Cetoza: - apare în primele săptămâni postpartum

- evoluează acut, supraacut sau subclinic

- frecvenţa 10-16% din vacile pentru lapte
Etiologie: - factori predispozanţi: specia, vârsta, rasa, gestaţia,
condiţii de zooigienă necorespunzătoare,stabulaţia
prelungită
- factori determinanţi: alimentaţia necorespunzătoare
cantitativ şi calitativ (carenţe în glucide) schimbarea
bruscă a raţiilor bogate în glucide cu raţii bogate în
proteine
parturiţia şi lactaţia care conduc la deficit a substanţei
energetice organismul apelând la resurse de acizi
graşi şi proteine
metabolizarea acestora – rezultă corpi cetonici care
fixează sărurile alcaline determinând acidoza
Simptome: - digestive: inapetenţa, pareză ruminală, salivaţie
abundentă, fecale uscate, constipaţie
şi diaree
- nervoase: hiperexcitaţie, abatere
- umorale: hipoglicemie, acetonemie, acetonurie
- alte semne: scăderea secreţiei de lapte, miros de
acetonă a laptelui şi aerului expirat
secreţii vaginale, subinvoluţie uterină
Diagnostic: - dozarea glicemiei şi a corpilor cetonici
- semnele clinice
Tratament: - asigurarea unor raţii echilibrate
- creşterea glicemiei prin administrare de ser
glucozat şi vitamina B1, glucocorticoizi
- Apar după parturiţie
- Caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative

- Sunt mai frecvente la vacă

- Evoluează sub 3 forme: - comatoasă

- eclamptică
- paraplegică
- Sunt un sindrom cu 3 structuri patologice:
- coma puerperală
- paraplegia puerperală
- tetania puerperală
- Numită şi febră vituleră, febra laptelui, colapsul puerperal,
hipocalcemia de parturiţie
- Caracterizată prin apariţia şi evoluţia rapidă a unei depresiuni
a funcţiilor senzoriale şi motorii până la pierderea cunoştinţei
cu hipotermie şi hipocalcemie
Etiologie: - factori predispozanţi: alimentaţia bogată în proteine
şi glucide dar săracă în vitamine şi minerale
stabulaţia îndelungată, rasa
- factori favorizanţi: producţia mare de lapte
- factori determinanţi: tulburările hormonale şi
disfuncţiile hepatice
Etiopatogenie: - teoriile: infecţioasă, autointoxicaţiei
utero-placentare, mamare sau hepatice
- modificări umorale asociate cu cele hepatice
- hipocalcemia marcantă de la 80-90 mg la mie
ajunge la 30-50 mg la mie
- scăderea marcantă a calciului ionic de la 20-30 mg
la mie în sânge la 4,4 mg la mie
- hipocalcemia rezultă din eliminarea laptelui,
insuficienţa de aport, deficienţe de ionizare a
calciului, deficienţe de mobilizare a calciului
- uneori hipofosfatemie, hiperpotasiemie şi variaţii ale
sodiului
Simptome: - debutează la 12-72 ore după parturiţie printr-o
fază prodromică: nelinişte, agitaţie, masticaţie
în gol, scrâşnituri, diminuarea apetitului şi
rumegării, uneori contracţii musculare,
nistagmus, puls accelerat
- după 20-30 minute trece în forma comatoasă
Forma comatoasă: - se instalează brusc
- femela stă în decubit sterno-abdominal
cu capul întins spre flanc indiferentă la
stimulii externi, insensibilă la înţepături
ochii semiînchişi cu midriază, corneea
uscată, reflexul pupilar abolit
- temperatura normală la început apoi
hipotermie
- uneori tremurături musculare
Sunt afectate: - aparatul digestiv: suprimarea deglutiţiei,
ptialism, limba atârnă, gura întredeschisă,
timpanism şi constipaţie
- aparatul respirator: bradipnee, zgomote
ronflante, paralizia laringelui
- micţiunea suprimată
- glanda mamară flască ,palidă şi rece
- mucoasele decolorate
Evoluţie: - durează 2-3 zile
- 50% vindecare spontană, moarte 10%
- asfixia, pneumonia prin corp străin, prolapsul
pot agrava evoluţia
Diagnostic: - pe baza semnelor clinice
Pronostic: - favorabil dacă este tratat corect
Tratament : - insuflare de aer în glanda mamară
- calciterapie: borogluconat de calciu 20-30
ml/100kg i.v., gluconat de calciu 1 ml/kg
i.v.
- vitaminoterapie: vitamina D, vitamina C
- suprimarea mulsului 24 ore
- muls incomplet
- Numită şi sindromul vacii căzute
- Apare imediat după fătare
- Se caracterizează prin decubit forţat
Etiologie: - asemănătoare comei puerperale
- intervin şi traumatismele din timpul distociilor
- hipofosforemie de la 5mg/100ml la 0,5-1mg/100ml
- dereglarea hormonală – hipertiroidie
- hipocalcemie, variaţii ale sodiului, potasiului şi
magneziului
Simptome: - apar după primele mulsori
- la început instabilitate, vaccilaţii ale trenului
posterior, femela se culcă şi nu se mai ridică
- starea generală este bună cu marile funcţii
normale
- complicaţii consecutive decubitului prelungit
Diagnostic: - clinic
- prezenţa decubitului cu păstrarea cunoştinţei şi
a marilor funcţii
Pronostic: - rezervat dacă persistă decubitul 7-8 zile
Tratament: - terapie fosfocalcică
- glucoză
- corticoizi
- tonice cardiovasculare
- Numită şi eclapsie vituleră
- Caracterizată prin hiperexcitabilitate neuro-musculară

Etiologie: - incomplet elucidată

- tulburări minerale
Simptome: - apar la 48 ore după parturiţie
- stare de excitaţie: mugete frecvente, agitaţie,
reacţii puternice la stimulii externi
- contracţii clonice ale musculaturii cervicale şi
membrelor
- nesiguranţă în mers, fibrilaţii, scrâşnituri, sialoree,
nistagmus rotator, tahicardie, uneori tahipnee,
hipertermie uşoară şi contracţii tetaniforme
Evoluţie: - sub formă de crize ce alternează cu stări de comă
- hiperexcitabilitatea se intensifică
- se instalează tetania generalizată
Diagnostic: - pe baza hiperexcitabilităţii şi contracturii musculare
Pronostic: - foarte grav
- moarte în 90% din cazuri
Tratament: - calciterapia şi magneziterapia nu dau rezultate
- uneori neuroplegicele şi sărurile de magneziu pot
ameliora simptomele
- Sunt tulburări psihopatologice cu alterarea comportamentului
- Apar mai frecvent la animalele gestante şi în puerperium
- Pot apare şi în alte faze ale vieţii sexuale (lactaţia nervoasă)
- Numită şi lactaţia de pseudogestaţie
- Evoluează în mod obişnuit dar nu exclusiv cu pseudogestaţia

- Este mai des întâlnită la căţea şi mai rar la pisică şi alte specii

- Se caracterizează prin hipertrofia şi intrarea în funcţie a

glandei mamare şi secreţia unui lichid seros sau chiar lapte
normal
- Este observată la aproximativ 50% din căţele cel puţin odată
în viaţă
Etiologie: - incomplet elucidată
- nu există predispoziţie de rasă sau vârstă
- se încearcă a fi explicată comparativ cu
comportamentul lupilor în haită
Etiologie: - linsul şi suptul creează un reflex neuroendocrin
ce întreţine lactaţia
- alţi factori: prezenţa senzaţiilor vizuale, auditive,
olfactive, recepţionate de la femelele care au
născut şi cu care coabitează
Tablou clinic: - apare între 5 şi 12 săptămâni după estru
- pseudogestaţie adevărată: se observă
modificări comportamentale şi prezenţa lactaţiei
- pseudogestaţie lentă: lipsesc manifestările
clinice
Modificări comportamentale: - oboseşte repede şi este nervoasă
- dezvoltă un comportament matern
faţă de jucării sau alte obiecte
- modificarea apetitului
- adoptarea puilor altor femele
Modificările glandei mamare: - hipertrofie variabilă
- dezvoltarea mameloanelor
- jenă şi durere
- secreţie mamară seroasă sau
vâscoasă sau tulbure sau lapte
normal
- uneori complicaţii mamare
Modificări genitale: - uneori prezenţa de scurgeri vulvare
gleroase puţin abundente
- uneori distensie abdominală
Evoluţie: - uneori modificările comportamentale dispar în 8-10
zile
- modificările mamare persistă 30-40 zile
- uneori apar complicaţii
- recidivele sunt frecvente (după fiecare ciclu)
Diagnostic: - uşor de stabilit
Prognostic: - favorabil
Tratament: - igienodietetic
- diuretic (furosemid 4mg/kg/zi oral 5 zile)
- local: pomezi cu antiseptice şi antiflogistice,
Lactafug cremă
Tratament hormonal: - Galastop, Stopcanilact, Tari-Dog, etc.
- Bromcryptină
- Fenomen normal la carnivore
- Patologic la celelalte specii
- Apare mai frecvent la vacă, scroafă şi iapă
- Se datorează unui dezechilibru alimentar sau pervertirii
gustului
Simptome: - tulburări digestive foarte grave chiar mortale la
vacă şi capră
- după 2-3 zile de la ingerare apar: inapetenţă,
meteorism, diaree, modificări ale stării generale
(tahicardie, tahipnee, febră)
- se poate produce obstrucţia faringelui şi moarte
prin asfixie în timpul ingerării
- după 6-8 zile apar în fecale resturi de anexe
nedigerate cu miros caracteristic
- la iapă: colici şi porţiuni nedigerate în fecale
Diagnostic: - greu de stabilit la început
- uşor de stabilit dacă există anamneză
- este cert când în fecale se observă porţiuni din
anexe
Tratament: - la rumegătoare se administrează HCl diluat şi
pepsină pentru activarea digestiei
- purgative, de preferat uleioase pentru accelerarea
eliminării porţiunilor nedigerate
- preventiv supravegherea parturientei
- Ingerarea propriilor pui de către mamă
- Mai întâi ingeră placenta apoi fetuşii
- Apare mai frecvent la scroafele primipare, pisică şi iepuroaică
Etiologie: - alimentaţie aproape exclusivă cu carne crudă a
femelelor gestante
- iritarea şi durerea provocată prin rănirea
mameloanelor cu colţii sau ghearele de către pui
- întâi femela muşcă puii apoi îi devorează
- se repetă la naşterile următoare
Tratament: - preventiv: supravegherea femelelor în timpul
fătării şi a primelor supturi
- tăierea colţilor şi a ghearelor
- calmarea femelelor
- eliminarea femelelor de la reproducţie
 Tulburările respiratorii ale nou născutului :
 -hipoxia si asfixia
 Tulburările circulatorii ale nou născutului :
 -hemoragia ombilicală
 -persistenţa canalului arterial
 -persistenţa deschiderii interatriale Botallo
 Tulburările digestive ale nou născutului :
 -constipaţia nou născutului
 -gastroenteritele nou născutului
 -sindromul de diaree perinatală şi neonatală a viţeilor şi
purceilor
 -sindromul de colaps la viţeii sugari
 Omfalopatiile:
 -omfalita
 -omfaloflebita
 -omfaloarterita
 Hipoglicemia purceilor sugari
 Fistula sau persistenţa Uracului