca el s se evidenieze numai n clubul su, dar
participa la concursurile de fond i obinea premii de vrf.
Stichelbaut nu avea porumbei muli i deci juca cu puini porumbei, n 1938 i 1939, n
ase ocazii a ctigat toate premiile incluznd 100 de franci, care pe vremea aceea era
pariul maxim.
Porumbelul su 3117434-36 De Opgeblazen (Explozie sau Umflatul s-a napoiat
din cursa de la Tours umflat i a trebuit s-l nepe cu mpunsturi de ac ca s se
desumfle) a fost vndut pentru fantastica sum de 42.600 franci lui Maurice Van
Theusche. Acest porumbel a zburat n concursurile de fond n 1938 i 1939, ctignd
mai mult de 25.000 franci ca premii, un record excepional pentru acele vremuri. A
ctigat 10 premii n 10 angajri de la Angouleme, n 7 concursuri n primii zece.

Acest porumbel din toate cursele se ntorcea umflat, dar cu rezultate remarcabile. La
Angouleme a luat premiile 1, 2, 3, 4, 6, 10, 20, 25 i merita s fie ajutat s se desumfle
dup aa rezultate.
Pol Bostyn care avea dup rzboi muli porumbei Stichelbaut i ajunsese faimoasa vedet
columbofil cu aceti porumbei, la o licitaie n iarna 1945 a realizat 92.000 franci.
Stichelbaut, n 27 ianuarie 1947, a vndut 15 masculi i 11 femele i a oprit dup vnzare
numai patru porumbei. A realizat 145.000 franci, o sum enorm.
Culorile porumbeilor Stichelbaut erau negre cu reflexe de bronz pe aripi, negru solzat,
albatri, fumurii, gui pe albastru. Cele patru psri reinute au fost vndute dup moartea
lui Stichelbaut. n Romnia s-au adus direct de la Descamp Van Hasten, care i procurase
de la Stichelbaut (Schneider Emeric din Timioara a importat aceast ras).
Baza suei: Derumeax, Vincent Marien, Legase Bondel, Declerc.

Porumbeii Delbar
Porumbeii lui Maurice Delbar, din Ronse, Belgia s-au remarcat totdeauna la concursurile
de fond. Porumbeii lui au fost solicitai pretutindeni i au ajuns n Anglia, Olanda, Africa
i la noi, n Romnia, precum i n alte multe ri.
i tatl su a fost cresctor de porumbei, fiind foarte pasionat. Perechea sa renumit a fost
Wittepen (cumprat de la Portois, din localitatea Ronse, care avea pereche porumbia
Princesin). Descendenii acestei perechi au fost foarte buni.
Alt pereche a fost Goode Uweker, descendent din prima pereche, mperecheat cu un
mascul cumprat de la un anume Depreter, care avea porumbei de la Wegge. Din
perechea aceasta a descins faimoasa sa Kleine Hele, Golden Brauwen, cu care a reputat
nenumrate premii foarte valoroase din punct de vedere pecuniar i n special
descendentul lui Golden Brauwen, renumitul Balon. Din acesta i fraii lui s-a format
cresctoria sa renumit, cci ulterior faimosul Balon 4134806-58 i fiul su 4164032 i
urmaii au avut succese remarcabile.
Descendenii acestora au fost importai i n Romnia i s-au rspndit peste tot, n toate
oraele. i eu pstrez aceast linie deoarece au dat foarte bune rezultate i n plus au un
aspect agreabil i o musculatur dezvoltat, n Romnia au importat porumbei de Delbar
ing. C.Creulescu 9 exemplare (2 buci n 1968, 4 buci n 1969 i 3 exemplare n
1970). De asemenea, muli ali pasionai din alte localiti.
Porumbeii Delbar au o reputaie mondial

Baza_susei: Wegge, Dr. Bricoux, Van Bruaene, Charles Van Der Espt, Vardje Rasson.

Porumbeii Fabry
Numele lui Georges Fabry este cunoscut oriunde n lumea columbofil, iar porumbeii lui
au avut succes n SUA, Canada, Japonia, Australia, Africa de Sud, Marea Britanie, n
toat Europa de vest i n Romnia, Ungaria, Polonia etc.
In Belgia, Georges Fabry n-a fost numai un campion al columbofililor, ci i un stlp de
baz n acest sport.
Oricine vorbete despre porumbei n Belgia, nu poate s nu-i ,aminteasc numele.
Georges Fabry era farmacist i a introdus porumbei Hansenne, care la vremea sa era unul
dintre cei mai buni. Cu aceti porumbei de la Hansenne, Georges Fabry a obinut mari
succese pn n 1924, cnd a introdus o femel Baclene-Henin, cu care a obinut un rou
BonRouge,cel mai bun porumbel din provincia Liege pn n anul 1927. Apoi a
introdus patruTpsri tinere de la Havenih, din care a obinut pe Heroina, sosit cu
aproape or naintea celui de-al doilea clasat. De asemenea, el a introdus civa
porumbeii de la Dr. Bricoux i civa de la Duray (care erau tot Bricoux), apoi a introdus
o femel, n 1951, de la Van Bruaene i una de la De Scheemacker. In anul 1958 a
cumprat ase psri de la L.ColIaer din Louvain.
El a ctigat multe premii i avea o frumoas cldire pentru porumbei. Trei mari ncperi
ocupau primul etaj al locuinei sale. ncperea din partea stng era destinat tineretului,
n jur de 100 de porumbei, n centru, n ncperea nr. 2, erau zburtorii de concursuri,
care avea 24 de boxe pentru porumbei de peste doi ani. A treia ncpere, cea din dreapta,
avea 26 de loje i era destinat tinerilor, n spatele cldirilor mai avea o cresctorie de 20
de perechi.
Georges Fabry a folosit metoda vduviei i a participat la concursurile naionale ale
provinciei Liege, acolo unde competiia este acerb, dar printr-o selecie extrem de dur,
a reuit s obin premii de frunte. Porumbeii si sunt de talie mijlocie.
El nu agrea ideea creterii porumbeilor n consangvinitate i din aceast cauz n fiecare
an introducea 1-2 psri pentru infuzie i ncruciri.
Georges Fabry a avut patru fii, dintre care doi au fost cresctori de porumbei. Cel mai
mic, Georges Fabry Jr. a fost medic veterinar. El a zburat porumbeii n oraul Liege, n
colaborare cu socrul su, dr. Nelis, sub numele de Nelis-Fabry.

Victor Fabry este mai bine cunoscut la Londra pentru vizitele sale. El locuia n casa
printeasc cu tatl su i mpreun aveau grij de cresctorie i afacerile cu produse
farmaceutice pentru porumbei. Victor Fabry a nvat foarte multe de la tatl su, dar a
studiat i singur, motiv pentru care a fost recunoscut ca o autoritate n acest domeniu,
Georges Fabry tatl, i Victor Fabry, fiul, au fost privii de-alungul anilor nu numai ca
adevrai gentlemeni, dar i ca unii dintre cei mai importani cresctori de porumbei
cltori din Belgia, primind vizita a foarte multe persoane interesate de a cumpra
porumbei de la ei, fiind n acelai timp mult admirai i respectai.
Victor Fabry a avut patru campioni foarte buni: Spartacus 1007217-67, fiul lui
Fangio, Apollo 1004332-73 premiul l la Limoges (625 km), Pietineur 621305573 premiul l Nat. Bourges din 17.058 concureni, sosit cu 5 minute avans, ctignd un
autoturism, DArtagnan 1002020-72 premiul l la Souterraine (575 km) etc.
i n Romnia porumbeii si au fcut minuni n concursuri, ei fiind importai de muli
cresctori pasionai (C.Vlcu, C.Creulescu etc.)
Baza susei: Hansenne, Wegge-Collin, Vandevelde, Dr. Bricoux, Baclene, Duray,
Havenith, De Sommer, Van Bruaene, Collaer din Louvain

Muschii
Unul dintre cei mai importanti factori care contribuie la castigarea in concursuri, probabil
sint muschii porumbelului castigator. Fibrele musculare din aripile si pieptul
castigatorului, au generat mai multa forta in timpul concursului in comparatie cu ceilalti
porumbei.Muschiul pieptului la un porumbel, cunoscut sub numele de pectoral major
este cel mai mare si probabil cel mai adaptabil. Se intinde pe amindoua partile pieptului si
poate fi 25% din greutatea totala a corpului.
Antrenamentul sustinut poate dubla volumul muschilor, sau nefolosirea lor, duce la
restringererea lor cu pina la 20% din volum. (Aceasta o putem observa la porumbeii care
sint de mult timp inchisi si care nu beneficiaza de o conditionare de TOP).
Pectoralii majori sint folositi pentru a impinge aripile in jos ca sa pastreze porumbelul
in aer si sa-l propulseze inainte. Pectoralii minori se afla mai in profunzimea pieptului,
reprezinta aproximativ 5% din greutatea corpului si au un rol de a ridica si a roti aripile
pentru ca bataia sa se poata repeta.
Folosind acesti muschi, un porumbel poate bate din aripi (miscare de ridicare si lasare a
aripilor) de 5 ori pe secundaprin asta ne putem da seama ca muschiul este foarte
important si eficient la un porumbel.

Pectoralii majori: Musculatura pe care eu o prefer, foarte flexibila si dezvoltata in partea

din fata a pieptului (inspre gusa). Nu pot concepe ca un porumbel cu asemenea calitate,
nu poate strabate distante de 1000- 1200, 1500 km etcse mai numesc si muschii de
rezistenta.
Celelalte calitati ajuta si ele; rezistenta organismului, aripa, bratul (scurt si curbat),
penajul (fin si matasos sa alunece usor in aer, sa ajute pe vreme rea, ploaie, etc..), talia
(mijlocie spre mica sa infrunte usor vinturile frontale, etc..), gatul (scurt si gros),
echilibrul, greutatea corpului, etc, etc, pregatirea
Pectoralii minori: Sint muschii care dezvolta viteza si sint inauntru SUB pectoralii
majori. Se simt mai bine la mina in partea mai din spate a pieptului (inspre furca). Deacea porumbeii care bat mai bine pe distante mai scurte 100-500 km, de multe ori o sa
le gasesti pasari mai pline cu musculatura. Cind analizam o musculatura cel mai
important este, CALITATEA MUSCULATURII sa fie flexibila si elastica, apoi;
muschi puternici, sangvinizarea lor, forma sau genul musculaturii, etc, vibratii
musculareetc.
Muschiul este format dintr-o grupare de celule cunoscute sub numele de fibre
musculare, legate impreuna de colagen, un tesut dur, dar elastic.
De obicei un porumbel, detine o combinatie de 3 tipuri de fibre musculare:
tip 1 sint fibre incete, care se crede ca sint si cele mai bune pentru distante lungi.
tip 2 si 3 sint fibre rapide, pentru concursuri cu distante mai scurte
tip 3 sint de 10 ori mai rapide decat fibrele de tip 1 si de 5 ori mai rapide decat fibrele
de tip 2.
Aceste proportii ale celor 3 tipuri de fibre, pot fi schimbate prin exercitii, prin tipul de
antrenament si prin programul de concursuri in care participa porumbelul. Porumbeii de
FOND pentru a atinge performante de varf, au nevoie de un sistem cardiovascular
extrem de eficient, in care o inima puternica cu o retea mare de capilare sa poata
transporta rapid oxigenul de la plamani spre toate celelalte parti ale corpului, in particular
spre muschi. In acelasi timp, plamanii sa aiba un volum mare in proportie cu corpul
porumbelului. (O explicatie la subiect se poate gasi in cartea ,,Metodele Campionilor
explicatie data de marele MAESTRU Piet de Werdt!).
Fibrele musculare din pectoral sau muschii de zbor, difera foarte mult de la un porumbel
la altul. Un porumbel care are 95% fibre lente este mult mai potrivit pentru concursuri
de distante lungi si nu va fi un asa bun sprinter ca un porumbel cu un procentaj mare de
fibre iuti.
Antrenamentul intens, duce la producerea unui numar mare de fibre musculare lente, mai
folositoare pentru concursuri de rezistenta (fond-maraton). De-acea porumbeii vaduvi
care se bazeaza pe concursuri de sprint nu se implica in lungi sedinte de antrenament!!
Acestia sint antrenati foarte scurt la inceputul sezonului, iar in timpul concursurilor li se
permit scurte antrenamente in jurul crescatoriei. (Deci, pentru concursurile de distante
lungi, antrenamentul sustinut este ideal pentru a construii fibre musculare de TIP 1).

Asa cum am mai spus, antrenamentul influenteaza proportia dintre fibrele lente si rapide,
dar unii porumbei au unul din aceste tipuri de fibre predominant din ,,nastere. Tocmai,
anumite familii (sau linii) de porumbei, sint mai bune la un anumit tip (categorie) de
concursuri decat altele. Binenteles, sint si exemple de porumbei de sprint care sint buni
si la concursuri pe distante lungi, si invers, daca conditiile sint bune,dar in general tipul
de muschi predominant va determina pe ce distanta un porumbel va avea performante
maxime.
Musculatura plafonata, crampe, blocari, dureri de musculatura, etc: Acidul lactic este
eliminat foarte greu din muschi si se crede ca acest fenomen cauzeaza crampele
musculare. Pentru asta, crescatorii elimina acidul lactic din porumbei imediat dupa un
concurs, folosind o dieta cu o valoare calorica scazuta care il face pe porumbel sa
folosesca acidul lactic intai pentru a se hrani, eliminindu-l astfel din muschi.
Musculatura plafonata, in special apare la pui cand antrenamentele nu sint facute corect
(sau brusc), aceasta musculatura o sa se dezvolte mai putin in volum si la efort o sa
devina tare, nu elastica sau flexibila. La acesti porumbei o sa apara mai des blocari de
musculatura, dureri, (sau crampe) etc, lucru care nu ajuta la performanta porumbelului.
Aceastea mai pot aparea cand pasarea are vointa foarte mare sa revina in crescatorie (din
concurs) si ea a avut pregatirea proasta dintre concursuri. O pregatire usoara de tanar (dar
sa stii din ce provine, luind-o cu valori este normal sa ai rabdare), fortifica mult mai bine
organismul si poti descoperi mai multi sportivi.
Sangvinizarea musculaturii ; ,,O apasare cu varful degetelor pe muschiul pieptului (linga
stern) timp de cateva secundeapoi, se cauta daca muschiul a revenit intr-un timp
foarte scurt la pozitia normala de dinainte-a apasarii lor, in acel loc. (Nu este o definitie
magica, este doar un exemplu din tehnica crescatorilor de varf, inseamna experienta
in domeniu pentru a putea diferentia niste calitati fine atunci cand analizezi un
porumbel).
,,Vibratii musculare: Este comparativ cu un pachet de nervi care ar fi gata oricand sa
explodeze si se manifesta printr-un tremur usor. Iti poate indica si o vitalitate buna
a porumbelului, dar crescatorul trebuie sa diferentieze aceste calitati de un porumbel
speriat, nervos sau stresat,etc.. Porumbeii cu multa vitalitate, in analiza la mina prezinta
intotdeauna un comportament care se manifesta prin ,, miscari sacadate!!, etc.
Anker: ,, A te uita si a vedea sint doua lucruri diferite. Tot un exemplu bun, de
profesorul Alfons Anker: Antrenamente 4 drumuri sint de ajuns 20, 40, 80, 150 km in
sistem duminica miercuri duminica duminica in 2 saptamani se poate face. De aici
putem baga porumbeii direct si la 450 km. Daca se poate, sa nu incepem antrenamentele
inainte de 10 Aprilie. Puii trebuie zburati treptat pina la 300 400 km, nu este daunator
nici antrenamentul de la 500 km. Cu porumbeii de 1 AN, putem zbura linistit pina la 600
700 km. (A avut un pui, singura porumbita din tara, care intre varsta de 3 5 luni, a
zburat de 5 ori 402 km!).

Amestec naparlire
10-09-2006 Articole >Galerie foto 8,338 vizualizari

11-09-2006
dinu:
nu stiu care ar fi amestecul ideal pt ca eu le-am dat
30%,grau,30%porumb,20%mazare,si 20% fl. soarelui dar am ceva probleme cu ei
la naparlire,poate imi dati un sfat am unii porumbei pe o pana care naparleste la 23 cm apare ca o strangulare a penei si nu stiu de la ce ar fi avend in vedere ca nu
le lipseste hrana minerale ,inclusiv vitaminele si verdeata.

11-09-2006
oprea andrey:
eu leam dat din toate amestecate 20%grau 10%mazare 40%porumb
20%floarea soarelui

11-09-2006
Filipache Adrian:
LEON PETIT-365 ZILE DE COLUMBOFILIE
Lectura placuta!

11-09-2006
Fratu Gaby:
Cel mai simplu amestec se gaseste la Dl. ONODI VASILE la SATU MARE!Nu
vreau sa ii fac reclama dar eu de anul trecut numai mincare de la dinsul cumpar si
sunt foarte multumit.Amestecul nu este foarte scump.Incercati-l si voi si nu veti
regreta!

11-09-2006
sorin:
30%grau,25%mazare,15%porumb,30%floarea-soarelui cel mai bine ar fi putin
mei si canepa

11-09-2006
alex:
io dau 35 % porumb 25 grau si 20% floare 10 % mei si 10 % orez si sunt
multumit de evolutia lor dar vreau sa va intreb cand are pui io le dau 100 % grau
fac bene sau trebe sa le dau si porumb sau floare?????

11-09-2006
carpineanu flavio:
ati scris toti de porumb , grau , mazare si floarea soarelui!!!dar de canepa , rapita ,
tatarca , mei alb , galben , mazariche . ovaz decojit .si multe altele nu a
scris nimeni.eu nu sunt expert in amestecuri si nu pot da o reteta dar daca va
limitati la 4 feluri de boabe pt naparlit si poate tot asa pt zbor slabe sanse la
performanta

12-09-2006
gigi:
pt naparlire la amestecul de baza pe care il oferiti cresteti cu cateva procente
floarea soarelui si adaugati rapita cei care nu o servesc porumbeiilor,iar garul nu
se da in procente mai mari de 10% decat in perioada de naparlire dar nu mai nult
de 15%

12-09-2006
dinu:
da dar unde gasim canep,tatarca,mazarioca si altele pt ca cel putin in sibiu nu am
gasit asa ceva. Pt Alex : cred ca doar grau nu este bun deorece ingrasa si nu
asigura si necesarul de vitamine si alte substante, tu daca ai manca numai fasole
cum ar fi?

10

12-09-2006
Filipache Adrian:
Daca v-ati fi documentat( iarasi o sa zica cineva ca o fac pe desteptul) ati fi aflat
ca daca dati leguminoase porumbeilor in perioada naparlirii nu le fac deloc bine.
Va rog nu ma intrebati care sunt leguminoasele???!!!!

11

13-09-2006
george:
eu cred ca amestecul ideal este 30%grau,30%porumb,20%mazare,15%floare si
5%rapita +mei.Pasarile mele astfel de amestec maninca in aceasta perioada.

12

15-09-2006
florin manea:
Salut si numai bene!sunt atatea de scris aici.amestecul este de mai multe feluri si
depinde de sezonobligatoriu si binenteles dupa posibilitati,dar,crescatorul cu un
venit mediu le poate asigura ceva curatastai tot ce cred eu,binenteles f multe
tipuri de cereale,dar mentionezfff.curat.successsssss

13

15-09-2006
florin manea:
offfffffff am uitat sa mai scriu si astama scuzati domnilor dar trebuie sa mai
mentionez ceva :in afara de o masa buna pt pasarile noastre ar trebuii sa fie si :
sange,a pai daca nu este macar putin acoloceilalti crescatori le pot oferii si
cuie pisate , zarzare si tot nu avem ce sa le facem

14

15-09-2006
Alexei:
Amestecul dat de mine in perioada naparlirii consta in : 40 % Porumb;20 %
Grau;Leguminoase ff putin sau chiar deloc deci 5 % Mazare;5 % rapita care este
ff buna in perioada naparlirii deoarece contine sulf asimilabil f necesar in
cresterea penelor dar a nu se exagera cu rapita deoarece produce congestia
ficatului,trebuie introdusa in amestec cu grija;5 % In;20 % Floarea Soarelui;5 %
Orez.O hrana bine proportionata face cat toate vitaminele si solutiile belgiene
pentru porumbei,va spun din proprie experienta

15

17-09-2006
ardelean:

eu le dau amestecurile spuse de voi dar nu toate rasele reactioneaza la fel si in

acelasi timp.citeva rase le tin inchise mult timp si napirlesc mai tirziu decit cele
care stau zilnic afara, Vitaminele nu strica nici in perioada napirlirii.am peste 250
de porumbei si inainte de napirlire la o parte din ei le-am luat eu penele si mi-am
facut o perna. sa vedeti acum ce frumos le cresc penele.

16

18-09-2006
Fumu Vasile:
NAPARLIRE
30 % porumb, 15 % grau, 5 % triticale, 20 % mazare, 10% floarea soarelui , 2%
floarea soarelui alba, 2 % orez, 1 % canepa, 3% mei , 3% rapita, 2% sorg (2
feluri), 3% orzoaica, 2% mazariche, 2% in
sac 40 kg 550.00
sac 25 kg 345.000
Produsele sunt verificate de catre Directia Sanitara Veterinara Satu Mare din
punct de vedere bacteriologic, micologic, toxicologic .

17

21-09-2006
MARIUS SIRBU:
despre orzoaica nu am vazut scris nimic si eu le dau cam 50%
+rapita,canepa,floarea soarelui(alba si neagra),orez,grau,porumb si foarte putina
mazare despre care cred ca nu trebuie scoasa de tot.

18

22-09-2006
johann basch:
stimati columbofili,
cer ajutorul dumneavoastr? pentru a afla un livrator de m?ncare
pentru n?p?rlirea porumbeilor.
A fost dat numele Domnului Onosy Vasile din Satu-Mare .
V? rog a comunica si Adresa Domnului Onosy si telefonul d?nsului.
V? multumesc.
basch

19

30-09-2006
dani:
eu le dau la naparlire foarte multe seminte care sunt uleioase (f soarelui mazare
mei f soarelui alba) si porumbeii mei au niste pene frumoase si rezistente eu cresc
porumbei de agrement si de zbor (inaltime si joc)dani petrosani

20

23-11-2006
g@by:
dinu da cu 10% mai mult porumb si cu 10% mai putin fl

21

1-12-2006
romeo:
pt dinu.daca ai prb de genul la naparlire cu siguranta e vorba de
paramixoviroza.mai ales daca se intampla sa le cada cate 2 pene in acelasi timp,
dupa naparlire unele sa fie mai scurte si altele mai lungi,sau strambe si
crampotite.porumbeii tai sunt vaccinati?

22

4-01-2007
Ady_O:
cea mai buna reteta e asta :lasa-ti porumbeii liberi tot timpul (daca aveti voiajori)
sa plece pe cimpuri.Ve-ti fi surprinsi ce varietate de seminte au in gusa.De
primavara pina toamna aproape ca nu trebuie hranite.

23

17-03-2007
DANIEL PETCU:
vorba multa..stiti voi???
eu le dau numa grau +porumb, foarte f rar floarea soarelui si sincer sunt in forma
excelenta!

naparlesc normal si bine(cand trebuie)

daca le-as mai da si mazare,de altele nici nu mai zic i-as face pepeni!
vara si toamna ai mei se duc la camp si gasesc restul
asta e
depinde si de zona in care locuiesti
ok

24

10-05-2007
ionut:
yo la ai mei l dau porumb grau, sare, orz si atat si mi au mers bine
mereu..

25

5-06-2007
stefan:
bine, bine, da cu starea lor fizica dupa concursuri indelungate, nimic?

26

10-07-2007
marian;che.:

Pentru Dinu;strangularea penei la 2,3cm a penei ,te anunta ca ai inceput de

paramixoviroza.faza intai.

27

6-08-2007
raul:
in primul rand sa stiti ca samanta de floarea soarelui este forte importanta in
perioada de naparlire inproportie de 20-25% iar canela 2-3% in rest vedeti voi.

28

2-10-2007
mariusstefan1801:
Totul depinde de zona, de locatia volierei, de timpul si tipul antrenamentelor,de
rasa porumbelului, etc.Ideal ar fi ca porumbeii sa-si poata procura singuri din
mediul natural o parte din hrana.Atentie mare primavara si toamna.

29

18-10-2007
Izdraila gabriel:
salut ! am si eu o intrebare ! Rapitza este buna la porumbei ? dar sarea ?
multumesc si astept raspuns kiar de la un cititor ! izr_gabriel@yahoo.com

30

10-04-2010
alexandru:
Hrana ideala a porumbeilor pentru zbor este 35%porumb 25%mazate
25%grau15%floare doar din 4 feluri de boabe eu pe acesta il folosesc si chiar sunt
multumit dar nu uitati dim cand in cand sa le mi dati si putin orez mai ales cand
vin de la zbor ,si curatenia in cotet ,si mai ales antrenamentu poumbellui si
programul acestuia este foarte important ,eu va urez tuturor columbofililor vant i
pene

31

4-05-2010
Dragos:
Am sa va pun si eu o intrebare,daca ma poate ajuta cineva ?
Am cumparat un porumbel si are o pana de la aripa dreapta pe jumatate taiata ce
nu ii da voie sa zbuare.Cum ar trebui sa procedez ca sa scape de acea pana?
Trebuie sa i-o smulg?Va rog sa ma ajutati si pe mine!!!Multumesc!

32

4-05-2010
porumbei.ro:

Poti sa o smulgi sau ii cade singura la toamna cand naparleste natural.

Scdatul Porumbeilor
februarie 16, 2010

Porumbei au nevoie de baie cu regularitate, dar s nu-i lsai niciodat s se scalde seara.
Vor intra n noapte uzi din moment ce nu vor face micare i acest lucru le va periclita
forma. Dintr-un motiv anume, porumbeii nu au chef s se scalde n zilele nsorite i
clduroase aa cum fac oamenii, ci prefer s fac o baie pe vreme ploioas. Unii
cresctori i maseaz psrile ntr-o baie cldu la ntoarcerea dintr-o curs dur. Nu
stric, ns e pierdere de timp. Acestea nu i vor zburli penele, deci apa nu va ajunge
acolo unde trebuie, pe suprafaa pielii. i sarea de baie special conceput pentru aa ceva
e inutil. Puin sare obinuit i oet au aceeai eficien i sunt i mai ieftine.
Ad Schaerlaeckens
Las un comentariu | Porumbei, Sfaturi | Tagged: Ad Schaerlaeckens, Baie,
Porumbei, Sfaturi, Sfaturi columbofile | Permalink
Publicat de Andrei

Propolisul si porumbeii
februarie 1, 2010

Azi am descoperit un articol interesant despre propolis si actiunile lui benefice pentru
organism, in special pentru organismul uman, dar sunt sigur ca acest medicament
obtinut de la albine ar putea fi folositor si pentru pasarile noastre. Articolul l-am gasit pe
blogul Laurentiu Enache, mai jos este doar o frantura din articol, intrati AICI pentru a citi
restul

Actiuni terapeutice ale propolisului

Datorita consistentei sale complexe, deosebit de bogate in substante active, produsele sau
preparatele pot avea o pluralitate de actiuni.Astfel, propolisul este recunoscut pentru
actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante,
antivirotice, antifungice (contra ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial
cunoscut; el mai are actiuni antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune
stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta,
antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.
Cea mai buna varianta de folosire a propolisului, este TINCTURA DE PROPOLIS.
In special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline,
porumb, grau sau chiar si de floarea soarelui. Inainte de fiecare folosire, amesteca uleiul
impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea. Odata pe
saptamana cred ca este de ajuns ca produsul sa fie administrat.
Ce parere aveti se merita sa administram propolis porumbeilor?
Desi e cam scump
Las un comentariu | Sfaturi, Tratamente | Tagged: Porumbei, columbofili, propolis,
albine | Permalink
Publicat de Andrei

Medicamentele si porumbeii
octombrie 26, 2009

In ultimul timp am auzit tot mai multe pareri cum ca ar fi bine sa reducem si chiar sa
evitam sa administram medicamente porumbeilor. Acest lucru are, binenteles, urmari.
Daca noi ne-am obisnuit porumbeii cu medicamente, si acum vrem sa le scoatem de tot
acest lucru nu cred ca poate fi realizat.
Eu cred ca acest lucru trebuie facut treptat, medicamentele trebuie inlaturate treptat,
adaugand alte lucruri care ajuta la cresterea imunitatii.
Pentru mine e foarte important sa le asigur porumbeilor mineralele necesare, mai ales ca
nu zboara afara, inca ceva ce s-ar putea face ar fi sa le dam ulei de usturoi sau chiar
usturoiul il putem zdrobi il putem pune in apa de baut sau il putem imprastia peste
mancare.
Eu anul acesta am optat doar pentru tratamentul pentru infectii respiratorii, singura
problema din anul acesta, dar sper ca sa o fi terminat.
E bine de stiut ca tratamentul pentru paramixoviroza este indicat sa se faca in continuare
pentru a da porumbeilor tineri si mai batrani imunitatea necesara impotriva acestei boli.
Si inca ceva, hrana pentru porumbei sa fie pastrata in locuri curate si ferite de soareci si
sobolani, pentru a evita boli ca salomoneloza.
Ce credeti e bine sa le administram medicamente porumbeilor?
Las un comentariu | Hrana porumbeiilor, Igiena adapostului, Porumbei, Sfaturi |
Tagged: Boli, hrana porumbei, Porumbei, salomoneloza, Sfaturi columbofile |
Permalink
Publicat de Andrei

Sfaturi
septembrie 8, 2009

In cazul cand unul din parteneri a intarziat, iar cel ramas acasa vrea sa paraseasca cuibul
cu ouale, sau in eventualitate ca s-au spart ouale, procedam in felul urmator:
- Perechea respectiva(ambii porumbei), va fi scoasa afara din crescatorie si 2-3 ore nu li
se permite intrarea.

Dupa acest rastimp, permitem intrarea femelei la cuib, unde am pus doua oua
incalzite.Daca femela le primeste si se aseaza pe cuib, atunci permitem si intrarea
masculului.In caz ca nu reusim cu aceasta metoda, incercam sa punem in cuib, ppui mici,
care de regula sunt primiti, dupa care vom inlocui pui cu oua incalzite.
Acest lucru este bine sa-l facem pentru a evita, ca femela sa oua din nou, deoarece nu este
recomandabil, ouatul de doua ori intr-o luna.
Evrard Havenith afirma ca femelele zburate de pe oua ciocanite sau pui de 12 zile, pot
sa intreaca pe foarte multi masculi, bine pregatiti si valorosi, aducand niste performante
deosebite
Sursa:
Mici trucuri cu porumbei
Las un comentariu | Porumbei, Sfaturi | Tagged: porumbeii voiajori, Sfaturi, Sfaturi
columbofile | Permalink
Publicat de Andrei

Numai porumbelul sanatos poate da rezultate bune

iulie 24, 2009

Pentru a obtine rezultate bune si foarte bune este nevoie ca porumbeii tai sa fie sanatosi.
Iar pentru a avea porumbei sanatosi este foarte importanta sa ai urmatoarele :

porumbar curat, uscat si bine aerisit

furaj de calitate
sa fii un crescator rabdator

E nevoie sa mentii curatie in adapostul porumbeilor, e recomandat sa se faca zilnic sau la

cateva zile, dar din experienta se poate si daca se face curat la o saptamana.
Ai grija ca adapostul sa fie bine aerisit, dar nici prea tare, ai grija sa nu fie curent, e
indicat ca doar pe o parte sa se faca aerisirea.
Hrana sa fie de calitate, nu doar din punct de vedere al puterii calorice ci si din punct de
vedere al modului de depozitare, ai grija sa nu ajunga sobolani si chiar soarecii la hrana,
pentru a nu o contamina cu salmonela.
Legat de rabdare, este relativa pentru fiecare rasa in parte, in cazul meu mi-au trebuit
aproape 3 ani sa obtin pui de calitate (ai ma refer la rasa Carunculat de Oradea), si deabia de acum in inainte voi obtine linia proprie de porumbei.
Succes in continuare.
Las un comentariu | Porumbei, Sfaturi | Tagged: Porumbei, Sfaturi, Sfaturi
columbofile | Permalink
Publicat de Andrei

Porumbeii Tineri
iunie 24, 2009

Experienta a aratat ca este cel mai bine sa vaccinam puii la cuib contra Salmonelozei in
prima si a treia saptamana de viata si fata de paramixoviroza cu 4 zile inainte de
intarcare.
1. De la intarcare putem incepe cu stimularea imunitatii si meabolismului folosind
Form oil si Selevit, sau alte vitamine
2. IN timpul perioadei de crestere, prevenirea bolilor la schelet se face administrand
porumbeilor mineralele necesare prin Fortalyt, Grit+Redstone, Aminovital si
altele
3. Dupa primul zbor liber se va face un tratament preventiv cu Trichoplus sau
Trichocure
4. IN jurul varstei de 7 saptamani se va efectua un examen coprologic si tratament
dupa caz cu Helmix
5. Se pregateste tineretul pentru zbor
6. Se va face un examen individual de catre medicul veterinar daca este posibil
7. Examen coprologic prin colectarea de dejectii, dimineata si seara, timp de trei zile
8. Se va efectua tratamentul necesar daca se descopera o anumita boala
9. Dupa sfarsitul sezonului de antrenamente se vor vaccina contra variolei.

Un comentariu | Porumbei, Sfaturi | Tagged: pigeons, Porumbei tineri, Sfaturi, Sfaturi

columbofile | Permalink
Publicat de Andrei

Porumbei Rotati
mai 26, 2009

Bogdan are o problema cu o pereche de porumbei rotati (voltati), si nu stie ce sa faca. El

a scris un comentariu la articolul Porumbei rotati (voltati)

Va rog sa ma ajutati si pe mine cu o problema.Am o pereche de porumbei rotati si au 2

oua,porumbita in loc sa stea pe ele sta pe langa ele.Ce as putea sa fac?
8 comentarii | Porumbei, Porumbei Agrement, Sfaturi | Tagged: fancy pigeons,
Porumbei Agrement | Permalink
Publicat de Andrei

Sfaturi in ingrijirea porumbeilor adulti

mai 12, 2009

Sunt cateva momente si perioade in care porumbeii au nevoie de o atentie sporita, fie
cand sunt transportati pentru concursuri sau pentru targuri si expozitii, fie in perioada de
naparlire, sau ininte de imperechere si in perioada de depunere a oualelor.

Dupa transport. Porumbeii supusi transportului ar trebui sa fie supusi unui control
de catre medicul veterinar daca este posibil, pentru a se impiedica aparitia
agentilor infectiosi si parazitari care eventual au putut infecta sau infesta
porumbeii pe parcursul transportului si care ulterior pot cauza aparitia unor boli
cand pasarile sunt supuse unor eforturi (imperechere, stresul pe perioada
expozitiei). Controlul medical (daca este posibil) trebuie efectuat din timp, pentru
ca eventualele tratamente sa poata fi efectuate inainte de perioada naparlirii,
pentru a proteja integritatea penajului. Daca nu este posibil un control din partea
medicului, atunci, se recomanda ca pasarile sa fie tinute intr-o carantina de cateva
zile in care sa li se administreze antibiotice cu sfera larga de actiune, si respectiv
administrarea uni praf impotriva parazitilor externi.

O alta perioda importa este este naparlirea. Naparlirea tebuie sa fie continua si
completa. Sustinerea metabolismului pentru a accelera procesul de naparlire si a
obtine un penaj nou sanatos cel mai indicat este sa se efectueze in faza maxima a
naparlirii. Hrana tebuie sa fie specifica perioadei de naparlire, in care va
predomina floarea soarelui si rapita si putin si din celelalte. Pentru mai multe
informatii intrati AICI.

Inainte de imperechere (9 saptamani) pasarile sunt vaccinate impotriva

salmonelozei, inanite cu 7 saptmani treuie sa se efectueze deparazitarea intregului
efectiv. Cu 5 saptamani se vaccineaza impotriva paramixovirozei, in cazul in care
practicati si imunizarea impotriva variolei, cele doua vaccinuri se pot face
simultan, exclus doar daca prospectele celor doua vaccinuri un indica altceva. Iar
cu 2 saptamani inainte de imperchere se pot administra vitamine pentru a sprijini
starea de sanatate a adultilor si a favoriza imperecherea.

Dupa depunerea oualelor pentru profilaxia adultilor si pentru protejarea nounascutilor se va face un tratament contra tricomonozei.

Un comentariu | Porumbei, Sfaturi, Tratamente | Tagged: ingrijirea porumbeilor,

Porumbei, Sfaturi | Permalink
Publicat de Andrei

Cateva sfaturi pentru perioada de zburari

mai 6, 2009

Numai porumbelul sanatos poate da rezultate bune. Pentru a obtine rezultate este nevoie
sa mentii un adapost curat pentru porumbei, furajarea porumbeilor trebuie sa fie de
calitate si binenteles sa fie alese cu grija si pastrate in locuri uscate si ferite de accesul
soarecilor si sobolanilor, rabdarea este necesara daca vrei sa ai rezultate.

1. Perioada de odihna poate fi modificata de crescator

2. Tratamentele trebuie terminate cu minim 2 saptamani inainte de perioada de
concursuri
3. Inainte de perioada de zburari nu trebuie amestecate produse, despre care nu avem
informatii legate de efectele adverese si suprapuse pe care le-ar putea avea asupra
pasarii
4. Este foarte important ca porumbeii inainte de concurs sa primeasca cat mai multa
apa de baut, pentru ca aceasta are un efect benefic pentru circulatia sangvina

Iunie psrile tinere se dezvolt

februarie 28, 2008

n iunie avem efectivul cel mai numeros deoarece la sfrsitul acestei luni este cel de-al
doilea sezon de clocit. Rata nmultirii porumbeilor este att de mare, nct numai printr-o
selecie foarte atent se poate evita suprapopularea. Se vor compara exemplarele ntre ele
ca i psrile tinere cu cele btrne. Acestea din urm, daca nu mai indeplinesc criteriile
de calitate, trebuie s dispar. Se poate renuna i la porumbeii aduli cu caliti deosebite
ai cror pui nu sunt pe msura ateptrilor.La prima mperechere, porumbeii foarte tineri
arunc cea de-a doua i cea de-a treia pan remig. Cam din trei n trei sptmni cad
urmtoarele pene, de la interior spre exterior.
Controlul sntii puilor se face prin observarea zilnic a acestora. Dac un pui nu
ajunge imediat pentru a se hrni mpreun cu ceilali sau prsete stolul n zbor, el
trebuie analizat ndeaproape. De cele mai multe ori aceasta atitudine trdeaz o boal
intestinal. Ar putea fi vorba despre existena unor ageni patogeni precum coccidiile sau
hexamiii. Alteori pot fi de vin infecii colibacteriene care pot induce o stare de apatie iar
inflamaia intestinal va avea ca rezultat o diaree periculoas. La indicaia medicului
veterinar se poate face cur cu medicamente dizolvate n apa de but. Astfel se va putea
pstra sntatea ntregului efectiv de animale. Micoplasmele se transmit prin secreiile
nazale contaminate, pe cale aerian. Se mbolnvesc numai acele psri care au
imunitatea sczuta. Tineretul este mai vulnerabil. Porumbeii pot fi purttori de
micoplasme, fr, ns, s manifeste semne de boal. Agenii patogeni lateni slbesc
rezistena organismului psrilor foarte tinere. O dat stabilit diagnosticul, medicul va
introduce un tratament cu antibiotice.
Toi porumbeii trebuie s aibe posibilitatea de a se mbia sptmnal. Apoi ei se vor
usca n razele calde ale soarelui i i vor cura penele cu ciocul.

La o lun dup narcare, porumbeii i schimb vocea. Piuitul se transform, cptnd

sonoritate mai grav. Alearg n cerc i ncearc s se ciuguleasca ntre ei.
Las un comentariu | Calendar | Permalink
Publicat de Andrei

Mai nrcarea puilor

februarie 27, 2008

n aceast perioad trebuie s li se ofere un supliment de hran. Ei vor cuta, curioi, n

hrnitoare i vor ciuguli grunele. Cnd se formeaz aripile nferioare a sosit timpul
nrcrii puilor. Puii cu un colorit deficitar vor fi nlturai (eliminai).
Restul puilor vor fi mutai n adapostul special destinat psrilor tinere unde se vor
obinui s triasc independent de prini.
O data cu sosirea primverii i o dat cu nclzirea vremii, porumbeii devin din ce in ce
mai tonici, chiar dac zburdalnici. Btile ntre porumbei sunt frecvente. Porumbeilor le
place zborul n libertate, n aer liber se observ bucuria vieii. inuta de zbor, cum ar fi
durata zborului, nlimea zborului, frecvena zborurilor i acrobatica difer de la ras la
ras.
n aceste zile apar primele pene mari ale aripilor. Adpostul trebuie curat zilnic.
Puii cei mai mari ca vrst ncep s descrie cercuri largi n zborul lor. Este timpul ca
aceti porumbei foarte tineri s fie formai. Dac sunt eliberai fr s fie hrnii, ei se vor
obinui s revin negreit, dup zbor, la adpost (porumbar). Cine nu revine trebuie s
sar peste o mas. i tinerele psri ncep s nprleasc. La unele rase, nprlitul aduce
schimbarea culorii penajului. Dac aceast schimbare este nefast, acele psri nu mai
merita s mai fie crescute.
Las un comentariu | Calendar | Permalink
Publicat de Andrei

Aprilie luna creterii puilor

februarie 27, 2008

Dacnu s-au procurat nc inele, acestea trebuie procurate, numerele lor contolate i lista
puilor pregtit.

Aprilie este luna apariiei primilor pui (daca se face mperecherea n luna martie). De jur
mprejur, n adpost, sunt mprtiate coji de ou. Oule clocite din care eclozeaz puii
sunt nlturate.
Dac dou perechi au cte un pui, asemntor, se ateapt s fie marcai i apoi ambii pui
sunt pui la o singur pereche (depinde de fiecare, dac perechea respectiv crete bine
puii). Cealalta pereche poate s treac la urmatoarea serie de pui.
Dup marcare, fiecare pasre va purta propriul su numr pe lista. Astfel vor putea fi
evitate confuziile.
Podele tari ale adpostului (hurubriei) vor fi acoperite cu hrtie i, de indat ce
excrementele puilor cad pe ele, foliile vor fi schimbate zilnic. Excrementele trebuie s fie
tari. Cele moi dovedesc prezena paraziilor intestinali. Doar prin analiza coprologic se
va ti despre ce parazii este vorba. mpotriva tuturor infeciilor exist medicamente
eficiente.
n cea de-a doua jumtate a lunii, psrile adulte i ncep zborurile libere. n nici un caz,
porumbeii care au cuibrit pe acoperi nu vor fi alungai. Bucuria zborului sporete de la
zi la zi. Dac aceast period este pierdut un porumbel adult, puii vor fi crescui de
cellalt printe. O dat cu creterea temperaturilor, crete i plcerea psrilor de a se
sclda. Baia sptmnal a psrilor trebuie respectat. Le place s stea pe acoperi
pentru a-i usca penele, astfel insectele care triesc n penajul lor, nu se mai pot dezvolta.
La sfritul lunii crete consumul de hran i defecaia deorece puii intr n faza
principal a creterii lor.
Las un comentariu | Calendar | Permalink
Publicat de Andrei

Martie luna mperecherii

februarie 26, 2008

Muli cresctori i mperecheaz porumbeii n prima jumtate a lunii martie. Influena

luminii zilei este acum att de puternic, nct porumbeii au devenit receptivi.
mperecherea se realizeaz cel mai bine n dup-amiezile trzii, fiindc psrile mai
temtoare se pot obinui n ntunericul serii cu partenerul lor. Dac o pereche nu se
nelege, psrile nu se muca i nu se rnesc n timpul nopii.
n timpul mperecherii trebuie observat comportamentul fiecrei perechi. Dac
porumbelul st cu coada n jos peste porumbia iar aceasta se ghemuite, ntre cei doi
parteneri este armonie. Dac porumbelul st n cuib iar partenera il mngie uor pe cap,
la aceasta pereche este prezent dorina de a cloci.

Pentru tinerele porumbie, noile cuti precum i noii lor parteneri sunt elemente strine i
neobinuite. Uneori, n primele ore, ele refuz. Dac devin receptive, aceast stare nu
dureaz mult.
Fiecare pereche este aprovizionat n cuca sa cu hran i ap. Dup o zi, perechea s-a
obinuit cu cuca sa. Pereche dupa pereche vor ieii din cutile lor. Dac porumbeii aleg
cuti strine sau dac i aleg alt partener, acele psri trebuie iari nchise mpreuna cu
partenerii lor. Astfel se creaz perechile.
De-abia dup o sptmn se pune material pentru construirea cuibului n adpost.
Porumbeii se reped de mai multe ori i, neobositi, poar pai cu pai pentru a construi
femelei cuibul.
n 30 de zile dup mperechere, eclozeaz primii pui. Dintr-a zecea pn ntr-a
cincisprezecea zi de la mperechere, porumbta depune oule. Fiindc este nc destul de
frig, femelele stau ghemuite n cuiburile lor. n primele zile, ele nu se las cu plcere
nlocuite de partenerii lor. Porumbeii clocesc n locul femelelor 4 pn la 6 ore pe zi.
Dup clocit, porumbeii i protejeaz cuiburile de intrui.
Las un comentariu | Calendar | Permalink
Publicat de Andrei

Februarie perioada de odihna

februarie 26, 2008

Efectivul este atent selectat, alegandu-se pasarile care se vor inmulti in sezonul viitor.
Acum se vor aduce pasari noi. Din decembrie sau ianuarie s-a efectuat deja separarea pe
sexe. Deseori, in februarie este frig, dar porumbeii suporta bine gerul cand se respecta
anumite conditii:
Adapostul primeste suficient aer curat, fara sa fie insa curent. Orice deschizatura trebuie
astupata.
Nu trebuie sa existe suprafete metalice; acestea trebuie evitate cand proiectam adapostul.
Cand reproducerea incepe in martie, este vremea sa facem pregatirile necesare.
Acum va avea loc vaccinarea tuturor pasarilor impotriva paramyxovirozei. Aceasta
trebuie relizata de catre un veterinar. Pentru porumbeii nostri se recomanda folosirea unui
vaccin al carui efect sa dureze un an, ca sa nu fie nevoie sa repetam vaccinarea.
Este si perioada potrivita pentru o analiza coprologica; in excremente se cauta dovezi ale
prezentei salmonelei, coccidiilor sau a viermilor. Daca acestea apar, se va trece imediat la

faza tratamentului prin apa de baut. O analiza ulterioara va arata daca tratamentul a fost
sau nu eficient.
Pentru a nu pierde pasari valoroase, se va face un tratament prin apa de baut impotriva
trichomonadelor.
Pentru a stimula apetitul sexual al porumbeilor, adapostul va primi lumina 14 ore pe zi.
Se va realiza planul de reproducere, apoi fiecarei perechi i se va atribui o celula de
cuibarit, de preferinta cea pe care a ocupat-o si in anii trecuti.
Porumbeii foarte agresivi nu vor primi celule de cuibarit la nivelul podelei, pentru ca vor
incerca sa-i alunge pe toti ceilalti de pe podea. Porumbeii prefera oricum celulele
superioare.
Ca hrana, porumbeii primesc furaje pentru iarna, pietris pentru ciugulit trebuie sa existe
in permanenta in adapost. Daca apa de baut ingheata, trebuie sa o schimbam de doua ori
pe zi, pentru aceasta trebuie sa stim ca porumbeii se adapa dupa fiecare masa, este mai
comod ca apa sa fie incalzita electric atunci cand avem la dispozitie o sursa de curent.
Adapostul va fi curat zilnic ceea ce nu necesita prea mult efort, deoarece defecatia in
acest anotimp nu este prea mare. Daca excrementele ingheata, se pot lasa acolo dar vor fi
imediat indepartate cand temperaturile cresc.
Las un comentariu | Calendar | Permalink
Publicat de Andrei

Imperecherea si separarea
februarie 25, 2008

Cel tarziu dupa sfarsitul naparlirii, porumbeii sunt separati in functie de sex. Pasarile care
trebuie sa-si schimbe partenerul nu se vor mai vedea si se vor acomoda mai usor,
primavara, cu noul partener.
Pentru imperechere, masculii vor fi introdusi primii in celulele de cuibarit. Cei mai in
varsta trebuie sa primeasca in fiecare an, preferabil, aceeasi celula. Apoi vor fi introduse
si femele, iar celulele vor fi inchise pentru ca partenerii sa se poata concentra unul asupra
celuilalt.
In cele mai multe cazuri, ei isi arata imediat disponibilitatea pentru imperechere prin
diverse gesturi tipice. Deseori dureza foarte putin pana la imperecherea propriu-zisa.
Dupa imperechere, cele doua pasari se vor aseza si se vor atinge in mod repetat cu ciocul.
Pentru a se obisnui cu celula, cele doua pasari trebuie inchise inautru. Apoi vor primi
hrana si apa separat, in celula de cuibarit. Dupa ceva timp, ei pot fi eliberati. Vom incepe
cu perechile care au ocupat si anii precedenti aceleasi celule, pentru ca acestea si-au

dezvoltat simtul teritoarial si vor sti unde sa se intoarca. Perechile care inca nu s-au
obisnuit cu celula vor mai fi inchise un timp. Dupa aceea, chiar si cand celula este
deschisa, multe perechi vor ramane inautru.
Uneori se intampla ca porumbei sa nu se inteleaga cu partenerii lor. Atunci se poate
ajunge chiar la conflicte si pasarile pot fi ranite. Intotdeauna trebuie sa observam atent
comportamentul fiecarei perechi. Daca pasarile nu se imperecheaza, dar nu exista
conflicte evidente, perechea va fi mutata intr-un compartiment mai spatios, unde exista si
o celula de cuibarit. Apoi le vom oferi pasarilor 14 ore de lumina pe zi si vom astepta
pana ce ele se vor imperechea. Dupa ceea vor fi aduse in celula lor initiala.
La patru sau cinci zile dupa imperechere vom oferi porumbeilor materiale pentru cuib, de
exemplu fan sau paie. Putem adauga tulpini de tutun, care mentin la distanta insectele
daunatoare. Porumbeii aduna singuri, din jurul adapostului, ramuri, paie, pene sau fire de
iarba. Masculii vor aduce materialul, iar femelele il vor aranja in cuib. Pasarile tinere sunt
mai harnice. Deseori, cuiburile ajung la 10 cm inaltime, cand materialul este din belsug,
insa uneori sunt suficiente cateva paie.
Actul propriu-zis al imperecherii are loc de obicei pe podeaua hurubariei, insa deseori
este deranjat de alte pasari si se intampla ca ouale din prima serie sa nu fie fertilizate.
Aceasta pierdere poate fi foarte neplacuta, deoarece tocmai puii din prima serie reprezinta
lotul cu care ne vom prezenta la expozitii. In proria celula de cuibarit, perechile nu sunt
deranjate.
Daca porumbeilor le este permis zborul liber, imperecherea are loc deseori pe acoperis.
Dupa acceea, perechile vor zbura ceva timp prin imprejurimi. De obicei au loc mai multe
acte de imperechere decat sunt necesare pentru fecundarea oualor.
Fecundareaa de catre alt mascul decat partenerul nu este deloc rara, asadar nu putem avea
garantia ca imperecherea va decurge in modul dorit, decat daca izolam perechea de
celelalte pasari.
Las un comentariu | Imperechere | Permalink
Publicat de Andrei

Ce putem face impotriva obtinerii de oua nefecundate?

februarie 25, 2008

1. sa le asiguram pasarilor mai multa lumina inaite de imperechere

2. sa crestem mai putine animale intr-un spatiu mai mare
3. sa nu despartim perechile formate in anii anteriori

4. sa imperechem masculi tineri cu femele mai invarsta

5. sa le permitem pasarilor accesul la voliera in perioda de imperechere
6. sa imperechem pasarile mai tarziu
7. sa le permitem porumbeilor zborul liber in perioada de imperechere
8. sa studiem ouale in ziua a zecea si sa le eliminam pe cele nefecundate, pentru a stimula
o a doua imperechere.
Cand dorim sa obtinem mai multi pui de la o pereche reproducatoare, putem aseza ouale
acesteia in cuibul unei alte perechi, ale carei oua au fost indepartate.
Daca oula ii sunt indepartate, fiecare pereche va pregati imediat o noua serie de pui.
Chiar a doua zi dupa disparitia oualor poate avea loc o noua imperechere. Daca in ziua a
douasprezecea dupa imperechere se cupleaza alta pereche, a doua serie de oua ale primei
perechi pot inlocui cea de-a doua dupa inca 10 12 zile. Dupa aceasta schimbare, prima
pereche mai poate produce un rand de oua, asadar trei imperecheri reusite intr-un singur
sezon. Binenteles ca ultima serie trebuie crescuta pana la maturizare in cuib, iar hrana
trebuie sa fie in cantitati mari, bogata in substante nutritive.
Femele tinere depun ouale mai incet decat cele mai in varsta. Aceasta amanare trebuie
luata in calcul.Pasarile clocesc ouale cu schimbul. In general, masculul sta pe oua timp de
6-8 ore, adica aproximativ de la 9 dimineata pana la ora 16, iar in restul zilei cloceste
femela. Ouale necesita multa caldura, pentru ca penele sunt bune conductoare termic.
Vasele de sange de sub piele de pe piept sunt irigate puternic, pielea devine rosie si
temperatura ei poate atinge si 40 grade celsius.

Cum sa reproduce porumbei buni

Ad Schaerlaeckens Tocmai discutam cu editorul unui ziar despre continutul unei

reviste cu specific columbofil. Am scris in multe reviste si pot sa va asigur ca este depate
de a fi usor atunci cand este vorba de alte tari. In tara mea nu este o asemenea problema
pentru ca stiu despre ce le place columbofililor sa citeasca. Insa este o alta poveste atunci
cand trebuie sa scriu pentru tarile din cealalta parte a lumii,acolo unde sportul este atat de
diferit. David,i-am zis,trebuie sa ma ajuti.
Spune-mi despre ce vor sa citeasca oamenii din estul indepartat. Daca as sti acest lucru
mi-ar fi mult mai usor sa scriu. Ai pute sa scrii despre cum sa reprodusi porumbei buni
a fost reactia sa. Am ramas masca! Pentru un moment mi-am zis ce intrebare stupida,
insa asta a fost doar pentru o clipa. Cand eram student un profesr obisnuia sa ne spuna :

Nu exista intrebari stupide, exista doar raspunsuri stupide. Cum sa reproduci porumbei
buni?
Cu cat ma gandeam mai mult la intrebarea asta cu atat prindea mai mult sens.
Asta mi-a demonstrat faptul ca si-a dat seama cat de importtanta este calitatea. Multi
crescatori (nu este si cazul campionilor) cauta succesele acolo unde nu ar trebui cautate.
Ei cred prea mult in medicamente, secrete sau sticlute miraculoase.
Si cred ca este aceeasi situatie oriunde in lume, inclusiv in tara mea.
In timp ce multi din colegii mei de sport erau in cautare dupa medicamente mai bune,
vitamine mai bune si veterinari mai buni de-a lungul anilor eu intotdeauna am cautat
porumbei mai buni. Bineinteles ca oricand ai nevoie de noroc. Insa, oricat de importan
ar fi norocul, trebuie sa fie ceva mai mult de atat. Pentru ca de ce , s-ar putea sa ne
intrebam, se intampla atat de des ca tot aceeasi oameni care reproduc porumbei buni o
fac iarasi si iarasi in timp ce altii nu reproduc nici macar un porumbel decent in timpul
vietii?
Noroc
Va voi demonstra prin ceva care s-a intamplat recent faptul ca acest noroc este
un factor. Co Verbree, unul dintre cei mai buni crescatori din Europa, a venit la mine sa
cumpere doi nepoti din Sissi a mea. A fost o reproducatoare legendara nu-i asa? mi-a
zis el, poate cea mai buna din istorie. Cred ca este un pic exgerat si prea flatant. Da a
fost una buna am admis eu insa tot ai nevoie de mult noroc. Multi din descendentii ei
au fost intr-adevar invingatori senzationali insa in mod sigur nu toti din ei. Cu porumbeii
pe care ii cumperi ai o sansa mai buna sa ai succes insa nimic mai mult de atat.
Nu pot sa iti garantez ca porumbeii sunt buni de ceva si daca as sti in mod sigur
ca printre ei ar fi un super fii sigur ca nu l-ai mai primi. Asa pur si simplu. Cui ii spui
asta a fosr eactia dlui.Verbree si a adaugat : Stii ca am avut cel mai bun porumbel la
general care a reprezentat Olanda la Olimpiada din Africa de Sud.Bineinteles ca stiu.
Dl.Verbree : In anul in care l-am reprodus pe acel As am mai reprodus alti 5 pui din
aceeasi parinti. Toti au fost buni,indraznesc sa spun superi.Asa cum va imaginati am
facut la fel perechea in anul ce a urmat.Am reprodus 10pui din acel cuplu si ma asteptam
la multe din partea lor.
Stii care a fost rezultatul?Nici macar unul din acei 10 pui nu a fost bun de nimic.
Din contra, ei erau zece bucatele de rahat. Iti vine sa crezi? Bineinteles, deoarece lucruri
asemanatoare se intampla destul de des. Insa dl. Verbree mai avea ceva interesant de zis:
Un importator american a cumparat porumbelul de olimpiada pentru un pret fantastic.
Sa ti zic adevarul? In ciuda rezultatelor senzationale acest porumbel niciodata nu mi-a dat
vreun pui bun. Sincer sa fiu, acesta a fost motivul petru care l-am vandut. Oricum unul
din fratii lui, un porumbel care nu a fost un bun zburator este unul dintre cei mai buni
reproducatori pe care ii detin. Ma gandesc ca am facut un lucru bun : Am vandut

zburatorul care era un prost reproducator si l-am tinut pe fratele sau care era un
reproducator bun
Cuplu de aur
Stiu cativa oameni cu porumbei japonezi care stiu doar doua cuvinte in engleza.
Nu poti sa-I invinuiesti pentru asta, ei poate au alte mari caliati decat sa vorbeasca
engleza. Cele doua cuvinte sunt : Golden Couple=Cuplu de Aur. Insa cupluri care
reproduc doar super-porumbei? Ele exista doar in mintile celor care nu sunt realisti, cei
care viseaza ziua. De ce in zilele de azi campionii din Europa reproduc mai multi pui
decat o faceau in trecut? Pentru ca si-au dat seama cat de mult noroc ai nevoie intr-adevar
pentru a reproduce un
Art.18-pagina 2/3super-porumbel. Insa asa cum v-am zis nu totul tine numai de noroc.Ca sa va demonstrez
asta va voi spune povestea unui campion belgian. In mod normal imi place sa mentionez
nume pentru ca afirmatiile mele sa fie cat mai concludente si pentru credibilitatea
articolelor. In acest caz prefer sa nu fac acest lucru tocmai din simplul motiv ca as putea
sa ii stric reputatia. Iar Dumnezeu nu i-a facut pe oameni ca acestia sa se raneasca unii pe
altii.
Exemplu
Fiecare crescator, serios in mod ocazional, vrea sa isi imbunatateasca familia sa de
porumbei importand alti porumbei pentru a-i incrucisa cu ai sai. Pentru a creste sansele
unei incrucisari de succes ceea ce este foarte important este sa fii constient de
neajunsurile si defectele propriilor porumbei. Deci, era tipul asta belgian, un campion la
concursurile de viteza si era unul mare care era obsedat de intrebari cum ar fi: De ce
rezultatele mele nu mai sunt bune atunci cand angajez porumbeii la distante lungi? Este
o chestiune legata de defectele fizice si daca da care sunt acelea? Ar fi vreo posibilitate
sa gasesc o solutie, de exemplu o incrucisare de succes?
Desi, eu insumi nu pot sa vad daca un porumbel este bun (nimeni nu poate) vreau sa spun
ca pot sa vad daca el nu este bun sau ce lipsuri are. I-am vazut porumbeii. Niste modele
fantastice cu o musculatura buna insa, spre marea mea surprindere acelasi lucru rau se
gasea la toti din ei : la ultimele pene din aripi le lipsea supletea, nu erau flexibile. N-a
prea inteles asta si i-am aratat doi porumbei care isi rupsesera ultimele pene. El a ridicat
din umeri ca si cand ar fi vrut sa spuna : Si ce daca?Este doar un accident care s-ar putea
intampla oricarui porumbel.S-ar putea am zis eu,insa nu asa usor la porumbeii buni.
Trebuie sa poti sa indoi ultimele pene intre degetul mare si cel aratator fara ca
acestea sa se rupa. Acest fapt se refera la flexibilitate, care este o necesitate absoluta
pentru porumbeii care trebuie sa se descurce pe distante lungi. Trebuie sa acorzi o mare
atentie aripilor unui porumbel atunci cand a zburat multe ore intr-un concurs greu. Vei
observa ca ultimele pene sunt putin curbate. Dar daca aceste pene sunt rigide,inflexibile

si nu se pot indoi? Atunci ele prezinta un handicap, zborul va fi mult mai dificil din cauza
acestor pene rigide iar porumbelul respectiv va obosi mult mai repede decat porumbeii
care prezinta pene suple si flexibile in aripa.
Campionul belgian a inteles ce am vrut sa spun si ce a facut el a fost sa importe
porumbei care prezentau in aripi pene suple si flexibile. El i-a incrucisat cu proprii
porumbei si doar dupa doi ani el a obtinut porumbei care sa se descurce bine si la
concursurile pe distante lungi. Deci, nu pot repeta la nesfarsit cat de important este sa iti
dai seama de calitatile care lipsesc la proprii porumbei, numai atunci poti sa faci ceva in
legatura cu asta, sa imbunatatesti calitatea. O gresala pe care o fac multi crescatori este sa
importe porumbei care au aceleasi defecte ca cei proprii. Un asemenea lucru duce in mod
inevitabil la distrugerea unei colonii.
Cei mai multi porumbei Asi sunt rezultati din incrucisari
Multor crescatori din Est si America le plac porumbeii care provin dintr-o
famile, deci consangvinizati. Ideea nu este asa de rea atunci cand cesti porumbei sunt
folositi pentru reproductie si nu pentru concursuri. Aproape toti porumbeii, atat in Olanda
cat si in Belgia, sunt produsi din incrucisari.In anii 80 l-am avut pe Good Yearling si
porumbei inruditi cu acesta. Am vrut sa tin aceasta linie aproape pura, de altfel am tot
reprodus adeverati buni porumbei din aceasta familie, insa spe marea mea surprindere
unii oameni care au cumparat porumei din linia lui Good yearling au reprodus
porumbei si mai buni;mai tarziu am facut si eu acelasi lucru.
Si ei mi-au luat porumbeii. Norocul meu, ca mi-am dat seama la timp. Ei au incrucisat
porumbeii mei consangvini cu ai lor. De atunci am facut si eu acelasi lucru: nu a mai
contat sa am o familie de porumbei si am incrucisat porumbeii mei consangvini. Unul di
aei porumbei a fost sora lui Good Yearling. Spre deosebire de fratele sau, ea a fost o
zuratoare mediocra. Si de asemenea o reproducatoare mediocra, cel putin asa credeam au
in acel timp. Asta pana I-am dat un partener care provenea din alta linie (avea alt sange)
si primul pui din aceasta noua pereche a castigat locul 1 National Orleans in 1985. Din
nefericire era prea batrana cand mi-am dat seama de valoarea sa de reproducatoare.
Asemenea lucru li se intampla adesea crescatorilor. Atunci cand isi dau seama ca au un
porumbel cu adevarat bun, unul din parinti a murit,a fost vandut sau este prea batran.
Art.18-pagina 3/3Gresit
Atunci cand oamenii vor sa cumpere porumbei, asesea se intampla cam aceeasi
poveste. Ei vor, sa zicem sase porumbei si acestia trebuie sa fie trei masculi si trei
femele. Astfel ei pot forma trei cupluri. Experienta m-a invatat ca aceasta nu este cea mai
buna metoda de a actiona. Daca import (cumpar) porumbei, ii voi imperechea cu ceea ce
am eu mai bun, deci porumbei care deja au demonstrat ca au potential sa reproduca pui
buni. Este o cale mult mai rapida si mai directa spre succes decat sa imperechezi
importuri cu importuri. Daca imperechezi un import cu un import, imperechezi de fapt o

intrebare cu o intrebare. Daca imperechezi un import cu un porumbel de-al tau care s-a
dovedit a fi deja un bun reproducator, atunci doar importul este o intrebare.
Aparente
Ce sa spunem despre infatisarea(aparenta) porumbeilor? In primul rand trebuie sa aiba un
penaj matasos, si nu trebuie sa aiba o talie prea mare. Feriti-va de porumbeii mari.
Cursierii moderni au o talie mai mica decat cei de acum cateva decenii. Ei trebuie sa aiba
o balanta foarte buna(sa nu aiba balast), sa fie bine la mana asa cum zic oamenii si
trebuie sa se incline un pic in fata atunci cand ii tinem in mana. De o mare importanta
este si osatura puternica.Puteti sa va dati seama de asta apasand sternul porumbelului.
Daca pasarea scoate un sunet ca si cand ar sforai, atunci este un semn prost. Aceste
calitati pe care le-am mentionat sunt un necesar absolut. Insa aici avem o problema:
Simplul fapt ca ei au aceste calitati nu ii face sa fie porumbei buni. Deasemenea
porumbeii prosti pot avea un penaj matasos, o buna balanta, un schelet puternic. Oricum
daca ei NU au aceste calitati, atunci sigur sunt porumbei prosti. Deci nu este matematica,
nu poti sa intorci lucrurile. Un filozof a spus candva: Toate vacile sunt animale insa toate
animalele nu sunt vaci.
*
Wondere Janssen a fost un super zburator, insa fratele sau nu a fost indeajuns de bun
Mai multe exemple
Cei mai multi campioni au doua, trei sau patru linii bune. Porumbeii lor asi sunt in
marea lor majoritate produsi din incrucisarile acestor linii. Pentru ca ei sunt deja
campioni ei nu importa sau cumpara multi porumbei, insa doar cativa in unele cazuri si
numai mult de unul sau doi porumbei pe an. Majoritatea nici macar nu dau bani pe ei ci
fac doar schimburi. Amintiti-va de Houben si Verbruggen. Ei au facut schimb doar de un
singur porumbel, l-au incrucisat cu proprii porumbei si asta arezultat intr-o explozie de
super porumbei in ambele crescatorii. Acelasi lucru s-a intamplat cu Engels si Van HoveUytterhoeven. Amandoi aveau deja porumbei buni, insa ai au avut porumbei si mai buni
dupa ce au facut schimb de porumbei si au incrucisat importurile cu ceea ce aveau ei mai
bun in propriile crescatorii.
De asemenea bun
Ceea ce fac majoritatea campionilor din Olanda si Belgia este schimbarea perechilor
in fiecare an. Unii (chiar si fratii Janssen) chiar si in cursul aceluiasi an. Datorita unor
motive misterioase calitatea puilor din cuplurile bune se inrautateste atunci cand un
asemenea cuplu este lasat impreuna pentru o perioada lunga de timp. Personal le dau
celor mai buni masculi ai mei doua sau trei femele diferite in fiecare an. Se subintelege ca
porumbeii sunt pregatiti pentru a fi imperecheati atunci cand sunt in cele mai bune
conditii posibile.Crescatorii se intreaba adesea de ce ei reproduc cativa porumbei buni
intr-un an si sunt ani in care ei nu reproduc nici macar unul decent. Probabil explicatia

este legata de conditia parintilor. Un studiu arata ca multi porumbei buni sunt reprodusi
din yearlingi. Asta nu inseamna ca porumbeii mai batrani nu reproduc pui buni.
Problema cu porumbeii batrani este calitatea slaba a laptelui de gusa. Anul asta
am facut gresala sa las un mascul din 1992 sa isi hraneasca proprii pui.Unii din ei nu au
crescut prea bine si de vina am fost eu. Ceea ce trebuia sa fac eu era sa mut ouale sub
alta pereche (mai tanara) astfel incat ei sa fi hranit puii dupa ce ar fi eclozionat. Sa faci
greseli nu este ceva de care sa iti fie rusine. Ai o problema doar daca nu te temi de asta
pentru simplul motiv ca in aceste cazuri nu poti sa te corectezi pe tine insuti. Ceea ce ii
distinge pe pierzatori de invingatori este ca cei din urma stiu ce greseli au facut si vor
invata din ele. Daca nu iti cunosti propriile neajunsuri si nu iti este frica de greselile pe
care le faci nu vei reusi sa faci nici macar un pas inainte.
Ad Schaerlaeckens

Bine de stiut

Luna februarie, anul 2009. nclzire global? Hmmm. Sunt sigur c englezii vor ridica
din sprncene. Ianuarie a fost cea mai rece lun din ultimii 12 ani, att n Anglia ct si pe
continent. Iar cresctorii de porumbei au fost surprinsi s constate ct de putin ap au
but psrile pe o astfel de vreme rece, n special femelele tinute separat de masculi. n
mod firesc, acest lucru are consecinte.

MEDICAMENTELE
Majoritatea cresctorilor si trateaz porumbeii mpotriva tricomonozei pe timp de iarn.
Altii, mai ndrzneti, sar peste acest tratament din moment ce agentii patogeni abia
supravietuiesc si nu se pot nmulti n apa foarte rece. n ziua de azi, multi cresctori pun
otet de mere sau usturoi (sau amndou) n adptoare pentru a oxida apa si au descoperit
c aceast metod reduce considerabil riscurile infestrii cu tricomonoz. Procedez astfel
de 3 ani si nici eu nu mi-am mai tratat psrile de atunci! O treime de lingur la 1 litru
de ap este doza ideal de otet de mere. Totusi, vara, mai ales pe canicul, trebuie s fiti
n alert n ce priveste zburtorii pentru c acestia intr n contact cu alte psri n masina
de concurs. Aceste exemplare sunt mult mai vulnerabile dect pe timp de iarn. Acei
cresctori care trateaz mpotriva tricomonozei pe timp de iarn trebuie s stie c psrile

beau foarte putin ap, de aceea este indicat s administreze medicamentul peste
gruntele umezite n prealabil.
DOU REGULI DE AUR
Cteodat, puteti citi pe prospectul unui medicament ce doz trebuie pus n ap, ns
mncarea abia dac este mentionat, de aceea cresctorii se ntreab ce doz ar trebui s
folosesc dac adaug praful peste grunte? Rspunsul este urmtorul: o doz (s zicem o
lingurit) de medicament la 1 litru de ap nseamn dou doze la 1 kilogram de hran.
Asadar, dac pe prospect scrie 2 grame (sau dou lingurie) la 1 litru de ap, asta se
traduce prin 4 grame (sau lingurite) la 1 kilogram de grunte. Aditional, multi cresctori
le dau psrilor vitamine sau aditivi de tot felul care, n realitate, sunt destinate
consumului uman. Se confrunt cu aceeasi problem: ce cantitate s le administrez?
Aici, am putea spune c doza recomandat pentru o singur persoan este aproximativ
egal cu doza pentru 40 de porumbei. Iar n ce priveste doza corect, multi veterinari
neexperimentati calculeaz n functie de greutate, dar se nseal.
SISTEMUL OBSCURIZRII
n tara mea, avnd n vedere clima de care dispunem, psrile tinere ar trebui obscurizate
ncepnd cu luna martie. Psrile nu trebuie expuse la lumina zilei mai mult de 10 ore,
deci adposturile trebuie obscurizate cel putin 14 ore. Unii cred c aceast metod
cauzeaz asa-numita boal a psrilor tinere. Nu este adevrat. Foarte multi pui care nu
au fost supusi obscurizrii s-au contaminat cu Adeno/coli. Dup cum bine stiti, mpotriva
virusului (adeno) nu se poate lupta, dar eliminnd bacteria Coli, care este un factor de
slbire a organismului psrii, le sporesti rezistenta la aceast boal. Multi cresctori sunt
att de ngroziti de boala psrilor tinere nct trateaz preventiv. Aceasta e o mare
greseal.
MENTALITATE GRESIT
Bacteriile Coli sunt prezente n organismul tuturor porumbeilor. Sunt inofensive iar
prezenta lor n intestine este benefic. Dar mai exist niste tulpini ale bacteriei mult mai
puternice si mai duntoare care, n combinatie cu Adenovirusul, pot provoca daune
serioase. O problem o constituie faptul c o tulpin a bacteriei poate avea o actiune mult
mai patogenic dect alta. Asa cum am mentionat anterior, aplicarea unui tratament
preventiv este gresit pentru c asta ar nsemna distrugerea bacteriilor folositoare, de care
porumbeii au absolut nevoie pentru a lupta mpotriva bacteriilor nocive si a agentilor
patogeni. De-a lungul anilor, deja am slbit prea mult sistemul imunitar al psrilor, de
aceea este foarte important s ncercm s cldim porumbei cu imunitate. Acum puteti
ntelege de ce att de multi campioni si gzduiesc porumbeii n voliere deschise pe timp
de iarn, unde sunt expusi frigului, vntului si ploilor. E cea mai bun metod de a ne
cli psrile si de a evita problemele respiratorii pe timp de var, sustin acestia. si
majoritatea campionilor stiu bine ce vorbesc!

Secretul Campionilor
Cnd porumbeii nu obtin rezultate bune nu este nevoie s cauti prea
departe s gsesti motivul pentru aceasta. Sunt dou
posibilitti: ori psrile nu sunt bune, ori ele nu sunt n form
bun. Foarte rar sunt ambele, deoarece n aceste zile
calitatea psrilor este att de cunoscut nct cu greu pot
s cred c sunt nc columbofili care au numai psri de
calitate srac (slab). n Belgia si Olanda noi cel mai mult
concurm n sistemul unu din patru. Aceasta nseamn 250
premii la o mie psri din curs. Cnd un columbofil
angajeaz 16 psri, el are medie cnd cstig 4 premii. Nu
este bine, nu este ru. Cnd el cstig 8 premii (50 %),
aceasta este considerat a fi destul de bine . Campionii
(adevraii campioni) totusi nu sunt multumiti cu aceasta.
50% premii nu este de ajuns pentru ei. Deci avem urmtoarea
situatie: dac un campion angajeaz 16 psri si cstig 8
premii, aceasta este excelent, a clasat cel putin 25 %, dar
dac un expert angajeaz 16 psri si nu cstig nici un
premiu, nici mcar o pasre n primii 25% din totalul psrilor
angajate??. Aceasta este de fapt imposibil. Nimeni nu are
asa porumbei ri, lipsa calitii nu poate fi motivul. Astfel de
tip are o problem si trebuie s viziteze veterinarul. Psrile
sale sunt bolnave si nimic mai mult.
Marea greseal
Calitate slab sau sntate slab? Aceasta este marea dilem pentru
majoritatea celor care nu au succes n acest sport. n privinta
calittii am scris n repetate rnduri c nimeni n lume nu
poate vedea sigur dac o pasre este bun. El nu poate
vedea aceasta n ochi si chiar cele mai bune linii imaginabile
nu neaprat fac o pasre, o pasre bun. Dar invers nu este
la fel: dac cineva nu poate spune sigur dac o pasre este
bun, aceasta nu nseamn c cineva nu poate vedea dac o
pasre este rea. Unele psri au un penaj att de ru sau au
un corp att de slab nct ei nu pot fi n nici un caz buni.
Dac esti suficient de destept nct s vezi dac un porumbel
este ru, aceasta este deja ceva. Nu doar ceva. Cred c
aceasta este cheia ctre succes pentru majoritatea
columbofililor. Ei stiu pe care psri s le ndeprteze.
O selectie bun majoritatea campionilor spun acesta este
secretul meu. Toti fac greseli cnd selecteaz psrile, dar

campionii fac mai putine greseli dect ceilalti. Dac ii cont

de acest lucru nu vei mai face greseli. Aceasta se ntmpl
cnd sntatea natural este criteriul de baz n selectia ta.
Cel care se debaraseaz de psrile care nu sunt n form
365 de zile pe an, rareori fac greseli. Cnd ai s spunem 40
de porumbei si 38 dintre sunt foarte sntosi, ceilalti doi nu
au nici o scuz s fie bolnavi. Debaraseaz-te de ei. Nu face
greseala s dai medicamente la 38 de porumbei sntosi
pentru a-i trata pe ceilalti doi.
Cnd pe doi elevi ntr-o clas i doare capul, profesorul nu d aspirin
la toti elevii.
Secretul
n sportul columbofil majoritatea drumurilor pot conduce ctre
succes. Dar un lucru au campionii n comun: ei nu au mil de
psri care nu se menin sntoase sau care au nevoie n
mod constant de medicamente pentru a intra n form bun.
Aceia care dau medicamente n mod exagerat pot avea psri
sntoase, dar va fi greu pentru astfel de psri s intre n
form foarte bun. Sntatea lor nu este natural ci
artificial. Acesta este un lucru foarte important de luat n
seam cnd importi psri. Stai departe de cresctorii care
adesea dau medicamente psrilor lor. Mai bine ia psri de
la oameni care stiu putine lucruri despre medicamente. Vei
lua psri mai puternice, cu o mai mare rezistent natural
contra virusilor si a bacteriilor.
Multi cresctori se ntreab: ce s dau porumbeilor s i fac mai
sntosi?. Aceasta este o afirmaie gresit. ntrebarea
trebuie s fie: ce trebuie s fac s obtin psri care sunt
puternice prin natura lor, psri cu o imunitate bun, care nu
au nevoie de medicamente n mod constant?. Rspunsul
este: selectia. Trebuie s fii bun cu psrile, dar strict cu
ele n acelasi timp: o mn de fier ntr-o mnus de catifea.
n plus, selectia poate s nceap destul de devreme, de fapt
deja cnd psrile sunt nc n ou.
Greseli
Referitor la selectie se fac urmtoarele greseli: unii oameni cred prea
devreme c un porumbel este un porumbel bun. O pasre
care este medie pentru un campion, deci nu suficient de

bun, poate fi pus n voliera de reproductie de ctre noncampioni. Altii au psri n voliera de reproductie care nu au
ce cuta acolo. Psri de patru ani de exemplu, care
niciodat nu au reprodus pui buni. Singurul motiv pentru
care ei totusi sunt n viat este originea lor, sau pretul care
a fost pltit pentru ei. Pentru psrile de concurs aceeasi
poveste: un porumbel de doi ani rareori devine o pasre mai
bun cnd mai mbtrneste. Aceasta nseamn c un
porumbel de doi ani trebuie s fie un porumbel bun sau un
porumbel mort. Din acest motiv majoritatea campionilor n
Europa angajeaz la concursuri att de multi tineri.
(yearlingi).
Tnr
Acesta este mult mai diferit dect unul de acum cteva decenii. Dac
te uiti la rezultate n prezent n Belgia sau Olanda, vei
observa ct de tineri sunt nvingtorii n comparaie cu
trecutul. Spre deosebire de trecut, acum majoritatea locurilor
de top sunt cstigate de tineri sau de porumbei de doi ani.
Doar la cursele de dou zile cum ar fi cele de la Pau si
Barcelona aceasta este diferit.
n trecut, un porumbel care era bolnav se pierdea. Simplu, deoarece
nu aveam medicamente. Mai trziu, noi am obinut
medicamente si am nceput s avem probleme cu totii. Cum
asa?? Datorit medicamentelor, de-a lungul timpului am
obinut porumbei mai sensibili la boli. Foarte multi
cresctori nu si dau seama c medicina s-a dezvoltat pentru
a trata boli. Ei caut refugiu n medicin cnd rezlutatele sunt
slabe, n timp ce i suspecteaz pe campioni c sunt att de
buni, c au rezultate att de bune datorit medicamentelor.
Aceasta este o conceptie total gresit.
Medicina nu face expertii mai buni cursieri, o selectie puternic
bazat pe rezultate, sntate natural si imunitate oricum
face acest lucru.
Puiandru
n trecut, majoritatea campionilor n Europa ntrcau puii cnd ei
aveau 4 sptmni. Acum ei fac aceasta la vrsta de 3
sptmni. Ei fac astfel din mai multe motive:

pentru a elibera porumbeii btrni. Hrnirea puilor oboseste, n

special psrile foarte btrne.
ntrcarea lor la o vrst tnr va face puii mai blnzi. Foarte putini
porumbei snt de felul lor speriosi. Responsabil de acest
lucru este cresctorul. El nu are un contact bun cu psrile,
le prinde foarte slbatic: minile deasupra capului, se
apropie usor de pasre si apoi pe neasteptate .Bang l-a
prins. Cum s te astepti ca aceste psri s nu si piard
toat ncrederea n tine? Cum s te astepti ca acesti
porumbei s intre repede cnd ei se ntorc acas de la
concurs cnd ei te vd? Credeti sau nu, cunosc columbofili
ale cror psri nu intr pe trap dect dac ei stau ascunsi.
Sunt de asemenea si altii: columbofili ale cror psri intr
repede pe trap doar datorit faptului c i vd pe ei. Ei fac un
lucru bun.
alt motiv bun pentru a ntrca puii la vrst tnr este pentru
selectie. Vei afla curnd care sunt cei bolnviciosi.
Porumbei fr viitor
Selectia psrilor tinere este cea mai bun. De fapt poti s ncepi deja
selectia cnd psrile sunt nc n ou.
Cteva sfaturi pentru selectie:
Nu aveti ncredere n ou cu coaja poroas si coaja cu zgrumturi.
Dac puii nu mor n ou, n majoritatea cazurilor va ecloza o
pasre slab, rareori sau niciodat o pasre cu vitalitate, nici
chiar dac ea este din cei mai buni porumbei ai ti. Oule
trebuie s fie lucioase, la fel ca porumbeii sntosi.
Debaraseaz-te de oule cu coaja poroas.
Cnd pui inel la un pui de o sptmn, trebuie s observi dac
acesta are picioarele mai subtiri dect pui de aceeasi vrst.
Asemenea pasre niciodat nu va fi puternic, cu vitalitate,
pasre sntoas. Debaraseaz-te de ea. Este un porumbel
fr viitor.
Fii atent la puii care ntotdeauna piune n cuibar. Aceasta se poate
datora tricomonozei si medicamentele te pot ajuta. Dar acest
lucru niciodat nu se va ntmpla la un cresctor serios. El
stie despre pericolul tricomonozei si ia msurile preventive.

n general puii pe care i auzi piunind prea mult nu sunt buni.

Din nou: debaraseaz-te de ei. Sunt porumbei fr viitor.
De asemenea fii atent la puii care n cuibar sunt uzi. Ei sunt uzi
deoarece asternutul din cuib este ud si asternutul din cuib
este ud deoarece printii beau prea mult si le pompeaz
puilor prea mult ap. Porumbeii care bea prea mult nu sunt
n form bun. Majoritatea au ceva ru cu digestia. S ncepi
cu astfel de psri este un start ru. Este de asemenea
posibil ca puii s stea culcati n proprii ginati. Si de ce este
asa? Ei nu au puterea s expulzeze ginatul n afara
castronului din cuibar. Ei nu sunt suficient de puternici.
Debaraseaz-te de ei atunci.
Uneori vei vedea c penele de pe umerii puilor din cuib sunt ntoarse.
Dac compari cu psri de aceeasi vrst, penele celorlalte
sunt mult mai complete. Debaraseaz-te de psri cu
crestere lent a penelor de pe umeri. Lor le lipseste
vitalitatea, nu au nici-un viitor.
Dup ce a-ti ntrcat psrile, se poate ntmpla ca unii pui s
continue s cear mncare. Ei chiar se duc dup alti pui si
vor s fie hrniti de acestia. Din nou: nu trebuie s fie loc n
voliera ta pentru cei neputinciosi.
Este bine s deschizi ciocul la pui cel puin o dat. Se poate ntmpla
ca ciocul s fie slab si fragil. Aceasta se datoreaz oaselor
slabe si unui corp slbit.
Am umblat cu majoritatea celor mai bune psri din Olanda si Belgia.
Foarte puine erau mari i toate care erau mari, erau psri
de distan scurt (curse de cca. 80 mile). ansa ca o pasre
mare s fie bun la distan lung este aproape de zero. Numi plac tinerii care sunt nc pe podea deoarece ei sunt prea
grasi si mari pentru a ajunge pe o stinghie mai nalt, n timp
ce psri de aceeasi vrst deja au zburat afar. Ctiva
novici n sport cred c psrile mari sunt psri puternice. Ei
gresesc. Porumbelul puternic modern este mai degrab mic.
Alt greseal
Este important s nveti din propriile greseli. n trecut mi s-a
ntmplat s las un pui n via care nu era ntr-o sntate
bun. Singurul motiv era c a fost reprodus din printi

speciali. Nu s-a ntmplat niciodat ca o astfel de pasre s

devin bun. Acum nu am mil de acestia n nici un caz.
Sntatea bun este lucrul pe care l solicit de la o pasre de
orice vrst.
Dac un pui nu este sntos, nti elimin-l si apoi uit-te pe fis s
vezi ce printi avea. Dac nti te uii care sunt printii si, l
judeci cu alti ochi si poti fi tentat s l lasi viu.
Pozitiv
Ceea ce mi place la tineri, n afara snttii lor, este cnd vd
atasamentul pentru teritoriul lor nc de la o vrst foarte
tnr. Psri pe care pot s le prind pe ntuneric deoarece
stiu unde sunt ele (ntotdeauna n acelasi loc) adesea vor fi
psri mai bune. Nu mi plac porumbeii pe care trebuie s i
caut deoarece ei pot fi oriunde. Porumbei care nu se simt
atasati de propriul teritoriu si se retrag, vor fi rareori psri
bune.
n concluzie
Psri cu un corp perfect, ochi perfecti, penaj perfect si chiar un
pedigree perfect pot fi porumbei care nu sunt buni de nimic,
care nu sunt capabili s cstige un premiu decent. Aceasta
face o selectie bun att de problematic. Cele mai
importante lucruri care fac o pasre, una bun, cum ar fi
caracterul, orientarea, deteptciunea, vitalitatea,
atasamentul de propriul teritoriu, noi nu putem vedea. Deci
greaseli vor fi ntotdeauna fcute cnd selectm. Un om care
selecteaz dup sntatea natural oricum niciodat nu va
elimina porumbei buni. si din fericire este departe de a-i fi
dificil s vad dac o pasre este cu o sntate srac. Nu
crede c medicina te va face nvingtor. Oameni ca Klak,
Engels, Houben si multi altii au fost concurenti de succes
toat viata lor. Ei nu sunt din familie de doctori sau chimisti,
dimpotriv, ei nu stiu nimic despre medicin sau boli. Ceea
ce au ei n comun este c ei toti au realizat ct de important
este selectia.

Reguli de care sa ne amintim.

de Ad Schaerlaeckens

-Cateodata sunt intrebat despre reguli care sunt importante sa ni le amintim.

-Cateodata sunt intrebat despre diferentele dintre campioni si non-campioni.
-Cateodata sunt intrebat atat de multe lucruri.
Mi-am facut un mod de viata din scrierea de articole despre porumbei si din
sportul columbofil in sine, si de aici se subintelege ca ii cunosc personal pe aproape toti
marii campioni din Olanda si Belgia, le cunosc deasemenea si pormbeii, crescatoriile si
metodele lor. Si tocmai aceste lucruri sunt cele care impreuna ii vor aduce pe columbofili
acolo unde este atat de putin loc: in top. Nu este indeajuns doar sa ai porumbei buni
pentru a face performanta, ei trebuie sa fie tinuti intr-un mediu foarte bun si ei au
nevoie sa fie ingrijiti foarte bine
Sa ai succes pare sa fie foarte usor pentru campioni; non-campionii se gandesc
adesea ca acest sport este plin de capcane. Din acest motiv voi face un sumar al punctelor
care ar putea sa faca toata diferenta dintre a invinge si a pierde, cateva reguli care ar
trebuie urmate si de care sa ne amintim. Acestea nu le scriu pentru campioni, nu este
nimic nou pentru ei , cred, insa ele sunt pentru acei ceilalti numerosi care incearca sa
devina campioni.
Regula 1
Ceea ce conteaza cel mai mult pentru a avea succes este sa ai porumbei buni. Suna
atat de simplu insa prea multi colegi de sport nu se tem de asta. Ei cred ca succesele
sunt ascunse intr-o sticluta magica, ei cred in secrete care nu exista si cateodata ii
suspecteaza pe campioni ca ar avea secrete pe care ei nu vor sa le arate sau sa le spuna.
Insa daca ei au cumva secrete, atunci ele sunt porumbeii lor!
Regula 2
Porumbeii buni nu sunt monopolul celor care sunt deja faimosi, din contra.
Majoritatea celor care au un nume le datoreaza faima porumbeilor pe care i-au luat de la
crescatori complet necunoscuti. Deci un porumbel nu este unul bun doar pentru ca el este
de la fratii Janssen, van Loon, Klak, Toye sau oricine altcineva. Ceea ce majoritatea
crescatorilor nu realizeaza este : chiar si cei mai mari campioni din lume reproduc mult
mai multi porumbei prosti decat buni. Sunt de acord ca sunt multe inselatorii, insa atunci
cand porumbeii care provin de la un campion se dovedesc a nu fi buni, nu inseamna ca ai
fost inselat.
Regula 3
Uitati despre toate acele teorii legate de ochi.Belgienii si olandezii rad atat de
mult pe seama lor si asta este un lucru pe care ar trebui sa il faca toti. Faptul ca nici
macar nu exista cuvant olandez pentru semnul din ochi trebuie sa aiba un motiv.
Oamenii de stiinta din Belgia spun in mod frecvent ca semnul din ochi este o

prostie si asa este si opinia acelora care afirma ca ochii unui porumbel arata daca el
este un bun zburator sau un bun reproducator.
Eu intotdeuna spun : Daca vrei sa cumperi porumbei buni nu te uita in
ochii porumbelului ci uita-te in cei ai crescatorului. Este el cinstit?Face el tot
posibilul ca sa vanda calitate pentru banii care ii primeste?
Regula 4
Daca as avea de ales intre a participa la un concurs cu un super-porumbel a carui
conditie lasa de dorit si un porumbel de valoare medie in super forma eu l-as prefera pe
cel din urma. Intr-adevar este adevarat ca porumbeii buni intra mai repede intr-o forma
buna decat altii. Deci sanatatea naturala este deasemenea o calitate ! Debarasati-va de
porumbeii care au probleme sa isi mentina sanatatea 365 zile pe an. Bineinteles ca trebuie
sa tii porumbeii intr-un mediu propice. Cum poti sa te astepti ca porumbeii sa intre intr-o
buna forma atunci cand ii tii intr-o crescatorie in care ei trebuie sa se lupte cu niste
conditii grele cum ar fi caldura, curentii puternici de aer sau umiditatea?
Regula 5
Campionii stiu deasemenea cum sa aduca porumbeii buni intr-o buna forma, lucru
absolut necesar pentru performanta, pentru ca asa cum am mai zis nu este indeajuns doar
sa ai porumbei buni. Insa nu va imaginati ca forma poate fi adusa sau scuturata dintr-o
sticluta. Deci stati departe de medicamente pe cat de mult posibil.
Medicamentele sunt facute pentru a trata oamenii si animalele care sunt bolnave. Ele nu
sunt facute pentru a schimba porumbeii de valoare medie in campioni. Sticluta magica
cu continutul sau magic care sa te faca un invingator nu exista! De ce oare atatia
veterinari sunt concurenti slabi? De ce oare campionii ar mai investi atati de multi bani in
porumbei mai buni daca ei ar sti cum sa ii faca pe porumbeii prosti sa devina invingatori.
Art.40-pagina 2/3-

Regula 6
Este important pedigree-ul insa nu mai mult de atat. Prea multi straini evalueaza
prea mult acea bucata de hartie si asta este un lucru pe care belgienii si olandezii nu il pot
intelege. De parca pedigree-le ar putea sa zboare Cu un porumbel cu origine buna ai
doar o sansa mai mare.Cumparatorii straini doar cauta sa fie inselati. Nu toti exportatorii
si importatorii sunt oameni buni. Se intampla ca proprietarului unui super porumbel sa i
se ofere mai multi bani daca el scrie un pedigree mai bun pentru ca asa sa valoreze mai
mult porumbelul. Responsabili pentru asta sunt cumparatorii care estimeaza prea mult
valoarea pedigree-ului. Daca pedigree-le s-ar scrie imediat dupa ce puii ar fi dati la
intarcat, deci inainte ca ei sa castige vreun concurs, multi din ei ar fi diferiti decat ceea ce
sunt acum.

Regula 7
Campionii niciodata nu antreneaza sau participa la concurs cu porumbeii care
nu se antreneaza (zboara in jurul crescatoriei) in mod spontan, insa aici este o diferenta
intre antrenament si antrenament. Porumbeii care zboara in cercuri fara sfarsit in jurul
crescatoriei nu se antreneaza corespunzator. Cand vine timpul antrenamentului ei
trebuie sa fie in alerta, cu gaturile ridicate ei trebuie sa fie gata izbucneasca din
crescatorie facand un zgomot nemaipomenit.
Trebuie sa arate ca si cand voliera ar vomita porumbei care nu fac nici macar un singur
cerc ci care zboara ca niste draci in linie dreapta. Cand te intorci si privesti atunci dupa ce
le-ai dat drumul s-ar putea sa nu ii mai zaresti. Daca ei stau plecati pentru mai mult timp
si apoi se intorc in grupiri mici, obositi si cu aripile atarnandu-le putin, atunci vei avea
vise frumoase despre concursul care urmeaza.
Acum s-ar putea sa va dati seama de ce eu nu folosesc steagul pentru a imi
face porumbeii sa zboare. Daca ai nevoie de el, atunci ai o problema. Atunci cand
fortezi porumbeii care nu sunt sanatosi sa se antreneze s-ar putea s-ar putea sa le
inrautatesti conditia care deja era una slaba.
Regula 8
In ceea ce priveste porumbeii buni, nu propaganda este cea care conteaza ci
rezultatele. Insa in ceea ce priveste rezultatele este bine sa se tina seama de doua lucruri:
1. Cati porumbei a angajat crescatorul la concurs?Pare frumos atunci cand castigi
zece premii. Insa daca acel om a angajat peste 100 de porumbei nu inseamna
nimic. Colegul sau care a castigat doar 3 premii a fost mult mai bun daca el a
participat numai cu 3 porumbei.
2. b.
Mai mult de atat, este foarte important cat de puternica este competitia. Un
loc intai sau un rezultat impresionant nu inseamna nimic pentru mine. Eu vreau sa
stiu mai multe.Spune-mi impotriva cui concurezi si iti voi spune cat de buni sunt
porumbeii pe care ii ai.
Regula 9
Unii porumbei au defecte atat de mari incat se pot recunoaste atat de usor ca fiind
porumbei rai insa opusul nu nu este adevarat. Nimeni nu poate vedea la sigur daca un
porumbel este bun. Din cauza asta crescatorii inteligenti nu spun niciodata asta este un
porumbel bun, ci ei zic este un porumbel dragut care arata bine si asta este un lucru
atat de diferit! Dragut nu inseamna bun, in ceea ce priveste asta porumbeii si femeile
nu difera mult.
Regula 10

Din nefericire asanumita boala a porumbeilor tineri (Adeno/Coli) a devenit o

problema mondiala. Daca puii sunt hraniti incepana cu varsta de 10 saptamani sau chiar
putin mai in varsta cu acelasi amestec de mancare se reduc in mod semnificativ sansele
unu colaps. Tinerii devin mult mai vulnerabili daca li se schimba amestecul in timpul
saptamanii, lucru pe care il fac asa de multi crescatori. Haranindu-i cu o mancare
usoara la inceputul saptamanii si cu alta mai puternica spre sfarsit a devenit riscant
de cand ne confruntam cu aceasta noua boala. Schimbarea alimentatiei are un efect prea
puternic asupra intestinelor asa dupa cum se pare.

10 Greseli ale non-campionilor

Multi campioni impart aceleasi idei si crescatorii care nu vor fi niciodata
campioni sunt de alt fel.Motivul pentru care ei nu vor fi niciodata campioni nu este
faptul ca ei fac greseli, (oricine face greseli) ci faptul ca ei nu se tem de asta si
continua sa le faca.

Greseala 1
Cuvintele nu pot arata indeajuns faptul ca este o mare gresala sa tii cont
prea mult de nume, rase si pedigree.Acest lucru a dus deja la prea multe
dezamagiri.

Art.40-pagina 3/3-

Greseala 2
Non-campionii iau masuri la timpul nepotrivit.Ei incearca un refugiu in
medicamente prea devreme sau prea tarziu.Atunci cand porumbeii concureaza slab
ei cred medicamentele ii pot ajuta insa faptul ca nu sunt in forma nu inseamna ca ei
sunt bolnavi.Atunci cand se trateaza impotriva bolilor care nu exista are ca efect
slabirea organismului porumbeilor, pe de alta parte este prea tarziu atunci cand
actionezi cand porumbeii sunt in ultima faza, cea de a muri.
Greseala 3
Non-campionii nu au incredere.Ei isi schimba metodele iarasi si iarasi.Exista
cateva sisteme bune, insa exista si mai multe care nu sunt bune. Cel mai rau este sa
schimbi din nou si iarasi din nou.
Greseala 4

In special in ceea ce priveste concursurile cu tinerii este important sa fie o buna

legatura intre crescator si porumbei.Atunci cand un crescator care nu are succes
intra in crescatorie porumbeii sai vor sa iasa afara pentru ca ei nu au incredere in
el.Atunci cand un campion este printre porumbeii lui, acestia se simt in largul lor,
insa el ii tine sub control.El este generalul, porumbeii sunt soldatii sai, si soldatii
buni sunt disciplinati.Campionii se joaca cu porumbeii lor in timp ce porumbeii
non-campionilor se joaca cu crescatorul.

Greseala 5
Non-campionii vor sa gaseasca cele mai bune produse pentru a-si trata
porumbeii impotriva bolilor.Campionii incearca sa isi previna porumbeii sa se
imbolnaveasca.Ei acorda o atentie speciala mediului, crescatoria.In adapatorile
campionilor este apa curata aproape tot timpul, apa din adapatorile noncampionilor adesea este colorata.Non-campionii sunt prea milosi cu porumbeii care
au probleme de sanatate, pecand campionii se debaraseaza de acestia; ei au maini de
otel in manusi de matase.
Greseala 6
In special in sezonul concursurilor cu puii este gresit sa se hraneasca prea
greu.Asta inseamna prea multe proteine, prea multa mazare de exemplu.Mazarea
este buna pentru puii care sunt inca in cuib pentru ca ei trebuie sa se maturizeze,
pentru puii care participa la concursuri mazarea este otrava.
Greseala 7
Multi non-campioni sunt naivi.Atunci cand imperecheaza porumbeii ei nu
realizeaza cat de important este norocul.Ei cred ca daca imperecheaza un usper
mascul cu o super femela sau cu sora ei atunci ei vor reproduce in mod automat
super porumbei.Insa nu este asa de simplu.
Greseala 8
Non-campionilor li s-au spalat creierele de catre presa si de catre
propaganda agentilor de iluzii.Campionii sunt mult mai realisti.
Greseala 9
In compartimentul de reproductie al non-campionilor veti gasi reproducatori
care au cativa ani buni si care niciodata nu au dat pui buni.Ma intreb ce cauta oare
asemenea porumbei acolo.

Greseala 10

Porumbeii de curse moderni au capatat o talie mai mica.Unii cred ca porumbeii

mari sunt mai puternici.Ei se inseala. Se intampla adesea ca acesti porumbei mici sa fie
cei care se descurca mai bine in cele mai grele conditii meteo si la cele mai mari distante.

In concluzie
Sa ai porumbei buni este distractiv. Din acest motiv unii platesc bani frumosi
pentru ei.As putea spune ca am castigat tot ceea ce era de castigat.S-a terminat printr-o
regula cara imi interzice sa mai pariez pe bani pentru ca altii au simtit ca atunci nu ar mai
avea nici o sansa.
Deci nu au cum sa fie non-sensuri toate vorbele ce vi le-am spus pana acum.

Intoarcerea femelelor

In prezent exista pentru (unii) oameni pastila de Viagra.Femeile (din nou, doar
unele) nu se impaca cu acest lucru, pentru ca nu stiu cum sa faca fata situatiei.Ei
deja au pastila lor si acum cealalta jumatate a rasei umane o are pe a sa.Chestia
ciudata este ca pastila barbatilor poate genera intr-o situatie pe care femeile
incearca sa o previna cu pastila lor.Din acest motiv au inceput sa apara probleme
dupa aparitia pe piata a pastilei Viagra.
In ultimii ani femeile au facut in asa fel incat sa fie la egalitate cu barbatii sau chiar mai
mult;cu uleiurile lor, cu incarcaturile lor pentru umeri, sau alte incarcaturi si impingeri
chiar au incercat sa ii zdrobeasca pe barbati.Si atunci a aparut Viagra.In special acele
femei care nu sunt prea tinere sunt cele care regreta pastila care rezolva problemele cu
barbatii.Pana acum ele puteau sa doarma in pace sau sa priveasca programul favorit la
televizor dupa ce sotii lor se intorceau acasa de la munca, pentru ca acestia sforaiau pe
canapea, complet epuizati.Insa Viagra le-a schimbat viata multor femei in mod
dramatic.Ele acum nu mai sunt sexul superior.
Schimbare
Multi barbati care au fost umiliti si arsi atat de mult in trecut, acum dau din picioare
cu nerabdare cand isi asteapta nevestele sa se intoarca de la cumparaturi, pentru ca ei au
din nou lumea la picioare de cand au Viagra.
Acolo unde este o pastila acolo este si o portita.Cel mai ciudat lucru este acela ca in
cazul porumbeilor se intampla tocmai contrariul.La porumbei, femelele sunt acelea care
au produs o reintoarcere dramatica.
In trecut, crescatorii participau la concursuri in special cu masculii, mai ales in sezonul cu
maturii, pentru ca se presupunea ca masculii sunt superiori, insa in prezent ei au plecat la
razboi cu femelele si asta intr-un mod incununat cu succese.Staruri cum ar fi Verkerk, v
d Merwe, Geerts, Van Hove Uytterhoeven, Engels, van Elsacker, de Bruyn si altii nu
risca sa puna seaua pe calul care nu trebuie, si din aceasta cauza ei participa la concursuri

si cu femelele.
A fost cazul faimoasei Paula a lui Remi de Mey si a chiar mult mai spectaculoasei
Fieneke a defunctului Flor Vervoort; ele sunt cele care dau un bun exemplu.Ambele
pasari au fost zburatoare atat de senzationale incat multe priviri s-au ridicat;dupa cum se
pare, si femelele pot la fel de bine sa invinga.A fost o descoperire dramatica.Se stie foarte
bine ca intotdeauna se credea ca in sezonul cu porumbeii tineri femelele erau mai bune,
dar in cazul porumbeilor maturi era o cu totul alta poveste.
Se descurca mai bine tinerele femele
Intr-adevar, este adevarat ca tinerele femele concureaza mai bine decat tinerii masculi?
Absolut.Personal am o agenda destul de buna, zic eu, pentru evidenta porumbeilor si am
deasemenea rezultatele ultimilor ani frumos aranjate in dosare.Trebuie sa recunosc ca nu
ma uit prea des la ele, pentru ca asta m-ar intrista.Acea evidenta imi arata ca odata erau in
jur de 120 de columbofili doar in micutul meu oras, iar astazi au mai rams doar 35.Atunci
erau patru cluburi, acum mai este doar unul;pe atunci erau destul de multi bani pusi in joc
la fiecare concurs, acum ei nu mai sunt deloc.
Se pare ca mai degraba oamenii isi cheltuiesc banii pe hrana din moment ce ei tin mult
mai multi porumbei decat aveau inainte.Multi din ei fac asta doar pentru a creste sansele
de a avea acel invingator norocos care ii va aduce in fata reflectoarelor, lucru ce ii va
ajuta sa vanda porumbei.
Insa nu sunt singurul care are o evidenta a porumbeilor; un prieten de-al meu are o
evidenta mult mai precisa decat cea pe care o detin.El asterne pe hartie absolut totul,
lucreaza cu statistici, grafice si procente in toate modurile posibile.Aceasta informatie ii
arata ca a castigat 52 de concursuri cu tinerii in ultimul deceniu, 38 din acestea au fost
castigate de tinerele femele.
El a facut de asemenea si un stiudiu despre tinerii porumbei Asi; doua treimi din acestia
au fost femele.A mai descoperit ca in ultimele 207 concursuri cu puii nu mai putin de 149
au fost castigate cu femelele.Insa nu exista doar evidenta lui si a mea; la prestigioasele
nationale cum ar fi Orleans si Bourges in majoritatea cazurilor invingatorul este o femela.
Deci, daca reusim sa reproducem tot atat de multi masculi pe cat si femele, pur si simplu
nu putem sa negam faptul ca femelele realizeaza o mai buna performanta, cel putin in
sezonul cu tineretul.
Art.42-pagina 2/3Fara explicatie
Insa nu este o diferenta doar in ceea ce priveste rezultatele.Nimeni nu stie de ce, insa atat
in Olanda cat si in Belgia masculii se pierd mai repede decat femelele.Este un lucru nu
prea placut pentru aceia care angajeaza, la concursurile cu maturii, masculii vaduvi,
deoarece pierderea tinerilor masculi ar putea sa pericliteze urmatorul sezon.Daca tot am
adus vorba despre vaduvie, cu femelele exista doua posibilitati: ele pot fi jucate ori la
natural ori la vaduvie.In cazul naturalului am putea sa ne intrebam care este cea mai
buna pozitie de angajare: pe oua de doar cateva zile, pe oua care au peste 10 zile, pe oua
din care se apropie sa iasa puii, sau pe pui mici sau pe unii mai marisori?
Nu exista un raspuns direct la aceste intrebari, pentru ca este un aspect care difera de la
un porumbel la altul.Unii concureaza mai bine cand au oua de cateva zile, la altii pozitia
favorita este pe un pui mare, insa majoritatea sunt in forma atunci cand au pui in varsta de
6 pana la 12 zile.Din aceasta cauza specialistii cu tineretul fac tot ce le sta in putinta

pentru a prinde femelele in aceasta pozitie ideala atunci cand se apropie un concurs
foarte important.
Cu cat angajeaza mai multe femele in aceasta pozitie cu atat se bazeaza mai mult pe un
bun rezultat.Mai mult de atat, asteptarile lor sunt atat de stranse pe cat este elasticul de
la lenjeria intima a lui Dolly Parton, in ziua concursului.In timp ce destul de multi
crescatori din Olanda si Belgia concureaza tinerele femele la natural, acest sistem este
depasit in cazul maturilor.Femelele care participa la concursurile cu maturii intotdeauna
sunt zburate la vaduvie.Cel mai ciudat lucru este acela ca asemenea femele sunt in
perioada lor de glorie atunci cand au un an (yearlingi), doar foarte putine vor face o buna
performanta pe masura ce imbatranesc.
Avantaje
De ce oare tinerele femele se descurca mai bine decat tinerii masculi este greu de spus,
insa sunt diferente relevante intre cele doua sexe in afara de faptul ca sunt masculi si
femele.
- Masculii se lupta intre ei cand sunt in drum spre locul lansarii.Mai mult de atat, adesea
ei se intorc acasa loviti la ochi sau la cioc sau vin cu unele pene rupte.In timpul luptelor
ei consuma energia pe care mai bine si-ar pastra-o pentru cursa.Din moment ce femelele
sunt mult mai linistite, calatoria catre locul de lansare este mult mai relaxanta pentru ele
si in mod consecvent le face mai putin rau.
- Femelele pot fi angajate mai des dacat masculii (cu cat mai des cu atat mai bine), pentru
ca se pare ca ele se recupereaza mai repede in timp ce masculii au nevoie de cate o pauza
din cand in cand.
- Femelele se antreneaza ca nebunele atunci cand sunt zburate la vaduvie.Atunci cand ele
sunt in super forma unii crescatori chiar nu indraznesc sa le lase afara seara, pentru ca ele
s-ar putea sa nu se mai intoarca pana a doua zi.Femele care sunt jucate la natural nu
practica antrenamentul in jurul crescatoriei si din aceasta cauza vor trebui sa fie antrenate
cu masina personala, lucru ce ar putea fi un inconvenient.
Dezavantaje
Insa nu tot aurul straluceste, femelele care participa la concursuri au si ele dezavantajele
lor. Atunci cand sexele sunt separate, atunci porumbeii se imperecheaza foarte usor unii
cu altii si unele cu altele si in acest caz poti sa iti iei gandul de la un rezultat bun, de fapt,
femelele care prezinta un caracter lesbian nu sunt deloc potrivite pentru a fi jucate la
vaduvie.Ele nu trebuie sa se iubeasca intre ele, ci din contra ele trebuie sa se urasca una
pe alta! Femelele lesbiene sunt adesea o problema atunci cand sunt zburate la natural.Un
alt dezavantaj pentru femele jucate la natural este acela ca ele pot sa oua sau sa fie pe
punctul de a face acest lucru si asemenea porumbei nu pot fi angajati la concurs.
Mai mult de atat, femelele care sunt concurate la natural sunt in super forma doar pentru
doua sau trei saptamani: aceasta se intampla cand ele au oua de cel putin 10 zile si
urmatoarele doua saptamani care urmeaza.In ceea ce priveste cele doua sisteme pe care
le-am mentionat (naturalul si vaduvia) este important sa stiti ca nu orice femela se poate
descurca in orice sistem.Una va face o mai buna performanta la natural, pe cand alta se va
descurca de minune la vaduvie.Femelele care tin la cuibul lor si nu il parasec atunci cand
masculul lor nu apare pentru a cloci ouale, sunt ideale pentru a fi concurate la natural.
In cazul vaduviei aceste femele fierbinti care se imperecheaza de fiecare data cand au
ocazie, nu sunt femele pe care sa te poti baza.Tipul ideal pentru vaduvie este unul calm si

rece si nu care de-abia asteapta sa se imperecheze intre ele sau in momentul cand
intalnesc un mascul.
Art.42-pagina 3/3Sumar
Dupa ce ati citit toate astea, s-ar putea sa va ganditi ca este mai bine sa aveti femele bune
decat masculi buni.Ar fi adevarat in privinta concursurilor daca acestea s-ar rezuma doar
aici, insa ele implica mult mai multe lucruri.Din cei mai buni masculi poti sa reproduci
numerosi pui, in timp ce femelele pot sa dea in jur de 10 oua pe an maxim si dupa cum
bine stim, concursurile sunt argintul insa reproductia este aurul.
Sa incheiem prin a face un sumar al celor mai interesante chestiuni.
a. In cazul concursurilor cu tineretul, femelele sunt, fara indoiala, mai bune decat
masculii chiar daca tinerii porumbei sunt jucati fie la natural fie la vaduvie.
b. Nu orice femela este potrivita pentru orice metoda.Daca zburati femelele la vaduvie
este mai bine sa aveti femele calme si reci.Femelele care se imperecheaza intre ele nu
realizeaza o buna performanta atunci cand sunt concurate prin metoda vaduviei.
c. Dezavantajul femelelor care participa de pe cuib (natural) este acela ca ele nu se
antreneaza in mod spontan in jurul crescatorilei, mai mult de atat, ele vor fi in super
forma timp de doar maxim doua saptamani.
d. Femelele mai batrane pot la fel de bine sa invinga, insa in marea lor majoritate
concureaza cel mai bine doar atunci cand sunt yearlingi si cand sunt jucate la vaduvie.
Dupa cele citite va puteti imagina ca specialistii cu tineretul prefera femelele, in timp ce
crescatorii care practica vaduvia cu porumbeii maturi prefera masculii.
Cum putem vedea daca un pui de patru saptamani este un mascul sau femela? se
intreaba adesea oamenii.Pentru a afla un raspuns la aceasta intrebare ei se uita la
rotunjimile capului, la aripi, la marime si chiar la picioare.In cazul porumbeilor care au o
varsta mai mica, niciodata nu poti fi sigur in privinta sexului.Oamenii sunt mult mai usor
de distins, in special dupa introducerea pilulei de Viagra
-Care este cea mai buna zi in care sa le dau porumbeilor vitamine in timpul
sezonului?
Raspuns:
Multi campioni, veterinari si oameni de stiinta sunt sceptici in privinta vitaminelor,
inclusiv eu.Niciodata nu am vazut ca porumbeii sa intre intr-o forma mai buna
dupa ce li s-au dat vitamine.Mai mult de atat, ele sunt un factor riscant in tarile cu
un climat cald.Unele din ele expira dupa mai putin de o ora atunci cand sunt expuse
la caldura si lumina.Cu toate astea este mai bine sa nu se administreze vitaminele in
apa, asta in cazul in care chiar credeti in ele, ci administrati-le in mancare.Cea mai
buna zi nu este inainte sau dupa un concurs ci intre aceasta perioada, daca vreti sa
le dati totusi.Unii veterinari promoveaza intr-adevar vitaminele, insa ei le vand
pentru ca si veterinarii trebuie sa manance.
-Este apt pentru reroductie un porumbel care nu a terminat complet de naparlit si
cum se poate observa daca naparlirea s-a realizat complet?

Raspuns:
Daca un porumbel nu a terminat naparlirea asa cum trebuie este pentru ca a avut o
sanatate precara in acea perioada, insa poate avea o sanatate buna mai tarziu atunci
cand creste pui.Deci asta nu are o mare importanta,In mod normal un pui isi
reinnoieste trei pene din plutire.Penele din coada sunt reinnoite numai daca pana
din exterior doar una este noua pentru ca este destul de ciudat pentru ca asta este
pana care este aruncata ultima dintre toate.
-Unii crescatori prefera pentru concursurile pe distante lungi porumbeii care au osul
sternului lung. Are acest lucru vreun sens?
Raspuns:
Da, are.Am studiat multi porumbei buni de lunga distanta; pe departe marea majoritate au
sternul lung.Pentru concursurile de fond si maraton porumbeii au nevoie de rezistenta si
muschi.Cu cat sternul este mai lung cu atat muschii sunt mai lungi si mai puternici.
-Cat de des trebuie tratati porumbeii impotriva coccidiozei?
Raspuns:
Tebuie tratati numai in cazul unei infectii serioase, pentru ca porumbeii nu patesc
nimic daca au un pic de coccidioza. De fapt nu este o problema serioasa pentru
porumbei, pentru ca este vorba doar de o infectie secundara. Daca porumbeii sufera
de salmoneloza, streptococi, coli sau altceva atunci corpul este slabit, si are o
rezistenta mai mica si va fi mult mai vulnerabil la o infectie secundara cum ar fi
coccidioza.Mai mult de atat, porumbeii pot sa scape de ea in mod spontan, deci fara
medicamente.Doar simplul fapt ca in crescatorie este uscat adesea ii va vindeca.
Odata am auzit un specialist spunand: Coccidioza este o boala a veterinarilor
neexperimentati. Ceea ce vroia el sa spuna era ca este usor sa descoperi coccidioza
la microscop, din moment ce aproape toti porumbeii o au, si veterinarii care nu sunt
specializati in tratarea porumbeilor prescriu prea repede medicamentele. Unii
crescatori au propriul microscop si isi testeaza singuri porumbeii. La scurt timp
dupa un adevarat concurs greu ei ar putea sa gaseasca destul de multa coccidioza
insa, mai tarziu, atunci cand porumbeii si-au recapatat forma, ea dispare in marea
majoritate sau este aproape inexsistenta.
Belgianul Dr.Marien este unul din putinii veterinari care sunt deasemenea si
campioni; in special in 2004 rezultatele sale au fost rasunatoare. Pentru el
coccidioza este un fel de paramentru al conditiei,formei.Cu cata coccidioza gasesc
mai putin cu atat este mai buna conditia porumbeilor afirma acesta si in porumbeii
care au cea mai putin coccidioza are el incredere pentru un rezultat bun la un
concurs.El prescrie medicamente doar in cazul unei probleme serioase, insa asta nu
s-a intamplat nici macar de cinci ori in intreaga sa cariera de veterinar.
Hrana porumbeilor

Ce poate face argila pentru noi si inaripatele noastre:

Argila este un antiseptic si ca si toate celelalte antiseptice naturale(in special esentele

aromatice), distrug microbii, fara a distruge si celulele corpului, aceasta chiar protejandule.
Proprietatile bacteriene ale argilei sunt deosebit de bine puse in evidenta,in nenumaratele
stari infectioase: afectiuni respiratorii si parazitoze intestinale.
Argila este radioactiva
Este si un absorbant remarcabil, absorbind mirosurile neplacute din crescatorii, bucatarii
etc.
Din aceeasi putere absorbanta isi trage seva si o alta calitate a argilei, aceea de
ANTITOXIC
Experientele de laborator au dovedit-o din plin. Daca se da o cantitate mica de strictina(o
otrava puternica) unor soareci, acestia mor aproape instantaneu. Dar daca li se da aceeasi
cantitate amestecata cu argila, soarecii suporta otrava, ba din contra, acestia raman
sanatosi.
Atentie!
ARGILA ajuta, trateaza, porumbeii veniti otraviti de la camp sau competitii.
Analiza argilei verzi spune ca ea prezinta:
siliciu-49,10%
alumina-14,61%
oxid de fier-5,65%
magneziu-4,24%
ozixi alcalini-3,08%
umiditate(apa)-7.40%
pierdere de calcinare-10,85%
Datorita acestor compusi, argila se recomanda in:
Stari degenerative multiple
imbatranire
demineralizare
anemii
Argila ramane o parte a naturii ce inca nu si-a spus ultimul cuvant.
NOTA:
Se spune in toate scrierile vechi ca, ar fi fost botezata de Iisus Hristos, sub numele de
INGERUL PAMANTULUI
Ceapa are multe beneficii, unele din ele fiind prezentate aici:
Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
Diuretic puternic, dizolvant i eliminator al ureii i al clorurilor.
Antireumatismal

Antiscorbutic
Antiseptic i antiinfecios (antistafilococic: ceapa se comport n privina acestui microb
ca un antibiotic: L. Binat).
Secretor, expectorant
Digestiv (ajut n digestia finoaselor).
Echilibrant glandular
Antisclerotic i antitrombozic
Afrodisiac(lucrri vechi, Hull Walton)
Hipoglicemiant
Antiscrofulos
Vermifug
Hipnotic uor
Curativ al pielii i al sistemului pilos.
Ceapa poate fi folosita pentru mentinerea sanatatii la porumbei, prin urmatoarele procese
de preparare:
1. administrata in starea ei naturala(taiata marunt), oferita inaintea meselor
2. sub forma de tinctura de ceapa
3. sub forma de ceai
4. sub forma de suc de ceapa
De obicei este recomandat a se administra atat pe mancare, cat si in adapatori. In cea din
urma, este bine ca apa sa nu stea la soare si caldura, mai mult de 12-24 ore, pentru ca
fermenteaza. Ca doza este de preferat 2 linguri la 3-5 litri.
Germinatia reprezinta o serie de procese in care proteinele,grasimile si amidonul sunt
descompuse in forme mai simple,care pot fi utilizate de planta in crestere.
Intr-o multitudine de procese,toate vitaminele necesare plantei in crestere sunt sintetizate
in proportie corecta si pot fi absorbite de planta pentru a fi folosite ca o forma de
energie.Proteinele sunt de asemenea descompuse in aminoacizi care pot fi absorbiti de
planta sau de animalul ce consuma samanta germinata.Un astfel de nucleu VIU este un
adaos excelent in hrana porumbeilor.
Selectia grauntelor potrivite pentru germinare spre a hrani porumbeii:
-trebuie sa fie un tip de graunte consumate de porumbei.Astfel,nu folosesc la nimic.
-trebuie sa germineze repede.Cu cat germineaza mai repede,cu atat mucegaiesc mai putin.
Graul este potrivit pentru acest scop.
Germineaza rapid la temperatura camerei.
1)Se ia o cantitate de grau,se pune intr-o oala cu apa si se spala,apoi se lasa sa se ridice la
suprafata materialele nefolositoare,care se vor arunca.
2)Dupa ce materiile ce plutesc s-au eliminat,graul se lasa la inmuiat aproximativ 10-12
ore.Materialul care s-a mai ridicat intre timp se elimina.
3)Graul ramas,se scurge.Dupa ce apa s-a evacuat,grauntele se pun intr-un vas

acoperit,unde se lasa la germinat 24-36 de ore.

4)Se servesc porumbeii.!
Sa nu se serveasca prea des.Sa nu se inlocuiasca ratiile obisnuite de boabe!Graul incoltit
este un stimulator foarte important al activitatii vitale a organismului datorita continutului
bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine,dar si datorita diferitilor
fermenti(enzime).
Minerale usor asimilate de catre organism,continute de 100 grame germeni de grau :
fosfor(1050 mg%),magneziu(342 mg%),calciu(71 mg%).
Vitamine: A,B,D,E,K.
Usturoiul este o planta cu multiple calitati terapeutice cunoscute de multa vreme,avand o
serie de efecte benefice pentru organism.Proprietatile sale nutritive sunt marcate in
special de prezenta unor importante cantitati de vitamine,mai ales A,B1,B2,C , si a unor
substante minerale utile printre care : fosfor,sulf,potasiu,iod,calciu,siliciu.
Usturoiul il puteti folosi in crescatoria dumneavoastra tot timpul anului!
Usturoiul este un vermifid,fortifiant,laxativ,diuretic,antiseptic,bactericid,tonic
muscular,detoxifiant,are efect antihelmintic si afrodiziac.
Daca un porumbel sta trist si nu prea mananca,dati-i timp de 3-4 zile pe cioc cateva
bucatele de usturoi.
Pentru efective mari de porumbei,unde nu se poate administra individiual,pe cioc,cateva
bucatele de usturoi,se pun la macerat intr-un litru de apa,pentru 7-10 zile,cativa catei de
usturoi,pisati bine.Se obtine o solutie concentrata.Din aceasta solutie se pune o lingura la
un litru de apa.In functie de cantitatea de apa pe care preconizam ca o vor consuma
porumbeii,ajustam portia.
Cu ajutorul instrumentelor naturii,care sunt la dispozitia noastra,avem un aliat
puternic,USTUROIUL,care se poate administra in perioada naparlirii,iarna si in timpul
concursurilor.
Administrarea o data(sau de 2 ori) pe saptamana a usturoiului,ne poate scuti de multe
neplaceri.
Otetul de mere este unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate,
mentionat pentru prima oara in tratate de medicina egiptene, scrise in urma cu mai bine
de trei milenii. Medicii Greciei antice il foloseau pe scara larga, acesta regasindu-se si in
scrierile lui Hipocrate. Si in medicina populara romaneasca, este folosit din timpuri
imemoriale. Romanii din zonele de deal si de munte prepara otetul de mere in fiecare
toamna, folosindu-l apoi pe timpul lungii ierni contra diferitelor boli ori, pur si simplu,
pentru mentinerea sanatatii. Desi nu este un panaceu, ar putea candida cu sanse serioase
la acest titlu.Iata care sunt principalele categorii de afectiuni care raspund pozitiv la
administrarea otetului de mere: reumatism,inapetenta, anemie, slabiciune corporala la
porumbei, mai ales la pui, intareste embrionul,da un penaj mai stalucitor,administrat in
apa la porumbei,stopeaza dezvoltarea bacteriile precum tricomonoza si salmonella.
Insa otetul de mere mai are si alte calitati, fiindca a preluat de la fructele din care este
obtinut cateva substante in forma naturala extrem de utile pentru organism, dintre care:

potasiul este un mineral esential pentru mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular.

El regleaza activitatea inimii.
vitamina C ajuta la asimilarea fierului necesar organismului, are efect preventiv in
bolile infectioase.
vitaminele B1, B2 si B6 au efect intineritor si intarzie aparitia semnelor batranetii. Au
efect pozitiv asupra tonusului sistemului nervos central.
izoflavonoidele sunt o categorie de substante organice care au un puternic efect
antioxidant.
magneziul si fosforul rol foarte important in mentinerea sanatatii si echilibrului
sistemului nervos. Au, de asemenea, efecte favorabile asupra sistemului imunitar si
favorizeaza consolidarea oaselor.
In toate cartile de speciatiate este recomandat, ca otetul de mere sa fie administrat 5-10
ml la litru de apa, minim o data pe saptamana.
Atentie!
Nu administrati otetul de mere zilnic pe o durata lunga de timp, pentru ca slabeste imima.
Aloe vera este o planta cunoscuta si apreciata inca din leaganul copilariei omenirii.
Efectele benefice ale acesteia erau cunoscute de civilizatiile antice, precum persi,
egipteni, greci si romani. Popoarele de pe continentul african, dar si indienii, japonezii,
filipinezii au primit-o in folclorul lor, incoronand-o regina plantelor medicinale.
Antichitatea a considerat-o cea mai importanta planta, darul zeilor catre oameni.
Aloe vera intra in tratatele de medicina si apar sute de articole si referinte medicale in
toata lumea. Descrieri privind varietatea aplicatiilor aloei in sanatatea oamenilor abunda
si aloe vera intra definitiv in medicina.
Exista peste 250 de specii de aloe, iar in continuare va vom prezenta cateva dintre cele
mai cunoscute ca avand efecte terapeutice:
1. Aloe Africana a fost cultivata de catre fermierii olandezi si a fost cea mai cautat
specie din lume pana la aparitia aloei vera. Era comercializata in special sub forma de
praf sau gel.
2. Aloe Vera este o planta salbatica ce creste in insula Barbados. Este cunoscuta sub
mai multe denumiri, precum Aloe Barbadensis Miller, Aloe Vera Linn, Aloe Vera
Lamark. Comertul englezilor a fost extrem de profitabil in secolul XVII, caci medicina
britanica o aprecia pentru efectul laxativ. Aloe Vera are doua specii: una verde si una
albastra. Ambele specii au aproape aceleasi efecte terapeutice, singura diferenta constand
in timpul necesar maturizarii plantei. Aloe Vera verde poate fi folosita doar dupa 4-5 ani,
pe cand cea albastra dupa numai 3 ani.
3. Aloe Ferox este cea mai agreata specie de aloe din estul indepartat. Japonezii,
chinezii si taiwanezii o consuma cu imensa placere. Ea se mananca cruda sau fiarta.
Miezul este strecurat si condimentat, apoi se bea sau se foloseste in scopuri terapeutice.
4. Aloe Socotrina cea mai raspandita specie de aloe, aceasta planta este originara din
insula Socotra. A stat la baza comertului din marea Mediterana, negustorii arabi ducand-o
pana in China. A fost extrem de apreciata in timpul Evului Mediu.

Asadar nu uitati ca inainte de a folosi Aloe, sa verificati originea acesteia!

Ce contine Aloe Vera?
1. Vitamine: vitamina A lupta impotriva rdicalilor liberi; vitaminele B1, B2, B3, B6,
B9, B12 toate cu efecte in detoxifierea organismului, anemii sau carente; vitaminele C
si E extrem de importante in stabilizarea membranei celulare sau in intarirea sistemului
imunitar.
2. Substante minerale: Aloe Vera contine 20 de minerale extrem de importante: calciu,
fosfor, potasiu, fier, sodiu, clor, mangan, magneziu, cupru, crom, zinc etc.
3. Laxative: Aloe Vera contine 12 antrachinone, care asigura un efect analgezic,
antibacterian, antifungic si antiviral: aloina, acidul de Aloe, emodin de Aloe etc.
4. Aminoacizi proteine care furnizeaza energie. Aloe Vera contine 7 din cei 8
aminoacizi esentiali si 11 din cei 14 neesentiali de care organismul nostru are nevoie.
Dintre aminoacizii esentiali enumeram: izoleucina, valina, lizina etc. Aminoacizii
neesentiali, precum serina, prolina, alanina, se gasesc in cantitati mari in planta de Aloe
Vera.
5. Enzime: celulaza, catalaza, proteaza, lipaza etc.
6. Mono si polizaharide; celuloza, glucoza, manoza, acemannan
7. Acid salicilic cu efect analgezic
8. Steroizi cu efect antiinflamattor, antiseptic si analgezic: lupeol, calerina, compestrina
9. Hormoni cu efect antiinflamator si regenerator: auxina, gibberelina.
Iata in continuare cateva dintre bolile pentru care Aloe Vera este un adevarat panaceu:
Afectiuni cutanate este un fapt cunoscut din vechime ca Aloe Vera este extrem de utila
in cazul psoriazisului, micozelor, eczemelor, seboreei si a eruptiilor cutanate.
Afectiuni intestinale stimuleaza functionarea normala a intestinului.
Intareste sistemul imunitar
Afectiuni respiratorii sucul de aloe vera administrat in apa porumbeilor, ajuta pe acestia
sa lupte mai usor cu toate afectiunile respiratorii.
antiinflamator antiinflamator puternic care distruge un spectru larg de microorganisme
ce produc diferite afectiuni bucale in special TRICOMONAZA.
imbunatatirea digestiei ajuta la digestia proteinelor, normalizeaza tranzitul intestinal,
echilibreaza nivelul bacteriilor digestive, ajuta in caz de indigestie.
distruge virusii
SUNT MULT MAI MULTE BENEFICII ALE PLANTEI ALOE VERA, ACESTEA
FIIND DOAR O MICA PARTE.
Aloe vera poate fi folosita in urmatoarele moduri pentru ameliorarea bolilor la porumbei:
1. Ca sus de aloe vera administrat in apa porumbeilor
2. Ca tinctura de aloe administrat in hrana porumbeilor dar poate fi administrata si in
adapatori
3. Ca atare taiat marunt si dat la porumbei inaintea meselor, alaturi de alte legume si
fructe

Varza
Virtutile terapeutice ale verzei acest aliment atit de comun pentru noi sint cunoscute
inca din antichitate, ea fiind considerata la un moment dat un adevarat panaceu. Calitatile
sale sint de necontestat, astfel ca varza poate fi folosita cu succes in prevenirea si tratarea
unui numar extrem de mare de boli, ea fiind o adevarata farmacie naturala. Ea este bogata
in special in provitamina A, vitaminele C si E si in fibre, elemente care asigura sanatatea
celulelor.Din pacate insa, multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive la
porumbei. Insa pot spuna ca problemele digestive, apar in urma consumului exagerat de
varza, mai ales, daca este asociata cu apa.Varza este o leguma foarte putin calorica, ea
avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. Glucidele, care
furnizeaza o parte din calorii, sint constituite in primul rind din pentosan, glucide partial
asimilabile. In afara de asta, ele mai contin zaharoza, glucoza si fructoza. Protidele, care
completeaza aportul energetic, sint prezente si ele la un nivel ridicat. Bogatia vitaminica a
verzei trebuie insa subliniata, ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de
vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). Prin fierbere insa se pierde cam
30-40 la suta din continutul de vitamina C.Varza este de asemenea foarte bogata in
vitamina E: 2-7 mg la 100 g, ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma, 200
de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E.Vitaminele
din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adica toate cele
care constituie grupa anticanceroasa. Continutul in minerale este si el foarte bine
reprezentat: calciu, magneziu, fier, la fel si cel in oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf.
Fibrele alimentare sint abundente, fiind compuse in majoritate din celuloza si
hemiceluloza, ceea ce explica si anumite intolerante intestinale. Modul de preparare a
verzei poate inlatura insa aceste efecte. Fibrele alimentare sint capabile sa stimuleze
intestinul si sa previna constipatia.
Varza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic, remineralizant si tonifiant si este
preferabil sa se manince in stare cruda, pentru a i se pastra intacte proprietatile.
Caracteristici:
Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor
Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule
Indicatii terapeutice generale Gratie continutului sau bogat in vitamine, saruri minerale si
clorofila, varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de
hematii (in special varza alba). De aceea varza este recomandata in:
Astenii
Imbatrinire prematura la porumbei
Demineralizari
Inflamatii si infectii intestinale
Varza este indicata in alimentatia porumbeilor in toate perioadele anului. Se foloseste ca
atare, taiata marunt si administrata porumbeilor ca supliment alimentar. Este foarte buna
combinata cu alte legume, exemplu: morcov,pastarnac, ceapa, usturoi etc.
Ce mai ramane decat, POFTA BUNA LA PORUMBRI

Nu uitati
Acum este cea mai buna perioada a anului in care sa se administreze Legumele cat si
Fructele.
De ce !!!!!
Pentru ca mai marea majoritate a columbofililor, tin porumbeii inchisi aceasta perioada a
anului, chiar si porumbeii ce sunt liberi duc lipsa se verdeata, cu toate ca in unele locuri
mai este ceva verde.
Coji de oua
Cojile de oua contin foarte mult calciu.
Se usca foarte bine in cuptor sau pe calorifer si apoi se piseaza marunt si se administreaza
porumbeilor. Se pot amesteca cu redstone.
Hreanul
Denumit stiintific armoracia rusticana, hreanul este o planta originara din estul Europei,
folosita la gatit, pentru gustul sau condimentat si aromat, dar si in medicina naturista
pentru beneficiile curative.Radacinile sunt cele care se folosesc atat in bucatarie, cat si in
medicina, pentru continutul bogat in vitamine, fitoncide (substante cu actiune
antibacteriana) sau uleiuri eterice (cu efect calmant).Hreanul nu este o planta
pretentioasa. Ea rezista atat la temperaturile scazute, cat si la seceta prelungita. Nu se
cultiva in solurile nicipoase, ci in cele argiloase si ferme.
Intrebuintari curative
Hreanul poate trata cu succes mai multe afectiuni, asociate sistemului respirator sau
urinar. Astfel, radacina de hrean poate inlocui tratamentul medicamentos in cazul bolilor
respiratorii.Este foarte recomandat ca hreanul, sa fie folosit in salatele administrate
porumbeilor, impreuna cu ceapa si usturoiul, dar si cu celelalte legume enumerate in
articolele precedente.Racelile isi gasesc remediul intr-o radacina de hrean medie,
consumata la cateva zile de porumbei. Caile respiratorii vor fi eliberate, iar vitaminele
continute de hrean dar si continutul proteic din alimentatie vor revitaliza organismul.
Hreanul mai este folosit si in tratarea infectiilor intestinale. Prin actiunea sa
antibacteriana si antiinflamatoare, elimina imediat primele simptome ale infectiei. Pentru
un tratament eficient, alternati consumul de hrean cu cel de ceapa si usturoi.
Forma de administrare si cantitatile recomandate
Hreanul, folosit ca medicament natural, poate fi administrat sub forma de sirop, tinctura,
vin tonic, energizant sau proaspat ras. Siropul se realizeaza in casa, prin stoarcerea
sucului dintr-o radacina data prin razatoare, in care ati adaugat o lingurita de miere.
Dupa cateva minute in care ati lasat amestecul la macerat, puteti folosi siropul tratament.
Tinctura este mult mai concentrata si se obtine dintr-o radacina de hrean rasa, in care ati
adaugat putin alcool. Dupa opt zile se strecoara si astfel se obtine tinctura care trateaza

afectiunile enumerate mai sus.

Energizantul cu hrean se obtine din oua, lamaie si radacini de hrean rase. 12 oua se tin tot
atatea ore in suc de lamaie. Dupa o jumatate de zi se scot, se bat energic si se toarna din
nou in sucul de lamaie, in care ati adaugat un kg de hrean ras, putin alcool si miere.
(Aceasta portiune este foarte recomandata noua oamenilor)Amestecul se lasa la macerat
noua zile si astfel ati obtinut tonicul perfect pentru fiecare zi in care sunteti lipsiti de
energie.
ATENTIE!
Evitati consumul in exces. Hreanul poate provoca tulburari digestive, prin actiunea sa
puternica.
Propolisul este farmacia albinelor si in acelasi timp marea speranta a apiterapiei. Desi
este cunoscut si folosit de peste 5.000 de ani pentru proprietatile sale conservante,
cicatrizante, antiinfectioase, antitumorale, etc., natura lui este si astazi invaluita in mister.
Exista peste 20 de actiuni farmacologice si peste 200 de substante deja semnalate in acest
mare necunoscut, propolisul.
Dar ce este propolisul, pana la urma?
Este o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare se
prezinta sub diferite forme fizice, chimice si biologice. Propolisul are diferite functii in
diferite locuri in stup el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raport
fizic, chimic si biologic. Pentru ca barierele formate din aceasta substanta strajuiesc
intrarile in stup, i s-a spus propolis, ceea ce in limba greaca inseamna inaintea sau in fata
cetatii.
Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules si de secretie al
albinelor, din aceeasi categorie cu mierea si polenul. In conditii obisnuite, activitatea
acestuia scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 2-3 ore, pentru ca in
functie de conditiile de pastrare, activitatea uila a propolisului sa dispara dupa 1-3 ani. La
rece, propolisul este o substanta solida, dura, friabila in aschii; la cald devine moale,
maleabila, aderenta si lipicioasa.
Actiuni terapeutice ale propolisului
Datorita consistentei sale complexe, deosebit de bogate in substante active, produsele sau
preparatele pot avea o pluralitate de actiuni.Astfel, propolisul este recunoscut pentru
actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante,
antivirotice, antifungice (contra ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial
cunoscut; el mai are actiuni antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune
stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta,
antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.
Actiuni toxice, adverse ale propolisului

Datorita compozitiei sale plurale, necunoscuta in mare parte, exista posibilitatea ca unele
sortimente de propolis sa contina substante toxice, rezultate din culesuri toxice de la
sucurile anumitor muguri de arbori sau de la poleina anumitor polenuri florale toxice.
Este o situatie care trebuie avuta in vedere si care impune prudenta si o testate prealabila
a sortimentului care urmeaza sa fie folosit in aplicarea in scop medical. Uneori,
sortimentul sau mostra de propolis poate fi contaminata cu microorganisme rezistente la
propolis, cu pesticide si cu alte impuritati fizice sau chimice care il pot face nociv, sau
chiar sa genereze actiuni adverse.
Pentru noi columbofilii, propolisul este o mana cereasca. Spun asta, pentru ca asa cum
este descris mai sus, ajuta foarte mult la combaterea BACTERIILOR, VIRUSILOR, etc.
Cea mai buna varianta de folosire a propolisului, este TINCTURA DE PROPOLIS.
In special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline,
porumb, grau sau chiar si de floarea soarelui. Inainte de fiecare folosire, amesteca uleiul
impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea. Odata pe
saptamana cred ca este de ajuns ca produsul sa fie administrat.
Minerale facute acasa
4 kg pamant galbel sau argila
2 kg moloz ( 1 kg tencuiala+ 1 kg caramida rosie)
1 kg carbune lemn
1 kg coaja de oua (crud)
1kg faina oase
1 kg paine uscata la cuptor si zdrobita
250g sare de bucatarie fina
1 kg canepa zdrobita
1 kg mei
Din 1994 exista pe piata un sirop de Echinacea.
Produsul este un amestec necesar de extracte din plante benifice.
Se spune de asemenea ca el il ajuta procesul natural de eliminare a toxinelor si
rezidurilor si protejara organelor respiratorii de iritatii.
Deci este evident de ce producatorii de hrana si suplimenti nutritivi pentru
porumbei au adaugat un produs nou tinctura de Echinacea.
Intre timp s-au facut o multime de cercetari stiintifice si s-a dovedit ca Echinacea
mareste rezistenta naturala si sprijina mecanismul de aparare care sunt slabite in
conditii de stres,oboseala si malnutritie.
Cel mai important lucru este ca Echinacea are efect atat preventiv cat si vindecator
asupra virusilor si bacteriilor.
Alte probe stiintifice au aratat ca aceasta ajuta leucocitele sa elimine bacteriile
intruse.
Echinacea activeaza de asemenea limfocitele T care sunt leucocite ce
neutralizeaza celulele contaminate de virusi.
In plus,aceasta stimuleaza producerea substantei indicatoare interferon,care
avertizeaza celulele sanatoase sa se apere impotriva atacurilor virusilor.
Echinacea poate fi combinata atat cu medicamentele chimice cat si cu produse

vegetale.
TINCTURA DIN ACHINACEA CU ALCOOL
S-a pus problema daca nu cumva alcoolul din tinctura are efecte negative asupra
porumbeilor.
Sucul vegetal se obtine in 2 moduri.Unul din ele este pastrarea plantelor maruntite
in alcool deoarece alcoolul extrage substante curative din ele.
Dupa un timp,substanta este centrifuga si rezulta tinctura.
Cealalta metoda este presarea plantelor maruntite cu o presiune extrem de
mare,dupa care se adauga alcoolul.
Bineinteles ca,alcoolul pastreaza medicamentul timp de mai multi ani.
Ar putea oare duce la dependenta administrativa normala a extractului?
In nici un caz,deoarece 10 picaturi de Echinacea contin doar 0,3 grame de alcool.
Sa zicem ca un pahar de lichior contine 23 de grame de alcool.
Pentru a ajunge la acelasi consum de 23 de grame de alcool ar trebui sa se ia 250 de
picaturi de Echinacea iar intr-un pahar incap doar 25 de picaturi.
Cu alte cuvinte este vorba de o cantitate neglijibila de alcool.
PICATURI DE OCHII
Am dori sa amintim obiceiul unui columbofil care foloseste pentru porumbei inainte
si dupa fiecare cursa o solutie de picaturi in ochi din lapte,,lukewarm si
ECHINACEA.
Este esential sa ne dam seama ca Echinacea nu creeaza rezistenta bacteriilor,ceea ce
deseori se intampla in cazul antibioticelor.
Este cea mai sigura planta deoarece nu are efecte secundare negative.
ECHINACEA PENTRU BACTERII SI VIRUSI
Echinacea este un produs natural care in primul rand creste imunitatea,deci,daca e
folosit in mod regulat,racelile sunt de domeniul trecutului.
Benefic omului,produsul este un remediu si pentru porumbei in cazul multor
boli,inflamatii si infectii.
Pentru ca Echinacea creste imunitatea,ea are de asemenea si o importanta functie
preventiva.
Povesti,ar spune unii,insa exista cercetari stiintifice in domeniu,facute in principal
de catre Prof.Wagner si Dr.Proksch,de la Institutul de Biologie
Farmaceutica,Universitatea din Munchen si Prof.Dr.Siepers,Universitatea din
Lubeck.
Acestea au aratat dovezi stiintifice ale calitatilor plantei.
Echinacea, care sprijina mecanismul de auto-aparare al organismului si sistemului
imunitar si de asemenea despre calitatile ei preventive si curative asupra virusilor si
bacteriilor.
Ni se pare destul de ciudat ca alte medicamente sau antibiotice din medicina
traditionala nu sunt privite cu atat de mare suspiciune.
Suntem deseori intrebati daca tratamentul homeopat sau chimic poate fi combinat
cu Echinacea.
Cu siguranta,uneori,in caz de infectii severe,combinatia cu medicamentele
traditionale este chiar necesara.
Echinacea va sprijini intregul procesul de refacere iar oamenii si porumbeii pot lua

doze nelimitate,pe o lunga perioada de timp.

E de preferat ca Echinacea sa fie luata inainte de aparitia unei boli.

Program hrana

1. Ziua sosirii mncare sport, n ap Avipharm + Mumm + Avidress Plus

ambele mese
2. Ziua 2 dimineaa: mncare sport + K+K Eweiss, n ap Nifuramicin, Gambazin
sau Gambakokzid alternativ seara: super diet + K+K Eveiss + Moorgold, ap cu
Avitonicum Activ + medicament
3. Ziua 3 dimineaa i seara: Super Diet, + Pavifac sau Krauter Complet Mix,
ap cu Avitonicum Activ i Avidress Plus
4. Ziua 4 mncare sport 50 % + super diet 50%, ap cu Gervit W + Mumm +
Avidress Plus sau Usnegao
5. Ziua 5 mncare sport, ap cu Mumm + Blitzform + Avidress Plus
6. Ziua 6 mncare sport cu Oragano Schapfeat + RO200, alune (peste 400 km),
ap cu Renfit sau Avipharm + Mumm + Avidress Plus.
Folosii pentru porumbeii speciali Flugfit sau Blitz Maxicraft
7. Ziua 7 MBARCARE Mncare sport cu supliment de porumb + Oragano
Schapfeat + RO200, alune (peste 400 km). Ap
curat.
Folosii pentru porumbeii speciali Flugfit, T 13 sau Blitz Maxicraft

Bolile porumbeilor

1. Viermii multi dintre crescatorii cu vechime, nu numai incepatorii, nu au fost

deranjati niciodata de acestia.
Viermi intestinali

-porumbeii bolnavi au stare de somnolenta;

-slabesc si nu mananca cu pofta;
dupa efectuarea tratamentului adecvat porumbeii devin mai vioi;
Recomandari pentru tratament:
a) Stozzon (praf) se administreaza in apa aproximativ o data la 3 luni, timp de o zi.Propunerea
mea este ca in ziua in care il administrati, porumbeii sa primeasca mai putina mancare decat de
obicei, deoarece este un medicament puternic si poate produce stari de voma pasarilor. (se gaseste in
farmaciile veterinare)
b) Uleiul de usturoi (poate fi folosit in combinatie cu drojdia de bere) se umezesc grauntele cu ulei
de usturoi si apoi se adauga eventual drojdia, inainte ca acestea sa fie puse in hranitoare. Este folosit
ca modalitatea de a preveni aparitia si dezvoltarea anumitor bacterii in organism, insa nu poate fi
considerat tratament.
2. Tricomonoza - unii spun ca virusul care duce la aparitia acestei boli este prezent in organismul
oricarui porumbel, insa el trebuie mentinut la un nivel la care prezenta lui sa nu afecteze organismul.
Aceasta boala apare in general la efort pe baza slabirii organismului, dar si in situatiile in care
umiditatea isi face prezenta in crescatorie,eventual cauzata de starea vremii de afara.
Modalitati de combatere si prevenire:
a) Metronidazol-ul uman (pastile). Este tratamentul consacrat pentru acest tip de boala si cu
rezultatele cele mai bune. Se administreaza 3-5 zile cate 1/4 pastila, in prima zi 1/2 pastila. Este bine
ca in timpul acestui tratament porumbeilor sa le fie administrate si anumite vitamine. (se gaseste in
farmaciile umane).
b) Ronidazole 10% (praf). Durata recomandata a tratamentului este de 4-10 zile, de asemenea in
combinatie cu vitamine, zilnic sau la doua zile, in functie de situatia din crescatorie. Este probabil cel
mai folosit medicament pentru solutionarea acestei probleme.
3. Infectiile respiratorii probabil boala care ne chinuie cel mai mult! Se manifesta cu excremente
predominant lichide si/sau de culoare deschisa insotite in unele cazuri si de un miros intepator. De
asemenea poate cauza umezirea excesiva a ochilor precum si murdarirea narilor. Se observa deseori
si pierderea luciului penajului la porumbei. Durata tratamentului este de 4-8 zile si se recomanda
folosirea vitaminelor in paralel. Tratamentul se repeta la 1-2 luni in extra sezon, iar in timpul
sezonului se recomanda tratarea porumbeilor la cel mult doua-trei saptamani.
Variante de tratare/prevenire:
a) Enrofloxacina (solutie/pastile) / Enrofloxarom (solutie/pastile). Se gasesc in farmaciile veterniare si
sunt preferate de multi deoarece sunt mai usor de procurat si administrat. Multi le considera insa
slabe si asta este si parerea mea (depasite).
b) Doxivit (praf) combinat cu Tylosina (praf). Se gasesc in farmaciile veterniare.
c) Orni Special (pliculete specializate).
d) Lincospectin (solutie injectabila). Se administreaza 0.2ml/buc la 12/24 ore in functie de stadiul in
care se afla boala. (Este un antibiotic cu spectru larg)

4. Salmoneloza este una din bolile foarte neplacute si nu totdeauna tratabila. In fazele avansate se
manifesta cu paralizarea articulatiilor si/sau umflarea incheieturilor.
Cu toate acestea nu este insa o boala frecventa. Este mai degraba o boala care se ia, decat care apare,
de aceea evitati sa aduceti in crescatorie pasari care provin din medii cu probleme.
Modalitati de combatere si prevenire:
a) Lincospectin (solutie injectabila). Se administreaza 0.2ml/buc la 12/24 ore in functie de stadiul in
care se afla boala.
b) Parastop (pliculete specializate).
5. Paramixoviroza cu siguranta una dintre cele mai dure boli care pot aparea la porumbei, dat fiind
ca deseori duce la mortalitati. Se manifesta in prima faza prin excremente apoase si lipsa poftei de
viata. In fazele finale, se manifesta cu pierderea echilibrului si rasucirea gatului.
Modalitatea de prevenire a acestei boli este vaccinarea cu vaccin special. Crescatorii care participa la
concursurile cu porumbei sunt obligati ca la inceputul fiecarui an, respectiv la inceputul sezonului cu
puii (pentru cei aflati in cauza) sa-si vaccineze porumbeii impotriva acestei boli.
Exista doua tipuri de vaccin anti-paramixoviroza:
a) Vaccinuri care asigura imunitatea la boala pentru 6 luni (Columbovac, Paramixovacol etc)
b) Vaccinuri care asigura imunitatea la boala pentru 12 luni (Newcavac, Nobilis etc.cunoscute drept
cele laptoase)
Important: De remarcat insa ca, inaintea vaccinarii pasarilor cu vaccin anti-paramixoviroza, acestea
trebuie sa aiba o stare de sanatate perfecta! Altfel, exista riscul ca vaccinul sa nu-si faca efectul dorit.
Tratamentele obligatorii premergatoare vaccinarii anti-paramixoviroza sunt:
1. Viermi
2. Tricomonoza
3. Infectii respiratorii
4-5. Coccidioza si Salmoneloza (in caz ca nu au mai fost tratate niciodata, sau au mai existat probleme
de la ultima tratare impotriva acestor boli)
Cu propunerea de a se tine cont de numarul maxim de zile recomandat mai sus pentru fiecare din
aceste tratamente.
6.Coccidioza- apare in general in crescatoriile umede.Multi crescatori nu trateaza medicamentos
coccidioza, deoarece este bine stiut ca aceasta poate fi tinuta in frau prin pastrarea unei crescatorii
uscate. Este general valabil faptul ca un mare inamic al porumbeilor este umezeala.
TRATAMENT: Medicamentatie: Coccistop, BS, Amprol-plus.
Sper ca aceste articol este bun pentru incepatori si nu numai.

Va doresc sanatate.

Propolisul

Datorita consistentei sale complexe, deosebit de bogate in substante active, produsele sau
preparatele pot avea o pluralitate de actiuni.Astfel, propolisul este recunoscut pentru
actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante,
antivirotice, antifungice (contra ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial
cunoscut; el mai are actiuni antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune
stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta,
antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.
Cea mai buna varianta de folosire a propolisului, este TINCTURA DE PROPOLIS.
In special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline,
porumb, grau sau chiar si de floarea soarelui. Inainte de fiecare folosire, amesteca uleiul
impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea. Odata pe
saptamana cred ca este de ajuns ca produsul sa fie administrat.
Ce parere aveti se merita sa administram propolis porumbeilor?
Desi e cam scump

Calitatile porumbeilor

Muschii, osatura si greutatea porumbelului in raport cu forta aripii

sunt puncte ce reprezinta un tot al carui echilibru este
factorul esential.Stim cum putem verifica daca un porumbel
are muschi buni.Putem observa acest lucru dupa ce i-am
lasat pe porumbei o zi sau doua fara hrana. Atunci simtim
daca o pasare are muschi sau nu, deoarece,daca nu are, se
topeste literalmente. Mai stim si ce este o osatura ferma. De
altfel, e simplu sa verificam soliditatea sa apasand pe rinichii
porumbelului. Pe dedesubt tinem degetele la extremitatea
osului pieptului.Daca cutia toracica cedeaza sub presiune,
pasarea detine o osatura slaba, adica are o constitutie slaba.

Nu mai stiu care din MM Sion, Bricoux sau Dupont a spus ca

saptele porumbelului este probabil totul! Vroia sa spuna
probabil ca, porumbelul trebuie sa fie in primul rand solid in
partea din spate si sa se inchida foarte bine. Sis a vedem
cateva aspecte legate de furca posterioara.Oasele furcii
trebuie sa fie sudate? Nici vorba, si din acest punct de
vedere opinia mea a evoluat in urma numeroaselor
experimente facute. De altfel, totul tine de raport. Un
porumbel greu trebuie sa aiba oasele pubisului foarte tari,
aproape sudate si foarte aproape de partea din spate a osului
pieptului. Din contra, la un exponanr usor, ele pot fi
distantate cu conditia ca:
1. ele sa fie posibil aproape de osul pieptului;
2. ele sa fie tari si sa nu cedeze la o usoara presiune;
3. sa nu atarne in jos.
Un porumbel cu o constructie slaba, si prea putin capabil sa
se apere,chiar sip e traseele medii. Dintr-un alt punct de
vedere, atunci cand apasam cu degetele in spatele pieptului,
si putem apasa porumbelul, avem de-a face cu un porumbel
slab deoarece furca sa cade dincolo de linia coloanei.(va
urma)
NU UITATI.
In fiecare an se intampla sa fie semnalate cazuri de
paramixoviroza in cursul lunii august sau septembrie. Desi
vaccinarea este obligatorie, exista inca columbofili care nu
vaccineaza puii de vara impotriva paramixovirozei. Si ati fi
uimiti sa vedeti cat sunt de multi! spre sfarsitul sezonului
sportive paramixoviroza isi face aparitia la acesti columbofili.
Un mic sfat : puneti pe usa de la intrarea in porumbarul in
care puneti puii o mica pancarta pe care scrieti : vaccinare
impotriva paramixovirozei.

Greutatea si forma aripii porumbeilor

GREUTATEA SI FORTA ARIPII sunt subiecte usoare pentru un cronicar columbofil

deoarece se pot scrie pagini intregi si chiar volume despre aceste lucruri.Si,
in fond, nu este oare acesta cosmarul constructorilor de avioane? Greutatea
si forta aripii sunt in legatura directa si cu motorul.Studiul celor trei puncte ne
va dezvalui multe lucruri referitoare la calitatile sportive ale unui porumbel.

Pentru a dezvolta o viteza maxima pe trasee reduse sau medii, un porumbel

trebuie sa aiba o anumita greutate in raport cu gabaritul sau. Un porumbel
mare nu este un voiajor de cale lunga : este o chestiune de viteza.
In schimb, un porumbel mare si usor poate fi un exemplar bun pentru fond. Un
porumbel mai degraba mic dar greu, este un bolid la viteze si la semifond, in vreme ce un porumbel mic si usor este cel mai portivit pentru
fond. In acest fel gasim cei mai buni alergatori de la 100 la 500 de km
din randul porumbeilor cu o musculature foarte dezvoltata si din randul
celor grei, tinind cont, bineinteles, de raportul dintre greutate si
talie/marime.
De exemplu, o aripa tare este semnul unei oarecare lipse de valoare la
un porumbel greu, in timp ce la un porumbel usor acest lucru nu e
foarte avantajos.Cu cat aripa este mai supla, cu atat zborul e mai usor,
porumbelul se mentine mai bine in aer si zborul este mai putin
obositor.Puteti remarca astfel ca aripa joaca un rol de prim plan : un rol
capital.
Oare putem depuncta un porumbel doar din cauza aripii sale? Da! In
realitate, un porumbel greu cu aripi tari nu are nici o valoare. Un
porumbel greu cu aripi scurte, mai ales partea din spate, nu are are nici
el o valoare. Cu toate acestea, daca aripa aceasta scurta este extreme
de supla, foarte bine construita si cu musculature dezvoltata, pasarea
poate fi buna. Pe de alta parte, un porumbel greu avand aripi suple nu e
bun pe vreme rea daca antebratul este prea lung.Este insusi principiul
parghiei. Cu cat punctual de sprijin e situate mai departe, cu atat
muschii au mai putina forta. Astfel oboseala se instaleaza mai repede.
Este adevarat ca supletea penelor remige alare poate ajuta intr-o mare
masura muschii, ceea ce reduce si intarzie instalarea oboselii. Acelasi
lucru se intampla, intr-o mai mica masura, cu umerii. Cu cat acestia
sunt mai tari, cu atat mai multa forta musculara solicita. Umerii supli si
energici obosesc mult mai putin. Aveti astfel doua indicii de prima
importanta in ceea ce priveste rolul fortei aripilor in diverse situatii.
O aripa perfecta se prezinta dupa cum urmeaza:
Foarte puternic construita si musculoasa, foarte supla, nu foarte
departe de corp cu antebrat scurt, remige primare si secundare situate
astfel incat sa se acopere reciproc si sa nu lase nici un interstitiu.
Si, principiul este ca o aripa buna are legatura cu greutatea
porumbelului.
Insa, cel mai bun porumbel la viteza poate fi slab pe distante
mari.Uneori si contrariu este adevarat, desi intr-o masura mai mica si in
cazuri mai rare.
Un porumbel poate fi constituit intr-un mod ideal, poate avea cele mai
bune aripi si cei mai buni muschisis a nu valorize nimic, daca
motorul nu valoreaza nimic.
Vom mai vorbi desre asta. Motorul este, de departe, cea mai sensibila
parte a masinilor noastre de zbor. La prima vedere, aceste aspecte par
a ne scapa de sub control. Nici vorba. Va vom arata ca deja incepem sa
stim cate ceva in acest domeniu. (va urma)

Sanatatea ochiului
Ochiul porumbelului detine un loc important in sportul
nostru prin preocuparile pe care observarea sa le da
majoritatii amatorilor. Multi vad in acest organ, sau cel putin
cred ca vad, vitalitatea, bogatia originii, inteligenta,
valoarea sportiva, valoarea reproductiva si aptitudinea de a fi
cuplat cu o anume pereche pentru a crea cei mai buni pui
posibili. Cu alte cuvinte, vreau sa spun ca este un organ
important cu atat mai mult cu cat, pentru mine care sunt
medic de porumbei, acesta serveste la vedere si este un
organ fragil pentru ca, pe deoparte e in contact cu aerul si
lumina, iar pe de alta parte e foarte aproape de sinusuri,
cavitati complexe si adesea infectate.Ne vom opri la valoarea
ochiului ca si organ cu o functie importanta .
Aspectul exterior al ochiului care se reduce la cel al corneei (peretele
extern transparent) si la cel al irisului (care da culoare
ochiului),gauraneagra centrala fiind pupila care e doar o
mica parte a organului si a anexelor sale. De fapt, ochiul este
un glob aproape sferic de aproximativ 1cm diametru,glob
pus in miscare de muschii din orbite,receptionand nervi( cel
mai important e desigur nervul optic), care se sprijina pe un
tesut conjunctiv cu rol de perna protectoare in orbita. Partea
alba a ochiului, strabatuta de vase mici se numeste
conjunctiva.
E protejat de pleoape, douaclasice plus a treia
membranoasa, corneea, numitacorp care
clipeste.Corneea ,perete extern e mentinuta umeda de catre
lichidul lacrimal(lacrimile) secretat de glandele lacrimale.
Toate aceste parti ale regiunii oculare pot sa se inflameze, sa
se infecteze din diferite motive: lovituri de cioc, tumori ale
pleoapelor, chisturi, negi,praf Complicatia clasica e
conjunctivita care inflameaza partea interna a pleoapelor si
partea alba a ochiului. Ochiul devine rosu, lacrimeaza si e
dureros. Adesea porumbelul agraveaza raul scarpinandu-se
in continuu.Remediul rezida in administrarea picaturilor
antiseptice si calmante clasice.
Pe langa aceasta afectiune de origine strict locala,exista si
reactiile oculare datorate unei inflamari regionale.Ochiul este
in legatura cu sinusurile si, prin urmare, cu fosele nazale si
cu gura. E in legatura cu creierul prin intermediul nervului
optic.
Sursa cea mai frecventa a tulburarilor oculare este coriza in

faza a doua umeda,scurgerea nazala e insotita de

lacrimare, decolorarea pleoapelor si, dupa cateva zile, de
decolorarea irisului( o numim: decolorarea ochiului)
consecutive inflamarii persistente.
Am scris suficient de mult despre coriza pentru a mai reveni
la ea foarte mult:necesitatea unui tratament
antiparazitar(tricomonoza si coccidioza sunt legate de
aceasta coriza), in acelasi timp cu tratamentul anticoriza se
face prin antibiotice( cu apa, sau injectabile) singura metoda
completa activa si local (picaturi in ochi si nara).Necesitatea
unei aerisiri puternice( si nu inchiderea totala de teama
curentilor de aer) a unei populatii normale(2 porumbei la
metrul cub de columbar), si igiena stricta si tratamente de
intretinere care sa evite reinstalarea parazitilor care isi fac
patul din microb.
Orice neg, chist vor fi destinate unui tratament specific
prelungit , sau unei interventii chirurgicale. Aceste sunt
cazuri izolate.
Un alt caz rar: cataracta, adica degenerescenta cristalinului
care devine alb.Cand aceasta infirmitate provine de la o
cauza externa(soc, infectie externa) si daca se intervine de
timpuriu, un colir cu iodura da in general rezultate bune nu
se intampla la fel daca aceasta cataracta urmeaza unei
leziuni nervoase, cum ar fi torticolis paratific sau toxic si
formele sale de larve, mai mult sau mai putin vizibile,sau de
paramixoviroza (forma nervoasa).
Ranile ochiului pot determina in functie de intensitatea lor si
de punctual atins, fie ruptura ochiului, fie o rana a corneei
care ingrijita superficial poate duce la keratita- partea
transparenta a ochiului albeste- si se ulcereaza(ulcer de
cornee).Colirii cu calmante si antibiotice permit o vindecare a
acestei keratite.
Rasa Roman e in special supusa la complicatii de acest fel.
Nu numai ca acesti porumbei enormi sunt in realitate foarte
fragili, dar si adultii care ating 4 sau 5 ani au pleoape
enorme,foarte pliate unde se instaleaza usor microbi care
determina treptat lacrimarea, keratita cu ulcere, extreme de
grave. Vindecarea e intotdeauna grea si lunga.Nu am sti ce
sfaturi sa dam amatorilor acestei rase pentru a fi vigilenti si
pentru a intretine aceasta regiune foarte sensibila cu picaturi
sau unguente oculare, la exemplarele in varsta.
Variatiile mari ale lucirii si coloraturii irisului porumbelului
sunt interesant de explicat. Pentru aceasta, trebuie sa dam

cateva notiuni despre structura irisului,sediul colorarii in

rosu,rozaliu,maron,etc a ochiului.
Irisul e o membrana care constituie o adevarata diafragma
( ca si intr-un aparat foto), deschiderea centrala fiind pupila.
Aceasta pupila se deschide cand e intunecat (atunci intra mai
multa lumina si ochiul vede la fel de bine) si se inchide cand
lumina este intensa.Irisul sufera modificari inverse,iar cand
pupila este foarte mica, si lumina e intensa, irisul e mai mare.
In aceste conditii, in mod evident, putem aprecia cel mai bine
bogatia coloraturii. E foarte important ca pupila sa fie mica
pe lumina puternica. Daca nu, acest lucru e dovada ca ochiul
a pierdut o parte din functiile sale prin degenerescenta
retiniana,cristalina sau nervoasa.
Colorarea irisului, variabila la infinit, e determinata de doua
straturide pigmenti diferiti: stratul superior (spre exterior)
bogat in lipocromi, adica in uleiuri colorate, din care cel mai
important e luteina care da culoare galbena
ochiului.Desigur ,sunt multe altele care prin ele insele sau
prin adunare(ca si intr-o prisma)reconstituie culorile roz,
alb,maron etcfiecare din aceste culori fiind mai mult sau
mai putin inchisa sau intensa.Stratul profund a irisului(spre
fundul ochiului) e negricios din cauza pigmentului numit
melanina. Trebuie remarcat ca acest pigment e foarte solid(
e din abundenta in penajul porumbeilor inchisi la culoare) in
timp ce primii(lipocromii care dau culoare vie a ochilor)
sunt,din contra,foarte sensibili.
Variatiile de culoare pe care le observam in urma afectiunilor
oculare, a oboselii sau a unei grave maladii generale isi
gasesc astfel explicatia.Sensibilitatea extrema a acestor
lipocromi e data de constituirea lor: sunt uleiuri de diferite
culori si puteri refractare. Cea mai mica variatie a cantitatii
uneia sau alteia modifica culoarea si stralucirea irisului in
proportii foarte mari.Aceste uleiuri sunt impartite in masa
tesuturilor sub forma de picaturi fine si rotunde.Daca
examinam un ochi cu o lupa puternica, ne dam foarte bine
seama de aceasta structura speciala.
De notat ca pupila are aproape mereu o margine neagra,
uneori completa(atunci e cercul de corelare), alteori
incompleta, ingusta, in forma de semiluna care te duce cu
gandul la o forma ovala a pupilei. De fapt ,melanina neagra a
stratului profound apare in aceasta margine completa sau
incomplete si se confunda cu fondul negru al ochiului zarit
prin gaurapupilei. De fapt, pupila e tot timpul rotunda.

Cum e regula la toate animalele tinere( si la om unde noul

nascut are mereu ochii de un albastru inchis), lipocromii nu
exista la puii de porumbel pana la varsta de 6-8 saptamani,
moment in care ochiul incepe sa se coloreze usor. E cert
faptul ca varsta aparitiei colorarii irisului este un indiciu de
vitalitate, ca si cel al caderii primei pene primavara pentru cei
tineri.
Colorarea ochiului este dependenta de circulatia sanguina.
Nu stim inca prin ce mecanism se formeaza acesti lipocromi
si in ce celule, e insa logic sa consideram ca, cu cat organul
care le produce e mai irigat cu sange pur, cu atat formarea
lor va fi usoara si intensa. Si fiecare amator stie cum
colorarea muschilor pieptului, a interiorului gurii e variabila
in functie de starea fizica a porumbelului, stralucirea ochiului
este un indice in cautarea starii de sanatate.
Intalnim adesea porumbei care au doar un ochi decolorat. Si
atribuit acest lucru,cel mai adesea unei lovituri de cioc.
Uneori e adevarat. De fapt toate afectiunile ochiului,
indiferent de origine, se traduc printr-o inflamare, deci o
anomalie a circulatiei sanguine din acea zona. De unde si
disparitia rapida a lipocromilor. Daca, foarte
adesea,voiciunea coloraturii irisului revine odata cu starea
de sanatate, observam uneori decolorari definitive.La fel si la
porumbeii batrani,disparitia stralucirii din ochi este semnul
infailibil al decaderii fertilitatii. Aceasta stralucire are legatura
cu activitatea genitala, deci a glandelor sexuale, sub
controlul glandei hipofize.Este si motivul pentru care primele
zile frumoase fac ochii mai luminosi- nu doar la porumbei- si
marcheaza rainnoirea sexuala.

Forma competitionala

Un aspect foarte important pentru obtinerea succesului in cursele cu porumbei este

intelegerea unor principii care se afla in spatele actiunilor tale. Unii crescatori au un
sezon bun intr-un an, si urmatorul sa fie dezastros sau mediocru. Fiecare an este diferit.
Conditiile de concurs se pot schimba, vremea poate fi mai rece, pot aparea elemente
neprevazute, sau sa fie o lansare proasta. De aici totul se rezuma la experienta,
discernamantul, priceperea si simtul de observatia al fiecarui columbofil, mai mult se
rezuma la capacitatea lui de a gandi ca un porumbel.

Hranirea este foarte importanta, zaharul si grasimile furnizeaza energie pentru activitate,
zbor, exercitiu in timp ce proteinele sunt necesare pentru crestere, naparlire si vindecarea
tesuturilor deterioarate. Mazarea, fasolea, si mazarichea sunt seminte cu baza proteica, iar
porumbul, sorgul, graul, arahidele sunt preponderent energetice.
O posibila schema de hranire:

30-40% mazare;
15-20% porumb;
15-20% floarea-soarelui;
5-10% grau;
5% seminte mici rapita, mei, in, orez;
1% arahide ( 1-3 pe pasare pe zi).

Exercitiile zilnice sunt necesare, este bine de stiu sa nu se abuzeze de acest lucru, pasarile
ar trebui zburate maxim 1,5 h pe zi, pentru a se evita suprasolicitarea si pierderea
interesului pentru zbor ( plictiseala).
Lansarile servesc la educarea pasarilor si la dezvoltarea formei fizice, dar facute in exces,
le pot distruge forma competitionala.

Orzul si inul

Orzul si inul sunt foarte controversate intr-adevar.Unii campioni niciodata nu folosesc

orzul; altii spun ca este aur.Porumbeilor nu prea le place, insa asta nu inseamna ca nu
este bun.Unii il folosesc ca depurativ, pentru ca ei cred ca este usor de digerat, insa nu
este corect: orzul este greu de digerat!
Altii le dau porumbeilor orz pentru ca ei cred ca ii previne pe porumbei sa se ingrase si le
va domoli apetitul sexual. Si aici ne confruntam cu o neintelegere.Am vazut porumbei
care erau hraniti numai cu orz si care erau atat de grasi incat de-abia puteau sa zboare.Si
am vazut porumbei care in ciuda faptului ca mancau numai cu orz se inmulteau ca iepurii.
Inul este deasemenea o sursa buna de hrana, in special pentru porumbeii care naparlesc,
insa este riscant pentru ca se altereaza repede si ar putea deveni toxic.Daca semintele se
lipesc una de alta trebuie imediat aruncate.Un alt risc cu semintele de in este acela ca se
pot lipi in gatul porumbeilor.Acum cativa ani Meulemans a avut un porumbel care a
castigat locul 1 national la concursul Marseille, pe care i s-a oferit o avere insa dupa
cateva nopti albe el s-a decis sa nu il vanda.La scurt timp dupa asta porumbelul a murit.O
mica seminta l-a sufocat pe porumbel si Karel a avut mult mai multe nopti albe.

Mici trucuri

Forma la porumbei

Cele scrise mai jos au fost adunate din reviste

Postagalambsport,interviuri date de marii crescatori belgieni.Din spusele lor reies
urmatoarele:
- Porumbelul cand este in forma, la intrarea crescatorului in columbarie, acesta zboara
incontinu,dintr-o boxa in alta, de la boxa lui coboara pe podea si inapoi in boxa,acest
lucru de mai multe ori, adica lifteaza dupa cum se mai spune.
- Luat in mana, crescatorul are senzatia ca porumbelul este plin cu aer,ca un balon, este
usor , are picioarele curate,calde si rosii,narile si genele sunt foarte curate si foarte
albe,ochii stralucesc si parca sunt mai colorati,mai plini,pielea de pe piept este de culoare
roz si nu prezinta acei, asa zici solzi.
- Penajul este matasos,cu multa pudra, iar pe remigele primare apar asa zisele pete de
ulei, care sunt semne clare ca porumbelul respectiv este in mare forma.Cand iasa la zbor
acest porumbel,zboara cu multa usurinta si cu mare placere.De obicei porumbelul
respectiv nu zboara in grup, ci ii place sa o taie singur batand din aripi in timpul
zborului.Masculii intrati in forma sint foarte batausi.Tot odata este bine sa urmarim
caderea regulata a pufului,care denota si sanatatea si forma.Pozitii de cuib care sunt cele
mai favorabile pentru concursuri
Metoda La Natural: (la cuib)
- Oua de 6-8 si 16-18 zile
- Pui de 6-8 zile
- In cazul cand facem ca porumbeii sa cloceasca mai mult (oua de lemn), pentru etapa
cand ii pregatim vom pune sub ei nu pui de 1 saptamana(6-8 zile)
- Porumbeii intra in forma mai ales dupa aruncarea celei de-a doua remige primare.
NU !! este recomandata trimiterea la zbor a porumbeilor :

-care bat la cuib sau femele care sunt batute la cuib.

- Femela sau mascul care hraneste cu pasta.
- Mascul care are pui mari, deoarece se observa consumarea
Metode Utile
In cazul cand unul din parteneri a intarziat, iar cel ramas acasa vrea sa paraseasca cuibul
cu ouale, sau in eventualitate ca s-au spart ouale, procedam in felul urmator:
- Perechea respectiva(ambii porumbei), va fi scoasa afara din crescatorie si 2-3 ore nu li
se permite intrarea.
Dupa acest rastimp, permitem intrarea femelei la cuib, unde am pus doua oua
incalzite.Daca femela le primeste si se aseaza pe cuib, atunci permitem si intrarea
masculului.In caz ca nu reusim cu aceasta metoda, incercam sa punem in cuib, ppui mici,
care de regula sunt primiti, dupa care vom inlocui pui cu oua incalzite.
Acest lucru este bine sa-l facem pentru a evita, ca femela sa oua din nou, deoarece nu este
recomandabil, ouatul de doua ori intr-o luna.
Hrana porumbeilor

Cunoscand necesarul organismului unui porumbel in principii nutritive,in substante

minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de hrana pentru a
raspunde cat mai complet unui organism in crestere si dezvoltare sau al unui organism
care sa fie capabil sa produca energia necesara zborurilor etc.
In principiu ,o ratie bine echilibrata trebuie sa cuprinda 45-50% graunte de
cereale(porumb,orz,ovaz,grau,secara,etc..)7-8-10% seminte de oleaginoase (floareasoarelui,canepa,rapita etc..)
Stabilirea ratiei si alegerea grauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant
,cerand o buna cunostere a nevoilor organismului in perioada data.In functie de scop,de
sezon,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc; se mareste cantitatea
de leguminoase ,la nevoie se adauga oleaginoase s.a.m.d
Cereale
In alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie grauntele de
cereale.Acestea au cam 70% hidrati de carbon(glucide),8-12% substante proteice so 2-8%
lipide,putine substante minerale(1,5-4%) si cantitati apreciabile de vitamine E si B,insa

sunt sarace in carotene(pro-vitamina A),cu exceptia porumbului galben ,care e ceva mai
bogat.
GRIUL. Este cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa chibzuinta,pentru ca fiind bogat
in hidrati de carbon,favorizeaza ingrasarea si sterilitatea masculilor.
PORUMBUL. De asemenea este cereala apreciata ,este un furaj cu putere energetica
mare ,fiind bogat in proteine si glucide;avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste
pofta de mancare si ridica digestibilitatea ratiei.De preferat este sa se dea porumbeilor
porumb cu bobul mic.Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari
duce la ingrasare.
OVAZUL. Desi nu le place porumbeilor este un furaj bogat in feruginoase ,se asimileaza
usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase.Este bine ca
ovazul sa se dea in hrana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a
viitorului sezon sportiv;el ajuta ca zburatoarele sa fie usoare dar cu muschi tari.In acelasi
timp ,este un tonifiant al sangelui si al sistemului nervos.Are insa un usor effect de
franare a ouatului la porumbei;asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus.
ORZUL,se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa
gonire la cuib etc..
Amestecul de orz si ovaz constituie o hrana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie
.Este bine sa nu se dea in hrana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot
produce raniri pe traiectul digestiv.
Grauntele decorticate de ovaz si orz ,se recomanda sa se administreze pentru actiunea lor
linistitoare ,pentru neutralizarea efectului produs de unele seminte excitante.Orzul, mai
ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor
intestinale ,in combaterea diareei.
Secara are valoare nutritiva ceva mai redusa decat graul sau porumbul ,dar nu prea este
pe placul porumbeilor.
Leguminoase:
Boabele de leguminoase sunt bogate mai ales in substante proteice (22-40%) dar au
grasimi putine (1-5%); au mai multe minerale decat cerealele,fiind bogate mai ales in
saruri de fosfor si calciu;ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din grupa
B, in special vitamina B1,dar mai putin carotene.
Mazarea contine 22-26% proteina,50-52% substante neazotate,1-2% lipide si 4-5%
celuloza.Avand digestibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de 15-20%,
iar in amestec cu borceagul pana la 50-54% .Fiind bogata in substante minerale ea
are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra dezvoltarii organismului ,mareste
rezistenta la eforturi,ajutand la reducerea oboselii.De retinut ca bobul de mazare verde are
actiune diareica.

Mazarichea ,prin continutul sau ,actioneaza asupra sistemului nervos.Ea poate intra in
ratie pana a 20% ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la 60-70 sau chiar 80%,dar
in acest caz cu borceag,deci in amestec cu grasime.Se va avea grija deosebita ca
introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile majorandu-se
saptamanal.Introdusa in ratie fara pregatirea tubului digestiv,mazarichea produce
tulburari intestinale ;fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare. NU se recomanda
in hrana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce congestii intestinale.
Soia.Desi foarte bogata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor
,intrucat poate produce tulburari manifestate prin schiopaturi ,ologeala etc..
Lintea are o valoare nutritive ridicata :30-32% proteine ,fiind si destul de bogata in saruri
minerale(calciu, fosfor, fier asimilabil etc).Se poate introduce in ratie in cantitate de 510% ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi.
Oleaginoase:
Nutreturile mai bogate in lipide sunt semintele oleaginoase;ele contin aproximativ 34,2%
lipide, 24,3% proteine,22,55 substante extractive neazotate (in care intra si glucidele) si
vitamina A .Dintre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita.
Semintele de oleaginoase se recomanda sa se administreze in deosebi in timpul
neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care ajuta la scurtarea
perioadei respective.Datorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte
se dau in amestec ,in perioada premergatoare participarii la expozitii ,conferind penelor
un luciu frumos.Ele stimuleaza ouatul si maresc procentul de fecunditate si ecloziune.Au
usor effect laxativ, drept pentru care se administreaza si ca depurative.Aceste seminte pot
intra in ratie in proportie de 5-7%,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara
anumite tulburari :indispozitie,febra,congestia ficatului ;ca atare ,ele trebuie dozate foarte
atent,in special in perioada concursurilor.
Floarea-soarelui fiind foarte bogata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor
asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor ;ca atare, se recomanda
ca in perioada naparlirii sa fie prezenta in ratie in proportie de 5-6%
Rapita,semintele acestei plante sunt utilizate in hrana porumbeilor pentru continutul
bogat de calciu ,magneziu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante grase (cca
38%).In cantitati mici (3-5% din ratie) au effect stimulator ;invioreaza ,prin marirea
activitatii diferitelor functii vitale.
Rapita rosie ,desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimuleaza activitatea sistemului nervos
si mareste forta de zbor ;se va da in cantitati mici:1/4 dintr-un degetar pe zi pe cap de
porumbel,in amestec timp de 8-10 zile in perioada premergatoare zborurilor .Rapita ,fiind
foarte hidrofila si mucegaind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici .

Cinepa, semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bogate in substante
proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile;au actiune excitanta asupra instinctului
genezic;se dau in ratie circa 3-5%.

Imperecherea porumbeilor

Imperecherea se face cu aproximativ trei luni sau 104 zile inainte de primul concurs.
In timpul imperecherii asigurati-va ca masculi sa-si trateze femelele cu toata atentia
( evitati luptele dintre femela si mascul ).
Dupa 5 zile de clocit se trateaza tot efectivul pentru tricomonoza timp de 10 zile si
apoi un complex multivitaminic pentru 3 zile; asta va dura pana in ziua a 18-a.
Primul ou ar trebui sa ciocneasca in ziua a 19-a.
Este de recomandat ca perechile sa creasca cate un singur pui tinand cont ca ii
asteapta un campionat destul de lung.
In cazul in care vreti sa pastrati ambele oua , in momentul in care femela face
primul ou este bine sa-l luati in casa si sa-l pueti inapoi in cuib dupa ce il va face pe
al doilea ( sub femela tot acest timp va sta un ou de plastic ; oul care va sta in casa il
veti pastra intr-o cutie infasurat in vata si nu uitati sa intoarceti cutia cu atentie de
cateva ori pe zi, aceasta va preveni asezarea galbenusului ).
Detalii
Saptamana 1
Cind pasarile incep sa hraneasca puii cu lapte trebuie alimentate cu un amestec variat
de boabe plus un complex vitaminic de 2 sau 3 ori pe saptamana.( vitaminele vor ajuta
pasarile sa-si pastreze o conditie fizica buna si sa creasca pui de calitate )
Saptamana 2
Dupa o saptamina parintii vor hrani puii cu boabe mai tari, deci e timpul sa adaugati
amestecului de baza ceva maruntis(mei ,cinepa,rapita,etc) si daca aveti ceva mazare.
In aceasta perioada o pasare matura ar trebui sa consume aproximativ 40g boabe de doua
ori pe zi.
Saptamana 3
Daca ai timp si poti ,incearca sa hranesti puii de cite 4 sau 5 ori pe zi ,in felul acesta vei
reduce efortul parintilor si vei avea puii reusiti.
NOTA-in acest stagiu nu se va lasa mincare la discretie in hranitori si nici hranitori
particulare in cuiburi.Este un fapt demonstrat ca nu veti avea pui mai bine crescuti daca
boabele vor sta tot timpul in voliera.
Separarea femelelor
Se vor separa femelele de masculi cind puii au 17 zile,deci din acest moment masculii vor
creste puii singuri.
Cind observati ca puii se vor da jos din castron puneti cutiute cu boabe,in special
marunte,in cuib ptr ca puii vor incepe sa se hraneasca singuri.
O alta varianta este sa lasati femelele in compartiment sa hraneasca puii cind masculii fac

antrenamentul de dimineata.
Dupa 28 de zile veti intarca puii,si este de preferat ca in prima saptamina puii sa aiba
coltul lor pe podea plin cu paie curate ptr ca se vor strange toti la un loc cautand caldura
cuibului.Puilor li se va da hrana de 3 ori pe zi.
NOTA- luati boabele din compartimentul puilor de fiecare data cind au terminat de
mincat
-separarea femelelor previne aruncarea primei pene la masculi
-in acest interval de timp,de la imperechere pina intarcarea puilor nu antrenati pasarile
Reimperecherea
Reimperecheati femelele 5 saptamani inaintea primei etape de concurs.
Dupa ce femelele au ouat inlocuiti-le cu unele din plastic,si dupa a zecea zi de clocit
separati din nou femelele .Veti lasa masculii sa mai cloceasca inca trei zile dupa care
cuiburile vor fi scoase din boxa.
NOTA- in acest stagiu antrenati masculii cat de mult puteti .
Acum a inceput perioada de VADUVIE
Masculii
Dupa primul concurs masculii nu se mai antreneaza, sunt lasati sa zboare doar in jurul
casei. Se fac exercitii cu masculii de doua ori pe zi, dimineata si la 5pm . LASATI
MASCULII AFARA , INCHIDETI VOLIERA , si in tot acest timp este bines a faceti
curat inauntru, pentru ca dupa perioada de exercitiu ei vor vrea sa intre repede inauntru si
este bines a nu stati in calea lor. Acest obicei odata deprins va aduce secunde bune la
intoarcerea din concurs .
Dupa terminarea exercitiului zilnic ei vor veni inapoi , de regula , fiecare din diferite
puncte cardinale batand din aripi. Daca sunt in forma ei trebuie sa zboare singuri nu in
stol.
Este bines sa-i invatati sa manance alune , si dupa fiecare exercitiu in decursul anului sa
gaseasca in boxa doua alune. Daca nu sunt invatati cu alune puteti folosi seminte de
canepa .
La fiecare doua zile este bine sa le dati un supliment format din seminte mici .
NOTA ESTE FOARTE, FOARTE IMPORTANT CA VADUVII SA NU FIE
DERANJATI IN TIMPUL ZILEI IN PERIOADA DE REPAUZ DINTRE
EXERCITII !!!!
Femelele vaduve
Unul dintre cei mai importanti factori in sistemul vaduviei este femela.
EA TREBUIE SA FIE ATRAGATOARE SI DRAGASTOASA
Este foarte important ca ea sa NU se imperecheze cu celelalte female, deoarece in aceasta
situatie va fi nefolositoare ca vaduva.
Un mascul pe care nu il folosim ca vaduv il vom pune de doua ori pe saptamna cate 10
minute in compartimentul vaduvelor , pe podea , inchis intr-o cutie de expozitie. Toate
vaduvele vor vrea sa se joace cu el , si acest lucru ca preveni imperecherea intre ele.
Nu recomand inchiderea femelelor in boxe deoarece in primul rand acest lucru cauzeaza
mult stress si afecteaza penajul . Este de preferat sa tinem femelele inchise impreuna cu
puii si sa-i lasam tot impreuna sa zboare afara zilnic .
Cel mai bun lucru este sa le punem intr-un compartiment de unde pot vedea alti masculi,
masculii de la natural sau de la matca DAR NU MASCULII LOR. Atata timp cat ele vad
alti masculii nu se vor immperechea intre ele .

NOTA- Femelele se vor imperechea intre ele numai daca sunt complet isolate.
Hrana vaduvelor
Duminica , luni , marti depurative
Miercuri, joi- 50% depurativ plus 50% amestec de concurs
Vineri, sambata amestec de concurs
Duminica inchideti masculii in boxe , lasati femelele afara pentru o baie si dupa cateva
ore de liberatae ele vor intra in compartimentul masculilor. Dupa cateva minute mutati
femelele inapoi in compartimentul lor .
Introducerea femelelor pentru concurs
Lasati masculii in boxe ( jumatatea din boxa care pana acum a fost inchisa-dormitor ) si
in acelasi timp introduceti cuibul indormitor. Dupa o jumatate de ora inchideti masculii
in boxe si apoi puneti femelele intr-un cos . Cosul terbuie sa aiba partea de deasupra
dintr-un grilaj deoarece avem nevioe ca masculii sa le poata vedea.Pentru primele
concursuri luam femelele si le punem in partea deschisa a boxei. Dupa aprozimativ 5
minute deschidem usita de la compartimentul inchis al boxei-dormitorul , introducem
femela la mascul, dupa care o inchidem la loc. Daca masculul este in forma ar trebui sa se
aseze in cuib si sa inceapa sa cheme femela . Femela ar trebui sa stea langa el si sa-l
ciuguleasca pe gat in timp ce masculul va inchide ochii si o va chema pe un ton mai
scazut.
Dupa aproape 5 minute veti lua masculul foarte usor de pe cuib si il veti pune in cos
acesta fiind gata pentru concurs.
TOATE ACESTEA TREBUIE FACUTE IN LINISTE SI CALM!!!!
Luati cuiburile din boxe dupa ce masculii se afla in cos,deoarece vor fi murdarite de
femelele ce vor sta acolo peste noapte.Este bine sa tinem femelele peste noapte in boxele
vaduvilor ptr ca in primul rind acest lucru le va motiva ptr a doua zi la intoarcerea
masculilor,si in al doilea rind nu va fi nevoie sa le mutam iar in compartimentul lor.
In momentul cind punem masculii in cos este bine sa-i examinam rapid.Deschide aripa si
uita-te la pene.Da atentie penelor de la cotul aripii,sunt foarte importante.Urmatorul
pas,intoarce porumbelul si verifica pieptul;pielea de-a lungul sternului trebuie sa fie rosie
spre roz.Daca este prea inchisa la culoare inseamna ca il hranesti cu prea multe
proteine,daca e uscata,ca si cind ar avea matreata nu este in forma si are o problema
legata de alimentatie.In cazul acesta adauga mai multe depurative amestecului tau de
hrana,si apa cu usturoi de 2-3 ori pe saptamina.
Dupa aceea uita-te dupa punctele de forma,care daca sunt presente ar trebui sa fie in
mijlocul pieptului ,imediat sub piele,mici puncte rosii.Privindu-le pentru citeva secunde
le veti vedea pulsind odata cu bataile inimii.Daca e asa este un bun semn.
Cel mai bun semn dintre toate il vei gasi la penile cozii,mai prcis la fulgii care acopera
tartita.Daca fulgii laterali care acopera tartita se incretesc si se ridica incercand sa treaca
peste marginile laterale ale cozii(la baza cozii) este un semn ca pasarea respective e in
superforma.Aceasta se va gasi numai la pasarile intretinute in mod exemplar.
Hraneste vaduvele inainte de intoarcerea masculilor de la concurs si verifica sistemele de
inchidere de la boxe.
Este de preferat ca vaduvele sa vada masculul venind,de exemplu printr-o usa larg
deschisa sau o fereastra mare decit sa folosesti un sputnik.Evenimentul sosirii va excita
vaduvele la maxim daca vor putea vedea clar intrarea masculilor in voliera.
Cronometreaza vaduvii rapid si in liniste,cu calm dupa care inchide-I in boxe.Lasa-i

impreuna cu femelele ptr 30 de minute,sau in cazul concursurilor mai grele ,o ora

EXTRAMOTIVATII
Citeva exemple de motivari pe care le puteti face in ziua imbarcarii:
- lasati masculii in dormitor cu cuibul,inchisi,si femelele libere in voliera timp de 30
min;dupa aceea introduceti femela la vaduv ,pe rind ,cite o pereche,si in momentul in
care masculul cheama si femela e linga el in cuib puteti pune masculu in cos.
- aduceti femelele intr-un cos (cu partea de sus din grilaj) ptr ca vaduvii sa le poata vedea
si lasati cosul pe podea in mijlocul compartimentului ptr 15 min.(vaduvii sunt inchisi in
boxe).Dupa 15 min lasati femelele libere toate odata si vaduvii vor innebuni.La fel ca mai
sus introduceti cite o femela pe rind la vaduvul respectiv si cind sunt impreuna in cuib
puneti masculul in cos.
- lasati cosul cu femele in mijlocul compartimentului ,lasati vaduvii liberi in voliera(ei
vor sta pe cos si vor incerca sa intre la vaduve)Peste 10-15 min inchide vaduvii singuri in
dormitoare ptr 5min ,dupa care pune-i in cos.
- lasati vaduvii liberi in voliera cu femelele ,iar in momentul in care ei vor intra in
dormitor puteti pune masculul in cos.
- lasati femela in boxa cu vaduvul inchis un dormitor,dupa 5min luati vaduvul,il puneti
in cos si duceti la 3-5km.Inchideti vaduva in dormitor,sa astepte intoacerea
masculului,lasati masculul la femela la intoarcere,dupa care il puneti in cos ptr concurs.
- inchideti vaduvul in dormitor,in cealalta jumatate a boxei puneti o oglinda,in asa fel
sa se poata vedea in ea.El va crede ca este un alt mascul care incearca sa-i ocupe
boxa;dupa 30 min puneti-l in cos ptr concurs.Femela trebuie sa-l astepte la intoarcere.
NOTA-luati masculul din boxa numai in momentul in care femela este peste el in cuib ,il
ciuguleste pe git sau pe cap,el inchide ochii si bate usor si ritmat din aripa!!!
Sfaturi:
-uleiul de usturoi si drojdia de bere ajuta la curatirea singelui de toxine
-produse ca Digestal,Gem-Thepax amestecate cu ratia zilnica de doua ori pe saptamina
ajuta la refacerea florei intestinale
-usturoiul pus in apa ajuta la cutatirea pielii porumbelului
-dati pasarilor jumatate din ratie inaintea exercitiului zilnic si jumatate dupa;acest lucru te
va ajuta sa le tii sub control
-de fiecare data cind porumbeii petrec mai mult de o noapte in masina de concurs,la
intoarcere trateaza-i pentru trihomonoza+multe vitamine.
Actiuni in timpul anului

Ianuarie:
Daca avem posibilitatea se recomanda drept inceput, examene coproparazitologice de
laborator din fecale (gainat), prelevat din intreg adapostul.

Deparazitarea intregului efectiv de porumbei printr-un tratament in apa de baut

sau individual, pe cioc;
Deparazitare interna (contra viermilor intestinali);

Vitaminizarea intregului efectiv de porumbei.

Februarie:

Vaccinarea contra paramixovirozei (se poate folosi vaccin inactiv sau viu);
Vaccinarea contra salmonelozei;
Vitaminizarea intregului efectiv de porumbei (se recomanda 2-3 zile inainte de
vaccinare/2-3 zile dupa vaccinare).

Martie:

Examinare individuala (inlaturam din efectiv pasarile cu deficiente);

Inceperea operatiunilor de selectie pentru reproducere (formarea cuplurilor);
Refacerea/verificarea cuiburilor, oatul, clocitul si ecloziunile.

Aprilie:

Verificarea inelelor de marcaj folosite pentru a stabili cu exactitate data de

vaccinare a puilor contra paramixovirozei;
Vaccinarea adultilor contra difterovariolei;
Dezinsectii/dezinfectii in adapost;
Debutul sezonului competitional- maturi.

Mai-Iunie:

Pregatirea si executarea zborurilor de antrenament la pui (sunt angajati puii la care

au trecut trei saptamanii de la vaccinare);
Pregatirea pentru concurs (selectare, antrenamente progresive, hrana de sezon).

Iulie-August:

Evaluarea performantelor;
Stabilirea criteriilor de selectie;
Dezinsectie generala.

Septembrie-Octombrie:

Examinarea intregului efectiv de porumbei;

Tratarea individuala a bolilor specifice;
Vaccinarea de toamna: paramixoviroza si variola (pentru tineretul din anul
curent);
Vitaminizarea completa.

Noiembrie-Decembrie:

Examene de laborator pentru depistarea eventualelor boli;

Selectarea lotului de zburatori pentru anul urmator;

Pregatirea de iarna.

REGULI VITALE:
inaintea deschiderii sezonului:

Toate pasarile angajate in competitie vor fi vaccinate contra paramixovirozei pana

la inceputul lunii martie;
Cu patru saptamani inaintea startului in sezonul de zbor, porumbeii vor fi tratati
contra tricomonozei;
Cu doua saptamani inaintea startului in sezonul de zbor, porumbeii vor fi tratati
contra parazitilor intestinali si a infectiilor gastrointestinale;
La startul sezonului, porumbeii vor fi tratati contra parazitilor externi.

in timpul sezonului:

Apa de baut va fi schimbata zilnic de 1-2 ori;

Ajutor pentru recuperare;
Hrana pentru sezonul competitional;

Porumbeii inainte de curse

Mai sunt putine zile si debuteaza, pentru crescatorii de porumbei voiajori sezonul
competitional 2009.
Pentru a avea rezultate crescatorul trebuie sa se prezinte la centrul de imbarcare cu
porumbei sanatosi, stapani pe sine, in forma si motivati.
Acum este foarte important ca pregatirea sa se faca corect, efortul crescatorului depus
intr-o perioada mare de timp se vede in ziua desigilarii ceasurilor (constatarea
rezultatelor).
Indiferent de conditia materiala tot mai multi crescatori apeleaza, de multe ori din
nestiinta la numeroase produse farmaceutice ce sunt prezentate ca fiind benefice in
pregatirea si parcurgerea cu succes a zborului.
Intrbarile "ce oferim de baut sau drept hrana porumbeilor in ziua premergatoare
competitiei?", atrag cele mai mari dispute.
Plecand de la studii clare bazate pe argumente va indicam urmatoarele:
1. Ce sa bea in ziua imbarcarii?
- Apa curata este raspunsul corect. Afirmatia se bazeaza pe faptul ca aproape toate
produsele medicale prin gustul lor specific sunt evitate de competitori. La acest argument
logic putem adauga faptul ca o medicamentatie neadcvata (depasirea dozei, varsta

competitorului, solicitarile cursei), poate duce la deteriorarea starii de sanatate a

porumbelului.
2. Ce oferim drept hrana in ziua imbarcarii?
- Dieta premergatoare cursei trebuie bazata pe carbohidratii si grasimi dar direct
proportionate cu necesitatile impuse de solicitarile distantei ce trebuie parcursa (zboruri
de viteza, demifond, fond, etc.). Este indicat un amestec bazat pe porumb, sofrat, grau si
orez nedecorticat la care se adauga cca 20% legume.
- A se evita cu cca 2 zile premergatoare imbarcarii orice fel de grit sau supliment ce
contine sare in exces.
Cu speranta ca indicatiile oferite reflecta realitatea va uram tuturor un sezon de exceptie!

Preparare hrana

Plecand de la premisa ca sportul columbofil implica un efort financiar considerabil m-am

hotarat sa prezint cateva retete la indemana oricui, adunate de mine intr-o perioada de 10
ani.
Mentionez ca au fost si sunt folosite de crescatori celebrii, eu personal va asigur ca au dat
rezultate:
1. Preparare: Intr-un recipient (recomandat o tava), se pun 1 Kg de grau/orz se adauga
un varf de lingurita sare de bucatarie si se toarna apa, apoi recipientul se aseaza la lumina
si aer.
Daca cerealele utilizate sunt calitative in cca 48 de ore vor germina (germenii vor atinge
cca 3-4 mm).
Astfel se obtine un furaj bogat in fosfor si lecitina, factori remineralizatori ce vor exercita
o influenta pozitiva asupra porumbeilor dumneavoastra.
Administrare: Aceste boabe incoltite se vor administra in doze mici (cca 100 g /20
porumbei).
Precautii: Administrate in cantitati mari pot provoca diaree iar germenii crescuti prea
lungi produc tulburari intestinale.
Modul de germinare ne dezvaluie si calitatea cerealelor; daca in 48 de ore cerealele au
incoltit si emana un miros placut, dulceag detinem hrana de calitate.
2. Preparare: Se amesteca 1 Kg de moloz si caramida maruntite, 1 Kg de carbune de
lemn, 1 Kg de coji pisate de oua, 1 Kg de sare de bucatarie, 1 Kg de mei, cca 250 g faina
anason si cca 100 g faina de chimen.
Administrare: Se ofera zilnic ca elemente minerale (dupa Cleon Dehu, mare crescator
francez).
3. Preparare: Se amesteca 4 Kg de pamant galben, 1 Kg caramida pisata, 2 Kg de
moloz, 1 Kg de paine uscata, 1 Kg de seminte pisate de canepa, 1 Kg de seminte mici

(rapita sau mei), si 250 g sare fina de bucatarie (dupa dr. Bricoux, renumit crescator
belgian).
Administrare: Zilnic, amestecul trebuie bine omogenizat.
4. Preparare: O ceapa de marime medie, doua capatani de usturoi si doua lingurite de
scortisoara.
Se piseaza ceapa si usturoiul se amesteca cu scortisoara si se mixeaza cu blenderul pana
se obtine o pasta omogena.
acest produs se amesteca cu patru litri de otet alimentar (se recomanda otetul de mere cu
miere de albina).
Administrare: Zilnic in apa de baut cate 10 ml (coktail folosit de renumitul crescator
Wim Muller).
Otetul de mere administrat zilnic in apa de baut tine sub control tricomonoza in
crescatorie.

Achizitionarea de porumbei

"Asculta de la toti, dar fa ca tine"," invata de la altii, dar din greselile lor"
Toti i-ti recomanda porumbeii lor insa nimeni nu raspunde de esecurile tale.
De la cine luam porumbei? Plecand de la aceasta provocare trebuie sa raspundem la
minim patru intrebari:
- De la cine achizitionam porumbei?
- Cu ce porumbei vrem sa concuram?
- Cat dam pe ei?
- Ce facem cu porumbeii achizitionati?
Normal ca de la cei mai buni. Dar care sunt cei mai buni?
Cei mai buni de la care se recomanda sa achizitionam pasari sunt cei care concureaza in
aceleasi conditii ca si noi.
Plecand de la aceasta premisa putem opta pentru:
1. achizitionarea de pasari ce s-au aratat bune concurente;
2. achizitionarea de pasari ce s-au aratat bune reproducatoare;

3. achizitionarea unui lot de pui:

a). de primavara (sunt mai scumpi, pentru ca sunt pastrati pentru competitie).
b). de toamna
4. achizitionarea de oua.
Daca analizam variantele oferite observam cu usurinta ca achizitionarea unui lot de oua
reprezinta cea mai ieftina solutie.
Daca ne orientam catre aceasta varianta trebuie sa tinem cont de :
- seriozitatea vanzatorului;
- lotul de porumbei detinuti ce vor juca acum rol de doici pentru puii eclozati din ouale
achizitionate.
Pasarile rezultate din aceste oua vor fi zburate si vor reprezenta lotul de concurs pentru
anii ce vor urma.
Va doresc tuturor mult noroc!

Boli porumbei

I. Viroze:
1. PARAMIXOVIROZA
Transmitere: Sursele de infectie sunt porumbeii bolnavi care prin secretiile lor
contamineaza mediul inconjurator (apa si furajele).
Purtatori pozitivi de virusi pot fi pasarile salbatice, asternutul sau chiar omul.
Porumbeii se contamineaza pe cale aerogena si digestiva.
Simptome: Boala nu se manifesta direct. Initial debuteaza ca o usoara conjunctivita
(lacrimare).
O data cu evolutia bolii, porumbelul sta trist, apatic, are penele zburlite, apare diareea
apoasa, chiar cu sange.
Pasarea afectata acuza o sete exagerata ce combate pofta de mancare. Faza finala
debuteaza cu tulburari neurologice: contractii ale muschilor gatului, tulburari de
echilibru, convulsii si paralizii ale aripilor si picioarelor.
Supravietuitorii tratati raman cu sechele nervoase.

Tratament/combatere: Singurul mod de prevenire este vaccinarea. Preventiv se vor face

vaccinari profilactice la pui, incepand cu varsta de 30 de zile. Anumiti specialisti
recomanda vaccinarea puilor la 30 de zile cu vaccin viu, urmata la 2 saptamani de
vaccinarea cu vaccin inactiv.
Pe piata romaneasca au patruns mai multe tipuri de vaccin ce combat paramixoviroza.

2. DIFTEROVARIOLA
Transmitere: Ca si in cazul paramixovirozei principala sursa de infectie sunt pasarile
bolnave sau trecute prin boala, ce pot infesta apa, hrana sau asternutul.
Aceasta boala mai poate fi transmisa si de insectele hematofage (paduchi, capuse,
tantari).
Afectarea porumbeilor se poate realiza pe cai aerogene, digestive si cutanate.
Simptome: Boala poate debuta acut in trei forme: cutanata (variolica), mucoasa
(difteroida), si mixta (ambele forme).
Initial apar leziuni ce se transforma in noduli pe zone fara pene (pleoape, nari, etc.),
forma variolica este cea usoara si tratata se vindeca in 2-4 saptamani.
Forma difterica, se manifesta prin aceleasi leziuni dar localizate la nivelul mucoaselor
fapt ce duce chiar la deces.
Forma difterica este cea mai dramatica. In forma mixta intalnim ambele cazuri.
Tratament/combatere: Practic nu exista medicamentatie pentru aceasta boala.
Preventiv se pot administra antibiotice ce previn infectiile bacteriene. Sunt recomandate
vitaminele: B si AD3 E.
Pentru forma variolica se foloseste cu succes albastru de metilen.
Se recomanda dezinsectii/dezinfectii in crescatorie.
3. CORIZA HERPETICA
Transmitere: Sursele de infectare sunt tot porumbeii bolnavi care prin secretii transmit
boala fie prin contact direct fie prin contact indirect pasarilor sanatoase

Boala este contactata mult mai usor de pasarile tinere infectate cu paraziti interni sau
externi sau de pasarile suprasolicitate (oboseala excesiva).
Simptome: Boala debuteaza printr-o rinita seroasa ce devine purulenta (se formeaza o
crusta ce astupa orificiile nazale provocand respiratie grea si stranuturi repetate).
Tratament/combatere: Nu exista un tratament specific, se pot administra antibiotice in
scopul prevenirii bacteriilor supraadaugate.
Sunt recomandate vitaminele si dezinfectii periodice.
II. Bacterioze:
1. SALMONELOZA
Transmitere: Se transmite de porumbei bolnavi sau alte animale infectate/purtatoare prin
contaminarea cu fecale a apei sau a hranei.
Pot transmite boala rozatoarele, gandacii sau chiar oamenii.
Simptome: La pasarile afectate apare diaree apoasa galbui-verzuie, anorexie (lipsa poftei
de mancare), slabire rapida si accentuata sau artrita (inflamatii ale articulatiilor, calde si
dureroase).
Exista si o forma cronica, latenta caracterizata prin: evitarea zborului, oboseala acuta,
schiopatare sau chiar inaparlire cu sange.
Tratament/combatere: Tratamentul se face intodeauna cu antibiotice indicate de medicul
veterinar.
Preventiv se pot utiliza vaccinuri inactive. Sunt specialisti ce nu recomanda vaccinarea
porumbeilor contra salmonelozei.

III. Parazitare- interni

1. TRICOMONOZA
Transmitere: Contaminarea se face prin apa de baut la pasarile adulte sau prin laptele din
gusa la pui.
Simptome: Cei mai afectati de aceasta boala sunt puii si porumbeii tineri. Boala se
manifesta prin anorexie, sete excesiva si noduli, chiar cat o aluna. mortalitatea in randul
puilor este extrem de mare cca 40%.
La adulti apar mucozitati din cioc, respiratie greoaie, pierderi in greutate, sete exagerata,
tonus scazut si performante de zbor reduse.
Tratament/combatere: Tricomonoza se poate tine sub control de catre crescator (evitarea
supraaglumerarii, evitarea stresului si selectarea riguroasa a pasarilor ce urmeaza a fi
introduse in crescatorie).

Preventiv se pot utiliza antibiotice timp de 3-5 zile. Se recomanda ca adapatorile sa fie
dezinfectate zilnic.
2. COCCIDIOZA
Simptome: Se manifesta prin pierdere in greutateaccentuata, tonus vital scazut,
performante la zbor reduse si naparlire precara.
Puii sunt si mai vulnerabili: diaree cu fecale apoase cu mucozitati, somnolenta si slabire
accentuata.
Tratament/combatere: Se efectuiaza aceasi medicamentatie ca in cazul tricomonozei.

Informatii despre crescatorie

In aceasta rubrica ne propunem sa oferim tinerilor (noilor) crescatori informatii

utile menite a le inlesni drumul spre obtinerea rezultatelor dorite.
Inca de la inceput vrem sa mentionam ca rezultatele in sportul columbofil au la baza doua
elemente vitale ce se contopesc in mod inevitabil:
1. Columbofilul;
2. Porumbelul.
Buna colaborare intre cele doua entitati se bazeaza pe abilitatile crescatorului in a specula
la maxim capacitatile porumbelului:
1. Construirea unui adapost confortabil = Atasamentul porumbelului fata de crescatorie;
2. Afectivitatea aratata porumbelului = Atasamentul fata de crescator;
3. Intretinerea zilnica (igiena, hrana, medicamentatie, motivare) = Starea de siguranta.
Urmand acesti pasi obtinem rezultatele dorite!

Construirea adapostului
Din punct de vedere structural construirea unui adapost util implica minim 3-4
compartimente: matca, pui, zburatori (la natural) si dupa caz zburatori (la vaduvie).
Adapostul trebuie amplasat cu fata spre sud, dotat cu ferestre si aerisiri corespunzatoare

cu trape de acces usor utilizabile (de porumbei), si nu in ultimul rand cu spatii suficient
de mari direct proportionale cu numarul porumbeilor detinuti.
Extrem de necesare sun si accesoriile de baza:
1. Voliera din plasa, indinspensabila compartimentului matca si pui;
2. Boxe din lemn complete pentru cuibarit (cutia, gratar, fete) si odihnitori aferente;
3. Cuibare din ceramica, ipsos sau plastic;
4. Gratarele din lemn atat pentru pardoseli cat si pentru boxe;
5. Jaluzele pentru realizarea obscuritatii atat de necesare recuperarii porumbelului;
6. Adapatori pentru apa speciale, asezate la inaltime fata de podea pentru a evita
contaminarea apei cu particule fine (a se evita adapatorile din metal);
7. Hranitori speciale ce evita contactul boabelor cu excrementele pasarilor.
Columbaria trebuie sa fie construita astfel ca aerul si lumina sa nu lipseasca, sa fie uscat
si fara curenti.
Trebuie sa fie suficient de spatioasa pentru a adaposti toti "locatarii" detinuti, asigurandule pentru fiecare locul sau mereu acelasi.
Supraaglumerarea trebuie evitata cu orice pret!! Din cauza inghesuielii pasarile nu se pot
odihnii cum trebuie, atmosfera se supraincalzeste si devine umeda, favorabila bolilor
aparatului respirator sau a altor boli transmisibile infectioase sau parazitare.
Un aer uscat si o caldura moderata mentin starea de sanatate si conditia fizica (forma),
atat de necesara pasarilor de zbor.
Ne exprimam speranta ca initiativa noastra nu a fost zadarnica, iar noii columbofilii vor
gasi un real sprijin in articolele urmatoare (Urmeaza Asistenta Sanitara) .
Asteptam indicatii si sugestii din partea dumneavoastra!!

Recuperarea porumbeilor

Cunoastem ca izvorul energiei necesare dezvoltarii miscarilor pe timpul zborului isi are
originea in substantele glucide. Ratiile alimentare cu care se hranesc porumbeii trebuie sa

contina seminte bogate in glucide. De regula, aceste substante se gasesc predominant in

mediul vegetal. Plantele contin glucide in proportie de pana la 85-90 %, in timp ce in
organismele animalelor exista cantitati relativ mici 1- 5 %. Cu preponderenta substantele
glucide se gasesc in semintele de porumb, grau, orz, orzoaica, orez, fulgi de ovaz, de
asemenea in nutreturi leguminoase, mazare, mazariche cu borceag, in oleaginoase
floarea soarelui, rapita, canepa, etc. . Semintele de cereale, pe langa glucide contin
protide, substante cu rol plastic in formarea tesuturilor uzate, lipide cu valoare energetic
ridicata, multe vitamine, B1, B2, C, A, etc. . Si pentru ca tot am amintit de ratie, rezervele
alcaline ale organismului porumbelului pot fi asigurate suplimentand hranirea lor cu
adaos de salata verde, lucerna verde, codite de ceapa tocata, s. a. m. d. .
Dupa consumul boabelor de cereale, prin procesul fiziologic de digestive si asimilare,
glucidele se concentreaza in ficat, muschi, nervi, cord, creier, sub forma de glicogen.
Materialul energetic necesar travaliului muscular il reprezinta glicogenul. Actiunea
enzimelor autolitice, un exemplu fosforilaza, transforma glicogenul, prin asa numitul
proces de glicoza, intr-o serie de produsi intermediari, cum sunt, glucoza, compusi
fosforici si apoi acid lactic. Principalul furnizor de energie pentru zborul inaripatilor
nostri se realizeaza in procesul de ardere anaeoba a glucozei, proces desfasurat in
intimitatea tesutului muscular. Vorbim de asa numita respiratie tisulara. Practic ce se
intampla ? Oxigenul atmosferic, inspirat la nivelul pulmonilor, este preluat de catre
mioglobina, o componenta a tesutului muscular. Mioglobina din muschi furnizeaza
oxigenul necesar pentru desfasurarea respiratiei tisulare, proces in care se produce
arderea glucozei cu degajare de energie musculara, energie solicitata de efortul zborului.
Necesarul de energie conditioneaza intensitatea efortului muscular depus de porumbel in
timpul zborului. Vedem deci, ca in transportul oxigenului prin organism, rolul esential
revine mioglobinei, o componenta a fibrei musculare. Cantitatea de mioglobina din
muschi este variabila de la pasare la pasare, conditonata dupa cum am vazut mai sus de
nevoia de oxigen a musculaturii. Un porumbel pregatit prin antrenamente, zboruri
sistematice, va avea o cantitate mai mare de mioglobina in muschii pectorali, muschii
aripilor, in general in tesuturile muscalare care asigura travaliul miscarilor. Mioglobina
va prelua mai mult oxygen din hemoglobina sangelui circulant asigurandu-i rezerva
energetica desfasurarii unui zbor indelungat. Mioglobina in cantitate mai mica in
musculatura, inseamna oxigen mai putin, o ardere insuficientaa glucozei si consecinta va
fi o insuficienta energie musculara necesara zborului. Deci, nu se poate asigura necesarul
de energie pentru contractia muscular prelungita, solicitata de zborurile lungi, obositoare.
Acidul lactic, dupa cum am aratat mai sus, rezultat in treapta anaeroba a glicolizei, nu se
arde si nu se elimina in proportie corespunzatoare. De asemeanea, nici resinteza glucozei
din excesul de acid lactic care nu mai poate fi ars, nu mai este posibila. Aceasta
transformare necesita consum mare de energie. La porumbelul neantrenat suficient, in
musculatura, datorita unui continut redus de mioglobina se va acumula cantitati tot mai
mari de acid lactic. Se petrece asa numitul proces de acidoza care perturba activitatea
muscular. Tulburarile biochimismului muscular se exteriorizeaza prin semne clinice
specifice: febra musculara acuta, tetanie, convulsii, tremurul aripilor, etc. . La unele
concursuri, porumbeii de 3-4 ani, sosesc de la zbor mai tarziu decat porumbeii tineri, in
varsta de un an. Sa fie vorba oare despre o criza de orientare? Cu siguranta nu !
Porumbeii adulti, la aceasta varsta au suficienta experienta si maturitate a zborului.
Secretul este simplu. La zborurile de antrenament, in majoritatea cazurilor, evitam

introducerea in pliante a porumbeilor maturi, in idea gresita de a-i menaja in zborurile

scurte. Introducem in pliante numai porumbeii tineri. Consecinta sosirilor mai slabe a
porumbeilor adulti, trebuie cautata in mecanismul biochimic exprimat printr-un continut
redus de mioglobina existent in musculature pasarilor antrenate insuficient. Izvorul
mioglobinei il constituie zborul, antrenamentele sustinute si bineinteles, aportul
substantelor glucide asigurat printr-o ratie complete, echilibrata.
~ Istoria lui 56025 88 ~
In vara anului 1990, aveam un mascul cu seria 56025 88 care zbura in concursurile
organizate de Asociatia Suceava. La etapa concursului zonal de la Gdansk II (915
distanta aeriana) a sosit in prima zi la orele 19,40 fiind declarat campionul etapei (zona
cuprindea asociatiile judetene Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Neamt, Bacau si Focsani ).
Practicand zborul la vaduvie, care consta in separarea masculilor de femele pe tot timpul
sezonului cocursurilor, de asta data, fericit pentru invidiata performanta, in dorinta
obtierii unor pui, i-am dat porumbita si l-am lasat sa cloceasca ouale. Intrucat etapele de
zbor la mare fond se organizau din 3 in 3 saptamani, poumbelul meu a ajuns la faza de
clocit intensiv, perioada dinaintea ecloziunii oualelor. In perioada clocitului nu l-am mai
miscat in antrenamente pe distante scurte, necesare insa mentinerii conditiei fizice si
formei sportive. Luandu-l practic de pe cuibarul cu oua, l-am angajat la urmatoare etapa,
Gdansk III. Atletul meu a sosit tot in prima zi de concurs, in jurul orei 20, 30, dar imediat
dupa ce a intrat in compartimentul volierei si a consumat insetat apa, la cca. 30 de minute
a avut o puternica febra musculara, exteriorizata prin contractura tetanica a aripilor, stare
acuta de prostatie datorita toxinelor acumulate in organism, consecinta efortului imens
depus pe parcursul sutelor de kilometri. Porumbelul nu mai reusea sa zboare nici pana la
cuibar, aripile erau parca desprinse trunchi, lasate jos, febra puternica, tremur muscular si
lipsa poftei de mancare. Eram disperat, pasarea dupa 3 concursuri de Gdansk se situa pe
primul loc. Mai era necesara o singura etapa de zbor, campionatul columbofil incluzand
la acea perioada clasarea a 4 etape de fond. Am inceput imediat pregatirea individuala a
porumbelului urmarint trei elemente importante :
* Dezintoxicarea organismului pentru eliminarea metabolitilor acumulati in timpul
periplului aerian administrand produse usor laxative, substante alcaline ale
organismului, componente polivitaminice si substante nutritive energetice ;
* Recuperarea alimentara, administrand in ratie nutreturi necesare refacerii rezervelor
alcaline ale organismului, o paleta variata de seminte graminee si leguminoase;
* Recuperarea fizica incepand cu zboruri foarte scurte, de la cativa zeci de metri. Pe
masura revenirii posibilitatilor de zbor am marit progresiv distantele.
Nici acum, dupa trecerea mai multor ani, nu pot uita eforturile depuse de mine, dar mai
ales de catre porumbel pentru recuperarea sa fizica. A fost o experienta deosebita, unica
in felul ei. Dar a meriat! Concret 17 zile de pregatire cu administrarea in primele 2 zile
de carbune medicinal, bicarbonat de sodium(comprimate) si miere de albine in apa de
baut. Am continuat apoi cu administrarea unor substante nutritive energetice, de tipul
laptisorului de matca combinat cu diferite produse vitaminoase Biocol, Vitacol, etc. In
ultimele trei zile dinaintea angajarii in concurs am administrat Multivita glucoza si
Vitamina C. In tot acest timp am miscat porumbelul in zboruri la distante progresive,

bineinteles, incepand cu distante foarte scurte. In felul acesta am reusit sa recuperez

porumbelul pentru ultima etapa de concurs al maratonului de la Gdansk IV. Nu fara
emotii l-am angajat la concurs. Eforturile noastre, o lectie de simbioza intre crescator si
porumbel au fost rasplatite. Febletea mea a sosit la cuibarul sau tot in prima zi, devenind
Campionul Asociatiei Suceava, in campionatul columbofil de Fond-Maraton, asociatie
laureata la Expozitia Nationala.
Concluzie :
Activitatea biochimica desfasurata la nivelul tesutului muscular asigura dinamica
zborului porumbeilor in concursurile columbofile, fiind dependent de alimentatia bogata
in glucide, antrenamente si zboruri sistematice. Desigur, nu omitem din ecuatia reusitei
zborului porumbelului, calitatile individuale, simtul de orientare in spatial aerian,
procesul intuitiei, simtul magnetic, comportamentul inteligent si dorinta ardenta de
revenire la cuibarul sau.

Hranirea porumbeilor

Calitatea hranei
n primul i n primul rnd, mncarea trebuie s fie de cea mai bun calitate.
Grunele de calitate sunt curate, cu un coninut sczut de umiditate. Grunele foarte
umede sunt murdare, pline de praf i mult mai sensibile la infestarea cu ciuperci, germeni
bacterieni i otrvuri dect grunele uscate i curate. Adevrul este c germenii aflai pe
i n interiorul grunelor vor afecta rezultatele psrilor dumneavoastr din timpul
reproduciei, nprlirii, concursurilor i expoziiilor. Mncarea administrat porumbeilor
voiajori trebuie s fie proaspt, curat i de cea mai bun calitate.
Realitatea este c mncarea ieftin nu e niciodat cel mai bun aliment.
Fermierul primete mai mult pentru alimentele selecionate dect pentru grunele
afectate de vreme (inundaii, secet, grindin etc.), vndute n principal en gross. Unii
comerciani productori cumpr aceste alimente pentru cresctorii de porumbei din
dorina de a menine preurile sczute, ns nu vor s neleag c alimentele
neselecionate pot fi mucegite i pline de toxine care distrug coninutul nutriional.
Aceste mucegaiuri reprezint un risc major pentru sntatea porumbeilor, fcnd echipa
de zbor s fie predispus multor boli. Grunele de calitate inferioar pur i simplu nu
reuesc s asigure necesarul de energie i nutrieni al psrilor ce particip la concursuri.
Efectul e simplu: rezultate slabe i mbolnvirea coloniei.
n ziua de azi, comercianii de grune fac eforturi mari pentru a furniza mncare curat,
fr ciuperci, bacterii i toxine.

Majoritatea cresctorilor neleg acum c problema calitii mncrii are un efect

substanial asupra performanelor i cumpr mncare proaspt, produs de fermieri,
garantat fr mucegaiuri i toxine. Castle Grains din Queensland i Fernandos din
Melbourne au fixat standardul pentru toi comercianii de grune din Australia. Testarea
culturii este cea mai bun metod de a verifica grunele. Chiar dac mncarea testat nu
e perfect, ea poate fi totui mbuntit, compensnd cu aditivi anti-mucegai (PEP).
Muli cresctori folosesc n mod curent acest tip de aditivi pentru a-i proteja
amestecurile mpotriva umiditii pe perioada depozitrii.
Porumbelul mnnc mai mult grune de calitate inferioar dect hran uscat i curat.
n sine, acest lucru face grunele murdare i mai scumpe.
Mncarea trebuie s fie depozitat corespunztor i protejat mpotriva umiditii i a
roztoarelor.
Este necesar depozitarea corect a grunelor dup cumprare dac vrei s le pstrai n
starea iniial i s nu fie infestate ulterior cu bacterii. Dac permitei umezelii s se
infiltreze n mncare, atunci e foarte probabil ca mucegaiul i bacteriile s-i fac
apariia, anulnd astfel toate eforturile dumneavoastr de a oferi psrilor cea mai bun
hran. Dac grunele sunt foarte uscate i testele aplicate culturii ies negative, atunci ele
trebuie depozitate ntr-un butoi vidat, amplasat la nlime fa de sol. Acest lucru va
mpiedica absorbia umezelii din aer n perioadele cu umiditate crescut (ex: zilele
ploioase i cu umididate crescut pe timpul nopii). Cel mai bine ar fi ca grunele cu
umiditate ridicat s fie amestecate cu un aditiv anti-mucegai. Apoi s fie depozitate ntrun recipient cu capac ce poate fi deschis pentru a permite uscarea n perioadele cu
umiditate sczut, dup care sigilat cnd umiditatea crete. E mult mai probabil ca sporii
ciupercilor ce se fixeaz pe grunele umede s devin activi cnd acestea sunt depozitate
n spaii ntunecoase i fr cureni de aer care s ajute la uscarea lor.

Sfaturi despre porumbei

Dac un cresctor de porumbei stpnete cerinele de baz (o cresctorie bine construit,

ap proaspt, mncare bun i grit curat), nu ar trebui s fie vreo problem de sntate.
Alturi de gndaci i obolani, porumbeii sunt cea mai rezistent specie. Majoritatea
cresctorilor ncep s aib probleme din cauza strii proaste a adpostului, a numericului
i a calitii porumbeilor. Multe cresctorii sunt prea expuse curenilor de aer. Nu ar
trebuie s existe curent de aer provenind din zona peretului din spate. Toate rafturile ar
trebui amplasate pe acel perete. Dac este nevoie de mai multe rafturi sau odihnitori,
atunci avei prea muli porumbei n acel compartiment. Pereii laterali, podeaua i tavanul
trebuie s fie compacte pe o lungime de 1,20 m, pornind de la peretele din spate.
Am fost n Europa acum civa ani, cnd am vizitat cresctoria unui columbofil cu

rezultate bunicele n concursuri. Datorit faptului c m-a ajutat cu organizarea unei

sesiuni de evaluare a porumbeilor, m-a ntrebat dac pot veni s-i vizitez cresctoria. Nam stat n cresctorie mai mult de 30 de secunde i deja mi-am putut da seama de ce
respectivul nu ctiga. Aveam de-a face cu un cresctor neexperimentat, iar cresctoria sa
era ca un tunel eolian. I-am dat o serie de sugestii pe care, potrivit unui articol scris de el,
le-a implementat i dintr-o dat a devenit campion la fond pe clubul de care aparinea.
Atunci cnd adpostul este bine construit, urmtoarea problem major e aproape
ntotdeauna numrul mare de porumbei gzduii. n extra-sezon, niciodat nu in mai mult
de 20 de psri ntr-un compartiment de 1,80 x 2,40 m, iar n timpul sezonului de zbor cu
puii nu in niciodat mai mult de 15 buci ntr-un compartiment cu aceleai dimensiuni.
Din cauza cuiburilor, maturii sunt inui un pic altfel, adic nu gzduiesc niciodat mai
mult de 6 masculi ntr-un compartiment ca cel descris mai sus i 16 femele ntr-un
compartiment similar.
Cnd adpostul este bine construit i numrul de porumbei gzduii este rezonabil,
urmtoarea problem des ntlnit este calitatea porumbeilor. Porumbeii slabi calitativ
sunt slabi dintr-un motiv anume. Unii porumbei pur i simplu nu au un sistem imunitar
care s le permit s-i menin starea de sntate. Singura soluie este s evitai s inei
porumbei de proast calitate. Cu muli ani n urm, m-am mprietenit cu un tip care, la
momentul respectiv, nu era un cresctor foarte bun. La-m ajutat s fac nite schimbri n
cresctorie i, dei acest lucru l-a ajutat puin, nu a rezolvat problemele de sntate ale
porumbeilor. I-am spus c i voi oferi porumbei mai buni dac e dispus s scape de toi
porumbeii pe care i are. La acel moment eram nenduplecat. Peste dou sptmni a
acceptat. A dezinfectat bine adpostul de dou ori, dup care i-am oferit porumbeii pe
care i promisesem. Niciodat nu a mai avut un porumbel bolnav i chiar a nceput s
ctige, cresctoria sa fiind poziionat ntr-o zon dezavantajat. Ideea e c, dac ncepi
cu un adpost bun i porumbei de valoare, meninerea strii de sntate e chiar foarte
simpl.
Majoritatea i hrnesc porumbeii prea mult, n special n extra-sezon. E perioada cnd ar
trebui hrnii cel mai puin. n cea mai mare parte, porumbeii sunt la fel ca noi. Cnd stau
degeaba i nu au ce face, se ngra, iar asta duce, n general, la probleme respiratorii i
de alt natur. Din acest motiv, cnd porumbeii se afl n repaus, adaug n raia de hran
o treime orz i i oblig s-l mnnce pe tot. De asemenea, este foarte important s
administrai n fiecare compartiment cte un pumn de semine de in n fiecare zi.
n final, ntresc faptul c fiecare porumbel trebuie s aib parte sptmnal de o baie.
Cnd evaluez porumbei, adesea sunt oripilat de faptul c psrile unora pur i simplu put
din cauza lipsei mbierii. Porumbeii folosesc scldatul ca pe o ocazie de a ndeprta
puful i pentru a-i lubrifia penajul nainte ca noul strat de puf s creasc la loc. mportiva
stricciunilor provocate de parazii, v recomand s adugai n apa de baie un pumn de
Borax o dat la dou luni. Repet, acestea sunt operaiuni simple i de baz.

Ventilatia crescatoriei
Ventilaia cresctoriei
Chiar dac ntreaga faad a cresctoriei este deschis, nu vei avea o ventilaie bun. n
realitate, se va face destul de mult curent i e posibil ca porumbeii s se mbolnveasc.
i atunci cum putei avea o ventilaie corespunztoare, fr ca porumbeii s stea n
curent? Cum putei avea o ventilaie bun fr ca psrile s se ude din cauza faptului c
ai lsat ferestrele deschise? Mai mult, de ce am avea nevoie de o ventilaie bun? Iat
cteva ntrebri interesante. Totoodat, sunt i foarte importante, iar majoritatea
cresctorilor le trec cu vederea. Ele reprezint i motivul pentru care muli cresctori nu
concureaz la adevrata lor valoare.
n primul rnd, porumbeii expir dioxid de carbon la fel ca oameni. Ei au nevoie de
oxigen pentru a se menine sntoi i plini de energie. De asemenea, ginaul ajunge pe
podea. Aceste dejecii conin amoniac. n cantiti mari, amoniacul arde mucoasele
respiratorii (nas i plmni). De asemenea, are ca efect lcrimarea ochilor. Corpul uman l
respinge, nu-l tolereaz. Pe deasupra, mai i miroase urt. E mult mai ru pe vreme urt
deoarece excrementele nu au cum s se usuce.
Dioxidul de carbon i amoniacul trebuie s dispar. Dac nu se ntmpl acest lucru,
porumbeii nu vor da randament maxim. Majoritatea cresctorilor nu neleg ce nseamn
o ventilaie bun. Au impresia c o fereastr sau dou vor rezolva problema. E adevrat
c o fereastr e de folos. De fapt, ferestrele sunt necesare, dar scopul lor principal ar
trebui s fie altul: s permit luminii s ptrund n interior. Cnd vremea e urt, aceste
ferestre ar trebui nchise. Dac nu sunt nchise, ploaia sau zpada va ptrunde nuntru i
va uda podeaua i dejeciile. n curnd, podeaua i ginaul umed vor cauza mbolnvirea
porumbeilor.
Ventilaia corespunztoare se folosete pe ploaie sau soare, iarna sau vara. Este util
ndeosebi n zilele cnd nu adie vntul. Ventilaia bun ncepe fie din zona acoperiului,
fie de la partea superioar a celui mai nalt perete. Porumbeii degaj cldur corporal.
Razele de soare care se revars peste cresctorie produc i ele cldur. Aerul cald se
ridic. Pe msur ce se ridic, este eliminat prin intermediul ventilatoarelor din tavan sau
corni.
A doua component a unei ventilaii corespunztoare este grbirea procesului de
eliminare a aerului cald. Aerul rece este mai greu dect aerul cald. Partea din spate a
cresctoriei ar trebui s aib un grtar de ventilaie la baza peretelui. Ar trebui plasat pe
acelai perete cu ventilatorul de sus. Astfel, aerul rece, ncrcat cu oxigen, intr n
cresctorie pe jos. Pe msur ce este evacuat, ia cu el i dioxidul de carbon i amoniacul.
E simplu, nu-i aa? Totodat, este i ieftin. Rezultatele sunt extraordinare. Psrile
dumneavoastr vor fi mai sntoase i vor concura mai bine. De asemenea, nu vor sta n
curent, iar sistemul funcioneaz n fiecare zi a anului, indiferent cum este vremea afar.
n caz c vrei s vedei dac sistemul dvs. este adecvat, putei ncerca urmtorul test.
Aducei n cresctorie ceva mirositor, cum ar fi un odorizant de camer. ntoarcei-v

peste 10 minute. Dac mirosul persist, atunci trebuie s mai adugai un ventilator n
tavan i unul pe podea.
Stiati ca

1.- Este bine ntotdeauna s mperecheai psrile ntr-o zi nsorit;

2.-Cele mai bune psri ocup, n general, rafturile sau odihnitorile cele mai de sus;
3.-Dac avei o pasre care nu concureaz asa cum v-ai astepta ,este recomandat s
ncercai
a-i schimba perechea;
4- Este important s v studiai psrile si s aflai care sunt semnele ce trdeaz forma
maxim
pentru fiecare exemplar n parte.
Notai aceste semne !
Vei descoperi c unii fac fa cu brio efortului ndelungat ,
alii au nevoie de mult odihn naintea unei etape importante ;
5- Asteptai-v la ceva bun din partea unui porumbel gelos; nu v va dezamgi;
6-Porumbeii rapizi sunt reprodusi, n general, din psri mai tinere;
7- Puii obtinuti din primul rnd de ou al femelelor tinere, vor avea cele mai bune
rezultate;
8- Nu trebuie v ndopati psrile la ntoarcerea din curs. Acel
cresctor care administreaz o diet corect va culege roadele mai trziu;
9- Cnd psrile se antreneaz n jurul cresctoriei, fiti foarte atenti la cele care se
rup de stol si zboar solitar; de multe ori, acelea sunt exemplarele cele mai n
form;
10- Nu trebuie sa v temei in a face salturi mari cu porumbei n form;
11- Semnele care mi spun c o pasre este n form sunt: tremurat, picioare calde,
masculi
care cnt puternic, masculi care par s aib gtul mai umflat dect de obicei;

12- n afara electroliilor si recuperatorilor de pe pia, buturile indicate pentru

porumbeii obosii sunt laptele, apa cu zahr si ceaiul din semine de in, preparat
n felul urmtor: punei o jumtate de can de semine de in la 1,5 l ap. Lsai s
fiarb bine, dup care strecurai si lsai s se rceasc. Diluai amestecul la
nevoie.

-Tricomonoza 2
Articol pus la dispoziie prin amabilitatea d-lui Andrei Silviu Oprea. Tratamente eficiente
mpotriva tricomonozei
ntrebare pus de Max Rosas
Nu gsesc un tratament eficient mpotriva tricomonozei. Iniial, am folosit Emtryl i
prea s dea randament la nceput, dar acum eficiena a sczut. Ce produse mi-ai putea
recomanda care s m ajute n rezolvarea acestei probleme?
Rspuns oferit de Dr. Wim Boddaert
n ce privete tricomonoza (cancerul), v sugerez urmtoarele tratamente:
1. n cazul unei infecii foarte puternice, administrai n prima zi o tablet de Spartrix, a
doua zi nc o tablet de Spartrix, iar n urmtoarele 7 zile v sftuiesc s administrai
Ronidazol pe grune. n mod normal, dozajul de Ronidazol 5% este de 5 grame la 400
grame de boabe, iar pentru Ronidazol 10% este de 5 grame la 800 grame de boabe.
2. Este foarte important s tii c, atunci cnd folosii ntotdeauna acelai produs, e
posibil ca bacteriile s dezvolte rezisten, s devin imune. Deci alternarea produselor
este, de asemenea, foarte important. Putei folosi produse pe baz de: ronidazol (ex:
Tricho Plus etc.), metronidazol (ex: Flagyl etc.), carnidazol (ex: Spartrix etc.).
3. De mare ajutor poate fi i adugarea n apa de but a unor acidifiani (soluii
antimicrobiene n.t.) n apa de but pe toat durata anului.
4. Am remarcat, totodat, c poate fi de ajutor i o anumit selecie a psrilor. n multe
cazuri, porumbeii infectai provin din aceeai familie, deci ncercai s-i eliminai pe
acetia din cresctorie.

20 de Sfaturi partea I-a

20 de sfaturi pentru a deveni campion
Autor: Bob Prisco

Se spune de multe ori c Un cresctor care concureaz bine este invidiat. Cnd un
cresctor zboar foarte bine, nseamn c are secrete sau trucuri speciale. Eu cred c aazisele SECRETE ale sportului columbofil sunt doar o nscocire. Pentru a deveni
campion i a te menine n vrful piramidei, adevratul cresctor nu-i bate capul cu
ochii, aripile, culoarea, talia etc. El reproduce psri care vor concura cu succes n cursele
dificile i las n grija concursurilor i a Coului adevrata evaluare a porumbeilor si.
Petrecei timpul cu folos n mijlocul psrilor dvs. i v vei mbunti rezultatele.
Acordai psrilor cu regularitate atenie, fii blnzi cu ele, astfel nct s capete ncredere
n dvs. Acest lucru trebuie s le fac fericite i nesperioase. Grija i atenia pe care le
primesc le vor ncuraja ataamentul instinctiv fa de cas i la va motiva s dea tot ce au
mai bun n ziua concursului. Nu exist doar o singur cale spre succes n sportul
columbofil. Totui, exist anumite lucruri pe care oricine trebuie s le ndeplineasc
pentru a reui.
20 de lucruri care trebuie inute minte pentru a deveni campion:
1. Starea de sntate reprezint 75% din secretul unor zboruri reuite.
2. Antrenamentele private nu vor determina porumbeii s fie ntr-o stare de sntate bun.
3. Nu exist nlocuitor pentru testul coului. Acesta nu are niciodat favorii.
4. Civa porumbei valoroi sunt mai buni dect un numr mare de exemplare de calitate
inferioar.
5. Acordai-le puilor o ans s se maturizeze. Nu-i suprasolicitai i epuizai cu zboruri
de antrenament lungi i dure.
6. Niciodat nu avei nevoie de o echip de zburtori numeroas pentru ctiga sau
concura cu succes.
7. O cresctorie se menine sau se prbuete n funcie de valoarea FEMELELOR sale!
8. Majoritatea bolilor care i macin pe cresctori au ca surs suprapopularea din adpost
sau din mijloacele de transport.
9. Luai-o ncet i fii rbdtori. ncepei cu 3-5 perechi de reproductori i construii un
nucleu n jurul acestora.
10. Fii consecveni cu antrenamentele, cu multe lansri scurte (15-30 km) i achiziionai
un sistem eficient de intrare a porumbeilor.

20 De Sfaturi Partea II-a

20 de sfaturi pentru a deveni campion partea a II-a
Autor: Bob Prisco
11. mperecheai porumbei competitivi cu porumbei competitivi, sau linii competitive cu
linii competitive.
12. Evitai psrile care au fost reproduse an de an datorit liniilor din pedigree. Costul
este RIDICAT, iar rezultatele SLABE!
13. Prbuirea multor cresctorii de succes a fost cauzat de ncercrile proprietarilor de a
face schimbri, ncercnd achiziionarea de snge proaspt.
14. inei nu numr restrns de porumbei, ns pstrai-i pe cei mai buni.
15. Porumbeii inteligeni nu au nici o problem n gsirea drumului spre cas i sunt

capabili s se adapteze la diferite condiii de clim i relief.

16. n mod frecvent, cresctoriile de top selecteaz cte o pasre din celelalte cresctorii
campioane din ar, rezultnd ncruciri de succes.
17. Un zbor reuit necesit 365 de zile pe an de munc i dedicaie.
18. Dac v bazai pe ans sau noroc pentru a ctiga concursuri, mai bine ncercai la
loterie.
19. Petrecei timpul cu folos n mijlocul psrilor dvs. i v vei mbunti rezultatele.
20. Reproducei psri care vor concura cu succes n cursele dificile i bazai-v pe
rezultate, nu pe ochi, aripi, culoare, talie etc.

-Sfaturi Despre Sntatea Porumbeilor

O mic parte din interviul acordat de Bill Richardson revistei Winning Magazine.
Acest interviu face parte din cartea Formula Succesului In Sportul Columbofil
Dac un cresctor de porumbei stpnete cerinele de baz (o cresctorie bine construit,
ap proaspt, mncare bun i grit curat), nu ar trebui s fie vreo problem de sntate.
Alturi de gndaci i obolani, porumbeii sunt cea mai rezistent specie. Majoritatea
cresctorilor ncep s aib probleme din cauza strii proaste a adpostului, a numericului
i a calitii porumbeilor. Multe cresctorii sunt prea expuse curenilor de aer. Nu ar
trebuie s existe curent de aer provenind din zona peretului din spate. Toate rafturile ar
trebui amplasate pe acel perete. Dac este nevoie de mai multe rafturi sau odihnitori,
atunci avei prea muli porumbei n acel compartiment. Pereii laterali, podeaua i tavanul
trebuie s fie compacte pe o lungime de 1,20 m, pornind de la peretele din spate.
Am fost n Europa acum civa ani, cnd am vizitat cresctoria unui columbofil cu
rezultate bunicele n concursuri. Datorit faptului c m-a ajutat cu organizarea unei
sesiuni de evaluare a porumbeilor, m-a ntrebat dac pot veni s-i vizitez cresctoria. Nam stat n cresctorie mai mult de 30 de secunde i deja mi-am putut da seama de ce
respectivul nu ctiga. Aveam de-a face cu un cresctor neexperimentat, iar cresctoria sa
era ca un tunel eolian. I-am dat o serie de sugestii pe care, potrivit unui articol scris de el,
le-a implementat i dintr-o dat a devenit campion la fond pe clubul de care aparinea.
Atunci cnd adpostul este bine construit, urmtoarea problem major e aproape
ntotdeauna numrul mare de porumbei gzduii. n extra-sezon, niciodat nu in mai mult
de 20 de psri ntr-un compartiment de 1,80 x 2,40 m, iar n timpul sezonului de zbor cu
puii nu in niciodat mai mult de 15 buci ntr-un compartiment cu aceleai dimensiuni.
Din cauza cuiburilor, maturii sunt inui un pic altfel, adic nu gzduiesc niciodat mai
mult de 6 masculi ntr-un compartiment ca cel descris mai sus i 16 femele ntr-un
compartiment similar.
Cnd adpostul este bine construit i numrul de porumbei gzduii este rezonabil,
urmtoarea problem des ntlnit este calitatea porumbeilor. Porumbeii slabi calitativ
sunt slabi dintr-un motiv anume. Unii porumbei pur i simplu nu au un sistem imunitar
care s le permit s-i menin starea de sntate. Singura soluie este s evitai s inei
porumbei de proast calitate. Cu muli ani n urm, m-am mprietenit cu un tip care, la

momentul respectiv, nu era un cresctor foarte bun. La-m ajutat s fac nite schimbri n
cresctorie i, dei acest lucru l-a ajutat puin, nu a rezolvat problemele de sntate ale
porumbeilor. I-am spus c i voi oferi porumbei mai buni dac e dispus s scape de toi
porumbeii pe care i are. La acel moment eram nenduplecat. Peste dou sptmni a
acceptat. A dezinfectat bine adpostul de dou ori, dup care i-am oferit porumbeii pe
care i promisesem. Niciodat nu a mai avut un porumbel bolnav i chiar a nceput s
ctige, cresctoria sa fiind poziionat ntr-o zon dezavantajat. Ideea e c, dac ncepi
cu un adpost bun i porumbei de valoare, meninerea strii de sntate e chiar foarte
simpl.
Majoritatea i hrnesc porumbeii prea mult, n special n extra-sezon. E perioada cnd ar
trebui hrnii cel mai puin. n cea mai mare parte, porumbeii sunt la fel ca noi. Cnd stau
degeaba i nu au ce face, se ngra, iar asta duce, n general, la probleme respiratorii i
de alt natur. Din acest motiv, cnd porumbeii se afl n repaus, adaug n raia de hran
o treime orz i i oblig s-l mnnce pe tot. De asemenea, este foarte important s
administrai n fiecare compartiment cte un pumn de semine de in n fiecare zi.
n final, ntresc faptul c fiecare porumbel trebuie s aib parte sptmnal de o baie.
Cnd evaluez porumbei, adesea sunt oripilat de faptul c psrile unora pur i simplu put
din cauza lipsei mbierii. Porumbeii folosesc scldatul ca pe o ocazie de a ndeprta
puful i pentru a-i lubrifia penajul nainte ca noul strat de puf s creasc la loc. mportiva
stricciunilor provocate de parazii, v recomand s adugai n apa de baie un pumn de
Borax o dat la dou luni. Repet, acestea sunt operaiuni simple i de baz.

-Cum Se Fac Antrenamentele Porumbeilor

Am primit mai multe ntrebri de la tineri cresctori de porumbei despre cum se fac
antrenamentele . Iat mai jos cteva lucruri eseniale :
Alegerea unui program corespunztor de antrenamente
______________________________________
nainte s ncepei antrenamentul porumbeilor, sunt cteva lucruri pe care trebuie s le
tii pentru a maximiza eforturile dumneavoastr.
La ce categorii de concurs vei lua parte?
Este o ntrebare foarte important deoarece va determina un program de antrenamente
corespunztor pe care s-l aplicai psrilor. Vei concura pe distane scurte sau lungi?
Vei concura cu puii sau cu maturii? Fiecare dintre aceste categorii necesit antrenamente
diferite.
Antrenamentul psrilor tinere
_______________________________________________________________________
_
Lansarea
La primele lansri, psrile trebuie puse n cuc i eliberate chiar n curte sau foarte

aproape de cresctorie. Scopul este s obinuii psrile cu panerul de concurs, felul n

care acesta se deschide i permite lansarea. Astfel, psrile nu se vor speria de el cnd
ncepei antrenamentele private.
Muli cresctori de succes ncep lansarea psrilor tinere cu 6 pn la 8 sptmni nainte
de prima curs. Cnd ncepei antrenamentele private, ncercai ntotdeauna s v lansai
psrile pe direcia de concurs. n acest mod, psrile se vor obinui cu direcia pe care
vor fi concurate. Lansai numai pe vreme frumoas, cnd soarele strlucete, i
individual. Aplicnd metoda lansrii individuale sau n grupuri mici, porumbeii vor
nva s gseasc singuri drumul spre cas n loc s se ia dup stol. Pentru a le da
psrilor un imbold s zboare direct spre cas atunci cnd le lansai de la distane pn n
25 km, eliberai-le cu 1 or nainte de apusul soarelui, dup ce porumbeii i-au fcut
programul de zbor n jurul cresctoriei, dar nainte de servirea mesei.
Cteva principii pe care s le urmai atunci cnd facei antrenamente private:
ncepei cu lansri pe distane cuprinse n 1,5 8 km;
Cretei distana cu 8 km ntre lansri, pn ajungei la 35 km;
Dup care cretei distana cu 15 km, pn ajungei la 100 km.
Lansai de la aceeai distan pn cnd psrile realizeaz o vitez de 2 min / 1,5 km,
distan aerian, abia apoi putei mri distana. Le putei lansa n stol sau mpreun cu
porumbeii altor cresctori numai dup ce psrile ncep s zboare direct spre cas.

Adapostul
Proiectarea adapostului
Indiferent de zona geografic n care este amplasat cresctoria, de form,
mrime sau structur, porumbeii trebuie s beneficieze de:
Lumin solar pe timpul zilei;
Un loc sigur de odihn pe timpul nopii.
Lumina solar i adpostul nlat de la sol
Lumina solar este o cerin de baz pentru toate psrile i e uor de observat
efectele pozitive ale soarelui asupra sntii i bunei dispoziii a porumbeilor.
n zilele nsorite, porumbeii sunt mult mai veseli i mai sprinteni dect n zilele
nnorate sau ploioase, cnd sunt deprimai i nepstori.
Se tie c lumina soarelui influeneaz producerea vitaminei D de ctre pielea
porumbelului i este foarte necesar oaselor, penajului i sntii reproductive,
ns trebuie s aib i alte efecte pozitive asupra metabolismului i sistemului
imunitar de vreme ce psrile arat att de viguros cnd au acces direct la lumina solar.
Din acest motiv, este recomandat ca fiecare pasre din cresctorie
s aib acces direct la lumina soarelui.
Cea mai bun metod de a realiza acest lucru este nlarea adpostului de la sol.

Adpostul amplasat la nlime fa de sol este ideal pentru bile de soare,

protejnd cresctoria mpotriva umezelii i echipa de zburtori mpotriva
potenialilor germeni duntori aflai pe jos. n cazul reproductorilor,
acest tip de adpost este, de obicei, deschis, n timp ce compartimentul de zbor
trebuie s fie nchis pe timp de noapte pe durata sezonului competiional.
Adpostul devine repede zona favorit de odihn i recreare att pentru reproductori,
ct i pentru zburtori, jucnd un rol important n consolidarea legturii
dintre porumbei i cresctorie.
Securitatea i odihna pe timpul nopii
Cresctorul care acord o atenie special construirii unui adpost care s ofere
porumbeilor
odihn total pe timpul nopii va fi rspltit cu o colonie mai sntoas i rezultate
competiionale constante. Att compartimentul de reproducie, ct i cel de zbor trebuie
s protejeze
psrile mpotriva umezelii, temperaturilor extreme, fluxului de aer prea sczut sau prea
ridicat,
prdtorilor, zgomotului, fumului, luminii prea puternice sau altor factori perturbatori,
astfel nct psrile s se poat odihni, n special pe timpul nopii.
Odihna adecvat este o pre-condiie major pentru meninerea
strii de sntate i a rezultatelor bune n concursuri.

Tratamente Naturiste partea a-II-a

Domnul Petric Coco mi-a povestit o ntmplare ce m-a impresionat si am considerat ci demn de reinut i de repovestit.
Fratele dnsului crete porumbei dar nu la nivelul unui crescator nptimit.
La un momentdat o porumbi de valoare s-a mbolnvit i cu toate tratamentele fcute
,nu ddea semn ca s-ar mai putea nsntoi.
ntr-un final, vznd ca nu rspunde nici unui tratament , s-au hotart sa o duca pe
cmp ,s moar acolo.
Si acum urmeaza partea frumoasa a povetii.
Dupa trei luni porumbita s-a-ntors acas,gras si frumoas .
Ce a fcut , ce iarb a ciugulit ? Nimeni nu stie ,doar porumbia respectiv i bunul
Dumnezeu.
Presupun c ,aa cum pisicile si cinii tiu ce iarb s mnnce atunci cnd au probleme
digestive,porumbia a tiut ce fire de iarb (sau pietricele ,sau argil )
avea nevoie s consume organismul ei pentru a se nsntoi.
Acum nu m mai mir nici faptul c pisicul nostru ,pe care l-a adus fata mea de la
tomberon la cteva zile dup ce s-a nscut (deci nu avea cine s-l nvee) , atunci cnd are
probleme digestive ,d fuga pe balcon i "toac" frunzele de la trandafirul japonez.
Precizez c "domnul" Crcel, pisicul nostru are vreo 6 ani, n-a ieit niciodat din
apartament i se hrnete numai cu mncare special pentru pisici (granule).

CEAIUL I VITAMINELE
CEAIUL I VITAMINELE Ad Schaerlaeckens
Firmele care comercializeaz aditivi alimentari tiu c toi cresctorii i iubesc psrile i
vor face tot posibilul s-i aduc porumbeii n form. De aceea, promoveaz agresiv tot
felul de chestii de care porumbeii au absolut nevoie n opinia lor. Avei nevoie de
cutare porcrie pentru rezultate bune, pentru reproducie i pentru o nprlire
corespunztoare. Sau, cel puin, aa se zice. Dac nu le dai psrilor elixirul nostru, vei
pune n pericol urmtorul sezon competiional, strig unul mai tare ca altul. Nu v lsai
pclii de sloganurile lor. Bineneles c un ceai natural nu va face ru psrilor, ns eu
nu (mai) cred n ceaiuri. Nici vitaminele nu stric dac nu exagerai cu administrarea lor,
dar am ncetat s mai cred i n ele. De cteva ori, am administrat vitamine la jumtate
dintre psrile mele, iar cealalt jumtate nu a primit nimic. Nu am observat absolut nici
o diferen. Aa c uitai de toate chestiile astea de acum nainte. Sunt fcute s v
jecmneasc de bani, pentru care e posibil s fi muncit din greu. inei cont c din aditivii
alimentari i medicamente se fac mai muli bani; de aceea, se investete mai mult n
promovarea lor. Ai vzut vreodat o reclam la grit? Probabil c nu. i totui, gritul este
mai important dect ceaiul, vitaminele i aa mai departe. Atunci e posibil s v ntrebai
de ce nu se face publicitate la grit dac e aa de important? Motivul e simplu. Cntrete
mult, nu e uor de manevrat i profitul obinut este mic.

Jocul La Natural - mici trucuri

Ed Minvielle
V dau un pont pentru jocul la natural. Cnd o pereche a ouat i clocete de cteva zile,
ncercai s mai punei cte un ou de plastic n cuib la fiecare dou zile, pn vor cloci 56 ou. Apoi luai masculul i mutai-l ntr-o box sau un compartiment separat, de unde
s nu poat vedea cresctoria, femela sau cuibul. Acest lucru trebuie fcut n noaptea de
dinaintea mbarcrii. Dai-mi voie s m explic. Dac mbarcarea are loc vineri seara,
ndeprtai masculul joi noapte. Femela nu i va da seama c masculul nu mai e lng ea
dect atunci cnd va sosi timpul schimbului pe ou, a doua zi. Va fi extrem de ezitant
s-i prseasc cuibul sau chiar s i mnnce datorit oulor n plus i a faptului c
perechea nu e acolo s-i ia locul, deci va deveni i mai ataat de cuib dect n mod
normal. Probabil va trebui s o smulgei din cuib la propriu i s-i dai de mncare ntr-o
box separat, astfel nct s poat mnca i bea ap pentru concurs. Deci va fi extrem de
motivat n drumul spre cas

-Tratamente Naturiste
Cu 5 sau 6 ani in urm am mers la niste prieteni la ar s iau nite rsaduri de legume
pentru grdina mea. Sunt nite grdinari foarte pricepui si gospodari de excepie.
Au o gospodrie mare cu de toate inclusiv psri. Toate lucrurile sunt aranjate si
chibzuite cu nelepciune iar curenia este desvrit.
De-aceea , n momentul n care am ajuns la solarul pentru rsaduri, am rmas surprins
cnd am vzut cteva fire de mrul lupului sau mrul ursului(Aristolochia clematitis)
, o buruian ce nu-i avea locul acolo printre plantele ngrijite n mod special.
tiam de la tatl meu(care a avut un magazin tip plafar) c aceasta este o plant
medicinal i c se folosete la tratarea unor forme de cancer. Ceaiul din aceasta plant
nu se bea ,deoarece este toxic ,ci ,se folosete doar pentru uz extern.

I-am ntrebat :
- tii c asta este o plant medicinal ?
- Da , tim, a rspuns gazda. tim asta de mult, de la medicul veterinar de la noi din sat.
- Noi punem puin ceai din mrul lupului n apa de but a psrilor i de 20 de ani
,nou nu ni s-a mbolnvit nici o pasre !
In sudul Moldovei i se spune curcubetica,iar n Oltenia coale popii
A ncercat-o cineva n apa de but pentru porumbei ?

Mici trucuri
Spre sfritul iernii ,prin luna februarie ,intr-o zi ploioas ,narmat cu un aparat foto i un
reportofon ,nsoit de Andrei Silviu Oprea ,am purces la drum spre Urziceni via
Bucureti, s vizitm cresctoriile renumiilor columbofili.
Vorbisem cu cteva zile nainte i ne anunasem vizita pentru a nu deranja n vr-un fel
programul gazdelor.
Cteva lucruri mi-au atras atenia n mod deosebit.
n primul rnd, la d-l Petric Coco n cresctorie,toate boxele aveau n partea de jos
grtare de lemn iar sub grtare un mic sertar cu hrtie de ziar.
Astfel,prin nlocuirea ziarului cu unul curat se meninea curenia rapid si fr prea mare
efort.
n schimb,la d-l Nicu Bizdrigheanu boxele aveau n partea de jos PAL
simplu(nemelaminat) iar responsabil cu rachetarea dejeciilor era un flcu din vecini
angajat special numai pentru fcut curenie.
i avea de lucru nu glum pentru c
d-l Nicu are o cresctorie foarte mare cu multe compartimente si cteva sute de
porumbei.
Pe o mas din curte tronau cteva cupe i trofee ctigate la diferite concursuri,iar lng
acestea se afla o strecurtoare veche din aluminiu ,rablagit,deformat i dac nu m-nel
chiar fr coad.
Curios din fire l-am ntrebat de ce ine strecurtoarea aia acolo i la ce o folosete. M
gndeam s o dau la o parte i s fac cteva poze trofeelor.
A zmbit trengrete si mi-a rspuns:
- Atunci cnd atept porumbeii s vin din curs,m aez pe banca asta din curte ,cu
strecurtoarea n mn i ceva boabe n ea.n momentul n care porumbeii sosesc din
curs,agit boabele din strecurtoare semn c este ora mesei. Reflex pe care l-am creat n
timp porumbeilor mei, iar la auzul zgomotului respectiv nu mai pierd timpul pe afar si
intr direct nuntru ctignd secunde preioase.

-Cum Pregatim Porumbeii naintea Unei Curse.

n ziua de azi, apelm din ce n ce mai des la lansrile individuale, cu precdere la
nceputul antrenamentelor. Am descoperit c porumbeii fac mai puine greeli la
nceputul antrenamentelor atunci cnd sunt eliberai individual. Puii sunt asemeni
copiilor. Au tendina s se in dup cel din fa, ns, chiar dac o pasre a hotrt
s preia conducerea, nu nseamn c i tie ncotro se ndreapt. Puii care sunt
lansai individual au tendina s acorde o atenie mai mare asupra ceea ce fac i,
cu ct nva asta mai devreme, cu att mai bine le va fi pe urm. n general,
ne ducem puii la antrenamente private de 15 20 de ori, ncepnd cu 50 km,

naintea primei curse, i de vreo 10 ori sunt lansai individual. mi place ca

porumbeii s zboare n jurul cresctoriei timp de o or o or i jumtate,
fr s folosesc steagul. Niciodat nu-mi zbor porumbeii la steag deoarece cred
c asta le provoac stres i i determin s stea numai cu ochii pe cresctorie.
Vreau ca porumbeii s zboare de plcere n jurul cresctoriei pentru c asta le e
menirea, nu pentru c i forez eu. Atlteilor valoroi le place s se antreneze de
bunvoie.

- Antrenamentele II Antrenamentul este probabil unul dintre cele mai extraordinare aspecte ale sportului cu
porumbei de curse, este cel mai interactiv element dintre cresctor i porumbel, iar n ziua
concursului i arat din plin roadele. Exist un singur aspect major pe care trebuie s-l
inei minte n ce privete antrenamentul: ca orice aspect pe care l implic sportul
columbofil, nu exist limite cnd vine vorba de antrenament. Sunt o mulime de
cresctori care folosesc o gam foarte larg de tehnici cu acelai succes, deci este aproape
imposibil s afirmm c o anumit tehnic de antrenament este superioar sau inferioar
altora. Dac reinei urmtoarele principii i obiective atunci cnd ncepei antrenamentul
psrilor, cu siguran succesul va veni.
Principalele 4 obiective ale antrenamentului sunt:
S ctigai ncrederea psrilor prin cldirea unei relaii cu ele;
S v pregtii psrile pentru a fi n cea mai bun form fizic;
S determinai psrile s capete ncredere n forele proprii;
S construii o baz solid pentru viitoarele concursuri.
Stabilirea unei relaii
Primul obiectiv al regimului de antrenamente este s ctigai ncrederea psrilor prin
cldirea unei relaii puternice i profunde cu ele. Acest proces de cldire a unei relaii cu
psrile pe care le deinei nu se termin niciodat i ncepe imediat ce psrile au ieit
din ou. Odat ce le-ai ctigat ncrederea, vei avea control deplin asupra cresctoriei.
inerea n mn a porumbelului, veriga de nceput
Manipularea corespunztoare a porumbeilor este o cale rapid i fantastic de a dezvolta
o relaie cu psrile. inerea lor corect n mn v ajut s le ctigai ncrederea i,
totodat, s diminuai nivelul de stres. n afar de ctigarea ncrederii i scderea
nivelului de stres, manipularea corect a porumbeilor v asigur c acetia nu se vor
zbate i rni singuri.
Cum trebuie inut un porumbel n mn? inei porumbelul n palm, cu capul ndreptat
spre dumneavoastr. Cu un gest ferm, dar delicat, prindei-i picioarele ntre arttor i
degetele din mijloc.
Intrarea n cresctorie
Chiar i un aspect att de simplu ca intrarea n cresctorie v va ajuta enorm de mult s

cldii o legtur strns cu psrile dumneavoastr. Ar trebui s intrai zilnic i s

devenii o prezen constant n viaa lor. Un truc util care s determine porumbeii s v
identifice rapid este s purtai aceeai mbrcminte atunci cnd intrai la ei. Putei realiza
asta folosind un halat, pe care s-l purtai ori de cte ori v aflai n preajma lor. Psrile
se vor familiariza cu vederea acestuia i v vor asocia cu el. V va ajuta s stabilii o
legtur trainic cu psrile dumneavoastr i, totodat, va diminua stresul provocat de
intrarea n cresctorie. Principalul scop aici este s putei intra oricnd n cresctorie i s
prindei orice pasre, fr s-i provocai stres ei sau celorlalte. n momentul cnd putei
face asta cu orice exemplar, atunci deinei controlul total asupra cresctoriei.

Antrenamentele III
Pregtirea echipei de psri tinere
Toi porumbeii care fac parte din echipa tinerilor ar trebui s aib cam aceeai vrst.
Acest lucru v va permite s antrenai i s lucrai cu toat echipa ca un ntreg. De
asemenea, va reduce volumul de munc depus, iar rezultatele vor fi mai consistente. ns,
de cele mai multe ori, nu se ntmpl aa. Spre exemplu, dac avei o grup de pui n
vrst de 60 de zile sau mai n vrst dect alii, ar trebui s-i antrenai separat, adic
dou echipe distincte, i s-i gzduii i ntr-o seciune distinct a cresctoriei.
Amestecarea a dou grupe de pui cu vrste diferite poate fi duntoare ambelor echipe
deoarece fiecare grup necesit anumite nevoi. Spre exemplu, grupa mai tnr va avea
tendina s-i in la sol pe cei mai n vrst, nepermindu-le s se dezvolte aa cum ar
trebui, n timp ce grupa mai n vrst i poate duce pe ceilali prea departe n zbor, riscnd
astfel s se rtceasc. n orice caz, odat cu maturizarea, cele dou grupe pot fi unite cu
succes.
Programul de antrenamente al psrilor tinere
Iat un exemplu de program de antrenamente. Putei ncepe cu 3 km, crescnd gradual
distana i dublnd numrul de kilometri dup dou antrenamente ncheiate cu succes.
Ziua 1 & 2: Lansai psrile de la 3 km;
Ziua 3 & 4: Lansai psrile de la 6 km;
Ziua 5 & 6: Lansai psrile de la 12 km;
Ziua 7 & 8: Lansai psrile de la 20 km;
Ziua 9 &10: Lansai psrile de la 25 km;
Ziua 11: Lansai psrile de la 32 km;
Ziua 12: Fr antrenament;
Ziua 13: Lansai psrile de la 32 km;
Ziua 14: Fr antrenament;
Ziua 15: Lansai psrile de la 32 km;
Ziua 16: Fr antrenament;
Ziua 17: Lansai psrile de la 65 km;
Ziua 18: Fr antrenament;
Ziua 19: Lansai psrile de la 65 km;
Ziua 20: Fr antrenament;

Ziua 21: Lansai psrile de la 65 km;

Ziua 22: Fr antrenament;
Ziua 23: Lansai psrile de la 95 km;
Ziua 24: Fr antrenament;
Ziua 25: Lansai psrile de la 65 km;
Ziua 26: Fr antrenament;
Ziua 27: Lansai psrile de la 32 km;
Ziua 28: Zbor n jurul cresctoriei, fr antrenament (ziua mbarcrii);
Ziua 29: Ziua concursului.