OU

•IN HRANA OMULUI SE UTILIZEAZA IN PRINCIPAL OUA DE GAINA SI MAI RAR

CELE DE PREPELITA, RATA, CURCA SAU BIBILICA.

•IN BUCATARIA ROMANEASCA, OUALE CONTRIBUIE LA REALIZAREA MENIULUI

ATAT PENTRU OAMENI SANATOSI, CAT SI PENTRU MULTI SUFERINZI. IN PLUS, OUL
ESTE UN ALIMENT COMUN SI LA INDEMANA ORICUI, FIIND PREZENT PE PIATA TOT
TIMPUL ANULUI SI LA UN PRET ACCESIBIL; ESTE O SURSA PRINCIPALA DE PROTEINA
DE ORIGINE ANIMALA, USOR DE PREPARAT (INTRA IN PESTE 1000 DE RETETE
CULINARE), CU UN GUST PLACUT SI VALOARE CALORICA MICA.
• ESTE DE REMARCAT FAPTUL CA, PE CAT DE BINEFACATOARE ESTE
FOLOSIREA RATIONALA A OUALOR IN ALIMENTATIA STIINTIFICA A OMULUI,
PE ATAT DE PERICULOASA ESTE FOLOSIREA ABUZIVA A ACESTUI VALOROS
ALIMENT.
• MARELE FIZIOLOG W.T. HIGGINSON, AFIRMA CA: ,,OUL DE PASARE ESTE
LUCRUL CEL MAI PERFECT DIN UNIVERS’’, DATORITA FAPTULUI CA EL
CONTINE MATERIALUL NECESAR DEZVOLTARII UNUI ORGANISM NOU, FARA
NICI UN ALT SUPLIMENT. SUBSTANTELE CONTINUTE SUNT IN CELE MAI
POTRIVITE PROPORTII, INCAT ASIGURA DEZVOLTAREA EMBRIONARA,
PRECUM SI O REZERVA IN ORGANISMUL PUIULUI PENTRU A REZISTA LA
EVENTUALELE CARENTE NUTRITIVE IN PRIMELE ZILE DIN VIATA
POSTEMBRIONARA.
• OUL ESTE CONSIDERAT UN ALIMENT COMPLET, MOTIV PENTRU CATE ESTE
FOLOSIT CA ALIMENT DE REFERINTA FATA DE CELELALTE ALIMENTE. IN
ALIMENTATIA RATIONALA A POPULATIEI, OUL INTRA IN PROPORTIE DE 2-4
%; CONSUMUL ANUAL DE OUA FIIND DE 270-300 BUC. / LOCUITOR PE PLAN
INTERNATIONAL SI DE 180 BUC. / LOCUITOR, IN TARA NOASTRA.
STRUCTURA SI COMPOZITIA CHIMICA A OULUI

• GALBENUSUL. REPREZINTA CCA 35 % DIN CONTINUTUL OULUI SI ARE O FORMA SFERICA, INVELIT CU O MEMBRANA FOARTE FINA, NUMITA MEMBRANA VITELINA.
CULOAREA NORMALA A GALBENUSULUI VARIAZA DE LA GALBEN DESCHIS PANA LA PORTOCALIU INCHIS, IN FUNCTIE DE MODUL DE ALIMENTATIE A PASARILOR.
INTRE CULOAREA GALBENUSULUI SI VALOAREA SA NUTRITIVA, NU EXISTA NICI O CORELATIE.

• ALBUSUL. REPREZINTA 51 % DIN CONTINUTUL TOTAL AL OULUI, FIIND CONSTITUIT DINTR-O MASA TRANSPARENTA, COLOIDALA, APROAPE INCOLORA, CU NUANTE
VERZUI, ELASTICA SI USOR MOBILA. LA UN OU PROASPAT, SE POT DISTINGE PATRU STRATURI DE ALBUS, DISPUSE CONCENTRIC, CU DENSITATI DIFERITE: STRATUL
PERIFERIC CARE VINE IN CONTACT CU MEMBRANA COCHILIFERA, ESTE CEL MAI FLUID, IAR STRATUL INTERN ESTE CEL MAI DENS. ACEST DIN URMA STRAT ARE
ROLUL DE A IMBRACA GALBENUSUL, IAR PRIN INTERMEDIUL SALAZELOR CARE PLEACA DIN ACEST STRAT, FIXEAZA GALBENUSUL DE MEMBRANA COCHILIFERA DE LA
CEI DOI POLI AI OULUI, FERIND GALBENUSUL DE SOCURI MECANICE. OUALE MICI CONTIN, PROCENTUAL, MAI MULT GALBENUS DECAT CELE MARI SI INVERS.

• MEMBRANELE COCHILIFERE SUNT IN NUMAR DE DOUA: UNA INTERNA CARE ESTE MAI GROASA SI IMBRACA ALBUSUL SI UNA EXTERNA, MAI SUBTIRE, CARE
CAPTUSESTE FATA INTERNA A COJII OULUI. INTRE CELE DOUA MEMBRANE COCHILIFERE, LA POLUL ROTUND AL OULUI, SE FORMEAZA CAMERA DE AER A OULUI, A
CAREI INALTIME CRESTE PE MASURA CE OUL SE INVECHESTE SI PIERDE DIN CONTINUTUL SAU IN APA.

• COAJA OULUI REPREZINTA CCA. 10 % DIN GREUTATEA OULUI. ACEASTA ESTE FORMATA IN PRINCIPAL DIN CARBONAT DE CALCIU SI REPREZINTA NUMEROSI PORI
(5000-9000 PORI), PRIN CARE SE FACE SCHIMBUL DE AER, VAPORI DE APA, GAZE CU MEDIUL EXTERIOR.

• CUTICULA. SUPRAFATA OULUI ESTE ACOPERITA CU O PELICULA FOARTE SUBTIRE, FORMATA PRIN USCAREA SUBSTANTELOR MUCOIDE ANTRENATE DIN OVIDUCTUL
PASARII. ACEASTA ARE ROL PROTECTOR, IMPIEDICAND EVAPORAREA SAU PATRUNDEREA MURDARIEI SI A MICROORGANISMELOR IN OU. CAND ACEASTA PELICULA
ESTE INDEPARTATA PRIN STERGERE SAU SPALARE, OUALE SUNT EXPUSE MAI USOR ALTERARII.
Un ou intreg de gaina are in medie 8,0 g proteine, 7 g lipide, 1g glucide si 0,7 g
saruri minerale, asigurand astfel cca. 100 calorii. Ouale de rata au un continut mai
mare de grasimi decat cele de gaina sau curca, ceea ce face sa aiba si o valoare
calorica mai mare, respectiv 210 calorii / masa ou (fata de 174 cal / 100 g masa la
oul de gaina).
Galbenusul reprezinta componenta cea mai bogata in substante nutritive (tabel…..).
Astfel, galbenusul contine 16,5-17,5 % proteine, 31-34 % lipide (din care
colesterolul reprezinta cca. 4 %), 1-1,5 % glucide, 1,2-1,5 % substante minerale,
enzime si pigmenti.
Albusul este format aproape in intregime din apa (78 %) si substante proteice (11-
12 %). La acestea se adauga cantitati reduse de grasimi (0,2 %), glucide (0,9-1,9
%), saruri minerale, enzime si vitamine.
COMPOZITIA CHIMICA A GALBENUSULUI SI ALBUSULUI LA DIFERITE SPECII

Coaja oului este formata din carbonat de calciu 96

%, carbonat de magneziu 1,5 %, fosfat de calciu
0,25 % si substante organice 2,25 % (colageni si
pigmenti).
In mod practic, cand se sparg ouale, ramane
aderent la coaja si o anumita cantitate de albus.