Descriere album: SALMONELOZA BOALA INFECTIOASA DENUMIRI SINONIME paratifoza,paratifoida,ologeala sau paralizie. Evolutia,gravitatea si extinderea bolii sunt legate de factorii favorizanti,stresanti,cum ar fi greseli in hranire,deficiente de microclimat(umiditate,microbism)in adapost,transporturi obositoare,schimbarea crescatoriei,organism slabit in urma cresterii puiilor,a unor parazitoze(ex.viermi intestinali)sau altor boli care evolueaza in aceelasi timp. SURSELE PRINCIPALE DE INFECTIE implicate in aparitia si declansarea focarelor in salmoneloza sunt reprezentate de : porumbei bolnavi sau purtatori de boala alte specii de pasari,vrabii,gaini etc. rozatoare Acestia elimina germenii prin excremente si pot infecta porumbeii. Infectia se realizeazacu predilectie pe cale digestiva. Infectia poate fi: orala respiratorie ovariana
SALMONELELE MOBILE,prin miscarile proprii,pot patrunde in circa 2 zile prin porii cojii de ou in interiorul acestuia. Boala evolueaza acut de regula,la puii din cuib,in varsta de 5-12 zile,moartea survenind in cateva zile. Asemenea forme acute se pot intalni si la puiandrii sau chiar la adulti,boala evolueaza lent,asimptomatic sau cu semne de boala sterse. MANIFESTARILE BOLII sunt in functie de organele atinse de infectie,deosebindu-se de urmatoarele: FORMA INTESTINALA (de enterita) exprimata prin: - diaree apoasa urat mirositoare,de culoare GALBUIE SAU VERZUIE,legat de felul de furajare si de o eventuala afectare a ficatului. -depuneri de fecale pe penele din jurul cloacei ca si pe penele cozii. -tristete -lipsa poftei de mancare -sete pronuntata -ochi retractati indivizii bolnavi slabesc repede si moartea survine in cateva ore(in forma septicemica)la puii din cuib sau in 4-6 zile din cauza dezhidratarii. FORMA ARTICULARA se manifesta prin: -umflaturila nivelul articulatilor(artrite) -pareze la picioare sau aripi,degete, cot etc. -pasarea nu poate zbura -trenarea aripii Aceste artrite se pot transforma in ARTROZE sau chiar in PARALIZIA membrului respectiv. FORMA NERVOASA -tulburari de echilibru,pasarea se clatina,tine capul pe spate sau lateral. FORMA MIXTA se desfasoara cu simtomele descrise in celelalte forme. FORMA CRONICA in afara de celelalte forme de boala,retinem atentia asupra unei evolutii lente cronice,care se intalnesc mai mult la adulti, ca urmare a rezistentei mai mari a acestora: -refuza zborul -incapacitatea de a zbura -schiopatare -sterilitate la masculi -oua deformate sau cu coaja moale -in timpul naparlirii pierd cateva pene in sange. Se constata si tulburari in reproductie,femelele ca urmare a afectarii ovarului sau oviductului(ovarite,salpingite salmonice) fac oua cu aspect schimbat de culoare GRI-VERZUIE,cu galbenus branzos,uneori ouale au un aspect normal,dar embrionul este mort,alteori puiul este neviabil si moare la eclozare sau la 1-2 zile dupa aceea.
Acesti subiecti a caror boala poate trece neobservata, sunt PURTATORI si EXCRETORI de germeni,sunt un pericol permanent de infectie,ei trebuie ELIMINATI din crescatorie,atat masculii,dar mai ales FEMELELE,ale caror posibilitati de difuzare a contagiului sunt mai mari.
MODIFICARILE ANATOMO-PATOLOGICE sunt in functie de evolutie(acuta sau cronica) precum si in forma in care s-a desfasurat boala. IN CELE ACUTE se obs. leziuni de enterita,hipertrofia ficatului si splinei aceasta aceasta este palida,iar ficatul capata o nuanta usor cenusie.in formele de evolutie lenta,in care in timpul vietii pasarile au prezentat schiopaturi la necropsie se vad leziuni de artrita(articulatia este marita in volum),artrita fibrinoasa sau artroza,congestia intestinala,uneori si pulmonara,se pot observa leziuni nodulare de o nuanta alb-galbuie pe cord,ficat,splina,iar muschii pieptului sunt emaciati si cu mici focare,ca niste abcese. MASURI DE COMBATERE sa retinem ca dupa aplicarea tratamentului curativ,chiar daca salvam viata porumbelului,acesta ramane PURTATOR. se vor trata exemplarele cele mai bune si numai daca prezinta o forma usoara. TRATAMENTUL (preventiv sau curativ) se efectueaza intregului efectiv de porumbei. In timpul tratamentului cu antibiotice(cloramfenicol,gentamicina,oxitetraciclina etc.) in hrana se adauga OBLIGATORIU drojdie de bere(este probiotica)in proportie de 1-2 la suta fata de cantitatea de furaj,de asemenea este recomandabil sa li se asigure VITAMINE(in special complex B,A,K)in intervalele de timp dintre administrarile de antibiotice.In apa de baut se va adauga ALBASTRU DE METILEN un mililitru de solutie 1la suta in 4-5 litri de apa. TRATAMENTUL CURATIV OXITETRACICLINA CLORHIDRICA,pulbere solubila in apa 2-3 grame la litru de apa(fantana) timp de 5-7 zile.sulfotin( 1g la 1l de ap, timp de 5 zile), tetraciclina clorhidric pulbere ( 4g la 1l de ap, n prima zi, apoi 2g la 1 l de ap sau 2g la 10kg de furaje concentrate, de 2-3 ori, la un interval de 4-7zile), neomicina (0,05-0,06g la 1l de ap, timp de 3-4 sptmni, pentru ntregul efectiv). Boala se poate preveni prin vaccinarea psrilor cu ser antiparatific. SALMONELELE PASARILOR POT FI PRODUSE SE SALMONELE MOBILE SAU IMOBILE.IN GRUPA BOLILOR PRODUSE DE SALMONELE MOBILE AMINTIM SALMONELOZELE(PARATIFOZELE)PORUMBEILOR,IAR IN CELE PROVOCATE DE SALMONELE IMOBILE (PULOROZA SI TIFOZA). PULOROZA AFECTEAZA IN SPECIAL GAINILE,PORUMBEII SUNT MAI PUTIN SENSIBILI LA S. PULLORUM. PREVENIREA Pentru a preveni sau a stopa rspndirea salmonelozei se recomand asigurarea condiiilor de igien i de hrnire corespunztoare, i anume aerisirea, umiditatea redus, curenia zilnic, respectiv amplasarea hrnitoarelor i adptorilor n locuri unde nu pot fi murdrite cu fecale, depozitarea furajelor n magazii n care s nu aib acces alte psri la ele, asigurarea unei hrni echilibrate, cu furaje nemucegite, precum i efectuarea testelor clinice i dezinfectrilor periodice.
ANTIPARAZITARE EXTERNE Urmatoarele antiparazitare externe sunt foarte toxice pentru porumbei (pasari in general): DIAZINON (Diazol, Romparasect Forte, Neocidol, Scabizol) AMTRAZ(Taktic, Semcar) Se pot utiliza piretrinele naturale sau sintetice (Cypermetrin, Permetrin- Romparasect), Azametifos, Ivermectin (Endectocid, Rombendazol Forte), extractele naturale din plante si dioxidul de siliciu.
TETRAMERES FISSILSPINA(TETRAMEROZA) semnele clinice porumbeii slabesc nu digera hrana(apar boabe intregi in fecale) examen necropsic se obs. leziuni ulceroase in mucoasa stomacului glandular si depistarea parazitilor in noduli(ghemuri) TRATAMENT-se poate incerca ROMBENDAZOL. Coccidioza (boala parazitara) Coccidioza (eimerioza) nu este o boala foarte grava si, ca si in cazul tricomonozei, porumbeii au in organism mereu un numar de coccidii care nu ii afecteaza vizibil, dar care pot declansa boala sub influenta anumitor factori. Multi crescatori nu trateaza medicamentos coccidioza deoarece este bine stiut ca aceasta boala poate fi tinuta in frau prin pastrarea unei crescatorii uscate. Este general valabil faptul ca un mare inamic al porumbeilor este umezeala. Simptome de coccidioza: diaree (uneori hemoragica); slabire, apatie; sete exagerata; penaj mat, zburlit; porumbeii maturi manifesta somnolenta; la femele, se produce intarzierea ouatului. Porumbeii bolnavi elimina odata cu excrementele oochisti care sunt transmisi mai departe prin ciugulit. Iata de ce curatenia, gratarele de podea, hranirea exclusiv in hranitor si alte masuri de igiena in crescatorie sunt utile. Adapatorile se pun pe un suport ingust si nu direct pe podea pentru a limita la maxim posibilitatile porumbeilor de a murdari apa cu dejectii. Tratament: Medicamentatie: Coccistop, BS, Amprol-plus COCCIDIOZA -puii din ou nu pot ciocni coaja si mor -porumbeii maturi se manifesta prin stare de somnolenta - la femele, se produce intarzierea ouatului PREVENTIA SI TRATAMENTUL COOCIDIOZEI AMPROLIUM 20%, pulbere hidrosolubila, 2 g / l de apa / zi, timp de 5 zile, curativ sau preventiv, 1 g / l de apa / zi, timp de 2 3 zile, periodic.
COCCIDIOZA Tratamentul se poate administra individual cu SULFACOCCIROM comprimate (1 cpr/500gr. greutate vie/zi), in 2 reprize de 2 zile consecutiv, despartite de o pauza de 3 zile.
COCCIDIOZA - COCCISTOP (buvabil) - 1 ml / 1 l de apa - SULFACOCCIDIN ( buvabil) -1 ml / 1 l apa
Produsul se administreaz la puii tuturor speciilor de psri domestice i de vnat (gini, curci, bibilici, prepelie, fazani, puni inclusiv porumbei) in tratamentul coccidiozei i al bolilor infecioase. Tratamentul cu Sulfacoccirom se va asocia obligatoriu cu vitamina K3, care previne eventualele hemoragii provocate de sulfaquinoxalin. 6. REACII ADVERSE Depirea dozelor prescrise face ca sulfaquinoxalina s accentueze hemoragiile preexistente. La porumbei se administreaz n apa de but: - preventiv: 1,4 ml/litru ap/zi, 2 zile consecutiv, apoi 1-5 zile pauz, urmat de 2 zile tratament. - curativ: 2 ml /litru apa/zi, 2-3 zile consecutiv, apoi 3 zile pauz, urmat iar de tratament cu 1,4 ml/ litru ap/zi, 2 zile consecutiv. Daca semnele de boal nu s- au estompat, dup o pauz de 2 zile se administreaz nc 2 zile, 1,4 ml/litru ap. Se va asocia obligatoriu Vitamina K3 soluie buvabil pentru a preveni eventualele hemoragii provocate de sulfaquinoxalina. Nu se vor depi dozele indicate. n timpul clduros, soluia se d n apa de diminea, iar n restul zilei se va da ap obinuit. Se va calcula astfel ca apa de diminea s ajung la toi porumbeii. 9. RECOMANDRI PRIVIND ADMINISTRAREA CORECT Se va respecta schema de tratament indicat. Tratamentul curativ cu Sulfacoccirom va fi urmat de un tratament de redresare cu polivitamine (Complex Polivitaminic Buvabil). nainte de folosire, flaconul se agit bine. 11. PRECAUII SPECIALE PENTRU DEPOZITARE A se pstra la temperatur mai mic de 25, n ambalajul original. TERMEN DE VALABILITATE Timp de 2 ani. ULTIMA REVIZUIRE A PROSPECTULUI Iulie 2008
COCCIDIOZA
Coccidioza se manifest la toate mamiferele i psrile, ea fiind produs de diferite tipuri de protozoare, specifice speciei pe care o afecteaza. La porumbei coccidioza este des ntalnit i deobicei se observ doar la pui, deoarece prezena coccidiilor n organism, n cantitate mic, confer imunitate, aadar adulii dei sunt purttori ai acestei boli, ei nu sunt afectai de ea. Boala se manifest prin diaree, care uneori poate fi hemoragic, printr-o stare de tristee, apatie, lipsa poftei de mncare, utilizarea unei cantiti mari de ap, slbire, penaj zburlit i mat sau piele vnt-albstruie. Psrile bolnave elimin prin fecale ou de coccidii, care pot supravieuii n mediul exterior pn la 10-12 luni i se pot dezvolta, dac condiiile le sunt prielnice, n 24-48 de ore. Coccidiile pot ajunge n apa sau in hrana consumat de porumbeii tineri, astfel avnd loc infestarea lor. De aceea, pentru a preveni manifestarea acestei boli se recomand evitarea suprapopulrii adpostului i pstrarea zilnic a cureniei, prin ridicarea fecalelor, astfel ca factorii infestani s nu ajung n ap sau n mncare. De asemenea este important dezinfectarea periodic a ntregii cresctorii. Pentru tratarea acestei boli se pot folosi Galisan (comprimate care sunt administrate fiecrui porumbel), Sulfamide( comprimat pe zi, timp de 6-7 zile, oral sau n apa de but, combinat cu administrarea vitaminelor), Coccistop( soluie sau pastile).
TRICOMONOZA SINUSURILOR
Uneori agentii tricomonozei pot invada sinusurile prin deschizatura din palatul gurii si pot forma un nodul acolo. Pasarile prezinta o umflatura dura de-alungul fruntii, intre zona narilor si ochi. Medicatia anti-tricomonoza se administreaza timp de- zile, pentru a opri infectia activa. Dupa aceea, se face incizie in piele deasupra zonei celei mai proeminente a nodulului, ducand la exteriorizarea acestuia. Odata inlaturat, este mai bine sa se continue cu medicatia anti- tricomonoza timp de mai multe zile. Insanatosirea este, de obicei, linistit 1.TRICHOMONOZA (boala parazitara)produs de Trichomonas gallinae Pui: anorexie, stomatit, angin pseudomembranoas, jetaj, disfagie, noduli (chiar ct o alun).Mortalitate 30%. La aduli apar mucoziti din cioc, respiraie greoaie, raluri, oboseal De la porumbeii n via sau cadavre foarte proaspete se execut un examen de laborator pe rectat de mucoas orofaringian (examenul se execut foarte rapid, deoarece paraziii se inactiveaz rapid (n general nu se pune diagnostic pe cadavre) Contaminarea se face prin apa de but (aduli) sau prin hrnirea cu laptele din gu (pui).Tratament: ROMETRONIDAZOL pulbere 25-50 mg/porumbel sau COLUMBOBIOFORT cpr sau FLAGELSTOP pulbere i Polivitamine (CPB,BIOVIT PLUS,AD3E,VITA B COMPLEX). Adposturile vor fi dezinfectate zilnic cu DECONTAMINOL, CATIOROM, JAVEL 2.TRICOMONOZA -in partea din spate a gatului se vede o substanta de culoare alb branzos -puii din cuib cer mancare tot timpul -porumbeii bolnavi slabesc - pe timpul noptii , cand porumbeii dorm se aud asa numite sforaituri - Lamaia, otetul de mere cu miere au rolul in prevenirea trichomonozei si prevenirea bolilor respiratorii. - Trichomonoza este cancerul porumbeilor ! 3. PREVENTIA SI TRATAMENTUL TRICHOMONOZEI FLAGELSTOP (pulbere hidrosolubila cu metronidazol si vitamina C), 10 g / 40 porumbei (2 l de apa) / zi, timp de 3 5 zile (preventiv), pana la 7 zile (curativ) sau individual, COLUMBOVIOFORT comprimate: (2 cpr / zi, timp de 3 5 7 zile). Daca din apa din zona dvs. este dura, va sugeram sa administrati in plus VITAMINA C pulbere (1 g / 2 l de apa) simultan cu FLAGELSTOP ul.
TRICOMONOZA(malai) Pentru prevenirea si combaterea Tricomonozei se folosesc produse pe baza de METRONIDAZOL. Doza preventiva este de 20-25 mg/ porumbel/zi, timp de 3-5 zile, iar cea curativa este de 50 mg/porumbel/zi, timp de 5-7 zile consecutiv. Individual putem folosi COLUMBOVIOFORT comprimate de 10 mg ROMETRONIDAZOL.
TRICOMONOZA - FLAGELSTOP (buvabil) -1 plic (50g) / 2,5 l apa -ENTEROGUARD (comprimate) - 1 sfert de comprimat / porumbel - COLUMBOVIOFORT (comprimate) - 1 comprimat / porumbel - FLAGYL uman (buvabil) - 7 ml / 1 l apa
Tricomonoza Tricomonoza (intalnita si sub denumirea de trichomonoza sau malai) este cea mai raspandita boala a porumbeilor. In articolele in limba engleza, o gasiti sub denumirea de trichomoniasis sau canker. Simptome de tricomonoza: inghitit repetat; se poate observa mai ales dupa ce pasarile aterizeaza de la antrenament depuneri galbene in cioc si gat, de unde si denumirea populara de malai penaj zburlit apatie scadrea greutatii, lipsa de vioiciune consum crescut de apa acesta da si asa numitele cuiburi umede, cand parintii cu tricomonoza pompeaza in pui multa apa ezitarea de a zbura Majoritatea porumbeilor au tricomonoza in timpul vietii, dar rareori simptomele ei se pot vedea la pasarile mature. Stresul provoaca o crestere a numarului tricomonadelor si boala incepe sa afecteze porumbelul. Arata zgribulit, inceteaza sa se mai hraneasca si slabeste, iar daca nu este tratat la timp, moare. Puii sunt cei mai afectati. De aceea unii crescatori obisnuiesc sa-i trateze de tricomonoza imediat dupa intarcare. Altii nu fac acest lucru, deoarece doresc ca puii sa-si dezvolte imunitatea. Trateaza doar in timpul etapelor, cand stresul intra in scena. Daca pasarile nu pot ramane sanatoase la un nivel minim de stres, nu trebuiesc tinute. Pasarile mature introduc puilor cantitati mici de tricomonade in timpul hranirii, si astfel acestora le creste imunitatea treptat. Tricomonadele sunt niste flagelate, si se deplaseaza in fluide. Asadar, toti porumbeii de concurs curati pot lua imediat tricomonoza in mijlocul de transport, cand sute sau mii de porumbei beau din acelasi recipient. Boala are mai multe forme: forma faringeala este cea mai intalnita. Crescatorii observa depuneri galbene in gatul pasarii. In cazurile severe, aceste depuneri pot ingreuna hranirea sau chiar respiratia forma ombilicala se transmite de la cuibul infectat in corp la puii inca mici, la nivelul abdomenului forma pe organe in cazurile cele mai severe, tricomonoza afecteaza organele interne. Este deseori gasita in ficat. Majoritatea pasarilor vor muri din cauza disfunctionalitatilor ficatului TRATAMENT
Ronidazolul este o substanta des folosita in tratamentul tricomonozei. Dimetridazolul si metronidazolul au fost retrase de pe piata datorita riscurilor de efecte secundare.
Medicamente eficace, speciale pentru porumbei si intalnite pe piata din Romania: Tricoplus, BS, Flagelstop, Columboviofort.
Este bine sa nu se abuzeze de aceste medicamente (sa nu se foloseasca la intamplare, sau fara motive intemeiate) deoarece tricomonadele pot deveni imune. Tratamentul se face conform indicatiilor de pe prospecte.
Recomandari pentru administrare:
nu se administreaza mai putin decat este recomandat deoarece tricomonadele mai puternice pot supravietui si pot forma o familie care cu greu se mai elimina avand in vedere ca majoritatea medicamentelor se dau in apa de baut, se tine cont de faptul ca iarna porumbeii beau mai putina apa iar vara mai multa; de aceea unii crescatori prefera dozarea prin hrana, umectand boabele de care se va lipi pulberea medicamentoasa Trichomonoza Cauze : - Protozoar ( unicelular ) parazit - Parazitul este localizat in gusa, gat si esofag Pasarile tinere sunt mai susceptibile - Boala intalnita la nivel mondial - 80 % dintre porumbei sunt infectati Infestatia : - Contact direct: batai , - Prin apa de baut - Prin laptele de gusa Simptome : Tineret - membrane galbene in gat - pete cu aspect de branza - in cazurile severe se observa si infectii (abcese) la nivelul organelor interne si ombilic Pasarile batrane - majoritatea timpului: nu prezinta simptome - rezultate proaste la concursuri - ocazional : * gat rosu * mucus in gat * membrane galbene
Diagnostic : Examinarea microscopica a exsudatului din gusa - inainte de imperechere - inainte de sezonul de concurs - in timpul sezonului de concurs Preventie : Curatarea si dezinfectia adapatorilor Tratamente preventive - 6 zile produse pe baza de ronidazol * In timpul clocitului * Inaintea sezonului de concurs - 2 zile la interval de 2 saptamani in timpul sezonului de concurs Tratament : Produse pe baza de ronidazol timp de 6 zile (de ex. Tricho Plus) produse pe baza de metronidazol (de ex. Flagyl tablete)
TRICOMONOZA
Tricomonaza sau mlai este o boala des intlnit la porumbei. Aceasta afecteaz n principal puii din cuib, de 6-15 zile, i porumbeii tineri de pn la 3 luni. Porumbeii maturi sunt, n cele mai multe cazuri doar purttori ai acestui parazit, fapt care le ofer un anumit grad de imunitate. Boala se poate manifesta si la aduli, atunci cnd acetia prezint o slbire a rezistenei organismului, cauzat de o alt boal, sau datorit unei alimentaii neechilibrate, din care lipsesc cantitiile necesare de sruri minerale i vitamine. Transmiterea bolii se face direct de la porumbeii purttori la cei sntoi, mai ales prin contaminarea apei. Aceasta se manifest sub dou forme, acut i cronic. Forma acut apare ndeosebi la pui, iar simtomele sale sunt tristeea, somnolena, lipsa poftei de mncare. De asemnea, mai poate aprea i diareea cu excremente spumoase, iar n cazul netratrii bolii, porumbeii mor n 8-10 zile de la contaminare. Forma cronic apare mai ales la aduli i se manifest n timp. Boala se manifest la nivelul faringelui sau a organelor interne. Prima varianta este cea mai des intlnit i apare ca o umfltur uoar de culoare alb- glbuie. n faz incipient, aceasta se desprinde uor, fr a lsa n urm leziuni, dar ntr-un stadiu mai avansat, umflturile se pot extinde la cioc, n esofag i n gu. Aceste umflturi primesc cu timpul un aspecte brnzos, fiind ataate mucoasei, iar prin nlturarea lor vor rezulta leziuni ale mucoasei de o culoare rou-aprins. ntr-un stadiu mai avansat, depozitele alb-glbui se transform n noduli, care vor cauza deformarea capului, a gtului sau devierea ciocului. Tricomonaza manifestat la nivelul organelor, mai ales la nivelul ficatului, i mai rar la pancreas, cecum sau rect are o evoluie de lung durat, iar semnele sunt mai puin evidente, eventual sub form de diaree. Pentru a se preveni apariia acestei boli, se recomand introducerea n cresctorie doar a porumbeilor care au fost examinai n prealabil, precum i realizarea unui control periodic, la ase luni; evitarea suprapopulrii cresctoriei i pstrarea cureniei i nu n ultimul rnd administrarea dozelor necesare de substane nutritive n cadrul hranei zilnice. Pentru tratarea acestei boli se pot folosi metronidazol-ul uman( in prima zi pastila, apoi pana la 3-5 zile cte pastila), ronidazolul ( timp de 4-10 zile, n combinaie cu vitamine), Flagelstop (1 plic/2,5 l ap), Enteroguard ( comprimat/ porumbel ), Columboviofort( 1 comprimat/porumbel), Flagyl uman (7 ml/ 1l ap).
MICOPLASMOZA(boala bacteriana)
Micoplasmoza este o boala care apare mai ales toamna. Contaminarea se face prin secretiile nazale infestate cu micoplasme. Agentii patogeni sunt bacterii imobile. Imbolnavirea are loc atunci cand organismul este deja slabit de o alta boala. Maladia se transmite prin apa de baut, excremente, dispozitivele de alimentare si prin contactul direct de la pasare la pasare (de exemplu prin atingerea reciproca a ciocului). La 7 pana la 14 zile de la contaminare porumbeii prezinta o secretie nazala, sero-mucoasa initial, gri-murdara, chiar purulenta, mai tarziu. Mucoasele cavitatilor nazale sunt inflamate si ingrosate, negii nazali (carunculii) se coloreaza in gri, iar respiratia este greoaie, zgomotoasa, chiar sforaitoare. Sacii aerieni se pot si ei inflama. Pasarii infectate i se fac mai multe injectii cu antibiotice si intregii crescatorii i se administreaza antibiotice prin apa de baut. Tratamentul preventiv este recomandat de medicul veterinar.
Simptome de micoplasmoza:
productii nazale abundente; lacrimarea ochilor; conjunctiva inrosita; respiratie ingreunata cu efecte sonore de pufait; scaderea instinctului de zbor, lipsa pudrajului. Terapie: Cinci zile de tratament cu antibiotice, apoi cinci zile cu administrare de probiotice (Entrobac) in apa de baut. Se recomanda tratament cu produs combinat, eficient impotriva mai multor boli. Profilaxie: intarirea sistemului imunitar; asigurarea de aer proaspat, curat si fara praf; in voliera inchisa se pulverizeaza o data pe saptamana cu Bio-Air-Fresh MICOPLASMOZA - (simtome)in partea din spate a gatului se vede o substanta mucilaginoasa(muci in gat) - gainat moale apatos MICOPLASMOZA Este o boala ce afecteaza in special aparatul respirator. Micoplasmoza este prezenta in stare inactiva la generatii succesive de pasari datorita faptului ca se transmite prin oua. Infectia poate sa se declanseze cand dispune de factori favorizanti: stres, vaccinari, supra aglomeratie, transporturi grele si lungi, mizerie in crescatorie, etc Tratamentul se poate realiza timp de 5-7 zile si repetat dupa o pauza de 3 zile. Produse folosite: OXITETRACICLINA pulbere, ERITROM (1-2 gr/litru apa/zi), TYLAVET pulbere, ENROFLOXAROM (1 ml/litru apa/zi), AVIAN PROTECT pulbere ( 1 gr/litru apa/zi) sau comprimate (1cpr/kg greutate vie/zi). MICOPLASMOZA - DOXI-H pulbere (buvabil) - 1 g / 1 l apa Micoplasmoza Unii cercettori afirm c toi porumbeii sunt purttori de microplasme. Boala este determinat de anumii factori favorizani, precum suprapopularea cresctoriilor, temperatura sczut, sau o hrnire necorespunztoare. Contaminarea cu micoplasmoz se realizeaz n timpul concursurilor, prin transportarea porumbeilor n cuti nedezinfectate. Simptomele acesteia sunt respiraia greoaie, zgomotoas, scurgerile nazale i o putere redus de zbor. De asemenea, porumbeii sunt abtui, au pleoapele umflate, mnnc puin i slbesc. Aadar, pentru a preveni aceast boal, trebuie s se asigure cele mai bune condiii n adposturi precum i de transport. Tratarea micoplasmozei se realizeaz cu spectam (injecii intramusculare), gallimicin injectabil sau pulbere ( 1/8 linguri timp de 7 zile). Dac boala evolueaz, se recomand administrarea de cloramfenicol drajeuri (0,20g/kg, timp de 2 zile).
1.Ornitoza este o boala infectioasa cauzata de chlamydia. La pasarile tinere boala poate cauza pierderi insemnate. Chlamydia este excretata cu dejectiile, in lichidul lacrimal, pe cioc si in laptele de gusa. Porumbeii se infecteaza respirand praf infectat cu agentul patogen, sau ingerand hrana sau apa infectata.
Simptome de Ornitoza:
apatie lipsa poftei de mancare sete exagerata performante reduse in concursuri la unele pasari apare conjunctivita, lipirea pleoapelor inchiderea ochilor, sensibilitate la lumina lichid galbui pe nari infundarea narilor, respiratie cu ciocul deschis scarpinarea la cap stranut Este o afectiune ce poate fi transmisa la om in anumite conditii. TRATAMENT: Enrofloxacina, Ornichure, Tetraciclina, Baytril. 2. CHLAMIDIOZA (ORNITOZA-PSITTACOZA) Provoaca leziuni in special la nivelul aparatului respirator. Mare atentie ornitoza este contagiosa si se transmite la om. Tratament- se recomanda DOXICICLINA pulbere hidrosolubila, in doza de 15 mg/kg greutate vie/zi, minim 14 zile, administrata de preferinta in apa distilata sau deionizata. Sunt necesare perioade repetate de tratament. PASTEURELOZA, STAFILOCOCIA, STREPTOCOCIA Sunt de asemenea boli infectioase care ne pot afecta porumbeii. Produse folosite: AMOXINEOVIT, COLISTIROM, DOXICICLINA, ENROFLOXAROM. OXIROM, OXIVIT, OXITETRACICLINA, TRIMETOSEPT, NORFLOXAROM, etc. ORNITOZA Aceasta boala este cauzata de Chlamydia psittaci apartinand virusilor mari. Ornitoza este o maladie grava. Infectia are loc prin contactul cu porumbeii din celelalte adaposturi. Ea poate fi transmisa si de insecte si de oameni. Boala se manifesta prin secretii nazale, umflarea pleoapelor, lacrimare intensa. Uneori, pleoapele raman lipite iar penele de sub ochi sunt aglutinate. In majoritatea cazurilor, conjunctivita scade in intensitate dupa 7-10 zile. Fiindca este blocat canalul lacrimal, pasarea lacrimeaza tot timpul iar hipertofierea capului produce o puternica mancarime. Clatirea ochilor poate reduce aceasta iritatie. Pasarile grav bolnave sufera de tulburari respiratorii. Ele stranuta des si isi freaca insistent capul. Chlamydiile se inmultesc mai ales in ficat, splina si maduva spinarii. Aceste organe se umfla, dar nu vizibil. In forma sa cronica apare inflamatia pleoapelor. Pentru ca pasarile bolnave elimina mari cantitati de germeni, de multe ori puii sunt periclitati. Adesea mortalitatea este crescuta in acazul acestora.
Ca terapie se vor administra antibiotice prin injectare si prin apa de baut. Durata tratamentului poate fi stabilita numai de doctorul veterinar, ea se poate intinde pana la 36 de zile, cu pauze. O buna ingrijire si o hrana completa sporesc simtitor puterea de rezistenta a organizmului in fata agentilor patogeni.
3. Ornitoza Ornitoza este boala infecioas provocat de Chlamidia,care se poate transmite i de la animal la om (zoonosis). mbolnvirile se nmulesc n special n lunile mai iulie, precum septembrie- decembrie. Doar la porumbeii tineri provoac pierderi semnificative.Dac se infecteaz animale mai n vrst siptomele sunt vizibile foarte puin sau de loc. Ornitoza intervine deseori n compania virozei respiratorii.Chlamidiile se divid n scaun, lichid lacrimogen,secreii ale gatului i nrilor precum i n laptele de gu. Att animalele vizibil bolnave ct i cele infectate latent pot fi rspnditori permaneni de ageni patogeni. SIMPTOMELE BOLII La debutul bolii i la ornitoz se poate observa starea general deranjat, ca i activitatea redus, consumul sczut de alimente, consum de ap limitat, lips de capacitate i pierderile mari din perioada de zbor. La unii porumbei n general doar la un ochi apare inflamarea pleoapei. Porumbeii reacioneaz sensibil la lumina direct i i in ochii nchii. n urma procesului inflamator, canalul lacrimogen se ngusteaz i totodat se pornete o producie crescut de lacrimi. Acesta ns nu se scurge pn n captul canalului aa c iese pe pleoap.Scurgerea de lacrim la nceput e apoas,mai trziu lipicioas iar n final datorit infeciei bacteriene va fi un puroi mucos. Pleoapele se unesc, lichidul lacrimogen se adun n urma creia ochiul nchis se nmoaie.Dac procesul de inflamare dureaz mai mult timp se formeaz o nceoare a corneei cu orbire. Exist i starea de mncrime. Porumbeii caut ameliorare pentru aceast problem i i scarpin ochii cu aripile. Astfel se formeaz imaginea caracteristic pentru ornitpz, cnd unele buci de pene se lipesc de ochi. n urma primului caz, tot mai muli porumbei ai efectivului vor arta semne ale mbolnvirii pleoapelor. n general, doar civa se mbolnvesc n acelai timp astfel infectarea ntregului efectiv dureaz pn la 3-4 sptmni. De multe ori boala atac cileaeriene superioare. Apare curgerea nasului la nceput prin scurgere apoas apoi a unei secreii galbene-mucoase. Deschizturile nrilor se nfund, porumbelul respir prin ciocul pe jumtate deschis. n urma infl amaiei apare durerea i senzaiea de mncrime pe care animalele deseori ncearc s le aline prin scrpinare. Porumbelul ncerc eliberarea cilor nazale prin strnut i scuturare de cap, asemntor cu viroza respiratorie. n acele momente penele capului i nrile se murdresc puternic. Infecia cu Chlamydia poate evolua pneumonie, care se transpune n inflamaia sacului pulmonar. Se produce aa numita boal a plmnilor la care se poate auzi un huruit i o respiraie caracteristic. La infl amaia cilor superioare, st n general combinaia de infecie dintre Chlamydia i Mycoplasmoz. La porumbeii mai n vrst se pot observa mai mult boli cu o evoluie lent, cazuri cu simptome ale bolii slab manifestate. Aceast form de decurgere abolii e periculoas pentru c porumbeii trebuie s reziste unei boli de lung durat , ceea ce provoac n organism distrugeri n mas. nmulirea continu a agenilor patogeni ncarc fi catul cu substane toxice. esutul fi catului n parte se distruge i se rencarc cu esut adipos. Se formeaz fi catul de grsime. Infl amaia ndelungat a cilor respiratorii i a plmnilor i setea de oxigen durabil duce la suprasolicitarea inimii. Urmarea este afeciune permanent de inim. DIAGNOSTIC Apariia repetat, la unele animale, a infeciei pleoapelor, sau ciocul cscat datorit lipsei de oxigen, trezete bnuiala existenei ornithozei. Cu ocazia biopsiei e evident mrirea semnifi cativ a fi catului i a splinei. Splina se poate mri i la de trei ori fa de mrimea natural i va avea o form caracteristic cilindric. Doar analizele laboratorice pot stabili defi nitiv dac ne aflm n faa ornitozei. TRATAMENT Tratamentul potrivit al ornitozei este deosebit de important din urmtoarele motive: exist posibilitatea infectrii omului, rspndirea lent a bolii amenin ntreg efectivul de urmai (riscul decesului n proporie de 80%), ornitoza lent deschide porile mbolnvirilor noi iar ornitoza netratat duce la distrugeri organice ireparabile. Deoarece ornitoza n multe cazuri apare n compania virozei infecioase iar separarea e posibil fr proceduri laboratorii costisitoare, tratamentul trebuie s se direcioneze n ambele sensuri. Chiar dac se mbolnvete doar un animal, trebuie tratat ntreg efectivul. Totodat trebuie tiut c efectul antibioticelor cu spectru respirator nu are ca fi nalitate distrugerea bacteriei ce doar blocheaz dezvoltarea acesteia. Pentru eliminarea complet trebuie s intervin imunitatea porumbelului . Pentru creterea imunitii este nevoie de timp de aceea tratamentul trebuie s dureze mult. Metod: Gambazin 5 g / 2 litri ap 1. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm i Gervit W 2. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm i Gervit W + pe boabe RO 200 3. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm i Gervit W 4. 5 zile tratament + 2 zile Avipharm i Gervit W + pe boabe RO 200 Total 28 de zile de tratare! Tratamentul se indic a fi terminat cu dou sptmni nainte de prima competiie. Nu este indicat efectuarea tratamentului dect o singur dat pe an. n perioada concursurilor sau la reproducie se pot efectua serii mai scurte cu Gambazin 1 -2 zile sau chiar 5 zile cnd se observ probleme. Pentru eradicarea ns n totalitate o cur ce cea artat mai sus este obligatorie. PREVENIRE Cele mai importante reguli pentru prentmpinarea ornitozei: porumbeii trebuie ntreinui ntr-o stare corporal bun i trebuie meninut o clim sntoas n cresctorie. Supra aglomerarea trebuie evitat iar la introducerea de noi porumbei n cresctorie se recomand carantina.
Ornitoza Ornitoza este o boal destul de frecvent la porumbei i este transmisibil la om ( provocnd o afeciune pulmonar, care se manifest sub form de grip, cu febr, care dei par a disprea dup 1-2 sptmni, uneori aduc complicaii i se pot solda chiar cu moartea persoanei respective). Cei mai predispui la aceast boal sunt puii de pn la 5-6 luni. mbolnvirea acestora se realizeaz prin apa, furajele sau obictele din jur infectate prin lacrimile, scurgerile nazale, laptele de gu sau excrementele porumbeilor bolnavi, dar mai ales prin inhalarea aerului contaminat. Prin aer se pot infecta uor i cresctorii de porumbei. Pe lng cele enumerate anterior, rspndirea infeciei este favorizat i de aglomerarea porumbeilor n courile de transport, cldura excesiv de pe perioada verii, ce usuc fecalele contaminate i n urma mturrii acestora germenii sunt ridicai n aer, n prezena porumbeilor; alt cauz ar putea fi lipsa vitaminelor din organism, precum i alte infecii secundare. Insectele, obolanii i oarecii pot ajuta, de asemenea, la rspndirea infeciei. Ornitoza se poate manifesta sub dou forme: latent sau acut. Prima form nu are simptome specifice vizibile, porumbelul bolnav fiind fr form sportiv i lipsit de voiciune, adesea ntrziind la revenirea acasa. Acesta consum puin hran i bea mult ap, iar rata de mortalitate este destul de mare. Ornitoza acut, care se ntlnete n special la pui, se manifest prin inflamarea ploapelor, lcrimarea intens, clipitul des, o reacie negativ la lumin, pleoape lipite i pene de sub ochi aglutinate; apar inflamaii ale mucoasei nazale, scurgeri nazale, care pot deveni purulente, tulburri respiratorii, bronit, diaree puternic, de culoare cenuie-verzuie, care este urmat de o puternic slabire. Porumbelul strnut, scutur din cap i i terge ciocul de pene pesntru a nltura scurgerile nazale. Pot aprea i nflamaii ale articulaiilor, nsoite de pareze sau paralizii. Mortalitatea la puii de 15-20 de zile este foarte crescut. Pentru a prentmpina rspndirea ornitozei sunt contraindicate inerea prorumbeilor mpreun cu alte psri de cmp, supraaglomerarea, lipsa de aerisire, ridicarea n aer a prafului. De asemenea, sunt necesare examenele de laborator periodice. Pentru tratarea individual a porumbeilor se folosete tetraciclina, drajeuri a 0,250 g, care se administreaz din 6 n 6 ore, 1/6-1/4 de drajeu odat cu complexul B, cte jumtate de drajeu la pui i un drajeu la aduli. Oxitetraciclina injectabil se administreaz 0,5cm3 n masa muscular a pieptului, repetndu-se la 24 de ore. Cloramfenicolul se administreaz oral, 200mg n prima zi i 150 mg n urmtoarele 4 zile, dup care se realizeaz o pauz de 2 zile i se reia tratamentul n acelai mod. Dac se trateaz intregul efectiv, tetraciclina se administreaz n apa de but sau n furaje: 2-3g la 1l de ap sau 0,4-0,5g la 1kg de semine, n 2 sau 3 ture de cte 5 zile, cu pauz de 2 zile intre primele dou i de o zi dup cea de-a doua tur. Tetraciclina se dizolv n apa n care s-a adugat soluie 1% de acid citric. Oxitetraciclina clorhidric se administreaz 4g la 1l de ap timp de 3-4 zile, cu o pauz de o zi, dup care tratamentul se reia. Tratamentul se administreaz mpreun cu polivitamine, n special vitamina B1, fiind contraindicate n acest timp preparatele pe baze de calciu. PARAZITII INTERNI Boli produse de viermi rotunzi (Nematodoze) Acaridioza (nematodoza intestinului): apare la toi porumbeii, n special la cei tineri. Se manifest prin slbire accentuat, chiar oprire din dezvoltare, scderea poftei de mncare, o uoar diaree, lipsa puterii de a zbura, rsuciri ale capului, tremurturi, moartea putnd surveni n 15-20 de zile. Infestarea se realizeaz prin ciugulirea apei, a hranei sau a excrementelor cu ou de parazii. Tratarea acestei boli se realizeaza cu adipat de piperazin, care se gsete n comer sub numele de ascatrix. Pentru ntregul efectiv se va folosi ascatrix pulbere, care se pune n apa de but ( 2g la 1l ap, timp de 2 zile)sau n hran (0,6g/ kg de greutate vie amestecat bine cu un sfert din hrana de diminea). Pentru tratamentul individual se folosesc comprimatele de ascatrix (0,3g / kg de greutate vie, dac are loc o infestaie mai uoar sau 2 comprimate/kg de greutate vie, dac are loc o infestaie masiv). Tratamentul se repet o dat sau de dou ori la un interval de 15 zile, pn la eliminarea complet a ascarizilor. Capilarioza (nematodoza tubului digestiv anterior i a intestinului): contaminarea se face prin ingerarea hranei sau a apei de but contaminate cu ou de parazit. Se prezint sub dou forme: capilarioza esofagului i a guii i capilarioza intestinului. n primul caz, porumbeii au dureri la trecerea hranei prin esofag, motiv pentru care renun s mnnce i stau cu gtul rsucit. Tratarea acestei afeciuni d rezultate foarte slabe. n cel de-al doilea caz, semnele sunt diareea accentuat, uneori hemoragic, slbirea accentuat, anemia, dezhidratarea i moartea porumbelului n decursul a ctorva zile. Tratarea acestei boli se poate face cu ascatrix (5g la 1l de ap, timp de 3 zile), avipar( care m tratamentul individual se administreaz 1-2 capsule dimineaa, nainte cu 2-3 ore de primul tain, tratamentul repetndu-se de 2-3 ori la interval de 10-15 zile), nilvermul (0,4g/1l ap de but sau n amestec cu furajele, 0,02g pe cap de porumbel), fenbendazolul (se administreaz oral, 8mg/ kg de greutate vie, timp de 6 zile). Trichostrongiloza: semnele bolii sunt asemntoare cu cele ale capilariozei, iar tratamentul se face cu nilverm, la fel ca la capilarioz. Tetrameroza: porumbelul slbete, iar n excrementele sale pot fi observate grune nedigerate. Tratarea se face la fel ca la acuarioz. Acuarioza: pasrea slbete, are diaree, penele i pierd strlucirea, nu mnnc bine. Boala decurge pe parcursul a ctorva luni. Tratarea se realizeaz cu tetraclorura de carbon (administrat pe cale bucal n doze de 1-1,5ml/kg). Capsulele de avipar (care conin tetraclorura de carbon n diverse gramaje) se administreaz dimineaa la 2-3 ore dela primul tain, tratamentul repetndu-se dup 10-15 zile. Singamoza: porumbeii respir greu, casc mereu, tuesc sau strnut i slbesc. Tratarea singamozei se realizeaz cu nilverm(n apa de but, timp de 5 zile), terahelmint comprimate de 50mg ( se administreaz un comprimat la porumbeii de 200g, 2 comprimate la cei de 200-500g, 3 comprimate la cei de 500-750g i 5 comprimate la cei de pe este 750g, timp de 3 zile, tratamentul repentndu-se la 15 zile). Boli produse de viermi plai Teniaza porumbelului (tenii, panglici): porumbelul are un apetit capricios, vom, diaree, slbete. Tratarea se face cu Niclosamid( -1 comprimat/ cap de porumbel, timp de 2 zile, dimineaa cu 2 ore nainte de primul tain, tratamentul repetndu-se peste 30 de zile). Este indicat asocierea la tratament a produselor ce conin vitamina A i sruri minerale, n special fosfor i calciu. Echinostomoza: se depisteaz numai la laborator, iar tratamentul este asemntor celui de la teniaze. n timpul tratamentului este indicat ca porumbeii tratai s fie inui nchii i, deoarece acetia ncep s elimine viermii i oule lor la 2-3 ore de la administrarea tratamentului, excrementele trebuie trnse de cel puin 2 ori pe zi, dup care se depoziteaz pentru sterilizare biotermic sau se ard. TRATAMENTUL ORNITOZEI se administreaz mpreun cu polivitamine, n special vitamina B1, n acest timp preparatele pe baze de calciu sunt excluse. TOXOPLASMOZA Toxoplasmoza se ntalnete la om, pisic, cine, oaie, iepure, roztoare slbatice si psri. Dei exist foarte multe cazuri de infestare cu toxoplasmoza la porumbei, simptomele sale terse fac ca aceasta s rmn de cele mai multe ori nediagnosticat. Paraziii, odat ajuni n organism, se rspndesc, ajungnd n globulele albe, n celulele nervoase sau muchi producnd tulburri locale, ale cror intensitate variaz de la caz la caz. Exist dou forme de manifestare ale bolii. n primul caz simptomele sunt foarte puin vizibile, si constau n pierderea formei sportive, lipsa voiciunii, starea de oboseal, i uoare pareze ale aripilor. n cazul al doilea, boala are un comportament mai avansat, ajungndu-se la pareze sau chiar paralizii ale aripilor, picioarelor etc. Diagnosticarea bolii se poare realiza doar la laborator, motiv pentru care o dat pe an este de dorit realizarea testelor necesare depistarea acestei boli, n cadrul cresctoriei. O alt msur de prevenire este mpiedicarea pisicilor n cresctorii sau n depozitele de hran, ntruct acestea pot fi purttoare ale toxoplasmozei. Tratarea bolii se realizeaza cu eritromicin pulbere (3-5 zile, n apa de but, 2,27g/2 l ap).
PARAZITII EXTERNI
Paraziii externi triesc temporar sau permanent pe suprafaa pielii, n grosimea ei, sau n penele porumbeilor i pot fi purttori ai unor boli pe care le transmit psrilor prin nepturi. Exist mai multe tipuri de parazii, dintre care cei mai rspndii la porumbei sunt insectele, artropodele i acarienii. Dintre insecte amintim pduchii( albi sau glbui, lungi de 1,5-3 mm i lai de 0,3mm), puricii (1,8-2,7mm lungime i 0,3mm lime, recunoscui dup sriturile pe care le fac), plonie (4,5-8,5 mm lungime i 2,4-3 mm lime, las la locul nepturii o mic pat roie, care provoac mncrimi i l determin pe porumbel s se scarpine violent), musculiele (insecte cu aripi de5-6 mm, de culoare cafenie sau galben-verzui, fr ochi, cu corpul acoperit de firioare scurte de pr), tnarii i miazele. Din ncrengtura acarienilor amintim cpuele ( pot fi depistate la un examen atent al porumbelului ca fiind mici puncte de culoare inchis sau alb-glbuie, nepturile lor provocnd iritaii ale pielii i declannd un scrpinat puternic), ria: corpului (n zonele afectate pielea se nroete i apar cruste mici, porumbelul scrpinndu-se i ciugulindu-se nencetat, cauznd cderea penelor), picioarelor (se accentueaz aspectul de picioare acoperite cu var, deoarece se ntnd leziunile, solzii epidermici se ridic), nodular(se formeaz mici noduli cu mrimea de 1mm, cu coninut brnzos, de culoare alb-glbuie). Pentru a preveni apariia sau nmulirea paraziiilor printre porumbeii din cresctorie se recomand supravegherea atent a porumbeilor pentru a se observa dac au sau nu un somn linitit, deci dac sunt sau nu afectai de parazii, baia sptmnal cu ap cu sare de buctrie, cu soluie insecticid sau ceaiuri de plante aromate, precum i curenia zilnic a adpostului i a volierei. Pentru combaterea pduchiilor i a puricilor se poate recurge la pudrarea individual a porumbeilor cu Lindan 3-5%, Carbaril 2%. Ria corporal, ria picioarelor sau cpuele pot fi nlturate cu sulfoquinoxalina, administrat timp de 3 zile n apa de but, n doz de 0,25 la 1l ap sau Carbaryl, n doz de 0,4g kg de greutate vie, timp de 2 zile. Soluiile necesare nlturrii paraziiilor externi se gsesc n magazinele de specialitate. Este recomandat urmarea cu strictee a indicaiilor de pe prospectele acestor medicamente. FRACTURILE Fracturile constau n ruperea parial sau total a osului i pot fi nchise, cnd pielea din jur nu este perforat, sau deschise, n caz contrar. Acestea au loc din diverse cauze precum cderi, loviri, striviri, agri, mucturi. Semnele fracturilor sunt imposibilitatea porumbelului de a zbura sau chiopturile, locurile unde acestea apar cel mai des fiind aripile, picioarele sau la nivelul articulaiilor. Vindecarea are loc n condiii cu att mai favorabile cu ct porumbelul este mai tnr. n funcie de locul unde a survenit fractura, se aplic alte metode de prindere a osului sau articulaiei fracturate. Astfel, n cazul fracturilor de aripi, se recomand imobilizarea acestora cu ajutorul leucoplastului, n poziie normal. La fel se procedeaz i n cazul fracturrii articulaiilor. Fracturiile de degete se trateaz prin aplicarea de benzi adezive n jurul degetelor afectate. Exist cazuri n care n urma fracturilor deschise au avut loc distrugeri de esuturi musculare, vase i nervi; n aceste cazuri vindecarea deseori nu mai este posibila. Atunci cnd au loc fracturi ale ciocului, acestea se vor lipi cu soluii speciale pe baz de rin , folosite n stomatologie.
RUPTURA GUSII
Aceast afeciune poate aprea n urma nghiirii de corpi strini, sau a infestrii masive i cronice cu ciuperca Candida. La porumbeii guai, perforarea poate fi rezultatul manipulrii neatente a acestora. De asemenea, adesea poate surveni datorit agtrii cu diferite obiecte, precum srma. Faptul c porumbelul sufer de aceast afeciune este indicat prin plaga ce scoate la iveal coninutul guii, i poate fi tratat doar printr-o intervenie medical.
TULBURARI DE REPRODUCTIE
Tulburrile de reproducie au ca rezultate ou infecunde, ou negre( cu embrionul mort), pui care mor n preajma eclozionrii, pui slbii de putere care mor la 1-2 zile dup ce au ieit din ou sau care nu au puterea de a ciocni oul n scopul de a iei din el. n timpul reproduciei pot avea loc anumite accidente: Ouatul intraabdominal: ovula desprins de pe ovar nu reuete s ajung prin tromp n oviduct, cznd n cavitatea abdominal, ceea ce poate cauza chiar peritonit, deci moartea porumbiei. Ruptura oviductului: datorit unei alimentaii improprii, poate avea loc aceast caz, ceea ce va duce la cderea oului n cavitatea abdominal i la peritonit. n aceste dou cazuri se necesit intervenia chirurgical, care are succes doar dac afeciunea este semnalizat ntr-un stadiu incipient. Ovoretenia: oprirea oului n oviduct i imposibilitatea eliminrii lui. Se poate administra presoxin (soluie apoas, injectat intramuscular, 0,2-0,5 ml) sau se poate interveni manual. Pe lng aceste trei accidente, tulburrile de reproducie pot fi i rezultatul altor factori: Tulburrile genetice: apar de cele mai multe ori n cresctoriile n care se practic consangvinitatea foarte strns, care cauzeaz o scdere a rezistenei la mediu. De aceea se recomand mperecherea periodic a porumbeiilor cu parteneri ce nu fac parte din aceeai descenden. Infecunditatea unuia dintre parteneri: Pentru a se depista care dintre cei doi are probleme de reproducie, re recomand mperecherea fiecruia cu ali parteneri. Tulburri de ordin infecios: apar atunci cnd femela este infecund datorit mbolnvirii ovarului. Se recomand tratarea bolii principale, care a cauzat apariia ovaritei. Tulburri de ordin micotoxic: Apar atunci cnd n hrana porumbeilor scap i grune de porumb, gru sau ovz mucegite, acestea afectnd activitatea spermatozoizilor. Aadar, este recomandat alegerea cu grij a hranei, prin eliminarea boabelor stricate. Tulburri de ordin toxicochimic: Sunt datorate consumrii accidentale de substane chimice sau introducerea n hran de substane toxice. Tulburri de natur metabolic: Apar datorit unei alimentaii neportrivite, din care lipsesc vitaminele A,E,B2,B3,B6 sau conin o cantitate insuficient de sruri minerale, Ma,Fe, Se.
CONSTIPATIA
Constipaia, care se manifest prin greutatea i ntrzierea n defecare, este cauzat de administrarea de furaje uscate i greu digestibile, mpreun cu un consum redus de ap. De asemenea, aceasta poate aprea i dup diaree, cnd pene se lipesc n jurul anusului, mpiedicnd eliminarea excrementelor. Pentru a mpiedica apariia acestei afeciuni se recomand administrarea unor raii de hran i de ap echilibrate.
ENTERITE NESPECIFICE
Enterita este reprezentat de inflamarea mucoasei care cptuete intestinul i se manifest n cele mai multe cazuri prin diaree, adic eliminarea de fecale moi, uneori spumoase sau hemoragice. Cauzele enteritei ar putea fi: administrarea de alimente alterate, umede, ce produc fermentaii masive, grune mucegite, raii de mncare cu o cantitate fie prea mare fie prea mic de proteine, consumarea de prea multe leguminoase, i de prea puine sruri minerale i vitamine, apa prea rece, administrarea prelungit de antibiotice sau strile emotive stresante. n funcie de factorul determinant al enteritei i de gravitatea acesteia, pentru tratarea ei se pot corecta condiiile de hran, se poate administra n aceasta crbune vegetal sau animal sau se trateaza cu antibiotice sau sulfamide: cloramfenicolm(drajeuri de 0,250g, la un interval de 6-8 ore, timp de 4 zile, astfel: la pui, 1/8-1/6de drajeu, asociat cu jumtate de drajeu de complex B, la aduli - 1/2 drajeu impreun cu 1 drajeu de complex B), oxitetraciclina (injecii subcutanate, de 0,5ml diluat 1 la 3 n ap distilat sterilizat la 500 g greutate corporal; injecia se repet la 24-48 de ore, iar dac starea porumbelului este grav, la 8-12 ore), sulfotin (se pune 1g ntr-un litru de ap de but, timp de 5 zile). Indigestiile guii Indigestia guii reprezint tulburarea digestiei la nivelul guii i se manifest n moduri: gu moale sau gu tare.Primul caz apare atunci cnd porumbeii consum alimente mucegite, grune umede, intrate n putrefacie, acestea producnd fermentaie i imposibilitatea de evacuare a guii. Porumbelul care sufer de aceast afeciune st trist, zgribulit, are mereu tendina de a nghii, are gua dilatat, plin de gaze i lichid urt mirositor. Boala poate trece de la sine, n 4-5 zile, dar poate i evolua ducnd la asfixiere, la moarte. Pentru tratarea acestei boli se urmrete golirea pariala a coninutului guii, prin inerea porumbelului cu capul n jos i masarea uoar a guii ctre cioc, pentru a favoriza eliberarea gazelor, lichidelor i alimentelor. Dup acest procedeu, pasrea se las 24-36 ore fr mncare, aceasta avnd acces doar la buturi uor acidulate( soluie 1% de acid clorhidric, acid lactic 3- 4 picturi n 10-15ml ap, lapte acru ). Se continu, la nevoie, cu masajul guii, iar dac aceasta nu se mai dilat, porumbelul poate consuma cantiti mici de grune sau pine prjite, continundu-se timp de 1-2 zile i cu apa uor acidulat. Se trece la hrana normal treptat. n cazul n care indigestia se manifest sub form de gus tare, porumbelul are gua tare i mrit, este trist, nu mnnc i poate muri dac aceasta nu trece de la sine n 3-5 zile. Afeciunea poate avea loc datorit consumului unei cantiti prea mari de grune uscate. Pentru tratarea acestei boli se recomanda masarea guii i administrarea pe cioc a 3-4 picturi de soluie 1% de acid clorhidric sau soluie 0,2% de acid salicilic. n cazul n care acest tratament nu d rezultate, este necesar o intervenie chirurgical.
Stomatita Stomatita reprezint inflamaia mucoasei bucale i este cauzat de factori fizici, precum grune dure, ascuite, pietricele, sau de factori chimici, cum ar fi furajele acide sau alcaline. Semnele bolii sunt ferirea porumbelului de a ciuguli i nevoia acestuia mai mare de ap, precum i tendina lui de a scutura din cap n vedere eliminrii a ceva din gur. n cavitatea bucal se observ mucoasa care are culoare roie- vie i poate prezint mici leziuni. Tratarea stomatitei se realizeaz prin curarea zilnic a cavitii bucale cu soluie de 1-2% bicarbonat de sodiu.
sal am si eu o intrebare am 2 porumbei care nu mai mananca nimic au slabit stau retrasi si cand le deschid ciocu au un miros urat si nu stiu ce boala au si cu ce sa ii tratez poti sa ma ajutati cu un sfat ms
COLUMBOVIOFORT DOZE, MOD I CALE DE ADMINISTRARE
Produsul se folosete la porumbei astfel:
- preventiv 2 2 i1/2 comprimate/400 g greutate vie/zi, timp de 3-5 zile; - curativ 3 comprimate/400 g greutate vie /zi, timp de 5-7 zile. COMBATE TRICOMONOZA PARAMIXOVIROZA (FOARTE IMPORTANT,putini crescatori cunosc acest acest amanunt despre LA SOTA). La Sota este un vaccin viu, efect rapid dar de scurta durata ,se va introduce in fiecare ochi si in fiecare nara cate o picatura de la sota.in aproximativ 6 ore isi face efectul,acesta durand cateva saptamani de zile,astfel efectivul fiind protejat pana la vaccinarea propriu zisa. PARAMIXOVIROZA - ESTE BOALA NETRATABILA (este o boala virala) Pentru a proteja porumbeii de aceasta boala in lunile ianuarie febroarie se face un vaccin subcutanat . VACCIN - COLUMBOVAC (vaccin romanesc) cu perioada de protejare de 6 luni . se face in ceafa, subcutanat , 0,25ml / porumbel - PARAMIXO NOBILIS ( vaccin olandez) -cu perioada de protejare de 1 an se face in ceafa, subcutanat, 0,25 ml / porumbel ATENTIE!! Inaintea administrarii vaccinului, porumbeii trebuie sa prezinte o stare de sanatate perfecta pentru a putea face receptia cu vaccinul (a putea devenii imuni la boala). Dupa administrarea vaccinului se pune in apa 1 aspirina / 2 l apa pentru a evita eventualii noduli care se pot forma la Locul vaccinarii.
Vaccinul pentru paramixoviroza Acest vaccin trebuie inoculat la varsta de maxim 1 luna (ideal), iar imunitatea se va instala in cca trei saptamani; apoi se face rapel din 6 in 6 luni toata viata porumbeilor. Fiind un vaccin INACTIVAT, NU INFLUENTEAZA NAPARLIREA.
Inainte de vaccinare si apoi periodic, pasarile vor fi deparazitate intern (contra limbricilor, capillaria, teniei cu ROMBENDAZOL F, 1 cpr / kg greutate vie / zi, timp de 2 zile, repetat dupa 3 4 saptamani; contra trichomonozei malai in gat -, cu FLAGELSTOP, 10 g / 40 porumbei / zi, timp de 5 7 zile; contra coccidiozei, cu AMPROLIUM 20%, 2 g / l de apa / zi, timp de 5 zile) si extern (individual cu ROMBENDAZOL SUPER, 1/4 cpr / porumbel / zi, timp de 2 zile, produs cu actiune atat asupra parazitilor interni limbrici, capillaria si tenie, cat si asupra parazitilor externi raie, paduchi, capuse etc.; NU se va administra in perioada de naparlire).
Se poate face si un tratament contra bolilor bacteriene preventiv, cu ENROFLOXAROM 10% (1 ml / litru de apa / zi, timp de 3 5 zile) sau DOXICILINA 10% (2 g / litru de apa / zi, timp de 5 zile).
Periodic, inainte si dupa vaccinare (2 3 zile), in perioada de naparlire, a concursurilor, de ouat etc., se va administra COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI (20 de picaturi / litru de apa / zi sau 1 picatura / porumbel / zi), eventual asociat cu GLUCOVIT pulbere hidrosolubila energizanta.
Voliera va fi dezinfectata periodic cu o solutie 1% de DECONTAMINOL.
PARAMIXOVIROZA(boala netratabila) - porumbeii virusati sucesc gatul -diaree excesiva (gainat apatos) Februarie Vaccinarea porumbeilor contra paramixovirozei folosind vaccin inactivat Paramixovacol sau Columboparamixovac sau Columbopolivac. O doza se administreaza prin injectare aseptica, subcutanata, in regiunea dorsala, in treimea postero-inferioara a gatului (0,2 ml/porumbel) si vaccin viu La Sota (Avipestisota sau Avipestiva CL 90) administrat oculo nazal (4 picaturi/porumbel, adica 0,2 ml diluant vaccin reconstituit) administrat cu circa 2 saptamani inaintea vaccinului inactivat. Vitaminizare timp de 2 zile si 2-3 zile dupa vaccinare pentru instalarea imunitatii cu CPB, Vita B Complex etc. Paramixoviroza Contaminarea cu paramyxoviroza se produce prin contact direct, de pilda, in timpul transportului sau chiar in propria crescatorie, prin cohabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi, prin ingerarea hranei sau ingurgitarea apei infectate cu virusurile existente in excretiile sau secretiile (salivare, nazale, bucale ) celor bolnavi, prin inspirarea aerului infectat cu virusuri expulzate la stranutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer; prin pasarile salbatice purtatoare pasive de virus, de oameni (ce au avut contact cu un porumbel bolnav ) prin incaltaminte, imbracaminte, sau maini; de asemenea, prin asternutul, ustensilele infectate etc. Caile de patrundere a virusului in organismul porumbelului sunt: mucoasa nazala (nari), mucoasa conjunctivala (ochi), respectiv mucoasa bucala (gura). Agentul cauzal al paramixovirozei porumbeilor se prezinta sub trei forme: tulpini lentogene, adica putin agresive, care nu declanseaza boala, dar pot sa produca in organismul porumbelului o usoara reactie (exemplu tulpina La Sota, folosita la prepararea vaccinurilor ); tulpini mezogene, de virulenta medie, capabile sa declanseze boala si tulpini velogene, foarte virulente, care produc boala in forme grave si cu evolutie rapida. Cu cat tulpina infectata este mai virulenta, cu atat perioada de incubatie va fi mai scurta si evolutia bolii mai grava. In ceea ce priveste organismul atacat, este clar ca daca acesta se afla in stare de perfecta sanatate, fortele sale de aparare sunt puternice si se vor impotrivi agresiunii virale. Daca insa intervin diferiti factori stresanti, debilitanti, precum diverse parazitoze (ectoparaziti sau endoparaziti), bacterioze sau doar oboseala, consecutiva unor solicitari mari la concursuri, a caror succesiune nu lasa timp de recuperare a potentialului fiziologic, sigur ca un asemenea organism va ceda mai repede atacului agresorului.
Uneori, dupa ce infectia s-a produs prin contact direct in timpul transportului, porumbelul revine acasa aparent sanatos, dar la 24 de ore sau 2-3 zile dupa aceea se constata tulburari nervoase, diaree etc. Explicatia consta in faptul ca infectarea unui organism obosit dupa efort, cu o tulpina de paramyxovirus velogena, a facut ca perioada de incubatie sa fie scurta. Dimpotriva, uneori nici nu se poate stabili exact momentul infectarii, probabil in urma unui transport sau a vizitei unui porumbel pripasit, ce au avut loc cu 3-4 saptamani in urma, cand porumbeii erau in repaos, boala izbucnind abia acum; deci probabil o tulpina mezogena, dar intervenind frigul, umezeala, marea naparlire (care solicita serios organismul), sau vreo boala intercurenta (paraziti intestinali, trichomonoza, coccidioza etc.) au contribuit la slabirea rezistentei organismului si declansarea bolii.
Uneori boala poate sa evolueze latent, subclinic; deci, la porumbelul infectat si chiar excretor de virus, nu apar manifestari de boala; eventual scade usor pofta de mancare, se observa pierderea formei sportive, fara alte semne. Evolutia poate fi acuta, cu sfarsit letal, in cateva zile sau subacuta, cu o perioada care se intinde pe cateva saptamani. Simptomele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 3-4 zile sau mai mult (18-20 de zile), si se manifesta diferit si necaracteristic. Obisnuit, debuteaza printr-o usoara rinita (coriza) (fig. nr. 1), cu stranuturi, jetaj nazal nesemnificativ, cu tumefierea pleoapelor si lacrimare (fig nr. 2).
Daca se examineaza cavitatea bucala se poate observa o iritare a mucoasei faringiene (fig. nr. 3). Dupa ce virusul incepe sa se multiplice in organism si sa se difuzeze prin curentul sangvin in tot corpul, se constata afectarea starii generale a porumbelului; el devine trist, sta ghemuit, are penele zburlite si apar tulburari digestive, exprimate prin expulzarea fecalelor moi(Fig.4), la inceput diareice, apoase, apoi chiar cu strii de sange. Concomitent cu diareea, apare o sete pronuntata (pasarea bolnava bea de 4-5 ori mai multa apa decat una sanatoasa) si se reduce pofta de mancare. Starea de abatere se accentueaza si survin si tulburari nervoase manifestate prin contractii ale muschilor gatului si capului, ale aripilor etc., mers ezitant, tulburari de echilibru; la un zgomot, o sperietura, pasarea incepe sa tremure, aceste contracturi se accentueaza si capul este dat pe spate (fig. nr. 5 opistotonus ) sau se produce o torsiune, rasucire a gatului si capului, intai partial, ca apoi treptat sa se produca o rasucire de 180? (fig. nr. 6 torticolis ); uneori apar miscari convulsive ale aripilor, o aripa sau alta se lasa in jos, atarna, se produc pareze care cu timpul se tranforma in paralizii uni- sau bilaterale, instalate la aripi sau picioare . Porumbeii nu mai pot zbura, dar nici nu pot sa mearga; miscarile devin necoordonate, epileptiforme. Pasarea nu se poate hrani pentru ca neputand sa-si coordoneze miscarile, nu reuseste sa apuce grauntele pe care le-a vazut, si da cu ciocul alaturi. Alteori apar tulburari ale vederii, se observa si o decolorare a irisului, se pare ca urmare a afectarii nervului optic. Printre modificarile produse de virusul paramyxovirozei se mentioneaza si tulburarile de naparlire, care se observa daca boala evolueaza in perioada de crestere a noilor pene, acestea aparand ori prea lungi, ori prea scurte, filiforme, decolorate, cu urme de sange etc. (fig. Uneori, boala evolueaza subclinic, lent, fara manifestari generale, dar cu instalarea tulburarilor nervoase. Ca urmare a diareei profuze, porumbeii se dezhidrateaza si mor prin epuizare, iar cei care supravietuiesc raman tarati, mai ales cu tulburari nervoase, purtatori si eliminatori de virus. De retinut ca porumbeii bolnavi de paramyxoviroza nu prezinta tulburari respiratorii ce se intalnesc la galinaceele bolnave de pseudopesta aviara. Sunt situatii in care se inregistreaza ameliorari si chiar vindecari clinice dupa 2 ? 4 saptamani. In general, formele mai usoare (cu mici pareze, diarei ce trec de la sine etc. ) se constata catre sfarsitul evolutiei unui focar de boala, in care porumbeii au fost intre timp vaccinati si virusul si-a pierdut treptat din virulenta. Porumbeii vindecati raman multa vreme purtatori si eliminatori de virus. Prognosticul este favorabil in cazurile in care porumbeii bolnavi isi pastreaza pofta de mancare si, din contra, este grav la cei care nu mananca; prognosticul este insa rezervat la indivizii cu tulburari nervoase accentuate (paralizii ale aripilor, picioarelor). Porumbeii care au avut numai diaree se pot insanatosi, revenindu- si la normal in 4-5 saptamani; dupa intremare, in anul urmator pot fi incercati din nou la concursuri. Daca, totusi, la o triere ulterioara, se constata ca sunt slabi, cu tare evidente, vor fi eliminati. Cei care au avut tulburari nervoase mai usoare se pot remite, insanatosirea lor durand de la 6-8 saptamani la 3 luni. Acestia vor putea fi retinuti doar pentru reproductie, daca sunt de mare valoare sub raportul originii si al performantelor. Singura modalitate de aparare contra paramyxovirozei, si sigura in acelasi timp, o constituie vaccinarea. In cadrul imunoprofilaxiei 2 comentarii... Share on facebook Share on google_plusone_share More Sharing Services0