Sunteți pe pagina 1din 97

Boli Infectioase ale Animalelor de Companie Note de Curs anul 5

Dr. Dragos Cobzariu Sef Lucrari, FMV Bucureti e-mail: dragoscobzariu@gmail.com 2014

Boli Infectioase ale Cainilor Boala Carre-Distemper


1.2 Istoric, rspandire i importan Boala este cunoscut de foarte mult timp datorit evoluiei grave care cuprinde efectivele de caini de vanatoare. Inca din 1769 exista o descriere complet a tuturor fenomenelor clinice sub care se poate prezenta aceasta afeciune.[4] Jenner (1809) a descris aceast boal, nsa n 1906 Henri Carr precizeaz natura viral a bolii. Laidlau i Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei. Robin i Vechiu (1926), au dovedit c lichidul cefalo-rahidian este virulent atunci cand animalele prezint simptome de encefalimielita acut. Ei au reuit in mod experimental, prin inocularea lichidului cefalo-rahidian n spaiul atlanto-ocipital i intravenos, s reproduc simptome nervoase grave, contractii, paralizii, epilepsii. Ulterior, n Romnia, boala a fost studiat epidemiologic i clinic (Perianu i col., 1994), imunologic i al prepararii unor produse biologice necesare prevenirii bolii (Edu i col., 1971; Ptracu i col., 1983).[5]Boala este raspndit pe tot globul, fiind ntnlit cu o incident variabil de la inuturile tropicale la cele polare, n ara noastr este mai frecvent n centrele urbane mari.[3]La ora acual, datorit msurilor de imunoprofilaxie aplicate sistematic, incidenta bolii s-a redus foarte mult n unele tari europene dar nu i n Romnia. [2]Boala determin pierderi importante att n crescatoriile de cani i vulpi ct i n cresctorii de canide ce nu sunt destinate comerului, pierderi prin mortalitate, i prin deprecierea biologic a animalelor afectate ce supravieuiesc. Este considerat ca cea mai periculoas dintre bolile carnasierelor, datorit evoluiei insidioase cu morbiditate i mortalitate mare 80-90%, animalele care supravieuiesc rmn tarate uneori incompatibile cu supravieuirea.[2] 1.3 Taxonomia, nomenclatura si epidemiologia virusului Taxonomia virusului: virusul bolii Carr este ncadrat n familia Paramyxoviridare, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbilivirus. [2]Agentul etiologic: Canine distemper virus (CDV) [5] Nomenclatura bolii Carr: mai este cunoscut i sub numele de Jigodie, Febra canin, Distemper (in engleza)[2] i pesta canin [5]. Epidemiologia virusului: n condiii naturale este afectat mai ales cainele dar i celelalte canide ( dingo, vulpea, lupul, acalul, coiotul, cinele slbatic african ), Mustelidele ( dihorul, vidra, nurca, nevstuica, hermina, jderul ), Procyonide (ratonul), Hyaenidae (hienele) i felinele mari ( leul, leopardul, jaguarul, tigrul; pisica nu este afectat de acest virus). Boala evolueaza endemic rar epidemic, apare n orice sezon cu incidena mai mare la sfritul primverii i vara, cnd circulaia i contactele ntre animale sunt mai intense i exista un numar mai mare de indivizi tineri, foarte receptivi. Formele cele mai grave se ntanlesc toamna i primvara. Se raporteaz existenta unor perioade, cu o durata de 2-3 ani, n care incidenta mbonlvirilor este mare, urmat de o perioad de calm de 1-2 ani.

Feed-Back-student

Cerere-Oferta
Model de intrebari-Examen grila:

Oferta suportului de curs

Bibliografia-Etalonul de studiu
1. http://www.scribd.com/doc/131328088/Virusologie Prof.Dr.Univ.Tudor PERIANU 2. http://www.cyf-medical-distribution.ro/
library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/Boli%20virotice%20si%20prionice% 20ale%20animalelor.pdf

Prof.Dr.Radu Moga Mnzat


3. http://www.virology.net/

4.

Boli Infectioase ale Animalelor de Companie Note de Curs anul 5 //www.scribd.com

Boli infectioase ale Cainilor cu Etiologie Virala

Boala Carre Parvoviroza Tusea de Canisa Hepatita contagioasa Encefalopatia transmisibila a nurcilor

BOALA CARRE-DISTEMPER
Descrisa in urma cu cca.200 de ani Edward Jenner(1809);
Introdusa din Asia; VIRUSUL descoperit dupa un secol (1906 Henri Carr) Laidlau i Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei.

Etiologie:
Fam. Paramyxoviridae, gen Morbilivirus; Virusul bolii Carre (VBC)
inrudit cu virusul Pojarului Uman si al Pestei Bovine;

Virus relativ mare (150-250 nm), ARN monocatenar, simetrie helicoidala, anvelopa lipoproteica derivata din membrana celulara; Codifica proteine de integrare in membrana celulara celulele infectate susceptibile la citoliza imunomediata poate induce fuziunea celulara; Diferente de patogenitate: exista tulpini deosebit de virulente (Snyder Hill, R252) neurotropism accentuat; Sensibilitate: foarte mare la UV, la temperatura si uscaciune, rezista la umiditate crescuta asociata cu temperaturi scazute; stabil la pH cuprins intre 4,5 si 9,0.

Etiologie:

EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: carnivore terestre (Canidae, Mustelidae, Procyonidae, Felidae) severa clinic la Greyhound, Husky siberian, Weimarener, Samoyed si Malamut de Alaska; - experimental: intracerebral la soarece si hamster; rezistenti: iepurii si sobolanii; infectii inaparente: pisica, maimuta, omul; Porcii inoculati cu VBC bronhopneumonie (Appel, 1974) Felidele salbatice (LEII) infectii SNC Surse de infectie:A.bolnave,in p.incubatie, trecute prin boala, sange,exudate,secretii, excretii, cutisul plantar si al mucoaselor jetajul cailor respiratorii, secretii, urina, alte tesuturi; - excretia virala: 60-90 zile p.i - in LCR-20 de luni de la primele simptome - mentinerea virusului prin contactul cu populatia susceptibila Calea de contaminare aerogen prin inhalarea aerosolilor contaminanti; Dinamica: - EPIZOOTICA; - rata infectiei > rata imbolnavirilor; - 25 75% din caini infectie subclinica.

PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMICE PRODUSA DE VBC

Replicarea virusului produce limfocitoz i leucopenie rezultand imunosupresie, flora bacteriana de asociaie complica procesele primare provocate de ctre virus, agravand evoluia bolii.

Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii; Ac fata de determinantii anvelopei apar in infectia persistenta a SNC;

Evolutia clinica dependenta direct de Statusul imun umoral + LTc

PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL


FACTORI (varsta, imunocompetenta, neurotropism, imunosupresie)

VIRUSUL

Liber, Asociat cel. prin endoteliul vascular in macrofage

{ }
meninge plex coroid

ventricolul IV

celule ependimale

SNC

LCR

cortex, tractus optic, pedunculi, maduva

ENCEFALITA ACUTA
- la tineret sau imunosupresati: agresiune virala directa subst.alba si cenusie; - polioencefalomalacie; - demielinizare; - lipsa modif. inflamatorii; ENCEFALITA CRONICA: - Ac. antimielina interact. cu macrofagele SNC infectate cu VBC eliberare de radicali O++

TABLOUL CLINIC

50-70% infectii subclinice; Semnele generale:


- gravitatea formei(virulenta, conditii de mediu, varsta, reactivitate imuna); - decubit, inapetenta, febra, catar al cailor respiratorii superioare; - jetaj oculo-nazal bilateral seromucos purulent, tuse, dispnee (~ tusea de canisa);

- cheratoconjunctivita uscata

anosmie - sechele
Forma severa - la cainii nevaccinati 12-16 saptamani - la cainii imunosupresati - febra; - conjunctivita seroasa bilaterala - tuse uscata umeda, productiva; - modif. zgomote pulmonare - depresie, anorexie, voma; - diaree: fluida apoasa sanguinolenta

TABLOUL CLINIC

Complicatii oftalmice: afectarea nervului optic si a retinei - orbire, dilatatie si imobilitate pupilara; - leziuni ale fundului de ochi medalii de aur - desprinderi de retina.
TABLOU LEZIONAL: - la cateii tineri atrofie timica; - pneumonie si enterita catarala in infectia sistemica; - conjunctivita, rinita, traheobronsita; - hipercheratoza trufei si plantara; HARD PAD DISEASE - congestie meningeala, dilatatie ventriculara;

DIAGNOSTICUL
Suspiciunea Epidemiologica: 3-6 luni, caine nevaccinat; Biochimic si hematologic: - limfopenie; - trombocitopenie; - Incluzii :n celule foarte diverse ale epiteliul alveolar bronhic i nazal, n
amigdale, n mucoasa lingual, stomacal, intestinal, colorate Wright-Leishman -3, unice, ovale; incluzii in eritrocit Lentz-Sinigalia

- hipoalbuminemie; - hiperglobulinemie: si ; - creste VSH; - Hipocalcemie; - radiologic: pneumonie interstitiala; Examen LCR: + proteine> 25 mg/dl, celule > 10 cel./ l, - Determinarea Titrului de IgG antiVBC

DIAGNOSTIC: - Imunofluorescenta: amprenta conjunctivala, tonsile, epiteliul respirator, SNCbuffy coat 2 9 zile p.i conjunctiva genitala 5-21 zile p.i epiteliul traheal si macrofage respiratorii criosectiuni :splina,tonsile, lnn, stomac,pulmon, duoden, creier

Virusul persista in piele si SNC, mascat de anticorpii din sange! - Inhibitia efectului sincitial de catre limfocitele sensibilizate 8-10 sapt. p.i. - teste ELISA Ag, IgM,IgG, Imunocromatografice Ag, - izolarea virusului: pe dihor, adaptare pe ou embrionat, pe culturi celulare de macrofage
Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii!

Boala Carr-Distemper
Caracteristici tehnice Agentii patogeni decelati 1-Virusul Carr Tipul(Ag-Ac) Ag Anticorpii monoclonali Specifici bolii Carre Depozitare 18 - 25 C Garantie 18 luni Proba de analizat Ser, secretii oculare, nazale Timpul de lucru15 minute inclusiv citirea rezultatului Specificitate 98,6% Sensibilitate 98,6% comparativ cu PCR 100%
Virusul se transmite prin inhalare directa de la animalul infectat, inflamatia catarala a cailor respiratorii digestive este urmata de manifestari nervoase severe, pareze, paralizii, moarteaanimalului. Boala este confirmata in peste 50% din suspiciunile clinice. Imunitatea colostrala, postvaccinala, interfera cu tehnicile de diagnostic bazate pe detectia anticorpilor. Diagnosticul Ag se poate face chiar de la sfarsitul perioadei de incubatie(3-7 zile) cand sunt eliminate cantitati mici de virus, si debuteaza simptomatologia caracteristica peroadei de viremie, hipertermia, inapetenta.

Teste ELISA pentru diagnosticul bolii Carre


Distemper IgG

Distemper IgM

Teste ELISA tip ImmunoComb pentru Ac-IgM si IgG utilizate in diagnosticul boalii Carre

Ac-IgM si IgG

Modul de lucru schematizat

Teste tip ImmunoComb


Protocol de Lucru

Prelevare prob

Transferul pieptenului 20 min A Citire rezultat Depunere prob 2 min B Sus: calibrare n godeul A 20 min C Jos: interpretare 2 min D 2 min E 10 min F 2 min - E

Protocolul de abordare a diagnosticului in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Etapele diagnosticului Diagnosticul de suspiciune : -Semnele clinice (I,P,P,A,T) -Epidemiologic -Morfopatologic Diagnosticul de confirmare : Identificarea Ag Identificarea Ac

Protocolul de abordare a diagnosticului in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Principiul diagnosticului de certitudine


Antigenii -(Ag)
corpuscular: bacterii, virusuri, parazii (denumii i aglutinogeni) molecular: secreii, toxine, flageli (denumii i precipitinogeni) -

Anticorpii -(Ac)(IgM,IgG,IgE,IgA) identificati n diferite


medii ale organismului, secreii i excreii ale acestuia: serul sanguin, sngele, plasma laptele, secreiile vaginale, secreiile lacrimale, fecale

Anticorpii -(Ac)
Dupa origine anticorpii sunt : Maternali (IgG) Postinfectiosi(IgM,IgG) Postvaccinali(IgM,IgG)

Imunoglobulina M-IgM
IgM sunt primele imunoglobuline generate atunci cand organismul interactioneaza cu un antigen. Glicoproteina cu functie de anticorp care caracterizeaza faza acuta a bolii infectioase, apare in organism dupa 7-14 zile de la infectie si are o durata de viata dupa producerea ei in organism de aproape 30-40 de zile.

7 6 5 4 3 2 1 0

IgG

IgG

IgM
0 5 10 15 20 Ig G 25 30 Ig M 35 40 45 Ac maternali

Imunoglobulina G- IgG IgG IgG se sintetizeaza in organismul animal in contact cu antigenul, urmeaza sintezei IgM. IgG este singura imunoglobulina care traverseaza placenta, asigurand astfel protectia fetusului in primele luni de viata. IgG apare in organism dupa 10-14 zile de la infectie/vaccinare, si are o durata de viata de pana la 11-15 luni titrul sau reducandu-se semnificativ dupa aceasta perioada. IgG IgG activeaza sistemul complement, produce liza celulelor bacteriene si a particulelor virale, are rol opsonizant si de neutralizarea a toxinelor bacteriene.
7 6 5 4 3 2 1 0

IgG

IgG

IgM
0 5 10 15 20 Ig G 25 30 Ig M 35 40 45 Ac maternali

Prezena sau absena anticorpilor Ac in probele analizate nu concluzioneaz prezena sau absena bolii cercetate. Trebuie facuta corelatia cu datele clinice, anamnetice si epidemiologice ale bolii incriminate, pentru a stabili tipul de test ce trebuie folosit. Rezultatul examenului serologic trebuie s ia n calcul: Prezenta Ac-lor materni( 7-9) saptamani dupa fatare)
7 6 5 4 3 2 1 0

IgG

IgG

Prezenta Ag-nilor vaccinali pana la 30 de zile( reactii fals pozitive)


Momentul investigaiei fa de momentul infeciei (dac a fost timp sa se produca restructurri imunologice 721 de zile-IgM), Vrsta animalului - maturizarea sistemului imun asociata cu timpul necesar formarii de anticorpi proprii. Momentul infeciei: in unele cazuri infectia n timpul perioadei de gestaie generaza riscul apariiei de nou-nscui cu toleran imunologic la antigenul ce a produs infectia mamei, si aparitie precoce a semnelor clinice.

IgM
0 5 10 15 20 Ig G 25 30 Ig M 35 40 45 Ac maternali

Valoarea diagnosticului de certitudine


Pentru a avea valoare de diagnostica un test trebuie s ntruneasca doi parametri fara de care testul nu poate fi folosit:

SPecificitatea = capacitatea unui test de a furniza un rspuns


Pozitiv(+) la un individ infectat.

SeNsibilitatea = capacitatea unui test de a furniza un rspuns


Negativ(-) la un individ indemn. In vitro reaciile serologice sunt influenate de o serie de factori: temperatura de lucru, concentraia ionilor de hidrogen, pH, prezena electroliilor. SPecificitatea SeNsibilitatea si REPETITIVITATEA stabilesc :

Valoarea diagnostica a unui test .


Pentru a compara doua metode de diagnostic serologic ( provenite de la 2 producatori), este esential sa le comparam rezultatele cu metode de referinta: IF, PCR standard sau Real Time PCR

Profilaxia
INFLUENA NIVELULUI ANTICORPILOR ANTI-CDV MATERNALI ASUPRA VRSTEI OPTIME DE IMUNIZARE A CEILOR

Profilaxia

Diagnosticul Diferential al Bolii Carre

Terapia Bolii Carre


Terapia Specifica : 1. Vaccinoterapia virus vaccinal sau Newcastle( Avulavirus-Paramyxovirus1) 2. Transfuzia de sange integral sau plasma de la animale imunizate a caror grupe de sange au fost determinate in prealabil si s-au determinat si titrurile de anticorpi-in primele zile de la infectie 3. Administrarea de Imunoglobuline Ac sintetici( Stagloban D sau Canglob D) 4. Interferoni-fara actuine antivirala directa ei induc efect antiviral de scurta durata

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala

Etiologie:

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala


Etiologie:

Etiologie:

trei

Epidemiologie:

Patogeneza

Patogeneza

Patogeneza

Receptor de transferine

Tabloul CLINIC

Tabloul CLINIC

Tabloul LEZIONAL

Histopatologic

Distrugerea microvililor si a criptelor intestinale Depletia Placilor Payer

Diagnosticul Diferential

Depletia Placilor Payer

Diagnosticul
1.Decelarea Ag-nului in fecale

2. Determinarea titrului de Ac

Diagnosticul

Compararea sensibilitatii metodelor de diagnostic

Tratamentul

HEPATITA INFECTIOASA CANINA


ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae
-CAV1 structur icosaedral, o singur molecul ADN dublu catenar -- distinct antigenic de CAV2 boala respiratorie

HEPATITA INFECTIOASA CANINA


ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae - CAV1 structur icosaedral, o singur molecul ADN dublu catenar
-similar imunologic cu adenovirusul uman
-Prezinta efect incluziogen intranuclear cultivat /cel renale ,testiculare de canide si embrioni de gaina

- distinct antigenic de CAV2 boala respiratorie - rezistent la eter, acid, formol, cloroform - 30 min la 3<pH<9, 3 -11 zile la temperatura camerei, 9 luni la 4 grade C, 6-8 luni in glicerina si vid

HEPATITA INFECTIOASA CANINA


EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: caini, vulpi, alte canide Surse de infectie: - toate secretiile si tesuturile animalelor cu forme acute - dupa 10-14 zile p.i virusul numai in rinichi - excretie renala 6-9 luni

ectoparaziti

Cai de transmitere
digestiv

oro-nazal

Dinamica
Sporadico-enzootica Factori favorizanti zooigiena, mediu

Patogeneza infectiei cu virusul hepatitei infectioase canine

4-8 zile

1:4

1:16

1:500

CID

6-9luni

Incluzii intranucleare in hepatocit

TABLOUL CLINIC
Forma supraacuta
Moartea in cateva ore de la aparitia semnelor clinice (~ intoxicatii otraviri)

Forma acuta 5-7 zile - hipertermie 39,4-41,1 grade C; -febra tranzitorie sau bifazica, la debutul bolii - hipertrofia tonsilelor, faringelui, laringelui - pneumonie, tuse - limfadenopatie cervicala, edem s.c. al capului, gatului, trunchiului - sensibilitate hepatica si hepatomegalie ascita sero-sangvinolenta - echimoze, petesii, epistaxis - icter numai in formele subacute - tulburari SNC: depresie, dezorientare, crize coma - remiterea tulburarilor oculare dupa 21 de zile

Complicatii:- pielonefrita
- CID: activare mecanisme de coagulare(creer, pulmon,organe parnechim) - tulburari de hemostaza - insuficienta hepatica hepatoencefalopatie coma
Hematologic: leucopenie 2 zile p.i; neutrofilie limfocitoza

7 zile p.i

eritrocite nucleate (alterare endoteliului capilarelor sinusoide )

TABLOUL LEZIONAL
Forma acuta - edem si hemoragii lnn superficiali, tes.conj. sc; - lichid in cavitatea abdominala (limpede roz); - echimoze si petesii pe toate seroasele; - hepatomegalie, culoare intunecata, exudat fibrinos pe capsula si spatiile interlobulare; - vezica biliara ingrosata; - splenomegalie; - infarcte renale multifocale; - zone de densitate pulmonara; - opacifiere corneana; Formele subacute-cronice: - fibroza hepatica; - focare necrotice in corticala renala; - glaucom Microscopic - necroza centrolobulara si panlobulara; - infiltrat neutrofilic si mononuclear; - incluzii virale in glomerulii renali, endoteliul tubuli; - iridociclita granulomatoasa, edem cornean; - incluzii intranucleare hepatice.

Diagnosticul
Suspiciune: clinice, epidemiologic, anatomopatologic Confirmare: Izolarea virusului /culturi de celule - urin, snge, secreii nazale i esuturi Detectarea antigenului in tesuturi - IF, PCR Serologic- sero-neutralizare, ELISA, sau inhibarea hemaglutinarii Anticorpii materni interfereaza cu imunizarea activ pn pana la 9-12 saptamani de varsta a piulor Att vaccinurile cu virus inactivat i virus atenuat/modificat sunt folosite in preventia infectiei cu CAV-1 . Se recomand revaccinarea anual. Vaccinul cu virus viu atenuat/modificat poate produce postvaccinal prin localizarea renala nefrit interstiial, cu semne clinice sterse dar eliminare persistanta de virus - <1% din pui se poate dezvolta edem cornean.

Tulpinile vaccinale atenuate CAV-2 asigura protectie incrucisata impotriva CAV-1

TRATAMENT

- fluidoterapie: fluide isotone poliionice (45 ml/kg);


(atentie corectare hipoNa, hipoK alcaloza amoniu SNC) - prevenirea CID: plasma proaspata, sange integral + anticoagulante - encefalita

- coma hipoglicemica: adm. i.v. 0,5 ml/kg, 50% glucoza, glucoza hipertona 0,5-0,9 g/kg/ora
- acidifiere continut digestiv lactuloza

acidifiere urina acid ascorbic


- terapie corticoida - CONTRAINDICATA

TUSEA DE CANISA Traheobronsita Infectioasa Canina


Tusea de canisa este in mare parte o boala respiratorie autolimitativa-trecerea prin boala imunizeaza durabil. Etiologia CAV-2, Canine parainfluenza 2, Bordatella bronchiseptica, Mycoplasma cynos Patogeni asociati/coinfectanti includ CAV-1 si Canine Morbillivirus (canine distemper) Transmisterea inalt contagioasa via aerosoli Semne Clinice incubatie scurta Sindrom Respirator Divers in functie de interactiunea patogenilor /rezistenta animalului Semne clinice respiratorii usoare - laringita, amigdalita, faringita, traheo-bronit Accese de tuse neproductiv uscata, urmata de senzaie de vom Rinita seroasa-mucopurulenta+evacuri nazale

TUSEA DE CANISA Traheobronsita Infectioasa Canina


De obicei, se remite in 2 saptamani Diagnostic - similar cu CAV-1 Palparea traheei stimuleaza accesele de tuse Imunitate - CAV-2 vaccinarea-MLV este ncorporat n mod obinuit n protocoalele de vaccinuri recomandate pentru toi cinii

ADENOVIRUSURILE IN
Terapia genica ca si transportori de ADN

Encefalopatia Transmisibila a Nurcilor


- boala infectioasa, necontagioasa - specifica nurcilor - evolutie lenta - tulburari nervoase cu sfarsit intotdeauna letal - descrisa in SUA 1947 in Wisconsin Etiologia- agentul etiologic un prion proteina (PrPSc), asemanator cu cel al scrapiei si BSE rezistent la 100 grade C, ultraviolete, formol, eter, si la enzime proteolitice

Proteina prionica exist n dou forme. Proteine normale, inofensive (PrPc) ce isi pot schimba forma in cele, cauzatoare de boala duntoare (PrPSc). Conversia de la PrPc la PrPSc se realizeaza printr-o reacie n lan. Cnd s-au sintetizat suficiente proteine PrPSc, acestea formeaz agregate lungi filamentoase care distrug treptat tesutul neuronal.

PrPc

PrPSc

EPIDEMIOLOGIE
-receptive nurcile de peste 1 an - experimental a fost transmisa la dihor, capre, sconcs, raton, pisici si soareci - boala se transmite pe cale digestiva, prin consum de carne provenita de la ovine bolnave - prin canibalismul puilor de nurca - calea transcutanata prin zgarieturi, muscaturi - perioada de incubatie 1 2 ani Dinamica sporadico-enzootica( numarul de animale expusehranite)

Tabloul Clinic - schimbari minore de comportament animalele calca in picioare furajele si le taseaza pe podeaua custii - animalele sunt speriate, prezinta hipersensibilitate - femelele isi neglijeaza puii - tin coada arcuita pe spate - ingrijirea corporala este abandonata - automutilari si hemoragii ca urmare a muscarii cozii-canibalism - moarte in 1 6 saptamani in 100% din cazuri Tabloul Anatomopatologic - la necropsie edem al encefalului - microscopic leziuni asemanatoare celor din scrapie vacuolizari neuronale mai putin severe decat in scrapie, neuronii prezinta vacuole cu aspect de baloane de sapun, nucleul este dislocat, deformat, picnotic

Vacuole

Tabloul Anatomopatologic
- la necropsie edem al encefalului - microscopic leziuni asemanatoare celor din scrapie vacuolizari neuronale

Diagnostic
- pe baza datelor epidemiologice si clinice - confirmare prin examen de laborator histopatologic, test imunoenzimatic, electroforeza capilara, analiza imunohistochimica, infectia experimentala la soareci sau alte specii

Diagnostic Diferential
- boala Carre afecteaza si alte specii de animale, este contagioasa, simptomatologia este polimorfa si are evolutie de scurta durata - Boala lui Aujesky evolutie acuta, examenul de laborator este edificator Prevenire - evitarea hranirii nurcilor cu produse de carne de provenienta ovina, se evita coabitarea cu alte carnivore - evitarea introducerii in ferma a animalelor bolnave sau contaminate - carantina profilactica 60 zile a animalelor importate - supravegherea clinica si prin examene de laborator e exemplarelor care prezinta modificari de comportament Combatere - in cazul confirmarii diagnosticului se instituie masuri de carantina de grad II - se lichideaza intregul efectiv - se fac dezinfectii riguroase

Boli infectioase transmise de insecte hematofage

Boala Lyme-Borelioza Anaplasmoze/Ehrlichioza(Ricketsioze) Babesioze Filarioze

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii-Actiunea moleculelor de saliva asupra raspunsului imun


REGULA CELOR 24 DE ORE

NU STRIVITI CAPUSA!

Boala Lyme-Borelioza
Boala Lyme denumita dupa regiunea Lyme din Anglia loc in care a fost diagnosticata la copii in 1977 ca sursa a artritelor juvenile. Sursa primara suspicionata a infectiei a fost diagnosticata a fi artropodele. Investigatii ulterioare au demonstrat originea bacteriana a bolii: Borelia burgdorferi s.l.-spirocheta 8-20m

Borelia burgdorferi-microscopie in camp intunecat

Boala Lyme-Borelioza-Incidenta
Country Austria Bulgaria Czech Republic Estonia Finland France Germany Ireland Latvia Lithuania Netherlands Norway Poland Switzerland Slovakia Slovenia Sweden (south) United Kingdom Average annual incidence per 100,000 population 130.0 55.0 29.0 35.0 12.7 16.5 25.0 0.6 16.0 25.0 43.0 2.8 4.8 30.4 18.4 155.0 80.0 0.7 Average number of cases per year 14,000 3,500 2,962 500 700 10,022 20,700 30 3,680 8,500 4,890 128 1,832 2,264 1,000 3,096 7,223 423

Diagnosticul bolii Lyme


Suspiciunea
examenului clinic in functie de faza evolutiva a bolii existenta expunerii la infectie-categoriile profesionale implicate datelor epidemilologice zonale( existenta vectorilor )

Confirmarea
Microscopie in camp intunecat Reactii serologice ce pun in evidenta raspunsul imun anticorpii IgM,IgG: Imunocromatografice, Imunofluorescenta-IFA ELISA, Western immunoblot (WB) Culturi bacteriene Tehnici moleculare-PCR Testul de transformare limfoblastic (LTT)

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea


Manifestari clinice
-STADIUL I(cateva zilesaptamani de la muscatura capusei) STADIUL II(cateva saptamani luni de la muscatura capusei)

Detectie directa prin PCR sau cultura


EM Biopsie piele

Detectie indirecta prin anticorpi-Ac


Ser

EM diseminat Biopsie piele Cardita Biopsie endomiocard

Ser Ser Pereche ser/ LCR

Microscopie in camp intunecat

STADIUL III(cateva luni- ani de lamuscatura capusei)

Neuroborelioza LCR Artrita Lichid sinovial ACA Biopsie piele Neuroborelioza cronica LCR

Ser Ser Pereche ser/ LCR

Imunofluorescenta-IFA
Chituri de diagnostic IFA-Agrolabo

Tehnici moleculare-PCR

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea


Teste Imunocromatografice LYME IC este capabil s identifice anticorpii specifi IgG i IgM din snge, plasm sau ser. Modul simplu de preparare al probelor i modul de lucru rapid fac din LYME IC un test de ncredere n ceea ce privete STADIUL BOLII SENSIBILITATE ANTICORPI detecia boreliozei la caine n clinicile veterinare, incepand cu I 20-50 % Predomina IgM 21 de zile de la infectie. II 70-90 % Prezente ambele clase Ig M si Ig G (www.cyf-medical-distribution.ro)
III 90-100 % Frecvent doar IgG

Tratamentul bolii Lyme-adoptat si recunoscut de EUCALB pentru Europa


Medicament Cale administrare Dozaj Durata zile

Erythema migrans* si limfocitom


Doxycycline Amoxicillin Cefuroxime axetil Penicillin V Azithromycin Oral Oral Oral Oral Oral 2 x 100 mg 3 x 5001000mg 2 x 500 mg 3 x 1.01.5 Mio 2 x 500 mg 1 x 500 mg Restrictii de varsta 2550 mg/kg 3040 mg/kg 01015 Mio/kg 20 mg/kg 10 mg/ kg 14 (1021) 14 (1021) 14 (1021) 14 (1021) Prima zi Urmatoarele 4 zile

Neuroborelioza
Ceftriaxone Penicillin G Doxycycline iv iv Oral 2g 20 Mio 2 x 100 mg or 200 mg 50100 mg/kg 02505 Mio/kg Restrictii de varsta 14 (1030) 14 (1030) 14 (1030)

Artrite si afectiuni cardiace


Doxycycline Amoxicillin Oral Oral 2 x100 mg 3 x 5001000 mg Restrictii de varsta 2550 mg/kg 21 (1430) 21 (1430)

Ceftriaxone

iv

2g

50100 mg/kg

21 (1430)

Dermatite cronice
Ceftriaxone Doxycycline Amoxicillin iv Oral Oral 2g 2 x 100 mg 3 x 5001000 mg 50100 mg/kg Restrictii de varsta 2550 mg/kg 21 (1430) 21 (1430) 21 (1430)

Anaplasmoza/Ehrlichioza
Parazit intracelular aparinnd genului Ricketsia
o Ehrlichia equi - in granulocite o Ehrlichia ewingii - in granulocite o Ehrlichia canis - in monocite o Ehrlichia risticii (Febra de Potomac la cai)- in monocite. o Ehrlichia platys sau Anaplasma - in trombocite

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Diagnostic de Suspiciune si Confirmare


Clinic-suspiciunea:
Forma acuta: la 3 saptamani de la infectie, febra,limfadenita Forma subclinica: trombocitopenie, globulinemie
Forma cronica: epistaxis, hemoptizie, urinare cu sange, anemie, petesii cutanate, sindrom hemoragic, uneori artrite, semne neurologice, uveite, glomerulonefrite , proteinurie, globulinemie, pancitopenie, albuminopenie.

Ehrlichia IC-confirmareImunocromatografica
Test rapid imunocromatografic pentru
detectarea anticorpilor Ac anti-Ehrlichia canis

Imunofluorescenta directa

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Tratamentul

Babesioze

Ciclul biologic
Babesia canis

Babesia gibsoni

Etiologia
Agentii etiologici apartin genurilor Babesia si Nuttallia, din familia Babesidae. rumegatoare: B.bovis, B.bigemina, B.divergens, B. major, B. ovata, B. occultans cainii: B. canis (este de dimensiune mare 2-4 x 4-7m), B. gibsoni (mica 1.1-2 x 1.2-4m) pisiclei: B. felis (in majoritatea cazurilor), Babesia herpailuri. B.bovis

Babesioze-Diagnostic Clinic-suspiciunea:
Anemie - mucoase palide Edem pulmonar-dispnee-tuse Splenomegalie si hepatomegalie Icter Febra la caini nu si la pisici Vasodilatatie si tahicardie Hemoglobinurie Semne nervoase Acidoza si coagulopatie(CID) Nefroza hemoglobinurica Petesii si echimoze cutanate

Confirmarea:
-Imunofluorescenta IFA -Frotiuri colorate Giemsa -PCR

Babesioze-Tratament

Infectii Asociate Transmise de Vectori

Infectiile asociate explica rezultatele clinice reduse la terapia cu unele antibiotice.

Protocol de Diagnostic Diferential

Dirofilarioza Canina si Felina


Dirofilaria immitis face parte din:
CLASA: SECERNENTEA SUBCLASA: SPIRURIA ORDIN: SPIRURIDA SUPRAFAMILIA: FILARIOIDEA FAMILA: ONCHOCERCIDAE Denumire stiintifica Dirofilaria immitis Nume comun Heartworm, Viermi de inima,Dirofilarii Femelele 25 - 30cm lungime Masculii 12 -16 cm lungime cu coada spiralata

Nasc pui vii Microfilarii 218 la 329m lungime, cu cap si o coada lunga ascutite .

Nu toate microfilariile sunt Dirofilaria Immitis!


Caractere morfologice ale microfilariilor specifice cainelui si pisicii.

Specia
Dirofilaria immitis

Lungime-m 290-330

Latime- m 5-7

Caracteristici Fara invelis, capul cefalic Ascutit, coada dreapta Ascutita

Dirofilaria repens

300-360

6-8 Fara invelis, cap cefalic obtuz, coada ascutita si filiforma


4 Fara invelis, cap cefalic obtuz si coada curba prezinta un carlig Cu invelis, cap cefalic obtuz, capul caudal ascutit si prelungit Cu invelis, capul caudal usor curbat

Acanthocheilonema reconditum

260-283

Acantocheilonema dracunculoides

190-247 567

4-6 12-25

Cercopithifilaria grassii

Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Toate aceste semne clinice trebuie sa va dea de gandit si va obliga sa efectuati diagnosticul de certitudine prin 2 metode la caine(pe Lama-Microfilarii/Imunocromatografic Ag):

Clinic: Hepatomegalia, Reducerea robei-pilozitatii Hiperpnee, Ritm cardiac galopant la ascultatie, Tahipnee, Hiperventilatie, Radiografia abdominala toracica: Murmur sistolic tricuspidian Cardiomegalie-dilatatie cardiaca atrioEx. Hematologic: ventriculara dreapta Anemie Principalul segment al arterei pulmonare Bazofilia, Neutrofilia dilatat Eozinofilia, Limfopenia Pneumonie lobara-lobulara, Hidrotorax, Monocitoza Chilotorax, Pneumotorax Emfizem, Edem interstitial, Edem pulmonar Urina si Sedimentul Urinar: Ascita Hemoglobinuria Proteinuria, Albuminuria Sediment urinar prezent, Cristalurie

Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Ecocardiografia
Permite vizualizarea atriilor/ventriculelor, valvulelor si a vaselor cardiace. Permite vizualizarea parazitilor in ventriculul drept, vena cava, artera pulmonara sau in partea proximala a arterelor pulmonare caudale, precum si marirea in volum a cordului drept. Dirofilaria immitis se observa ca doua linii paralele plutitoare in ventriculul drept.

Electrocardiograma
Aritmie, Iregularitate Cardiaca, Fibrilatie Atriala. Deviatie spre dreapta a axei Inversarea undei T : apare in degradarea grava a cordului drept-prea tarziu sa se mai poata face ceva

Confirmarea-Examen Necropsic
Identificarea parazitilor adulti la nivelul arterei pulmonare si la nivel cardiac ventricule-atrii-dreapta.

Confirmarea-Examen de laborator
Examenul pe frotiu proaspat de sange diagnosticul Microfilariilor
Avantaje : rapida si iefitna Dezavantaj : Sensibilitate scazuta, foarte frecvent rezultate fals negative (35% din cainii infectati cu adulti cu semne clinice nu au microfilarii circulante), nediferentierea exacta a specilor de microfilarii. Nu ne ajuta in cazul imbolnavirilor pisicilor.

Testul Knott modificat


Un ml de sange venos este amestecat cu aproximativ 10 ml formol tamponat (buffered formalin) apoi se centrifugheaza la 1500 rpm timp de 3-5 minute. Supernatantul este extras din tub si sedimentul este amestecat in parti egale cu Albastru de Metilen 1:1000. Daca centrifugarea nu se realizeza in mod corespunzator microfilariile pot fi pierdute in timpul decantarii supernatantului. Sedimentul se aseaza pe o lama, se acopera cu o lamela si se examineaza la microscop. Avantanje: sensibila si specifica in cazul cainilor, putandu-se diferentia specile de microfilarii(Repens de Immitis). Dezavantaje: medicii veterinari trebuie sa cunoasca bine morfologia specifica microfilariilor pentru a le diferentia, rabdare pentru a examina cu atentie lama. Sensibilitate scazuta in diagnosticul bolii la pisici.

Confirmarea-Examen de laborator
Teste rapide Imunocromatografice HEARTWORM IC - Ag
HEARTWORM IC este un test rapid ce foloseste tehnica imunocromatografica de tip sandwich, folosind anticorpi impotriva antigenului de Dirofilaria immitis.

Avantanje: simplu de efectuat, citirea rezultatului in maxim 15 minute de la recoltarea probei, foarte specifice si sensibilie, practic rezultatul pozitiv in urma efectuarii unui test confirma clar infectia cu D. Immits; testele rapide foarte ieftine; diagnostic atat la caine cat si la pisica Dezavantaje: detecteaza numai infectiile cu D. Immitis

Preventia Filariozelor
Heartgard pentru Caini Heartgard Plus Iverhart Plus Tri-Heart Plus ivermectin a pyrantel pamoate Heartgard pentru Pisici Interceptor Sentinel Stronghold Advantage Multi

Dirofilarii Principiul activ Controlul altor Parazitiprodus Alte Tipuri de Paraziti Controlati

ivermectina

ivermectin a nu

milbemycin milbemycin oxime oxime nu lufenuron

selamectina

moxidectina

nu

nu

imidacloprid

nu

Ancylostom Ancylostom Ancylostom a, a a Trichuris Toxocara , V, Toxascaris Toxocara , Toxascaris

Ancylostom a Toxocara , Toxascaris Trichuris V. Sterilizeaza purecii

Caini: pureci, capuse, miceti auriculari, raie sarcoptica Pisici: pureci, miceti auriculari, Ancylostoma, Toxascaris

Caini: pureci, Ancylostoma Trichuris V, Toxocara , Toxascaris, Pisici: pureci, miceti auriculari, Ancylostoma , Toxascaris

Protocolul de Supraveghere si Diagnostic- in Dirofilarioza

4 . Determinarea Dermatofitilor cutanati la caini si pisici si -DERMAKIT

Deosebit de stabil-pana la 3 ani la temperatura camerei Contine nutrientii necesari dezvoltarii dermatofitilor, antibioticeselective -conservanti impotriva florei microbiene din mediu. Contine un indicator de ph-ce semnaleaza modificarea-alcalinizarea lui sub actiunea:Tricophiton, Epidermophiton, in majoritatea cazurilor aceasta se produce dupa 72 de ore. Se pastreaza la temperatura camerei, se incubeaza la temperatura camerei(20grade Celsius), rezultatele fiin obtinute rapid .

5 . Determinarea grupelor sanguine la; A.-caine -sistemul DEA1.1


Este acceptata international clasificarea grupelor sanguine dupa sistemul DEA(Dog Eritrocite Antigen) fiind identificate in acest fel 8 antigene pe suprafata eritrocitelor. Cainii tolereaza in general bine o prima transfuzie cu o grupa sanguina incompatibila, insa dezvolta rapid producerea de anticorpi anti-eritrocitari astfel ca o a doua transfuzie poate produce moartea animalului transfuzat. RapidVet-H are la baza reactia de aglutinare care apare cand un eritocit ce contine antigene DEA1.1 pe suprafata sa interactioneaza cu anticorpii monoclonali specifici cu care este impregnat cardul-suport al reactiei. Toate eritrocitele DEA1.1 pozitive reactioneaza cu antiserul producand aglutinarea. Antiserul nu reactioneaza cu eritrocitele DEA1.1 negative. In practica este necesara Identificarea inca din primele saptamani de viata a cateilor DEA1.1 pozitivi sau negativi da indicatii despre posibilitatile de transfuzare la nevoie: infectia cu parvovirus, babesia, interventii chirurgicale, traumatisme grave cu pierderi de sange.

5 . Determinarea grupelor sanguine la; -pisica -sistemul A,B, AB


Testul are la baza aglutinarea ce se produce cand eritrocitul ce contine antigenele A, B, AB, pe suprafata membranei interactioneaza cu antiserul specific liofilizat. Pisicile tip B au cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului A de sange. Rapid-Vet-H foloseste anticorpii pentru recunoastrea tipului a de sange. Anticorpii aglutineaza antigenul specific al tipului A de sange. Pisicile tip A au cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului B de sange. In ambele cazuri, antiserul liofilizat impregnat in cardul suport este reconstituit si mixat cu sangele integral al pacientului. Eritrocitele tipurilor A,B,AB reactioneaza cu antiserul specific producandu-se aglutinarea lor, vizualizata la nivelul cardului de lucru .

6.Teste alergice la caini pisici Agroskin


Bolile alergice ale cinilor i pisicilor

Testul are la baza principiul eliberarii mediatorilor chimici ai inflamatiei: histamina de pe suprafata mastocitelor in urma cuplarii IgE cu alergenul specific, aceasta va duce la indurarea cutisului eritem ceea ce indica sensibilitatea animalului la alergeni. Cinii i pisicile, sufera de reactii alergice. Mai mult de 50% din alergii nu sunt tratate corspunzator.Simptomele se agraveaz toamna i primvara, datorita concentraiei crescute de micro-alergeni n aer n aceste anotimpuri. Dup o examinare clinica si paraclinica complet, medicul veterinar decide dac sunt necesare testri pentru reactii alergice. Clinic alergenii declaneaz reacii la contactul cu pielea, inhalare sau ingestie, animalele alergice poseda cantitati mari de anticorpi IgE impotriva alergenilor specifici, anticorpi ce determina la a doua intalnire cu alergenul reactii severe de tipul: iritaie a pielii, insoite de prurit i scrpinare, in special in zone cu piele fina, eritem in zonele cu piele fina, umflaturi pe bot, pavilioanele urechilor, abdomen, edem pulmonar.

Tratamentul Tratamentul consta in principal in evitarea alergenilor, uneori insa este dificil de realizat. Antiinflamatoarele steroidiene se folosesc frecvent pentru reducerea simptomelor, dar utilizarea acestora pentru mult timp are multiple efecte secundare. Desensibilizarea este o alt alternativ, executata cu ajutorul unui tratament individualizat, special conceput pentru pacientul canin sau felin pe baza rezultatelor testrii. Alergiile alimentare consecutive ingestiei de alimente alergizante au ca baza de tratament eliminarea alergenilor din hrana, si hranirea cu produse exclusiv fara alergeni. Testarea Alergenii sunt sub forma de baterii de alergeni in solutie apoasa sterila. Sunt prezente mai multe combinatii de alergeni sub forma unor kituri, in functie de aria geografica, fiind peste 50 de alergeni disponibili pentru testarea animalelor:

Agroskin-Alergenii diagnosticabili

Agroskin-Alergeni

Agroskin este un test alergic intradermic, contraindicat la pacientii in tratament cu antihistaminice si corticosteroizi, medicamente ce prin actiunea lor determina reactii pseudoalergice sau paraalergice. Interpretarea testului se face pe o scara de la +1-la +4 prin masurarea diametrului reactiei la locul inocularii.

Agroskin-Imunoterapia

Va multumesc !