Cetoza oilor și caprelor

Sava Adrian 832 B

Definitie
Boala constă în tulburări metabolice ale: proteinelor,
grasimilor,carbohidratilor si glucidelor.
Drept urmare are loc acumularea unei cantități imense de
corpuri cetonice în plasma sanguină, urină, lapte și țesuturile
moi ale corpului.
In cazul oilor boala mai este cunoscută sub denumirea de
toxiemia de gestație, cetoza oilor gestante sau cetonemia de
gestaţie şi reprezintă o tulburare a metabolismului glucidic la
oile în ultimele 2 - 3 săptămâni de gestaţie gemelară.
Cele mai afectate sunt oile cu gestaţie bigemelară, ori cu
tripleţi.
Boala se manifestă clinic prin encefaloză ca urmare a
hipoglicemiei şi hipercetonemiei.
Etiologie
• Cetoza caprelor
• De obicei, cetoza afectează caprele slabe, cu randament
ridicat, în principal în timpul alăptării.
• Prima cauză a infecției este o dietă dezechilibrată: un exces
de proteine și grăsimi, lipsa de carbohidrați.
• Boala tinde să se dezvolte pe baza lipsei de oligoelemente și
nutrienți: calciu, iod, magneziu, zinc, mangan, cobalt,
potasiu.
• De asemenea, în unele cazuri, boala este asociată cu
probleme în funcționarea sistemului endocrin.
• Toxiemia de gestatie
• Toxiemia de gestaţie la oi implică intervenţia factorilor
predispozanţi şi a celor determinanţi.
• Ca factori predispozanţi menţionăm specia, dar, pe lângă
aceasta, o mare importanţă o are şi starea de gestaţie
avansată mai ales în cazul gestaţiei gemelare sau cu
tripleţi.
• Factori nutritionali:subnutritia globala, deficitul de fibra
bruta sau/si excesul de hidrati de carbon, excesul de
proteina usor digestibila,furaje cetogene,carente de
vitamine si minerale.
• Factori de stres: stresul termic, stresul nutritional,
transporturile,limitarea miscari.
Patogeneza

• Toxiemia de gestaţie a oilor este cunoscută ca o tulburare a metabolismului

glucidic, determinând mobilizarea catabolică a lipidelor de rezervă şi o dereglare a
metabolismului acizilor graşi, rezultatul fiind formarea corpilor cetonici.
• Acestia apar ca urmare a unei insuficienţe în oxidarea acizilor graşi, oxidare care are
loc în mod normal în prezenţa glucidelor.
• Rezultatul va fi creşterea producţiei de corpi cetonici şi acumularea lor în organism,
fapt ce determină creşterea cetonemiei.
• Denumirea de corpi cetonici face referire la cei trei compuși hidrosolubili
(acetoacetatul, beta-hidroxibutiratul și acetona) ce conțin o grupă carbonil de tip
cetonă, și care sunt obținuți în urma procesului de cetogeneză a acizilor grași.
Tablou clinic
• Cetoza caprelor se manifesta prin:
• piele, lapte, fecale și urină cu miros de acetona;
• lipsa poftei de mâncare;
• tahicardie;
• probleme digestive (constipație, diaree)
• In stadii avansate putem observa si:
• somnolență;
• slăbirea tonusului muscular;
• scăderea randamentului de lapte;
• marirea vizibila a ficatului (partea dreapta este mai mare decat cea stanga);
• avort spontan;
• complicații postpartum;
• mastită.
Tablou clinic
• In toxiemia de gestatie iniţial apetitul este selectiv, iar în formele avansate apare
chiar refuzul de a se adăpa iar rumegarea devine neregulată sau chiar absentă.
Mai târziu, se constată anorexie, temperatura rămânând normală, materiile
fecale sunt de multe ori uscate, iar animalele slăbesc.
• Atunci când cetonemia atinge 65 -75 mg/dl (în loc de cel mult 4 mg/dl) se poate
observa agravarea simptomelor nervoase şi neuromusculare constatându-se:
dromomanie, scăderea reflexelor iar animalele preferă decubitul
sternoabdominal. Uneori se mai pot constata poziţii anormale, retropulsie, mers
în manej, scrâşnirea dintilor şi masticaţii în gol.
• În urma avorturilor, pot apare însă metrite septice, care împreună cu pierderile
datorate direct toxiemiei de gestaţie, fac ca mortalitatea globală să depăşească
80% din morbiditate.
• Umoral se constată:
• hipoglicemie (foarte accentuată 10 - 30mg/dl sânge),
• cetonemie – 10 - 80mg/dl
 • Acesta se stabileste pe bază
semnelor apărute în ultima
perioadă de gestaţie, pe baza
manifestărilor clinice de
encefalopatie hepatică, a analizei
Diagnostic raţiei furajere şi a tabloului umoral
(mai ales după apariţia
hipoglicemiei, hipercetonemiei si
detectarea cetonuriei).
• Cetoza este adesea diagnosticată cu ajutorul cetometrului, pe
baza nivelului de BHB care circulă în sânge.
• Cu toate acestea, deoarece butiratul este un acid gras volatil care
este produs în rumen, concentrațiile de BHB din sânge sunt, de
asemenea, afectate de rație.
• Concentrațiile BHB din sânge sunt în mod natural mai mari la
animalele care consumă o rație predominant bazată pe pășuni.
• Astfel, ar trebuii luați în considerare indicatorii suplimentari ai
echilibrului energetic.
• Concentrațiile de acizi grași neesterificați (NEFA) și, dacă este
posibil, glucoza, trebuie măsurate în sânge, precum și BHB.
• Dacă concentrațiile de NEFA sunt mai mari de 1,0 mmol / L și
concentrațiile de glucoză sunt mai mici de 3,0 mmol / L, atunci
riscul de cetoză este crescut.
 • Evoluţia este de 1 – 6 zile, frecvent
oile vindecându-se spontan după
avort sau după parturiţie.

Evolutie si • Prognosticul este de obicei grav,

deoarece mortalitatea atinge 80 –
prognostic 90 % din animalele afectate, sau
perioada de convalescenţa este
îndelungată.
 • Pentru prevenirea cetozei oilor si caprelor se
intervine prin asigurarea necesarului nutritiv,
deoarece acesta creşte odată cu avansarea
gestaţiei.
• Sunt recomandate astfel raţiile alimentare
echilibrate în glucide, proteine, lipide, care pot
Prevenire asigura un aport energetic corespunzător, aceasta
incluzând fânurile de leguminoase de bună
calitate.
• Alimentele care predispun la îngrăşare şi la
cetogeneză trebuie evitate şi totodată se încearcă
pe cât posibil evitarea defecţiunilor tehnologice
care pot duce la înfometare. Mişcarea activă a
oilor gestante şi limitarea diferitelor condiţii de
stres este un alt mijloc important de prevenire.
 • Iniţial, când încă apetitul este prezent, sau dacă
se poate declanşa reflexul de masticaţie, se pot
administra furaje paleative, la nevoie introduse
cu mâna în gura animalului, stimulându-i astfel
reflexul de masticaţie. De asemenea, creșterea
palatabilității furajelor prin simpla stropire cu apă
ușor sărată este utilă.

Terapia • Medicamentos se poate administra:

• glucoză soluţie 20 – 33% în doză de 0,5 – 1 g/kg
m.c./ zi i.v., sau 5% s.c.+vitamina B1 (1 – 2 mg/g
glucoză)
• 40 UI insulină retard inj. Sc
• ACTH (0,5 – 1 U.I./kg m.c.) sau glucocorticoizi
(supercortizol 1 – 2 mg/kg m.c.)(pentru
stimularea glucogenezei)
• metionină, propionat, colină(factori
litotropi) pentru protejarea parenchimului
hepatic.
 • https://garden-ro.desigusxpro.com/kozy/ket
oz.html
• https://rum.supermg.com/plante-de-gr%C4
%83din%C4%83/14385-cetoza-%C3%AEntr-o
-capr%C4%83-semne-de-boal%C4%83-trata
ment.html
Bibliografie • https://www.lumeasatului.ro/articole-
revista/1454-gestatia-rumegatoarelor-mici-
si-complicatiile-acesteia.html
• "Patologia nutritionala a animalelor
domestice" Luminita Diana Hritcu
editura "ION IONESCU DE LA BRAD" Iasi
2016
• https://www.researchgate.net/profile/Ioan-
Hutu/publication/341832064_Biologia_si_in
Vă mulţumesc pentru
atenţie!