SSGL

SINDROMUL SCĂDERII GRĂSIMII

DIN LAPTE LA VACI
INFLUENȚA HRANEI ASUPRA
CALITĂȚII LAPTELUI
• ÎN CONDIŢIILE ADMINISTRĂRII
UNOR RAŢII SĂRACE ÎN
FIBROASE ŞI FIBRĂ BRUTĂ S-A
OBSERVAT SCĂDEREA BRUSCĂ A
GRĂSIMII DIN LAPTE.
• STRUCTURA FIBROASĂ A RAȚIEI
ESTE DATĂ DE PREZENȚA
FURAJELOR CU CONȚINUT
RIDICAT ÎN CELULOZĂ, DAR ȘI
DE DIMENSIUNILE DE
PRELUCRARE MECANICĂ A
ACESTORA. ASTFEL, S-A
CONSTATAT CĂ NIVELUL
GRĂSIMII DIN LAPTE SCADE ÎN
CAZUL ÎN CARE CONȚINUTUL ÎN
CELULOZĂ BRUTĂ AL SU DIN
ETIOPATOGENEZĂ

• GRĂSIMEA ESTE COMPONENTUL DIN LAPTE CARE

VARIAZĂ CEL MAI MULT DIN PUNCT DE VEDERE
CANTITATIV, ÎN FUNCȚIE DE RASA ANIMALULUI,
DAR ŞI DE HRANA ŞI ÎNGRIJIREA LUI. GRĂSIMEA ÎN
LAPTE SE GĂSEŞTE SUB FORMA EMULSIONATĂ, CA
GLOBULE MICI.
• CULOARE EI ESTE ALB-GĂLBUIE, DATORITĂ
PREZENTEI PIGMENȚILOR CAROTINĂ ŞI
XANTOFILĂ. ACEŞTI PIGMENȚI PROVIN DIN
NUTREȚURI, ASTFEL CĂ VARA, DATORITĂ
PĂŞUNATULUI, SE GĂSESC ÎN CANTITATE MAI
MARE ŞI NUANȚA GRĂSIMII ESTE ÎNTOTDEUNA
MAI GALBENĂ.
• SHIMADA 1991 MENȚIONEAZĂ CĂ GRĂSIMEA DIN
LAPTE PROVINE 60% DIN TRIGLICERIDELE
PLASMATICE, 30% DIN ACETAT ŞI 5% DIN -OH-
BUTIRAT, SSGL DATORÂNDU- SE DE CELE MAI
MULTE ORI FIE UNUI DEFICIT AL ACESTOR SURSE,
FIE DEREGLĂRII CAPTĂRII ŞI/SAU UTILIZĂRII LOR
FACTORI
ETIOPATOGENI
• DATORITA RAPORTULUI MOLAR
PROPIONAT/ACETAT DE OBICEI ÎN
FAVOAREA PROPIONATULUI => SE
PRODUCE HIPERINSULINISM (CU
EFECT ANTILIPOLITIC) REZULTÂND
REDUCEREA TRIGLICERIDELOR
PLASMATICEI IAR DEFICITUL DE
ACETAT DETERMINĂ SCĂDEREA
SINTEZEI LIPIDELOR MAMARE
• SUFERINTE HEPATICE SUBCLINICE
• APORT EXCESIV DE NUTRIENŢI
GLICOGENI
• DEFICIT DE NUTRIENŢI LIPOGENI
SIMPTOMATOLOG
IE
• SCĂDEREA GRĂSIMII DIN LAPTE ESTE
OBSERVATĂ ÎN MOD CLASIC LA
RUMEGĂTOARELE HRĂNITE CU DIETE FOARTE
FERMENTABILE SAU DIETE BOGATE ÎN ULEIURI
VEGETALE
• CONȚINUTUL DE GRĂSIMI ESTE MAI MIC VARA
DECÂT IARNA ȘI MAI ACCENTUAT ÎN TIMPUL
LACTAŢIEI MEDII FAŢĂ DE LACTAŢIA TIMPURIE
SAU FAŢĂ DE CEA TÂRZIE
• HRĂNIREA CU FURAJ SUCULENT ÎN SEZONUL
CALD ȘI CONSUMUL UNUI VOLUM MARE DE
APĂ.
PREVENIRE
• FIBRELE ÎN DIETĂ PREVIN SCĂDEREA
GRĂSIMILOR DIN LAPTE (40% DIN SU A
RAŢIEI).
• CEL MAI GRAS LAPTE ESTE OBȚINUT ATUNCI
CÂND CEREALELE ȘI LEGUMINOASELE SUNT
INTRODUSE ÎN DIETA UNEI VACI SUB FORMĂ
DE FÂN, FIBRĂ, CARE ESTE O SURSĂ DE
NUTRIENȚI, PRECUM ȘI ALTE ALIMENTE
VEGETALE BOGATE ÎN VITAMINE ȘI
MINERALE
 TRATAMENT
S-A REUȘIT O MENȚINERE A GRĂSIMII DIN
LAPTE LA UN NIVEL ACCEPTABIL ATUNCI
CÂND S-AU ADMINISTRAT RAŢII CU EXCES
DE NUTRIENŢI GLUCOGENETICI,
UTILIZÂNDU-SE:
• OXID DE MAGNEZIU 1% ÎN FURAJUL
COMBINAT
• BENTONITĂ SODICĂ 5% ÎN
CONCENTRATELE GRANULATE
• BICARBONAT DE SODIU FIE 3% ÎN
FURAJUL - COMBINAT
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

•LUMINIȚA DIANA HRIȚCU- PATOLOGIA NUTRIȚIONALĂ A ANIMALELOR

DOMESTICE
•HTTPS://AFS.CA.UKY.EDU/DAIRY/PREVENTING-MILK-FAT-DEPRESSION-DAIRY-COWS
•HTTPS://AGROINTEL.RO/71921/SFATURI-UTILE-PENTRU-FURAJAREA-VACILOR-PE-
TIMP-DE-IARNA/
•HTTPS://PUBMED.NCBI.NLM.NIH.GOV/19109275/
•HTTPS://RO.SCRIBD.COM/DOCUMENT/75362752/VACI-DE-LAPTE
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE !