UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR
FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR

Tulburri de comportament la animale

- Anxietatea de separare la cinii de companie -

COORDONATOR:

REALIZAT DE:

CLUJ NAPOCA, 2015

0
 Tulburri de comportament la animale

- Anxietatea de separare la cinii de companie -

INTRODUCERE

Dintre toate animalele de companie exotice sau mai puin exotice care se bucur de tovria
omului, cel mai comun i cel mai des ntlnit este cinele. Termenul cine definete cinele domestic
de companie, Canis lupus familiaris.
Cainii sunt considerati ca fiind cei mai buni prieteni ai omului de foarte multa vreme si cu
siguranta isi merita acest statut. Legatura stransa dintre om si companionul sau patruped a luat
nastere odata cu domesticirea cainelui, oamenii au fost foarte atrasi de catre acestia (si vice-versa)
creand aceasta legatura stransa dintre om si caine, acestia fiind folositi pentru companie sau pentru
munci, fara a astepta ceva la schimb. Rolurile patrupezilor sunt diverse ne ajuta la vanatoare,
exterminarea parazitilor din ograda, in politie si armata, in asistenta oamenilor cu dizabilitati si
oferindu-ne loialitatea lor. In schimb noi ne ingrijim de ei pentru a-i mentine in forma si cat mai
sanatosi, acesta fiind un schimb mai mult decat de ajuns.
Legtura om-animal nu este doar o simpl asociere ntre oameni i animale, ci i o puternic
interaciune pozitiv care exist ntre om i animalele care l nconjoar, o legtur special care
mbuntete calitatea vieii ambelor specii. Impactul benefic pe care l are un animal de companie n
viaa omului este dovedit prin numeroase studii tiinifice i se refer la beneficiile pe plan emoional,
psihologic i fizic, atunci cnd cinele ne face s rdem, cnd ne primete acas dnd din coad cu
bucurie, cnd ne salveaz viaa pe munte sau din incendii etc.
Domesticirea acestora, in timp, i-a facut sa fie dependenti de oameni, dar chiar si asa adesea
acestia pot supravietui si in salbaticie procurandu-si singuri hrana, daca acestia s-au nascut departe de
fiinta umana. Dependenta de om a determinat o schimbare drastica in comportamentul cainilor,
nevoia acestora de hrana, dragoste, adapost, sanatate pot fi cateva din multele motive pentru care au
nevoie de noi, in schimb noi ne dorim sa avem un companion cu care sa ne jucam si pe care sa il
dresam pentru scopul personal, oricare ar fi acesta: trasul saniilor, vanatoarea, paza si protectie,
indrumarea turmelor, ajutorul acordat politiei si armatei, etc. In concluzie domesticirea cainilor si
relatia om-animal este o situatie de castig reciproc.

1
DEFINITIE

Anxietatea este definita in medicina umana ca fiind o stare de teama difuza manifestata prin
neliniste psihica si motorie cu rasunet neurogetativ. La animale aceasta stare se intalneste sub forma
anxietatii de separare care este un fenomen comun si care face parte din perioada de dezvoltare a
acestora.

Anxietatatea de separare canina este o deficienta comportamentala frecvent intalnita:

aproximativ 10% dintre cainii de toate varstele. Aceasta deficienta are doua mari forme: anxietatea de
separare de haita si anxietatea separarii de stapan.

Anxietatea separarii de haita

Pentru caini, "haita" inseamna supravietuire. Stapanii asigura un adapost, mancare, siguranta si
ii ofera cainelui un rol in familie, dar in cazul haitelor fara stapan, un caine separat de haita poate
manifesta tulburari de comportament prin faptul ca este supus stresului de supravietuire. Acest tip de
separare este accidental pentru tinert sau ocazional la adulti rezultat in urma unor dispute de putere
in randul masculilor.

Anxietatea separarii de stapan.

Stapanii asigura un adapost, mancare, siguranta si ii ofera cainelui un rol in familie, acest fapt
integreaza animalul in mediu dar si il determina sa devina dependent de stapan atat din punct de
vedere alimentar, dar mai ales deveni dependent emotional. Separarea de stapan poate fi accidentala,
intentionata sau ocazionala. Separarea accidentala si intentionata pot produce tulburari grave dar
reversible, insa in cazul separarii ocazionale precum lasarea cainelui singur acasa pot produce tulburari
grave de comportament de multe ori ireversibile deoarece patrupedul manifesta un comportament de
fata cu stapanul.

Datorita posibilitati evaluarii indeaproape a comportametului canin in relatia acestuia cu omul

anxietatea separarii de stapan este considerata cea mai importanta forma de anxietate in randul
canidelor.

2
CAUZE

Un caine poate manifesta in mod natural anxietate atunci cand este separat de stapan dar
exista si cazuri in care evenimente traumatice sau schimbari majore in viata patrupedului pot declansa
aceasta problema de comportament.

Cainii excesiv alintati, insuficient educati si socializati, cei fricosi si nesiguri pe ei, cei dominanti,
cei tinuti doar in casa sunt predispusi la a manifesta anxietate de separare. Intr-o anumita masura,
anxietatea de separare poate avea si cauze ereditare.

De multe ori un cel iubit se simte bine n decursul mai multor ani dup care, din senin, se
comport anormal. Dac acest comportament pare inexplicabil, trebuie cutate schimbri n viaa
stpnului care au coincis cu plcerea celului de a gusta din scaunul preferat

Anxietatea poate fi declansata de anumite evenimente bruste ce au loc in viata cainelui. Iata
cateva situatii frecvente:
- Schimbarea locuintei;
- Decesul unui membru al familiei;
- Adoptarea intr-o noua familie;
- Modificarea programului stapanului (lipseste mai mult de acasa);
- O furtuna cu tunete si fulgere a surprins cainele cat era singur acasa. Teama sperieturii il va
urmari de fiecare data cand este singur;
- Cainii adoptati din adaposturi au tendinta sa devina anxiosi, de teama de-a nu fi din nou
abandonati.
- Cainii care petrec mult timp inchisi intr-o canisa, adapost sau pensiune.

Etiologia anxietatii de separare canina poate fi asociat cu caracteristici ereditare, motenite,

cu experiena timpurie i cu factorii de mediu. Studiile au ncercat s clarifice efectul pe care l are
personalitatea stpnului asupra comportamentului cinelui.

Anxietate de separare are o prevalen mai mare la cinii ai cror stpni au format o relaie de
dependen, stns cu ei. Aceast relaie este, de obicei, rezultatul interaciunii constante a
proprietarului cu cinele. O concluzie la care s-a ajuns este c stpnii care sunt anxioi n a-i lsa
cinii singuri au cei mai anxioi cini.

Alte cauze declansatoare pot fi:

unii cini nu au destul ncredere n ei pentru a putea fi pe cont prorpiu, singuri;

alii au fost lsai singuri acas perioade lungi de timp cnd erau pui;
alii au avut nenorocul de a fi abuzai sau neglijai;
3
 exist i cini care au fost mutai dintr-o cas n alta pn cnd, in final, au ajuns ntr-un adapost de
cini.
deprivarea de ataament n perioada copilriei ( cei inui n magazine de animale sau n
adposturi;
pedepse
exerciii fizice insuficiente

MANIFESTARI

Trebuie inteles faptul ca prima legatura se formeaza in momentul in care patrupedul intra in
viata omului, crescand alaturi de acesta incepe sa se inteleaga rolul de stapan prin participarea la
diverse activitati cu cainele care este si cel mai bun mod de a intari aceasta relatie. De asemenea prin
antrenament, ingrijire, joaca si iubire aceasta legatura va creste considerabil. Iesirea in parc si
cunoasterea altor oameni si animale este un mod de socializare prin care cainii construiesc legaturi
puternice. Relatia om-caine devine astfel o stransa legatura de dependenta reciproca.

In mod normal, un caine atunci cand este lasat singur acasa se retrage intr-un colt al casei
preferat, rontaie o jucarie sau cel mai adesea, se culca. Cainii anxiosi, dimpotriva, se agita foarte mult
imediat ce stapanul a iesit din casa. Cele mai multe manifestari ale anxietatii se produc in prima ora de
cand cainele a ramas singur. Plecarea este momentul cheie ce declanseaza reactiile negative si aici se
va lucra pentru a aboli acest comportament alterat.
Anxietatea de separare se manifest mai frecvent prin urmtoarele semne, necesare i
suficiente pentru punerea diagnosticului, totdeauna manifestate n absena stpnului:

ltratul excesiv
urinatul i defecatul n locuin
distrugerea obiectelor din cas n ncercarea de evadare
Mai puin relatate, dar la fel de importante sunt :

lipsa apetitului
hiperventilaia
salivarea
tulburri gastro-intestinale (vom, diaree)
activitate motorie repetitiv (de ex. nvrtitul n cerc)
n anxietatea de separare, comportamentul distructiv se focalizeaz pe obiectele stpnului
(papuci, hrtii, aternut sau telecomanda televizorului) i pe punctele de ieire din cas (ui, ferestre)
care permit accesul ctre direcia pe care a apucat-o stpnul). Este foarte important de tiut c toate
aceste manifestri nu au caracter de rzbunare, ci sunt rspunsuri generate de panic, stresul este o
4
consecinta a atasamentului pe care animalul il simte fata de dumneavoastra iar toate stricaciunile pe
care patrupedul le face nu reprezinta o "pedeapsa" pe care cainele vrea sa o aplice stapanului.

PREVENTIE SI TRATAMENT

Din fericire, anxietatea de separare poate fi tratata (comportamental sau medicamentos) la

orice caine, de orice rasa si varsta.

Anxietatea de separare este considerat adesea o manifestare extrem a naturii sociale a

cinilor. Tratarea acestei tulburri este important din mai multe motive. n primul rnd pentru binele
cinelui este necesar eliberarea de stres a cinilor afectai. n al doilea rnd pentru eliminarea
daunelor manifestrii anxietii (distrugerile, eliminarea n cas i vocalizarea excesiv) care pot deveni
intolerabile pentru stpn sau vecini. Altfel, fr tratament, consecinele ar putea fi eutanasia sau
abandonul.

Identificarea precoce a cinilor anxioi nu este posibil, dar se poate aproxima c au anse s
dezvolte sindromul urmtorii cini:

care latr, url, plng cnd sunt lsai singuri, fie i numai pentru perioade scurte de timp;
care i urmeaz pe stpni n orice col al casei, cnd acesta este acas;
care arat obiceiuri frenetice i manifest izbucniri de tandree;
care reacioneaz cu excitaie, depresie sau anxietate la pregtirile stpnului de a pleca de acas;
crora nu le place s fie izolai singuri ntr-un spaiu sau n afara uilor locuinei
Cinii cu tuburari de comportament pot face din lsarea lor singuri o munc dificil pentru
stpn. Cainii sunt foarte atenti la comportamentul nostru premergator plecarii de acasa. Pregatirea
stapanului de plecare pune in miscare mecanismul instalarii anxietatii. Incaltarea pantofilor, luatul
hainei din cuier, zdranganitul cheilor, toate sunt niste indicatori ai plecarii pentru animal.
Anxietatea ii poate face s scnceasc sau s latre fr oprire, sa road mobila, s zgrie
jaluzelele, s sfie covorul, s escaladee rafturile cu cri, s distrug plantele sau s zgrie la ui i
ferestre. Scenariul ar fi urmtorul: stpnul pleac, iar cinele devine anxios i ncearc s-l urmeze.
Stpnul aude celul scncind i zgriind ua, se supr, cinele este i el suprat, iar proprietarul se
ntreab ce o s gseasc n cas la ntoarcere. La napoiere casa este un dezastru, se supr pe cinele
deja trist care devine astfel i mai anxios. Acest ciclu se repet, iar lucrurile de agraveaz .

5
 Pentru a controla anxietatea de separare este necesar ca stpnul s-i controleze mnia.
Pedepsirea cinelui la ntoarcere produce confuzie, crete anxietatea i nrutete comportamentul.
Prin nregistrarea video a unor cini ai cror stpni i-au pedepsit pentru comportamentul distructiv,
cercetrotii au demonstrat c nivelul anxietii a crescut n asemenea cazuri s-a dovedit c probleme
comportamentale ale cinilor nu se datoreaz anxietii de a fi singur, ci anxietii fa de o posibil
pedeaps pe care o vor primi la ntoarcerea stpnului.
Esenta tratamentului comportamental se va baza pe inducerea in eroare cainelui in ceea ce
priveste plecarea, timpul petrecut in singuratate si sosirea. Evitarea transformari plecarii intr-un
eveniment grandios.

Ignorarea cainelui in cele 10-15 minute premergatoare parasirii locuintei dar si la revenirea in
locuinta este considerata cea mai buna metoda deoarece se induce in eroare cainele care va
manifesta dorinta de a gasi altceva defacut, precum gasirea bolului de mancare, abia cand animalul
este calm si cuminte, va primii atentie si multe mangaieri.

Exist multe metode care pot ajuta celul s fac fa fricii de separare. n funcie de
severitatea tulburrii, tratamentul poate varia de la simple modificri comportamentale pn la
prescripia de anxiolitice i antidepresive.

n cazuri minore de axietatii urmtoarele tehnici pot fi folositoare:

cinele este lsat cu un obiect de mbrcminte care are mirosul stpnului ( de exmplu un tricou n
care acesta a dormit recent);
cinele este lsat la un prieten, un membru de familie sau un vecin;
dac este posibil, cinele este luat la locul de munc;
cinele poate fi dus la o pensiune care l ajut i la socializare, grbind astfel modificarea
comportamentului. n acest mod stpnul nu-i va mai face probleme n legtur cu ceea ce va gsi n
cas.
Exist multe jucrii care sunt fcute pentru a distra cinele n timp ce este singur. O jucrie
umplut cu hran este o alegere des ntlnit cinele i va petrece multe ore ncercnd s scoat
mncarea.
O alt tehnic pentru a face fa mai bine anxietii o reprezint o plimbare lung a cinelui
nainte de a fi lsat acas. Acest lucru nu numai c va epuiza celul, dar l va determina s-i petreac
timpul dormind ct vreme stpnul este plecat. Un caine ce are parte de mult exercitiu fizic, abia
asteapta sa se odihneasca dupa ce stapanul a iesit din casa si are timp doar pentru el, astfel plimbarea
cainelui afara chiar inainte de a pleca de acasa, are rolul de a obosi putin catelul care isi va consuma
energia. La intoarcerea in casa va fi mai linistit si mai dornic de somn, in loc sa distruga

6
 Unii cini devin mai tensionai dac le este foame. O mas bogat n carbohidrai ( cum ar fi
cerealele) l poate face pe cine mai relaxat i mai somnoros. Punerea la dispozitie apa, mancare,
jucarii si ceva de ros este necesara pentru confortul catelului. care o ii distraga atentia.
Linitea din cas l poate deprima pe cine. n aceste condiii el poate auzi fiecare main,
fiecare trector din afara locuinei. Un zgomot suspect l poate determina s latre. Astfel, un radio
pornit poate crea un fundal care s tempereze reaciile cinelui la ceea ce se ntmpl afar. ns, o
conversaie n contradictoriu ntre mai multe persoane sau reclamele zgomotoase pot nruti
situaia. Pe lng muzica, radio, o caset cu vocea stpnului citind o revist poate fi de mare ajutor n
unele cazuri. Este bine s fie ascultat i cu proprietarul pentru a nu fi asociat doar cu despririle. n
general, ambiana din cas asemntoare cu cea din compania stpnului( televizorul pornit, lumina
aprins, muzica din fundal etc.) il ajut pe cel s fac fa mai bine perioadei de desprire dndu-i o
siguran c stpnul se va ntoarce.
Lasati-i la indemana un obiect personal (o haina, un pantof) impregnat cu mirosul vostru. Orice
lucru care ii aminteste de stapan ii va oferi comfort si relaxare.
La intoarcere, chiar daca gasiti dezastru in casa, nu il certati sau pedepsiti fizic. In orice terapie
comportamentala, pedeapsa negativa nu isi are locul. Cainele nu are capacitatea de a discerne intre
bine si rau. El nu stie ca e gresit sa rozi canapeaua, chiar daca noi citim in privirea lui vinovatie. Cum ar
putea sa nu ne priveasca vinovat cand noi incepem sa urlam la el?! Pedepsele nu fac decat sa ii
sporeasca anxietatea si atunci situatia se va inrautati. Nu disperati, ci continuati tratamentul.

7
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.clubanimaledecompanie.ro/articole/articole/cainii-legatura-dintre-om-si-caine-
rolul-acestora-85.html
2. http://www.caini-pisici.ro/categorie/Comportamentul_cainelui_097/Relatia_stapan-
caine_020.html
3. http://www.animalutze.com/articole/anxietatea-de-separare-la-caini.php
4. http://www.ddfl.org/behavior/sep-anxiety.pdf
5. http://www.zooland.ro/anxietatea-de-separare-la-caini-3959
6. http://www.healthypet.com/library_view.aspx?ID=101
7. www.pawsitiveinteraction.org
8. http://www.metpet.com
9. www.peteducation.com