PROIECT LA DISCIPLINA

“NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ”

Coordonatori:

Prof. dr. Ioan Mircea POP

Asist. dr. Cristina RADU-RUSU

Student:Duceac Alexandru

Anul III, grupa 297

 2017

Tema proiectului

“Stabilirea necesarului de nutreţuri si a eficienţei

utilizării lor pentru o exploataţie zootehnică”
 CUPRINS

INTRODUCERE

1. Definirea exploataţiei………………………………………………………………………
2. Norme de hrană………………………………………………………………………………
3. Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate…………………………….
4. Raţii de hrană pentru vaci de lapte şi vaci in gestaţie avansata…………
5. Amestec de nutrețuri concentrate pentru monogastrice………………….
6. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte…………………
7. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice …………………
8. Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutreţurilor………………
9.Concluzii…………………………………………………………………………………………..
10. Bibliografie………………………………………………………………………………………..
 INTRODUCERE

Nutriţia este definită ca fiind “ştiinţa care se ocupa cu studiul schimburilor nutritive
dintre organism şi mediu, a transformarii substanţelor absorbite în substanţe proprii
organismului, precum şi a folosirii lor pentru întreţinere şi realizarea productiilor.”Nutriţia
studiaza şi modul în care energia şi substanţele nutritive sunt folosite in organism, precum şi
randamentul utilizării lor în diferite funcţii sau producţii animale.

Nutriţia animală are în vedere faptul că, în timp ce producţia vegetala se bazează exclusiv
pe elementele anorganice şi energia solara, producţia animal este realizată prin folosirea
compuşilor organici(proteine , lipide, vitamine) produşi de plante.în acest fel se stabileşte o
strânsa legatura între sol si animal, prin intermediul plantelor.

Importanţa nutriţiei în producţia animală este evidenţiată şi prin ponderea costului

hranei(peste 50%) în costurile produselor animale.Nutriţia are o înfluenţa importanța şi
asupra calităţii produselor de origine animală, prin intermediul lor putându-se modifica
proporţia diferitelor componente ale corpului(proteine, lipide), însusiri
organoleptice(culoare, gust, miros) şi cele chimice(proportia diferitilor acizi grasi) ale
produselor animale şi chiar calitaţile tehnologice ale acestora(la lapte, oua).

Progrese importante s-au realizat în directia formulării raţiilor şi a reţetelor de hrana

astfel încat să se asigure o ingestie corespunzatoare, care să permita atingerea scopului
urmarit.

Obiectivul acestui proiect este de a acoperi cerințele de hrană pentru categoría taurine,
respectiv porci la îngrașat, prin alcătuirea rațiilor și a rețetelor corespunzătoare acestor
specii de animale. Proiectul cuprinde detalii despre nutrețurile folosite în alcătuirea acestor
rații și rețete, despre exploatațiile în care sunt crescute animalele, respectiv rezulatele
obținute în urma folosirii anumitor nutreturi.
 1.Definirea exploataţiei

• Prezentarea zonei pentru ferma de taurine

Ferma de taurine SC Plaiul Bucovinei SRL este situata în nordul Romaniei , în satul
Țibeni , comuna Satu-Mare, judeţul Suceava.

Ferma este construită în anul 2010, deci relativ noua, are aparatura de actualitate,
îndeplinind toate cerintele unei ferme de nivel European, construită din fonduri europene.

Aceasta prezintă un efectiv de 40 de vaci, rasa Friza olandeza, crescute în sistem

semiintensiv, care prezintă urmatoarele caracteristici:talie 135 cm, greutate corporala 625
kg, constitutie fin-robusta, temperament vioi, culoarea robei:baltata negru cu alb, nivel
productiv al rasei este de 8400 kg, randament la sacrificare 55%.

Majoritatea activităților realizate în cadrul acestei ferme sunt mecanizate. Mulsul se

realizează mecanic, ferma deținând o sală de muls tip brăduleț putând fi mulse 8 vaci odată
(2x4).Hrănirea, adăparea și evacuarea dejecțiilor se fac de asemenea mecanizat, dejecțiile
fiind folosite pentru fertilizarea terenului deținut de fermă de 37 ha teren arabil.

Sectorul de creștere a taurinelor cuprinde:

Grajd închis cu o capacitate de 40 de vaci si creşă de 30 de viţei împarţiţi pe vârste

separate de o alee de furajare cu laţime de 3 metri.Sală de muls, alei de acces către sala de
muls;construcţii auxiliare: siloz, fânar, depozit pentru concentrate;cladire administrativă.

Indicele de gestație este de 48-50%, vacile în lactație 78-80%, respective reforma

anuală de 15-20% din vaci. Vârsta admiterii la reproducție a vițelelor este de 18-20 luni.

• Prezentarea zonei pentru ferma de porci

Ferma de porci SC Killer SRL situată in Suceava. Ferma este construită din fonduri
europene.Ferma are un efectiv de 50 de porci la îngrășare, rasa Landrace cu urmatoarele
caracteristici:lungimea corporala 160-180 cm, sunt animale zvelte, de culoare albă, cu
îmbrăcămintea piloasă nu prea abundentă, având o conformaţie corporală de ansamblu mai fină
şi sub formă de pară. Prolificitatea rasei este ridicată, în medie de 10-11 purcei la fătare, din care
se înțarcă 9-10 purcei.
 Efectiv si performanţa

Vacile au o greutate medie de 625 kg, o producţie de 25 de litri de lapte pe cap, un procent
de grasime 4% si un procent de proteina de 3,4 %.

1.4 Valorificarea producţiei la vacile de lapte

Cantitatea de lapte obtinuta zilnic se vinde catre SC Dorna Lactate SRL, la un pret de 1,5
lei\kg. Viteii obţinuţi în urma fătării se vând la un pret de 8 lei\kg în viu.

• Valorificarea producţiei la porci la îngraşare

Porcii sunt sacrificaţi când ating 140 de kg şi se vând catre SC Gepeto SRL la un
preţ de 9lei\kg.

• Descrierea culturilor furajere şi a nutreţurilor cumpărate

Fân natural

Fânul ocupă un loc important în alimentaţia animalelor, mai ales în perioada de stabulaţie, iar
în regiunile bogate în precipitaţii, cu suprafeţe mari de pajişti, fânul poate reprezenta peste 40%
din totalul furajelor din raţie.

Importanţa fânului constă, în primul rând, în valoarea nutritivă ridicată a acestuia.

Astfel, 100 kg fân de calitate superioară, alcătuit din graminee şi leguminoase valoroase,
are o valoare nutritivă de până la 65 U.N. şi 7 kg P.D., iar aceeaşi cantitate de fân de calitate
slabă, are valoare nutritivă redusă la jumătate, fiind apropiată de aceea a paielor de cereale.
Siloz porumb
Porumbul pentru siloz este considerat “păşunea de iarnă” a animalelor, iar folosirea lui
constituie cel mai eficient mod de hrănire a animalelor în perioada de stabulaţie, având un grad
foarte ridicat de consumabilitate. 
Porumbul produce un nutreţ cu costuri de producţie reduse, ca urmare a producţiilor mari
obţinute la hectar,volumului redus de lucrări de întreţinere şi posibilităţi de mecanizare totală a
culturii, contribuind astfel la obţinerea de produse animaliere ieftine. 
La noi în ţară se cultivă atât în cultură principală, cât şi în cultura dublă după alte plante
care eliberează terenul devreme.

Șrotul de soia

Uleiul de soia conţine în total 14,5% acizi graşi, în special, palmitic şi stearinic, 22% acid
butiric nesaturat şi 62% acizi graşi polinesaturaţi, în special, linolic şi linolenic, 1 kg de ulei de
soia conținând 9250 Kcal energie metabolizabilă. Prin metoda de rafinare în mai multe trepte,
neutralizarea, purificarea, dezodorizarea cu aburi, se efectuează producerea uleiului rafinat
neutral la gust, culoare şi miros.
Conţinutul ingredientelor valoroase de tocoferol şi lecitină în uleiul de soia rafinat este
considerabil mai jos decât nivelul acestora în uleiul brut.
Făină de pește

Făina de pește este o excelentă sursă de proteine extrem de digerabile, calitatea făinii de pește
depinde de materia primă utilizată și de metoda de procesare  implicată. Făina de pește de cea
mai bună calitate este obținută din peștele ȋntreg.  De asemenea, o faină  de pește de bună calitate
are un conținut ȋn proteină  brută  de la  62%, conținut de grăsime în jurul valorii de 7% .

Făina de pește are o valoare biologică ridicată pentru  păsările de curte, nu numai ca sursă
de proteine, dar și ca sursă de minerale, cum ar fi fosforul  și calciul.
Cretă furajeră
Făina de cretă sau carbonatul de calciu se obţine prin măcinarea rocilor naturale de
carbonat de calciu. Este necesar ca aceasta să nu conţină mai mult de 1% siliciu, care ar provoca
tulburări în organism. Conţine Ca în proporţie de 45-50%.
Sarea
Clorura de sodiu se prezintă sub formă de cristale incolore, cubice, care formează o reţea
ionică.
Majoritatea nutreţurilor sunt sărace în sodiu şi clor, de aceea animalele trebuie să primească
zilnic un supliment de sare.
Astfel, sarea de bucătărie se poate administra sub formă de bulgări (la discreţie), la bovine,
ovine şi cabaline, sub formă măcinată la toate animalele, amestecată în hrană, sau sub formă de
brichete.
Sub formă de saramură, în concentraţie de 1,5% se poate împrăştia pe păşune, pentru ovine şi
bovine.
 2.Norme de hrană

Tabel 2.1 Norme de hrană pentru taurine

Categoria de UFL PDI(g) Ca(g) P(g) SU (kg) UIDL

animale
Vacă 625 kg, 16,15 1608 132 72 18,65 17,25
producţie 25 kg
lapte 4% grăsime
Vacă 625 kg 7,75 612 63 36 11,25 11,75
gestantă luna a
IX a

Tabel 2.2 Norme de hrană pentru porci la îngraşat

Specificare Purcei înţărcaţi Porci în creştere Porci la finisare

25-90 zile 90-130 zile 130-180 zile
EM (K Cal) 3200-3300 3000 3000
PB% 18-19 15-17 13-15
LIZ% 1,2 0,8 0,7
M+C % 0,65 0,5 0,42
Ca% 1,05 0,95 0,85
P% 0.75 0,6 0,5
Sare % 0,3 0,4 0,4
Premix% 1 1 1
 3.Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate

Tabel 3.1 Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana vacilor de lapte

NUTREȚ Preț S.U. g/kg S.U.

Lei/kg (g/kg) UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz porumb 0,08 0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13

Fân natural 0,1 0,850 0,73 67 68 9,5 3 1,16

Porumb boabe 0,7 0,860 1,27 82 120 3,5 0,3

Șrot Soia 1,86 0.872 1,14 348 241 3,4 7

Fosfat dicalcic 1,9 0,950 240 185

Creta furajera 0,35 0,980 390

Tabel 3.2 Valoarea nutritiva a nutreţurilor utilizate în hrana porcilor la îngrăşare

NUTREȚ Preț Valoare nutritivă / kg nutreț

Lei/kg EM(k/cal/kg) PB% M+C% LIZ % CB% Ca% P%
Porumb boabe 0,7 3315 9 0,39 0,25 2.2 0,01 0,27
Șrot soia 44 1,86 3135 43 1,27 2,70 7,4 0,30 0,69
Făină pește 6,4 3256 65 2,39 5,04 6.3 3,5
Ulei soia 3,3 9220
DL - metionină 20 4950 58,7 99
Fosfat dicalcic 1,9 24 18,5
Cretă furajeră 0,35 39
Sare 0,35
Premix 4
Orz 0,7 2890 9,2 0,41 0,35 4,8 0,05 0,36
 4. Raţii de hrană pentru vaci de lapte și vaci în gestaţie avansată

Tabel 4.1. Rație pentru vaci de lapte cu greutate de 625 kg și producție de 25 kg lapte

Kg Valoarea nutritive a nutretului(g/kg SU) Pret NUTRET Kg Norme de hrana

SU lei/kg brut 18,4 16 1595 1595 130 71 17 Cost
UF PDIN PDIE Ca P UIDL Kg UFL PDIN PDIE Ca P UIDL lei
L SU g g g g
0.850 0,73 67 68 9,5 3 1,16 0,1 Fân natural 6 5 3,65 335 340 47,5 15 6 0,6
0.300 0,90 52 66 3,5 2,5 1,13 0,08 Siloz porumb 32 9,5 8,55 494 627 33,3 24 10,7 2,56

0,860 1,27 82 120 3,5 3,5 1,02 0,7 Porumb boabe 2 1,33 1,7 109 159 4,6 1,33 - 1,4
0,872 1,14 348 241 3,4 7 0 1,86 Srot soia 2 2 2,28 696 482 6,8 14 - 3,72
Total 42 17,83 16,18 1634 1608 92 54 16,7 8.28

RH-NH -0,82 0,03 26 0 -40 -18 -0,55

0,950 240 185 1,9 Fosfat dicalcic 0,015 0,015 3,6 18 0,028

0,35 Creta furajera 0,09 0,092 36 0,0322

2
Total 42.1 0.107 39.6 18
1
RH-NH -0,82 0,03 26 0 0 0 -0,55 8.34
 Tabelul 4.2. Vacă gestație luna a IX a

Kg Valoarea nutritive a nutretului(g/kg SU) Pret NUTRET Kg Norme de hrana

SU lei/ brut 11,25 7,75 612 612 63 36 11,75 Cost
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL kg Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL lei
g g g g

0,850 0,73 67 68 9,5 3 0,1 0,3 Fan natural 7 6 4,38 402 408 57 18 7,2 0,7
0,300 0,90 52 66 3,5 2,5 0,08 0,2 Siloz Porumb 13 4 3,6 208 264 14 10 4,52 1,04
240 185 1,5 1,9 Fosfat dicalcic 0,043 0,043 10 8 0,081
Total 20,04 10,043 0,23 -2 60 18 0 0 1,82
 5. Amestec de nutrețuri concentrate pentru monogastrice

Tabelul 5.1 Reteta nutret combinat pentru categoria starter

Kcal Valoarea nutritiva a nutretului/kg Pret NUTRET % în Norme de hrana

EM lei/kg amest
3200- 18-19 0,65 1,2 4 1,05 0,75 Cost
ec
3300 lei
% PB % % % % % Kcal % % % % % %
M+C L CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 3,0 0,39 0,25 2,2 0,01 0,27 0,7 Porumb 64,59 2141 5,81 0,25 0,16 1,42 0,006 0,17 0,452

3135 43,0 1,27 2,70 7,4 0,30 0,49 1,3 Șrot soia 44 30 341 12,90 0,38 0,81 2,22 0,009 0,21 0,39

4250 95,6 0 78,4 0 0 8,6 Lizină 0,29 12 0,28 0 0,23 0 0 0 0,025

39 0 0,35 Cretă furajeră 1,22 0 0 0 0 0 0,48 0 0,004

24 18,50 1,9 Fosfat 2 0 0 0 0 0 0,48 0,37 0,038

dicalcic
3500 3,3 Ulei soia 0,70 60 0 0 0 0 0 0 0,023

0,35 Sare 0,20 0 0 0 0 0 0 0 0,001

4 Premix 1,00 0 0 0 0 0 0 0 0,04

Total 100 3153 18,99 0,63 1,2 3,64 1,05 0,75 0,973
 Tabelul 5.2. Rețetă nutreț combinat pentru categoria grower

Kcal Valoarea nutritiva a nutretului/kg Pret NUTRET % în Norme de hrana

EM lei/kg amestec 3050- 15-17 0,5 0,8 4 0,95 0,6 Cost lei
3100
% % % % % % Kcal % % % % % %
PB M+C L CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0,39 0,25 2,2 0,01 0,27 0,7 Porumb 52 1724 4,68 0,20 0,13 1,14 0,01 0,14 0,364
3185 46 1,37 2,91 5,6 0,30 0,69 1,86 Șrot soia 18 573 0,28 0,25 0,42 1,01 0,05 0,12 0,335
48
2890 9,2 0,41 0,35 4,8 0,5 0,36 0,7 Orz 24,5 708 2,25 0,10 0,09 1,18 0,01 0,09 0,171
65 5,04 2,39 0 6,30 3,50 6,4 Faină 2 65 1,30 0,05 0,10 0 0,13 0,07 0,128
3256 pește
24 18,50 1,9 Fofat 0,96 0 0 0 0 0 0,25 0,18 0,018
dicalcic
39 0,35 Cretă 1,34 0 0 0 0 0 0,52 0 0,005
furajeră
0,35 Sare 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0,001
4 premix 1,00 0 0 0 0 0 0 0 0,04
total 100 3070 16,51 0,6 0,8 3,33 0,95 0,6 1,062
 Tabelul 5.3 Rețetă nutreț combinat pentru categoria finisher

Kcal Valoarea nutritiva a nutretului/kg Pret NUTRET % în Norme de hrana

EM lei/kg amestec 3000- 13- 0,42 0,7 4 0,85 0,5 Cost
3100 15 lei
% % % % % % Kcal % % % % % %
PB M+C L CB Ca P EM PB M+C L CB Ca P
3315 9 0,39 0,25 2,2 0,01 0,27 0,7 Porumb 49,6 1644 4,46 0,19 0,12 1,09 0 0,13 0,347
2890 9,2 0,41 0,35 4,8 0,05 0,36 0,7 Orz 30 867 2,76 0,12 0,11 1,44 0,02 0,11 0,21
3185 46 1,37 2,91 5,6 0,30 0,69 1,86 Șrot soia 48 16,91 539 7,78 0,03 0,49 0,35 0,05 0,12 0,315
39 0,35 Cretă 1,53 0 0 0 0 0 0,60 0 0,005
furajeră
24 18,50 1,9 Fosfat 0,76 0 0 0 0 0 0,18 0,14 0,014
dicalcic
0,35 Sare 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0,001
4 premix 1,00 0 0 0 0 0 0 0 0,04
Total 100 3050 15 0,54 0,7 3,48 0,85 0,5 0,932
 6. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREȚURI PENTRU VACILE DE LAPTE
Tabelul 6.1
Cost
Nutrețuri Total
Nutrețuri murate Nutreturi concentrate Alte nutreturi
uscate Hrana
Categoria EM NZ (lei)
NZAF
de animale P P fân Siloz Porumb Fosfat
Srot soia Cretă furajera
natural porumb boabe dicalcic

R N R N R N R N R N R N R N R N R N
7320
Vaci in 1220 6 3 39040 2440 2440 0,01 18 0,09 1122,
U 40 305 0 2 2
lactatie 0 2 0 0 0 5 3 2 4

Vaci 2520
7 1
gestant U 40 60 3600 0 46800
3
e
Necesar total (kg) 98400 437200 24400 24400 183 1122,4
/kg 0,1 0,08 0,7 1,86 1,9 0,35
Cost nutret (lei) 108020.5
total 9840 34976 17080 45384 347,7 392,84
4
E.M.P. = efectivul de mediu pe perioadă
N.Z.P. = numărul de zile din perioadă
U = raţie unică =365 zile N.Z.A.F. = numărul de zile animale furajate
N.Z.A.F. = E.M.P x N.Z.P R= kg brut din raţie N= kg brut necesar pe perioadă
N= R x NZAF Necesar total (kg) se stabileşte însumând N pe fiecare raţie în parte Cost/kg = costul nutreţului pe kg
Cost total de nutreţ = Necesar total (kg) x Cost/kg
Tabelul 6.2. Planificare suprafeţei de teren alocat culturilor furajere si calculul
cheltuielilor de producţie a acestor culturi

Suprafaţa Cost
Necesar Productivitatea Cheltueli
Cultura necesară producţie/tonă
(tone) (t/ha) (lei)
(ha) (lei)

Fân natural 98,4 3 34 100 9840

Siloz
437,2 30 15 80 34976
porumb

TOTAL 49 180 44816

Tabelul 6.3 Planul de cumpărături pentru nutreţuri

Nutreț Necesar (t) Cost lei / tonă Cheltuieli lei

Porumb boabe 24,4 700 17080
Srot soia 24,4 1860 45384
Cretă furajeră 1,1224 350 392,84
Fosfat dicalcic 0,183 1900 347,7
Total 63204,54
7. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU
MONOGASTRICE

7.1 Necesar nutreţuri şi cheltuilei cu nutreţurile la porcii în creştere şi îngrăşare

Specificare Greut.intrare Greu Spor I.C. Consum/porc Efectiv Necesar Pret/kg Cheltuieli
kg t. total Kg kg porci nutreturi n.c. cu
final kg nutret/ (kg) kg nutreturile
a kg spor lei
Kg
STARTER 10 25 15 2 30 50 1500 0,97 1455
10-25 kg
25-90 zile
GROWER 25 60 35 3 105 50 5250 1,06 5565
25-60kg
90-130
zile
FINISHER 60 100 40 3,9 156 50 7800 0,93 7254
60-100 kg
130-180
zile
TOTAL 14274
 8.ASPECTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ
A UTILIZĂRII NUTREŢURILOR

Tabel 8.1. Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la diferite categorii de

animale

Cheltuieli cu
Cheltuieli Rezultateeconomice
Categoria nutreturile Venituri (lei)
totale (lei) Profit / Pierdere
Lei %
Vaci de lapte 108020,54 50 216041.08 640500 424458.46
Porci la îngrășat 14274 65 21960 63000 41040
 Concluzii

În urma realizări acestui proiect am reușit să aduc in vedere ușurința creșterii și

obținerea unor producții însemnate a două categorii de animale și anume vaci de lapte și porci la
ingrășat .
Tot prin intermediul acestui proiect am adus la cunoștință posibilitatea unor venituri
însemnate pe fiecare specie.
În cadrul creșteri și obțineri unei producti de lapte de 25 kg am arătat că acest lucru se
poate face cu o rație unică ce nu depașește costul de 6,02 lei.
Luând în considerare parcursul fiziologic al acestui animal , mai exact stagiul de gestație ,
realizarea unei rați pentru această etapă este cu mult mai puțin decât cea precedentă. Prețul rației
pentru vaca gestantă ajunge la 1,82 lei deoarece la acest stadiu cerințele animalului sunt cu mult
diminuate.
Aceste prețuri mici și tot odată ușurința creșteri acestei speci rezultă și din faptul că o
bună parte din nutrețurile folosite sunt producție proprie.Restul nutrețurilor , mai exact cele
achiziționate , nu au o cantitate atat de mare în cât sa influențeze cu mult costul rației .
În cazul categoriei de porci la îngrășat , eficența realizări acestui lucru este reprezentat în mare
masura la fel ca la vaci de costurile mici alea rețetelor.
Am demonstrat acest lucru prin realizarea unor trei rețete pentru trei etape diferite ale
îngrașari porcilor ce au costuri considerabil de mici acestea fiind :
-faza starter de 0,97 lei
-faza grower de 1,06 lei
-faza finisher de 0,93 lei
Având în vedere și luând în calcul profitul de 424458.46 lei obținut pe intregul efectiv de
vaci și profitul de 41040 lei obținut de la tot întregul efectiv de porci se poate vedea clar
posibilele câștiguri obținute din această afacere.
BIBLIOGRAFIA

Ioan Mircea Pop- Nutriția și alimentația animalelor vol I II

Ioan Mircea Pop, Viorica Pop, Petru Halga, Teona Avarvarei- Nutriția și
alimentația animalelor