Tabelul 22

Principalele boli infecto-contagioase

Tulburări predominante Bolile infecto-contagioase
Tulburări digestive Salmoneloza (paratifoza)–afectează toate
(diaree) vârstele
Diareea albă bacilară (puloroza)–afectează
puii din prima zi de viață, mortalitate mare în
prima decadă, excremente albe, cretacee
Colibaciloza – afectează tineretul 4-15 zile, rar
20 de zile, excremente sero-mucoase,
spumoase
Pasteureloza (holera)–afectează mai frecvent
păsările adulte, este condiționată de factori de
stres, indigestia gușii
Tuberculoza–afectează vârsta adultă,
evoluează și cu leziuni externe
Tifoza aviară–excremente frecvent de culoare
galbenă-portocalie, afectează vârsta adultă
Streptococia-tulburări de deplasare, abcese
articulare
Pseudotuberculoza–afectează vârsta adultă
Listerioza–formele acute evoluează cu
tuburări nervoase
Pseudomonoza–alternări de tulburări nervoase
cu acalmie
Spirochetoza–excremente de culoare verde
Pseudopesta aviară–evoluează și cu tulburări
nervoase și respiratorii
Tulburări respiratorii Ornitoza–se finalizează și cu tulburări
digestive (diaree)
Micoplasmoza–inspirație prelungită, expirație
zgomotoasă
Coriza contagioasă–secreții nazale abundente
Pseudopesta aviară–tulburări digestive și
nervoase
Diftero-variola aviară–frecvent la tineret în
august - decembrie
Boala splinei marmorate–afectează fazanul și
păunul
Laringotraheita infecțioasă – apare după
contaminare de la păsările domestice

257
Tulburări predominante Bolile infecto-contagioase
Tulburări nervoase Listerioza–tulburările generale sunt urmate de
cele nervoase
Ornitoza–forme finale de evoluție
Pseudomonoza–tulburările nervoase sunt
intercalate cu perioade de acalmie
Pseudopesta aviară–evoluează și cu tulburări
digestive și respiratorii
Tulburări locomotorii Salmoneloza–formă cronică
Pasteureloza–formă cronică
Rujet–formă cronică
Streptococie–formă cronică
Stafilococie–inflamații și abcese articulare
Spirochetoza–diaree de culoare verde
Evoluții supraacute fără Pasteureloza
exteriorizări Listerioza
Streptococia
Stafilococia
Diftero-variola aviară (frecvent la canar)

La suspectarea agentului cauzal (bacterii, virusuri) se iau în

considerație, pe lângă tulburările exteriorizate, frecvența acestora corelate cu
condițiile de cazare precum și diferențierile de alte boli cu evoluție
asemănătoare (tabelul 23). Păsările captive cantonate în voliere amplasate în
curți, neacoperite, neizolate sunt mai expuse la contaminare decât cele
întreținute în colivii și voliere ținute în cameră sau balcon închis, contactul
cu sursele de contaminare (păsări domestice) fiind mai mare.

258
 Tabelul 23
Boli infecto-contagioase în condițiile de cazare a păsărilor
captive și diferențierea de alte boli asemănătoare

Denumirea bolii cu Frecvența bolii în Asemănări și

agentul etiologic
Boli bacteriene
Salmoneloza (paratifoza)
Salmonella typhimurium,
S. typhi (80% din cazurile
de îmbolnăvire) S.
enteridis, S. cholerae suis
condițiile de diferețiere cu alte boli
cazare infecto-contagioase și
parazitare
colivie–frecvent Colibaciloza (frecventă
volieră-frecvent la tineret și condiționată
de igienă),
ornitoza (predomină
tulburările respiratorii),
pasteureloză (stres
climatic și furajer)

Diareea albă bacilară colivie–accidental Vârstă mică, mortalitate

(puloroza) volieră–rar embrionară, aspectul
S. gallinarum, S. pulorum cretaceu al
excrementelor exclude
confuziile cu alte boli

Colibaciloza colivie–frecvent Salmoneloză, ornitoză,

Escherichia coli volieră-frecvent micoplasmoză
(predomină tulburările
respiratorii),
streptococie

Pasteureloza (holera colivie–accidental Salmoneloză, rujet

aviară) volieră - frecvent (difuzibilitate redusă și
Pasteurella multocida tip evoluție în lunile calde),
A streptococie
Tuberculoza colivie–accidental Tuberculoza (afectează
Mycobacterium avium, volieră–accidental vârsta adultă), diftero-
M. Tuberculosis variola, leucoza,
pseudotuberculoza,
cestodoze (proglote,
fragmente de tenii în
excremente)

259
 Boli bacteriene
Ornitoza (psitacoza) colivie–rar Coriza contagioasă,
volieră–rar pseudopeata aviară
(tulburări complexe și
difuzabilitate mare),
salmoneloza,
micoplasmoza (tulburări
de inspirație)

Micoplasmoza aviară colivie–frecvent Singamoză, coriză

Mycoplasma gallisepticum volieră-frecvent infecțioasă,
laringotraheita,
pseudopesta aviară
(tulburări complexe),
diftero-variola (leziuni
bucale și cutanate)
Tifoza aviară colivie– accidental Tulburările și formatul
Salmonella gallinarum volieră–accidental ouălor o diferențiază de
alte boli
Botulism colivie–accidental Histomonoză
Clostridium botulinum volieră–accidental (excremente galbene)
Streptococia (boala colivie– accidental Pasteureloza (stres
somnului) volieră–accidental climatic și furajer),
Streptococcus capsulatus colibaciloza (frecvent
gallinarum tineret, condiționată),
salmoneloză

Stafilococia colivie–accidental Colecțiile purulente

Staphylococcus aureus volieră–accidental articulare și evoluția
febrilă o diferențiază de
alte boli
Pseudotuberculoza colivie–accidental Tuberculoză, parazitoze
Mycobacterium volieră–accidental digestive diferențieri
pseudotuberculosis prin examene de
laborator

Listerioza colivie–accidental Pseudomonoză

Listeria monocytogenes volieră–accidental (tulburări nervoase
intercalate cu perioade
de acalmie)

260

Pseudomonoza
Pseudomonas aeroginosa
Coriza contagioasă
Hemophylus gallinarum
Spirochetoza
Borelia anserina
Proteoza
Proteus vulgaris
Pseudopesta aviară
Virus din familia
Paramyxoviridae, genul
Avulavirus, specia Avian
paramyxovirus 1
Variola aviară
Virus din familia
Poxviridae, genul
Avipoxvirus
Boala splinei marmorate
Virus din familia
Adenoviridae, genul
Adenovirus
Laringotraheita infecțioasă
Virus din familia
Herpesviridae
Boli bacteriene
colivie–accidental Pseudopestă aviară
volieră–frecvent (tulburări complexe
difuzabilitate mare)
Listerioză
colivie–accidental Micoplasmoză (tulburări
volieră–frecvent de inspirație) diftero-
variolă ( leziuni cutanate
și bucale)
colivie–accidental Se diferențiază prin
volieră–accidental culoarea verde a
excrementelor
colivie–accidental Colibaciloză
volieră–rar (excremente sero-
mucoase și spumoase),
pasteureloză (stres
climatic și furajer)
Viroze
colivie–accidental Histomonoză
volieră – rar (excremente galbene)
ornitoză (tulburări
respiratorii, ulterior și
nervoase),
spirochetoza
(excremente verzi),
botulism (pupila mărită),
listerioza (difuzibilitate
redusă)
colivie–frecvent Micoplasmoză, coriză
volieră–frecvent infecțioasă (cele 2 boli
nu au leziuni cutanate
exterioare),
trichomonoză cutanată,
candidoza.
voliera- rar Boală specifică la fazan,
păun
fazani, potârnichi, Micoplasmoză (tulburări
accidental alte de inspirație), evoluție
specii lentă
261

Leucozele aviare
Virus din familia
Retroviridae, genul
Alpharetrovirus
Boala lui Marek
Virus din familia
Herpesviridae
Viroze
colivie–accidental Tuberculoză, parazitoze
volieră–accidental digestive – diferențieri și
prin examen de
laborator
colivie – Afectează fazanul,
nesemnalată păunul, potârnichea,
volieră – rar la prepelița
galinacee

Boli bacteriene

Salmoneloza (Paratifoza)
Semne clinice
 Comportamentul schimbat, febră (peste 44ºC), somnolență, diaree
seroasă-apoasă cu un colorit dependent de furajele consumate, verde
închis, brune, cenușiu închis și cu miros respingător.
 Semne suplimentare, tulburări de respirație, secreții oculare muco-
purulente, urmate de tumefieri articulare cu dificultăți în deplasare.
Leziuni
Enterita hemoragică, depozite de fibrină sub formă de tărâțe pe
mucoasă și în lumenul intestinal, tiflită cazeoasă. Splina mărită de 4-5 ori,
pericardită și peritonită sero-fibrinoasă.
Diagnosticul
Salmoneloza se suspectează pe baza apariția concomitente a febrei
și a tulburărilor digestive cu agravarea progresivă și ulterior a secrețiilor
oculare muco-purulente.
Se iau în considerație posibilitățile de contaminare. Examenul de
laborator se impune și pentru stabilirea antibiogramei.
Profilaxie
Evitarea surselor de contaminare (furaje poluate cu excremente de
rozătoare mici), păsări trecute prin boală.
Tratament
Spectam, oxitetraciclină, furazolidon. Formele grave impun
medicație injectabilă.
Unele tulpini de salmonele sunt patogene și pentru om,
exteriorizându-se cu tulburări digestive și temperatură ridicată. Din acest

262
considerent manipularea și îngrijirea păsării bolnave se face cu luarea
măsurilor de protecție.

Diareea albă bacilară (Puloroza)

Semne clinice
 Afectează vârsta tânără, de la stadiul embrionar (transmitere prin
ou) până la vârsta de 21 de zile.
 Puii bolnavi au o poziție statică, sunt somnolenți, prezintă o diaree
albă, cu formarea de dopuri cretacee albe în rect și cloacă.
 Puii refuză mâncarea, scot un piuit dureros.
Leziuni
Nodulii (pulorici) necrotici de mărimi diferite, de la semințe de mac,
mei, până la cea de linte, localizați în musculatura cordului, în stomac,
pulmon, ficat. Nefrită cu depozite de urați în parenchim și uretere.
Diagnosticul
Se ia în considerație mortalitatea de la eclozare, aspectul alb al
excrementelor și formarea de dopuri cretacee în rect, inclusiv leziunile
necrotice și localizarea lor.
Examenul de laborator se impune pentru confirmarea sau infirmarea
suspiciunii.
Profilaxie
Evitarea surselor de contaminare (ouă provenite de la păsările
trecute prin boală).
Tratamentul
Spectam, furazolidonă, furaje laxative și polivitamine.

Colibaciloza
Semne clinice
 Afectează vârsta tânără de la 4-7 zile, evoluează cu temperatură
corporală puțin ridicată (somnolență, apatie) și cu tulburări digestive
cu excremente seroase, sero-mucoase de culoare verzuie frecvent
cenușie și aproape caracteristic cu bule de aer.
 În paralel se constată secreții oculare (conjunctivită) și nazale
(rinită) și tulburări respiratorii (respirație bucală).
Leziuni
Enterită, conținutul intestinal (în special segmentul duodenal) de
culoare cenușie, cenușie-închis cu bule de aer, aspect foarte caracteristic.

263
considerent manipularea și îngrijirea păsării bolnave se face cu luarea
măsurilor de protecție.

Diareea albă bacilară (Puloroza)

Semne clinice
 Afectează vârsta tânără, de la stadiul embrionar (transmitere prin
ou) până la vârsta de 21 de zile.
 Puii bolnavi au o poziție statică, sunt somnolenți, prezintă o diaree
albă, cu formarea de dopuri cretacee albe în rect și cloacă.
 Puii refuză mâncarea, scot un piuit dureros.
Leziuni
Nodulii (pulorici) necrotici de mărimi diferite, de la semințe de mac,
mei, până la cea de linte, localizați în musculatura cordului, în stomac,
pulmon, ficat. Nefrită cu depozite de urați în parenchim și uretere.
Diagnosticul
Se ia în considerație mortalitatea de la eclozare, aspectul alb al
excrementelor și formarea de dopuri cretacee în rect, inclusiv leziunile
necrotice și localizarea lor.
Examenul de laborator se impune pentru confirmarea sau infirmarea
suspiciunii.
Profilaxie
Evitarea surselor de contaminare (ouă provenite de la păsările
trecute prin boală).
Tratamentul
Spectam, furazolidonă, furaje laxative și polivitamine.

Colibaciloza
Semne clinice
 Afectează vârsta tânără de la 4-7 zile, evoluează cu temperatură
corporală puțin ridicată (somnolență, apatie) și cu tulburări digestive
cu excremente seroase, sero-mucoase de culoare verzuie frecvent
cenușie și aproape caracteristic cu bule de aer.
 În paralel se constată secreții oculare (conjunctivită) și nazale
(rinită) și tulburări respiratorii (respirație bucală).
Leziuni
Enterită, conținutul intestinal (în special segmentul duodenal) de
culoare cenușie, cenușie-închis cu bule de aer, aspect foarte caracteristic.

263
 Alte leziuni – peritonită, pericardită, peritonită sero-fibrinoasă de
culoare alb-murdar.
Puii afectați rămân cu vitelus neresorbit. La fazani, potârnichi,
menținerea vitelusului până la vârsta de 3-4 zile constituie un aspect normal.
La canari și papagali s-a descris și o formă cu leziuni de
coligranulomatoză (granulomatoză bacilară) cu aspect tumoral.
Diagnosticul
Se ia în considerație vârsta și condițiile de zooigienă, prezența de
bule de aer în excrementele diareice, aspect spumos, secrețiile oculare și
nazale.
Examenul de laborator se impune și pentru stabilirea antibiogramei.
Profilaxia
Administrarea igienică a apei și a furajelor. La fazani, potârnichi și
prepelițe administrarea de streptomicină în apă la pui de la vârsta de 4 zile
timp de 2-3 zile consecutiv.
Tratamentul
Spectam, streptomicină în apă, furazolidonă în furaje, polivitamine
în apă și hrană. Se ia în considerație antibiograma.

Pasteureloza
Semne clinice
 Afectează mai mult vârsta adultă, rara tineretul, este mult
condiționat de stresarea organismului (temperaturi scăzute și
ridicate peste 35º, furajare unilaterală).
 Evoluează cu febră, somnolență și tulburări digestive ce se
agravează progresiv cu excremente sero-mucoase de culoare
cenușiu închise, ulterior brune.
 Păsările afectate prezintă indigestia gușii prin supraîncărcare.
Leziuni
Hemoragii punctiforme la nivelul cordului și focare necrotice
miliare pe ficat, enterită catarală.
Diagnosticul
Se iau în considerație factorii de stres, tulburările generale și
agravarea progresivă a celor digestive. Prezența bolii la păsările domestice
din localitate.
Examenul de laborator se impune și pentru cunoașterea
antibiogramei și a naturii leziunilor.

264
 Profilaxia
Evitarea factorilor de stres, furajare rațională cu aport
corespunzător de vitamine și săruri minerale. La fazani, potârnichi cazate în
voliere se administrează în lunile reci, ovăz încolțit 5-10 g pe zi de pasăre.
Tratamentul
Spectam, sulfadimerazină, oxitetraciclină în apă. Formele cu
evoluție gravă se tratează cu medicație injectabilă.

Tuberculoza
Semne clinice
 Tuberculoza afectează vârsta adultă, evoluează cu o formă de
leziuni interne și alta cu leziuni externe.
 Forma internă se exteriorizează prin slăbire nejustificată și tulburări
digestive, diaree rebelă la orice tratament.
 Forma externă include leziuni cu aspect tumoral, cărnos, dure la
palpare și cazeoase în interior, localizate în musculatură, țesut osos,
la nivelul globului ocular, al mucoasei bucale. În funcție de
localizarea leziunilor se constată și tulburări locomotorii, de
furajare.
Leziuni
O caracteristică a leziunilor în tuberculoză constă în faptul că pe
același organ sau în aceeași zonă, nodulii pot fi de mărimi diferite și au un
exterior dur (țesut conjunctival) și un conținut cazeos (brânzos) sau
calcificat.
Diagnosticul
Tuberculoza se suspectează pe baza stării de slăbire nejustificată, a
tulburărilor digestive și a leziunilor externe rebele la orice tratament.
Examenul de laborator efectuat și pe excremente se impune și pentru
pericolul posibil de transmitere a bolii la deținător.
Se ia în considerație vârsta păsării și starea de sănătate din familia
deținătorului.
Profilaxia
Include evitarea surselor de contaminare și asigurarea de condiții
corespunzătoare de existență.
Tratamentul
Tuberculoza nu are tratament, păsările bolnave se exclud din
compania umană.

265
 Ornitoza
Semne clinice
 Ornitoza afectează foarte mult speciile de papagali și debutează prin
tulburări generale, febră, somnolență, tulburări respiratorii
succedate și de tulburări digestive (diaree gelatinoasă, seroase de
culoare galben-verzui).
 Caracteristică în ornitoză este scurgerea continuă din unghiul intern
al ochiului și din orificiile nazale a unui exsudat sero-mucos însoțit
de tumefierea pleoapelor.
Leziuni
Nu sunt caracteristice (necroze, exsudat fibrinos în cavitatea toraco-
abdominală și în sacii aerieni), ficat, splină mărită în volum.
Semnificative sunt secrețiile sero-mucoase și tapisarea penelor din
jurul orificiilor nazale și din regiunea oculară.
Diagnosticul
Se ia în considerație și existența bolii la deținător (forma gripală)
sau ulterior după îmbolnăvirea păsării.
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examinărilor de
laborator.
Profilaxia
Respectarea condițiilor de zooigienă, menținerea unei densități
corespunzătoare, creșterea în colivie și volieră a unei singure specii.
Tratamentul păsărilor bolnave se face pe bază de antibiotice cu
spectru larg (tetraciclină, spectam).

Micoplasmoza respiratorie aviară

Semne clinice
 Afectează mai grav vârsta tânără la 2-3 zile de eclozare.
 Predomină tulburările respiratorii, de inspirație datorită
acumulărilor muco-cazeose în sinusuri ce duc la lipirea pleoapelor
și la deformarea regiunii orbitare și periorbitare.
 Păsările respiră bucal cu inspirare prelungită și cu expirație
zgomotoasă.
Diagnosticul
Se ia în considerație evoluția lentă și progresivă a tulburărilor
respiratorii, aspectul secrețiilor mucopurulente și acumularea acestora în

266
sinusuri. Puii până la vârsta de 15 zile sunt mai receptivi și fac forme mai
grave.
Profilaxia
Măsurile de zooigienă se completează cu administrarea preventivă
de la vârsta de 3-4 zile în apă, de galimicin, eritromicină, gentamicină 3-4
zile consecutiv.
Tratamentul
Spectam, oxitetraciclină, gentamicină 3-4 zile consecutiv.
Tratamentul potârnichilor, prepelițelor bolnave se face numai după
izolarea individuală.

Bolile virotice

Pseudopesta aviară
Semne clinice
 Pseudopesta aviară are o mare difuzibilitate, se exteriorizează cu
febră și cu grave și alarmante tulburări generale, digestive (diaree),
respiratorii (dificultăți de inspirație și respirație), nervoase (paralizii
ale picioarelor, aripilor, poziții anormale ale capului).
Leziuni
Caracteristic este brâul hemoragic, necrotic în proventricol, leziuni
asemănătoare și la nivelul formațiunilor limfoide de la baza cecumurilor.
Diagnosticul
Prezența bolii la păsările domestice din localitate constituie un prim
element de suspectare a bolii completat cu modul și gravitatea de evoluție a
bolii (tulburări digestive, respiratorii și nervoase).
Profilaxia
Evitarea surselor de contaminare, vaccinarea păsărilor receptive și
din curțile învecinate, iar în focare cu evoluție vaccinarea se efectuează și la
papagalii mari și porumbei, utilizându-se numai vaccinuri inactivate.

Diftero-variola
Semne clinice
 Cu excepția palmipedelor, cele cinci tipuri de virus afectează un
număr mare de specii de păsări.
 Îmbolnăvirile se înregistrează mai frecvent în lunile de toamnă și
debutează prin tulburările generale cu forme mai grave la canari.

267
  Tulburările generale sunt urmate de edeme ale pleoapelelor
(tumefieri), de secreții oculare și de apariția de noduli mai frecvent
pe pielea capului care se acoperă ulterior de cruste moi de o culoare
cenușie sau roz ce se detașează după vindecare.
 O altă formă de exteriorizare a variolei este cea difteroidă, prin
apariția pe mucoasă de mici pete gălbui ce se îngroașă formând
false membrane bucale.
 Ambele forme de diftero-variolă se întâlnesc frecvent la păsările de
talie mică.
Diagnosticul
Se ia în considerație vârsta, tineretul fiind cel mai receptiv și modul
de evoluție (tulburări generale urmate de apariția leziunilor).
Profilaxia
Pentru păsările captive de talie mică nu există până în prezent un
vaccin corespunzător. Se va evita contactul în special în lunile de toamnă
când există tineret, cu sursele de infecție.
Tratamentul
Administrări în furaje de oxitetraciclină, apă cu albastru de metil 1
g la 4-6 litri, local leziunile se pensulează cu pomezi cu antibiotic, cu
glicerină boraxată sau iodată.

Medicația în tratarea bolilor infecto-contagioase

Tratarea păsărilor captive afectate de boli infecto-contagioase se

axează pe o medicație cu spectru larg de acțiune, cu eficacitate ridicată
asupra agenților patogeni, ceea ce contribuie și la remedierea unor
diagnosticuri greșite. În lista medicamentelor cu spectru larg se includ:
oxitetraciclina, tetraciclina, spectamul, galimicina, gentamicin (tabelul 24).
Administrarea medicamentelor se face pe cale bucală direct sau prin
intermediul apei, a furajelor, eventual și injectabil (în situații de urgență).
Din aceste considerente se recomandă ca fiecare deținător sau crescător de
păsări captive să-și procure și să dispună de cantități minime din aceste
medicamente și în special de spectam, tetraciclină care au acțiune și în
remedierea tulburărilor digestive și pulmonare de altă origine.
Agenții multor boli infecto-contagioase prezintă o rezistență la
acțiunea unor medicamente în special în salmoneloză, pasteureloză,
colibaciloză. Recomandăm ca în toate suspiciunile de boli cu agenți

268
rezistenți la unele medicamente, să se înceapă până la stabilirea
antibiogramei tratamentul cu spectam sau oxitetraciclină. În situațiile în care
în 24 de ore nu se remarcă o îmbunătățire, o ameliorare în evoluția bolii, se
schimbă medicația cu alt sortiment (tetraciclină).

Tabelul 24
Medicamentele și dozele utilizate în tratarea bolilor infecto-
contagioase

Boala infecțioasă Substanțele și dozele folosite în tratamente

Salmoneloza Spectam administrat în apă 100-150 mg la 100 ml
(paratifoza) apă 4-5 zile (la fazani, potârnichi, păuni, 1-1,5 g/l)
Spectam injectabil, 1-2 mg substanță active
(spectamicină) la 100 g greutatea corporală/ zi se
repetă 2-3 zile consecutive
Oxitetracilină clorhidrică 200-300 ml la 100 ml
apă, 5-7 zile, în furaje 40 mg la 100 g, 5-7 zile
Tetraciclină în apă sau furaje în aceleași doze și
interval ca la oxitetraciclină
Oxitetraciclină injectabilă 10-20 mg de păsare de
talie mijlocie și 50-100 mg la păsările de apă
distilată, subcutanat (pielea din zona gâtului), în 2-3
puncte, se repetă 3-5 zile.
Tetraciclină injectabilă (Solvocilin) în aceleași
doze și modalități ca oxitetraciclina injectabilă
Furazolidon în furaje 5-7 zile, 40 mg la 100 g furaj
(4 g la 10 kg furaj)
Oxifuran în furaje 1 mg la 10 g greutate corporală
Diareea alba Spectam, Oxifuran
bacilară
Colibaciloza Spectam, Oxitetraciclină, Tetraciclină, Oxifuran,
Furazolidonă,
Streptomicină în apă 0,5 g la litru de apă (50 mg la
100 ml apă) timp de 4-5 zile. Majoritatea speciilor de
păsări captive prezintă intoleranță la streptomicină
administrate injectabil.

269
 Boala infecțioasă Substanțele și dozele folosite în tratamente
Pasteureloza Spectam, Oxitetraciclină, Oxifuran, Tetraciclină
Sulfadimerazină în apă 0,2% sau în furaje 1% timp
de 5-6 zile
Tuberculoza Fără tratament
Ornitoza Tetraciclină, Oxitetraciclină în furaje (30-60 mg la
100 g furaj) timp de 1-3 săptămâni
Oxitetraciclină și Tetraciclină injectabilă 2-3 zile
Micoplasmoză Spectam, oxitetraciclină, în apă sau injectabil,
cloramfenicol în furaje, galimicin în apă 4-5 zile
Tylan 500-600 mg la litru de apă,4-5 zile
Galimicin injectabil 0,1 ml de pasăre se repetă în a
doua zi
Tifoza aviară Aceeași medicație și dozare ca in diareea alba
bacilară
Streptococie Spectam, Tetraciclină
Tratamente locale cu pomezi cu antibiotic
Stafilococie Preparate injectabile pe bază de Penicilină,
Penicilina V bucal (100 U.I. de fiecare 1 g de
greutate corporală)
Spectam injectabil
Pseudomonoză Spectam, Sulfadimerazină în apă 0,2% sau în furaje
0,5-1% timp de 5-6 zile
Coriza contagioasă Spectam, Tetraciclină, Oxitetraciclină, Galimicin
Spirochetoza Penicilina V pe cale bucală, Penicilina injectabilă,
preparate pe bază de arseniu
Proteoză Spectam,Streptomicină pe cale bucală,
Gentamicină (pentru unele tipuri) 5 mg în 100 ml
apă 4-5 zile
Pseudopesta aviară Prevenire la păsările receptive prin vaccinări
periodice cu vaccin antipestos cu tulpini atenuate
Variola aviară Oxitetraciclină, Tetraciclină în apă sau furaje
(difterovariola) Tratamente locale cu glicerină iodată sau cu pomezi
cu antibiotic
Boala splinei Fără tratament, fortificarea organismului prin
marmorate suplimentarea furajelor cu polivitamine (AD3E)

270
 Boala infecțioasă Substanțele și dozele folosite în tratamente
Laringotraheita Oxitetraciclină, Tetraciclină în apă sau injectabil
infecțioasă
Leucoza aviară Fără tratament
Boala lui Marek Fără tratament

Medicamentele folosite în tratarea bolilor infecto-contagioase au o

eficacitate crescută în asociere cu vitamine, polivitamine, administrate în
apă sau furaje, în lipsă se folosesc sortimente alimentare bogate în vitamine
(morcov, fructe coapte).

Bolile parazitare și micotice

Bolile parazitare și micotice debutează și evoluează fără evidente

modificări ale temperaturii corporale, ale instinctului de conservare și ale
comportamentului păsării afectate (excepții se constată în îmbolnăvirile de
toxoplasmoză, histomonoză și parazitozele sanguine, boli întâlnite de faptul
destul de rar sau accidental).
Prezența unei boli parazitare sau micotice se suspectează pe baza
unei stări de indispoziție a păsării, a unui consum capricios al furajelor, pe
slăbirea progresivă, pe o ținută neîngrijită a penajului, a reducerii
emisiunilor sonore (cântec, ciripit), ca și pe tulburările digestive,
respiratorii, nervoase specific fiecărei boli și care se agravează în funcție de
acumularea formelor parazitare sau de extindere a micozei.
La stabilirea agentului cauzal al îmbolnăvirilor se iau în considerație
modul de cazare al păsării, modul de întreținere a igienei, calitatea
anterioară a furajelor, posibile surse și căi de infestare cu forme invazionale.
Păsările ținute în voliere amplasate pe sol, în curți, neacoperite și neizolate
sunt mai expuse la parazitări decât cele din coliviile și volierele menținute în
camera.
O modalitate sigură de cunoaștere a agentului parazitar sau micotic,
ca și de diferențiere de unele boli cu evoluții asemănătoare o constituie
examinarea periodică (lunară sau de câte ori este necesar) la un laborator
veterinar a excrementelor proaspete sau a diferitelor produse suspecte
(cruste, pene, saliva) provenite de la pasărea sau păsările deținute.

271
 Protozoozele
Protozoozele afectează mai frecvent tineretul, sunt mult
condiționate de igiena din spațiul de cazare a păsării captive și în special de
excesul de umiditate, de lipsa luminii solare. Un rol important în menținerea
protozoozelor îl au păsările adulte purtătoare de germeni invazionali.

Toxoplasmoza
Semne clinice
Tulburările generale, febra sunt urmate în succesiune de cele
respiratorii, digestive (diaree) finalizate de cele nervoase (excitații,
convulsii, pareze, paralizii). Afecteză mai grav tineretul.
Leziuni
Splenomegalie (splina mărită de 3-5 ori), noduli necrotici, miliari în
ficat, pulmon.
Diagnosticul
Toxoplasmoza se suspectează pe modul de succesiune a tulburărilor
organice și pe prezența în casă sau în jurul volierei a pisicilor parazitate cu
coccidii. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examinărilor de
laborator.
Profilaxia
Evitarea contaminării furajelor cu dejecții de la feline și contactul cu
păsările bolnave. Dehelmintizarea prin flambare a spațiului de cazare al
păsării.

Coccidioza (Diareea roșie)

Semne clinice
 Afectează mai grav tineretul de la vârsta de 10 zile până la trei luni.
 Debutează prin diaree ce se agravează progresiv, excrementele
inițial păstoase devin ulterior fluide cu strii și coaguli de sânge
(diaree roșie).
 În prima perioadă consumul de furaje și apă este normal, ulterior
apa este mai solicitată.
Leziuni
Inflamarea catarală și hemoragică a mucoasei intestinale și a
cecumurilor.

272
 Diagnosticul
Se ia în considerație vârsta, modul de evoluție a tulburărilor
digestive, pezența urmelor de sânge în excremente.
Profilaxia
Tratarea păsărilor purtătoare de coccidii, administrarea igienică a
apei și a furajelor, combaterea umidității din spațiul de cazare.
Tratamentul
Sulfadimerazina, oxitetraciclina, tetraciclina, galisan, administrate
în asociație cu vit. K3 și polivitamine, ceaiuri antidiareice.
În timpul tratamentului și după terminare se flambează spațiul de
cazare și inventarul (adăpători, hrănitori, bare de dormit).

Histomonoza
Semnele bolii
 Evoluează fără evidente modificări de temperatură,
 cu tulburări digestive, cu excremente cretacee de culoare galbenă,
culoarea sulfului,
 cu tulburări locomotorii determinate și de inflamarea articulațiilor
(artrite toxice).
Leziuni
Necroze plate, de mărimi diferite localizate pe ficat și în cecumuri,
coprostază în cloacă cu depunerea excrementelor în straturi lamelare.
Diagnosticul
Culoarea galbenă cu un conținut cretaceu a excrementelor, tulburări
locomotorii, prezența unui exces de umiditate în spațiul de cazare a păsării.
Pasărea își păstrează instinctul de conservare.
Profilaxia
Combaterea umidității din spațiul de cazare din volieră.
Tratamentul
Dimetridazol administrat în furaje sau apă, completat cu
polivitamine în apă.

Trichomonoza
Semne clinice
 Afectează mai mult tineretul ceea ce dă un aspect sezonier, se
manifestă inițial cu tulburări nespecifice, astenie, slăbire, diaree
sero-mucoasă de o culoare galbenă-verzuie.

273
  Starea de slăbire se accentuează cu apariția leziunilor nodulare
necrotice de culoare alb-gălbui-sidefii cu un conținut cazeos, care
localizate în cavitatea bucală duc la dificultăți de furajare normală.
Diagnosticul
Se ia în considerație vârsta, culoarea și localizarea nodulilor, ca și
aspectul excrementelor.
Diagnosticul cert se face prin examen de laborator.
Profilaxia
Tratarea adulților frecvent purtători de germeni și în aparență
sănătoși. Menținerea în condiții igienice a spațiului de cazare, flambarea
periodică a spațiului de cazare.
Tratamentul
Aceeași medicație ca în histomonoză. Leziunile bucale, faringiene
după îndepărtarea formațiunilor nodulare se pensulează cu glicerină
boraxată sau cu soluție Lugol.

Protozoozele sanguine
Semne clinice
 Evoluează cu tulburări generale intercalate cu cele de calmie, de
restabilire.
 În perioada de criză pasărea prezintă febră, abatere, somnolență,
ușoare tulburări digestive.
 Subiectul prezintă o evidentă stare de anemiere și slăbire progresivă.
Diagnosticul
Protozoozele sanguine se suspectează la păsările exotice
achiziționate din mediul natural. Se iau în considerație modul de evoluție,
perioada de crize intercalate cu cele de acalmie.
Examenul de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate în
perioada de evoluție, de criză.
Tratamentul
Chinină hidroclorică.

Helmintozele
Helmintozele sunt determinate de paraziții cu diferite localizări în
organism, se constată mai frecvent la păsările din libertate ca și la cele
întreținute în voliere amplasate pe sol, în curte. Sunt mult condiționate de
consumul gazdelor intermediare și colectoare.

274
 Prosthogonimoza
Semne clinice
 Perturbări ale ouatului, ouă cu dimensiuni diferite, cu depozitări de
calciu la suprafașă sau lipsite de coajă.
 Penele perianale sunt frecvent aglutinate de un mucus.
Diagnosticul
Se iau în considerație posibilitățile de infestare (consumarea de
libelule), aspectul necorespunzător al ouălor, preența mucusului pe penele
din jurul anusului. Examenul de laborator e edificator efectuat pe
formațiunile cafenii din albuș și din mucus.
Profilaxia
Excluderea din hrană a libelulelor și a larvelor acestora, gazde
intermediare.
Tratamentul
Tetraclorura de carbon în amestec cu uleiul comestibil, administrat
cu prudență în cloacă.

Cestodoze (tenioze)
Semne clinice
Afectează mai evident tineretul după vârsta de 20 de zile, evoluează
prin slăbire, anemiere dinamism scăzut, restanță în creștere.
Păsările afectate scot un piuit dureros.
Diagnosticul
Se ia în considerație vârsta și prezența fragmentelor de tenii în
excremente, evidente după spălarea acestora în 2-3 ape. Examenul
coproscopic al excrementelor este edificator.
Profilaxia
Evitarea consumării de gazde intermediare, insecte (muște) și
moluște (melci).
Tratamentul
Rombendazol 10% în furaje. Rezultate bune cu sulfat de cupru
(piatră vânătă) preparat în modul următor: în 100 ml de oțet (9º) se dizolvă
30 g sulfat de cupru. Din această soluție se iau 10 ml și se pun într-un litru
de apă, după agitare se administrează în adăpători timp de 3-4 zile
consecutiv. Se repetă după 30 de zile timp de câteva zile (3-4 zile).

275
 Capilarioza
Semne clinice
Păsările prezintă o slăbire și o anemiere progresivă, un dinamism
redus și un penaj lipsit de luciu. Consumul de furaje este capricios, cu
preferință pentru sortimentele moi. Gușa pare teșită și cu un conținut redus
de hrană.
Diagnosticul
Capilarioza se suspectează pe aspectul gușii, pe modul capricios de
consum al furajelor și preferința pentru cele moi. Examenul coprologic este
edificator.
Profilaxia
Respectarea igienei din spațiul de cazare și a furajelor administrate.
Tratamenul
Rombendazol 10% - în furaje, albastru de metil (1 g la 5-8 litri) în
apă, furaje moi (grâu, orez fiert, morcov, ouă (fierte) în hrană.

Singamoza (viermele roșu)

Semne clinice
 Dificultăți periodice de respirație, inspirație prelungită, expirație
zgomotoasă, sufocantă, însoțită de tuse și scuturări din cap,
 în formele grave crize epileptiforme, alarmante.
Diagnosticul
Se iau în considerare accesele periodice de dispnee respiratorie
accentuată pe măsura dezvoltării parazitului sau paraziților ce reduc din
lumenul traheal al conductului aerofor. Nu există leziuni, acumulări,
deformări ale capului în zona sinusurilor. Examenul coprologic este
edificator.
Profilaxia
Evitarea consumării de gazde intermediare sau colectoare (furnici,
melci, râme)(fig 35).
Tratamentul ca în capilarioză. Deparazitarea terenului din volierele
de pe sol se face prin stropire cu soluție 10% de sulfat de cupru, cu acțiune
asupra gazdelor intermediare.

276
 Ascaridoza
Semne clinice
 Ascaridoza evoluează mai grav la tineret (3-4 luni). Se
exteriorizează prin slăbire, anemiere, degradare penaj (răvășit, fără
luciu), dinamism scăzut și tulburări digestive cu fecale păstoase, cu
un miros respingător. Păsările prezintă semne de hipovitaminoze.
Diagnosticul
Suspiciunea de ascaridoză se completează cu examenul de
laborator al excrementelor.
Profilaxia
Evitarea surselor de infestare constituite din păsările adulte
parazitate.
Tratamentul
Aceeași medicație ca în capilarioză, cu flambarea spațiului de
cazare.

Arahnoentomoze
Sub termenul de arahnoentomoze se includ boli produse de vietăți
ce își duc existența pe corpul păsărilor, în spațiul și vecinătatea acestora sau
în organe și determină prin activitate stări de neliniște, spoliere și perturbări
în buna funcționare a proceselor fiziologice.

Râia (râia deplumantă, râia văroasă)

Semne clinice
 La pasărea parazitată datorită pruritului și a ciugulirii se constată
căderea penelor, remarcat prin căderea penelor mici din zona cozii,
ulterior a celor de pe spate, coapse și abdomen.
 Pasărea rămâne astfel parțial deplumată (fără acoperire completă cu
pene). Nu sunt afectate penele mari ale cozii, ale aripilor și a celor
din zona capului.
 O particularitate a râiei corporale constă în prezența ei în lunile
calde, în cele reci penajul se reface.
 Leziunile de râie localizate la picioare apar sub forma depozitelor
spongioase de culoare alb-cenușie situate mai frecvent la articulații
Aspectul acestor leziuni a determinat și denumirea de râie văroasă.
Este o râie mai puțin pruriginoasă, ceea ce explică și menținerea
acestor leziuni.

277
  O localizare a leziunilor de râie întâlnită la papagali este în zona
capului, la baza ciocului, în jurul nărilor, mai rar la marginea
pleoapelor.
 Leziunile duc la modificarea fizionomiei capului și a ciocului. Râia
subcutanată nu se exteriorizează clinic.
Diagnosticul
Stabilirea ectoparazitozei se face pe baza pruritului, a căderii
penelor și a leziunilor cu aspect spongios localizate pe picioare.
Profilaxia
Evitarea contactului cu păsările parazitate ca și folosirea de spații
nedeparazitate (flambate).
Tratamentul
Tratament cu unguente pe bază de sulf aplicate după îndepărtarea
crustelor cu o pensetă. Se procedează în prealabil la înmuierea acestora cu
vaselină, lanolină, ulei comestibil sau cu apă caldă și săpun.
Tratamentul pe bază de sulf se repetă după 8-10 zile întrucât
preparatul nu acționează asupra ouălor.
După fiecare tratament colivia, voliera și inventarul de întreținere se
flambează.

Acarioza pulmonară
Semne clinice
 Paraziții localizați pe mucoasa traheei, a bronhiilor și în sacii aerieni
determină periodice tulburări de respirație, tuse, expectorații,
scuturări din cap, tendințe de vomă.
 Se înregistrează și accese epileptiforme, păsările după revenire
exteriorizează o stare de epuizare.
Diagnosticul
În stabilirea ectoparazitozei se ia în considerație zona de
proveniență a păsării și periodicitatea acceselor. Examenul microscopic al
expectorațiilor și al mucozităților este edificator.
Profilaxia
Precauție la achiziționarea păsărilor exotice importante.
Tratamentul
Aerosoli cu piretrine timp de cinci minute, repetat în 2-3 zile
consecutiv în colivia acoperită cu plastic transparent. În situații de sufocare

278
se îndepărtează plasticul asigurându-se printr-o paletă, ziar, o circulație a
aerului.

Acarioza cu argaside
Semne clinice
 Păsările sunt afectate în timpul nopții, sunt neliniștite, agitate, cu
schimbarea poziției pe barele de dormit, prezintă ciripiri spontane,
insistente ciuguliri ale penajului.
Diagnosticul
Prezența în spațiu a paraziților adulți și a larvelor pe corp de
culoare roșie sau brună de mărimea boabelor de mac sau mei.
Profilaxia
Deparazitarea cu soluție de Neguvon 1-2% a spațiului de cazare și a
locurilor de refugiu a ectoparaziților. Acțiunea se repetă după 10 zile.
Tratamentul
Larvele de pe corp se distrug prin pensulare cu ulei comestibil. Nu
se administrează soluție de Neguvon pe corpul păsărilor parazitate sau pe
furajele și apa administrate.

Acarioza cu gamaside
Semne clinice
 Înțepăturile de gamaside sunt pruriginoase și dureroase, ceea ce
determină o evidentă stare de agitare și de nervozitate a păsărilor
atacate.
 Ectoparaziții atacă noaptea.
Diagnosticul
Stabilirea ectoparazitozei se face pe prezența ectoparaziților pe
corpul păsării, în special noaptea.
Profilaxia
Flambarea coliviilor, pensularea și pulverizarea cu soluții cu
Neguvon 1-2% a locurilor de refugiu a ectoparaziților.
Tratamentul
Pulverizarea repetată (2-3 zile) cu preparate de piretru a penajului
păsărilor atacate.

279
 Malofagoza
Semne clinice
 Malofagii sau păduchii de pene se diferențiază de păduchii
hematofagi (care se hrănesc cu sânge) prin formatul capului, cu
aspect oval, trapezoid sau dreptunghiular.
 Trăiesc și se înmulțesc pe corpul păsării, unde se hrănesc cu celule
epidermice descuamate și de pe pene.
Diagnosticul
Stabilirea ectoparazitării se face pe prezența pe pene sau pe corp a
ectoparaziților de mărimi vizibile.
Profilaxia
În voliere să existe scăldători cu nisip fin, cenușă din arbori de
esență moale (tei, plop, salcie) în amestec în părți egale, plus sulf (pucioasă)
1-2%. Controlul păsărilor achiziționate.
Tratamentul
Pulverizarea corpului cu preparate pe bază de piretru, reluat după 10
zile. Flambarea cu distrugerea penelor căzute în spațiul de cazare.
Alte actoparazitoze
La păsările captive se pot întâlni atacuri rare determinate de specii
ce trăiesc în anturajul uman ca țânțari (Culens pipiens, Anopheles sp.), purici
(Pulex iritans), ploșnițe (Cimex lecturalis), larve de căpușe (Ixodidae).
Atacul acestor ectoparaziți creează păsărilor o stare de agitație, de
nervozitate, de anemiere și slăbire.
Stabilirea ectoparaziților se face pe preznța lorpe corpul păsării sau
în spațiul de cazare.
Profilaxia
În prevenirea ectoparaziților se iau aceleași măsuri folosite în
protecția umană.
Tratamentul
Pulverizări corporale cu preparate pe bază de piretru; larvele de
Ixodidae se pensulează cu ulei comestibil. Se deparazitează locurile de
adăpost a formelor adulte de ectoparaziți.

Micozele
Micozele sunt leziuni ale mucoasei tubului digestiv, respirator sau
ale pielii determinate de înmulțirea în țesuturi a miceliilor.

280
 Micozele sunt mult condiționate de modul de întreținere neigienică
a spațiului de cazare a păsării, de calitatea și salubritatea furajelor și de
modul necorespunzător de utilizare a antibioticelor.
Candidoza
Semne clinice
 Afectează mai frecvent vârsta tânără, se exteriorizează prin stări de
indispoziție, consum capricios de furaje cu preferințe pentru cele de
consistență moale.
Leziuni
Depozite de micelii albe plate în cavitatea bucală și sub formă de
struguri sau boabe de mei comasate pe mucoasa esofagiană, ingluvială și în
sacii aerieni.
Diagnosticul
Se face cu ajutorul examenului de laborator al leziunilor bucale. Se
suspectează în urma tratamentelor îndelungate și fără protecție cu
antibiotice.
Tratamentul
Stamicin, soluție Lugol, soluție de sulfat de cupru și orice preparat
de uz uman.
Aspergiloza
Semne clinice
 Dificultăți de respirație necaracteristice, slăbire și dinamism în
evidentă scădere.
 În contaminările din eclozare îmbolnăvirile se înregistrează în
primele 3-4 zile de viață.
 Vârsta tânără este mai afectată.
Leziuni
Formațiuni nodulare de culoare galbenă închis rar cu tentă verde de
formatul și mărimea boabelor de mei sau de castraveți localizați în sacii
aerieni și în parenchimul pulmonar.
Diagnosticul
Se suspectează aspergiloza pe baza condițiilor necorespunzătoare
de cazare și a furajelor contaminate cu mucegaiuri.
Confirmarea se face pe leziuni și examinarea acestora în laborator.
Tratamentul
Stamicin, soluție de iodură de potasiu 3-7‰ în apă. Deparazitarea
spațiului prin flambare, eliminarea surselor de infestare.

281