Îndrumător de Lucrări Practice Boli Infecțioase Și Medicină Preventivă Anul 4 BOLI VIRALE ROMÂNĂ 2022

ÎNDRUMATOR DE LUCRĂRI PRACTICE ÎN
BOLI INFECȚIOASE ȘI
MEDICINĂ PREVENTIVĂ
BOLI VIRALE - ANUL 4
DVM PhD DRAGOS COBZARIU
2022
Dr. Dragos Cobzariu
Îndrumător de Lucrări Practice în

Boli Infecțioase și
Medicină Preventivă
BOLI VIRALE - ANUL 4
București
2022
Publicat on line: https://ro.scribd.com/
Tel. +40722258710
e-mail: dragoscobzariu@gmail.com
Coordonator: Sef lucrări dr. Dragoș Cobzariu

Referent ştiinţific: Prof. univ. dr. Daneș Doina
ISBN 978-973-0-37444-5.
© 2022 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate.

Reproducerea parţială sau integrală a textului, pe orice
suport, fără acordul scris al autorilor este interzisă şi se va
sancţiona conform legilor în vigoare.
1
Lucrările practice la Disciplina de Boli Infecțioase și Medicină

Preventivă se bazează pe toate cunoștințele pe care le-ați
BOLI INFECȚIOASE ȘI dobândit deja la disciplinele din preclinici, și realizează o corelație
a acestor informații necesare, pentru a înțelege și nu a memora
MEDICINĂ PREVENTIVĂ aceste boli.
Anatomie
Histologie
Fiziologie
Semiologie
Microbiologie
Imunologie
Fiziopatologie
Epidemiologie
Lucrări Practice: Titular de Curs: Anatomie patologică
Dr. Dragos Cobzariu Prof.univ.Dr. Doina DANEȘ Biochimie și Biofizică
Nutriție
DVM PhD Dragoș Cobzariu 2022 1 DVM PhD Dragoș Cobzariu 2022 2
Notificări de protecţia muncii, prevenire şi stingere a incendiilor

Avertisment pentru utilizatori-studenți: Pătrunderea în laboratoare şi săli de cursuri se face în mod organizat, cu echipamentul de
protecţie adecvat (halat, bonetă, mănuşi de protecţie, şorţ).
Toate documentele plasate în acces liber pe site-ul facultăţii, saituri agreate de Aparatura de laborator se manipulează numai cu aprobarea şi în prezenţa cadrului didactic.
autori, precum şi cele prezentate liber, sunt protejate prin drepturi de autor. Nu se va umbla la instalaţia electrică şi de gaz metan.
Nu se consumă alimente şi băuturi de orice natură în spaţiile de lucru (laboratoare, săli de
În conformitate cu principiile stabilite de „Budapest Open Access Initiative”
necropsie).
(BOAI, 2002), utilizatorul poate citi, descărca, copia, transmite, tipări, căuta
Este interzis fumatul în spaţiile publice (săli, holuri, grupuri sanitare).
sau face link la textul integral al acestor documente, le poate folosi exclusiv
Manipularea oricărui material şi preparat biologic se face numai sub supravegherea cadrului
pentru uz propriu.
didactic. Se interzice scoaterea materialului patologic din spaţiile de lucru.
Orice utilizare a documentului în scopuri comerciale este strict interzisă. Activităţile în timpul lucrărilor practice şi al orelor de curs precum şi în pauze trebuie să
În plus, utilizatorul este de acord să respecte drepturile morale ale autorului, în respecte normele de etică şi deontologie universitară.
principal dreptul la integritatea operei și dreptul de paternitate și asta în orice Studenţii vor examina animalele respectând normele de contenţie precizate la Semiologie
utilizare pe care utilizatorul o asumă. numai în prezenţa cadrului didactic.
Astfel, cu titlu de exemplu, atunci când reproduce un document prin extras sau În timpul deplasării la ferme şi staţiunii didactice se interzice consumul de băuturi alcoolice şi
în întregime, utilizatorul va cita integral autorii menționați mai sus. fumatul.
În timpul activităţilor desfăşurate la ferme şi staţiunii didactice precum şi în spitalul universitar
Orice utilizare neautorizată în mod explicit, (cum ar fi, de exemplu, modificarea
se vor respecta normele de protecţie a muncii şi P.S.I. prevăzute pentru fiecare obiectiv în
documentului sau a rezumatului acestuia) necesită autorizarea prealabilă și parte.
expresă a autorilor de mai sus, sau a succesorilor acestora în drepturi.
Orice abatere de la normele de protecţie a muncii şi P.S.I. precum şi de la obligaţiile şi
îndatoririle studenţilor prevăzute în Carta Universitară se vor sancţiona conform legilor în
vigoare de către organele în drept.
Scopul lucrărilor practice:

DIAGNOSTICUL Stabilirea diagnosticului de suspiciune și confirmare în
ÎN BOLILE INFECŢIOASE bolile infecţioase, iar în baza confirmării, instituirea
măsurilor de profilaxie și combatere.
1
2
În cadrul diagnosticului de SUSPICIUNE – PREZUMPŢIE – obligatoriu, sunt

descrise trei grupe mari de investigaţii:
- EPIDEMIOLOGICE,
Prin boală infecţioasă se înţelege perturbarea necontrolată a - CLINICE,
uneia sau mai multor funcţii ale unui organism (cu sau fără - ANATOMOPATOLOGICE.
exprimare clinico-lezională), ca urmare a pătrunderii unei entităţi În cadrul diagnosticului de CONFIRMARE – CERTITUDINE – se impune
străine (virus,bacterie,micet,prion),entitate capabilă să se efectuarea unui număr suficient de examene de CONFIRMARE necesare pentru
multiplice, rezultatul fiind apariția unor entităţi identice. identificarea ANTIGENULUI sau a ANTICORPILOR (uneori fiind suficient un singur
examen) pentru ca în final să se pronunţe un rezultat cert pozitiv sau negativ.
În această etapă, în funcţie de suspiciune, se pot efectua examene:
- Bacterioscopice,
Diagnosticul bolilor infecţioase presupune două etape: - Bacteriologice,
- Virusologice,
 SUSPICIUNEA - Serologice,
- Histopatologice,
 CONFIRMAREA - Biologice-Bioproba.
CONCLUZIE-Diagnosticul unei boli infecţioase are drept suport izolarea şi
identificarea agentului patogen implicat-antigenul, precum și a urmelor
(imunologice) trecerii acestuia prin/sau în contact cu organismul-anticorpii.
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
Ancheta epidemiologică se defineşte ca un complex de investigaţii care au ca scop
stabilirea CONDIŢIILOR în care a apărut o boală transmisibilă, SPECIILE receptive,
SURSELE de agent patogen, CĂILE DE TRANSMITERE, FACTORII care au favorizat
apariţia îmbolnăvirilor, EXTINDEREA-DINAMICA şi alte date necesare ulterior în
aplicarea programului de combatere şi prevenire a extinderii bolii.
EXAMENUL CARACTERELOR EPIDEMIOLOGICE
LA FINALUL ANCHETEI EPIDEMIOLOGICE TREBUIE STABILITE URMĂTOARELE:
EPIDEMIOLOGIA (epi+demos+logos = peste-populaţie-ştiinţă)  Data apariţiei bolii şi dacă a fost anunţată ÎNCĂ DE LA prima suspiciune;
studiază originea, evoluţia şi stingerea proceselor morbide în populații.  Aspectele Clinice şi Anatomopatologice ce au creat suspiciunea de boală precum şi
investigaţiile ulterioare solicitate pentru confirmarea bolii;
Instrumentul de lucru al epidemiologiei este reprezentat de ANCHETA  Gradul de extindere în spaţiu, speciile şi categoriile afectate, precum şi numărul
EPIDEMIOLOGICĂ, aceasta efectuându-se obligatoriu la apariţia unei indivizilor bolnavi sau suspecţi de a se contamina;
suspiciuni de boală infecţioasă.  Originea şi Căile de introducere a bolii – endogenă sau exogenă;
stabilirea zonelor suspecte de contaminare de către focarul de boală studiat (prin
intermediul vehiculelor, personalului, obiectelor de inventar sau al animalelor;
 Identificarea Factorilor Favorizanţi în apariţia şi evoluţia bolii;
 Alte aspecte specifice locale, legate de apariţia bolii.
METODELE DE LUCRU:
- Culegerea datelor anamnetice;
- Cercetarea evidenţelor sanitar-veterinare;
- Examinarea focarului.
IMPORTANŢA EPIDEMIOLOGICĂ A ORGANISMELOR VII RECEPTIVE
SURSELE DE INFECŢIE Organismele FĂRĂ SENSIBILITATE permit dezvoltarea agentului patogen în

organismul lor până la un anumit nivel, dar fără exprimarea simptomatologiei.
SURSE PRIMARE – permit MULTIPLICAREA agentului patogen: Ele sunt surse de infecţie cu importanţă epidemiologică nu prin cantitatea de
agenţi patogeni pe care o elimină un individ, ci prin numărul acestor indivizi într-o
- Organismele vii receptive: populaţie dată şi a riscului de a nu fi identificaţi, menţinând boala în efectiv.
- fără sensibilitate,
- cu sensibilitate redusă vaccinal, Organismele cu SENSIBILITATEA REDUSĂ VACCINAL – un vaccin în general
- sensibile. protejează animalele şi nu permite dezvoltarea agentului patogen, în organismul
- Cadavrele acestora; imunizat.
- Produsele de origine animală.
Altfel spus vaccinarea protejează animalele de exprimarea clinică a bolii,
SURSE SECUNDARE – reprezintă NUMAI SUPORT pentru agenţii patogeni: dar nu și față de infecţia cu un patogen(vaccinarea suprimă sensibilitatea, dar nu și
receptivitatea).
- Mediul exterior: Un efectiv vaccinat poate fi infectat de o manieră silenţioasă, infecţia fiind
- Suporturi fixe: sol, păşuni, drumuri, clădiri, obiectele de decelabilă clinic doar într-un efectiv nevaccinat.
inventar (mobilier, iesle, adăpători, instrumentar)
- Suporturi mobile: apa, aerul (aerosolii), vehicule, Organismele SENSIBILE – sunt organismele care exprimă clinic semnele bolii,
oamenii, animalele domestice şi sălbatice nereceptive. acestea aflându-se în diferite faze evolutive ale bolii, respectiv faza de incubaţie,
faza clinic exprimată şi faza de animal vindecat clinic.
2
3
CADAVRELE constituie frecvent o sursă de infecţie, motiv pentru care

distrugerea acestora este, unul din cele mai importante mijloace de luptă în
eradicarea bolilor infecţioase.
În unele situaţii se impune efectuarea de examene complementare RECEPTIVITATEA ORGANISMELOR
(anatomopatologice, histopatologice, citopatologice), situaţii în care se iau măsuri
nespecifice şi specifice, pentru evitarea diseminării agentului patogen, în timpul Receptivitatea organismelor este influenţată de o serie de factori determinanţi şi
efectuării acestot manopere. favorizanţi.
PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ în general provin de la animale clinic A. Factorii DETERMINANŢI

sănătoase. Produsele provenite de la animalele bolnave, se elimină, de la
consum, în baza examenului salubrităţii lor, sau sunt date în consum condiţionat. INTRINSECI – sunt dependenţi de organism şi nu pot fi modificaţi:
Riscul cel mai mare este dat de portaj. specia, rasa, vârsta, sexul, individul.
Cantitativ aceşti germeni de portaj sunt reduşi numeric, iar prin respectarea EXTRINSECI sunt cei exteriori organismului şi la acest nivel se poate acţiona
tehnologiilor de prelucrare a produselor de origine animală, nu se permite pentru a întrerupe lanţul epidemiologic:
multiplicarea acestora. Dacă în cursul preparării alimentelor, agentul patogen se microbism, adăpost, alimentaţie, sistemul de exploataţie, îngrijitor.
multiplică, aceste alimente iniţial slab contaminate, pot determina toxiinfecţii
alimentare colective. B. Factorii FAVORIZANŢI – sunt reprezentaţi de acele elemente care
Rezistenţa agenţilor patogeni în timp este importantă, deoarece condiţionează „ajută” factorii majori ai receptivităţii în exprimarea bolii, dar care singuri
perioada de timp, în care aceste produse sunt periculoase. nu pot declanşa procesul morbid.
Importanţa factorilor de mediu în inactivarea patogenilor, și anume: razele
ultraviolete, căldura, aerarea, uscarea, este subliniată, prin demonstrarea implicării
acestor factori, în reducerea progresivă a numărului de agenți patogeni.
DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ
Evoluția bolii în (populație, timp, spațiu)
SPORADICĂ – boală care evoluează cu cazuri izolate într-un efectiv, în interval de

timp nedeterminat, de obicei în anumite areale reduse şi în anumite condiţii de
CĂILE DE TRANSMITERE mediu. Aceste cazuri par a nu avea legătură unul cu celălalt.
ENZOOTICĂ – boală cu evoluţie lentă-luni, ani în efectiv, cuprinzând un număr redus
DIRECTE – prin contact direct cu organismul care elimină agentul patogen: de animale, fără tendinţă de difuzare în afara focarului-fermei şi cu un caracter
trenant în efectiv.
Orizontal – transcutanat şi pe calea mucoaselor (digestiv, respirator, EPIZOOTICĂ – boală ce cuprinde un număr mare de animale într-un timp relativ scurt
conjunctival, genital); cu tendinţă de difuzare în afara efectivului, cuprinzând mai multe ferme vecine,
Vertical – de la mamă la făt (embrionul de găină). într-o perioadă scurtă de timp, pe suprafeţe geografice întinse de ordinul
judeţelor sau provinciilor.
INDIRECTE – prin contact indirect – alimente contaminate, apă, aer, vehicule, PANZOOTICĂ – boală cu evoluţie foarte rapidă-zile, cuprinzând într-un timp relativ
om şi animale nereceptive. scurt un număr mare de animale, sau specii, pe suprafeţe întinse precum ţări sau
continente.
ANAZOOTIA – este un caz particular de evoluţie enzootică la care în baza anchetei
epidemiologice se constată evoluţia bolii la un număr ridicat de animale, din
cadrul unei ferme, într-un timp relativ scurt, dar care recunoaşte o singură sursă
de infecţie, de exemplu intoxicaţia cu toxină botulinică.
DIAGNOSTICUL
CLINIC
Măsuri premergătoare examinării clinice
 Asigurarea măsurilor de protecţie a muncii –

DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE echipament de protecţie (cizme, halat, mănuşi);
EXAMENUL  Spălarea şi dezinfecţia mâinilor;

CLINIC ŞI ANATOMOPATOLOGIC  Instruirea personalului ajutător;
 Examinarea se face în prezenţa proprietarului

sau a îngrijitorului;
 Examinatorul va stabili planul de abordare şi

contenţie precum şi planul de examinare.
3
4
METODELE GENERALE (PRINCIPALE) DE EXAMINARE:

FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ
- Inspecţie,
- Palpaţie,
- Percuţie, Semnaletică,
- Ascultaţie, Observație clinică .
- Temperaturii corporale,
EXAMENUL OBIECTIV
EXAMENUL PE APARATE ŞI SISTEME
METODELE SPECIALE (COMPLEMENTARE)

- Fizice: măsurători, unele examene de laborator (VSH),
- Endoscopice, ecografice, radiologice, raclaje, sondaje;
- Biochimice și Hematologice: calitative şi cantitative;
- Biologice
EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
În urma examenului anatomopatologic se obţin date comune care pot fi:
Tehnica necropsică presupune:
- leziuni nespecifice (orientează doar spre principalele tipuri de boli),
 Etapă informativă
- leziuni caracteristice pentru un organ (orientează spre un grup de boli),
 Etapă descriptivă
- leziuni patognomonice (ex: corpusculii Babeş-Negri). Examenul exterior al cadavrului
Examenul intern al cadavrului
Condiţii pentru efectuarea unui examen anatomopatologic corespunzător:
- să se execute imediat după moarte sau sacrificare

- în locuri special amenajate
- cu respectarea măsurilor de protecţie a muncii.
EXAMENUL EXTERIOR AL CADAVRULUI: EXAMENUL INTERN AL CADAVRULUI:

 Aprecierea stării de întreţinere,
 Aspectul exterior (modificările cadaverice, EVISCERAREA

pielea, mucoasele, orificiile naturale, Ordinea de deschidere a cavităţilor:
coarnele, copitele, părul). 1. Pelvo-abdominală
2. Toracică
Înainte de examinarea internă se vor efectua poziţionarea şi jupuirea. 3. Pericardică
4. Craniană
Animalele mari:
- poziţie suspendată de trenul posterior, Se face o butonieră la nivelul liniei albe, se examinează prin butonieră dacă există colecţii la
- poziţie dorso-laterală stângă sau dreaptă cu bipedul opus suspendat. acest nivel (se recoltează, se examinează pentru a se stabilii natura ei), se continuă incizia
până la apendicele xifoidian și apoi de o parte şi de alta a hipocondrului.
Animalele mijlocii şi mici de obicei se poziţionează dorsal, legându-se membrele la
masa sau tava de necropsie dacă este posibil.
Deschiderea cavităţii toracice se poate realiza în mai multe moduri:
Jupuirea nu se face la animalele suspecte de antrax, turbare sau morvă şi este mai
dificilă la suine datorită ţesutului adipos.  Animalele mari - suspendate de trenul posterior - prin decuparea diafragmului;
- decubit dorso-lateral - prin decuparea hemitoracelui opus, se
Jupuirea presupune efectuarea mai multor linii de incizie: lasă în poziţia anatomică doar prima şi ultima coastă;
- o linie ce uneşte pubisul cu extremitatea anterioară a mandibulei trecând de-a lungul  Animalele mici - decubit dorsal prin ridicarea plastronului sternal (secţionarea
liniei albe, articulaţiilor sterno-costale) sau prin ridicarea sternului și cutiei toracice
- două linii perpendiculare pe aceasta care unesc regiunile metacarpiene (secţionarea coastelor cât mai aproape de coloana vertebrală).
şi respectiv metatarsiene ale membrelor, pe faţa internă a acestora.
4
5
Eviscerarea animalelor mici - se face în bloc (se scot toate organele într-o
singură piesă). PĂSĂRI-EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
Eviscerarea animalelor mari - se realizează pe piese anatomice: Se execută o butonieră în spatele apendicelui xifoidian, continuând cu o linie
de incizie, se secţionează coastele, procesele coracoide şi ramura claviculară,
 Piesa buco-cervico-toracală inclusiv structura musculară.
(limba+laringe+faringe+esofag+trahee+plămâni+ cord) Se înlătură plastronul sternal prin răsfrângere spre înainte.
Se face o primă inspecţie a organelor din cavitatea pericardică.
 Stomacul și splina (înainte de a se scoate se face proba permeabilităţii
canalului coledoc) EVISCERAREA
- cordului și ficatului
 Marele mezenter, duodenul, jejunul, și ileonul. - esofagului, proventriculului, ventriculului, a duodenului și pancreasului
- splinei
 Micul mezenter, și intestinul gros în ansamblu. - masei intestinale și mezourilor, a cloacei, orificiului anal, și oviductului.
 Ficatul În cavitatea toraco-abdominală rămân: pulmonii,

ovarul sau testiculele şi rinichii
Rămân ataşate la cavitatea abdominală rinichii și ureterele (acestea se (ce se extrag,doar dacă sunt modificate).
scot doar dacă se costată modificări, pentru a se face examene
suplimentare, inclusiv proba decapsulării renale).
Probele până la expediere se păstrează la frigider(2-8 grade Celsius)
RECOLTAREA, AMBALAREA ŞI EXPEDIEREA Probele recoltate pentru examene bacteriologice şi virusologice:

 animale bolnave sau în viaţă.
MATERIALULUI PATOLOGIC
 cadavre de păsări şi animale mici în întregime, în saci îmbibaţi cu acid tanic
Recoltarea trebuie să respecte o serie de reguli generale: 3% sau sublimat 1%.
 organe întregi sau porţiuni de organe, os lung cu măduvă nedeschis.
 probele recoltate să fie reprezentative pentru procesul patologic respectiv lichide patologice: secreţii, excreţii, puroi.
(reprezentativitate);  frotiuri din sânge sau organe.
 se recoltează o cantitate suficientă de material patologic (suficienţă) pentru a
se permite efectuarea unor analize complete de laborator; Pentru proba biologică în examenul bacteriologic aceleaşi măsuri
evitarea contaminării probelor (instrumentar steril, respectarea normelor de precizate mai sus, iar pentru virusologie se recoltează sânge, umori
asepsie); patologice, în termos cu ghiaţă sau glicerină 50%.
recoltarea se face doar de la cadavrele proaspete; Pentru examenul histopatologic se recoltează felii de organ de 5-10 mm
probele pentru examenul bacteriologic trebuie să provină de la animale care nu în soluţie de 10% formol.
au fost tratate cu antibiotice, altfel se specifică în NOTA DE ÎNSOŢIRE ce
antibiotice s-au folosit, ce alte tratamente s-au efectuat şi la ce dată.
PSEUDOPESTA AVIARĂ:
Se recoltează:
TRANSPORTUL PROBELOR - tampoane traheale şi cloacale
- pulmon
Cadavrele se ambalează în saci de plastic care se pun în cutii de lemn cu - proventricul
rumeguş. - creier
- sânge sau ser
Organele întregi şi porţiunile de organe dacă sunt bogate în lichide se Analizele de laborator solicitate:
ambalează în pungi de plastic care se introduc ulterior în recipiente de (specifice pentru o boală virală):
plastic sau sticlă ermetic închise, dacă sunt sărace în lichide se vor - izolare virus
- imunofluorescenţă
împacheta în hârtie pergamentată. - seroneutralizare
Frotiurile se împachetează două câte două cu fața folosită pentru HOLERA AVIARĂ
efectuarea frotiului la exterior, împachetarea se face în hârtie. Se recoltează:
- os lung nedeschis
EXPEDIEREA - sânge
- ficat
- cord cu sacul pericardic intact
Expedierea se face cu :
- frotiuri prin amprentă de pe suprafaţa cordului
1. Adresă oficială şi
2. Notă de însoţire completată şi semnată Analizele de laborator solicitate:
- examen bacteriologic
de medicul veterinar. - examen bacterioscopic
- bioproba pe şoarece pentru determinarea patogenităţii
5
6
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE
PRIN IZOLAREA ȘI IDENTIFICAREA
1. AGENTULUI PATOGEN PRIN IZOLAREA ȘI IDENTIFICAREA
2. RESTRUCTURĂRILOR 1. AGENTULUI PATOGEN
IMUNOLOGICE
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 1 DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 2
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA AGENTULUI CAUZAL
Metodele de confirmare abordabile: EXAMENUL BACTERIOLOGIC

Presupune efectuarea unui examen bacterioscopic direct, ce permite
 izolarea şi identificarea agentului cauzal, vizualizarea bacteriilor, în frotiuri din material patologic, după ce au fost
supuse în prealabil, unei METODE DE COLORARE:
 evidenţierea restructurărilor imunologice,
 METODE UZUALE: Gram, albastru de metilen
 evidenţierea leziunilor histopatologice specifice induse de
agentul cauzal,  METODE SPECIALE: Ziehl-Nielsen, Fontana-Tribondeau,
Coster-Koslovski, Stamp
 Bioproba: șoricei, cobai, iepuri, porumbei. Metode speciale folosite pentru evidenţierea unor organite
celulare:
 BIOLOGIE MOLECULARA: PCR CAPSULA: Giemsa, albastru de toluidină
SPOR: Verde de Malachit
CILI: Casares-Gill

2. EXAMENUL BACTERIOLOGIC PROPRIU - ZIS
1. EXAMENUL BACTERIOLOGIC
Presupune însămânţări pe medii de cultură.
OBIECTIVELE examenului bacterioscopic: Condiţiile de cultivare şi caracterele culturale.

forma, CONDIŢIILE DE CULTIVARE
dimensiunea (cei mai mari sunt bacilii de putrefacţie), - diferenţiază bacteriile în funcţie de:
modul de grupare, Tipul respirator: aerobe, anaerobe, facultativ aerobe, microaerofile
Temperatura (36-39oC pentru cele care parazitează omul şi animalele)
prezenţa, numărul şi dispunerea cililor, Necesarul prezenţei unor factori de creştere
prezenţa capsulei şi a capacităţii de sporulare, Timpul de creștere al culturilor.
afinitatea tinctorială.
1
7
OBIECTIVELE EXAMINĂRII CARACTERELOR CULTURALE:
- mediile lichide:
2. EXAMENUL BACTERIOLOGIC PROPRIU – ZIS - turbiditatea,
- depozitul,
CARACTERELE CULTURALE - formaţiunile de suprafaţă,
- pigmentul
MEDII DE CULTURĂ UZUALE: bulion şi agar
- mediile solide:
MEDII DE CULTURĂ SPECIALE: - modul de dezvoltare,
- de izolare: ser, sânge, glicerină, cartof, ou - dimensiunea, forma,
- de îmbogăţire: Kauffman-Muller, Chapmann - suprafața,
- selective: Lowenstein, Sabouraud - marginile,
- diferențiale - culoarea,
- opacitatea coloniilor.
EXAMINAREA PROPRIETĂŢILOR BIOCHIMICE
 fermentaţia zaharurilor
 testul de hemoliză
 testul indolului
 evidenţierea hidrogenului sulfurat
 testul oxidazei
Identificarea caracterelor antigenice – identificarea unei structuri antigenice

pe baza reacţiilor pozitive cu un ser specific cunoscut.
Pentru speciile bacteriene cu populaţii diferenţiate antigenic se defineşte
structura antigenică cu ajutorul serurilor de grup şi tip(O,H,Vi)
RICKETTSII ŞI CLAMIDII
 tipizarea bacteriilor
 testarea patogenităţii
COLORARE:
- Giemsa,
Determinarea patogenităţii prin efectuarea de teste in vivo sau in vitro.
- Romanovski,
- Machiavello,
Sensibilitatea faţă de unii factori de mediu
- Stamp.
(fizici, chimici, biologici):
Halofilia
CULTIVARE:
Sensibilitatea la anumite antibiotice.
- pe celule vii,
Sensibilitatea la anumiți bacteriofagi specifici.
- ouă embrionate,
Fagotipizare Salmonella spp.
- cobai,
Antibiograma
- şoarece.
Mecanismul antibiogramei presupune
inhibarea dezvoltării unei culturi microbiene
puse în contact cu tipuri diferite de antibiotice.
2
8
EXAMENE VIRUSOLOGICE EXAMENE VIRUSOLOGICE

CITIREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Virusurile se izolează pe:
- culturi celulare, Prin metode directe care presupun observarea modificărilor
- ouă embrionate, morfologice sau fiziologice ale substratului celular prin apariţia:
- animale de laborator
1. EFECTULUI CITOPATIC
CULTURILE CELULARE
- PRIMARE: celule proaspete, fibroblaşti de pui, celule renale,
2. EFECTELOR DE TIP DEGENERATIV, care constau în:
ţesuturi de la embrioni sau animale foarte tinere
- micşorarea în volum a celulelor
- PERMANENTE (seriale): cele mai folosite sunt ţesuturile
- apariţia de vacuole intracitoplasmatice
tumorale, maligne de tip epitelial sau conjunctival cu rata mare de
- apariţia de granulaţii intracitoplasmatice,
multiplicare. Ex.: HeLa (donatoarea – sarcomul uterin), BHK21
- nucleu picnotic,
(linie celulară obţinută din rinichii de hamster).
- citoplasma cu aspect spumos
EXAMENE VIRUSOLOGICE
CITIREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3. - modificări ale mediului de cultura cu PRODUCERE DE INCLUZII: INOCULAREA VIRUSURILOR PE OUĂ EMBRIONATE
- intracitoplasmatice: Pseudopesta aviară, Pesta bovină, Turbare Se utilizează ouă cu embrion de 10 – 12 zile.
- intranucleare: Rinopneumonia ecvină, Encefalomielita infecţioasă
aviară, Boala Marek ETAPELE DE LUCRU
- intracitoplasmatice şi intranucleare: Boala Carre 1. mirajul ouălor înainte de inoculare cu
notarea poziţiei embrionului şi a camerei de aer;
4. - modificări de TIP PROLIFERATIV de tipul celulelor gigante de tip 2. inocularea cu ace şi seringi sterile;
sinciţial: Virusul parainfluenţei. 3. astuparea orificiului cu parafină.
IZOLAREA VIRUSURILOR PE ANIMALE DE LABORATOR

BIOPROBA
INOCULĂRI PE OUĂ EMBRIONATE
Iepurele este folosit pentru izolarea virusului bolii Aujesky,
CĂILE DE INOCULARE LA NIVELUL OULUI: Mixomatozei
Cobaiul – Febra aftoasă
corioalantoidiană (herpesvirusuri), Hamsterii aurii – stomatita veziculoasă, exantemul veziculos
alantoidiană (la prepararea de vaccinuri), Șoarecele – turbare, influenţa porcină
intravitelină (rickettsi şi virusul bolii limbii albastre), Şobolanul – stomatita veziculoasă
amniotică (virusurile variolice). Câinele – parvoviroză, boala Carre, hepatita Rubarth, pesta ecvină
Pisica – panleucopenia felină
Modificările pot să apară la nivelul oului: Puii de găină – variola aviară, bronşita infecţioasă aviară
embrionilor, Bobocii de raţă – v. hepatitei
mediilor oului, Purceii – variolă porcină
membranei corio-alantoidiene. Porumbelul – variola aviară
Maimuţa – picovirusuri, v. poliomielitei
3
9
Căile de inoculare : s.c., i.m., i.p., i.v., i.c.

Animalele inoculate sunt marcate şi separate de cele sănătoase.
PRIN IDENTIFICAREA
Observaţia lor se face conform foii de observaţie clinică inclusiv cu
examenele paraclinice care se impun pentru aprecierea constantelor 2. RESTRUCTURĂRILOR
fiziologice şi hematologice.
IMUNOLOGICE
Necropsia este necesar să se execute imediat după moarte în condiţii
de asepsie riguroasă.
SISTEMUL IMUN: recunoaște / menține

integritatea imunitară.
Componentele CELULARE ale sistemului de imun:
Această parte a lucrării practice are la bază Sistemul Granulocitar (mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit,
noțiuni dobândite la disciplinele: neutrofil, bazofil, eozinofil),
Microbiologie / Imunologie Sistemul Megacariocito-Trombocitar

Limfoplasmocitic
Biochimie Monocitomacrofagic.
Histologie Interacțiunea specifică - „non self” - agresor -Ag
Limfocitul
Fiziologie / Fiziopatologie
Macrofagul
Efectorii imunologici: METODE DE IMUNODIAGNOSTIC

Răspunsul imun CELULAR
Limfocitul T (24-48 ore)
Răspuns imun UMORAL
Imunoglobuline ( IgA,D,E,M,G) -anticorpii
Complement (după 7-14 zile p-a)
4
10
Ag
METODE DE IMUNODIAGNOSTIC
-Corpuscular- Aglutinogeni- bacterii, virusuri, paraziti
Metode de diagnostic (Confirmare sau Supraveghere) -Molecular- Precipitinogeni- secretii, toxine
Metode de identificare a Structurii Antigenice
Antigen anticorp (Ag-Ac) specifică! Ac

-Serul sanguin,
Ag -mediu electrolitic-Ac
-Sange,
sodiu Na+ , clor Cl-
-Lapte si secretii genitale,
-Secretii lacrimale.
AGLUTININE
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 25 PRECIPITINE DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 26
Valoarea diagnosticului unei reacții serologice Rezultatul unei reacții serologice
Sensibilitate = infectat cunoscut, oferind rezultate pozitive

rez. negative la animalele infectate - fals negative.
Momentul investigației / Momentul infecției
Specificitate = neinfectat oferind rezultate negative
rez. pozitive la animalele neinfectate - fals pozitive Vârsta animalului (durata de viata a anticorpilor materni)
Temperatura, Infecția în timpul gestației( Imunotoleranta)
H + ioni de hidrogen
pH,
Electroliti.
+/- Prezenta in proba analizata a Ac- nu concluzionează +/- bolii
1. REACȚIILE de SERO-AGLUTINARE
1.1. CALITATIVE și 1.2. CANTITATIVE
1.1. REACȚII CALITATIVE
A)Reacția rapidă de Aglutinare pe Lama
Metoda serologică accelerată utilizată în practică pentru detectarea anticorpilor serici utilizând
1. REACȚIILE de SERO-AGLUTINARE antigeni cunoscuți (culturi bacteriene inactivate) Ex; Toxoplasmoză, bruceloză, febră tifoidă aviară
Pentru diagnosticul BRUCELOZEI-ex:
Proba (ser de sânge care urmează să fie analizat),

Antigen brucelian colorat cu Roz- Bengal,
ser brucelic pozitiv, ser negativ, lame de sticlă
Procedură
Puneți o picătură de ser de testat, o picătură de antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal și amestecați
timp de 4 minute înclinând în mod repetat diapozitivul de susținere
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 29 Reacție pozitivă = aglutinare vizibilă după
DVMpatru minute.
PhD Dragos Cobzariu 2022 30
5
11
C. Reacția de aglutinare rapidă in tuburi (RINGTEST) reacția inelară cu lapte

B. RAR cu Ac cunoscuti in contact cu o cultură bacteriană pe un mediu nutritiv -Bruceloza.
solid.(pentru a identifica componentele Ag somatice, flagelare, capsulare, de
suprafață),
Tub Wassermann + 1-2 ml de lapte

+2-3 picături de Ag brucelic colorat (hematotoxilină sau
clorură de trifenil tetrazolium)
Incubați timp de 30până la 120 minute la 37C
Mentineti la frigider pt 24 h
Pozitivă = inel colorat la suprafața laptelui)
Identifică principalele grupe de Salmonella

•Folosește tehnologia avansată de colorare pentru identificarea clară și lizibilă
a speciilor și / sau serogrupurilor Smantana albă = Rezultat negativa
•Oferă rezultate precise și fiabile în mai puțin de trei minute Smantana colorată = Rezultat pozitiv
•Elimină rapid probele negative atunci când este utilizat ca metodă de screening
pentru culturi primare.
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 31 Réaction

DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 positive = anneau coloré sur la surface du lait)32
1.2. REACȚII CANTITATIVE

B. Reactia de microaglutinare-liza cu vizualizare la microscop - MAT
A. Reacția de aglutinare lentă-Wright- bruceloza
Testul de aglutinare (MAT) este metoda gold- în serodiagnosticul leptospirozei- specificității diagnostice de neegalat.
Serodiagnosticul WRIGHT permite diagnosticul serologic al formelor acute de bruceloză. Acest test cantitativ este pozitiv devreme, din a 10-a Folosește panouri de leptospire vii, izolate recent , reprezentând serotipuri din zona în care pacientul a fost infectat.
sau a 12-a zi de forma acută de bruceloză, dar poate deveni rapid negativ, O serie de diluții ale serului pacientului este amestecată cu o suspensie de leptospire vii în plăci de microtitrare.
deoarece detectează IgM-viata scurta in organism . După incubare timp de aproximativ 2 ore la 30 ° C, rezultatele sunt citite la microscopul cu câmp întunecat.
Este uneori negativ în bruceloză subacută și întotdeauna negative în bruceloză cronică. Pozitiva este ultima diluție în care ≥ 50% din leptospire au rămas aglutinate.
Nu este recomandat pentru investigații epidemiologice sau pentru diagnosticul brucelozei cronice.
Examinați tuburile, fără a le scutura, pe un fundal negru, cu o sursă de lumină situată sub și în spatele tuburilor.
Urmariti, în primul rând, absența aglutinării în tubul de titrare de control.
Se pot observa mai multe tipuri de aglutinari:
- aglutinare masiva la fundul tubului cu lichid limpede (+++),
- aglutinare foarte vizibili cu lichid ușor tulbure (++),
- aglutinare vizibila numai cu aglutinoscopul ( +).
- Absența aglutinatelor reflectă o reacție negativă (-).DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 33 DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 34
https://youtu.be/IKZ5hD80I1c
https://youtu.be/oXL1rH11MTg 2. REACȚII DE PRECIPITARE
https://youtu.be/3W67OH3v2lU
6
12
1.REACȚII DE SEROPRECIPITARE 2. REACȚII DE PRECIPITARE ÎN GEL

REACȚIA ASCOLI- VALENTI Antraxului, variante:
2.1. IMUNODIFUZIA
• Cald (utilizată pentru extragerea Ag din organele bine vascularizate)
• Rece sau Macerare (utilizată pentru extragerea Ag din piei, lână) - Vertical: unica sau unidimensionale și duble sau bidimensionale
- Orizontal: unic sau radial (unidimensional) și dublu sau bidimensional
Așezați 1 până la 2 ml de Ag obtinut-din proba, într-un tub Wassermann și, cu o pipetă Pasteur,
introduceți o cantitate egală de ser anticarbunos-Ac care precipită pe fundul tubului fără a amesteca Aplicare:
mediul. Reacția este pozitivă dacă după 2-3 minute se formează un inel sau un disc la zona de contact Titrarea serurilor pentru stabilirea statusului imunologic sau de purtătoar.
dintre cele două medii de reacție).
Identificarea fracțiilor antigenice, pentru stabilirea gradului de relație antigenică.
Pentru demonstrarea deficiențelor imunologice.
Principiul: depunerea în diferite puncte ale gelului, a celor doi reactive, și mai târziu în
timpul incubației la 25oC, acestia vor difuza unul către celălalt, iar la locul de formare a
complexelor imune Ag-Ac, apare o linie de precipitare vizibila cu ochiul liber.
2.2 IMUNOELECTROFOREZA
(Electroforeza+Imunodifuzia pe gel de agar).
https://youtu.be/Ew15yHuqzmY
https://youtu.be/Bn-w6P_9TUA
https://youtu.be/4vgyrT0U7S8
https://youtu.be/zUGikX9ZB9U
3. REACȚII DE NEUTRALIZARE
3.1. INHIBIREA HEMAGLUTINĂRII
Ac- neutralizați proprietatea hemaglutinantă a virusului-Ag
Principiul:
ser +Ac specifici-proba
suspensie virală
-incubare timp de 30 de minute la 37oC
3. REACȚII DE NEUTRALIZARE 0,5% celule roșii din sânge - revelator
Reacția-în două moduri
1.alfa - suspensia virală este diluată în serie și amestecată cu
cantități egale de Ac cunoscut;
2.beta – ser-Ac, diluat în serie și amestecat cu cantități
constante de virus-Ag diluate până la un număr cunoscut de
unități hemaglutinate.
Se produce Ag-Ac, lipsește aglutinarea.

Stabileste
-natura Ac într-un ser
-specia virală-Ag in cultură sau existentă
în organele animalelor bolnave.
7
13
3. REACȚII DE NEUTRALIZARE
3.2. SERONEUTRALIZAREA
Se bazează pe faptul că Ac formati activ, de un organism care a intrat în contact cu un Ag
viral, sunt capabile să neutralizeze DOAR valoarea infecțioasă a virusului corespunzător.
Aplicatii:
Identificarea unui virus izolat, necunoscut,-Ag din seruri imune standardizate. https://youtu.be/YZ67e-YVdrc
Sau identificarea serurilor necunoscute-Ac folosind virușuri standardizațe
(Ac în serul sanguin). https://youtu.be/CFCi5Q4rhOU
https://youtu.be/nN8MBU8S4EI
Seroneutralizare
-pe culturi de celule,
-ouă embrionate
-animale de laborator.
4. REACȚII MEDIATE DE COMPLEMENT
FIXAREA COMPLEMENTULUI-FC
Principiul:
(Alexine + Ag-Ac) + REVELATOR reprezentat de sistemul hemolitic.
4. REACȚII MEDIATE DE COMPLEMENT
Necesar:
Ag + Ac + Alexină (complement) = primul sistem imunitar
Suspendarea globulelor roșii /sânge de oaie și a serului hemolitic anti ovine

= al doilea sistem imunitar
RFC = NEGATIV - hemoliză pozitivă

(nu există anticorpi specifici pentru Ag utilizați în serul testat).
https://youtu.be/WNmVTKcEN6w
https://youtu.be/DPNnZE4OtCM
https://youtu.be/vboyla11Lyw
https://youtu.be/zbf27pCTjRQ
https://youtu.be/1Cho6NPtsVw
https://youtu.be/rxvuwwmGC0U
8
14
5. IMUNOELECTRONOMICROSCOPIA-IEM
Principiu: vizualizarea virusului -Ac.
Metoda combină identitatea serologică și morfologică, oferind IEM

cel mai înalt nivel de specificitate printre tehnicile de microscopie
electronică cu contrast negativ.
Variații:
- absorbția specifică pe grilă (captare),(Trapping)
5. IMUNOELECTRONOMICROSCOPIA - gruparea în grupuri (aglomerare),(Clumping)
- acoperire specifică cu anticorpi (decorare)(Decorating)
TEHNICA DE CAPTURARE IEM: absorbția

specifică a virusurilor dintr-o suspensie (probă)
de pe suprafața unei rețele acoperite anterior
cu antiser specific sau IgG, urmată de colorare
negativă și examinare la microscop electronic.
6. Reacțiile antigen-anticorp evidentiate prin folosirea REACTIVI

MARCATI sau COLORATI
6. Reacțiile antigen-anticorp evidențiate prin folosirea

REACTIVI MARCAȚI sau COLORAȚI
6.1 IMUNOFLUORESCENTA
Specificitatea reacției Ag-Ac în care Ac (imunoglobuline)+lzotiocianat de fluoresceină.
Imunoglobulinele Ac-Ag antigenul lor specific
Microscopul optic sub lumină UV.
https://youtu.be/Vfc_59z05vA
TESTUL DIRECT DE IMUNOFLUORESCENȚĂ (IFD) https://youtu.be/pteO6FRWo3g
este utilizat pentru detectarea Ag (agent infecțios) cu anticorpi cunoscuți.
R + = fluorescență
https://youtu.be/GKuDbfKUSdk
TESTUL DE IMUNOFLUORESCENȚĂ INDIRECTĂ (IFI)
poate fi utilizat pentru detectarea Ag, precum și a Ac
TESTUL DE NEUTRALIZARE ȘI IMUNOFLUORESCENȚĂ

este utilizat pentru demonstrarea Ac (atât calitativ cât și cantitativ).
R + = lipsa fluorescenței
Beneficii:
viteză,
simplitate,
sensibilitate crescută,
reactivii sunt folosiți în cantități mici.
9
15
6.2 REACTIILE IMUNOENZIMATICE- ELISA cu Variante
Enzyme Linked Immunosorbant Assay
- detectarea Ac (metoda directă)

- detectarea Ag (sandwich simplu) https://youtu.be/My375sC5Qkc
- competitie
https://youtu.be/p8LbQzxpBGE
https://youtu.be/zR_xlV5v_f4
Principiul ELISA: Ac/Ag de către enzime,
folosind reacția clasică Ag-Ac, https://youtu.be/CWkrQrq0yxQ
enzimele schimbă culoarea
substratului lor specific.
Avantaje:
- Specific - (nanograme);
- Stabilitate ridicată a reactivilor;
- Diagnostic -calitativ și / sau cantitativ Ag
-controlul vaccinului.
7. CONFIRMAREA PRIN EVIDENȚIEREA SECVENȚELOR CARACTERISTICE DIN GENOM-PCR
https://youtu.be/IbNwwOPH8Cc
https://youtu.be/LrbHPx_unDo
https://youtu.be/JPlTtFYd6e4
LA RÉACTION D’AMPLIFICATION ENZYMATIQUE DES GÈNES IN VITRO

Modèle animé
Denaturarea la 95gradeC,
Hibridizarea primerilor la 37 gradeC și
Extinderea catenei ADN sub acțiunea polimerazei.
Teoretic, cantitatea de ADN care se află între cei doi primeri se dublează după fiecare
rundă de amplificare, crescând EXPONENTIAL
10
16
BIBLIOGRAFIE
https://youtu.be/IbNwwOPH8Cc
https://www.youtube.com/watch?v=om1vzR1B5JM
https://youtu.be/LrbHPx_unDo
https://www.youtube.com/watch?v=cLXSE4RXtJY https://youtu.be/JPlTtFYd6e4
https://www.youtube.com/watch?v=NKNK1MYvZzA https://youtu.be/My375sC5Qkc
https://www.youtube.com/watch?v=iKVscHOvj2c https://youtu.be/p8LbQzxpBGE
https://www.youtube.com/watch?v=SRI2DEPNgUI https://youtu.be/zR_xlV5v_f4
https://youtu.be/CWkrQrq0yxQ
https://youtu.be/witrkDDm_aY
https://youtu.be/Vfc_59z05vA
https://youtu.be/jWkMSw5ynyY https://youtu.be/pteO6FRWo3g
https://youtu.be/h6ZFI-WMJR8 https://youtu.be/GKuDbfKUSdk
https://youtu.be/Cb2g9w-A8bU https://youtu.be/WNmVTKcEN6w
https://youtu.be/EE-jHN_c1Dw https://youtu.be/DPNnZE4OtCM
https://youtu.be/vboyla11Lyw
https://youtu.be/Q9OARuvZFQk
https://youtu.be/zbf27pCTjRQ
https://youtu.be/JPlTtFYd6e4 https://youtu.be/1Cho6NPtsVw
https://youtu.be/QBcxFwp3Byo https://youtu.be/YZ67e-YVdrc
https://www.oie.int/doc/ged/D9468.PDF https://youtu.be/CFCi5Q4rhOU
https://www.youtube.com/watch?v=nKQ5M6rCjmI https://youtu.be/nN8MBU8S4EI
https://youtu.be/yWtIHuZRwXM
https://youtu.be/dflOQ8hXUbA https://youtu.be/4vgyrT0U7S8
https://youtu.be/0Rhi6wzT9mQ
https://youtu.be/WaTE0bpPgSk
https://youtu.be/3q0NTqXqviU
https://youtu.be/4vgyrT0U7S8
https://youtu.be/zUGikX9ZB9U
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 61
11
16/10/2022
17
PROFILAXIE ( engleză. Profilaxie, prevenire) (în special Profilaxis)

( ital. Profilassi) ( portug. Profilaxia) ( roum. Profilaxia)
Toate măsurile, medicale și/sau igienice, destinate prevenirii
apariției, răspândirii și înmulțirii cazurilor sau focarelor unei boli.
PROFILAXIA ŞI Exemple de metode profilactice: vaccinarea, supravegherea unor boli,
carantina preventivă la introducerea în efectiv a unui animal.
COMBATEREA
BOLILOR INFECŢIOASE LA ANIMALE
3 4
OBIECTIVE: ELEMENTE STRATEGICE MAJORE:
Prevenirea apariţiei unei boli în efective indemne;
Aplicarea măsurilor necesare pentru limitarea extinderii şi eradicarea Situaţia Sanitară a efectivelor:
unei boli; a) efective indemne  PROFILAXIE
Protecţia sănătăţii omului prin asigurarea salubrităţii produselor de b) efective contaminate  COMBATERE
origine animală.
Modul de Acţiune asupra agentului etiologic:
a) nespecific (ex.: D.D.D.)
b) specific (ex.: imunizarea)
Ţinta Vizată:
a) animalele  depistaj, tratamente, imunizări
b) mediul  microclimat, dezinfecţii
STRATEGII GENERALE NESPECIFICE:

5 6
PROFILAXIA GENERALĂ (nespecifică)
- supravegherea permanentă a Stării de Sănătate a efectivelor

de animale precum şi a oamenilor ce vin în contact cu acestea;
STRATEGIILE DE INTERVENȚIE:
- supravegherea permanentă a Factorilor de Mediu:
 Primare – aplicate anterior apariţiei unui proces patologic microclimat, alimentaţie, factori de stres;
 Secundare – aplicate ulterior decelării primelor restructurări imunologice - controlul Circulaţiei animalelor şi al produselor de origine animală;
 Terţiare – aplicate ulterior exprimării morfo-clinice a bolii - controlul Calităţii Furajelor (inclusiv microbiologic);
- Carantina Profilactică ;
- dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări periodice (D.D.D.);
1
16/10/2022
18
STRATEGII GENERALE NESPECIFICE: STRATEGII GENERALE NESPECIFICE:

7 MĂSURILE PENTRU ÎNTRERUPEREA TRANSMITERII
8
PATOGENILOR,
MĂSURI NESPECIFICE DE COMBATERE: Dezinfecţia
Urmăreşte îndepărtarea şi distrugerea agenţilor patogeni, sau condiţionat patogeni de pe
tegumente, şi de pe diferitele obiecte din mediul extern, folosind mijloace mecanice, fizice şi chimice.
- Semnalarea apariţiei bolii supuse regimului de Declarare obligatorie; Ea este profilactică sau de rutină şi în focar.
Dezinfecţia în focar poate fi:
- continuă şi trebuie să dureaze, atâta timp cât animalul bolnavul elimină patogeni.
- Carantina – de gradul I , II sau III ; - finală la sfărşitul perioadei de carantină, odată cu revenirea la starea de sănătate, imunizarea, sau
decesul animalului.
- Asanarea – prin extracţie sau totală (prin lichidarea întregului efectiv 1.Mijloacele mecanice de dezinfecţie sunt: spălarea, ştergerea umedă a suprafeţelor, aspirarea
mecanică a prafului, filtrarea aerisirea şi ventilaţia artificială.
de animale) ; 2.Metodele fizice de dezinfecţie sunt căldura şi radiaţii ultraviolete, gama.
Căldura realizează distrugerea microorganismelor prin denaturarea proteinelor lor structurale. Se
folosesc ca și procedee: flambarea, incinerarea, fierberea, și tratare cu vaporii de apă.
- Distrugerea cadavrelor, produselor şi subproduselor provenite de la Iradierea cu radiații ultraviolete, este eficientă doar pentru dezinfecţia aerului şi a suprafeţelor netede
animale bolnave ; expuse direct, și situate nu mai departe de 1,5m de sursa radiațiilor, lampa UV.
Se utilizează această metodă în săli de operaţie, și la masele de lucru din laboratoarele în care se
lucrează cu patogeni.
- D,D,D-dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în focar.
3.Mijloacele chimice de dezinfecţie utilizează diferite grupe de substanţe, cu avantajele şi
dezavantajele lor. Metodele de aplicare sunt: spălarea sau ştergerea, scufundarea obiectelor în soluţia
dezinfectantă, stropirea suprafeţelor mari, vaporizarea în spaţii închise.
Dintre numeroasele dezinfectante utilizate, amintim: apa de var, hidroxidul de sodiu, formolul, cloramina,
(oxidanţi puternici, au utilizare restrânsă, în anumite concentraţii, în dezinfecţia spațiilor), iodul şi apa
oxigenată (utilizate la dezinfecţia pielii și a plăgilor).
STRATEGII GENERALE NESPECIFICE:

9 CARANTINA 10
MĂSURILE PENTRU ÎNTRERUPEREA TRANSMITERII Prin carantină se întelege complexul de măsuri restrictive ce se impun în
PATOGENILOR,
Sterilizarea
circulația animalelor, oamenilor, produselor de origine animală și
Urmăreşte distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene, inclusiv a sporilor de vegetală, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejecțiilor de
pe obiecte cu utilizare medical veterinară, precum instrumentarul, echipamentul din sălile de
operaţie, aparatele de muls, adăpători și hranitori, harnașamente. animale.
Dezinsecţia
Urmăreşte să îndepărteze, să distrugă şi să prevină înmulţirea vectorilor, atât cei pasivi, care au Scopul carantinei: este de oprire a difuzării bolilor, transmisibile la animale.
rol în transmiterea unor boli infecţioase (muşte, gândaci de bucătărie) cât şi cei biologici activi,
hematofagi, care constituie şi izvor epidemiogen (tăuni, căpușe, ţânţari, păduchi, pureci). În funcție de extinderea bolii, de difuzibilitatea ei, de căile de
Dezinsecţia este profilactică (preventivă) când are ca scop impiedicarea dezvoltarea insectelor, prin
măsuri igienico-sanitare permanente, igiena personalului, a locuinţelor şi grajdurilor, igiena transmitere și efectivele de animale amenințate, carantina se aplică
alimentară şi salubrizarea adăposturilor, asanarea terenurilor mlăştinoase şi a subsolurilor asupra:
inundate, aplicarea de site la ferestre, aplicarea de insecticide active și repelente, precum și de
capcane preventiv.
Dezinsecţia de combatere utilizează metode fizice, chimice şi biologice:
- unor curți, exploatații de animale, localități, pășuni, comune, grupe de
a) procedeele fizice constau în: îndepărtarea mecanică; căldura uscată, prin flambarea obiectelor comune, județe sau unor teritorii mult mai extinse - țări.
de metal si a celor de lemn, utilizarea capcanelor cu adeziv.
b) procedeele chimice, utilizează substanţe insectifuge şi substanţe insecticide care pot fi de - în anumite boli, numai asupra unor efective sau categorii de animale
ingestie şi de contact.
c) procedeele biologice sunt mult mai indicate, în ferme și presupun utilizarea prădătorilor naturali ai și asupra produselor și subproduselor provenite de la acestea.
vectorilor hematofagi, precum și utilizarea de animale tampon ce vor strânge vectorii aflați în
vecinătatea adăposturilor. După gravitatea evoluției bolii, ușurința difuzării ei și particularitățile de
Deratizarea
Presupune măsuri profilactice şi măsuri de combatere prin mijloace mecanice (curse şi capcane) transmitere, măsurile de carantină sunt gradate ca și severitate, în mai
şi prin mijloace chimice (substanţe raticide de ingestie mai frecvent sau de contact mai rar).
multe grade cu severitate descrescătoare, gradul I, gradul II, și gradul III).
CARANTINA DE GRADUL I
11 CARANTINA DE GRADUL II 12
 Se aplică în cazul:
 bolilor cu difuzibilitate mare, de tipul Febrei Aftoase.
 sau în cazul unor boli cu caracter exotic, cu difuzibilitate mare.
 În aceste situații, se iau cele mai severe măsuri, de interzicere
a circulației libere: Se aplică în cazul epizootiilor cu difuzibilitate medie, de tipul
 a animalelor (inclusiv a speciilor nereceptive la boala respectivă),
 a oamenilor,
Pestei Porcine Clasice-PPC.
 a produselor și subproduselor de origine animală și vegetală,
 a vehiculelor, În asemenea situații, restricțiile de circulație se aplică asupra
 a uneltelor și a oricăror obiecte posibil contaminate.
circulației tuturor animalelor, produselor și persoanelor, numai în
 Animalele se țin închise în adăposturi, care se sigilează
curțile contaminate.
 Curțile contaminate se pun sub pază.
 Dejecțiile animalelor, așternutul și resturile de furaje contaminate, se distrug zilnic. În restul localității contaminate, se aplică închiderea în
 Intrarea și ieșirea persoanelor din teritoriile sub carantină, este interzisă, și se aprobă
adaposturi, doar pentru specia afectată.
numai în situații excepționale, de forță majoră, în condiții speciale de dezinfecție sub
supraveghere sanitar veterinară. Se interzice introducerea și scoaterea de animale receptive,
 Aprovizionarea teritoriilor aflate sub carantină se face prin transbordare. precum și scoaterea de produse de la specia afectată.
În localitatea contaminată se poate circula în mod excepțional cu mijloace auto, în Persoanele din focar, pot ieși în condiții speciale de dezinfecție, cu
condițiile prevăzute în instrucțiunile tehnice special concepute.
aprobarea și sub supravegherea, Autorității Sanitare Veterinare și
 Până la stabilizarea situației se interzic activitățile și manifestările RELIGIOASE ȘI
CULTURALE, TÂRGURILE SĂPTĂMÂNALE, evenimente care ar putea contribui la pentru Siguranța Alimentelor local-teritoriale.
difuzarea bolii cu caracter panzootic sau epizootic.
2
16/10/2022
19
CARANTINA DE GRADUL III CARANTINA

13 14
Punerea în aplicare a măsurilor restrictive de carantină se face de către
consiliile locale, prin comandamentele antiepizootice.
Controlul respectării acestor măsuri, revine personalului sanitar veterinar și de
Se aplică în cazul bolilor ce se transmit în principal prin poliție, care va întocmi actele pentru sancționarea încălcării măsurilor dispuse.
contactul direct, între animalele receptive. Personalul sanitar veterinar este obligat să efectueze toate operațiunile tehnice
de combatere, conform instrucțiunilor oficiale de la Autoritatea Sanitară Veterinară
De exemplu RABIA, Tuberculoza, boli transmisibile prin montă și pentru Siguranța Alimentelor, ierarhic superioară, adică ANSVSA.
precum Brucelozele, Herpesvirozele. Deținatorii de animale, precum și conducatorii unităților care taie animale,
prelucrează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală
În cazul acestor boli, se aplică restricții în circulația sau răspund de respectarea și aplicarea tuturor măsurilor de combatere, stabilite de
către comandamentele antiepizootice, și sunt obligați să asigure forța de muncă și
reproducția animalelor, bolnave și suspecte de alte condiții necesare pentru efectuarea dezinfecțiilor, dezinsecțiilor, deratizărilor,
contenția animalelor în vederea efectuării operațiunilor sanitar veterinare obligatorii,
îmbolnăvire, cu unele înlesniri privind circulația produselor precum și pentru aplicarea altor măsuri ce se impun în scopul lichidării epizootiei.
provenite de la acestea. Comandamentele antiepizootice sunt obligate să analizeze periodic mersul
epizootiei, să ia măsuri pentru înlăturarea greutăților și deficiențelor ce se ivesc, să
stabilească și să aplice măsurile suplimentare de combatere ce se impun.
Medicii veterinari oficiali vor ține o evidență clară asupra mersului epizootiei,
raportând periodic, Direcției sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor,
despre aceasta și ori de câte ori în evoluția epizootiei apar situații deosebite.
CARANTINA
15 STRATEGIILE SPECIFICE DE 16
 Carantinele de gradul I și II se instituie prin decizia: PROFILAXIE:
Biroului Executiv al Consiliului Local, în baza,
Actului Sanitar Veterinar de Constatare și Declarare Oficială a
Se adresează în mod direct unei Singure Entităţi Patogene,
Bolii întocmit de către,
uneia sau mai multor speciii de animale, în funcţie de particularităţile
Medicul Veterinar Oficial, al circumscripției sanitar veterinare epidemiologice ale bolii vizate.
zonale.
Când teritoriul ce urmează a fi supus măsurilor de carantină
depășește raza unei comune, carantina se instituie prin: Măsuri de profilaxie specifică:
Decizia Consiliului Judetean, în baza propunerii,
Direcției Sanitare Veterinare Județene și pentru siguranța IMUNIZAREA-VACCINAREA/SERUMIZAREA :
alimentelor. - Activă  VACCINARE preventivă –Ac (7-21z) VP
 Carantina de gradul III se instituie numai în baza:
Actului Sanitar Veterinar de Constatare și Declarare Oficială a - Pasivă  SERUMIZARE preventive-SP
Bolii întocmit de către,
Medicul Veterinar Oficial, al circumscripției sanitare veterinare
zonale.
VACCIN = produs biologic obţinut din antigene microbiene

IMUNIZAREA ACTIVĂ 17 (microorganisme integrale/toxine/fragmente= subunitati, ale 18
acestora) care, consecutiv administrarii (de regula prin inoculare)
unui organism, declanseaza mecanismele imunitatii active,
specifice faţă de boala respectiva (anticorpi si celule stimulate
Stimularea- sistemului imun al gazdei de către un Ag specific).
Condiţiile îndeplinite de un vaccin eficient:
 grad înalt de protecţie;

Sinteză Ac Specifici Sinteză Celule de Memorie
IgM,IgG  nocivitate mică (safety, inocuitate);
 reacţii adverse post-vaccinale reduse;
Dobândită în MOD NATURAL prin  reducerea/blocarea morbidităţii în loturile vaccinate.
contact cu agentul patogen
IMUNIZAREA ACTIVĂ Utilizarea vaccinurilor:
Indusă ARTIFICIAL PRIN VACCINARE
- vii (atenuate)  în scop profilactic;
- inactivate (moarte)
- subunitare (de sinteză)
 în scop terapeutic (vaccinare antistafilococică);
 scop profilactic şi terapeutic (vaccinarea antitetanică)
3
16/10/2022
20
CLASIFICAREA VACCINURILOR VACCINURI CONSTITUITE DIN GERMENI VII

După Natura Antigenului utilizat la preparare: 19 20
- Origine bacteriană
Antigenul vaccinal viu inoculat va disemina în organism (în aceleaşi
- Origine virală ţesuturi ca în infecţia naturală) → infecţie atenuată,
- Origine parazitară reactivitate specifică unui răspuns imun; imunitate solida, de durata;
Starea Morfofuncţională a Antigenului utilizat la preparare: Dezavantaje:
- vaccinuri- germeni Vii şi Nepatogeni - accidente postvaccinale identice cu infecţia naturală;
- vaccinuri- germeni Vii şi Atenuaţi - portaj de germeni (focare cu potenţial infecţios)
- vaccinuri- germeni Inactivaţi şi Anatoxine Numai în vaccinări de necesitate, pentru boli care nu dispun de
- vaccinuri- Fracţiuni Imunogene Purificate (vaccinuri subunitare)  imunizare lipsită de nocivitate; cu sechele.
- vaccinuri- Cu vectori Virali nereplicativi Procedee de aplicare:
- vaccinuri- ARN mesager - Vaccinarea Simultană (serovaccinarea)
- Vaccinarea pe căi Neconvenţionale
După Conţinutul în antigene-imunogene:
- Vaccinarea cu Vaccinuri Vii Paraspecifice (heterotipice)
- vaccinuri monovalente (o singură specie microbiană)
- vaccinuri polivalente (două sau mai multe specii microbiane)
VACCINURI PREPARATE DIN VACCINURI CONSTITUITE DIN GERMENI

21 22
GERMENI VII ATENUAŢI INACTIVAŢI ŞI ANATOXINE
 Tulpini microbiene care:
 Pierdut Patogenitatea, dar CU Proprietăţile Imunogene;
 Vaccinuri constituite din suspensii microbiene omorâte prin diferite
 produc infecţie benignă/asimptomatică + imunitate solidă;
procedee care protejează structura antigenică
 stimulează atât răspunsul imun Celular, cât şi cel Umoral;
 Inactivarea se poate realiza utilizând agenţi fizici şi chimici;
 Ag virale atenuate stimulează răspunsul imun faţă de fiecare din Ag
 Avantaje pt imunizarea activă: risc de infecţie practic inexistent, pot fi
imunogene ale unui virus;
administrate şi la animale debile (la care vaccinurile vii sunt
 Răspunsul imun este prompt, imunitatea instalată solidă şi de durată; contraindicate);
 Vaccinurile atenuate păstrează capacitatea de replicare în organismul  Dezavantaje: răspuns imun tardiv, imunitate mai puţin stabilă, cu
vaccinat ↔ Ag se poate răspândi în populaţia de animale ↔ posibilitate durată mai scurtă (implica rapelul după 1-3 săpt. de la prima vaccinare);
de imunizare chiar pentru indivizi nevaccinaţi;
Filtrate de culturi bacteriene conţinând exotoxine, după inactivare cu
 Posibilitatea de preparare industrială şi aplicare în masă (apă de băut, formol şi căldură → preparate atoxice cu valoare imunizantă =
aerosoli) ANATOXINE;
Dezavantaje: stabilitate redusă în timp (obligatoriu conservare prin Soluţie eficientă de imunizare activă împotriva exotoxinelor produse de
liofilizare); existenţa unei patogenităţi reziduale poate declanşa reacţii bacterii.-Tetanosul.
postvaccinale sau risc de reversie a patogenitatii.
23 24
VACCINURI PREPARATE DIN
FRACŢIUNI IMUNOGENE PURIFICATE VACCINURILE ARN MESAGER
Vaccinurile ARN Mesager sunt mai noi, dar nu sunt

 Denumite şi VACCINURI SUBUNITARE; necunoscute. Vaccinurile ARN mesager au fost
 Principii activi o serie de fracţiuni imunogene existente în structura studiate anterior pentru virusuri care produc gripă,
patogenilor sau chiar metaboliţi microbieni; Zika, rabie (turbare) și în cazul citomegalovirusului
(CMV).
 Fracţiuni imunogene = glicoproteine virale, proteine capsidă virală, proteine aparat
ciliar/piliar al bacteriilor, poliglucide capsulare, De îndată ce informațiile despre virusul care cauzează
 Aceste vaccinuri sunt adjuvantate frecvent cu hidroxid de aluminiu, COVID-19 au fost identificate și disponibile, oamenii de
adjuvanti uleiosi sau alţi adjuvanţi, pentru a mări capacitatea imunizantă; știință au început să proiecteze realizarea proteinei
spyke din vaccinul ARN mesager.
 Imunitatea indusă ↔comparabilă cu cea a vaccinurilor inactivate clasice,
dar cu grad ridicat de specificitate. Pe lângă vaccinuri, cercetarea științifică referitoare la
afecțiunile oncologice a utilizat deja tehnologia ARN
mesager pentru a declanșa sistemul imunitar care să
vizeze celule canceroase specifice
4
16/10/2022
21
VACCINURILE BAZATE PE VECTORI VIRALI,

Oamenii de știință au început să creeze vectori virali 25 26
începând cu anii 1970. Pe lângă utilizarea în vaccinuri, vectorii
ALTE VACCINURI OBŢINUTE PRIN
virali au fost studiați, pentru tratarea cancerului și pentru
cercetări în domeniul biologiei moleculare. Platforma este
intens studiată, sute de studii științifice ale vaccinurilor pe bază
TEHNOLOGII MODERNE
de vectori virali, au fost făcute și publicate în întreaga lume.
Aceste vaccinuri sunt de regulă, vaccinuri monovalente, și au
fost produse împotriva unor boli precum Ebola sau a altor
boli infecțioase precum Zika, gripa și HIV.
 Vaccinuri obţinute prin tehnologia ADN-ului recombinat
Utilizează tehnologia vectorilor virali nereplicativi. Este folosit  Vaccinuri sintetice
un vector viral precum adenovirusul al cărui ADN este
modificat pentru a deveni non replicativ și acestuia i se  Vaccinuri ribosomale
atasează o secvență genică, ce codifică o anumită proteină
specifică virusului împotriva căruia se produce vaccinul.
 Vaccinuri anti-idiotip
Practic, organismul vaccinat își va produce singur ARN-ul
mesager și apoi proteina, blocând astfel cuplarea virusului
patogen.
ADMINISTRAREA
ADMINISTRAREA 27 28
VACCINURILOR VACCINURILOR
Calea de administrare: Scheme de administrare diferă, în funcţie de Particularităţile

Epidemiologice ale bolii, astfel pot fi, vaccinări obligatorii: în Rabie
- prin scarificare (ex.: variolă ) și Boala Newcastle,
- subcutanat (majoritatea vaccinurilor)
Vaccinări OBLIGATORII în funcţie de antecedente - exemplu:
- intramuscular (vacc. cu adjuvanţi uleioşi) Agalaxia contagioasă a ovinelor şi caprinelor:
- conjunctival (ex.: vacc. I-a antipseudopestoasă la pui) a) vaccinări în unităţile şi localităţile cu antecedente epizootice:
1. la oile şi caprele mame, la jumătatea perioadei de gestatie;
- aerosoli (ex.: antipseudopestoasă la găini în baterii) 2. la berbecii şi țapii reproducatori, oile sterpe şi tineret, în perioada mai-iunie;
- oral – în furaje sau apa de băut (ex. antirabic la vulpi) 3. la mieii la vârsta de 45 de zile;
b) în unităţile şi localităţile în care evoluează boala se vaccinează numai efectivul clinic
sănătos.
Vaccinări de NECESITATE - exemplu:
Rinita Atrofică a Porcului
Se efectueazã vaccinări la porcinele din ferme şi localităţi în care s-a diagnosticat boala,
la solicitarea proprietarilor.
Pleuropneumonia Infecțioasă a porcinelor
Se efectuează vaccinări la porcine, în ferme şi localităţi în care s-a diagnosticat boala.
Sindromul Caderii Ouatului
Se efectueazã vaccinări la păsări în ferme în care s-a diagnosticat boala şi se execută
conform prospectului.
29 IMUNIZAREA PASIVĂ 30
Furnizarea de Ac SPECIFICI deja sitentizaţi

AVANTAJE
- Protecţia animalelor expuse riscului;
- Limitarea Circulaţiei bolii;
- Posibilitatea Eradicării în timp a unei boli;
- Reducerea Pierderilor economice prin îmbolnăvire.
Protecţie pe termen
DEZAVANTAJE scurt
- Accidente postvaccinale;
- Antagonismul cu anumite tehnici de DIAGNOSTIC a bolilor la animale. Dobândită în mod natural de la
mamă (anticorpi maternali)
Imunizarea pasivă
Indusă prin serumizare
administrare de seruri - imune
- hiperimune
5
16/10/2022
22
IMUNIZAREA PASIVĂ 31 STRATEGII SPECIFICE: 32
- se instalează fără participarea organismului

ce urmează a fi imunizat prin transfer de Ac,
produși de alt organism animal. Măsuri specifice de Combatere:
- Imunizarea în Focar - Pasivă  Serumizarea animalelor bolnave

Imunizarea pasivă - se instalează imediat - Activă  Vaccinarea animalelor sănătoase
- Tratament Medicamentos – atunci când este posibil sau recomandat !

- durează 2-3 săpt. în cazul serurilor - antibiotice
heterologe, 2-3 luni cazul serurilor homologe - antiinflamatoare
- rehidratare
Produse biologice utilizate pentru imunizarea pasivă:

- seruri hiperimune Monovalente
- seruri hiperimune Polivalente
- ser imun de Convalescent
REACŢII ADVERSE POSTVACCINALE

Se consideră reacţie adversă postvaccinală, un semn clinic, apărut la cel mult 1 lună după vaccinare, care
33
poate fi sau nu cauzat de produsul vaccinal sau manopera de vaccinare. Doar în cazul anumitor vaccinuri,
anumite reacţii adverse se pot întinde pe o perioadă mai lungă postvaccinal.
Incidența acestor efecte la diferite specii și populaţii de animale, este redusă, deoarece vaccinarea se
adresează de regulă, efectivelor de animale sănătoase şi, de multe ori, are caracter profilactic obligatoriu.
Următoarele reacţii adverse postvaccinale pot necesita o supraveghere medicală atentă, în următoarele 24 de
ore, de la identificare, din partea medicului veterinar ce a efectuat manopera de vaccinare:
1. Reacţii locale severe - limfangită, limfadenită, abcese la locul de inoculare, eritem sau tumefacţie, extinse
până la articulaţiile din vecinătate cu o durată de peste 3 zile, reacții care impun supravegherea medicală;
2. Reacţii generale date de afectarea sistemului nervos- paralizii consecutive vaccinării cu vaccinuri ce au în
compoziție patogeni atenuați, cu tropism pentru componente ale sistemul nervos; sunt descrise
encefalopatii; encefalite; meningite; convulsii febrile sau afebrile;
3. Alte efecte secundare severe ce necesită supraveghere medicală precum reacţii anafilactice, alergice,
sindrom toxico-septic, colaps, hiperpirexie, artralgii, mialgii, însoțite de alterarea stării generale,
adinamie, hipertermie, sau mai grav care pot duce la decesul animalului vaccinat.
ÎN FUNCŢIE DE CAUZĂ, REACŢIILE ADVERSE POSTVACCINALE POT FI CLASIFICATE ÎN:
1. Reacţii induse de vaccin – reprezentate de anumite reacţii particulare, unui animal la un anumit produs
vaccinal, sau compus al vaccinului, efecte ce nu s-ar produce în absenţa vaccinării;
2. Reacţii potenţate de vaccin - care se pot produce şi în alte situaţii la anumite animale susceptibile, dar
care sunt favorizate de vaccinare;
3. Reacţii de coincidență - care ar fi apărut chiar dacă animalul nu ar fi fost vaccinat, fără a avea o relaţie
cauzală cu produsul vaccinal;
4. Reacţii asociate programului de vaccinare – datorate unor vicii de producţie, erori de manipulare,
transport sau administrare, deficienţe în păstrarea preparatului vaccinal;
5. Reacţii postvaccinale cu cauză necunoscută – când nu se încadrează în nici o categorie anterioară.
6
16/10/2022
23
Boală contagioasă, epizootico-panzootică, acută, comună

BIONGULATELOR exprimată prin erupție veziculo-aftoasă(B,M,P) pe
mucoase și piele, benignă la adulte, mortală la tineret.
Virusul se cultivă pe celule renale Sellers; pe lista OIE, A nr. 010.
ETIOLOGIE:
Virus filtrabil, aparține

FAM. PICORNAVIRIDAE,
GEN. AFTOVIRUS.
Biologie: virusul febrei aftoase prezintă
7 tipuri antigenice majore:
- A (1-32), O (1-11), C (1-5) acestea determină panzootii;
FEBRA AFTOASĂ - SAT 1(7), SAT2 (3), SAT3 (4) care determină epizootii în Africa de Sud;
Fievre aphteuse, - ASIA1 (3) în Asia.
Foot and mouth disease,
Maul und klauenseuche
Din punct de vedere al patogenetății, nu există diferențe între cele 7 tipuri

antigenice, adică, indiferent de serotipul cu care s-au infectat, animalele prezintă
aceleași semne clinice.
Virusurile aftoase sunt bune imunogene, fiecare tip generează anticorpi specifici
lui, și NU INDUC IMUNITATE INCRUCIȘATĂ. Epidemiologia moleculară aplicată în focarele din SAT (South African
Territories) a evidențiat fenomene de evoluție genetică prin apariția de gene
Există si antigene virale comune, dar anticorpii, față de acestea, nu asigură protecția mutante: virus escapa mutants.
completă (față de fiecare tip de tulpină virală).
Virusul prezintă EPITELIOTROPISM ceea ce explică patogeneza, și
Diagnosticul se adresează simultan tipurilor virale A, O, C, răspândite în zona localizarea leziunilor.
geografică Europeană. Existența celor 64 de subtipuri nu influențează diagnosticul și
combaterea, dar studiul lor are rol în elaborarea studiilor epidemiologice (ușurează Virusul se IZOLEAZĂ PE CULTURI CELULARE aparținând liniilor
urmărirea circulației tulpinilor virale). susceptibile de cobai, și hamster-BHK21.
Clinic boala este însoțită de SINDROM FEBRIL ȘI ERUPȚIE VEZICULOASĂ.
Virulența (patogenitatea) tulpinilor (susceptibilitatea crescută a unei specii sau

rase față de o tulpina) este exprimată prin doza minimă infecțioasă și difuzibilitate.
PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE ale virusului Febrei Aftoase:

Sensibil - la formol, alcool, iar la pH acid, mai mic de 5 virusul este inactivat. Virusul supraviețuiește cel mai mult timp, la nivelul măduvei osoase, apoi
în țesuturile care nu se maturează, cel mai ușor se distruge în țesutul
Rezistă - în mediul extern, rezistă în materiale biologice, datorită proteinelor
muscular.
externe de capsidă, ce îl protejează contra denaturărilor. Capsida este un
aranjament de 60 protomeri, într-o structură icosaedrică strâns împachetată. Tehnologia uzuală de abatorizare, prevede refrigerarea la scurt timp după
Fiecare protomer este format din 4 polipeptide cunoscute sub numele de VP sacrificare și eviscerare.
(proteine virale) 1, 2, 3 și 4.
Produsele din carne, ce rezultă din sacrificări de necesitate, ale animalelor
Ajuns pe furaje, așternut, apă, rezistă până la câteva luni. bolnave de febră aftoasă, realizează procese de maturare(+4ºC) post-
sacrificare, ce duc la supraviețuirea virusului aftos.
Vara, pe pășune, în lichidul aftelor, rezistă două săptămâni.
Carnea provenită de la animalele febrile, nu se dă în consum, sau se dă
În lapte neacidulat , unt, smântână nefermentată, caș, rezistă:
doar în mod condiționat.
- două săptămâni în cazul în care, produsele sunt ținute la frigider(2-8 grade)
- o săptămână la 18-20 grade Celsius;
În carne, virusul se distruge în condițiile acidifierii acesteia.
1
16/10/2022
24
EPIDEMIOLOGIE: Principalele specii receptive la F.A.

RECEPTIVITATE:
BIONGULATELE domestice și sălbatice, în ordine descrescătoare: taurine,
suine, ovine, caprine, bubaline, reni, cerbi, cămile, antilope, suine, elefant.
Infecție naturală spontană: ARICI, ȘOBOLAN, ȘOARECE.
Refractare în mod natural: CABALINELE ȘI PĂSĂRILE.
Factori ce țin de gazdă și care influențează receptivitatea, în ceea ce privește
gravitatea expresiei clinice, (evoluția diferită la tineret față de adulte, în funcție de
specie, rasă, doza infectantă, patogenitatea tulpinii de virus).
Doza minim infectantă (DMI) a diferitelor tulpini de virus, determinând aceeași
expresie clinică de boala.
Statusul imun: animalele care au trecut prin boală au anticorpi protectori,
față de un ANUMIT TIP DE VIRUS, și animalele devin refractare-rezistente, la
infecția cu acel tip, NUMAI.
TRANSMITEREA INFECȚIEI se poate face pe cale :
- orală, pe calea mucoaselor, nazală și conjunctivală,
- transcutanat în prezența leziunilor.
Specii receptive la F.A. Specii refractare la F.A.
DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ: BOALĂ CU EVOLUȚIE PANZOOTICĂ

SURSELE DE INFECȚIE PRIMARE:
Timp-Spațiu - are mare difuzibilitate în timp – câteva zile, și spațiu- țări, continente:
Animalele Bolnave și Produsele lor,
conferă bolii un caracter tipic Panzootic.
Animalele trecute prin boală, ce rămân purtătoare și eliminatoare de virus, timp
Populație - mai multe gazde natural susceptibile – Biongulate .
de 3-6 luni după trecerea prin boală.
Virusul odată eliminat, prin secreții-salivă, lichidul din afte, aerosoli, supraviețuiește în
Bivolii sunt posibili purtători asimptomatici, serologic negativi.
mediu un timp suficient, pentru a se întâlni cu o gazdă receptivă.
Animalele infectate, elimină mari cantități de virus în perioada febrilă, materialul
Există vectori pasivi animați și neanimați (animalele ce nu fac boală, dar circuitează
patologic cel mai bogat în virus, fiind LICHIDUL DE AFTĂ = LIMFA AFTOASĂ,
pasiv și activ virusul, precum păsări migratoare, aerosoli, curenți de aer – furtuni
(prin deschiderea aftei, lichidul acesteia, se amestecă cu saliva și astfel, saliva
deșertice Africane, cu particule de praf ce circuitează virusul în Europa).
devine mediul, și modul de transmitere a virusului, de la animalul bolnav la cel
Ca urmare a imunității specific induse, de fiecare tip de virus aftos, epidemiile se
sănătos.
succed la intervale de timp de 3-4 ani, sub formă de VALURI ! Datorită faptului că
SURSELE DE INFECȚIE SECUNDARE: furajele, apa, pășunea, curenții de aer. odată cu reînnoirea populației de animale receptive, cele imunizate ies din efectiv.
Dacă în populația dată, pătrunde un alt serotip de virus, dispare succesiunea de valuri.
2
16/10/2022
25
PATOGENEZĂ:
INTRODUCEREA VIRUSULUI ÎNTR-UN TERITORIU, se datorează introducerii Inițial este descrisă apariția AFTEI PRIMARE, la locul de pătrundere a virusului
de produse contaminate, sau a purtătorilor și eliminatorilor clinic sănătoși. urmată de apariția reacției febrile pasagere.
Boala este net exprimată la bovine, puternic la suine și discretă la ovine.
Circuitarea din zonele endemice, în zonele indemne se face și prin: Se produce viremia, consecutiv căreia virusul se localizează la nivelul epiteliului
OVINE, următoarea gazdă fiind PORCUL ,ce consumă resturi menajere, ape mucoaselor, pielii glabre, Bucale, Mamare și Podale, având loc ERUPȚIA
grase, și este specie eliminatoare de virus, în cantitate suficientă, cât să producă SECUNDARĂ AFTOASĂ și sindrom febril.
îmbolnăvirea bovinelor. În lipsa complicațiilor bacteriene, aftele se deschid spontan, se cicatrizează „per
Într-un teritoriu, nu se îmbolnăvesc simultan toate speciile susceptibile. primam” după 10 zile de la erupție animalul fiind refăcut clinic, dar
La bovine, Febra Aftoasă, se poate confunda cu alte afecțiuni cu caracter
enzootic. Șchiopătura ca și semn clinic frecvent se întâlnește la ovine. Rămâne Purtător și Eliminator.
DISTRIBUȚIA GEOGRAFICĂ A FEBREI AFTOASE:
Europa este indemnă de Febră Aftoasă și nu mai practică vaccinarea; în
Israel nu se mai practică vaccinarea; ultimul val de Febră Aftoasă s-a înregistrat
în Anglia, câteva focare fiind descrise și în Olanda, Franța, Germania, dar au fost
lichidate și acum aceste țări sunt indemne.
În America de Sud- Febra Aftoasă evoluează endemic, se practică vaccinarea.
Frecvent se întâmplă ca un călător, dintr-o zonă de focar să aducă virus aftos în
zone indemne. Praful circuitează virusul Febrei Aftoase alături de păsările
migratoare.
SUSPICIUNEA CLINICĂ:
Exantem veziculos, care la examenul histologic indică
degenerescența hidropică vacuolizantă și necroza de colicvație
în stratul Malpighi fără afectarea membranei bazale – ceea ce
determină cicatrizarea rapidă, fără cicatrici.
Bovinele adulte- forma benignă cu

sindrom febril infecțios, dispnee, tahicardie,
sialoree caracteristică, zgomot de plescăit,
pentru că animalul încearcă să realizeze deglutiția.
În evoluția acută se constată scăderea producției de lapte.
3
16/10/2022
26
LOCALIZAREA AFTELOR:
Febra Aftoasă – suspiciunea histopatologică BUCAL: expresia clinică fiind sialoreea caracteristică, datorită deschiderii
aftelor din cavitatea bucală, fapt care stimulează secreția glandelor salivare,
deoarece leziunile aftoase sunt dureroase.
Degenerescență hidropică vacuolizantă și necroză de
colicvație a stratului Malpighi, fără afectarea membranei PODAL: evoluția însoțită de infecție secundară, duce la exongulări (rare la
bazale. bovine). Leziunile din regiunea coronară, șanțul interdigital (afte) și inflamația
acută a aftelor, duc la șchiopături.
MAMAR: suprafața cutanată a ugerului, cu înveliș pilos nu este afectată, în

special mamelonul este afectat, aftele de pe mamelon se observă în timpul
mulsului care devine dificil, dar este obligatoriu pentru a evita producerea
mamitelor de nemuls.
OVINE:
FORMA MALIGNĂ, SEPTICO-TOXICĂ (particulară) evoluează la viței, cu După o incubație de 1-8 zile, boala se manifestă
mortalitate sub 30-40%, cauza morții fiind tulburările digestive și prin sindrom febril, inapetență, scăderea rumegatului,
sindromul febril, timpanismul, tulburările respiratorii și impactul asupra
circulației urmate de sincopă și asfixie. erupție aftoasă pe limbă, la nivelul membrelor,
FORMA SEPTICO-TOXICĂ PROPRIU-ZISĂ apare la sugari cu exprimări mameloanelor și rar pe bot .
clinice polimorfe digestive, respiratorii, cardiace, nervoase. Salivația este puțin semnificativă, pentru că mai
FORME ATIPICE /AVORTATE sau OCULTE fără erupție aftoasă. FRECVENTĂ, ESTE LOCALIZAREA
PODALĂ LA OI.
SUINE:
Erupție prezentă pe rât, membre, la scroafe
interesând și glanda mamară, la gestante apare
avort, iar la femelele în lactație, agalaxie.
Mai frecvent afectate sunt zonele cu piele fină
(perineu, scrot, vulvă).
MORFOPATOLOGIC
CONFIRMAREA:
Leziunea AFTOASĂ caracteristică:
Materialul patologic, este reprezentat de lichidul din afte, recoltat
Afta are un conținut, inițial, transparent, opalescent, bogat în proteine, separat de din afte nedeschise.
exterior, printr-un perete subțire, friabil. Izolarea, se face pe culturi celulare.
În afara aftelor prezente extern pe piele, și mucoasele explorabile, există afte și
IDENTIFICAREA – SEROLOGIC, față de fiecare serotip de virus
pe MUCOASA CĂILOR respiratorii, digestivă, și prestomace (diaree,
al Febrei Aftoase posibil implicat (seroneutralizare, ELISA -metode
timpanism).
standardizate în toate țările UE, afiliate OIE, rezultatul putându-se
La viței, apare DEGENERESCENȚĂ CARDIACĂ de tipul hialinozei, cât și
compara între laboratoare).
degenerescența musculaturii striate, ce capătă aspect de mușchi fiert, leziune
Manipularea probelor suspecte de Febra Aftoasă, se face în
denumită - CORD TIGRAT.
condiții particulare, ce împiedică diseminarea agentului cauzal, și doar
BIONGULATUL cu: ERUPȚIE aftoasă, ȘCHIOPĂTURĂ și FEBRĂ anumite laboratoare, îndeplinesc condițiile de biosecuritate. Probele
constituie:
recoltate fără pericol de scurgere, deteriorare, se introduc în cutie, apoi în
Suspiciune de Febră Aftoasă Majoră! recipienți cu formol și se scot din focar, prin transbordare spre laborator.
4
16/10/2022
27
Diagnosticul Diagnosticul Diferențial
Ca boală de tip veziculos:

Stomatita veziculoasă
Virus Anticorpi Stomatita veziculoasă, Diareea virală bovină
Boala veziculoasă a porcului, Stomatita papuloasă bovină
Boala mucoaselor (leziuni ale piciorului)
Exantemul veziculos al porcului.
Rinotraheita infecțioasă bovină
ELISA Virus neutralizare Pestă bovină
Pe baza leziunilor ulcerative Limbă albastră (leziuni ale piciorului)
din gură sau pe bot: Pesta Micilor Rumegatoare
Virus izolare/cult.cel. Agar gel imunodifuzie BVD/MD
Iritanti chimici
Boala veziculoasă a porcului
Blue Tongue - Limbă albastră și Exantem veziculos al porcului.
alte orbivirusuri.
PCR* IBR
Pesta bovină
COMBATEREA:
Febra aftoasă este vindecabilă spontan; în timpul exprimării
Cu implicarea administrației teritoriale, a medicului veterinar, DSVJ
clinice, animalele se hrănesc cu furaje, ce au conținut scăzut în
celuloză, se fac barbotaje și se are în vedere igiena adăpostului. locală județeană și ANSVSA care trebuie anunțate, NOTIFICATE-
conform Ordinului 156/27.12., în cel mai scurt timp posibil,

reducând riscul diseminării prin deplasare din focar, spre alte zone, a
Suspicionarea febrei aftoase, impune instituirea măsurilor de
bolii.
RESTRICȚIONARE TOTALĂ A CIRCULAȚIEI ÎN ȘI DIN FOCAR.
Medicul veterinar formulează DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE
În zona focarului; se anunță PRIN NOTIFICARE- ANSVSA, Primăria
(pe baza suspiciunii epidemiologice, a tabloului clinic și
și Poliția.
morfopatologic - lezional), iar DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE
se face prin examenele de seroneutralizare, și ELISA , dar între timp
nimic nu trebuie să iasă din focar, în zonele învecinate: produse,
oameni, mijloace de transport ( în acest scop sunt creeate baraje
polițienești , care împiedică intrarea și ieșirea din zona respectivă).
Tratamentul, controlul și prevenirea febrei aftoase la animale

În regiunile care sunt în mod normal lipsite de febră aftoasă, controlul bolii este de obicei realizat prin sacrificarea tuturor animalelor
infectate, iar controalele deplasării animalelor sunt impuse pentru a reduce riscul de răspândire a virusului. Aspectul zoonotic al Febrei Aftoase
Atât în regiunile în mod normal lipsite de febră aftoasă, cât și în zonele endemice, vaccinarea în preajma focarelor poate fi utilizată
pentru a limita răspândirea bolii.
Nu sunt disponibile tratamente pentru animalele infectate
OIE clasifică țările și regiunile ca: indemne de febră aftoasă fără vaccinare; Fara febra aftoasa cu vaccinare; statutul de indemn de
febră aftoasă suspendat cu sau fără vaccinare; și nerecunoscute (Codul de sănătate al animalelor terestre OIE, 2019).
Situația globală actuală a distribuției febrei aftoase arată zonele geografice în care prevalența febrei aftoase a fost ridicată pe perioade
lungi de timp. Acestea sunt de obicei localizate în țări cu probleme economice, unde serviciile și resursele veterinare sunt inadecvate
pentru a controla sau eradica febra aftoasă.
Utilizarea combinată a restricțiilor comerciale și de circulație a animalelor și a produselor de origine animală nu a împiedicat complet
introducerea febrei aftoase în zonele indemne de febră aftoasă. Aceste incursiuni de virus în țări sau regiuni în care febra aftoasă nu
este enzootică sunt de obicei controlate prin sacrificarea tuturor animalelor infectate și susceptibile din efectivele infectate, restricție
strictă a circulației animalelor și vehiculelor în jurul spațiilor infectate, eliminarea adecvată a carcasei și dezinfecția mediului, fără
utilizarea vaccinuri.
Vaccinurile cu virus inactivat protejează doar 4-6 luni împotriva serotipurilor specifice conținute în vaccin. Miliarde de doze sunt
utilizate în fiecare an și protejează animalele de bolile clinice, dar nu de persistența virală în regiunea faringiană, și astfel animalele
vaccinate pot fi purtătoare de virus infecțios. În plus, este dificil să se distingă animalele infectate de animalele vaccinate decât dacă
sunt utilizate vaccinuri purificate. Prin urmare, vaccinarea este folosită mai mult în țările enzootice pentru a proteja animalele de
producție, în special bovinele de lapte cu randament ridicat, de boli clinice, deoarece sacrificarea tuturor persoanelor expuse riscului
poate fi imposibil din punct de vedere economic și poate cauza penurie de alimente.
Raportarea rapidă a bolii este esențială pentru a controla un focar de febră aftoasă în țările neendemice. În timpul unui focar, urmărirea
se face prin anchete epidemiologice pentru a ajuta la identificarea sursei de introducere a bolii. Secvențierea virușilor poate identifica,
de asemenea, sursa virușilor strâns înrudiți. Când se efectuează sacrificarea în masă, carcasele infectate trebuie eliminate prin
incinerare, îngropare sau predare pe sau în apropierea incintelor infectate. Carnivorele și rozătoarele ar trebui reduse sau ucise pentru
a preveni diseminarea mecanică a virusului. Clădirile trebuie curățate cu un dezinfectant ușor acid sau alcalin și fumigație, iar
persoanele care au intrat în contact cu virusul trebuie să-și decontamineze hainele și să evite contactul cu animalele sensibile pentru o
perioadă de timp.
În unele regiuni, persistența febrei aftoase în populațiile de animale sălbatice, cum ar fi bivolul african sălbatic, poate face perspectiva
eradicării febrei aftoase foarte dificilă. Măsurile de control, cum ar fi îngrădirea rezervelor de animale sălbatice pentru a preveni
contactul cu animale domestice, au contribuit la limitarea răspândirii virusului în anumite zone. O zonă tampon de vaccinare de două
ori pe an la animale în apropierea rezervelor de faună sălbatică endemică poate ajuta, în plus, la reducerea focarelor. O cale de control
progresiv (PCP) a fost dezvoltată de FAO și adoptată de OIE pentru a permite țărilor să își îmbunătățească propriul control al febrei
aftoase, astfel încât situația globală a bolii să se îmbunătățească.
Nu există un tratament specific pentru febra aftoasă, dar îngrijirea de susținere poate fi permisă în țările în care febra aftoasă este
endemică.
5
16/10/2022
28
Febra aftoasă – leziuni la Vacă Febra aftoasă – leziuni la Porc
Febra aftoasă – leziuni la Alte Specii https://youtu.be/0XcSGbN47HI
• https://youtu.be/0XcSGbN47HI
Bibliografie
https://youtu.be/c0b232noJHg
https://youtu.be/eOzG8ksVUs8
https://youtu.be/Znygl3V4pdI
https://youtu.be/MKf-aMgb-y0
https://youtu.be/V1HbJ8xlQXY
https://youtu.be/dykW8UiaMTU
https://youtu.be/Yn8CC-A7NRA
https://youtu.be/faodAbhtFa0
https://youtu.be/zcZ-86M2kAk
https://youtu.be/fP2mpsd5qPs
https://youtu.be/My3fzEgiBRw
https://www.woah.org/app/uploads/2021/09
/foot-and-mouth-disease.pdf
https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/
Animal_Health_in_the_World/docs/pdf/2.0
1.05_FMD.pdf
https://www.msdvetmanual.com/generalize
d-conditions/foot-and-mouth-disease/foot-
https://youtu.be/c0b232noJHg and-mouth-disease-in-animals
6
16/10/2022
29
Poxviridae – mari, 0,25 – 0,3 ,

ADN dublucatenar, vizibile la
microscopul optic
Boli i.c. acute, + specii animale + om

Poxvirusurile epiteliotrope, febră,+ exantem Evoluţie
enantem Stadială
 localizări, aspect, gravitate, f (specie)
Variolele sunt boli infecto-contagioase, acute, febrile, prezente
VARIOLE la majoritatea speciilor, de mamifere, păsări, și om, de

natură virotică. Virusurile variolice sunt cele mai mari virusuri
cunoscute, vizibile la microscopul optic. Virusurile variolice
denumite POXVIRUSURI, sunt EPITELIOTROPE. Materialul
MAMIFERE genetic, este reprezentat de un număr de peste 200 de gene,

organizate sub forma de ADN dublucatenar. Virusurile se
localizează atat la nivel cutanat, unde leziunile poartă denumirea
de exantem, cât și la nivelul mucoaselor, unde leziunile sunt
denumite enantem. Aceste leziuni cunosc o evoluție stadială.
Localizările, aspectul, și gravitatea bolii, diferă de la specie la
specie, fiecare specie dezvoltând infecția cu virus specific ei.
Etiologie
Virusurile variolice sunt
cele mai mari virusuri, având și
cea mai complexă structură în lumea virusurilor.
Reprezentarea schematică a Virusurile variolice au un nucleoid dens, de formă
câtorva categorii de virusuri
obișnuit biconcavă, ce conține ADN dublu
Istoric: catenar-grupat în peste 200 de gene.
Cunoscut 3 – 4 milenii î.e.n. Asia + Africa – epidemii, epizootii,
variolizari sec. III î.e.n. India, China, Persia.
Europa sec IV e.n. odată cu migraţiile
Lumea Noua, la inceputul anilor 1500,
America Incasii-Astecii 100mil-5mil
1796 – Yenner – variolizare om
In 1967, virusul a ucis doua milioane de oameni
1977 a fost ultimul an in care au mai fost semnalizate cazuri de variola
Prin tehnici speciale de colorare

(Löffler, Morozov, Romanovski, Giemsa), datorită
dimensiunilor lor mari, particulele virale încărcate cu Virusurile variolice au un pronunțat tropism
colorant devin vizibile la microscopul optic. pentru țesuturile,
VIRUSURILE PRODUC INCLUZII
INTRACITOPLASMATICE- OXIFILE
Ectodermice, dar se pot multiplica și în țesuturile
Endodermice sau Mezodermice.
Acestea au primit diferite denumiri:
Corpusculii Paschen în variola umană,
Corpusculii Borrel în variola ovină.
Incluzii Buist în variola bovină,
Incluzii Guarnieri în variola oilor și iepurilor,
Incluziile Bollinger în variola aviară.
1
16/10/2022
30
● Avipoxviruses have been found in 23 orders of birds and at least 270 wild and domestic bird
Virusurile variolice au ORIGINE COMUNĂ, și proprietăți species.
● Cetaceanpox virus ○ Harbour porpoises (Phocoena phocoena) ○ Long-finned pilot whales
morfologice și biologice asemănătoare. (Globicephala melaena) ○ Striped dolphins (Stenella coeruleoalba) ○ White-beaked dolphins
(Lagenorhynchus albirostris)
VIRUSURILE SE DEOSEBESC, din punct de vedere ● Contagious ecthyma (CE) ○ Bighorn sheep (Ovis canadensis) ○ Chamois (Rupicapra rupicapra) and
Southern chamois (R. pyrenaica) ○ Domestic goats (Capra aegagrus hircus) ○ Domestic sheep (Ovis
IMUNOLOGIC si al aries) ○ Ibex (Capra ibex) ○ Mountain goats (Oreamnos americanus) ○ Oxen (Ovibos moschatus) ○
Reindeer (Rangifer tarandus).
PATOGENITĂȚII- Specificitate de gazdă (excepţie v. variolei vacilor) ● Cowpox virus ○ In Europe, reservoir hosts are thought to be bank voles (Microtus agrestis) and field
voles (Clethrionomys glareolus) ○ Brown rats (Rattus norvegicus) ○ Cheetahs (Acinonyx jubatus) ○
Common shrews (Sorex araneus) ○ Domestic felines (Felis domesticus) ○ Domestic cattle (Bos taurus
and B. indicus) ○ Eurasian lynx (Lynx lynx) and Iberian lynx (L. pardinus) ○ Great gerbils (Rhombomys
Vaci – cowpox, v. Uman-smallpox, v. Vaccinia, opimus) ○ House mice (Mus musculus) ○ Water buffalo (Bubalus bubalis) ○ Wild cats (Felis silvestris)
○ Wood mice (Apodemus sylvaticus) ○ Yellow susliks (Citellus fulvus)
Oi – ovipox, ● Hare fibroma virus ○ European brown hares (Lepus europaeus)
Capre – capripox, ● Rabbit fibroma virus (RFV) ○ Eastern cottontail rabbits (Sylvilagus floridanus) ○ European rabbits
(Oryctolagus cuniculus)
Porci – suipox, cowpox, vaccinia, ● Sealpox virus ○ Californian sea lions (Zalophus californicus) ○ Grey seals (Halichoerus grypus) ○
Harbour seals (Phoca vitulina)
Cai – cowpox, ● Squirrelpox virus (SQPV) ○ Grey squirrels (Sciurus carolinensis) and red squirrels (Sciurus vulgaris)
The grey squirrel is thought to be the reservoir host and rarely presents with clinical disease.
Păsări – galinar- galipox, columbar, de curca, prepeliţă, canar. ● Swinepox virus ○ Domestic (Sus scrofa domesticus) and wild swine (S. scrofa)
Virusurile variolice aviare prezintă mai multe

specii, distincte din punct de vedere Multă vreme s-a lucrat, în laboratoarele de
ANTIGENIC ȘI PATOGENIC: specialitate, la realizarea unui vaccin
galinar, antivariolic uman, derivat dintr-o tulpină de
columbar,
virus variolic specific vacilor cowpox.
de curcă,
de canar, Tulpina vaccinală a fost denumită
de prepeliță, Virus vaccinia.
de graur,
(de la latinescul “vacca” = vaca).
al vrăbiilor,
al psitacidelor.
Temperaturile scăzute,
Rezistență Conservă virusurile variolice, până la
2 ani refrigerarea,
3 ani congelarea și
4 ani liofilizarea.
Poxvirusurile au Rezistență remarcabilă față de În Mediu,
acțiunea factorilor fizici și chimici. Virusul variolei rezistă până la
2 luni pe pășune, și pe lâna oilor,
Virusurile variolice rezistă până la 6 luni în adăposturi,
Virusul este sensibil la acțiunea directă a radiațiilor solare.
20 minute la 56°C, Dezinfectantele uzuale distrug virusurile variolice în câteva minute.
5 minute la 80°C și • formol 1%,
• hidroxid de sodiu 1%,
2 minute la 100°C. • fenol 3‰,
• permanganat de potasiu 0,1%,
• apa oxigenată.
Excepție fac clorura de var și alcoolul, ineficiente împotriva poxvirusurilor
2
16/10/2022
31
CARACTERE GENERALE ALE VARIOLELOR:

DIAGNOSTICUL PREZUMPTIV
- boli ERUPTIVE ce se manifestă ca și
EXANTEM (pe pielea glabră), sau EPIDEMIOLOGIC
ENANTEM (pe mucoase); Receptivitatea: sunt receptive toate mamiferele și păsările, inclusiv omul
(fiecare specie se infectează cu virus specific);
- leziunea variolică este STADIALĂ (M,P,V,P,C,DC),
Factorii favorizanți: vârsta tânără, anotimpul secetos, ectoparaziții,
- evoluția este BENIGNĂ, excepție fac ovinele la care se întâlnește carențele vitamino-minerale, supraaglomerarea.
localizarea la nivelul organelor interne,
- la porc variola evoluează similar variolei umane; Sursele de infecție:
Primare: animalele cu leziuni (lichidul din vezicule, pustule, cruste);
- poxvirusurile sunt EPITELIOTROPE, ȘI INCLUZIOGENE Secundare: elementele de mediu contaminate;
(produc incluzii în citoplasma celulelor epiteliale);
Căile de contaminare:
- trecerea prin boală IMUNIZEAZĂ DURABIL. - respiratorie,
- digestivă,
- cutanată (transcutanată);
Dinamica bolii: sporadico-enzootică.

PATOGENEZA
POARTA DE PĂTRUNDERE a virusului în infecțiile variolice naturale o reprezintă mucoasele sau pielea.
DIAGNOSTICUL PREZUMPTIV La acest nivel virusul se multiplică dând naștere unei LEZIUNI PRIMARE, sesizabilă după 3-5 zile de la infecție,
leziune ce de multe ori scapă observației.
Virusul difuzează la nivel LIMFATIC ȘI APOI SANGUIN, se multiplică determinând viremia, în ziua a 8-a de la
CLINICO-LEZIONAL: inoculare.
Viremia este însoțită de FEBRĂ, mai mult sau mai puțin ridicată.
Dacă în această fază, virusul nu este distrus de sistemul nespecific de apărare a
organismului, infecția se extinde localizându-se, la nivelul CUTISULUI SAU MUCOASELOR,
Perioada de Incubație este de 2 săptămâni; pentru care are o afinitate deosebită și unde VIRUSURILE VARIOLICE SE MULTIPLICĂ.
În prima fază, de MACULĂ, apar pe piele PETE HIPEREMICE de dimensiuni mici, roșii.
Taurinele, cabalinele, caprinele, parcurg toate stadiile evolutive; În faza următoare, de PAPULĂ, în locul maculelor apar FORMAȚIUNI PROEMINENTE, INDURATE ȘI BINE
DELIMITATE, de culoare alb – gălbuie și cu diametru de câțiva milimetri, datorită:
Hiperplaziei celulelor poliedrice din corpul mucos al lui Malpighi și
La ovine și suine lipsesc veziculele; Infiltrației seroase intercelulară a straturilor profunde ale epidermei.
Ca urmarea a DEGENERĂRII BALONIZANTE și a NECROZEI DE COLICVAȚIE, a celulelor hiperplaziate,
La păsări lipsesc veziculele și pustulele, și apar nodulii. PAPULELE se transformă în VEZICULE, proeminente de culoare mai deschisă decât restul tegumentului, ce
conțin un lichid gălbui limpede.
Peretele veziculei nu constituie o barieră eficientă în calea BACTERIILOR de la suprafața pielii, astfel că
veziculele se infectează prin traversul peretelui, înainte de spargere, conținutul veziculei capătă un aspect
purulent, dat de conținutul în bacterii, leucocite și celule epiteliale descuamate, ceea ce marchează stadiul de
PUSTULĂ.
Pustulele se sparg, eliberând conținutul care se usucă, formând o CRUSTĂ sub care începe epitelizarea,
producându-se DECRUSTIZAREA.
PATOGENEZA-PARTICULARITĂȚI:
VINDECAREA LEZIUNILOR cutanate, se poate face fără urme-”per primam”, ca la

porcine, sau cu cicatrici persistente, dacă a fost afectat stratul germinativ sau dacă
s-au produs complicații, așa cum se întâmplă în variola umană (Vărsatul Negru) sau
variola ovină.
EVOLUȚIA TIPICĂ a exantemului variolic, decurge în linii mari așa cum s-a descris
anterior, la TAURINE, CABALINE ȘI CAPRINE.
La alte specii, evoluția stadială a erupției prezintă unele PARTICULARITĂȚI:
La OVINE, proliferarea celulară din faza de papulă este puternică, și leziunile
capătă aspect de NODULI.
La OVINE ȘI PORCINE, stadiul de veziculă este SLAB EXPRIMAT.
La PASĂRE, degenerarea balonizantă și formarea veziculelor, sunt slab exprimate,
prin urmare are loc o CHERATINIZARE a PERETELUI CELULAR, ceea ce duce la
lipsa lizei celulare.
Ca urmare, macroscopic, faza de VEZICULĂ ȘI PUSTULĂ LIPSESC, ceea ce se
surprinde la examenul clinic, fiind doar fazele de Papulă, și Crustă, respectiv leziuni
cu aspect PAPULO - CRUSTOS.
3
16/10/2022
32
EXANTEMUL variolic
SUSPICIUNEA Clinică la Bovine
Evoluția stadială tipică a erupției cutanate, cu
Parcurgerea succesivă a stadiilor de În prezent, variola bovinelor este o boală
extrem de rar semnalată.
Maculă,
În Marea Britanie, seroprevalența bolii nu
Papulă, depăseste 1%.
Veziculă,
Pustulă,
Crustă,
Decrustizare.

1. Virusul variolei vacilor Cowpox virus
îmbolnăvește taurinele, bubalinele, infectează caii, porcii Hipertermie discretă,
rozătoarele și felinele. Hipogalaxie și agalaxie,
2. Virusul variolei bubalinelor Buffalopox virus Macule și Papule pe uger și mameloane, zone delimitate de zona
îmbolnăvește bubalinele (bivolii), și taurinele. normală printr-o zonă de eritem.
Este identic antigenic cu virusul variolei vacilor. De la infecție trec 3 – 4 săptămâni până la reepitelizare.
3. Virusul vaccinal Poxvirus officinale,Vaccinia virus Erupții pe gât, fața internă a coapsei, scrot, zona perineală.
se poate transmite de la persoanele recent vaccinate, în special
copiii, la bovine, iar de la acestea, din nou la oameni.
4. Virusul variolei umane se presupune că a trecut, în
anumite circumstanțe, de la oameni la bovine, existând chiar
supoziția că virusul variolei vacilor, nu ar fi altceva decât o
adaptare a virusului variolei umane, la bovine.

Evoluția
Sporadică sau mici enzootii, având caracter benign.
Apare de regulă la vaci, fiind transmisă de la un animal
la altul de mâinile mulgătorilor, rar descrisă la
masculi sau la tineret.
Enzootia durează câteva luni, în funcție de mărimea
efectivului, după care nu mai apare în efectivul
respectiv, timp de cel puțin câțiva ani datorită
imunității solide care se instalează consecutiv
trecerii prin boală.
4
16/10/2022
33
Bovine, stadiile maculă,papulă, veziculă, pustulă, crustă si decrustizare

Bine reprezentate si au o durată de 3 zile.
Localizare pe tegumentul mamar- mameloane.
Macule de culoare rosietică, localizate în special pe
mameloane, dar si pe pielea ugerului, având diametrul de 1-2 cm
Papule, de culoare deschisă, dar înconjurate de o zonă hiperemică.

Vezicule, de formă rotundă sau ovală, ce au centrul usor înfundat.
SUSPICIUNEA Clinică la Cabaline SUSPICIUNEA Clinică la Suine

Etiologie: cowpox, vaccinia, eqipox-doar în laboratoare.
Enantem Evoluție Benignă, afebrilă cu leziuni în diferite stadii;
bucal, peribucal, nazal, mucoasa conjunctivală, mucoasa genitală;
-Hipersalivație; Vindecarea Spontană poate fi însoțită de suprapunerea bolilor de portaj
-avort; (Rujet, Pasteureloză).
Exantem
la nivelul chișiței (se poate confunda cu ariceala = inflamația chișiței)
Avorturi la gestante  avortoni cu variolă generalizată
5
16/10/2022
34
SUSPICIUNEA Clinică la Ovine

1. FORMA TIPICĂ:
-sindrom febril (41-42ºC), catar respirator,
sensibilitate cutanată, timp de1–2 zile când
apar erupții variolice limitate tipice,
Exantem
Enantem
Avort
2. FORME ATIPICE:
Benignă
Variola de piatră mucose cap = inflamație
cataral-hemoragico-purulenta
Maligne
Vărsatul Negru – Enantem respirator și digestiv ,noduli, ulcere
Variola Gangrenoasă Internă, ficat, splina, rinichii, cu noduli translucizi și
continut necrotic sau tumoral; in tesutul conjunctiv subcutanat infiltratii
sero-sangvinolente.
VARIOLA IEPURILOR-MIXOMATOZA
Cap De Leu, Leporipox virus
Izolarea și identificarea virusului:
Blefarită
Conjunctivită, cheratită, IZOLAREA
→ materiale patologice: cruste triturate si aseptizate inoculate pe:
Urechi, Membrana corioalantoidiană de ou embrionat
Organele genitale de 9 – 11 zile ce vor determina formarea de Noduli după 5 – 7 zile;
Mortalitate: 30 – 70% funcție de vârstă. Inocularea pe culturi celulare receptive urmată de

apariția efectului citopatic după 4 – 14 zile și dezvoltarea de
Incluzii intracitoplasmatice oxifile.
IDENTIFICAREA
Identificarea virusului
PCR
Imunofluorescența.
Identificarea Ac
6
16/10/2022
35
Examenul histopatologic
din pielea cu leziuni al mamiferelor si păsărilor:
Proliferarea celulelor poliedrice din stratul mucos Malpighi
Hipertrofie si distrofie balonizanta-citoplasma celulelor epiteliale și a
mucoaselor
INCLUZII SPECIFICE GRANULARE:
→ corpusculii Borrel – ovine;

→ corpusculii Paschen – om, bovine;
→ incluzii Buist – bovine;
→ incluzii Guarnieri – ovine, iepure, om;
→ incluzii Bolinger – pasare;
Poxvirus – celule infectate, model

tridimensional
7
16/10/2022
36
1.Poxvirus localizat în citoplasma celulelor

degenerate; ME50,000X (A) și 112,500X (B).
2. Poxvirus localizat într-un macrofag alveolar –

incluzii eozinofilice citoplasmatice, 1000X.
3. PULMON – infecție poxvirus: bronhiole (dreapta), vase

de sânge (stânga), parenchim pulmonar necrozat, 200x.
Supravegherea
PROFILAXIE Clinică, Anatomopatologică a
Variolei Ovine și Caprine:
Nespecifică: Carantină profilactică pentru animalele în tranzit;
Supravegherea Serologică prin Virus-Neutralizare sau Imunofluorescență:
Carantină profilactică și sistarea importurilor de ovine - pentru detecția contaminării transfrontaliere;
din țări în care evoluează boala la această specie; - pe 1% ovine sau caprine din zona I;
Achiziționarea de animale din efectivele indemne; - pe 0.5% ovine sau caprine din zona II;
DDD - la animalele importate din țări libere de boala, dar cu risc epidemiologic;
- la solicitarea administrațiilor veterinare a țărilor care importă animale receptive.
Filtru sanitar
- în caz de necesitate se aplică măsuri de combatere: notificare, examene
Factorilor favorizanți. virusologice.
Specifică: Romania este indemnă,

Nu vaccinează și nu produce vaccinuri!
NU- Vaccinării la Mamifere, Nu importă animale aparținând speciilor receptive, din țări care nu au statut de
țara indemnă!
Excepție la Ovine-cererea importatorului
Stabilirea zonelor de supraveghere se face de către ANSV cu avizul IDSA.
2 săptămâni înainte de livrare.
RISCURILE VIRUSURILOR VARIOLICE, PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ.
Infecția cu virusul variolei focilor a fost raportată la oameni.

În Canada, doi îngrijitori de foci cenușii, au dezvoltat „noduli de muls” pe degete după
contactul cu foci cenușii infectate, cu poxvirus specific.
Există rapoarte despre pisici, rozătoare și vaci de lapte care au transmis variola bovină la
oameni.
Iepurii de companie se pot infecta cu Leporipox virus, dacă intră în contact cu iepuri
sălbatici sau iepuri de câmp.
Oamenii, în special cei care manipulează animale și medicii veterinari, ar trebui să
utilizeze metode adecvate de protecție pentru a preveni infectarea.
Virusurile variolice se pot transmite la oameni, dacă intră în contact cu un animal infectat
sau unul care a fost recent vaccinat; persoanele imunosupresate sunt în special expuse
riscului.
Persoanele care manipulează lâna de oaie sau pieile de rumegătoare mici pot contracta
boala; persoanele care sunt implicate în sacrificarea micilor rumegătoare pentru scopuri
religioase, culturale sau consum sunt, de asemenea, în pericol.
Grădinile zoologice, în care conviețuiesc multe specii de animale domestice și sălbatice
în comun, sunt potențiale surse de infecție cu poxvirus pentru vizitatori.
https://youtu.be/oMhpb8SPe_8
8
16/10/2022
37
Bibliografie
• https://youtu.be/OBsBtuh-wAk
• https://youtu.be/FXhMs-BjgQ8
• https://youtu.be/oMhpb8SPe_8
• https://youtu.be/2fba-TZuYPg
• https://youtu.be/gmADx6qcJzA
• https://youtu.be/DgBQtrG_7EE
• https://www.woah.org/app/uploads/2021/05/pox-viruses-other-than-those-
listed-by-the-oieinfection-with.pdf
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/fr/Health_standards/tahm/3.07.12_S_
POX_G_POX.pdf
• https://www.cdc.gov/poxvirus/diseases.html
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/3.04.12_
LSD.pdf
9
16/10/2022
38
Etiologie:
Virus ADN, epiteliotrop
Specificitate de gazdă
Familia Poxviridae, subfamilia Chordopoxvirinae și Entomopoxvirinae-insecte.
Genul - Avipoxvirus - Fowlpox = galinacee
- Pigeon pox = columbiformes Imunitate
- Turkey pox = curca încrucișată
- Qail pox = prepeliță
- Canary pox = canari
VARIOLELE - Psittacine pox = papagali
- Sparrow pox = vrabii
AVIARE
Turkey pox Este patogen pentru curci. La porumbei, provoacă leziuni

cutanate, însoțite de instalarea imunității împotriva virusului columbar.
Fowlpox, Este patogen natural pentru-găini, bibilici, păuni, fazani.
Virusurile curcilor și porumbeilor fiind înrudite antigenic.
Nu este patogen pentru porumbei, (imunizează împotriva virusului
porumbeilor)-poate fi adaptat porumbelului, prin pasaje succesive pe porumbel. Cu toate acestea, imunitatea încrucișată pe care o conferă nu este simetrică-
Nu este patogen pentru curci (imunizează împotriva virusului curcilor). porumbelul este puternic imunizat cu virusul curcii, dar curca este doar parțial
Pigeonpox, Este patogen doar pentru columbiforme, nu este patogenă pentru imunizată cu virusul porumbeilor.
găini, curci, bibilici, fazani, canari.
Canary pox - afectează canarii, vrăbiile.
Produce leziuni tipice de variolă prin inoculare experimentală și imunizează
împotriva virusului găinii, dar și împotriva virusului curcilor. Qail pox - afectează doar prepelițele.
Sparrow pox - patogen numai pentru vrăbii.
CULTIVARE ȘI REZISTENȚĂ
Patogeneza
Pox virusurile aviare se cultivă Virusul se replică la poarta de intrare, se răspândește în organism-
Culturi celulare de pasăre și Ouă embrionate (membrană viremie- determină apariția nodulilor în diferite organe, și epitelii.
corioalantoidiana) - 9-11z ( incluzii Bollinger). Nodulul variolic
CUTANAT- apariția unui papilom dur, de mărimea unei lentile sau a
Aspect - noduli de variolă - alb - gri, opac. unui bob de mazăre, de culoare alb-cenușie.
Imunogenitate - imunogene - imunitate încrucișată Formarea - prin hiperplazia celulelor epiteliale și cornificarea
ectoplasmei celulelor hiperplaziate.
REZISTENȚĂ mare la întuneric în cruste uscate (celule Degenerescența balonizantă, a celulelor hiperplaziate - citoplasmă,
epiteliale) - 2 până la 6 ani. nucleu,+ corpusculi Bollinger și microvezicule
Umed - la 60ºC - 8 minute Exsudatul seros este îndepărtat de pe suprafața nodulului și se
observă prezența unei CRUSTE USCATE.
- 100ºC – 2- 5 minute NU sunt prezente stadiile de Veziculă și Pustulă.
- 38ºC - 14 zile MUCOASE - după faza de papulă (nodul,) - degenerarea balonizantă a
celulelor hiperplazice - vezicule microscopice – infecție prin flora
Temperatura camerei - în praf crustos - 15 luni. comună - fibrină – inflamație necrotică sub forma de focare.
Antisepticele îl distrug repede. pH acid. MEMBRANE DIFTEROIDE - detritus celular, bacterii, fibrină.
DIFICIL DE DETAȘAT-mucoasa sângerândă, se refac.
1
16/10/2022
39
DIAGNOSTIC de suspiciune CLINICĂ

Boală eruptivă - 3 forme clinice - Variolică / exantem (aproximativ 8-9%)
- Difterică / enantem (aproximativ 1 până la 2%)
- Difterovariolică / mixtă (aproximativ 90%)
Evoluție incompletă stadială - MACULĂ, PAPULĂ, CRUSTĂ ( M,P,C)
Forma variolică (cutanată):
- noduli pe creastă, bărbițe, pericloacal, peribucal, pleoape, memebre;
- vindecarea se produce în 3 săptămâni;
- trecerea prin boală imunizează durabil;
Prognostic vital - favorabil (păsări ornamentale)
Forma difterică(mucoase):
- depozite fibrinoase pseudomembranoase aderente la mucoase (conjunctivală, bucală,
esofagiană, faringiană/laringiană)
- prin detașare lasă mucoasele denudate, cu zone de sângerare
- apar recidive prin refacerea depozitelor fibrinoase
- disfagie, probleme respiratorii, senzație de corp străin (înghițire repetată)
- localizarea laringiană duce la moartea prin sufocare;
Prognosticul vital – grav.
Forma difterovariolică:
- evoluția simultană pe aceeași pasăre a formelor variolică și difterică.
Prognosticul vital – grav.
Virusurile din subfam. Poxvirinae, genul Avipoxvirus - și implicațiile lor patologice
CLINIC LA CURCĂ
Incubația: 2 săptămâni;
Forma cutanată – VARIOLICĂ-
EXANTEM
NODULI la nivelul carunculilor,
mărgelelor, picioare, pericloacal,
pleoape, vindecarea se produce în
3 – 4 săptămâni;
Trecerea prin boală imunizează durabil;
2
16/10/2022
40
CLINIC LA CURCĂ
Forma DIFTEROIDĂ: ENANTEMUL

CLINIC LA CURCĂ
DEPOZITE fibrino-necrotice aderente - prin desprindere lasă
MUCOASELE sângerânde, și se refac;
Forma DIFTEROVARIOLICĂ (mixtă)
- Disfagie, tulburări respiratorii,
frecventă la curcă.
- Membrane difterice pe mucoase:
conjunctivală
bucală,
esofagiană,
- Moartea prin asfixie; inaniție
VARIOLA PORUMBEILOR
Evoluţie clinică:
Pigeon pox virus, virusul variolei porumbeilor;
Supra acută-septicemie severă, tulburări
Porumbeii tineri, în special puietul, sunt foarte sensibili, iar
respiratorii, deces în 12 până la 24 de ore.
evolutia bolii este gravă, cu importante pierderi.
Adultii fac forme ușoare; Acută-febră, anorexie, dispnee, scădere în
Calea de transmitere este respiratorie, digestivă, sau prin greutate, leziuni difteroide pe mucoase, deces în 6-
intermediul leziunilor cutanate; 8 zile.
Severitatea bolii, este dată de starea de întreținere: Sub acută-cu evoluție lentă, cu durata de 1-4
O stare bună, determină o formă clinic evolutivă, cutanată săptămâni, erupții cutanate nodulare, leziuni pe
ușoară; mucoase - difteroide sau mixte.
Starea precară de întreținere determină forme maligne.
LOCALIZAREA CUTANATĂ, - sunt descriși noduli,

la nivelul pleoapelor, în jurul nărilor, colțul valvelor
ciocului, în jurul orificiului cloacal, metatarse, fața
internă a aripilor.
NODULI sub formă de veruci confluente, cruste, ce
prin îndepărtare lasă cicatrici.
Starea generală nemodificată.
LOCALIZAREA PE MUCOASE, - mucoase
congestionate, acoperite de FALSE MEMBRANE,
DEPOZITE, urât mirositoare, aderente la mucoase
ce prin desprindere lasă zona sângerândă, chiar
ulcerată.
-Localizat la interiorul valvelor ciocului, limbii,
arcului palatin, mucoaselor laringiană, traheală,
conjunctivală, nazală.
-Starea generală este proastă, poate fi mortală.
LOCALIZAREA MIXTĂ, este deasemeni descrisă la
porumbei.
3
16/10/2022
41
LEZIONAL DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

Papule, Pustule, Cruste care sunt de fapt NODULI pe piele;
Izolarea și identificarea virusului
Vindecarea se produce în 2 – 3 săptămâni.
Materiale patologice recoltate: - cruste triturate aseptizate,
Inoculate pe membrana corioalantoidiană de ou embrionat de 9 – 11 zile
Se observă MEMBRANE DIFTEROIDE
și formare de noduli după 5 – 7 zile.
pe mucoase, respiratorie anterioară și digestivă.
Inoculare pe culturi celulare receptive cu apariția efectului citopatic după
4 – 14 zile și dezvoltarea de incluzii intracitoplasmatice OXIFILE.
IDENTIFICAREA AVIPOXVIRUSURILOR SE REALIZEAZA PRIN:
Imunofluorescență.
Reacția în lanț a polimerazei (PCR)
Teste cantitative utilizate frecvent:
Microscopia electronică cu transmisie (TEM)
Cultură virală pe membrana corioalantoidiană din embrioni de pui sau culturi
de celule aviare
Teste de neutralizare virală
Testele imunoenzimatice legate de CAPTAREA DIRECTĂ A
ANTICORPILOR (ELISA) sunt disponibile pentru majoritatea poxvirusurilor.
Examenul histopatologic din pielea cu leziuni:

- proliferarea celulelor poliedrice din stratul mucos Malpighi cu
hipertrofie si distrofie balonizanta in citoplasma celulelor epiteliale si
ale mucoaselor si incluzii specifice granulare:
-→ corpusculii Bolinger –pasare
→ corpusculii Borrel –ovine;

→ corpusculii Buist –bovine;
→ corpusculii Guarnieri – iepure;
→ corpusculii Paschen –om.
4
16/10/2022
42
Variolă porumbel
Leziuni variolice la nivelul crestei - cocos Leziuni variolice la nivelul pielii: corpusculi Bolinger
Incluzii eozinofilice: corpusculii Bolinger in în celulele hiperplaziate ale stratului mucos
celulele hiperplazice ale stratului mucos
Variolă prepeliță Variolă vrabie

Membrana bucală: incluzii intracitoplasmatice în celulele epiteliale Piele: incluzii eozinofilice în cheratinocitele hiperplaziate
hiperplaziate
Variola găină: ME din piele. Particule virale în corpusculii Bolinger

Particule virale în citoplasmă
Particula virală în momentul inmuguririi

5
16/10/2022
43
Variolă prepeliţă: virusul este mai mic şi mai îngust decât cel de găină.
Variolă porumbei: virusul de porumbel este morfologic similar cu cel de găină Este distinct serologic faţă de cel de găină
În corpusculii Bolinger se observă particule virale mature şi fragmente de anvelopă
Variolă vrabie: particule virale mature în interiorul corpusculilor

PROFILAXIE:
PROFILAXIA SPECIFICĂ-VACCINAREA
PROFILAXIA SPECIFICĂ :
La păsări, vaccinarea profilactică - cu VACCINURI VII:
Se vaccinează:
 Antivariolic aviar de tip galinar (GAL) = tulpină de virus variolic de Găină, triturat de
membrană corio-alantoidiană, liofilizat; inoculat la 8 – 10 săptămâni prin metoda STICK, în pliul - tineretul de înlocuire,
cutanat humero-radio-ulnar la găini sau în pielea gambei la curci; la locul inoculării apar 2 noduli - găini de selecție și de reproducție,
variolici, ce confirmă imunizarea; imunitatea apare după 3 – 4 săptămâni de la vaccinare, durează - găini exploatate pentru ouă consum,
1 an, fiind un vaccin homolog.
- efective de porumbei (efectivele din anul curent),
 Antivariolic aviar de porumbel (COL)= tulpină de virus variolic de Porumbel, triturat de - potârnichii și prepelițe.
membrană corio-alantoidiană, liofilizat; inoculat la 8 – 12 săptămâni, administrare: badijonarea În localitățile cu antecedente epidemiologice, în ultimele 12 luni,
pielii din regiunea antero-externă a gambei dupa deplumare); la 7 – 9 zile – apar noduli la nivelul conform schemei de vaccinare și indicațiilor producătorilor, pentru
foliculilor plumiferi ce confirmă imunizarea; imunitatea se instalează – după 3 – 4 săptămâni de la
fiecare specie în parte.
vaccinare, durează aproximativ 6 luni; este un vaccin heterolog.
 Antivariolic aviar PENTRU PORUMBEL = tulpină de virus variolic de Curcă, triturat de Pentru porumbei, se recomandă vaccinarea
membrană corio-alantoidiană de ou embrionat; vârsta minimă de vaccinare: 6 săptămâni, la cel puțin 14 zile, după vaccinarea împotriva Paramixovirozei.
administrare: badijonarea pielii din regiunea antero-externă a gambei, după deplumare; la locul
inoculării- foliculii plumiferi, apar noduli variolici după 7 – 9 zile ce confirmă imunizarea; imunitate
apare după 3 săptămâni de la vaccinare,și durează 6 – 8 luni.
6
16/10/2022
44
VARIOLA PORUMUBEILOR,
Profilaxie,
Măsuri generale de a asigurare a condițiilor optime de igienă în adăposturi,
voliere; asigurarea de rații complete în vitamine (vitaminele A și C );
Carantină profilactică; se adăpostesc porumbeii tineri în compartimente separate,
izolate de adulți.
Dezinfecția periodică, combaterea dăunătorilor. Creșterea în voliere separate, a
diferitelor specii de păsări.
Măsuri specifice, vaccinarea,
Vaccinul împotriva variolei porumbeilor, este o tulpină de curcă, Turkey pox.
Se deplumează pielea gambei, 10 până la 20 de pene din partea antero-
exterioară a gambei, apoi se tamponează zona cu un tampon de bumbac îmbibat
în vaccin.
Se va identifica o reacție locală, prin formarea de noduli, la 5-7 zile de la
vaccinare. Dacă nu apare o astfel de reacție, porumbelul se va revaccina.
Imunitatea, se instalează după 21 până la 28 de zile, și durează 6 până la 8 luni.
https://youtu.be/nYCI-fBpK20
COMBATEREA
Bibliografie
Declararea oficială
Carantină grad III • https://youtu.be/ABjcVSYgeg4
Vaccinări de necesitate • https://youtu.be/_Njy7R4ngoo
Izolarea și tratarea păsărilor bolnave (formă difteroidă): • https://youtu.be/5DiW_MLbaM8
- eliminarea zilnică a pseudomembranelor • https://youtu.be/lDEgg8L13qY
- badijonari cu - tinctură de iod glicerinata • https://youtu.be/3gz7bGDLO_s
• https://youtu.be/lDExk_FbCyE
- albastru de metil 1%
• https://youtu.be/tOv-IvFO4Ps
- permanganat de potasiu 0,1 %
• https://youtu.be/p91dBoauGLY
- evitarea infecțiilor secundare - antibiotice în general • https://www.msdvetmanual.com/poultry/fowlpox/fowlpox-in-chickens-and-
- protecția epiteliului - vitaminele A, C, AD3E turkeys
• https://www.woah.org/app/uploads/2021/05/pox-viruses-other-than-those-
Declararea stingerii bolii listed-by-the-oieinfection-with.pdf
- 21 de zile după ultimul caz de boală

- 14 zile după vaccinarea de necesitate
7
16/10/2022
45
PESTA PORCINĂ
CLASICĂ PPC/CSF
PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
PPA/ASF
PESTA PORCINĂ
( Boala lui Montgomery )
CLASICĂ PPC/CSF
DVM PhD DRAGOS COBZARIU 2022 A 130 DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 2
“ Boală infecto- contagioasă specifică suinelor, produsă de un virus încadrat

în familia Flaviviridae, genul PESTIVIRUS, caracterizată prin polimorfism Situaţia PPC în Europa în perioada 2005 - 2011
clinico-lezional (cutanat, digestiv, respirator, nervos), cu morbiditate şi
mortalitate mare, fiind considerată cea mai păgubitoare boală infecţioasă
specifică porcinelor ”
Situaţia PPC în lume în perioada Ianuarie – Iulie 2011
Lipsa datelor referitoare la boală
Nu a fost raportată niciodată
Nu a fost raportată în perioada respectivă
Suspectată dar neconfirmată
Confirmată fără semne clinice
Confirmată cu semne clinice
Confirmată dar limitată la anumite zone
Densitatea populaţiei de porcine în Europa şi România

la finele anului 2010
Situaţia PPC în lume Septembrie 2020
1
16/10/2022
46
ETIOLOGIE:
FLAVIVIRUSURILE ANIMALE ȘI UMANE
 Virus ARN încadrat în familia Flaviviridae, genul Pestivirus
(înrudit antigenic şi structural cu - virusul bolii mucoaselor-diareea
virotică a bovinelor şi cu cel al bolii de graniţă a oilor - Border diseases)
NU este înrudit cu virusul pestei porcine africane (PPA).
 Rezistă - la pH 3.0 - 11.0 ,
- la căldură (până la 560C)
- la congelare, afumare şi saramurare
- în mediu rece și umed (în absenţa U.V.)
 Sensibil la fenol şi sodă caustică
 Se cultivă pe culturi celulare (linia PK 15) ( nu produce efect citopatic)
 Identificare prin imunofluorescenţă indirectă.
• Patogenitate variabilă:
- tulpini extrem de virulente – determină grave epizootii;
- tulpini moderat virulente – determină forme clasice subacute;
- tulpini cu virulenţă moderată – responsabile de infecţii persistente;
- tulpini cu virulenţă diminuată experimental (tulpini vaccinale)
• Antigenitate - unic antigenic
• Imunogenitate : determină formarea de anticorpi neutralizanţi protectori.
https://youtu.be/3LhWuaTRCME
SUSPICIUNEA EPIDEMIOLOGICĂ CĂI DE TRANSMITERE:

Receptivitate, • Vertical - transplacentară:
- porcii domestici şi sălbatici indiferent de vârstă , rasă sau sex. - sperma vierilor infectaţi, infecţiile cronice ale mamelor
- netransmisibilă la om. - unele tulpini hipovirulente, utilizate în producerea de vaccin pot infecta
Surse de infecţie, fetuşii, majoritatea purceilor infectaţi transplacentar fiind IMUNOTOLERANŢI
PRIMARE, - imunitatea colostrală poate întârzia apariţia semnelor clinice la purceii
- porcii infectaţi în toate fazele evolutive infectaţi transplacentar, dar aceștia sunt eliminatori de virus.
(excreţie virală poate avea loc uneori la 24 de ore de la contaminare), • Orizontal:
Contact direct
- toate excreţiile şi secreţiile provenite de la porci în viaţă,
- pe cale respiratorie și digestivă
- produse şi subproduse, Contact indirect cu suporturi contaminate (resturi alimentare contaminate.
- precum şi cadavrele acestora, Iatrogen - acţiuni sanitare veterinare (vaccinări, recoltări de sânge,
Carnea şi produsele din carne de porc proaspete sau conservate de la intervenţii chirurgicale),
porcii infectaţi pot disemina boala la distanţe foarte mari ( transcontinental ). Vectori activi - INSECTE HEMATOFAGE,
 SECUNDARE, Vectori pasivi - omul, alte animale domestice şi sălbatice nereceptive, vehicule.
- ape reziduale de la spălarea cărnii infectate, • Dinamica epizootică – EPIZOOTIC SAU ENZOOTIC,
- furajele, aşternutul, vehiculele contaminate, În funcţie de - virulenţa tulpinii virale, și
- animale nereceptive (câini, pisici, păsări, şobolani), - sistemul de creştere (gospodăresc , sau intensiv)
Apare indiferent de sezon, mai grav la tineret.
- iatrogen (ace de seringă, instrumentar chirurgical).
2
16/10/2022
47
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE CLINIC

FORME TIPICE
FORME ATIPICE (RENEFRIN)
 Supraacută
– apariţie bruscă fără semne prodromale, cu febră asociată unei stări tifice
Tulburări de REPRODUCŢIE
şi moarte în 24 – 48 ore (fără semne cutanate – “pesta albă”)
– avorturi, purcei morţi, mumifiaţi sau cu malformații la parturiţie;
 Acută
- febră (41°C), abatere, la care se adaugă în 24 – 48 de ore simptome
Patologie NEONATALĂ
localizate sau divers asociate: blefaroconjunctivită, semne cutanate
– la parturiţie, obţinerea posibil de purcei imunotoleranţi care sunt afectaţi de
(hemoragii în zonele cu piele fină), simptome gastrointestinale, simptome
infecţii persistente, primele simptome, apoi moartea pot apare la vârsta de 3 –
respiratorii şi/sau simptome nervoase,
4 săptămâni;
- moartea survine în 6 – 20 zile (mortalitate peste 80%) la tineret.
 Subacut şi cronic
Forme FRUSTE
– evoluţia este marcată de trei perioade:
– la grăsuni şi tineretul pentru reproducţie: nerealizarea sporului de creştere,
Perioada I – durează 10 – 15 zile cu afectarea stării generale şi simptome
pusee termice, subdezvoltare.
asemănătoare formei acute dar atenuate;
Perioada II – remitere;
Forme INAPARENTE
Perioada III – determinată de suprainfecţiile bacteriene, asociată unei
– eventuala circulaţie a virusului în efectiv ( frecvent în efectivele de porci la
modificări a stării generale şi simptome respiratorii, digestive
îngrăşat), cu posibila apariţie a unor cazuri clinice, în condiţii favorizante.
(pneumo-enterita adesea salmonelică)
- animalele slăbesc şi mor în 1 – 3 luni.
PESTA PORCINĂ CLASICĂ - FORMA ACUTĂ

DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE MORFOPATOLOGIC
PPC “TIPICĂ”
 Leziuni HEMORAGICE SAU CONGESTIVE – limfonoduri (hipertrofii cu
zone congestive sau hemoragice în corticală sau hemoragici întotalitate),
rinichi (pichetaj hemoragic “ou de curcă”), splină (infarcte marginale, uneori
hematoame), vezică urinară (hemoragii vizibile pe mucoasă), amigdale
(hipertrofiate şi hemoragice), piele, pulmon, tub digestiv.
Ulcere – pe întreaga suprafaţă a tubului digestiv în special la nivelul

valvulei ileo-cecale, colon şi cecum (PLATE, NEPERFORANTE,
ACOPERITE CU FIBRINĂ în formele subacute sau cronice).
Leziuni determinate de complicaţiile bacteriene secundare.
PPC – “ATIPICĂ”
Leziuni variate şi nespecifice.
Hematologic
Leucopenie.
PESTA PORCINĂ CLASICĂ - FORMA ACUTĂ PESTA PORCINĂ CLASICĂ - FORMA CRONICĂ
3
16/10/2022
48
PESTA PORCINĂ CLASICĂ – TABLOU LEZIONAL PESTA PORCINĂ CLASICĂ - FORMA CRONICĂ
PESTA PORCINĂ CLASICĂ – TABLOU LEZIONAL

PESTA PORCINĂ CLASICĂ – Infecție congenitală

4
16/10/2022
49
PESTA PORCINĂ CLASICĂ - FORMA CRONICĂ
PESTA PORCINĂ CLASICĂ

TABLOU LEZIONAL
PESTA PORCINĂ CLASICĂ – Forma acută (mistreț)

5
16/10/2022
50
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
DIAGNOSTICUL EPIDEMIO-CLINIC Pesta porcină africană, (imposibil de făcut clinic și anatomopatologic.
Este esențial să se trimită probe pentru confirmare de laborator.)
Elemente de suspiciune
• Septicemii: infecții cu Erisipelotrix-Rujetul, eperitrozoonoză,
- Animale recent introduse în efectiv sau utilizarea deşeurilor de abator
salmoneloză, streptococoză, pasteureloză, actinobaciloză și infecții cu
nesterilizate;
Haemophilus parasuis.
- Boală contagioasă afectând porcii de TOATE VÂRSTELE asociată cu
hipertermie evidentă, simptome generale, simptome locale, cutanate, • Hemoragii: sindrom de dermatită și nefropatie porcină, boală
digestive, respiratorii şi nervoase, divers asociate cu procente ridicate de hemolitică a nou-născutului, intoxicația cumarinică, purpură
mortalitate în 5 – 10 zile. trombocitopenică.
- Animalele moarte, prezintă LEZIUNI PRONUNŢAT HEMORAGICE, în • Înțărcare: sindrom de epuizare multisistemică post înțărcare,
special la nivelul limfonodurilor, rinichilor, splinei, vezicii urinare şi enterotoxicoză, dizenterie porcină, campilobacterioză.
amigdalelor. (În caz de dubii se vor necropsia mai multe cadavre). • Avorturi: boala Aujeszky (virusul pseudorabiei), infecția cu virusul
Apariţia de avorturi, mortalitate neonatală ridicată. encefalomiocarditei, sindromul reproductiv și respirator porcin, infecții
cu parvovirus.
Diferenţial • Semne nervoase: encefalomielita virală, intoxicații cu sare și alte
Imposibil de efectuat față de pesta porcină africană (PPA). substanțe toxice.
Dificil cu alte boli cu etiologii diverse susceptibile să producă leziuni
• Infecții congenitale: cu alte pestivirusuri ale rumegătoarelor: BVD-
hemoragice asemănătoare (intoxicaţii, colibaciloză, pasteureloză, boala
diareea virală a bovinelor, Border disease.
Aujeszkzy).
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL PPC-CSF

Infecții streptococice
Influența suină
Salmoneloză
6
16/10/2022
51
Probele recoltate METODE DE DIAGNOSTIC IN PPC
Forme acute la debut: sânge recoltat pe anticoagulant, de la mai multe animale
hipertermice, iar de la cadavre: limfonoduri, splină, rinichi, amigdale, plastron sternal.
La peste 5 – 10 zile de la debut: limfonoduri, splină, rinichi, amigdale, prelevate de la
mai multe animale.
Forme atipice: avortoni, cadavre de purcei, sânge.
Scopul
Evidenţierea virusului sau detectarea anticorpilor.
METODE
Bioproba – metodă veche utilizată mai rar. Are avantajul că este concludentă dar este
neeconomică, are durată mare, necesită condiţii speciale de profilaxie.
Imunofluorescenţa – directă sau indirectă, este cea mai utilizată metodă în
diagnosticul PPC, pentru evidenţierea virusului, pe secţiuni din amigdale, rinichi,
limfonoduri, recomandată de OIE, pentru confirmarea bolii.
Testul imunoenzimatic (ELISA) – se utilizează în diagnostic pe animalele în viaţă
folosind probe de sânge sau ser fiind recomandat în eradicarea PPC. Metoda
utilizeată anticorpi monoclonali, care recunosc epitopii virali, (anticorpi capabili să
recunoască virusul).
Reacţia polimerazei în lanţ (PCR) – metodă de biologie moleculară, bazată pe
diferenţierea secvenţei nucleotidelor din genomul viral, identifică materialul genetic-Ag.
Izolarea virusului pestei porcine clasice

Diagnosticul PPC prin Imunofluorescență ( IFD ) și cultivarea pe PK15 sau SK-6
PROFILAXIA
COMBATERE ŞI PROFILAXIE
În ţările indemne nu se practică vaccinarea,
COMBATEREA: - supravegherea epidemiologică prin decelarea anticorpilor postinfecţioşi.
Se declară oficial boala, În ţările unde se practică vaccinarea,

Carantină gradul II, - conduita de diagnostic vizează evidenţierea virusului.
Examinarea clinică inclusiv prin termometrie, decelare a anticorpilor serici→ aprecierea imunizării efectivelor.
Se aplică -stamping out- întregului efectiv din focar,
Cadavrele se distrug prin ardere, Carantina profilactică a porcilor nou introduşi.
Dezinfecţii riguroase ale adăposturilor,
Se interzic mişcările de animale, Sacrificări de necesitate în locuri special amenajate.
Animalele sănătoase se sacrifică de necesitate (consum condiţionat).
Se intensifică acţiunile de depistare şi măsurile de profilaxie în jurul focarului Sterilizarea resturilor de la cantine, restaurante, abatoare, spitale.
Măsurile de carantină se ridică la 60 de zile, (două luni) de la ultimul caz.
Distrugerea corespunzătoare a cadavrelor.
7
16/10/2022
52
https://youtu.be/Csxa3lk_tSI
https://youtu.be/uWS2Q_0VOjg
Importanță – economică !
Etiologie : - virus ADN - fam. Asfarviridae
( African Swine Fever And Related Viruses )
- gen Asfivirus
- tropism : pentru monocite și macrofage (SRE)
Rezistă :
La 4°C → 24 luni
Liofilizare → 7 ani , congelare → 6 ani ,
PESTA PORCINĂ Sensibil :
AFRICANĂ Na OH 2% , solvenți organici , halogenuri
Dinamică : ENZOOTICĂ / EPIZOOTICĂ
( Boala lui Montgomery )PPA-ASF
Receptivitate :
Incubație : 3-5 zile
- porcii domestici (vârstă, rasă, sex )
- porcii sălbatici, mistreții Diagnostic clinic : Sp.Ac. , Ac. , Sb.ac. , Cr.
Surse de infecție: - hipertermie presimptomatică ( 41-42°C )
- primare : porcii bolnavi, convalescenți (1 an) - semne clinice sistemice:
, facocerii și potamocerii (purtători naturali). - respiratorii – tahipnee, dispnee
- secundare : furajele, apa, resturile alimentare,
- digestive – vomă, constipație/diaree cu sânge
obiectele contaminate
Calea de infecție: directă (prin contact direct), - nervoase - hiperexcitație, decubit lateral
- indirectă - produse alimentere , sursele secundare
- vectori: căpușe, păduchi.
8
16/10/2022
53
Diagnosticul de confirmare :
Diagnostic anatomo-patologic: Virusologic pe culturi celulare (leucocite de porc),

- diateză hemoragică generalizată,
- exantem cu cianoză și hemoragii, Testul de hemaglutinare și inhibare a hemaglutinării,
- exudate sangvinolente(pleură, pericard, peritoneu),
Imunofluorescența directă,
- splenomegalie (2-4 x),
- rinichii hemoragici (cu coaguli de sânge) Serologic : RFC, ELISA,
- limfonoduri hemoragice (aspect de hematom) PCR,
Histopatologic (hialinizări capilare),
Bioproba (purcei).
METODE DE DIAGNOSTIC IN PPA(ASF)
CE SE DECELEAZĂ
PROFILAXIA :
Generală nespecifică - restricții la importuri
- carantin[ profilactică
- biosecuritate
- D.D.D.
Specifică – ineficientă (există, nu se practică)
COMBATEREA :
Carantină gr.I , asanare prin lichidare, D.D.D.
Repopulare după 6 luni de la ridicarea măsurilor de

carantină (la 30 de zile după ultimul caz și dezinfecția finală)
Zonele afectate de pesta porcină africană la porcii domestici în
România din 2017 până în 2018
9
16/10/2022
54
Evoluția epidemiei de pestă porcină africană la porcii domestici (puncte

roșii) și mistreți (puncte violete) în Europa de Est în perioada Evoluția pestei porcine africane în lume în perioada 1.01.2018 -
1 ianuarie-23 August 2018 22.09.2018 la porcii domestici (cerc) și mistreți (triunghi)
Evoluția pestei porcine africane în lume în perioada

2020 - 2022 la porcii domestici și sălbatici .
https://youtu.be/0ykP5HxP_wQ
10
16/10/2022
55
Bibliografie
CSF
https://www.researchgate.net/figure/Map-of-countries-with-the-OIE-official-free-status-for-Classical-swine-fever-
2021_fig2_353426765
https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahc/2011/en_chapitre_1.15.2.pdf
https://www.woah.org/en/disease/classical-swine-fever/
https://www.msdvetmanual.com/generalized-conditions/classical-swine-fever/classical-swine-fever
https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/3.08.03_CSF.pdf
https://www.oie.int/fileadmin/Home/fr/Health_standards/tahm/3.08.03_CSF.pdf
https://youtu.be/5J65jG9g-ew
https://youtu.be/Je9241JArrQ
https://youtu.be/4Ry2z3T-Rfo
https://youtu.be/4VqbK6YfjPY https://youtu.be/ejqVCKUsHmk
https://youtu.be/fHEBbISDv84
https://youtu.be/sQTs9Al47Zs
ASF
https://www.msdvetmanual.com/generalized-conditions/african-swine-fever/african-swine-fever
https://www.woah.org/en/disease/african-swine-fever/
https://www.woah.org/app/uploads/2022/05/asf-report11.pdf
https://www.oie.int/fileadmin/Home/fr/Health_standards/tahm/3.08.01_ASF.pdf
https://youtu.be/zb-9tdJPxf8
https://youtu.be/Tj1qg8NaCMA
https://youtu.be/4Ej3dyACu9A
https://youtu.be/gQLkacWl0kA
https://youtu.be/g0BYrjnNMC0
https://youtu.be/0ykP5HxP_wQ
https://rr-asia.woah.org/wp-content/uploads/2020/03/asf_vittorio_guberti_part_2.pdf
11
16/10/2022
56
PSEUDOPESTA AVIARĂ
Newcastle disease
https://youtu.be/jkNxmTrrZSk
PSEUDOPESTA AVIARĂ
ETIOLOGIE
Virus ARN din Familia Paramyxoviridae, Genul Avulavirus

- Mortalitate Embrionară (24 – 100 h p.i.)
- Efect Citopatic
- Efect Hemaglutinant (pt. hematiile de pasăre)
- Rezistent în mediu (la congelare 180zile, liofilizat până la
3ani, în adăpost 2 luni, în cadavre 1 lună)
- Sensibil la formol şi sodă caustică !
( la conc. de 2% inactivat în 3 minute)
- Antigenitate – omogen
- Patogenitate ( virulenţă ) – 3 tipuri distincte
- Velogene – 4 → 60 h
(moartea embrionilor de 9 zile) - Mezogene – 60 → 90 h
- Lentogene > 90 h
- Imunogenitate – titru protector la 21 zile p.i. (titru minim la 7 zile)

https://youtu.be/NnzqDRU9Nug
1
16/10/2022
57
PSEUDOPESTA AVIARĂ
PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție 2008 LUME
EPIDEMIOLOGIE
 Receptivitate: - galinaceele (găină, fazan, bibilică, curcă, prepeliţă)
- columbiformele (porumbel, turturică)
- vrăbii, grauri, ciori, coţofene (în zonele contaminate)
- tineretul aviar mai sensibil !
- palmipedele sunt rezistente !
PSEUDOPESTA AVIARĂ ÎN LUME
 Surse de infecţie - primare: - păsări bolnave/infectate (jetaj,fecale)
- cadavrele /carcasele acestora 2008
- ouăle contaminate !!!
- secundare: apă, furaj, aşternut, obiecte de inventar,
mijloace de transport contaminate
- Vectori: insecte hematofage, păsări, animale, om
 Calea de infecţie: - orizontală - respiratorie, digestivă, transcutanată
- verticală - irelevantă epidemiologic
( mortalitate embrionară ! )
 Dinamica: tipic EPIZOOTICĂ (de tip exploziv)
PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție 2008 EU PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție 2008 RO
PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție genotipul VII-2013 PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție 2016
2
16/10/2022
58
PSEUDOPESTA AVIARĂ
PSEUDOPESTA AVIARĂ distribuție 2020 EU
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE CLINICĂ: incubaţia de 2-14 zile (4-6 zile)

 Tulburări - Generale: abatere, inapetenţă, horiplumaţie
- Digestive: indigestie ingluvială, diaree (uneori cu strii de sânge)
- Respiratorii: jetaj, dispnee, strănut (ţâfnă)
- Nervoase: convulsii, mioclonii, pareze, paralizii, moarte
 Evoluţie clinică : - Supraacută (≤24h),
- ACUTA (2-6 zile),
- Subacută (7-14zile),
- Cronică (până la 30-45 zile, cu inf. secundare)
- Infecţii secundare: Escherichia, Haemophillus, Mycoplasma
( în formele cronice! )
 - 4 tipuri de boală în funcţie de tipul de patogenitate a virusului implicat în procesul
infecţios:
- Tulpini Velogene - tipul Doyle (1927) - toate vârstele - t.g. + t.d. + t.r. + t.n.
- tipul Beach (1942) - pui, tineret - t.g. + t.r. + t.n.
- Tulpini Mezogene - tipul Beaudette (1946) - pui, tineret - t.r. + t.n.
- adulte - t.r.
- Tulpini Lentogene - tipul Hitchner (1948) - pui - t.r.
PSEUDOPESTA AVIARĂ PSEUDOPESTA AVIARĂ
CONCLUZIE
Paramixovirusul aviar serotipul1 (APMV-1)
prezintă 5 PATOTIPURI:
1. Velogenic viscerotrop,
2. Velogenic neurotrop,
3. Mezogenic,
4. Lentogenic sau respirator
5. Enteric asimptomatic, la care replicare inițială se
realizează în intestin, și determină infecție cu avirulență.
Rareori, apartenența la un anumit patotip este clară
3
16/10/2022
59
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE ANATOMO-PATOLOGICĂ :

- Ptoză ingluvială
- Edeme subcutanate la cap şi gât (coriză)
- Proventriculită şi Enterită (tonsilită) Hemoragiconecrotică
- Laringotraheită Hemoragiconecrotică, edem
pulmonar/Pneumonie Catarală
- Hemoragii pe seroase (Diateză Hemoragică)
Examenul histopatologic din SNC:

- Degenerări Neuronale, Infiltraţii Limfocitare
4
16/10/2022
60
5
16/10/2022
61
6
16/10/2022
62
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE:
Identificarea agentului patogen-PROBE:
păsări vii: tampoane traheale și cloacale (sau fecale);
cadavre: tampoane oro-nazale, plămâni, rinichi, intestine
(toate cu conținut), splină, creier, ficat și inimă, separate
sau ca probă unică.
Izolarea pe ouă embrionate sau pe culturi celulare.
Confirmarea prezenței paramixovirusului prin-
Evaluarea activității hemaglutinante HA + inhibarea
hemaglutinării IHA cu ser specific anti-NDV,
IFD (imunofluorescență directă),
ELISA,
Metode moleculare: RT-PCR, rtRT-PCR, secvențierea
nucleotidelor.
EVALUAREA PATOGENITĂȚII
DIFERENȚIEREA VIRUSULUI Inocularea în plăci de cultură, cultivate cu fibroblaste embrionare de găină,
Tehnici serologice și examinarea efectului citopatic.
Panel de 28 AcMo, pentru serogrupare,

Determinarea timpului mediu pentru uciderea embrionilor.
Util pentru serogrupuri mai mari, specificitate limitată
Determinarea indicelui de patogenitate intravenoasă la puii de 6 săptămâni.
RT-PCR în timp real,
Determinarea indicelui de patogenitate intracerebrală la puii de o zi (ICP)
Screeningul genei L Este o adevărată provocare pentru detectarea tuturor
Indicele de patogenitate intracerebrală, ICP este media pe pasăre, pe zi, observată
tipurilor de virus. timp de 8 zile, la 10 păsări inoculate intracerebral, cu virusul de testare,
Secvențierea și filogenia nucleotidelor situație în care rezultatele sunt notate astfel:
Foarte sigur, cu specificitate ridicată 0 = normal 1 = bolnav 2 = mort,
Datele sunt prezentate ca arbori filogenetici. ICP = 0 = niciun semn văzut în 8 zile,
Furnizează date despre interferențele epidemiologice. ICP = 2 dacă toate păsările au murit în 24 de ore.
7
16/10/2022
63
PSEUDOPESTA AVIARĂ
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE:
- Virusologic (din creier, trahee, pulmon, tonsile cecale)
- Serologic - RIHA (reacţia de inhibare a hemaglutinării),HA
- SN (seroneutralizare)
- IFD (imunofluorescenţă directă)
- pe amprentă de trahee, splină, proventricul
- E.L.I.S.A
Definition of EU: a bird disease produced by an avian paramyxovirus strain 1

- PCR
with an intracerebral pathogenicity index (ICP) in one day chickens more than - Bioproba - inoculare pui SPF=liberi de germeni patogeni
0,7. Virus with ICPI greater than 0.7 is considered virulent.
- introducerea în efectiv de găini „santinelă”
DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 43 DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 (găini SPF) 44
• PROFILAXIE:
• Gripa aviară • Psitacoză sau boala Nespecifică – biosecuritate, carantină profilactică, D.D.D.
• Holera aviară Pacheco Specifică - la găini, curci, fazani şi porumbei
• Laringotraheita • Micoplasmoză - vaccinuri vii atenuate (tulpini lentogene „LaSota”)
infectioasă • Bronșita infecțioasă - mod de adminstrare: - în sacul conjunctival

- aerosoli
• Coriza Infectioasă • Probleme de - i.m. / s.c.
• Difterovariolă management - Schema de vaccinare:
Lipsă a apei Ferme: 8-10 z , 22-24 z , 40-42 z , 70-72 z , 115-120 z, apoi din 3 în 3 luni
(formă difteritică)
Ventilație slabă Gospodării: la 2 luni, apoi din 4 în 4 luni, în trei campanii anuale
În ferme ► controlul imunității după a 3-a vaccinare anti-PPA
DIAGNOSTICUL DE SUPRAVEGHERE
• COMBATEREA :
- declarare oficială
Supravegherea PPA se face conform
- carantină de gr. II
- stamping-out Programului acţiunilor stategice de prevenire şi
- ridicarea măsurilor de carantină după 30 zile
de la ultimul caz lichidat şi dezinfecţia finală combatere a bolilor la animale prin :
- Supravegherea Permanentă Clinică şi Anatomo-patologică a păsărilor
• REPOPULAREA - Supravegherea Serologică a păsărilor - exploataţiile avicole
- Repopularea se face prin introducerea păsărilor santinelă (SPF), - gospodăriile populaţiei
menţinerea acestora 40 de zile în exploataţie,
- Testarea pentru identificarea anticorpilor specifici anti-PPA ( rezultat - import.
negativ !), şi ulterior repopularea completă;
- Păsările din efectivul repopulat nu pot părăsi exploataţia înaintea
efectuării examenelor serologice cu rezultat negativ.
8
16/10/2022
64
PROCEDURI DE DIAGNOSTIC
În diagnosticul unei boli infecţioase sunt vehiculaţi o serie de

termeni: DIAGNOSTICUL DE SUPRAVEGHERE
- diagnostic de suspiciune,
- diagnostic diferenţial, În boala de Newcastle supravegherea se face conform
- diagnostic de supraveghere Programului acţiunilor stategice de prevenire şi
- diagnostic de confirmare. combatere a bolilor la animale prin supravegherea
serologică a efectivelor de păsări din exploataţiile avicole,
Legislaţia sanitară veterinară reglementează în general gospodăriile populaţiei şi a efectivelor de păsări din import.
modalitatea de efectuare a diagnosticului de supraveghere, în
conformitate cu prevederile Programului acţiunilor stategice de
prevenire şi combatere a bolilor la animale şi respectiv
diagnosticul de confirmare sau infirmare a bolii.

PROFILAXIA
METODE DE DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE:
Generală:
Confirmarea pseudopestei: a) împrejmuirea exploataţiilor avicole, astfel ca în incinta acestora
a). examene virusologice de izolarea a virusului bolii de să nu poată pătrunde persoane, vehicule şi animale, decât printr-o
Newcastle din probe de organe provenite de la păsări moarte intrare special amenajată aflată sub control sanitar veterinar;
sau păsări ucise în scop de diagnostic şi probe de tampoane b) construirea şi amenajarea la intrarea în exploataţia avicolă a unui
traheale şi tampoane cloacale recoltate de la păsări vii. filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numărul
personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a
b). identificarea virusului prin reacţia de inhibare a hainelor şi încălţămintei de stradă cu echipament de protecţie
hemaglutinării, utilizând un antiser de referinţă contra bolii de antiepizootică;
Newcastle; c) interzicerea intrării în exploataţia avicolă a persoanelor care nu
lucrează direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de
c). testul patogenităţii intracerebrale efectuat pe păsări/pui SPF control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
în vârstă de o zi. d) respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigienă privind
popularea, hrănirea, exploatarea şi transportul păsărilor;

m) până la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a
e) interzicerea introducerii în ferme a altor pasari decât cele care constituie păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
proprietatea exploataţiei, precum şi desfăşurarea altor activităţi diferite de n) se interzice vânzarea şi scoaterea din incintă a produselor de origine
specificul acesteia; animală, furajelor, gunoiului şi altor materiale, până la clarificarea situaţiei
f) menţinerea obligatorie în carantină profilactică a păsărilor ce urmează epidemiologice a exploataţiei;
să fie introduse în exploataţie; o) se va urmări permanent şi în mod sistematic starea de sănătate a
g) asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă; efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistării la
h) organizarea şi amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a timp a primelor suspiciuni de boală, luându-se măsuri pentru stabilirea
locurilor de depozitare a produselor de origine animală şi furajelor; rapidă a diagnosticului, prin examene de laborator;
i) evacuarea dejecţiilor şi depozitarea lor, astfel încât să nu constituie p) în exploataţiile indemne se vor introduce ouă pentru incubat, pui de o zi
surse de poluare; şi tineret de înlocuire, numai din unităţi indemne;
j) aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie; r) în zona de protecţie a exploataţiei, cu o rază de cel puţin 3 km se va
k) solicitarea avizului autorităţii sanitare veterinare, la fiecare asigura supravegherea şi menţinerea sănătăţii efectivelor de păsări din
introducere de noi efective în exploataţiile avicole, la livrarea şi trecerea gospodăriile populaţiei, prin depistări periodice şi vaccinări de
păsărilor de la o categorie la alta, lotizări şi alte mişcări de efective; întreţinere;
l) anunţarea imediată a medicului veterinar oficial la apariţia sau s) orice mişcare interjudeţeană a efectivelor de păsări va fi avizată de
suspiciunea unei boli transmisibile; Agenţia Naţională Sanitară Veterinară prin direcţiile sanitare veterinare
judeţene şi a municipiului Bucureşti implicate;
9
16/10/2022
65
ş) exploataţiile avicole au obligaţia să respecte tehnologia de creştere

şi tehnologia sanitară veterinară, conform legislaţiei în vigoare;
t) se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a Profilaxia specifică: - conform protocolului emis de autoritatea
păsărilor ce se aduc în târguri, pieţe, expoziţii. veterinară centrală.
ţ) periodic, la intervale de cel mult o săptămână, din exploataţiile
avicole şi după caz, din gospodăriile populaţiei se vor trimite probe la - în prezent: vaccinări pe flux tehnologic la efectivele de
laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară; găini, curci, fazani şi porumbei conform schemelor stabilite,
u) expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin Autorităţii cu vaccinuri vii - preparate din tulpini lentogene –
sanitare veterinare competente prin Medicul Veterinar Oficial;
v) în cazul diagnosticării bolii de Newcastle în exploataţia avicolă sau - si vaccinuri inactivate.
în zonele de protecţie ale acesteia, minimum de 3 km, medicii veterinari
care asigură asistenţa sunt obligaţi să se informeze reciproc în mod
operativ, pentru a stabili şi aplica cu sprijinul comandamentelor
antiepizootice locale şi cel judeţean măsurile ce se impun.

Exploataţia avicolă Suspectă de Contaminare - măsuri:
COMBATEREA
1. medicul veterinar oficial - notificare obligatorie şi imediată a suspiciunii bolii de
Newcastle către autoritatea sanitară veterinară teritorială;
Prealerta – anunţarea suspiciunii de boală de Newcastle şi
instituirea măsurilor de restricţie de necesitate impuse de 2. înregistrarea tuturor categoriilor de păsări (numărul păsărilor domestice care
suspiciunea de boală. au murit, numărul celor care prezintă semne clinice); înregistrarea - efectuată
zilnic pentru a ţine evidenţa puilor eclozionaţi sau care au murit pe parcursul
În baza diagnosticului de suspiciune se instituie prealerta care perioadei de suspiciune;
presupune întocmirea unui raport (se completează după un format 3. se vor trimite de urgenţă la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;
prestabilit) către medicul veterinar inspector de stat, care la rândul
lui v-a informa Centrul Naţional de Control al Bolii. 4. păsările din exploataţia suspectă vor rămâne în adăposturile existente,
Se restricţionează mişcarea animalelor, persoanelor, produselor evitându-se contactul cu alte păsări;
acestora, materialelor sau vehiculelor spre sau din focar. 5. nici o pasăre nu va intra sau ieşi din exploataţie;
6. toate mişcările de persoane, animale, vehicule, ustensile, din şi înspre

exploataţie, de carne de pasăre, de furaje, deşeuri, aşternut, gunoi sau orice
ar putea transmite virusul bolii de Newcastle – se fac cu avizul autorităţii
sanitar veterinare teritoriale;

FOCARUL DE BOALĂ
7. întreaga producţie de ouă, - indiferent de profilul fermei contaminate (selecţie, MĂSURI:
reproducţie sau producţie pentru consum) - dirijare spre o întreprindere abilitată toate păsările din exploataţie se sacrifică pe loc fără întârziere; toate păsările
pentru fabricarea şi/sau prelucrarea produselor din ouă, în condiţii de care au murit sau au fost sacrificate, precum şi toate ouăle se distrug;
supraveghere de către autoritatea sanitară veterinară teritorială; aceste operaţii se vor efectua în aşa fel încât să reducă riscul răspândirii bolii;
8. folosire mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din halele b) orice material sau deşeu cum ar fi furajele, aşternutul sau gunoiul de grajd
de păsări / exploataţii; susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzător.
Acest tratament va asigura distrugerea virusului bolii de Newcastle, efectuat în
9. anchetă epidemiologică conform. art. 8 lit. g) din Ordinul nr. 312/8.08.2001 al conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, - Norma sanitară veterinară privind
profilaxia, supravegherea şi combaterea bolii de Newcastle; c) atunci când păsările domestice dintr-o exploataţie au fost sacrificate în
cursul perioadei probabile de incubaţie a bolii, carnea provenită de la aceste
păsări va fi oriunde este posibil identificată şi distrusă;
După confirmarea oficială a diagnosticului de boală de Newcastle → notificare
imediat boala prin telefon, fax, telex la: Direcţia Sanitară Veterinară judeţeană d) ouăle de incubaţie livrate sau transferate din exploataţie în cursul perioadei
respectiv a municipiului Bucureşti, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, Institutul probabile de incubaţie vor fi identificate şi distruse; puii care au eclozionat
de Diagnostic şi Sănătate Animală, Oficiul Internaţional de Epizootii şi din aceste ouă vor fi plasaţi sub supraveghere sanitară veterinară iar ouăle de
Comunitatea Europeană. consum livrate în timpul perioadei probabile de incubaţie a bolii care au fost
transferate din exploataţie vor fi identificate şi distruse, cu excepţia celor care au
fost anterior dezinfectate corespunzător;
10
16/10/2022
66
e) după efectuarea operaţiunilor prezentate la punctele a) şi b) spaţiile folosite

pentru cazarea păsărilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru
transport şi toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curăţite şi
dezinfectate în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; Autoritatea Sanitară Veterinară competentă poate extinde măsurile prevăzute
mai sus la alte exploataţii învecinate dacă localizarea, configuraţia lor sau
f) nici o pasăre nu va fi reintrodusă în exploataţie decât după cel puţin 21 zile contactul cu exploataţia în care boala a fost confirmată oferă suficiente motive
de la terminarea acţiunilor prevăzute la punctul e); pentru a suspiciona posibila contaminare.
Pentru a asigura coordonarea integrală a măsurilor necesare eradicării bolii de
g) efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea în vedere: perioada de timp Newcastle, cât mai repede posibil, va fi constituit un grup de criză.
în care boala de Newcastle ar fi putut exista în exploataţie sau în voliera de
porumbei; originea posibilă a bolii de Newcastle în exploataţie sau voliera de Autoritatea Sanitară Veterinară va institui în jurul exploataţiei infectate,
porumbei şi identificarea altor exploataţii sau voliere în care se găsesc păsări zonă de Protecţie cu o rază de cel puţin 3 km care este inclusă într-o
domestice, porumbei sau alte păsări ţinute în captivitate care ar putea fi infectate zonă de Supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km.
sau contaminate din aceeaşi sursă; interzicerea circulaţiei personalului, păsărilor La instituirea acestor zone se va ţine cont de factorii geografici, administrativi,
domestice, porumbeilor sau a altor păsări ţinute în captivitate, a altor animale, ecologici şi epidemiologici legaţi de boala de Newcastle precum şi de
vehicule, ouălor, cărnii şi carcaselor precum şi a oricăror ustensile sau materiale posibilităţile de monitorizare.
care pot vehicula virusul bolii de Newcastle din sau spre exploataţia sau voliera
respectivă.
ZONA DE PROTECŢIE – 3km Măsuri:

1. identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice şi sălbatice ZONA DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ – 10km Măsuri:
în captivitate;
2. inspecţii periodice la toate exploataţiile din zonă care deţin păsări, examinarea 1. identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice.
clinică a acestora, iar dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examen de 2. controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei.
laborator; 3. interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor
3. păsările să fie crescute în hale şi adăposturi care să poată fi izolate; 15 zile cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea
4. la intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj
corespunzătoare; special de salubritate.
5. să fie pusă sub control circulaţia persoanelor care manipulează păsări, carcase de 4. interzicerea circulaţiei ouălor de incubat în afara zonei, cu excepţia celor
pasăre şi ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele şi ouăle în destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitară veterinară;
interiorul zonei; transportul păsărilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrăzi înainte de expediere ouăle şi ambalajele trebuie dezinfectate.
sau calea ferată; 5. interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei.
6. se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine, 6. interzicerea târgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări.
cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară; 7. se interzice transportul păsărilor cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi
7. transportul aşternutului sau a dejecţiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar; ferate. Măsurile se aplică cel puţin 30 zile de la efectuarea operaţiunilor de
8. vor fi interzise târgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a curăţenie şi dezinfecţie în exploataţia infectată.
păsărilor domestice sau a altor păsări. Măsurile se vor menţine cel puţin 21 zile de la
efectuarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie preliminară în zona infectată; după
această perioadă zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară
veterinară. DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 63 DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 64
PSEUDOPESTA AVIARĂ
VACCINAREA DE NECESITATE
Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de
autoritatea veterinară centrală.
Comitetul Naţional de Control al Bolii este responsabil pentru aprovizionarea cu
vaccin, folosirea acestuia în acord cu legislaţia comunitară şi pentru stabilirea zonei
în care va fi utilizat.
Autoritatea sanitară veterinară centrală se va asigura că:
1. vaccinarea contra bolii de Newcastle poate fi aplicată ca o măsură suplimentară
de control, în situaţia apariţiei bolii;
2. singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avize de comercializare din
partea autorităţii veterinare centrale.
Autoritatea sanitară veterinară centrală care efectuează vaccinarea preventivă sau
de necesitate contra bolii de Newcastle va informa Comisia Europeană despre:
1. caracteristicile şi compoziţia vaccinurilor ce se vor utiliza;
2. procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitării şi folosirii vaccinurilor;
3. speciile şi categoriile de păsări domestice care vor fi supuse vaccinării;
4. zonele în care vaccinarea va fi efectuată;
5. motivele pentru care este efectuată vaccinarea.
România poate dispune instituirea unui program de vaccinare pentru porumbeii

voiajori. Atunci când este cazul va notifica acest lucru Comisiei Europene.
11
16/10/2022
67
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
În urma efectuării anchetei epidemiologice se întocmeşte un raport care va

TĂIEREA ŞI UCIDEREA PĂSĂRILOR cuprinde pe lângă datele legale privind identificarea în timp şi spaţiu a focarului
Păsările din fermele infectate vor fi ucise, iar carcasele distruse pe orice cale care să împiedice
precum şi a proprietăţii, detalii privind păsările sacrificate şi probele trimise la
răspândirea bolii în alte efective. Păsările din alte efective considerate din punct de vedere
epidemiologic a fi cu risc la expunerea directă sau indirectă la infecţie vor fi de asemenea ucise
laborator, data estimativă a primei expuneri la virusul bolii de Newcastle, măsurile
şi distruse în acelaşi mod. Carnea şi produsele de la păsările suspecte de a fi infectate vor fi de de siguranţă adecvate în cadrul exploataţiei afectate, incluzând notificările şi
asemenea distruse pentru prevenirea transmiterii bolii în alte efective. folosirea procedurilor de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din exploataţie.
Boala de Newcastle este supusă notificării şi informării epizootice la OIE în conformitate cu Identificarea problemelor particulare legate de îndepărtarea din exploataţia
prevederile Codului Zoo-Sanitar Internaţional corespunzătoare bolilor de lista A. infectată a carcaselor sau efectuarea curăţeniei, dezinfecţiei şi deratizării în
exploataţia infectată şi ce proceduri s-au aplicat în cazul existenţei unor astfel de
probleme. Identificarea sursei de infecţie a exploataţiei. Analiza vizitelor efectuate
în toate exploataţiile cu care unitatea infectată a avut schimburi comerciale
(material avicol, produse, subproduse, utilaje sau alte materiale care ar putea
transmite infecţia) şi de persoane (muncitori sau medici veterinari) cu până la 21
de zile înaintea apariţiei simptomatologiei, precum şi a exploataţiilor care au
prezentat risc de contact direct sau indirect în acelaşi interval de timp.
Este recomandat ca în exploataţiile cu risc particular de expunere la infecţie să
fie efectuată uciderea păsărilor susceptibile ce nu prezintă încă semne clinice de
boală.
INSTITUIREA ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI SUPRAVEGHERE

Zona de protecţie şi zona de supraveghere se stabilesc conform OMAAP 312/2001
(M.Of. 628/2001). Măsurile din zona de protecţie se menţin încă 21 de zile după efectuarea măsurilor de
În jurul focarului de boală (exploataţia infectată) se instituie o zonă de protecţie cu o curăţenie şi dezinfecţie preliminară în zona infectată, după această perioadă zona de
rază de 3 km care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinară.
km. Se vor stabili graniţele acestor zone, căile de acces şi punctele de control, se interzice În zona de supraveghere sanitară veterinară se vor aplica următoarele măsuri:
accesul în aceste zone şi organizarea de târguri, expoziţii, pieţe de păsări. Identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice.
În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri: Controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei.
Identificarea tuturor exploataţilor din zonă care deţin păsări domestice şi sălbatice în Interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile cu
captivitate. excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară;
Inspecţii periodice la toate exploataţiile din zonă care deţin păsări, examinarea clinică a carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj special de salubritate.
acestora iar dacă este necesar recoltarea de probe pentru examen de laborator. Interzicerea circulaţiei ouălor de incubat în afara zonei, cu excepţia celor destinate unei
Păsările vor fi crescute în hale şi adăposturi izolate. staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitară veterinară; înainte de expediere ouăle şi
La intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare. ambalajele trebuie dezinfectate.
Să fie pusă sub control circulaţia persoanelor care manipulează păsări, carcase de Interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei.
păsări şi ouă, vehicule cu care se transportă păsările, carcasele şi ouăle din interiorul zonei; Interzicerea târgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări.
transportul păsărilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată. Interzicerea transportului păsărilor cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate.
Se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine, cu În zona de supraveghere măsurile se aplică cel puţin 30 de zile de la efectuarea
excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară. operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţia infectată.
Transportul aşternutului sau a dejecţiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar. Operaţiunile de stingere a focarului şi ridicarea măsurilor de carantină se realizează în
Vor fi interzise târgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor conformitate cu OMAAP 156/1999 (MOf 123/2000)
domestice sau a altor păsări.
TEHNICA
de prelevare şi testare virusologică pentru detectarea virusului bolii de
Newcastle
REPOPULAREA
1. Prelevarea de probe
Reintroducerea păsărilor în exploataţii se va face numai după cel puţin 30 de
- se vor preleva cel puţin 60 de probe, cuprinzând minimum 30 de tampoane
zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie. cloacale şi 30 de tampoane traheale, de la fiecare efectiv de păsări. Trebuie să fie
Repopularea se face prin introducerea păsărilor santinelă, menţinerea acestora prelevate probe de la cel puţin 60 de păsări. Probele se vor preleva cu 5 zile
înainte de tăiere şi se vor transporta pentru testare la Laboratorul Naţional de
40 de zile în exploataţie, testarea pentru identificarea anticorpilor specifici Referinţă pentru Boala de Newcastle, răcite, dar nu îngheţate.
antipseudopestoşi cu rezultat negativ, şi ulterior repopularea completă.
2. Manipularea probelor
Păsările din efectivul repopulat nu pot părăsi exploataţia înaintea efectuării
examenelor serologice cu rezultat negativ. - pot fi grupate cel mult 5 probe de acelaşi tip. Tampoanele trebuie să fie aşezate
într-o cantitate suficientă de mediu cu antibiotic, pentru a se asigura imersiunea
completă, iar după agitare trebuie să fie lăsate pentru aproximativ două ore la
temperatura ambiantă sau perioade mai lungi la temperatura de 4oC şi apoi
clarificate prin centrifugare (de exemplu, 800-1.000 x g timp de 10 minute).
12
16/10/2022
68

3. Mediul cu antibiotic
Un exemplu tipic de tampon cloacal este: 10.000 de unităţi/ml penicilină, 10 mg/ml

streptomicină, 0,25 mg/ml gentamicină şi 5.000 de unităţi/ml micostatin în soluţie
tamponată de fosfat salin la un pH de 7,2-7,4. Pot fi adăugate 50 mg/ml de 5. Interpretare
oxitetraciclină. Concentraţia de antibiotic poate să fie redusă la diluţii în bază 5
pentru tampoanele traheale. Testul va fi evaluat negativ dacă nu este detectată nici un fel de activitate
Este foarte important ca atunci când se prepară mediul pH-ul să fie verificat şi hemaglutinantă şi nu este izolat nici un virus. Când se izolează virusul bolii de
reajustat după adăugarea de antibiotice. Newcastle, lotul de păsări este evaluat ca un lot suspect de boală şi este supus
prevederilor Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie,
4. Izolarea virusului pe ouă embrionate de pasăre supraveghere şi combatere a bolii de Newcastle, aprobată prin Ordinul
Fluidul supernatant clarificat se va inocula în cantităţi de câte 0,2 ml în cavitatea ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.312/2001, publicat în Monitorul
alantoidiană, fiecare fluid într-un număr minim de 4 ouă embrionate de pasăre ce au Oficial al României, Partea I, nr.628 din 5 noiembrie 2001. Dacă virusul izolat se
fost incubate timp de 8-11 zile. Ideal ar fi ca aceste ouă să fie obţinute dintr-un lot dovedeşte a fi de origine vaccinală, prelevările de probe şi testările trebuie să se
de păsări liber de agenţi patogeni, iar atunci când aceasta nu se poate practica, se repete.
acceptă folosirea ouălor obţinute dintr-un lot ce se prezintă a fi liber de anticorpi
produşi de prezenţa virusului bolii de Newcastle.
Ouăle inoculate sunt menţinute la 37oC şi sunt supuse zilnic mirajului. Ouăle cu
embrioni morţi sau pe cale de a muri şi toate ouăle rămase 4 zile după inoculare
trebuie să fie răcite la 4ĽC, iar lichidele alantoamniotice să fie testate pentru
activitatea de hemaglutinare.
Bibliografie
• https://www.oie.int/fileadmin/Home/eng/Animal_Health_in_the_World/docs/pdf/Disease_cards/NEWCASTLE_DIS
EASE.pdf
• https://www.cdfa.ca.gov/ahfss/animal_health/pdfs/V_N_D_Photos-EngSpan.pdf
• https://www.cdfa.ca.gov/ahfss/animal_health/pdfs/V_N_D_Veterinarians.pdf
• https://www.cdfa.ca.gov/ahfss/animal_health/newcastle_disease_info.html
• https://www.aphis.usda.gov/aphis/ourfocus/animalhealth/animal-disease-information/avian/virulent-newcastle/vnd
• https://www.msdvetmanual.com/poultry/newcastle-disease-and-other-paramyxovirus-infections/newcastle-disease-
in-poultry
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/fr/Health_standards/tahm/3.03.14_NEWCASTLE_DIS.pdf
• https://www.aphis.usda.gov/animal_health/emergency_management/downloads/sop/sop_nd_e-e.pdf
• https://www.woah.org/en/disease/newcastle-disease/
• https://www.cfsph.iastate.edu/diseaseinfo/disease-images/?disease=newcastle-disease&lang=en
• https://youtu.be/LYLAQ3OsqTQ -vaccinare
• https://youtu.be/GUuiGHuiPUo -semne clinice
• https://youtu.be/NnzqDRU9Nug - etiologie si morfopatologie
• https://youtu.be/MQuOVZxDtEQ
• https://youtu.be/l_MpPBv2-mQ
13
16/10/2022
69
LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

(LEB) B-108
ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINA
(AIE)B-205 LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
2022 (LEB) B-108
DVM PhD DRAGOS COBZARIU DVM PhD DRAGOS COBZARIU

2022 1 2022 2
LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ
 Horse
2022 3 2022 4

2022 5 2022 6
1
16/10/2022
70
https://youtu.be/EGfMRVBDxaY
• https://youtu.be/HhhRQ4t95OI
2022 7

ETIOLOGIE :
Virus ARN DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE EPIDEMIOLOGICĂ

- Familia Retroviridae
Receptivitate:
- gen Deltaretrovirus, tip C (BLV) - infecţie naturală: taurineine şi bubaline - indiferent de vârstă
- tropism pentru - limfocitele B (incidenţa maximă ≈ 7 – 8 ani)
- infecţe experimentală: oile, caprele
- macrofage şi
- parţial limfocitele T Factorii de risc:
- vârsta (> 2ani);
- sensibil la condiţiile de mediu : - rasa - rasele cu roba roşie (Roşia Daneză)
- 30” → 80 grade Celsius. - rasele de lupte, vacile de lapte
- stresul
- max. 2 h la variaţii de pH
(<6- >8 )
2022 9 2022 10

DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE EPIDEMIOLOGICĂ DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE EPIDEMIOLOGICĂ
SURSELE DE INFECŢIE : CĂILE DE INFECŢIE :

Verticală ( transplacentară)
- infecţie congenitală la 4 – 8% viţei din vaci BLV+,
Primare - viţeii infectaţi “in utero” pot fi identificaţi începând cu vârsta de 80 zile;
- animale infectate (limfocitele din sânge sau lapte)
Orizontală - digestivă ( colostru / lapte contaminat ),
- cantitatea minimă de sânge pentru transmitere: 0,1 ml. - transcutanată - insecte hematofage,
Secundare - puncţii / operaţii ( cu instrumentar contaminat ),
- instrumentar medical nesterilizat - transmitere transrectală ( controlul gestaţiei ),
- contact direct ( plăgi, microleziuni ).
- obiecte contaminate cu sânge infectat
Vectori - insecte hematofage (Tabanide) DINAMICA EPIZOOTICĂ : SPORADICO-ENZOOTICĂ
cu caracter staţionar.
NU se transmite prin material seminal și salivă.

2022 11 2022 12
2
16/10/2022
71
LEB 2019
LEB 2020

2022 13 2022 14

TABLOUL CLINIC
STADIALIZAREA CLINICĂ A LEUCOZEI BOVINE
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE CLINICĂ : (după Barna, 1994)
Stadiul Extensia leziunilor Durata
- incubaţie lungă ( → 4-5 săpt.) cu evoluţie cronică 2-5ani (acută )
I. Purtător Leucocitoză, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză 3 – 6 luni
asimptomatic pasageră. Anticorpi precipitanţi anti BLV.
- leucoza enzootică - faza leucemică - limfoidă
de virus
- faza de limfocitoză persistentă
- faza tumorală II. Limfadenopatic Hipertrofia uni sau bilaterală a limfo ganglionilor 1 – 2 ani
- mieloidă (rară) palpabili, seroconversie.
- leucoza sporadică - juvenilă (la tineret până la 2 ani )
- timică (la bovine între 6 – 30 luni ) III. Leucemic Alterarea tabloului sanguin dominant pe seria 3 – 6 luni
- cutantă - rară ( la bovine între 6 luni – 4 ani ) limfoida.
Limfosarcom Tumori limfosarcomatoase generalizate în ţesuturi 2 – 3 luni
Examenele paraclinice (concludente în faza citemică) generalizat şi organe.
- hematologic - leucocitoză (100.000 leucocite/mm3 din care 95% limfocite)
- citomorfologic - limfoblastoză, mieloblastoză. + Ap. digestiv – cheag – tumori; – esofag – stricturi.
+ Ap. circulator – insuficienţă cardiacă.
+ Ap. genital – sterilitate, metrite, vaginite, tumori.
+ Ap. excretor - disurie, hematurie.
+ Sist. nervos – fenomene de excitaţie, pareze, paralizii
2022 15 2022 16

STADIUL I
STADIALIZAREA CLINICĂ - purtător asimptomatic timp de 3 – 6 luni;
Incubaţia medie 4 – 6 săptămâni. - leucocitoză, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză pasageră;
Exprimare clinică după 2 – 5 ani. nucleare
Evoluţie cronică (supraacut sau acut, rar la tineret).
Sfârşit letal, remisiuni pe parcursul evoluţiei.

Atipii } →prolimfoblaşti, limfoblaşti, celule Rieder
citoplasmatice
- după 3 – 6 săptămâni apar Ac.precipitanți → sero + ═> animal

infectat.

2022 17 2022 18
3
16/10/2022
72

STADIUL III
- leucemia limfoidă
STADIUL II
- Chei : Bendixen, Goetze, Tolle, CEE
Cheia Comunităţii Economice Europene (CEE)
- hipertrofia lnn. profunzi şi superficiali - sunt mobili, nedureroşi şi pentru diagnosticul leucozei bovine
duri (în reticulosarcom) sau moi (limfosarcom);
Vârsta în ani Negativ Valori la examinare Pozitiv
- apatie, anemie, inapetenţă – evoluţie progresivă Numarare leucocite
0–1 11.000 11.000 – 13000 13.000
1–2 10.000 10.000 – 12.000 12.000
2–3 8.500 8.500 – 10.500 10.500
3–4 7.500 7.500 – 9.500 9.500
4–5 6.500 6.500 – 8.500 8.500
5–6 6.000 6.000 – 8.000 8.000
peste 6 ani 5.500 5.500 – 7.500 7.500

2022 19 2022 20

STADIUL IV
- limfom malign limfocitar TABLOU LEZIONAL
- tumori lnn. + viscere
SUSPICIUNEA ANATOMOPATOLOGICĂ :
Ac. pp. la 70% din animalele infectate;
- infiltraţii difuze sau/şi nodulare în :
leucemice - organele hematopoietice (măduvă, limfonoduri)
- fetalizarea măduvei oaselor lungi
LEUCOZE - viscere (cheag, ficat, splină, rinichi, SNC, uter)
aleucemice
- alopecie, emacierea maselor musculare
1. ACUTĂ: cu celule stem; hemocitoblastică, paralimfoblastică şi
limfoblastică; reticulosarcom; limfosarcom; boala Hodgkin,
Histopatologic :
limfom gigantofolicular, mielom.
- abundenţă de celule neoplazice (peste 90% limfoblastice) în ţesuturile
2. CRONICĂ: monocitară, limfocitară, plasmocitară. infiltrate
2022 21 2022 22

SUSPICIUNE - CONCLUZIE:
DIAGNOSTICUL de CONFIRMARE:
Epidemiologic: IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA VIRUSULUI
Identificarea virusului integrat sub formă de provirus – PCR.
- rasă p 10, p 12, p 24
- vârstă Evidenţierea componentelor antigenice ale BLV cu AcMo gp 58 (F, G, H)
- tehnologii veterinare
- sistem de exploatare. TAVA, TAA-IF
CLINIC: IDENTIFICAREA ANTICORPILOR SPECIFICI : ser, lapte, colostru.

- ex. hematologic: numărătoare şi formulă AGID (după 3 luni de la infecţie) ,
leucocitară ELISA
Adenopatie +
{ - medulogramă
- adenogramă
- imunologic
CITOMORFOLOGIC (frotiu sau leucocitoconcentrat), medulograma

2022 23 2022 24
4
16/10/2022
73
DIAGNOSTICUL de CONFIRMARE: PROFILAXIE
- controlul importurilor → numai animale indemne;

- profilaxia nespecifică - carantina profilactică (minim 4 luni )
- supraveghere anuală pentru LEB;
- garanţii pentru animalele de reproducţie, material seminal.
UNITĂȚI INDEMNE:
Supravegherea serologică prin ELISA şi/sau AGID la bovine > 6 luni la:
- masculi şi femele la autorizare şi de două ori pe an;
- vaci, bivoliţe, juninci, viţele – o dată pe an;
- bovine importate – control în carantina profilactică;
- bovine exportate – control cu 30 zile înainte de livrare;
- îngrăşătorii – o dată pe an.

2022 25 2022 26

PROFILAXIA GENERALĂ-MĂSURI NESPECIFICE
•Eliminarea transmiterii virale, de la animalele infectate prin intermediul sângelui, la animalele receptive este
baza protocoalelor de prevenire. COMBATERE
•La viței, hrănirea cu colostru de la vaci seronegative este recomandată. Majoritatea dovezilor epidemiologice,
sugerează că efectul protector al anticorpilor colostrali depășește riscul de infecții, chiar și în efectivele cu
prevalență ridicată. De asemenea, poate fi luată în considerare, înlocuirea hrănirii cu lapte integral, cu - Declararea oficială a bolii
înlocuitori de lapte de înaltă calitate. Laptele contaminat cu sânge, nu trebuie administrat în hrana vițeilor.
Trebuie folosită ca metodă de ecornare, cauterizarea sau alte metode nesângeroase pentru această manoperă. - Carantina gr.III
Echipamentul folosit pentru castrare, tatuare, crotaliere a urechii sau implantare de cipuri, trebuie curățat și – dacă unul sau mai multe animale (< 15% R+) ═>
dezinfectat corespunzător între animale.
•Transmiterea poate fi prevenită la bovinele adulte, prin schimbarea mânecilor de control rectal, la fiecare unitatea devine unitate în asanare prin extracţie.
vacă. Inseminarea artificială sau transferul de embrioni, la animale libere de boală, pot limita transmiterea. În
efectivele de bovine, monta naturală se va face cu un taur negativ, pentru a limita transmiterea, dar monta
naturală este o metodă neobișnuită de transmitere virală, cu excepția cazului în care este traumatizantă. Unităţi cu >15% reagente ═> asanare prin lichidare
•Recomandările suplimentare includ, dezinfecția echipamentelor care au intrat în contact cu sângele sau cu
țesuturile corporale. Ace de unică folosință, trebuie folosite întotdeauna, pentru recoltarea sângelui și injecțiile
intramusculare. Este de preferat să folosiți ace de unică folosință pentru vaccinare, dar riscul de transmitere a
virusului BLV prin vaccinare subcutanată, este scăzut. Instalațiile de manipulare și contenție, contaminate cu
sânge trebuie curățate înainte de fiecare animal. Controlul vectorilor ajută la minimizarea potențialului de
transmitere asociată cu tabanide. Transfuziile de sânge și vaccinurile care conțin constituenți sanguini, cum ar
fi cele utilizate pentru babesioză și anaplasmoză, sunt posibilități de răspândire ale bolii, iar donatorii trebuie să
fie atent verificați.
2022 27 2022 28

COMBATEREA MĂSURI
Nu există tratament pentru infecția virală sau pentru sarcomul din infecția cu BLV al bovinelor, deși
corticosteroizii parenterali, pot scădea temporar severitatea semnelor clinice. Au fost dezvoltate
programe de eradicare, dar succesul a fost variabil, datorită cheltuielilor și a prevalenței mari a infecției
în rândul bovinelor, în raport cu costul economic al bolii.
Este recomandat următorul protocol de eradicare:
-identificarea animalelor infectate, folosind o metodă serologică,
-sacrificarea animalelor seropozitive,
-retestări în turmă la 30-60 de zile,
-folosirea PCR pentru a testa vițeii tineri, și ca test complementar pentru a clarifica rezultatele testelor
serologice în efectivele cu o prevalență scăzută a infecției.
Se repetă testarea și eliminarea din turmă, până când întregul efectiv este negativ. Testarea se repetă
apoi la fiecare 6 luni.
Turma este declarată liberă de boală, când nu există rezultate pozitive la testare timp de 2 ani.
Animalele nou introduse în turmă, trebuie să aibă, două rezultate negative la 30 și 60 de zile, înainte
de introducerea în efectiv.
ANEMIA INFECŢIOASĂ
Programele de testare și eliminare sunt costisitoare, din punct de vedere economic, sunt
recomandate, dar sunt rareori implementate. Aceste programe necesită rularea a două operațiuni ECVINA
complet separate, și necesită resurse suplimentare, inclusiv bani, timp și forță de muncă disponibilă.
(AIE)B-205
2022 29 2022 30
5
16/10/2022
74
https://youtu.be/1lhMkrbOuDY  Horse

2022 31 2022 32
ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINA ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINA
Boală infecţioasă virală specifică solipedelor, caracterizată

ETIOLOGIE : - virus ARN - fam.Retroviridae clinico-lezional prin febră, anemie, tulburări cardiovasculare,
- gen Lentivirus diateză hemoragică şi hiperplazia ţesutului reticuloendotelial.
- tropism accentuat pentru
ŢESUTUL HEMATOFORMATOR DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE EPIDEMIOLOGICĂ
ŞI RETICULOENDOTELIAL Receptivitate : - solipedele (cal, catâr, bardou, măgar)
- neimunogen. - indiferent de rasă sau sex
- fenomenul de „derivă a antigenelor virale” →
variante antigenice ! (p26 – stabilă) Factori favorizanţi :
- rezistent în mediu: - vârsta - tineretul mai sensibil
- 6 luni pe furaje - alimentaţia şi condiţiile de exploatare
- 3 luni în cadavre - particularităţi geoclimatice (căldură şi umezeală, păduri)
- 1 lună în apă (regiuni calde şi umede → insecte hematofage).
- 1 oră la 60 °C

2022 33 2022 34
Căi de transmitere:
SURSE DE INFECŢIE : Orizontal - transcutanat – (rol major!)
- înţepătura insectelor hematofage
Primare : - plăgi de frecătură (harnaşamente neajustate, pansaj )
- animalele contaminate (cu sau fără semne clinice) - iatrogen – istrumentar nesterilizat (ace, bisturie, sonde, etc.)
( rămân purtătoare şi eliminatoare de virus toată viaţa) - digestivă
- cadavrele animalelor contaminate rol minor ! - contact direct
- carnea, produsele şi subprodusele -respirator posibile , dar nesemnificative epidemiologic!
Vertical - transplacentară
Secundare :
- apă, furaje aşternut, dejecţii, gunoi de grajd Factori favorizanti : cohabitare de durată, populaţie numeroasă de vectori.
- obiecte de pansaj, harnaşamente (de uz colectiv)
- vectori – insecte hematofage rol major ! Dinamica: ENZOOTICĂ – efective recent contaminate.
(tăuni, muşte, căpuşe) SPORADICĂ – efective cu infecţii vechi.
(exacerbări sezoniere → lunile calde şi umede )

2022 35 2022 36
6
16/10/2022
75
AIE 2019 AIE 2020

2022 37 2022 38
DIAGNOSTICUL DE SUSPICIUNE CLINICĂ

- incubaţie 4-6 săpt.
- primul acces moderat cu remitere rapidă
- ACUT sau SUBACUT
- Febră intermitentă 41oC, ↓↑ 1oC /oră
- Anorexie, depresie, slăbiciune, ATAXIE,
- Edeme declive: abdomen, prepuţ, membre, peteşii pe mucoase
- Modificări cardiace: creşterea intensităţii zgomotelor cardiace,
tahicardie, aritmii, jetaj serosangvinolent.
- Splenomegalie
- Avorturi.
- Remisiuni clinice cu recăderi la intervale de 2-3 săptămâni
→ moarte în primul an → agravări (corticoterapie, stress)
→ remitere clinică → purtător şi eliminator cronic.
2022 39 2022 40
MODIFICĂRI BIOLOGICE ( ex. paraclinic ) :

SUSPICIUNEA ANATOMOPATOLOGICĂ
- Leucopenie (neutropenie, limfopenie) - anemia şi diateză hemoragică
- dilataţie şi hipertrofie cardiacă cu hemoragii subepicardice
- Trombocitopenie-(aspect hemoragic al leziunilor prin afectarea coagulabilitatii) - splenomegalie şi hepatomegalie (ficat muscat)
- insule de fetalizare în măduva oaselor lungi (femur, humerus)
- Eritropenie (normocitică, normocromă)-anemia ! - cahexie şi hipertrofie ganglionară.
- Scad proteinele serice totale cu păstrarea raportului dintre fracţii DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE
- Ac. pp. precoce→IDGA la 45 zile p.i. - Ex. virusologic, histopatologic şi hematologic.
- Ex. serologice – ELISA, ID, IF, RFC. COGINS-imunodifuzie
- La mânjii - ac. colostrali până la 65-182 zile-diagnostic!

2022 41 2022 42
7
16/10/2022
76
DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE
• Recomandat pentru importul de ecvine, este prezentarea unui
CERTIFICAT VETERINAR INTERNAȚIONAL care să ateste:
• 1) Animalele nu au prezentat nici un semn clinic, de anemie infecțioasă ecvină,

în ziua expedierii și nici în ultimele 48 de ore.
• 2) Nici un caz de anemie infecțioasă ecvină, nu a fost asociat cu spațiile în care
au fost ținute animalele, trei luni anterioare expedierii.
• 3) În cazul importului permanent, animalele au fost testate pentru anemie
infecțioasă, prin intermediul unui test de diagnostic efectuat pe probe de sânge,
prelevate cu 30 de zile anterioare expedierii, al cărui rezultat a fost negativ.
• 4) În cazul importului temporar, animalele au fost testate pentru depistarea
anemiei infecțioase a cabalinelor prin intermediul unui test de diagnostic efectuat
pe probe de sânge, cu 90 de zile anterioare expedierii, al cărui rezultat a fost
negativ.

2022 43 2022 44

PROFILAXIE:
Carantină profilactică;
Controlul sever al miscarilor de ecvine;
Asigurarea măsurilor de biosecuritate în exploatațiile de ecvine ;
Supraveghere serologică prin ID şi/sau ELISA la caii în vârstă de peste 6 luni
Supravegherea histo şi anatomopatologică la ecvinele moarte în carantină
sau la suspiciunea de boală.
Supraveghere clinica şi serologică la solipedele sănătoase
COMBATERE:
Boală incurabilă, tratament inoperant
Declarare oficială carantină de gradul III
Izolarea efectivelor suspecte de infectie de restul efectivului;
Efectuarea dezinsectiilor si deparazitarilor;
Supravegherea comercializării ecvinelor în târgurile de animale vii;
Eliminarea ecvinelor bolnave, în cel mult 10 zile de la primirea
buletinului de analiză cu rezultat pozitiv.
Carantina se ridică la 6 luni de la ultimul caz
Judeţe cu risc epidemiologic înalt pentru AIE :
Sălaj , Satu Mare , Sibiu , Maramureş , Mureş , Bihor , Bistriţa , Arad
2022 45 2022 46

BIBLIOGRAFIE
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/2.04.10_EBL.pdf
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/3.05.06_EIA.pdf
• https://web.stanford.edu/group/nolan/_OldWebsite/tutorials/ret_5_struct.html
• http://iliebarna.ro/images/lucrari/9.pdf
• https://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Phylogeny_of_Retroviruses.jpg
• https://wikicro.icu/wiki/Retrovirus
• https://youtu.be/V3NVEVsCmXU
• https://youtu.be/WifsgE7T8IQ
• https://youtu.be/EGfMRVBDxaY
• https://youtu.be/PlSvywlLuNw
• https://youtu.be/r0GTT1M7ZHE
• https://youtu.be/no1fwNCth1w
• https://youtu.be/ARWZh7dVaWU
• https://youtu.be/7faoeljar0Q
• https://youtu.be/hxAYxvPdQFY
• https://youtu.be/E3XZxM_MD7Q
• https://www.oie.int/doc/ged/D9425.PDF
• https://youtu.be/1lhMkrbOuDY
https://youtu.be/60YO4eZiv3s • https://youtu.be/60YO4eZiv3s

2022 48
8
16/10/2022
77
BIBLIOGRAFIE
"Virus Taxonomy: 2018b Release". International Committee on Taxonomy of Viruses (ICTV). March 2019. Retrieved 16 March 2019.
• ^ "Listing in Taxonomic Order – Index to ICTV Species Lists". Retrieved 11 April 2008.
• ^ "retrovirus". Oxford English Dictionary. Retrieved 25 September 2018.
• ^ Jump up to:a b {Miller, A. D. (2006). Retroviral Vectors in Gene Therapy. Encyclopedia of Life Sciences. doi:10.1038/npg.els.0005741}
• ^ Jump up to:a b c Carter JB, Saunders VA (2007). Virology: principles and applications (1st ed.). Chichester, England: John Wiley & Sons. p. 191. ISBN 978-0-470-02386-0. OCLC 124160564.
• ^ Coffin JM, Hughes SH, Varmus HE, eds. (1997). Retroviruses. Cold Spring Harbor Laboratory. ISBN 978-0-87969-571-2.
• ^ Jump up to:a b Kurth R, Bannert N, eds. (2010). Retroviruses: Molecular Biology, Genomics and Pathogenesis. Horizon Scientific. ISBN 978-1-904455-55-4.
• ^ Zheng, Jialu; Wei, Yutong; Han, Guan-Zhu (1 February 2022). "The diversity and evolution of retroviruses: Perspectives from viral "fossils"". Virologica Sinica. 37 (1): 11–18. doi:10.1016/j.virs.2022.01.019. ISSN 1995-
820X. PMC 8922424. PMID 35234634.
• ^ Coffin, John M.; Hughes, Stephen H.; Varmus, Harold E. (1997). The Place of Retroviruses in Biology. Cold Spring Harbor Laboratory Press.
• ^ Coffin JM (1992). "Structure and Classification of Retroviruses". In Levy JA (ed.). The Retroviridae. Vol. 1 (1st ed.). New York: Plenum. p. 20. ISBN 978-0-306-44074-8.
• ^ Jump up to:a b c Painter, Mark M.; Collins, Kathleen L. (1 January 2019), "HIV and Retroviruses", in Schmidt, Thomas M. (ed.), Encyclopedia of Microbiology (Fourth Edition), Academic Press, pp. 613–628, doi:10.1016/b978-0-12-801238-
3.66202-5, ISBN 978-0-12-811737-8, S2CID 188750910, retrieved 3 May 2020
• ^ Olson ED, Musier-Forsyth K (February 2019). "Retroviral Gag protein-RNA interactions: Implications for specific genomic RNA packaging and virion assembly". Seminars in Cell & Developmental Biology. SI: Human dendritic cells. 86: 129–
139. doi:10.1016/j.semcdb.2018.03.015. PMC 6167211. PMID 29580971.
• ^ Coffin JM, Hughes SH, Varmus HE (1997). Virion Proteins. Cold Spring Harbor Laboratory Press. ISBN 978-0-87969-571-2.
• ^ Coffin 1992, pp. 26–34
• ^ Kim FJ, Battini JL, Manel N, Sitbon M (January 2004). "Emergence of vertebrate retroviruses and envelope capture". Virology. 318 (1): 183–91. doi:10.1016/j.virol.2003.09.026. PMID 14972546.
• ^ Jump up to:a b Carter JB, Saunders VA (2007). Virology : principles and applications. Chichester, England: John Wiley & Sons. ISBN 978-0-470-02386-0. OCLC 124160564.
• ^ Champoux JJ, Schultz SJ (June 2009). "RNase H Activity: Structure, Specificity, and Function in Reverse Transcription". The FEBS Journal. 134 (1–2): 86–103. doi:10.1016/j.virusres.2007.12.007. PMC 2464458. PMID 18261820.
• ^ Moelling K, Broecker F, Kerrigan JE (2014). "RNase H: specificity, mechanisms of action, and antiviral target". Human Retroviruses. Methods in Molecular Biology. Vol. 1087. pp. 71–84. doi:10.1007/978-1-62703-670-2_7. ISBN 978-1-62703-
669-6. PMID 24158815.
• ^ Jump up to:a b Vargiu L, Rodriguez-Tomé P, Sperber GO, Cadeddu M, Grandi N, Blikstad V, et al. (January 2016). "Classification and characterization of human endogenous retroviruses; mosaic forms are common". Retrovirology. 13:
7. doi:10.1186/s12977-015-0232-y. PMC 4724089. PMID 26800882.
• ^ Peters, P. J., Marston, B. J., Weidle, P. J., & Brooks, J. T. (2013). Human Immunodeficiency Virus Infection. Hunter’s Tropical Medicine and Emerging Infectious Disease, 217–247. doi:10.1016/b978-1-4160-4390-4.00027-8
• ^ Coffin JM, Hughes SH, Varmus HE (1997). "Genetic Organization". Retroviruses. Cold Spring Harbor Laboratory Press. ISBN 978-0-87969-571-2.
• ^ Belshaw R, Pereira V, Katzourakis A, Talbot G, Paces J, Burt A, Tristem M (April 2004). "Long-term reinfection of the human genome by endogenous retroviruses". Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of
America. 101 (14): 4894–9. Bibcode:2004PNAS..101.4894B. doi:10.1073/pnas.0307800101. PMC 387345. PMID 15044706.
• ^ Medstrand P, van de Lagemaat LN, Dunn CA, Landry JR, Svenback D, Mager DL (2005). "Impact of transposable elements on the evolution of mammalian gene regulation". Cytogenetic and Genome Research. 110 (1–4): 342–
52. doi:10.1159/000084966. PMID 16093686. S2CID 25307890.
•
•
^ Svarovskaia ES, Cheslock SR, Zhang WH, Hu WS, Pathak VK (January 2003). "Retroviral mutation rates and reverse transcriptase fidelity". Frontiers in Bioscience. 8 (1–3): d117–34. doi:10.2741/957. PMID 12456349.
^ Jump up to:a b Rawson JM, Nikolaitchik OA, Keele BF, Pathak VK, Hu WS (November 2018). "Recombination is required for efficient HIV-1 replication and the maintenance of viral genome integrity". Nucleic Acids Research. 46 (20): 10535–
10545. doi:10.1093/nar/gky910. PMC 6237782. PMID 30307534.
MULȚUMESC!
• ^ Cromer D, Grimm AJ, Schlub TE, Mak J, Davenport MP (January 2016). "Estimating the in-vivo HIV template switching and recombination rate". AIDS. 30 (2): 185–
92. doi:10.1097/QAD.0000000000000936. PMID 26691546. S2CID 20086739.
• ^ Jolly C (March 2011). "Cell-to-cell transmission of retroviruses: Innate immunity and interferon-induced restriction factors". Virology. 411 (2): 251–9. doi:10.1016/j.virol.2010.12.031. PMC 3053447. PMID 21247613.
• ^ MacLachlan, N. James; Dubovi, Edward J. (2011). Fenner's Veterinary Virology (Fourth ed.). Academic Press. p. 250. ISBN 978-0-12-375159-1. Retrieved 6 May 2020.
• ^ Aiewsakun P, Katzourakis A (January 2017). "Marine origin of retroviruses in the early Palaeozoic Era". Nature Communications. 8: 13954. Bibcode:2017NatCo...813954A. doi:10.1038/ncomms13954. PMC 5512871. PMID 28071651.
• ^ Desport M, ed. (2010). Lentiviruses and Macrophages: Molecular and Cellular Interactions. Caister Academic. ISBN 978-1-904455-60-8.
• ^ Ross, S. R. (2018). Cellular Immune Responses to Retroviruses. In Retrovirus-Cell Interactions (pp. 401–420). Elsevier. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-811185-7.00011-X
• ^ Burrell, C. J., Howard, C. R., & Murphy, F. A. (2017). Retroviruses. In Fenner and White’s Medical Virology (pp. 317–344). Elsevier. https://doi.org/10.1016/b978-0-12-375156-0.00023-0
• ^ ICTV Taxonomy Browser
• ^ Lauber C, Seitz S, Mattei S, Suh A, Beck J, Herstein J, et al. (September 2017). "Deciphering the Origin and Evolution of Hepatitis B Viruses by Means of a Family of Non-enveloped Fish Viruses". Cell Host & Microbe. 22 (3): 387–
399.e6. doi:10.1016/j.chom.2017.07.019. PMC 5604429. PMID 28867387. and PDF
• ^ Krupovic M, Blomberg J, Coffin JM, Dasgupta I, Fan H, Geering AD, et al. (June 2018). "Ortervirales: New Virus Order Unifying Five Families of Reverse-Transcribing Viruses". Journal of Virology. 92 (12). doi:10.1128/JVI.00515-
18. PMC 5974489. PMID 29618642.
• ^ Fact-checking Judy Mikovits, the controversial virologist attacking Anthony Fauci in a viral conspiracy video, By Martin Enserink, Jon Cohen, May 8, 2020, accessed June 17, 2022, science.org website.
• ^ Neil, Stuart J.D.; Campbell, Edward M. (2020). "Fake Science: XMRV, COVID-19, and the Toxic Legacy of Dr. Judy Mikovits". AIDS Research and Human Retroviruses. 36 (7): 545–
549. doi:10.1089/aid.2020.0095. PMC 7398426. PMID 32414291.
• ^ Virus Conspiracists Elevate a New Champion, by Davey Alba, May 9, 2020, nytimes.com
• ^ Rutherford GW, Sangani PR, Kennedy GE (2003). "Three- or four- versus two-drug antiretroviral maintenance regimens for HIV infection". The Cochrane Database of Systematic Reviews (4):
CD002037. doi:10.1002/14651858.CD002037. PMID 14583945.
• ^ Gingerich DA (2008). "Lymphocyte T-cell immunomodulator (LTCI): Review of the immunopharmacology of a new biologic" (PDF). International Journal of Applied Research in Veterinary Medicine. 6 (2): 61–68. ISSN 1559-470X.

2022 49 2022 50
9
16/10/2022
78
BOALA MAREK BOALA MAREK-MDV

PARALIZIE ENZOOTICĂ,
LEUCOZE AVIARE NEUROLIMFOMATOZĂ,
LEUCOZA ACUTĂ,
2022 LEUCOZA CUTANATĂ
Boală infecto-contagioasă, specifică găinii exprimată prin

infiltraţie limfocitară a nervilor periferici şi tumori în diferite
organe.
Aladar Marek
ETIOLOGIE:
Boală produsă de un Herpesvirus- Gallid herpesvirus 2 (GaHV-2), gen Mardivirus
Este un virus ADN, inductor de transformare tumorală.
În organismul păsărilor infectate, herpesvirusul se află sub formă integrată în
genomul celulelor gazdei.
Herpesvirusul este eliminat pe tot parcursul vieţii de către pasărea infectată.
Herpesvirusul eliminat: prezintă o anvelopă, ce îl protejează împreună cu proteinele
din produsul de descuamare faţă de radiaţii UV, temperatură.
Diseminare virală se face, prin aerul atmosferic odată cu particule de praf și, pulberi
fine din adăposturi.
• https://youtu.be/b8n86DSJdPQ
Dr. DVM PhD Dragos Cobzariu DVM PhD DRAGOS COBZARIU 4
2022
SEROTIPURILE ȘI PATOTIPURILE VIRUSULUI BOLII MAREK

În ordinul Herpesvirales, familia Herpesviridae, herpesvirusurile păsărilor, sunt grupate
în subfamilia Alphaherpesvirinae, și infectează mai multe specii de păsări (găini,
curcani, rațe, porumbei, papagali, vulturi, berze, șoimi, cormorani, pinguini și bufnițe).
Principalele herpesvirusuri aviare sunt:
Boala Marek oncogenă (herpesvirus galid 2, genul Mardivirus),
Laringotraheita infecțioasă (Gallid herpesvirus 1, genul Iltovirus),
Enterita cu herpesvirus a rațelor sau ciuma rațelor, (Anatid Herpesvirus, neclasificat,
dar apropiat de genul Mardivirus).
Varicelovirus și Simplexvirus în aceeași subfamilie, sunt virusuri patogene, pentru alte
specii de mamifere de interes economic.
Alphaherpesvirinae provoacă pierderi economice și ecologice semnificative.
Alte herpesvirusuri pot infecta porumbeii, (herpesvirusul Columbid 1), papagalii,
(herpesvirusul psitacid 1, responsabil de boala Pacheco) si alte specii de pasari,
animale de companie sau salbatice.
Gallid herpesvirus 2, serotipurile 1, 2, și 3 de MDV.
În majoritatea adăposturilor și volierelor unde sunt crescute păsări, infecția este larg răspândită. Practic toate păsările se infectează în primele săptămâni
Ordinul Herpesvirales , de viață, deși uneori acest lucru poate fi întârziat prin măsuri severe de biosecuritate. Datorită prevalenței ridicate a virusurilor, Gallid herpesvirus 2,
Familia Herpesviridae, serotip 1, ce prezintă patogenitate variabilă, de la ușoară la înalt patogenă, și celor serotip 2 și 3, non oncogene, în mediul ambiental al păsărilor, acestea
pot fi infectate cu mai mult de o tulpină de herpes specific MDV. Există unele dovezi, care sugerează că odată cu creșterea în vârstă a păsărilor, frecvența
Subfamilia Alphaherpesvirinae izolării de tulpini nononcogene, cu virulență redusă, sau a virusurilor nepatogene, devine mai mare.
Spre deosebire de tulpinile virulente ale virusului bolii Marek, care sunt foarte contagioase, herpesvirusurile de la curci, nu sunt ușor de transmis la puiii
de găină (deși se transmit cu ușurință printre curci, gazdele lor naturale). Tulpinile atenuate de virus al bolii Marek, variază foarte mult ca și
B. Marek oncogen -Gallid herpesvirus 2, gen Mardivirus ( Marek-disease-virus) transmisibilitate.
DVM PhD DRAGOS COBZARIU 5 DVM PhD DRAGOS COBZARIU 6
1
16/10/2022
79
PATOGENEZA BOLII MAREK
În prezent, sunt recunoscute patru faze ale infecției cu virusul bolii Marek in vivo:
• Infecție citolitică precoce (productiv-restrictivă),infecție latentă,
• A doua fază a infecției citolitice, restrictiv-productive, care coincide cu imunosupresia
permanentă,
Faza proliferativă, care implică celule limfoide infectate neproductive, care pot sau nu
progresa, până la formarea de limfoame.
Infecția productivă, poate apărea tranzitoriu în limfocitele B, la câteva zile după infectare,
cu tulpini virulente ale virusului bolii Marek și se caracterizează prin producerea de
antigene, care duc la moartea celulelor infectate.
Deoarece sunt produși puțini virioni, aceasta a fost numită și o infecție restrictiv-
productivă.
• Infecția productivă în epiteliul foliculului plumifer, determină producția masivă de
virionii anvelopați, ce vor fi ulterior eliberați în mediu.
• Infecția latentă a celulelor T activate, este responsabilă pentru starea de purtător pe
termen lung. Nu se produc antigeni, dar virusul poate fi recuperat din aceste limfocite T,
prin co-cultură cu celule receptive și probe de țesuturi provenite de la păaări infectate.
Unele celule T, infectate latent cu tulpini oncogene ale virusului bolii Marek, suferă o t
transformare neoplazică. Aceste celule transformate,pot să scape de sistemul imunitar • https://youtu.be/fH1zS7hlW54
al gazdei, se pot multiplica și forma neoplasme limfoide caracteristice.
DVM PhD DRAGOS COBZARIU 7 Dr. DVM PhD Dragos Cobzariu

2022
Sursele de infecţie:
SUSPICIUNEA EPIDEMIOLOGICĂ Păsările infectate cu sau fără semne de boală sau cele vaccinate (vaccinarea nu
protejează faţă de infecţie, ci faţă de dezvoltarea tumorilor; eradicarea nu este
Receptivitatea: posibilă, vaccinarea neputând fi întreruptă).
Găinile, receptivitate maximă o au puii de o zi şi descreşte cu înaintarea în
Virusul este ubicvitar în efective; există păsări care nu fac tumori, dar excretă
vârstă; este descrisă rezistenţa faţă de dezvoltarea infiltraţiilor limfocitare; virusul prin descuamări.
Factorii de risc: Coaja oului contaminat, de regulă, în primele 2 ore după pontă este umedă şi prin
surfactantul din tractul genital, este lipicioasă astfel încât pe suprafaţa ei aderă
- sex,
praful din adăpost determinând contaminarea continuă, iar la eclozarea puiului din
- vârstă, ou determină şi infectarea acestuia.
- stres,
- lotizări,
- curenţi de aer, Transmiterea: prin inhalare, pe cale respiratorie.
Structura genetică a gazdei. Rezistenţa faţă de boala Marek este
Dinamica:
codificată de alela B21 dominantă, heterozigoţii ce posedă alela sunt Tip EXPLOZIV ENZOOTIC în funcţie de vârsta la care s-a realizat infecţia.
rezistenţi faţă de boala Mareck.
Puii contaminaţi în PRIMA ZI de viaţă, excretă virusul după 2 săptămâni, dacă
între timp nu au fost vaccinați.
SUSPICUNEA CLINICĂ
Dinamica clinic evolutivă, este determinată de infecția unică, sau asociată a diferitelor patotipuri de herpesvirus, ce
posedă niveluri de virulență diferite, precum și de efectuarea și imunizarea ulterioară, în urma acțiunilor imunoprofilactice,
B) FORMA SUPRAACUTĂ
respectiv vaccinarea puilor în prima zi de viață. - este produsă de tulpini supervirulente;
A)FORMELE CLASICE DE BOALA MAREK:
Semnele clinice ale bolii Marek, apar de obicei în jurul vârstei de 3 - 7 săptămâni, iar vârful simptomatologiei clinice, apare - se înregistrează 100% mortalitate în primele 4 săptămâni de viaţă.
între 10 - 30 de săptămâni, dar dificil de suspicionat clinic.
Păsările cu tumori viscerale pot prezenta adinamie, abatere, prostrație și sunt adesea cahectice înainte de moarte, ce
- nu se constată semne nervoase, dar apar tumori renale.
poate apare în alte 3 săptămâni. - pe efectivele neimunizate formele supraacute sau acute compromit în
NEURALĂ – timpurie denumită și Neurolimfomatoză
Infiltrarea limfocitară nodulară a nervilor periferici, ce duce la paralizie este caracteristică bolii Marek BM. totalitate efectivul.
Păsările sunt afectate de infiltrația limfocitară, frecvent asimetrică, sau unilaterală a nervilor periferici, aparținând
plexurilor sciatic și brahial, infiltrație ce duce la paralizii parțiale asimetrice ale aripilor și picioarelor păsării și/sau deces
C) FORMA ACUTĂ
atunci când nervul vag este afectat. - debutează la vârsta de 7-16 săptămâni,
GaHV-2 poate infecta, de asemenea, și creierul, ducând la paralizie tranzitorie sau boli neurologice persistente.
OCULARĂ - târzie - evoluţie de 2-5 zile,
Clinic se observă orbirea, este datorată infiltrației limfocitare a nervului optic. Infiltrațiile limfocitare de la nivelul irisului,
sunt ușor de observat clinic, decelând modificări de culoare și de formă a fantei iridiene.
- moartea precedată de paralizie;
CUTANATĂ impropriu denumită, leucoză cutanată - pareze discrete, paliditatea crestelor şi bărbiţelor.
Forma cutanată, denumită în trecut și „leucoză cutanată”) este reprezentată de localizarea la nivelul foliculilor plumiferi.
Leziunile nodulare la acest nivel, pot implica câțiva foliculi împrăștiați, sau leziunile pot conflua, un proces inflamator local, - rata morbidităţii este crescută: 90% la găinile ouătoare şi 8-10% la puii de
este identificat, prin prezența unei colorații roșietice ale cutisului, din zonele cu leziuni.
VISCERALĂ
carne de 7 săptămâni.
Tumorile viscerale sunt cele mai frecvente leziuni, ce dau simptomatologie de organ necaracteristică. Se pot observa - se mai constată tumori cutanate,
diferite localizări, adesea asociate și în mai multe combinații posibile.
Tumorile sunt localizate în principal, la nivelul ficatului, splinei, gonadelor, rinichilor, inimii, proventriculului, și foarte - paraliziile sunt urmate în scurt timp de moarte.
rar în Bursa lui Fabricius.
2
16/10/2022
80
SUSPICIUNEA ANATOMOPATOLOGICĂ TABLOUL LEZIONAL
Macroscopic: tumori (în formele clasice şi la păsările adulte) ale aparatului

genital (ovar, testicule), în rinichi, ficat, piele, pulmon, cord, muşchi, nervi Microscopic: 75% din limfocitele mici şi mijlocii sunt tumorizate;
periferici, rar Bursa lui Fabricius. - apariţia formelor tinere (limfoblaste), plasmocite, hiperbazofile,
polinucleare, eozinofile.
Tabloul lezional polimorf - îngroşări ale nervilor perifierici uniforme sau de
tip nodular (mătănii) ce interesează plexul brahial, sciatic, nervii cervicali. - celula ţintă este limfocitul T în boala Marek, → PROLIFERARE
-infiltraţia nervilor periferici - examen histologic şi în formele acute. POLIMORFĂ a acestora (în leucoze, celula ţintă este limfocitul B,
proliferare monomorfă).
Diagnostic diferenţial faţă de alte leucoze (în care se observă hepato- şi
splenomegalie şi tumorizarea acestora).
Boala Marek - tumorizare în ficat, splină, în alte ţesuturi şi organe (ovar,

testicul, cord, pulmon).
Ochi normal de găină (stânga); ochi de

găină cu boala Marek (dreapta);
Boala Marek – Forma Clasică

Boala Marek –Forma Clasică Oculară Neurală pareza membrelor şi
infiltrat neoplazic la nivelul irisului, cu gâtului
modificarea culorii lui.
Boala Marek – forma oculară: ochi
normal (stânga), ochi forma irisului
afectată (dreapta)
Boala Marek – leziuni ale foliculilor plumiferi, simple și

confluate Boala Marek – Forma Clasică Cutanată
3
16/10/2022
81
Boala Marek –
Forma Neurală
Îngroşări ale
nervilor periferici,
plexul sciatic.
Boala Marek – Forma Viscerală-splină şi ficat mărite, tumorizate.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL:
Leucoza Aviară
Reticuloendotelioză DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE:

IZOLAREA VIRUSULUI
Nefrita infecţioasă aviară,
Examene virusologice (izolarea pe celule embrionare de găină –
celule renale de pui);
Bursita infecţioasă aviară,
PCR și imunofluorescență Indirectă cu anticorpi marcați
Examene histologic;
Dismetabolii ce generează nefrozonefrită.
IDENTIFICAREA ANTICORPILOR( peste 4 săptămâni)
Examene serologice: seruri anti-tumorale.
ELISA, AGID, IF
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE: PROFILAXIA
PROFILAXIA GENERALĂ NESPECIFICĂ

Vaccinarea nu trebuie să fie o scuză, pentru managementul defectuos sau
pentru lipsa măsurilor de biosecuritate.
Descuamatele, fulgii, și penele precum și așternuturile de la efectivele infectate, sunt
contaminate cu virus, ce poate rămâne viabil, în adăpost timp de mai multe luni.
Îndepărtarea și eliminarea adecvată a păsărilor moarte și infectate, gunoiului de grajd
și așternut, împreună cu dezinfecția adăposturilor, sunt aspecte importante în controlul
bolii, având în vedere posibilitatea de selecție a unor patogeni cu virulență crescută.
Plasarea puilor într-un mediu puternic contaminat cu virus, înainte ca sistemul lor
imunitar să fie matur și dezvoltat, poate duce la eșecul vaccinării. În plus, se
recomandă evitarea creșterii, în aceleași ferme a efectivelor cu vârste diferite, și
creșterea izolată a celor cu vârste cuprinse între o zi și 7 zile. Decontaminarea ouălor
la 2 ore după pontă.
Gestionarea aerului și microclimatului în adăposturi, filtrarea acestuia în procesul
tehnologic joacă un rol de prevenție. Biosecuritatea strictă este, de asemenea,
necesară pentru a preveni introducerea de noi tulpini de virus al Bolii Marek într-o
fermă.
4
16/10/2022
82
PROFILAXIA SPECIFICĂ-MEDICALĂ
PROFILAXIA SPECIFICĂ-MEDICALĂ TULPINI VACCINALE
Vaccinarea pentru protecţia efectivului faţă de EXPRESIA CLINICĂ, dar NU
împiedică circulaţia virusului, respectiv infecția;
Vaccinarea în incubator înainte de eclozarea puilor, sau în prima zi după
eclozare, cu VACCINURI VII, liofilizate și congelate (la -86C) cu,
HVT (3) / herpesvirus din tulpină heterologă de curcă, ce conferă imunitate
încrucişată (și protejează până la 80% din efectiv), denumite
-Rispens (1) protejează faţă de dezvoltarea tumorală
-SB1 (2), au patogenitate scăzută, aparţin serotipurilor 1 şi 2.
Vaccinuri obținute din tulpini virale de găină, protejează în proporție de 95%.
Vaccinurile pot fi :
- monovalente;
- bivalente.
Vaccinarea respectă măsurile de protecţie a vaccinului (herpesvirusul este sensibil la

radiaţiiUV, temperatură); vaccinul trebuie menținut pe baie de ghiaţă, sau în termos
cu azot lichid, pentru a evita inactivarea virală.
• Utilizarea, transportul și depozitarea greșită, a dozelor vaccinale sunt principalele

motive pentru lipsa imunității, și creșterea mortalității cauzate de virusul GaHV-2. CONCLUZIE
• Cele mai utilizate vaccinuri împotriva Bolii Marek, sunt produse pe culturi
celulare vii, trebuie păstrate la -196 °C, de la fabricare și până la utilizare.
• Boala Marek este o boală neoplazică foarte contagioasă,
• Fiolele de vaccin trebuie dezghețate rapid în apă rece, iar vaccinul, după caracterizată prin, limfoame cu celule T în organe și
dezghețare și diluare, trebuie menținut la rece, și utilizat în decurs de două ore.
infiltrații nodulare ale nervilor periferici.
În acest fel este evitat adaosul de aditivi, antibiotice, ce pot deteriora vaccinul.
• Vaccinurile au fost introduse pe scară largă, începând cu anii 70, și au contribuit la • Paraliziile sunt un semn clinic frecvent întâlnit.
limitarea pierderilor economice datorate GaHV-2, dar în lipsa unei imunități • Diagnosticul prezumptiv este pus pe baza istoricului
sterilizante, post vaccinale, virusul este ubicvitar, în fermele de păsări din
întreaga lume. epidemiologic, semnelor clinice, și identificării tumorilor
în organe.
• Vaccinurile actuale protejează împotriva tulpinilor actuale, dar sunt necesare noi • Vaccinurile sunt protectoare împotriva evoluției clinice,
strategii în viitor, noi produse și practici de vaccinare și biosecuritate, pentru a
întârzia apariția unor altor tulpini, de herpesvirus.
nu și a infecției, trebuie folosite împreună cu măsuri de
• Rezistența genetică împotriva Bolii Marek, este bine documentată, liniile de bună biosecuritate, pentru prevenția bolii.
păsări rezistente, fiind dezvoltate prin testarea descendenților
LEUCOZE AVIARE-ALV
Leucoza Limfoidă, Boala Ficatului Mare,
• https://youtu.be/Q3DsZQor-TM Limfomul Visceral, Limfocitomatoza,
Limfomatoza
Dr. DVM PhD Dragos Cobzariu
2022
5
16/10/2022
83
Oncovirus tip C aviar, familia Retroviridae, genul Alpharetroviridae
Leucozele aviare sunt boli infecto-contagioase, produse de un oncovirus

aviar de tip C, din familia Retroviridae, genul Alpharetroviridae,
ce determină apariția de tumori maligne, în țesuturi și organe, afectând
totodată și sistemul hematopoetic.
Istoric:
Au fost descrise (al 3-lea deceniu al secolului trecut) mai târziu decât
boala Marek, ca fiind „BOALA FICATULUI MARE LA PASĂRE”
(caracterizată de emacierea maselor musculare până la cahexie); ficatul
mărit în volum, capătă o culoare galben-lutoasă.
Odată cu progresele geneticii, a fost descifrată și patogeneza bolii.
ETIOLOGIE: Genele env → determină funcţiile enzimatice, și sinteza proteinelor specifice

Oncovirus tip C aviar; ARN de anvelopă cu rol în diferenţierea antigenică dintre tulpini, fiind descrise 6
Multiple tulpini grupate în funcţie de viteza de declanşare a procesului subgrupuri pe baza diferențelor de anvelopă.
tumoral: În cadrul fiecărui subgrup, sunt descrise tulpini ce au sau nu capacități
Tulpini cu perioadă de latenţă lungă, determinate de structura genetică. oncogenice.
Tulpini cu perioadă scurtă de latenţă, ce depind de prezenţa în genomul
viral, numai a genelor gag, env şi pol sau/şi de prezenţa alături de ele
sau înlocuind una dintre ele a genelor răspunzătoare de oncogeneză
( genele myc).
Genomul oncovirusurilor aviare:

- gag → sinteza Ag de grup specific, P27 ( proteină); prezentă la toate
virusurile tip C;
- pol → sinteza reverstranscriptazei;
- env → funcţiile enzimatice; determină sinteza proteinelor specifice de
anvelopă cu rol în diferenţierea antigenică dintre tulpini;
- gag şi env → sinteza proteinelor ce induc sinteza de Ac specifici.
- myc → gene răspunzătoare de oncogeneză.
RETROVIRUSURILE AVIARE EXOGENE ȘI ENDOGENE.

PATOGENEZA
Este influenţată de determinismul genetic multiplu, propriu agentului viral

cauzal, determinism modulat de structura genetică a gazdelor. (mai multe
gene independente declanşează procesul infecţios, încă necunoscut pe
deplin).
Sunt descrise multiple elemente, ce stau la baza sensibilităţii genetice, faţă
de această boală infecţioasă.
Boala este o consecinţă a interacţiunii genelor independente din locusuri
diferite.
În infecţia exogenă, se produce exprimare clinico-lezională şi eliminare
virală.
În infecţia endogenă, genomul viral este inclus în genomul gazdei, și
perpetuat după legile mendeliene, este transmis la descendenţi fără a
determina exprimarea clinică directă.
6
16/10/2022
84
SUSPICIUNEA EPIDEMIOLOGICĂ
Răspândire
Sursele de infecţie: Virusurile leucozice, sunt aproape omniprezente la găinile vândute la
Primare, sunt reprezentate de păsările ce găzduiesc infecţia, și nivel mondial, deși mulți producători primari, de ou de reproducție și pui
vehiculează virusul circulator, precum și cele care îl găzduiesc în de carne, instituie scheme de eradicare a leucozei aviare.
parenchimuri, și îl elimină prin secreții, excretii, și ou (congenital). Dintre virusurile exogene, virusurile de subgrupa A apar frecvent, iar
virusurile de subgrupa B mai rar. Cu toate acestea, incidența
Diseminarea infecţiei, este o succesiune între transmiterea orizontală neoplasmelor, în principal a leucozei limfoide, în efectivele infectate este
(coabitare) şi cea congenitală ( prin intermediul oului). de obicei mai mică de 2%, deși pot apărea pierderi de până la 20%.
Subgrupele de viruși C și D nu au fost recunoscute pe scară largă în
Subiecţii infectaţi produc: domeniu.
- anticorpi faţă de gena specifică de grup, dar aceștia, nu sunt anticorpi Locii virali endogeni, ai subgrupei E sunt prezenți în aproape toate
protectori, sunt doar martori ai infecţiei şi efectivele de păsări și pot fi exprimați ca viruși exogeni la unele efective.
- anticorpi faţă de gena proteinelor de anvelopă, ce au rol neutralizant, Subgrupa J este larg răspândită la nivel global la puii de carne, iar
asupra virusurilor. pierderile neoplazice, în principal din leucoza mieloidă, ajunge și
până la aproximativ 50%.
FACTORII DE RISC – FAVORIZANȚI ai apariției tumorilor sunt:
Răspândire
- CALEA DE TRANSMITERE;
Populaţiile de păsări, respectiv de găini crescute industrial, sunt un
- PREVALENŢA INFECŢIEI;
amestec de subiecţi cu diferite statusuri imunologice:
- SEXUL PĂSĂRII;
Păsări fără virus, fără Ac, din ei se obțin liniile rezistente genetic;
- STRUCTURA GENETICĂ A GAZDEI
Păsări fără virus în circulaţie, dar cu Ac, infectaţi orizontal, exogen şi
Susceptibilitatea gazdei, este influențată de interacțiunea a 3 gene
pot adăposti virusul în ficat, splină, temporar eliminându-l şi în
alele, situate în locusuri diferite. (sensibilitatea este dată de locusul
torentul sangvin şi nu dezvoltă tumori; protecţia fiind asigurată de
dominant).
anticorpi.
Păsări viremice de la 10 la 40%, lipsite de anticorpi, caz în care
Heterozigoţii, sunt mai susceptibili la procesul tumoral.
infecţa este endogenă,și reprezintă un element important în
transmiterea congenitală;
Rezistenţa la tumorizare, este caracter determinat genetic de un locus
Păsări la care se regăsesc atât virusul cât și anticorpii, caz în care
ce face ca interacţiunea dintre cele două grupe de determinism să se
infecţa a fost exogenă, cu rol în transmiterea virusului orizontal.
realizeze în favoarea genelor de sensibilitate.
În transmiterea congenitală (prin gameţi) sexul joacă un rol important,
Diferitele tipuri de tumori, apar în urma infectării cu o anumită tulpină
femelele fiind cele care asigură transmiterea .
de oncoretrovirus, ce prezintă specificitate pentru un anume subset
Interacţiunea virus–organism determină apariţia de anticorpi specifici
celular, al liniei hematopoetice, determinând multiplicarea acelui set și
atât martori şi cât și neutralizanţi.
starea de boală clinic manifestă.
SUSPICIUNEA CLINICĂ
LEUCOZA LIMFOIDĂ: este cel mai frecvent tip de leucoză aviară cauzat de VLA la găini. Apare la puii de
18 săptămâni, sau mai mult.
SUSPICIUNEA CLINICĂ Tumorile se dezvoltă adesea în ficat, splină și bursa lui Fabricius. Mai rar, în rinichi, plămân, gonade, inimă,
mezenter și măduva osoasă. Formațiunile tumorale pot fi nodulare, miliare, difuze sau o combinație a
Boală fară expresie clinică specifică, fiind consecinţa dezvoltării proceselor acestor forme. Bursa lui Fabricius este de obicei afectată.
Caracteristic microscopic sunt observate limfocitele B mari, uniforme (limfoblaste) din care sunt alcătuite
tumorale de tip nodular miliar, sau infiltrativ difuz, ce dau semne de tumorile. Aceste formațiuni, intrafoliculare în bursă și din alte țesuturi, cum ar fi ficatul și splina, au tendința
organ, prin compresarea şi dilacerarea ţesuturilor în care se dezvoltă, și de a crește într-un mod nodular expansiv. Pierderile depăşesc normalul tehnologic, fiind de 3-4%.
ERITROBLASTOZA (leucoza eritroidă): Eritroblastoza este o leucemie eritroblastică intravasculară, care
duc la apariţia simptomelor insuficienţei de organ. poate apărea la păsările mai mici de 18 săptămâni.
Poate afecta puii de găină de până la cinci săptămâni și la adulți. Puii infectați sunt adesea anemici, cu
EXAMENUL GENERAL: hemoragii musculare și ocazional hemoragie abdominală și ruptură hepatică.
LEUCOZA MIELOIDĂ, cauzată de subgrupa J de oncovirusuri, apare în două forme, adesea suprapuse,
Slăbire, paliditatea crestei, a bărbiţelor, a mucoaselor, și decolorarea pielii; denumite mieloblastoză (leucoză mieloidă mieloblastică) și mielocitomatoză (leucoză mieloidă
mielocitică). Mielocitomatoza este caracterizată de prezența mai multor mase tumorale (mielocitoame) pe
FICATUL este organul constant lezat, ţintă a tumorilor, și generează semne corpul păsării, la nivelul, capul și cavității bucale, trahee și ochi.
clinice de, insuficienţă hepatică, perturbarea sintezei proteice, și asimilaţie, Tumorile sunt de obicei nodulare și multiple, cu o consistență moale, friabilă și de culoare albicioasă.
Această formă de leucoză, apare în principal la găinile adulțe, dar uneori la pui începând cu vârsta de cinci
săptămâni.
Semne precum slăbirea organismului, cahexie, paliditatea pielii şi a Atât formele mieloblastice, cât și cele mielocitare sunt adesea marcate de leucemie, iar măduva osoasă
mucoaselor sunt datorate tulburărilor hematopoezei, perturbarea funcţiei este înlocuită cu celule mieloide neoplazice.
hepatice și producției secreției biliare, determină diaree profuză, rebelă la OSTEOPETROZA AVIARĂ, denumită și boală a oaselor de marmură, determină creșterea și
diferențierea osteoblastelor, rezultând îngroșarea diafizară sau metafizară uniformă sau neregulată, de
tratament ce poate duce la exitus se constată modificarea parametrilor obicei în oasele lungi ale picioarelor și mai rar în aripi.
biologici ai sângelui. O varietate de alte tumori au fost asociate cu VLA, inclusiv hemangioame, sarcoame histiocitare, precum
sarcomul Raus, nefroblastoame, fibrosarcoame, condroame, osteoame, mixoame, adenocarcinoame,
mezotelioame. Aceste tumori pot apărea singure, sau asociat formelor descrise.
7
16/10/2022
85
SUSPICIUNEA ANATOMO-PATOLOGICĂ:
La deschiderea cadavrului: dimensiuni crescute ale ficatului şi modificări

de culoare ale acestuia, în corelaţie cu linia celulară proliferată. Leucoza aviară - Procese tumorale
de tip nodular - miliar sau infiltrativ
difuz la nivel hepatic la un broiler
În leucoza limfoidă, ficatul are aspect galben lutos, iar pe suprafaţă sau pe
secţiune se observă hemoragii, datorită friabilității lui.
Moartea se produce prin ruptură hepatică, ce determină hemoragie internă

masivă.
Splina este mărită de 8-10 ori, în volum și prezintă proliferări miliare,

nodulare sau proliferări uniforme infiltrative în întregul parenchim splenic.
Sunt decelate tumori în alte ţesuturi şi organe precum: peretele intestinal,

bursa lui Fabricius frecvent, rinichi.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
CONCLUZIE:
Boala Marek,
Linia celulară limfocitară afectată în leucozele aviare, este limfocitul B,
Tuberculoză, fapt ce determină supresie imună.
Afectarea liniei eritrocitare, determină anemie datorită aplaziei

Coligranulomatoză, organelor hematoformatoare şi limfoide, și totodată datorită, afectării
Cu particularităţi lezionale diferite; dar evoluţie hepatice (modificarea nivelurilor transaminazelor) determinând
hipoproteinemie şi ascită.
şi dinamică epidemiologică asemănătoare,
fiind boli cronice manifestate prin paliditate, În infecţiile inaparente, frecvent se decelează, scăderea producţiei de
ouă, întârzierea apariției maturităţii sexuale.
emaciere; prevalenţă scăzută.
Salmoneloză.
TEHNICILE DE LABORATOR pentru identificarea virusurilor leucozice

sunt indirecte, irelevante şi greu de folosit, iar terapie nu se poate face.
IZOLAREA VIRUSULUI ÎN CULTURI CELULARE: presupune identificarea
apariției, fibrozării fibroblastelor embrionare şi testarea rezistenţei culturii
de celule, faţă de infecţia cu virusul sacromului Raus, apreciind viteza
fenomenului de tumorizare.
RIF = Resistance Inducing Factor (fenomen de interferenţă);
RFC, cu seruri hiperimune, preparate pe hamster, denumită și

COFAL (Complement Fixation for Avian Leukosis);
ELISA pentru decelarea proteinei de grup, specifică virusurilor leucozice,

P27 (rezultă prin acțiunea genei gag). Metoda nu decelează infecţiile
endogene, dar poate identifica virusul în serul sanguin și în albuşul de ou,
fiind o metodă de diagnostic, specifică de identificare a virusurilor Virusul leucozei aviare – Cultură celulară (microscopie elctronică)
leucozice aviare VLA.
8
16/10/2022
86
PROFILAXIA GENERALĂ:
Eradicarea LEUCOZEI AVIARE EXOGENE din efectivele de păsări,

Aceasta depinde de întreruperea ciclului vertical de transmitere a virusului de la mamă la descendenți și prevenirea reinfectării
descendenților și implică identificarea și eliminarea găinilor care elimină oncovirusul. Aceste găini aparținând diferitelor clase
infecțioase,( V+A-S+ și V-A+S+) sunt identificate prin testarea tampoanelor lor cloacale sau vaginale, sau albușului din ouă. Toate
păsările pozitivele sunt eliminate din efective, pentru a se asigura că doar păsările libere de virus, sunt lăsate în efective. Puii
CONCLUZII COMPARATIVE,
eclozați sunt crescuți izolat, în grupuri mici și testați pentru viremie și anticorpi antileucozici, de la vârsta de aproximativ 8
săptămâni pentru a verifica lipsa infecției.
DIAGNOSTIC, PREVENIRE ŞI COMBATERE ÎN
MĂSURI DE IGIENĂ,
O bună igienă și biosecuritatea sunt adjuvanți foarte importanți pentru controlul bolii, în special pentru leucoză pentru care nu
există vaccinuri și unde efectivele comerciale libere de infecție sunt expuse riscului de reinfecție. Măsurile generale de gestionare
a fermei, includ izolarea spațiilor, managementul integral, curățarea și dezinfectarea spațiilor între serii, utilizarea de așternuturi
BOALA MAREK ŞI LEUCEMIILE AVIARE
noi, eliminarea în siguranță a deșeurilor și securitatea amplasamentului. Igiena incubatorului este de aceeași importanță. Virusul
leucozic este un virus fragil în exteriorul organismului păsării, cu un timp de viață de doar câteva ore, la temperatura camerei și
este susceptibil la toți dezinfectanții obișnuiți.
IMUNIZARE ȘI VACCINARE,
Au fost efectuate relativ puține cercetări, privind dezvoltarea vaccinurilor, deoarece se crede că acestea nu ar fi eficiente împotriva
unui virus cu transmitere verticală care induce toleranță imunologică. Cu toate acestea, tendința subgrupului J viral în special de a
induce infecții tolerante, mai degrabă decât imune, după infecția de contact precoce, a stimulat interesul pentru dezvoltarea
vaccinurilor pentru a proteja puii împotriva expunerii timpurii la acest subgrup.
SELECȚIA PENTRU REZISTENȚA GENETICĂ

Au fost recunoscute două tipuri principale de rezistență genetică la leucoză: rezistența genetică la infecția cu virus și rezistența
genetică la dezvoltarea tumorilor leucotice. Rezistența la infecție depinde de lipsa receptorilor virali specifici pe membrana
celulară, care interacționează cu glicoproteina învelișului viral și permit infecția. Prezența sau absența acestor receptori este sub
control genetic simplu . Trei loci autozomici, tva, tvb și tvc, cu gene de susceptibilitate dominante, care codifică prezența
receptorilor virali și gene de rezistență recesivă care codifică absența acestora, controlează susceptibilitatea, la infecția cu virusuri
aparținând subgrupurilor A, B și D și, respectiv, C. Crescătorii de păsări pot selecta în mod artificial, prezența genelor de
rezistență, ar și br, la locii tva și tvb, și astfel pot dezvolta tulpini de pui rezistente la infecția cu subgrupele comune A și B de virus
leucozic.
DVM PhD DRAGOS COBZARIU 49
ORIENTAREA SUSPICUNII LEZIONALE

EPIDEMIOLOGIE
CLINIC NECARACTERISTIC
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI PROFILAXIE
A. Izolarea şi identificarea agentului cauzal
9
16/10/2022
87
PROFILAXIE
• https://youtu.be/sJuaBL2lf6U
DVM PhD DRAGOS COBZARIU 55 Dr. DVM PhD Dragos Cobzariu 56
2022
BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE
• http://www.simv.org/sites/default/files/manuel.frv2__0.pdf • Fadly AM; Witter RL, 1998. Oncornaviruses: leukosis/sarcoma and reticuloendotheliosis. In: Glisson JR, Jackwood DJ,
Pearson JE, Reed WM, Swayne DE, eds. A Laboratory Manual for the Isolation and Identification of Avian Pathogens.
• https://www.oie.int/doc/ged/D9316.PDF Kennett Square, PA, USA: American Association of Avian Pathologists, 185-196.
• OIE Handistatus, 2002. World Animal Health Publication and Handistatus II (dataset for 2001). Paris, France: Office
• https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/3.03.13_MAREK_ International des Epizooties.
DIS.pdf • OIE Handistatus, 2003. World Animal Health Publication and Handistatus II (dataset for 2002). Paris, France: Office
International des Epizooties.
• https://www.msdvetmanual.com/poultry/neoplasms/marek-s-disease-in-poultry# • OIE Handistatus, 2004. World Animal Health Publication and Handistatus II (data set for 2003). Paris, France: Office
• https://www.cabi.org/isc/datasheet/76376 International des Epizooties.
• OIE Handistatus, 2005. World Animal Health Publication and Handistatus II (data set for 2004). Paris, France: Office
• https://youtu.be/b8n86DSJdPQ International des Epizooties.
• https://youtu.be/fH1zS7hlW54 • Payne LN, 1985. Genetics of cell receptors for avian retroviruses. Poultry genetics and breeding. Proceedings of the 18th
Poultry Science Symposium, in association with the 25th British Poultry Breeders Round Table, 1983., 1-16; [Poultry
• https://youtu.be/Q3DsZQor-TM Science Symposium 18]; 103 ref.
• Payne LN, 1992. Biology of avian retroviruses. In: Levy JA, ed. The Retroviridae, Vol. 1. New York, USA: Plenum Press,
• https://youtu.be/ablLNoE2HHU 299-404.
• https://youtu.be/nTt2k298EiY • Payne LN, 1998. HPRS-103: a retrovirus strikes back. The emergence of subgroup J avian leukosis virus. Avian Pathology,
27(Supp 1):S36-S45; 35 ref.
• https://youtu.be/vKyWO3Hrx4w • Payne LN; Fadly AM, 1997. Leukosis/sarcoma group. In: Calnek BW, ed. Diseases of Poultry. Ames, USA: Iowa State
• https://youtu.be/cxAqnsyE3ng University Press, 416-466.
• Payne LN; Venugopal K, 2000. Neoplastic diseases: Marek's disease, avian leukosis and reticuloendotheliosis. In: Diseases
• https://youtu.be/PHgr6s6-iEY of Poultry: World Trade and Public Health Implications. Office International Des Epizooties (OIE) Scientific and Technical
Review, 19(2):544-564.
• https://youtu.be/jzbgwl8oM0A • Venugopal K, 1999. Avian leukosis virus subgroup J: a rapidly evolving group of oncogenic retroviruses. Research in
• https://youtu.be/sJuaBL2lf6U Veterinary Science, 67(2):113-119; 32 ref.
• Weissmahr RN; Schupbach J; Boni J, 1997. Reverse transcriptase activity in chicken embryo fibroblast culture supernatants
• https://youtu.be/PWgxjlA16Vs is associated with particles containing endogenous avian retrovirus EAV-0 RNA. Journal of Virology, 71:3005-3012.
Dr. DVM PhD Dragos Cobzariu 59

2022
10
16/10/2022
88
RABIA-2022 • https://youtu.be/MZR0CGKZ6Uc
10/16/2022 DVM PhD Dragos Cobzariu 2
Virusurile care produc rabia aparțin genului Lyssavirus (din grecesc lussa, nebunie).
Determinarea secvenței genomului viral care codifică proteina N face posibilă
definirea a 7 genotipuri:
Distribution
Génotype Virus espèces concernées Efficacité du vaccin
géographique
Homme, carnivores sauvages

Rage
1 mondiale et domestiques, chauves- oui
classique
souris.
chauves-souris frugivores,
2 Lagos bat Afrique non
chats, chiens.
Homme, musaraignes, chats,

3 Mokola Afrique non
chiens, rongeurs.
Homme, chauves-souris
4 Duvenhage Afrique du Sud non
insectivores.
5 EBL-1 Europe partielle
insectivores.
6 EBL-2 Europe oui
insectivores.
Virușii familiei Rhabdoviridae (din grecescul rhabdos, tija, după forma „dreptunghiulară” a
virionului) fac parte din ordinul Mononegavirales Homme, chauves-souris
7 ABL Australie oui
genomul lor este un ARN nesegmentat (mono) cu polaritate negativă (nega) frugivores et insectivores.
Sunt viruuri anvelopate (și, prin urmare, virusuri fragile)
10/16/2022 DVM PhD Dragos Cobzariu 3 10/16/2022 DVM PhD Dragos Cobzariu 4
Turbarea este o boală infecţioasă de etiologie virală, întâlnită la toate

speciile de animale homeoterme, transmisibilă la om, caracterizată prin
evoluţie acută cu manifestări nervoase exprimate prin hiperexcitabilitate
şi agresivitate, urmate de paralizii şi moarte.
Rabdovirusurile sunt sub forma unei tije (Æ = 80 nm, lungime variabilă de la 120 Ciclul de multiplicare a rabdovirusului.
la 180 nm) cu un capăt plat și celălalt rotunjit, oferindu-le un aspect foarte Întregul ciclu este neuronal-intracitoplasmatic
caracteristic de „glont de revolver”. Există forme filamentoase de până la 300 nm.
1
16/10/2022
89
Nucleocapsidele și virionii se grupează într-o matrice fibroasă (M) și

formează incluziuni intracitoplasmatice caracteristice, observabile la
microscopul optic: CORPUSCULII NEGRI (numit după medicul italian,
Adelchi Negri, care a descris international această leziune în 1903).
Deși Victor Babeș nu a primit, în anul 1924, Premiul Nobel în Medicină, succesele sale
sunt recunoscute pe plan Mondial, fiind primul cercetator care a descries acesti
corpusculi in Romania anterior lui Adelichi Negri.
Neuron de vaca infectata cu virus rabic. Observarea corpusculilor

Babes-Negri - microscopie optică (a) și microscopie electronică (b). • https://youtu.be/Lbex10NVgq4
Rabia - zoonoză, boală a animalelor - care se transmite oamenilor: toate

EPIDEMIOLOGIE animalele cu sânge cald-HOMEOTERMELE sunt susceptibile la rabie.
Receptivitate
Mamifere domestice şi sălbatice, indiferent de vârstă, rasă, sex,
stare de întreţinere, anotimp şi climă, HOMEOTERME
Păsările sunt afectate în mod excepţional.
Surse de infecţie
Boală de focalitate naturală : rezervoare naturale de infecţie.
- rezervorul domestic sau urban – de animale domestice
(câine, alte Canidae)
- rezervorul silvatic sau sălbatic – reprezentat de numeroase
animale sălbatice (dominant vulpea şi lupul).
DE LA ANIMAL LA OM, CONDIȚIILE NECESARE
a Rezervoare de virus naturale

O zonoză poate exista numai datorită existenței unui rezervor permanent de virus la
animale: în cazul rabiei, rezervoarele de virus sunt mamifere sălbatice care
adăpostesc virusul pentru o perioadă foarte lungă de timp.
b Distribuitorii de viruși (vectorii)

- distribuitorii primari sunt rezervoarele virusului: animalele sălbatice infectate devin
excretori de virus în salivă și îl transmit prin mușcătură, fie către congenerii lor -
care întrețin rezervorul -, fie către alte animale pe care le întâlnesc.
- distribuitorii secundari sunt animale domestice mușcate de animale sălbatice
excretoare: câini, pisici, bovine, cai, care nu au fost vaccinate.
c La Om
În general, virusul rabiei va fi transmis accidental oamenilor prin inocularea salivei
Fiziopatologia rabiei: virusul se propagă pe cale centripetă (mai mult
virulente a unui animal infectat, sălbatic sau domestic: prin mușcături și, mai rar,
sau mai puțin lungă,în funcție de locul mușcăturii și distanța față de
prin zgâriere, lingere a unei plăgi sau a mucoaselor.
creier), către creier, apoi pe cale centrifugă către glandele salivare ceea
Odată declanșată, rabia este o encefalită care este întotdeauna fatală-mortală.
ce duce la eliminarea virusului în salivă.
2
16/10/2022
90
Ecologia rabiei animale

1 ° - Rabia sălbatică
Virusurile rabiei se perpetuează în două cicluri naturale majore:
a. Rabia prădătorilor sălbatici - prezentă pe toate continentele.
Doar câteva țări sunt păstrate indemne prin insularitate și măsuri
sanitare severe la granițele lor: Marea Britanie, Japonia, Australia, Insulele
Pacificului. Vectorii virusului variază în funcție de țară: vulpea roșie în
Europa, ratonul și sconcsul în America de Nord, șacalul în Africa, lupul în
Orientul Mijlociu, mangusta în Africa de Sud ...
Distribuitorii si de rezervoarele de rabie din întreaga lume

Vectorii rabiei salbatice- USA
1 ° - Rabia sălbatică
Liliecii reprezintă un sfert din mamiferele planetei cu aproape 1.000
de specii, inclusiv aproximativ treizeci în Europa.
• b. Rabia la lilieci - mamifere zburătoare - rabia se prezintă cel mai adesea ca o Pipistrelle-insectivore reprezintă aproape 2/3 din liliecii care trăiesc în
infecție cronică: pot excreta virusul în salivă și urină pentru perioade lungi de Europa: populația sa este estimată la câteva zeci de milioane de
timp, făcându-i potențiale surse primare de virus. indivizi.
• În funcție de specie, liliecii pot fi infectați cu diferite genotipuri de virus din
genul Lyssavirus și situația variază în funcție de continent. Virușii genotipului 1
(virusul clasic al rabiei din care este preparat vaccinul) se găsesc doar la liliecii de
pe continentul american. Virușii genotipurilor 2 și 4 se găsesc la liliecii africani și
genotipul 7 în Australia. În Europa, genotipurile 5 și 6 sunt singurele găsite la Pipistrelle-insectivore
liliecii nativi, care sunt toți insectivori. În Europa, toate speciile sunt protejate.
• Rabia liliecilor este prezentă în cea mai mare parte a globului, inclusiv în țări
libere de rabia terestră la carnivore, cum ar fi Marea Britanie și Australia.
• Liliecii care sug sânge (vampiri) din America Latină sunt responsabili de rabia
paralitică la bovine, ucigând câteva sute de mii de animale în fiecare an.
• Rabia liliecilor este neobișnuită în Europa- Franța: 20 de cazuri au fost înregistrate
din 1989 (aceste statistici reflectă mai degrabă gradul de vigilență decât situația
reală).
• Principalele populații cu risc de expunere sunt liliecii (300 până la 400 de
persoane), în special cei care manipulează liliecii-Chiroptologii (aproximativ
În stânga, lilieci hematofagi (vampir).
jumătate) și lucrătorii care îngrijesc animalele sălbatice.
Dreapta-imagine, cu o mușcătură de liliac vampir la o vacă.
2° - Turbarea urbana sau de strada

• Câinii sunt principalul rezervor și vector al virusului din întreaga Contaminarea umană
lume. OMS estimează că rabia de stradă este responsabilă pentru peste
1 - Calea cutanată - cea mai frecventă (99%).
99% din cazurile de rabie umană și cel puțin 50.000 de decese în fiecare
Pielea sănătoasă este o barieră impenetrabilă pentru virusul rabiei.
an. Câinii vagabonzi sunt intermediari între rabia sălbatică și rabia Adesea, fiind mușcat de un animal infectat care elimină virusul prin salivă.
urbană: transmit rabia altor animale sălbatice, erbivore și carnivore Rareori:
domestice nevaccinate (câini, pisici). Rabia canină este răspândită sub - lingerea unei răni proaspete, pielea excoriată,
formă de enzootie în zonele defavorizate economic din Africa, Asia și - o zgârietură (pisică) de gheare murdare de salivă,
America de Sud. Pe de altă parte, dacă nu este introdusă accidental sau - manipularea unui animal turbat (mort sau viu).( la noi 60 studenti expuși în FMV)
ilegal, rabia de stradă a dispărut din America de Nord, Europa de Vest - linsul sau proiecția picăturilor de salivă virulentă pe mucoasele conjunctivală, olfactivă
și Japonia, deoarece aceste țări elimină câinii vagabonzi și vaccinează sau prin pielea excoriată.
animalele domestice.
2 - Căi aeriene excepționale:
-inhalarea unui aerosolizat de particule virale
-vizitarea unei peșteri și manipularea unor liliecii
3 - îngrijirea unui om bolnav de rabie - teoretic posibil
4 - transplant corneean - de la un donator cu rabie
3
16/10/2022
91
Zone cu evolutie Enzootica a Rabiei

Căi de transmitere la animale
- transmitere transcutanată – inocularea salivei virulente prin muşcătură
sau zgârietură.
- factori de risc – muşcătura profundă, în reg. apropiată de SNC sau intens
inervată.
-saliva cainilor infectati conţine virusul cu 10-14 zile înaintea apariţiei
semnelor clinice de boală (la vulpe chiar cu 29 de zile înaintea apariţiei
semnelor clinice de boală).
- virusul este prezent în salivă pe toata perioada evolutiei bolii.
-sângele,carnea,laptele,urina,fecalele virulenţă limitata, tranzitorie, variabila
-infectia prin contactul virusului cu mucoasele (conjunctivală, pituitară,
respiratorie) sau piele cu leziuni recente.
-transmiterea pe cale digestivă este posibilă ( vulpea).
-calea transplacentară- citată de literatura ca posibilă la câini, bovine, sconcs
Dinamica epidemiologică
Obişnuit – Sporadică
Uneori - Enzootică (zone cu potenţial rabigen ridicat).
Zone de diffusion de la rage en Europe.
FIZIOPATOLOGIA RABIEI 3 - Difuzie Centrifugă din creier-SNC

Virusul se răspândește apoi în toate țesuturile pe cale CENTRIFUGĂ- pe traectul
1 - Pătrunderea virusului nervilor-SEPTINEVRITĂ, infectând glandele salivare, dar și ochiul, foliculii piloși,
Virusul rabiei este inoculat gazdei sale atunci când este mușcată de un animal infectat: pancreasul, rinichii și celelalte organe.
- se înmulțește mai întâi în celulele musculare-la locul mușcăturii.
- intră în sistemul nervos prin endocitoză la nivelul terminațiilor nervoase libere și
a joncțiunilor neuromusculare.
2 – Realizează invazia CENTRIPETĂ a sistemului nervos-NEUROPROBAZIE
Virionii sunt transportați în axon (prin

dineină) către corpul neuronal unde
virusul se înmulțește în citoplasmă.
Virionii care apar din neuronul infectat sunt
eliberați în spațiul intersinaptic și
infectează următorul neuron postsinaptic.
Virusul ajunge la creier unde continuă să

se replice.
Maturarea noilor virioni poate avea loc pe
suprafața celulei cât și în citoplasmă.
4
16/10/2022
92
B. Perioada de stare – câinele devine agresiv față de animale, oameni şi obiecte

- privirea este fixă, pânditoare şi feroce.
Tabloul clinic - între crizele de agresivitate, privirea este rătăcită, faciesul inexpresiv.
- dromomanie
Se descriu două forme clinice : furioasă şi paralitică.
- vocea răguşită, lătratul sfârşeşte într-un urlet prelung
- la unii subiecți: strabism convergent sau divergent, mioză sau midriază, inegalitate
LA CÂINE
pupilară, vomismente sau diaree cu sânge
Incubaţia este în medie de : 20-60 zile (5 zile – 6 ani – 11 ani).
- durata acestei faze este 2-6 zile.
1.Forma furioasă
C. Perioada paralitică – câinele nu poate degluti, devine afon, maxilarul inferior
A. Perioada prodromală – adesea trece neobservată:
IMOBIL , saliva filantă se scurge din gură, ochii devin imobili, pleoapa a 3-a
- modificări de comportament: alternează stările de abatere şi nelinişte
proeminentă.
- reacții hiperestezice la orice excitaţie (zgomot, lumină, atingere etc.),
Paralizia se instalează progresiv, apare paraplegia, şi după câteva ore de agonie se
- halucinaţii auditive şi vizuale
produce moartea prin asfixie.
- modificări de apetit: inițial prezent, diminuă treptat, pervertirea gustului
Această fază durează 1-3 zile, rar 5 zile.
- uneori apare prurit la locul muşcăturii
- setea prezentă sau chiar exagerată, câinele nu prezintă hidrofobie.
- exagerarea instinctului genezic
- vocea devine mai groasă, răguşită, iar lătratul scurt şi sacadat. Durata
acestei faze este în medie de 1-3 zile.
2.FORMA PARALITICĂ VULPE-clinic

- debutează cu depresie, urmată de paralizia muşchilor faringieni și maseteri. Modificarea radicală a comportamentului-DEVIN BLÂNDE!
- deglutiţia devine imposibilă, gura este ţinută întredeschisă, din ea scurgându-se - pătrund în localităţi, în adăposturile animalelor domestice în plină zi
o salivă filantă - devin blânde, se lasă mângâiate, prinse şi legate, şi fără să devină agresive
- lătrat răguşit, ulterior afonie. muşcă animalele și oamenii cu o discreţie ce face ca rănile superficiale să
- facies trist, suferind, privirea absentă. treacă neobservate
Moartea survine consecutiv paraliziei generalizate după 3-4 zile. - animalele devin areactive, au privirea fixă, prezintă pică, mişcări în manej,
opistotonus, rostogoliri, apoi se instalează paraliziile, mersul devine nesigur, nu
PISICĂ-clinic se mai pot ţine pe picioare şi sfârşesc prin moarte după 3-4 zile.
- incubaţia medie este de 10-15 zile (10 -260 zile)
-evoluția de regulă sub formă furioasă
- pisica este agresivă încă din faza prodromică, miaună neîncetat, cu o voce
stridentă apoi răguşită, atacă animale şi oameni, muşcă, zgârie
- pupilele puternic dilatate, uneori inegale
- in faza de excitaţie - sunt frecvente convulsiile – şi pot muri subit.
În faza paralitică se produce pareza şi paralizia diferitelor grupe musculare,
începând cu ale laringelui şi maseterilor.
Durata bolii în această formă este de 3-6 zile.
La Om
Liliecii își schimbă comportamentul (dificultate în zbor, prostrație). Incubația complet silențioasă durează în medie șase săptămâni, timp în care se poate utiliza
Mușcăturile pot trece neobservate deoarece sunt mici, nedureroase și se află pentru tratament seroterapia .
în zone precum zona scalpului. Durata incubației este scurtată în cazul mușcăturilor profunde sau multiple ale feței și mâinilor
- zone bogate în terminații nervoase -
La copii, perioada de incubație este semnificativ mai scurtă decât la adulți. Datorită dimensiunii
lor, copiii sunt mai des mușcați de față.
În schimb, incubația poate fi lungă.
statut
Phase symptômes durée statut viral immunolog
ique
multiplication
60 - du virus dans
Incubation asymptomatique 365 le tissu 0 (1)
jours musculairepeu
de virions
peu de virions
fièvre, nausées,
2 - 10 dans le SNC
Prodromes anorexie, douleur au 0 (1)
jours et dans le
niveau de la morsure
cerveau
spasmes Anticorps
pharyngés, hydrophobi 2 - 7 titre en dans le
Neurologique 1
e, hyperactivité, anxiété, jours virions élevé sérum et le
dépression SNC (LCR)
Neurologique 2 Paralysie
coma, arrêtcardiaque,
0 - 14 titre en
Coma hypotension,
jours virions élevé
hypoventilation
5
16/10/2022
93
TABLOUL LEZIONAL
Modificările macroscopice sunt ne-caracteristice: Strategia virusul rabic este diabolică( filozofic)
deshidratare, slăbire, blană murdară, plăgi recente cutanate, dinţi rupţi,obiecte
străine în stomac, stază venoasă, sânge slab coagulat, negricios.
La nivelul mușcăturii, multiplicarea virală nu produce un efect
Axul cerebrospinal este hiperemiat, edemaţiat şi cu peteşii.
citopatogen capabil să prezinte antigeni virali sistemului imunitar.
Histopatologic: După intrarea în sistemul nervos, acesta scapă, aproape complet, de
Leziunea caracteristică( 80%) = incluzi oxifile (corpusculii Babeş-Negri) în supravegherea imună a gazdei. Anticorpii nu apar decât în stadiul
citoplasma neuronilor şi în prelungirile acestora, mai ales în neuronii din cornul terminal al rabiei.
lui Ammon, celulele piramidale din scoarţa cerebrală şi în celulele Înmulțirea virusului în creier, în special în sistemul limbic (care controlează
Purkinje din cerebel. emoțiile și comportamentul), face ca gazda să fie agresivă: o condiție
Prezenta incluziilor în turbarea naturală diferă ca frecvență și localizare în esențială pentru transmiterea sa către o nouă gazdă.
funcție de specie și dezvoltarea procesului patogenetic. În sistemul nervos, virionii produși de un neuron infectat fuzionează
Leziuni nespecifice
imediat cu neuronii vecini fără a provoca distrugerea celulelor.
-Infiltraţii limfo-histiocitare perivasculare și difuze
-Alterări neuronale (degenerare hidropică, tigroliză, picnoză, cariorexă).
În glandele salivare, virionii formați de celule sunt secretați în salivă
-Infiltraţii nodulare: acumulări de celule gliale cu sau fără neuronofagie împreună cu mucusul, chiar și în faza preclinică, de unde și importanța
(nodulii rabici ai lui Babeş); aceleaşi leziuni însoţite de neuronofagie, localizate supravegherii medico-legale veterinare.
în ganglionii cerebrospinali sunt desemnate ca nodulii Van Gehucten şi Nellis. Virusul poate fi astfel transmis înainte ca gazda să moară ...
• https://youtu.be/2JovOAhpETA • https://youtu.be/KthucjWBCJA
6
16/10/2022
94
DIAGNOSTIC
Identificarea Antigenului
Recoltarea si trimiterea probelor
După acordul telefonic al destinatarului, probele sunt pastrate la frigider (4 ° C) într-un
ambalaj triplu sigilat.
În funcție de speciile de animale implicate, trimitem la laborator:

-întregul animal, dacă este un mamifer mic (jder, dihor, veveriță, liliac),
-întregul cap – animale mijlocii (câine, pisică, vulpe), detașat la nivelul vertebrelor cervicale,
-numai creierul -dacă este un erbivor mare.
În general, cercetările se concentrează pe

zone anatomice bogate în virus rabic:
cornul lui Ammon situat în circumvoluția
hipocampului, medulla oblongata,
cerebelul, cortexul și glandele salivare.
Pentru tehnici actualizate, consultați manualul OIE

Identificarea anticorpilor Identificarea Ag antigenilor rabici în celulele infectate
1.Imunofluorescență directă
Pe amprentă din cornului lui Ammon, bulb și cortex.
O tehnică de referință, poate duce la un diagnostic clar în câteva ore, pe material
proaspăt sau bine conservat.
Testul se bazează pe recunoașterea antigenului rabiei de către un anticorp
specific cuplat cu fluoresceina: anticorpii fluorescenți se vor lega doar de antigen,
vizualizat, acesta din urmă cu ajutorul unui microscop cu UV.
Imunofluorescență - test specific și rapid; diagnostic de certitudine: între 98-100%
din cazuri, în 24 de ore.
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

3.Izolarea virusului în cultură celulară (celule în linii continue de neuroblastom de
2.Metoda ELISA (tehnica sandwich)
șoarece) este un test foarte sensibil și permite un diagnostic rapid (mai puțin de 24 de
ore) dacă proba a fost corect prelevată.
Virușii rabici sunt evidențiați prin tehnica
Izolarea confirmă detectarea antigenelor virale și permite determinarea
de imunocaptură.
serotipului tulpinii izolate folosind anticorpi monoclonali.
Godeurile unei plăci de microtitrare sunt
Antigenele virale sunt evidențiate în celulele inoculate prin imunofluorescența directă
tapetate cu anticorpii unui ser de iepure
sau testele imunoenzimatice descrise.
imunizat împotriva virusului rabic.
Tehnica este rapidă, fiabilă și mai puțin periculoasă decât inocularea pe șoarece
Supernatantul țesutului triturat este depus
în godeuri.
După spălare, se adaugă anticorpii anti-
rabici cuplați la enzima peroxidază.
Antigenul, dacă este prezent, este captat
de anticorp.
Substratul adăugat suferă acțiunea
enzimei: apariția unei culori galbene, semn
al prezenței antigenului rabiei în țesutul
testat-cuplat cu anticorpii.
Testul este simplu, rapid (câteva ore),
sensibil și specific.
7
16/10/2022
95
DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE
4.Bioproba- inocularea trituratului de creier, cerebel și bulb în suspensie salină

fiziologică la 10 șoareci, 3-4 săptămâni, inoculați intracerebral cu 0,015 ml și
respectiv 0,03 ml. Acești șoareci sunt ținuți sub observație timp de 28 de zile.
Moartea lor în acest interval implică aplicarea metodelor de confirmare
pentru identificarea antigenului.
5.Histopatologic - realizat pe secțiuni ale cornului lui Ammon, hipocamp, cerebel;

sunt colorate prin metodele Mann, Lenz, Giemsa, pentru a evidenția
corpusculii Babeș-Negri
Prezența corpusculilor = confirmă rabia
Absența corpusculilor nu exclude rabia.
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE PROFILAXIE ŞI COMBATERE

Profilaxia sanitara
Detectarea ARN-ului viral Obiectivul - lichidarea rezervorului de virus rabic.
- controlul strict al circulaţiei câinilor (lesă+botiniţă) şi pisicilor
6.Din salivă sau LCR, genomul viral poate fi detectat prin amplificarea genica: - reducerea populaţiei de câini
RT-PCR (transcriere inversă a ARN-ului viral în ADN amplificat prin reacția în - capturarea şi distrugerea animalelor fără stăpân (câini şi pisici)
lanț a polimerazei.(vezi film) - vaccinarea preventivă sistematică a tuturor câinilor.
La animalele sălbatice :
- controlul populaţiei de vulpi şi lupi
7.Genotiparea virusului
- campanii de vaccinare cu momeli
Profilaxia medicala / Imunoprofilaxia
După amplificarea prin RT-PCR, secvențierea genei pentru nucleoproteina N și Vaccinurile
glicoproteina G. - vaccinuri cu virus viu modificat / vaccinuri inactivate.
- posologia – strict conform indicatiilor producatorului
IDENTIFICAREA ANTICORPILOR Vaccinurile cu virus modificat
-adaptat pe embrion de găină; tulpini avianizate Flury LEP
8.Titrarea anticorpilor face posibilă verificarea și evaluarea gradului de - adaptat pe culturi celulare: linie celulară canină, celule de porc, renale de bovine, linii
celulare de hamster.
imunitate al subiecților împotriva rabiei, înainte sau după expunerea la riscul de
Vaccinurile inactivate
contaminare (prag de imunizare:> 0,5 UI per ml). -virusului vaccinal replicat pe encefal de la animale adulte, encefal de animale nou născute,
Se utilizează o tehnică imunoenzimatică de tip ELISA. culturi celulare sau ouă embrionate.
Detectarea anticorpilor anti-rabici în sânge prezintă un interes foarte limitat - virusul vaccinal inactivat prin metode fizice (temperatură, ultraviolete) sau chimice (fenol,
în diagnosticul rabiei, deoarece aceștia apar târziu se poate folosi metoda betapropriolactonă).
doar pentru a confirma imunizarea post-vaccinare, sau cercetare. -accidente postvaccinale la vaccinurile obtinute pe encefal
COMBATEREA
La apariţia cazurilor de turbare la animalele domestice de producţie, după uciderea
Declarare oficiala şi carantina de gradul III. celor cu semne clinice de boală, se va recurge la vaccinarea antirabică a animalelor
Animalele TURBATE/ rămase, dacă nu au fost supuse acestei operaţiuni în ultimele 6 luni şi se vor ţine sub
Animale SUSPECTE DE TURBARE/ supraveghere sanitară veterinară timp de 3 luni.
Când într-un efectiv de solipede, rumegătoare sau porci au pătruns carnivore
Animalele Suspecte de CONTAMINARE domestice sau sălbatice, turbate sau bănuite de turbare, animalele cu semne de muşcături,
carnivorele suspecte de contaminare - vor fi ucise şi după prelevarea probelor pentru diagnosticul de indiferent dacă au fost sau nu vaccinate antirabic anterior, vor fi sacrificate sub
laborator se distrug. supraveghere sanitară veterinară în cel mult 6 zile de la data muşcăturii, confiscându-se
Se exceptează de la această măsură solipedele, rumegătoarele şi porcinele suspecte de turbare, dacă pot capul, coloana vertebrală şi zona în care s-a produs muşcătura.
fi puse sub observaţie sanitară veterinară în condiţii de totală izolare şi securitate, care vor fi ţinute în viaţă Restul animalelor la care nu se constată urme de muşcătură, se vor vaccina
în scop de infirmare sau confirmare a turbării, precum şi câinii suspecţi de contaminare, cu utilizare antirabic, dacă nu au fost vaccinate în ultimele 6 luni şi vor fi puse sub măsuri de carantină
specială sau câinii de mare valoare.
şi supraveghere timp de 3 luni în cazul rumegătoarelor mici şi porcinelor şi respectiv
Carnivorele suspecte de turbare şi cele suspecte de contaminare, care au muşcat sau zgâriat sau au de 6 luni, în cazul rumegătoarelor mari şi solipedelor. Carnea, laptele şi orice produse de
venit într-un alt mod în contact cu alte animale sau oameni, precum şi solipedele, rumegătoarele şi
la animalele turbate sau suspecte de turbare se vor distruge.
porcinele suspecte de turbare care au venit în contact cu persoane în condiţii în care ar fi putut fi posibilă o
contaminare a acestora, vor fi puse în observaţie sanitară veterinară timp de 10 zile. Locurile unde au stat sau au fost ucise animalele bolnave sau bănuite de turbare şi
obiectele care au venit în contact cu acestea se vor dezinfecta.
Dacă în acest timp nu se declară turbarea, animalele suspecte de turbare se scot din
observaţie.Carnivorele suspecte de contaminare se vor ucide, ele putând face boala mai târziu.
Stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină se face după 3 luni de la ultimul caz de
moarte sau uciderea din cauza turbării şi dacă în localitatea respectivă nu mai există
Observaţia sanitară veterinară de 10 zile se aplică obligatoriu şi la animalele fără animale în carantină sau sub observaţie sanitară veterinară pentru această boală.
semne de turbare sau antecedente (considerate sănătoase) care au muşcat sau zgâriat
persoane sau animale.
8
16/10/2022
96
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a rabiei (B-058) 1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA, pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea
1. Supraveghere prin imunofluorescenţă directă şi după caz prin examene histologice, unor boli transmisibile ale animalelor.
virusologice şi identificarea de genom viral la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la 2. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen
celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptoame
virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la LSVSAJ şi/sau după
nervoase.
2. Supravegherea clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi caz la IDSA, cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind
animale, în perioada de 10 zile de la data producerii muşcăturii sau zgârieturii. prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.
3. De la animalele suspecte (care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate sau zgâriate) se 3. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care
recoltează capul întreg. diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina histologic pentru EST,
4. Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de rabie) se ucid cu Aujeszky, listerioză.
respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu recoltarea de 4. Recoltarea în scop de diagnostic a animalelor din mediul silvatic suspecte
probe în scop de diagnostic. de boală, se realizează de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor
5. Supravegherea activă a rabiei la vulpe în scopul determinării eficienţei vaccinării prin
protocolului comun ANSVSA, AGVPS, RNP- ROMSILVA. şi cu aprobarea în regim
determinarea marker-ului vaccinal, prin examene de laborator pe un număr de 8 vulpi
vânate/km2 . de urgenţă a MAPDR.
6. Depistarea şi identificarea tulpinilor de virus rabic, prin investigaţii de biologie moleculară. 5. Investigaţiile prin epidemiologie moleculară se efectuează la IDSA.
6. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii
de mişcare a animalelor cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor transmisibile de la Bibliografie

https://www.oie.int/doc/ged/D11042.PDF
animale vii la om (zoonoze)
Rhabdoviridae.pdf (gla.ac.uk)
Pentru rabie se aplică supravegherea anatomopatologică şi de laborator la
https://www.oie.int/fileadmin/Home/fr/Health_standards/tahm/3.01.17_RABIES.pdf
speciile receptive.
Rhabdoviridae - Rhabdoviridae - Negative-sense RNA Viruses - ICTV (ictvonline.org)
Profilaxia sanitar veterinară specifică a rabiei: ICTV (ictvonline.org)
1. Vaccinarea orală la vulpi conform programului de profilaxie specifica aprobat de
https://www.pasteur.fr/fr/sante-publique/cnr/les-cnr/rage
ANSVSA
http://www.microbes-edu.org/etudiant/rhabdoviridae.html
2. Vaccinarea câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni o dată pe an, în
BEH 2005 n°24-25 « Santé des voyageurs et recommandations sanitaires » et n° 29-30 « Calendrier vaccinal
lunile octombrie-decembrie, cu vaccinări de completare. 2005 »
3. Vaccinarea in caz de necesitatea a animalelor contacte cu anim. uspecte de infecţie. « La rage : état des lieux en 2004 et persistance des risques en France » SPECTRA BIOLOGIE, par Hélène
4. Vaccinarea orală a vulpilor se efectuează de două ori pe an în lunile aprilie-mai şi PEIGUE-LAFEUILLE et Hervé BOURHY, n°143 – Janvier Février 2005
« La rage humaine en France en 2004 : état des lieux et prise en charge » par H. PEIGUE-LAFEUILLE et al.,
octombrie-noiembrie.
Médecine et maladies Infectieuses 34 (2004) 551-560 accessible sur www.sciencedirect.com
5. Cheltuielile privind achizitionarea momelilor vaccinale sunt suportate de ANSVSA. Traité de Virologie Médicale, par JM HURAUX, H PEIGUE-LAFEUILLE, JC NICOLAS, H AGUT, 2003, éd.
6. Cheltuielile privind distribuirea momelilor vaccinale sunt suportate de proprietarii fondurilor ESTEM-AUF
de vanatoare. Site de l’OMS www.who.int/en/
7. Verificarea eficienţei vaccinarii orale a vulpilor se efectueaza pe probele recoltate de Site de l’Organisation Mondiale de la Santé Animale www.oie.int/
la animalele vaccinate (vulpi vânate). Site de l’Institut de Veille Sanitaire www.invs.sante.fr
8. Contravaloarea vaccinului şi a manoperei pentru vaccinarea antirabică a câinilor şi Site de l’Agence Française de Sécurité sanitaire des Aliments www.afssa.fr (publications puis éditions)
Site du ministère de l’agriculture www.agriculture.gouv.fr
pisicilor din mediul urban se suportă de către proprietar.
Site de l’Union nationale des centres de soins pour la faune sauvage www.chez.com/uncs
9. Contravaloarea vaccinului si a manoperei pentru vaccinarea antirabică câinilor şi pisicilor Site du ministère de la santé www.sante.gouv
in mediul rural se suporta de catre ANSVSA. Site de la société Française pour l’étude et la protection des mammifères www.sfepm.org
10. Contravaloarea vaccinului si a manoperei pentru vaccinarea antirabică în caz de https://youtu.be/MZR0CGKZ6Uc
necesitate se suportă de către ANSVSA. https://youtu.be/2JovOAhpETA
10/16/2022 DVM PhD Dragos Cobzariu 51 10/16/2022
https://youtu.be/KthucjWBCJA DVM PhD Dragos Cobzariu 52
https://youtu.be/Lbex10NVgq4
Vă Mulțumesc! Întrebari!??
10/16/2022 DVM PhD Dragos Cobzariu 53
9
16/10/2022
97
BOALA AUJESZKY
 https://youtu.be/fLkvB-RTxeo
1 2
 Herpesviroză sporadico-enzootică ce afectează mai multe

specii de animale, cu evoluţie acută, exprimată prin: semne de
ENCEFALOMIELITĂ MORTALĂ la majoritatea speciilor afectate
şi TULBURĂRI RESPIRATORII BENIGNE, doar la suinele adulte.
 https://youtu.be/GrPX39YE3qI
3 4
ETIOLOGIE
Agentul etiologic este Herpesvirus 1 aparținând familiei. Herpesviridae, subfamilia

Alphaherpesvirinae, genul Varicellovirus
Particula virală are simetrie icosaedrică și dimensiuni de 150-200 nm, iar capsida
este formată din 162 capsomeri
Virusul este format dintr-o Nucleocapsidă, de aproximativ 105-110 nm, care
înconjoară genomul ADN-ului liniar dublu catenar și este format din 8 proteine.
Învelișul viral – ANVELOPA -conține proteine structurale, dintre care majoritatea
sunt glicoproteine (gE, gB, gC, gD, gI, gG).
Genomul viral codifică, de asemenea, proteinele nestructurale, cum ar fi
timidinkinaza (TK). Glicoproteinele gB, gC și gD joacă un rol major în inducerea
imunității, iar celelalte, inclusiv timidinkinaza TK, în patogenitate.
Virusul este cultivat pe membrana corioalantoidiană a embrionului de pui de
gâină și în culturi celulare primare sau într-o gamă largă de linii celulare (celulele
renale de porc și liniile PK15, IBR-S2 și BHK 21 sunt cele mai sensibile) ,
producând un efect citopatogen precoce-ECPP, constând în: formarea sincițiului,
rotunjirea celulelor, adesea cu vacuolizare și mai rar cu formarea de celule gigant,
urmată de distrugerea completă
 https://youtu.be/3KbeHhNlKwQ
5 6
1
16/10/2022
98
7 8
PATOGENEZA HERPES VIRUSURILOR! 
 https://youtu.be/KrM2jFR7t7k
 https://youtu.be/fH1zS7hlW54
9 10
Virusul poate forma plăci eozinofile și incluzii intranucleare. Rezistența virusului este variabilă, de obicei mare.
Unic antigenic, multiplele tulpini virale, prezintă, diferențe mari în Organele virulente înghețate, își păstrează puterea infecțioasă 2-3 ani,
ceea ce privește patogenitatea sau tropismul (neurotrop izolat de-la
În sol la temperatură scăzută persistă 45 de zile
bovine și poliorganotrop de – la purcei).
Pe furaje uscate până la 45 de zile iarna și 10-20 zile vara
Una dintre principalele proprietăți ale virusului este variabilitatea.
Se conservă la 4 °C timp de 120 de zile
Este ușoară inducerea de variante sau mutanți virali, folosind pasaje
la 15 ° C timp de 60 de zile
pe animale de laborator, pe embrioni de pui (tulpina București), pe
anumite culturi celulare (tulpina K 61 Bartha, tulpina Alfort 26) sau la 25 ° C timp de 40 de zile
prin ștergerea diferitelor gene implicate în virulență, ceea ce a condus la 37 ° C timp de 10 zile.
la producerea tulpinilor vaccinale. Temperatura de 80 °C îl distruge în 3 minute, iar cea de 100 °C imediat,
Infecția experimentală are succes la diferite specii. formolul în concentrație de 2% îl distruge după 20 de minute și
Iepurele este cel mai sensibil - moare în 72 de ore cu leziuni de sodă caustică 0,5%după un minut (Manzat R., 2005).
grataj la locul inoculării - metodă de diagnostic prin bioprobă.
11 12
2
16/10/2022
99
EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: porcul, câinele, pisica, vaca, oaia, capra, calul, şobolanul, mistreţul,
dihorul şi vulpea. Căi de transmitere:
Factori favorizanţi: vârsta, tineretul dezvoltă forme clinice mai grave Porc
→ pe cale respiratorie prin inhalarea particulelor contaminate (praf, aerosoli)
Surse de infecţie: → pe cale digestivă prin ingerarea laptelui matern infectat
Primare: → pe cale transplacentară.
- animalele bolnave, convalescente şi vindecate
- cadavrele şi produse de la animale bolnave Carnivore şi Rozătoare → pe cale digestivă –deşeuri de carne provenind de la
- virusul se elimină prin secreţiile nazale, conjunctivale, bronhice, genitale, lapte, suine infectate, neprelucrate termic.
urină, saliva se contaminează prin contact cu secreţiile bronhice, Bovine, Cabaline şi Rozătoare → posibila şi calea transcutanată.
materialul seminal prin contact cu secrețiile prepuţiale - rolul insectelor → nedemonstrat.
- cadavrele și produsele provenite de la porcii bolnavi
- porcii contaminaţi postvaccinal sunt potenţiali excretori de virus clinic sănătoşi Dinamica epidemiologică:
- FECALELE NU SUNT VIRULENTE. Suine - Endemie de focar, fără tendinţa difuzării în afara focarului, staţionară
Secundare: furaje, apă, adăposturi, obiecte, vehicule contaminate. Celelalte specii de animale susceptibile - Sporadic.
Este posibilă difuzarea virusului prin mase de aer pe o distanţă restrănsă.
Vectori : rozătoarele
13 14
DIAGNOSTICUL CLINIC
Incubaţia: 3-6 zile.
PORC
- purceii infectaţi in utero: inapetenţă, abatere, decubit, frisoane, convulsii musculare,
afonie urmată de moarte
- purceii infectaţi post partum: hipertermie, abatere, inapetenţă, spumozităţi orale,
convulsii, afonie, accelerarea respiraţiei, vomismente, diaree, moarte în câteva ore;
- purceii între 2 – 12 săptămâni: sindrom febril presimptomatic → manifestări
encefalomielitice: agitaţie, hiperestezie cutanată, ataxie, dromomanie, mers în manej,
decubit lateral, pedalări, scrâşniri, amauroză, crize epileptiforme de 5-10 minute, din ce
în ce mai frecvente, urmate la 1 – 3 zile de exitus sau remitere cu sechele
encefalomielitice şi întârzieri în creştere.( vezi film)
- purceii mai mari de 3 luni şi porcii adulţii: EVOLUŢIE BENIGNĂ SINDROM
RESPIRATOR , hipertermie (41oC), abatere, inapetenţă, jetaj seromucos -
mucopurulent, strănut, tuse, dispnee, poziția-câinelui-sezând, slăbire, remitere
după 6-10 zile, mortalitate de 3 – 5%.
- scroafele gestante în funcție de vârsta gestației: resorbţie embrionară cu
reântoarcerea căldurilor, avort, fătări premature, vomă, diaree
- incidenţa tulburărilor de reproducţie la scroafele gestante: 20%.  https://youtu.be/u4ONvPuLK38
15 16
Boala Aujeszky – simptomatologie nervoasă

Boala Aujeszky – leziuni cutanate zona râtului Boala Aujeszky – fetuși mumificați
17 18
3
16/10/2022
100
Boala Aujeszky – mortalitate la purcei și la pisică
Boala Aujeszky – fetuși avortați
19 20
BOVINE, OVINE ŞI CAPRINE
SINDROM FEBRIL
SINDROM NEUROLOGIC
- tremurături musculare, salivaţie spumoasă, afonie,
- prurit → grataj → automutilare
- localizarea pruritului: la nivelul capului, membrelor, glandei mamare,
organelor genitale şi la baza cozii.
- pareze şi paralizii,
- hiperexcitabilitate şi avorturi.
- moartea prin epuizare după 1-3 zile
Iepurele este cel mai sensibil - moare în 72 de ore cu leziuni de grataj - Boala Aujeszky - automutilare (grataj) în zona
capului la capră
zgârieturi la locul inoculării – aceasta fiind totodată și metoda de
diagnostic prin bioproba
21 22
Câine
CABALINE SINDROM NEUROLOGIC
- debut cu abatere, inapetenţă, urmate de nelinişte, anxietate, lătrat fără motiv, și
SINDROM FEBRIL hiperestezie cutanată.
SINDROM NEUROLOGIC - după maxim 12 ore → prurit (→ automutilant), agresivitate faţă animale şi om
- agitaţie,
- ulterior paralizii, comă, exitus după 18 – 36 ore.
- dromomanie,
- mers nesigur, - la câine sunt descrise forme atipice: moarte fulgerătoare şi gastrointestinală.
- atitudini anormale,
- paralizii şi moarte în 1-4 zile.
- PRURITUL LA CAL ESTE FOARTE RAR. Pisică
SINDROM NEUROLOGIC
- debut brusc, abatere, inapetenţă, mieunat plângător, salivaţie abundentă -
spumoasă, tulburări de deglutiţie, afonie, puls accelerat, dureri abdominale,
vomă, hiperestezie cutanată (frecvent la baza cozii şi lombar).
- în 30% din cazuri → pruritul este localizat la nivelul capului şi gâtului.
- midriază, anizocorie, hiperexcitabilitate şi chiar agresivitate
- moarte în 12-36 de ore, precedată de pareze şi paralizii.
23 24
4
16/10/2022
101
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC
PORC
Leziunile sunt în concordanţă cu forma clinică:
- purceii sugari: congestie neuronală, meningită, hemoragii punctiforme în

substanţa nervoasă, rinichi şi mucoasa gastrică, necroze miliare în ficat, rinichi şi
pulmon
- avortonii şi purceii născuţi morţi: edeme subcutanate, exudate în marile
cavităţi, focare necrotice miliare hepatice
- grăsuni şi adulţi: ulceraţii acoperite de depozite pseudomembranoase alb-
gălbui, focare necrotice şi microabcese amigdaliene, epiglotice şi pe vălul
palatin; edem pulmonar, pneumonie serohemoragică, miocardită acută, Boala Aujeszky - rinita
gastroenterită hemoragică, placentită hemoragică.
- zona pruriginoasă: piele depilată, edemaţiată, cu eroziuni şi plăgi profunde.
Boala Aujeszky – focare necrotice
alb-gălbui la nivelul splinei
25 26
Boala Aujeszky – leziuni pulmonare congestive Boala Aujeszky – necroze miliare în ficat
27 28
DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC
- manşoane limfocitare perivasculare,
- neuronofagie,
- degenerări neuronale,
- INCLUZII - denumite incluzii HURST - acidofile sau bazofile, intranuclare,
sferoidale, alungite, semilunare sau de alte forme, în neuronii ganglionari şi
celulele gliale, şi în jurul focarelor de necroză din diferite organe.
Boala Aujeszky – Diagnostic histopatologic – stânga: inlcuzii acidofile în

nucleul celulelor epiteliale din criptele tonsilare; dreapta: incluzii acidofile și
29 30 bazofile în nucleul neuronilor.
5
16/10/2022
102
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE (I)

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE (II)
2. Izolarea şi identificarea gentului cauzal-Antigenului Ag
1. Bioproba pe iepure
- se inoculează SC supernatant aseptizat de triturat al probei biologice - materialele patologice recoltate: creier, măduva spinării, tonsile, pulmoni, jetaj,
- la 24 - 72 de ore apare exitus precedat de prurit avortoni etc.
- inoculare pe linii celuare sau culturi celulare primare → PK 15
- examinare la microsop ranversat: ECP caracteristic la 24-72 ore post-inoculare
În situaţia în care acest efect citopatic nu apare după primul pasaj, se efectuează un al doilea pasaj „orb” şi
numai dacă şi la acest al doilea pasaj nu se observă efectul citopatic se dă rezultatul negativ (absenţă
virus boala Aujeszky).
- după apariţia ECP → examen de identificare prin metode imunologice:
- reactia de virus-neutralizare (VN)

- imunofluorescenţa (IF)
- ELISA
- PCR (RT-PCR).
31 32
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE (III)

3. Evidenţierea restructurărilor imunologice- Anticorpii-Ac
metode utilizabile numai la suinele adulte – trec prin boală
Ac. specifici → apar începând cu a 7-a zi postinfecţie (pi).
Metodele serologice utilizate:

- Latexaglutinare → diagnostic retrospectiv.
- ELISA
- VN
Latexaglutinare
- test simplu şi rapid (10 minute) - descoperă Ac. după 6 – 7 zile pi.
ELISA - diferenţierea Ac. post infecţioşi de Ac. post vaccinali în cazul utilizării
vaccinurilor deletate, evidenţiază anticorpii după 7-8 zile pi.
Boala Aujeszky – ME – stânga: Herpes virus porcin într-o cultură
celulară renală de porc PK 15, capsidă virală în nucleu (N), virioni imaturi
Virus neutralizare - mai puţin sensibilă decât primele două metode prezentate,
în citoplasmă; dreapta: particule virale (virus matur) în spațiul identificând anticorpii la 8 – 10 zile postinfecţie.
33 extracelular
34
PROFILAXIE
Generală - sanitară:
PROGNOSTICUL - achiziţionarea de porci din unităţi indemne
- carantina profilactică
La suinele adulte – vital: FAVORABIL - deratizări periodice,
– economic: rezervat - interzicerea utilizării deşeurilor carnate provenind de la porc, în hrana carnivorelor.
La suine celelalte categorii de vârstă şi specii de animale – vital: GRAV - utilizarea exclusivă în hrana carnivorelor a deşeurilor carnate şi culinare după
– economic: grav sterilizare termică
- împrejmuirea fermei astfel încât să nu fie posibil contactul cu alte suine/animale
Specifică - medicală: NUMAI LA SUINE.

TRATAMENT - vaccinuri vii atenuate
- vaccinuri inactivate
- porcii cu tulburări respiratorii - tratament simptomatic și antibioterapie - vaccinuri modificate genetic (deletat gpE pentru diferenţierea Ac-postinfecţioşi de
pt. controlul infecţiilor bacteriene de asociație Ac- postvaccinali).
- pentru celelalte categorii de suine și specii – NU există tratament. Sunt disponible spre comercializare numeroase vaccinuri, firmele producătoare punând la dispoziţie diferite
scheme de vaccinare care să asigure protecţia împotriva acestei boli pe toată perioada de exploataţie a
animalelor.
35 36
6
16/10/2022
103
Vaccin viu marker, atenuat, tulpina Begonia de virus Aujeszky, tulpină deletată de
glicoproteina I(gp I-) şi timidinkinază (tk-). Diluantul are proprietăţi imunostimulatoare. COMBATERE
Program de vaccinare
Porci la îngrăşat: prima vaccinare: de la vârsta de 14 săptămâni. Dacă însă animalele au anticorpi
maternali este necesar rapel după 2 săptămâni. - se declară oficial şi se supune măsurilor de carantină de gradul III.
Porci de reproducţie: I-a vaccinare la 14 săptămâni cu rapel la 2 săptămâni. Se continuă cu 3 vaccinări
anual din 4 în 4 luni. - animalele bolnave - izolează, tratează sau abatorizează şi consumă după sterilizare.
- purceii sugari bolnavi - se ucid.
Vaccin viu, liofilizat, contra bolii lui Aujeszky din tulpina A-8/94, - cadavrele şi deşeurile de la sacrificare se distrug / se prelucrează în făinuri furajere.
deletată de gp1, cu adjuvant Al(OH)3. Recomandat preventiv sau de
- se restricţionează circulaţia animalelor.
necesitate .
Program de vaccinare - se fac decontaminări curente şi deratizări repetate.
In efective contaminate: matcă de trei ori pe an, tineretul la 8, 12 și 16 săptămâni.
- se vaccinează de necesitate animalele sănătoase din loturile contaminate.
In efective libere sau fără boală clinică: matcă de 2 ori pe an, tineretul la 55 și 75 de zile.
- se declară stinsă (la porcine) şi se ridică măsurile de carantină după 3 luni de la
ultimul caz de moarte, tăiere sau vindecare, dacă s-a efectuat vaccinarea de
Vaccin inactivat, uleios, din tulpina A-8/94 de virus Aujeszky necesitate şi dezinfecţia finală.
Este recomandat la toate categoriile de porcine, indiferent de vârstă. Prima vaccinare este urmată
obligatoriu de rapel după 3 săptămâni, iar intreținerea imunităţii se realizează prin vaccinari bianuale.
37 38
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr.

156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitar veterinare privind anunţarea,
declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
Acţiuni de supraveghere sanitar veterinară a bolilor din lista "B" a O.I.E.
2. Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu
Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: vaccin deletat (cu marker). Această verificare urmată de vaccinarea anti Aujeszky în
cazul animalelor ce provin din ferme exportatoare indemne, va evita pagubele mari
1. Supraveghere pasivă : monitorizarea documentelor ce pot furniza date. produse în reproducţie la primul ciclu de fătări al acestor animale.
2. Supraveghere activă : 3. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul pentru boala Aujeszky
a fost negativ se vor examina şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.
a) - inspecţia clinică planificată în perioada de carantină profilactică la animalele
importate; 4. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care
diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky,
b) - supraveghere serologică (ELISA gE) la: listerioză.
- 10% din numărul porcinelor din exploataţiile şi fermele cu activitate de reproducţie;
5. De la bovinele domestice, rumegătoarele din mediul silvic şi de la rumegătoarele
c) în caz de suspiciune a bolii se efectuează examene virusologice, histologice şi exotice cu semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv
identificarea genomului viral prin PCR în laboratoarele acreditate. cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui
Aujeszky, listerioză, alte boli cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi
bunăstarea animalelor.
39 40
41 Bibliografie 42
Pseudorabies. In The Merk Veterinary Manual. Eighth Edition. 964 – 966

Aujeszky’s Disease. OIE. Terrestrial Manual. http://www.OIE int.
https://youtu.be/5AXHEAsttic
https://youtu.be/uvRAsbninoY
https://youtu.be/fLkvB-RTxeo
https://youtu.be/ShZzLtDzr74
https://youtu.be/GrPX39YE3qI
https://youtu.be/3KbeHhNlKwQ
https://youtu.be/uvRAsbninoY
7
16/10/2022
104
43

Îndrumător de Lucrări Practice Boli Infecțioase Și Medicină Preventivă Anul 4 BOLI VIRALE ROMÂNĂ 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Îndrumător de Lucrări Practice Boli Infecțioase Și Medicină Preventivă Anul 4 BOLI VIRALE ROMÂNĂ 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

ÎNDRUMATOR DE LUCRĂRI PRACTICE ÎN

DVM PhD DRAGOS COBZARIU

Îndrumător de Lucrări Practice în

Coordonator: Sef lucrări dr. Dragoș Cobzariu

© 2022 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate.

Lucrările practice la Disciplina de Boli Infecțioase și Medicină

Notificări de protecţia muncii, prevenire şi stingere a incendiilor

Scopul lucrărilor practice:

În cadrul diagnosticului de SUSPICIUNE – PREZUMPŢIE – obligatoriu, sunt

IMPORTANŢA EPIDEMIOLOGICĂ A ORGANISMELOR VII RECEPTIVE

SURSELE DE INFECŢIE Organismele FĂRĂ SENSIBILITATE permit dezvoltarea agentului patogen în

CADAVRELE constituie frecvent o sursă de infecţie, motiv pentru care

PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ în general provin de la animale clinic A. Factorii DETERMINANŢI

SPORADICĂ – boală care evoluează cu cazuri izolate într-un efectiv, în interval de

 Asigurarea măsurilor de protecţie a muncii –

EXAMENUL  Spălarea şi dezinfecţia mâinilor;

 Examinarea se face în prezenţa proprietarului

 Examinatorul va stabili planul de abordare şi

METODELE GENERALE (PRINCIPALE) DE EXAMINARE:

EXAMENUL PE APARATE ŞI SISTEME

METODELE SPECIALE (COMPLEMENTARE)

Examenul intern al cadavrului

Condiţii pentru efectuarea unui examen anatomopatologic corespunzător:

- să se execute imediat după moarte sau sacrificare

EXAMENUL EXTERIOR AL CADAVRULUI: EXAMENUL INTERN AL CADAVRULUI:

 Aspectul exterior (modificările cadaverice, EVISCERAREA

 Ficatul În cavitatea toraco-abdominală rămân: pulmonii,

Probele până la expediere se păstrează la frigider(2-8 grade Celsius)

RECOLTAREA, AMBALAREA ŞI EXPEDIEREA Probele recoltate pentru examene bacteriologice şi virusologice:

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA AGENTULUI CAUZAL

Metodele de confirmare abordabile: EXAMENUL BACTERIOLOGIC

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA AGENTULUI CAUZAL

OBIECTIVELE examenului bacterioscopic: Condiţiile de cultivare şi caracterele culturale.

OBIECTIVELE EXAMINĂRII CARACTERELOR CULTURALE:

EXAMINAREA PROPRIETĂŢILOR BIOCHIMICE

Identificarea caracterelor antigenice – identificarea unei structuri antigenice

EXAMENE VIRUSOLOGICE EXAMENE VIRUSOLOGICE

IZOLAREA VIRUSURILOR PE ANIMALE DE LABORATOR

Căile de inoculare : s.c., i.m., i.p., i.v., i.c.

SISTEMUL IMUN: recunoaște / menține

Microbiologie / Imunologie Sistemul Megacariocito-Trombocitar

Efectorii imunologici: METODE DE IMUNODIAGNOSTIC

Antigen anticorp (Ag-Ac) specifică! Ac

Valoarea diagnosticului unei reacții serologice Rezultatul unei reacții serologice

Sensibilitate = infectat cunoscut, oferind rezultate pozitive

1.1. REACȚII CALITATIVE

A)Reacția rapidă de Aglutinare pe Lama

Pentru diagnosticul BRUCELOZEI-ex:

Proba (ser de sânge care urmează să fie analizat),

C. Reacția de aglutinare rapidă in tuburi (RINGTEST) reacția inelară cu lapte

Tub Wassermann + 1-2 ml de lapte

Identifică principalele grupe de Salmonella

DVM PhD Dragos Cobzariu 2022 31 Réaction

1.2. REACȚII CANTITATIVE

1.REACȚII DE SEROPRECIPITARE 2. REACȚII DE PRECIPITARE ÎN GEL

Se produce Ag-Ac, lipsește aglutinarea.

4. REACȚII MEDIATE DE COMPLEMENT

Suspendarea globulelor roșii /sânge de oaie și a serului hemolitic anti ovine

RFC = NEGATIV - hemoliză pozitivă

Principiu: vizualizarea virusului -Ac.

Metoda combină identitatea serologică și morfologică, oferind IEM

TEHNICA DE CAPTURARE IEM: absorbția

6. Reacțiile antigen-anticorp evidentiate prin folosirea REACTIVI

6. Reacțiile antigen-anticorp evidențiate prin folosirea

TESTUL DE NEUTRALIZARE ȘI IMUNOFLUORESCENȚĂ

6.2 REACTIILE IMUNOENZIMATICE- ELISA cu Variante

Enzyme Linked Immunosorbant Assay