MATEMATICĂ

TEORIE ȘI FORMULE UZUALE EVALUAREA

NAŢIONALĂ

,,Un copil mereu supravegheat nu învaţă niciodată."

,,Copiii trebuie sa fie educaţi, dar ei trebuie, totodată, să fie lăsaţi să se educe singuri."
,,Logica este igiena pe care matematicianul o practică pentru a-şi păstra ideile sănătoase şi
puternice "
,,Matematica este muzica raţiunii."
,,Multă lume greşeşte la adunare, dar matematica rămâne matematică. "
,,Egalitatea nu există decât în matematică. "
„Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăți o să țin minte, dar dacă mă implici o să înțeleg.”
,, Parte a virtuţii constă în învăţătură, alta în exerciţiu; trebuie de o parte să înveţi, pe de altă să
întăreşti prin practică ce ai învăţat. ”
,, Matematica nu permite nici o ipocrizie și nici o neclaritate.”
,, Dacă oamenii nu cred că matematica este simplă, este doar pentru că nu își dau seama cât de
complicată este viața.”

r=z h=a
V = A b x h = π r 2 h=pizza

PascarR
1
 ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
MULŢIMI
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Relaţii între mulţimi Dacă avem: A = {1;2;3;4;5}, B = {2;3;5}, C = {3;2;5}.
- Apartenenţă, : 2A; - Egalitate, = : B = C;
- Incluziune, : BA
2 Submulţime Dacă avem: A = {1;2;3;4;5}, B = {2;3;5}.
O mulțime A cu n elemente,  Mulţimea B este o submulţime a mulţimii A pentru că fiecare
unde n este număr natural, element din B aparţine mulţimii A.
admite 2n submulțimi.
3 Operaţii cu mulţimi Dacă avem: A = {1;2;3;4}, B = {2;3;5}.
.
 Reuniunea: 퐴 ∪ 퐵 = {푥 |푥 ∈ 퐴 sau 푥 ∈A  B = {1;2;3;4;5}

퐵};
 Intersecţia: 퐴 ∩ 퐵 = {푥 |푥 ∈ 퐴 푠ꢀ 푥 ∈ 퐵}; A B =
{2;3} .
 Diferenţa: A− B = {x x  A si x  B} ; A − B = {1;4} .
AXB={((1,2)(1,3)(1,5)….  Produsul cartezian:  =  
…….(4,2)(4,3)(4,5)} A B {(x, y) x A si y B} .
4 Mulţimi finite şi mulţimi


Mulţime finită este mulţimea cu un număr finit de elemente.

infinite. Cardinalul unei Exemple de mulţimi finite: A = {1;2;3;4}, B = {2;3;5}.
mulţimi reprezintă numărul  Mulţime infinită este mulţimea cu un număr infinit de elemente.

elementelor acesteia. Exemplu de mulţime infinită: N = {0;1;2;3; ...; 9 9,1 0 0,....}.

5 Mulţimile N, Z, Q, R, R\Q  N = {0;1;2;3; ...; 9 9,1 0 0,....}.

ℕ mulţimea nr. naturale  Z = {.... − 3;−2;−1;0;1;2;3;...}.

ℤ mulţimea nr. intregi a 

 Q =  a  Z, b  Z*, (a,b) = 1 .
ℚ mulţimea nr. rationale b 
ℝ mulţimea nr. reale  R este mulţimea numerelor reale ce cuprinde toate categoriile de

ℝ \ ℚ mulţimea iraţionale numere inclusiv cele scrise sub formă de radicali.

 R − Q =  a a nu este patrat perf ect → numere iraţionale.

6 Relaţia NZQR NZQR

 Orice număr natural este număr întreg;
 Orice număr întreg este şi un număr raţional;

 Orice număr raţional este număr real.

7 Scrierea numerelor naturale
în baza zece
8 Propoziții adevărate şi
propoziții false
9 Împărțirea cu rest a
numerelor naturale
10 Divizibilitatea în N
+2
Exemplu: 2 = +2 = = 4.
1
De exemplu, un număr natural format din trei cifre se scrie în baza
zece astfel: abc = 100a + 10b+ c
Exemple de propoziții:
 Propoziție adevărată: ,, 12: 3+ 3 = 7 ”
 Propoziție falsă: ,, 12: 3+ 3 = 2 ”
Prin negarea unei propoziții adevărate se obține o propoziție falsă,
şi invers.
Dacă avem: 17: 5 = 3 si rest 2.
Teorema împărțirii cu rest: d = î  c + r, r î. 17= 53+ 2
 Un număr natural este divizibil cu un alt număr natural dacă

restul împărțirii dintre cele două numere este egal cu zero.

 Un număr natural b spunem că este divizor al unui număr natural

dacă există un număr natural c astfel încât a=b•c'. Se mai spune

ca a este un multiplu al lui b. Notăm b|a și citim b divide
a sau b este divizor al lui a.
Exemplu: D12 = {1;2;3;4;6;1 2}. Exemplu: M 3 = {0;3;6;9;....;3n;....}.
PascarR
2
 TITLUL
CONŢINUTULUI
11 Proprietăţile divizibilităţii
(cele mai uzuale)
12 Criteriile de divizibilitate
13 Numere prime şi numere
compuse
14 Numere pare şi numere
impare
15 Numere prime între ele
16 Descompunerea unui
număr natural într-un
produs de puteri de numere
prime
17 C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
18 Divizibilitatea în Z
EXEMPLE, EXPLICAŢII
 Oricare ar fi numărul natural a, atunci a|a, unde "a" diferit de zero.
 Oricare ar fi numărul natural a, atunci a|0, unde "a" diferit de zero,
și 1|a.
 Oricare ar fi numerele naturale a și b, atunci a|a•b și b|a•b ( produsul a 2
numere naturale este divizibil cu fiecare factor al produsului), unde "a"
și "b" diferite de zero.
 Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a|b și b|c, atunci a|c, unde
"a" și "b" diferite de zero.
 Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a|b și a|c, atunci a|(b±c),
unde "a" diferit de zero.
 Oricare ar fi numerele naturale a, b, c, dacă a|b, atunci a|c•b, unde "a"
diferit de zero.
• cu 2 - Un număr natural este divizibil cu 2 dacă ultima cifră a sa este
cifră pară (0,2,4,6,8)
• cu 3 Un număr natural este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale se
divide cu 3. Exemplu: 32139 se divide cu 3; 3+2+1+3+9=18
• cu 9 Un număr natural este divizibil cu 9 dacă suma cifrelor sale se
divide cu 9. Exemplu. 21543057 se divide cu 9; 2+1+5+4+3+0+5+7=27
• cu 4 Un număr natural este divizibil cu 4 dacă numărul format din
ultimele două cifre ale numărului este divizibil cu 4.
Exemplu. 4 | 2032 pentru că 4 | 32, 4 | 128 pentru că 4 | 28.
• cu 5 Un număr natural este divizibil cu 5 dacă ultima cifră a sa este 0
sau 5.
• cu 25 Un număr natural este divizibil cu 25 dacă numărul format din
ultimele două cifre ale numărului este divizibil cu 25. Exemplu. 25 |
3850 pentru că 25 | 50
• cu 11 Un număr natural este divizibil cu 11 dacă diferența dintre suma
cifrelor situate pe locurile impare şi suma cifrelor situate pe locurile pare
este multiplu al lui 11. Exemplu: 1925 : 11=175; (9+5)-(1+2)=11 1012 :
11=92; (1+1)-(0+2)=0
 cu 10, 100, 1000 etc. Un număr natural este divizibil cu 10 dacă ultima
cifră a sa este 0, cu 100 dacă ultimele două cifre ale sale sunt 00, cu 1000
dacă ultimele trei cifre ale sale sunt 000 etc.
 Numere prime sunt numere care au doar doi divizori: pe 1 şi pe el însuși.
Exemple: 2, 3, 5, 7, 11, etc.
 Numere compuse sunt numere care au cel puțin trei divizori. Exemple:
6, 12, 15, etc.
 Numere pare sunt numere divizibile cu 2. Forma de scriere a acestora este
2k , k  N .
 Numere impare sunt numere nedivizibile cu 2. Forma de scriere a acestora
este 2k +1 sau 2k −1, k  N .
 Numere prime între ele sunt numere care au ca divizor comun doar
numărul 1. Exemple: 4 şi 9; 15 şi 19.
Prin descompunerea unui număr natural într-un produs de puteri de numere
prime se înțelege scrierea acestuia sub formă de produs de factori care la
rândul lor nu se mai pot descompune. Exemplu:48=16·2=24·3
Pentru a afla c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. se procedează astfel:
 Se descompun în produs de puteri de numere prime numerele date:
48=24·3; 180=23·3 2·5
 Pentru a afla c.m.m.d.c. se iau factorii comuni (o singură dată) cu
puterea cea mai mică şi se înmulţesc între ei: (48,180)=22·3
 Pentru a afla c.m.m.m.c. se iau factorii comuni şi necomuni (o singură
dată) cu puterea cea mai mare şi se înmulţesc între ei: [48,180]= 24·3 2·5
Divizibilitatea în Z este asemănătoare cu divizibilitatea în N.
PascarR
3
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
19 Fracţii subunitare, a
Fracţii subunitare , a  b.
echiunitare, 
b
supraunitare a
 Fracţii echiunitare , a = b.
b
a
 Fracţii supraunitare , a  b.
b
20 Amplificarea şi m)
a am
simplificarea fracţiilor  Amplificarea = , m  0.
b bm
(m
a a:m
 Simplificarea = , m  0.
b b:m
21 Fracţii ireductibile  Fracţie ireductibilă este fracţia în care numărătorul şi numitorul sunt
numere prime între ele. Exemplu de obţinere a unei fracţii
ireductibile, pas cu pas:
48(2 24 (2 12 (3 4
= = = .
36 18 9 3
22 Transformări de fracţii abc
 Fracţii zecimale finite a,bc = .
100
abc− a
 Fracţii zecimale periodice simple a,(bc) = .
99
abcd − ab
 Fracţii zecimale periodice mixte a,b(cd) = .
990
 Exemple:
225 9 13−1 12 4 213− 21 192 32
2,25= = . 1, (3) = = = . 2,1(3) = = =
100 4 9 9 3 90 90 15
 O fracţie ordinară se poate transforma într-o fracţie zecimală prin
împărţirea numărătorului la numitorul fracţiei. Exemplu:
22
= 22: 3 = 7, (3).
3
23 Compararea, ordonarea  Compararea numerelor raţionale

şi reprezentarea pe axă 7 6
Dintre numerele a = şi b = mai mare este numărul ….
a numerelor reale 6 5
5) 6)
7 35 6 36
Aducem numerele date la acelaşi numitor: a= = şi b= =
6 30 5 30
Se observă că numărul mai mare este numărul b. Se poate să aducem
numerele date şi la acelaşi numărător iar atunci comparăm numitorii.

 Compararea numerelor reale din care cel puţin unul este număr

iraţional
Dintre numerele a = 3 7 şi b = 8 mai mare este numărul ….
Introducem factorii sub radical şi obţinem: a = 3 7 = 63şi
b = 8 = 64 . Se observă că numărul mai mare este numărul b.

PascarR
4
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
24 Valoarea absolută a unui  a, a  0
număr real 
 Valoarea absolută a unui număr real: a =  0, a = 0
− a, a  0

 Valoarea absolută a unui număr iraţional
Dacă avem: a − b , cel puţin unul este iraţional, a  b
, atunci
a −b = b−a . Exemplu: 3 − 2 = 2 − 3.
25 Opusul şi inversul unui  Opusul unui număr real: opusul lui a este −a.
număr real 1
 Inversul unui număr real: inversul lui a este .
a
26 Partea întreagă şi partea  Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real pozitiv:
fracţionară a unui număr
real
4,4 este între 4 şi 5.
Partea întreagă [4,4] = 4.
Partea fracţionară {4,4} = 4,4 − [4,4] = 4,4 − 4 = 0,4.
 Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real negativ:

−2,6 este între −3 şi −2.

27 Rotunjirea şi
aproximarea unui număr
real
28 Intervale în R;
Partea întreagă [−2,6] = −3.
Partea fracţionară {−2,6} = −2,6 − [−2,6] = −2,6 +3 = 0,4.
Metoda de a aproxima un număr real, mai ales când acesta este o
fracţie zecimală sau un număr iraţional este folosită la estimări şi
exerciţii de comparare.
 Exemplu: 20 = 4,4721359.....
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale prin lipsă
atunci am avea: 20 = 4,47.
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale cu adaos
atunci am avea: 20 = 4,48.


Interval mărginit închis la ambele margini: [a;b]

reprezentarea pe axă

 Interval mărginit închis la una din margini: (a;b]

 Interval mărginit deschis la ambele margini: (a;b)

Interval mărginit închis sau deschis la una din margini şi nemărginit

−


la cealaltă: ( ;a]

 Interval nemărginit la ambele margini: (−;+) = R

PascarR
5
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
29 Rădăcina pătrată a unui a = b dacă b2 = a.
număr natural pătrat
perfect a2 = a dacă a  0. În general a2 = a .
=
Exemplu: 225 152 = 15.
30 Algoritmul de extragere a ➢ Să calculăm rădăcina pătrată a lui 55225.
rădăcinii pătrate ➢ Despărţim numărul în grupe de câte două cifre, de la dreapta spre stânga.
➢ Ne întrebăm: care este cel mai mare număr al cărui pătrat este mai mic sau

egal cu 5. Acesta este 2; îl scriem în dreapta sus;

➢ Îl ridicăm la pătrat, obţinem 4 şi-l trecem sub 5, aflăm restul scăderii 1.

➢ Coborâm grupul de următoarele 2 cifre lângă rest.

➢ Dublăm pe 2 şi rezultatul 4 îl trecem sub 2.

➢ Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra

aleasă astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.

➢ Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra

aleasă astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.

➢ Rezultatul fiind 129, îl trecem sub 152 şi aflăm restul scăderii.
Aşadar, radical din 55225 ➢ Cifra 3 o trecem la rezultat, alături de 2.
este egal cu 235. ➢ Coborâm următoarea grupă de cifre, pe 25, lângă restul 23.

➢ Coborâm dublul lui 23, care este 46.

➢ Ne gândim care cifră punem alături de 46, numărul format îl înmulţim cu

acea cifră iar rezultatul să fie mai mic sau egal cu 2325.
➢ Acesta poate fi 5 şi facem calculele.

➢ Trecem rezultatul 2325 sub numărul 2325 şi efectuăm scăderea.

➢ Restul fiind zero, algoritmul s-a terminat, cifra 5 o trecem la rezultat alături

de 23.
31 Scrierea unui număr real  Dacă avem 7 atunci acest număr se poate scrie şi 7 = 72 = 49 .
pozitiv ca radical din
pătratul său 5 5 52 25
 Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi = = .
2 2 22 4

32 Reguli de calcul cu
radicali
33 Scoaterea şi introducerea
factorilor sub radical
 Doi radicali se pot aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la fel” adică
avem termeni asemenea:
Exemplu: 5 + 4 5 − 2 5 = 5 (1+ 4 − 2) = 5 3 = 3 5 .
 Înmulţirea radicalilor: a  b = a b ; 3  10 = 30 .
 Împărţirea radicalilor: a : b = a : b ; 18 : 6 = 3 .
 Scoaterea factorilor de sub radical. Prezentăm una din metodele
cele mai utilizate la scoaterea factorilor de sub radical. Se
descompune numărul dat în produs de puteri de numere prime – se
iau perechi de numere prime egale – dintr-o pereche va ieşi un
factor de sub radical – factorii nepereche vor rămâne sub radical –
factorii ieşiţi sau rămaşi sub radical se înmulţesc.
Exemplu:

2
16 = 23 33 = 23 23 = 6 6

 Introducerea factorilor sub radical se bazează pe operaţia

a  b = a b . Dacă avem 3 5 pentru a introduce pe 3 sub
radical, se ridică la puterea 2 numărul 3 după care se înmulţeşte cu

5. 3√5 = √32 ⋅ 5 = √9 ⋅ 5 = √45.

PascarR
6
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
34 Raţionalizarea  Raţionalizarea numitorilor de forma a b .
numitorilor b) 
m m b m b
= = .
a b a b b ab
6) (3
9 9 6 9 6 9 6 3 6
=  =  = =
2 6 2 6 6 2 6 12 4
 Raţionalizarea numitorilor de forma a b + c . În primul rând
conjugatul numărului a b + c este numărul a b − c . Pentru
raţionalizarea numitorului de această formă, fracţia se va amplifica cu
conjugatul numitorului.
a b−c)
m m  (a b − c) −
+ = = m(a2 b c) .
a b c (a b + c)  (a b − c) a b − c2
4+2 3 )
5 5  (4 + 2 3) + 10 3
= = 20 =
4 − 2 3 (4 − 2 3) (4 + 2 3) 4 − (2 3) 2
2
+ +
2 0 10 3 2(10 5 3) 10+ 5 3
= = =
16 −12 4 2
35 Operaţii cu numere reale Adunarea şi scăderea
Pentru a efectua adunarea sau scăderea numerelor raţionale este necesar
a parcurge următorii paşi:
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
▪ Se aduc fracţiile la acelaşi numitor;
▪ Se efectuează adunarea/scăderea.
Exemplu:
5 3
− 2,5− 3 + 2,(6)=6) 7− 3) −3) + 2) 8 42 − 15− 9 +16 34(2 17
7 = = = .
2 2 2 3 6 6 3
Proprietăţile adunării:
▪ Adunarea este comutativă: a + b = b + a.
▪ Adunarea este asociativă: a + b + c = (a + b) + c.
▪ Elementul neutru al adunării este 0: a + 0 = a.
▪ Pentru orice a există opusul lui a astfel încât: a + (-a) = 0.
Înmulţirea
▪ La înmulţirea unui număr întreg cu o fracţie, se înmulţeşte numărul
întreg cu numărătorul fracţiei, numitorul rămânând neschimbat;
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
▪ La înmulţirea a două fracţii ordinare se înmulţesc numărătorii între ei
şi numitorii între ei.
Exemplu:

 7 12 7 84 (6 14
a) 12 = = = .
18 18 18 3
 6 14 6 14  6 84 (21
b) 4,(6) =  = = = 4.
7 3 7 37 21
Proprietăţile înmulţirii:
▪ Înmulţirea este comutativă: a  b = b  a;
▪ Înmulţirea este asociativă: a  b  c = (a  b)  c;
▪ Elementul neutru al înmulţirii este 1: a  1 = a;
▪ Înmulţirea este distributivă faţă de adunare sau scădere:
a  ( b + c ) = a b + a c

PascarR
7
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
35 Operaţii cu numere reale Împărţirea
La împărţirea a două numere raţionale se înmulţeşte primul număr cu
al doilea inversat. Exemplu:
25 5 25 24 25 24 600(30 20
: =  = = = .
18 24 18 5 185 90 3
Tabelul înmulţirii semnelor: Tabelul împărţirii semnelor:
F1 F2 P D I C
+ + + + + +
+ − − + − −
− + − − + −
− − + − − +
Ridicarea la putere Exemplu:
,,Puterea este o înmulţire repetată” 2 5 = 2  2  2  2  2 = 32
a n = a  a  a  ...  a −2 2
 2  3 9
  =  =
a − m = 1m  3  2 4
a
Operaţii cu puteri: ▪ am  an = am+n;
a
▪ 1 = 1; ▪ am : an = am-n;
1
▪ a = a; ▪ (am)n = amn;
▪ a = 1, dacă a  0;
0
▪ (ab)m = am bm .
▪ 0 = 0, dacă a  0;
a

36 Ordinea efectuării
operaţiilor şi folosirea
parantezelor
37 Factorul comun
38 Media aritmetică
▪ Într-un exerciţiu de calcul aritmetic ce conţine mai multe operaţii cu
numere raţionale se efectuează mai întâi ridicările la putere, apoi
înmulţirile şi împărţirile în ordinea în care sunt scrise şi apoi adunările
şi scăderile, la fel, în ordinea în care sunt scrise.
▪ În exerciţiile de calcul aritmetic care conţin paranteze se efectuează
mai întâi calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
paranteze mari (drepte) şi apoi cele din acolade.
▪ Dacă în faţa unei paranteze ce conţine un număr raţional sau o
sumă/diferenţă de numere raţionale se află simbolul ,,−”, atunci se
poate elimina semnul şi paranteza, scriind numerele din paranteză cu
semnul schimbat.
Exemplu:
4 + 5 (22 + 3 4 − 10):17+ 332 − 310 =
= 4 + 5 (4 +12−10):17+ 38 − 30 =
= 4 + 56:17+ 38 − 30 =
= 4 + 30:17+ 38 − 30 =
= 34:17+ 38 − 30=
= 2 + 38 − 30 =
= 58−30=
= 40− 30= 10.
 Dacă f  ( a + b + c + .... + w ) = f  a + f  b + f  c + ..... + f w atunci

şi f a + f  b + f  c + ..... + f  w = f  (a + b + c + ..... + w)
 1 2 3 + 512−1210 = 12 (3+ 5 −10) = 12 (−2) = −24
Exemplu: a1 + a2 + a3 + .... + an
 Media aritmetică ma = .
n
PascarR
8
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
39 Media aritmetică  Media aritmetică ponderată
ponderată a  p + a  p + a3  p3 + .... + an  pn
mp = 1 1 2 2 +
p1 + p2 + p3 .... + pn
unde pi este ponderea numărului ai .
40 Media geometrică a m
 Media geometrică g = a b .
două numere reale
pozitive
41 Raportul a două numere a
Dacă avem numerele reale a şi b, atunci raportul lor este egal cu .
b
a 1 2,5 1250(25 50
Exemplu: Fie a = 1 2,5 şi b = 3,25. = = = .
b 3,2 5 325 13
42 Proprietatea a m
Dacă avem proporția = atunci a ∙n=b ∙m a, n=extremi b, m=mezi
fundamentală a b n
proporţiilor
43 Derivarea proporţiilor a m
Dacă avem proporţia = atunci mai putem obţine şi proporţiile:
b n
a b b n a b m n a m
 = ; = ; = ;  =  .
m n a m b n b a n m
ak mk a m a k m a : k m : k
 = ;  =  ;  = ; =
b n b k n k b k n b n
44 Aflarea unui termen x 7 87 56
Dacă avem proporția = atunci x = = = 28 .
necunoscut dintr-o 
8 2 2 2
proporţie dată extrem1 mez2
 În general dacă avem = atunci
mez1 extrem2
mez1 mez2 ext rem1 extrem2
ext rem1 = şi mez1 = .
extrem2 mez2
45 Mărimi direct  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt direct proporționale cu numerele
proporţionale      atunci se poate forma un şir de rapoarte egale:
a b c w
= = = .... = = i , unde i este coeficientul de proporţionalitate.
   
 Proprietate generală a unui şir de rapoarte egale:
a b c w a + b + c + .... + w
= = = .... = = .
     +  +  + .... + 
 Exemplu de o problemă: Să se împartă numărul 76 în trei părţi direct
proporţionale cu numerele 3, 5, 11.
Rezolvare:
a b c a + b + c 76
= = = = = 4  a = 3 4 = 12;b = 5 4 = 20;
3 5 11 3+ 5 +11 19
c = 11 4 = 44.
46 Mărimi invers  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt invers proporţionale cu numerele
proporţionale      atunci se poate forma un şir de produse egale:

a  = b   = c  = .... = w 
Acest şir de produse egale se poate transforma într-un şir de
rapoarte egale, precum:
a b c w
= = = .... = = i ,unde i este coeficientul de proporţionalitate.
1 1 1 1
   

PascarR
9
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
47 Regula de trei simplă  Regula de trei simplă cu directă proporţionalitate
2caiete.......... .......... .costă.......... .......... 7lei
x caiete.......... ....vor costa.......... ... 1 7,5lei
2caiete17,5lei 35caiete
x= = = 5caiete
7lei 7
 Regula de trei simplă cu inversă proporţionalitate
4 푚푢푛푐ꢀ푡표푟ꢀ. . . . . . . . . . . 푣표푟 푓푎푐푒 표 푙푢푐푟
푎푟푒. . . . . . . . . î 푛 14 푧ꢀ푙푒
7
푚푢푛푐
4푚푢푛푐 ꢀ푡표푟 ꢀ푡표푟ꢀ. . . . ꢀ. ⋅푣표푟 푓푎푐푒 푎푐푒푒푎 șꢀ 푙푢
14 푧ꢀ푙푒
푥푐푟푎푟푒.
= 56 푧ꢀ푙푒 .......î푛 푥 = 푧ꢀ푙푒= 8 푧ꢀ푙
7 푚푢푛푐ꢀ푡 7 푒
표푟ꢀ
48 Procente p
 Procentul este un număr raţional; p% = .
100
20 1 125 5
 Exemple: 20% = = ; 125% = = .
100 5 100 4
49 Aflarea a p % dintr-un p
Din relaţia p% din a = b  a = b
număr 
100
30 1800
 Exemplu: 30%din60 = 60 = = 18 .
100 100
50 Aflarea unui număr când p 100b
Din a = b  a = .
se cunoaşte p % din el

100 p
10054
 Exemplu: 45% din x = 54; x= = 120
45
51 Aflarea raportului p 100b
Din a = b  p = .
procentual 
100 a
100 20
 Exemplu: x% din 80 = 20; x= = 25.
80
20 1
Mai explicit: x% = = = 25%
80 4
52 Calculul probabilităţii de nr. de cazuri favorabile
Probabilitaeta = .
realizare a unui 
nr. total de cazuri
eveniment
 Exemplu. Într-un coşuleţ sunt 8 mere galbene şi 12 mere roşii. Care
este probabilitatea ca luând la întâmplare un măr, acesta să aibă
culoarea roşie?
12 12 3
P= = = = 75% .
8 +12 20 4

PascarR
10
 CALCULUL ALGEBRIC
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Calculul cu numere Termenii de forma cl unde c, numit coeficientul termenului,
reprezentate prin litere reprezintă un număr, iar, l, partea literală a termenului, este formată
din numere reprezentate prin litere, eventual, cu diverşi exponenţi, îi
numim termeni asemenea dacă părţile lor literale sunt identice, iar
adunarea lor se numeşte reducerea termenilor asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: 2xy2 si5xy2 ; − 5x 2 y 3si+ 4x 2 y 3 .
2) Adunarea: 3xy + 2xy2 + 5xy − 4xy2 = 8xy − 2xy2 .
3) Înmulţirea: 3x  (− 2xy2 ) (− 4x 2 y ) = 24x 4 y 3 .
4) Împărţirea: 28x 4 y 5 : (7x 3 y 3 )= 4xy2 .
5) Ridicarea la o putere: (− 2x2 yz 3) = −8x 6y 3z 9 .
3

6) Ridicarea la o putere cu exponent număr negativ:

−2 +2
a +b  c+d
  = 
c + d   a +b 
2 Formulele de calcul Formule utilizate:
prescurtat 1) Produsul dintre un număr şi o sumă/diferenţă: a(b  c ) = ab ac
2) Pătratul unui binom: (a  b) = a2  2ab+ b2
2

3) Pătratul unui trinom: (a b + c)+ 2a=2

+ 2+
(ab ac+ bc+)
4) Produsul sumei cu diferenţa: (a + b)(a − b) =ba −c b+ 2
2 2 2

5) Produsul a două paranteze: (a + b)(m + n ) = a(m + n ) + b(m +

6) (a-b)(a2+ab+b )=a -b
2 3 3
n)
7) (a+b)(a2-ab+b )=a +b
2 3 3

8) (a+b)3=a +3a b+3ab +b

3 2 2 3
=a -3a b+3ab2-b3
9) (a-b)3 3 2 ;
10) a2 +b 2
≥ 2ab
11) a+b ≥ 2√ab
12) a+1/a ≥ 2
13) a2+b +c ≥ ab+ac+bc
2 2

3 Descompunerea în factori Formule utilizate:

1) Scoaterea factorului comun: ab ac = a(b  c )
2) Restrângerea pătratului unui binom: a 2  2ab+ b = (a  b
2

3) Diferenţa de pătrate: a 2 − b 2 = (a + b)(a − b) )2

4) Descompunerea unui trinom de forma: x 2 + mx + n ; dacă
a  b = n si a + b = m a, b  Z
atunci: x 2 + mx + n = (x + a )(x + b) .
Exemple:
1) 15x 2 − 25x = 5x(3x − 5);
2) 9x 2 − 24x +16= (3x − 4
3 )2 ;
x 2 −2 −x y−12
4) 4x 2
= (=2x(x++y3)()(2x
x − 4y).;

PascarR
11
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4 Rapoarte de numere Exemple:
reprezentate prin litere y x
2x x + ; 2 − 9 2x
; ; cu condiția ca numitorul 0 .
3 5 4 x−2
5 Amplificarea k)
m mk
Amplificarea = ;
n nk
x+2)
3x + 3x 2 +
Exemplu: = 3x(x 2) = 2 6x .
x − 2 (x − 2)(x + 2) x − 4
6 Simplificarea m (k m:k
Simplificarea = ;
n n:k
pentru a simplifica un raport de fapt se caută c.m.m.d.c. al termenilor
raportului dat.
x 2 + 4x + 4
Exemplu: Să se simplifice raportul: ; se descompun în
x2 − 4
factori termenii raportului şi după aceea se simplifică.
( x+2
x 2 + 4x + 4 x+2
= (x + 2)2 = .
x −4
2
(x + 2)(x − 2) x −2
7 Adunarea sau scăderea Adunarea sau scăderea
k:n )
m k:q) p (k : n) m + (k : q) p
 + = ;
n q k
Unde k este c.m.m.m.c. al lui n şi q.
Exemplu:
x−
3x 2 2)
3x 2 3x 2 − 6x + 2 3x 2 − 6x + 2
+ 2 = + = = .
x + 2 x − 4 x + 2 (x + 2)(x − 2) (x + 2)(x − 2) (x + 2)(x − 2)
8 Înmulţirea m p m p
Înmulțirea  = ;
n q nq
x x+2 x(x + 2) x 2 + 2x
Exemplu:  = = 2 .
x + 3 x − 3 (x + 3)(x − 3) x − 9
9 Împărţirea m p m q mq
Împărţirea : =  = ;
n q n p n p
x −1 2x − 2 x −1 x − 2 (x −1)(x − 2) x −2
Exemplu: : =  = = .
x + 2 x − 2 x + 2 2x − 2 (x + 2) 2(x −1) 2x + 4
10 Ridicarea la putere m
a
ma
Ridicarea la putere   = a ;
n n
 x  x2 x2
2

Exemplu:   = = .
 x −1 (x −1)2 x 2 − 2x +1
−a
11 Ridicarea la putere cu m na
exponent număr Ridicarea la putere   = a ;
n m
negativ −2 − +
 x  (x − 1)2 x 2 2x 1
Exemplu:   = x2 = x2
.
 x −1

PascarR
12
 FUNCȚII
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Noţiunea de funcţie  Daca fiecărui element din mulţimea A îi corespunde un element din
mulţimea B spunem că este definită o funcţie pe A cu valori în B.
 Se notează: f : A → B. A = domeniul de definiţie, B = codomeniul funcţiei.
Exemplu: f : − 2;0;1;2;3→ R, f (x) = x + 3
2 Funcţii definite pe
mulţimi finite,
7

exprimate prin 5

diagrame, tabele, 3

formule, grafic
2

0
-1 0 2 5

x -1 0 2 3 5 f(x) = x + 2
y 1 2 4 5 7

3 Funcţii de tipul Exemplu:

f:A→R, Să se construiască graficul funcţiei
f(x) = ax + b, f:[-2;4)→R, f ( x ) = −3 x + 2 ;
unde A este un Pentru x = −2  f ( −2) = 6 + 2 = 8  A( −2;8) ;
interval de numere x=  f B − ;
4 (4) = −12+ 2 = −10 (4; 10)
reale Pentru
Graficul funcţiei este un segment de dreaptă ce uneşte
punctele A şi B, închis în A şi deschis în B.
* Dacă mulţimea A este un interval de numere
mărginit la o extremă şi nemărginit la cealaltă
extremă, atunci graficul funcţiei este o semidreaptă
cu originea în extrema mărginită a intervalului.
4 Funcţii de tipul Exemplu:
f:R→R, Sa se construiască graficul funcţiei f:R→R,
f(x) = ax + b 12x 17
f (x) = − ;
11 11
72 17 55
Pentru x = 6  f (6) = − = = 5  A(6;5) ;
11 11 11
Pentru
− 60 17 − 77
x = −5  f (−5) = − = = −7  B(−5;−7)
11 11 11
Graficul funcţiei este o dreaptă ce trece prin punctele
A şi B.
5 Definiţie. Funcţia de tipul f : R → R, f(x) = ax + b , unde a, b  R se numeşte funcţie
liniară. Dacă a≠0, atunci funcţia f : R → R, f(x) = ax + b , se numeşte funcţie
de gradul I.

PascarR
13
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
6 Reprezentarea Distingem trei cazuri pentru funcţia de gradul I
geometrica a 1. Dacă a ǂ 0 si b = 0, atunci funcţia ƒ(x) =ax, are ca reprezentare geometrica o
graficului unei dreaptă care conţine originea sistemului de coordonate.
funcţii liniare este o
2. Dacă a = 0 si b = 0, funcţia liniara ƒ(x) =0 este funcţia constantă nulă, a cărei
dreapta.
reprezentare geometrică este axa Ox.
3. Dacă a=0 si b ǂ 0, atunci funcţia ƒ(x)=b, este funcţia constantă nenulă are
ca reprezentare geometrică o dreaptă care este paralelă cu axa Ox.
7 Intersecţia Intersecţia cu axa Ox, Gf ∩ Ox calculăm ƒ (x) =0 si are punctul de coordonate
graficului unei A(− 푏; 0) sau A(x,0) Deci avem: Gf ∩ Ox = A(−푏; 0) sau A(x,0)
funcţii de gradul I 푎 푎
cu axele de Intersecţia cu axa Oy, Gf∩Oy calculam ƒ(x) =b si are punctul de coordonate
coordonate: B(0,b) sau B(0, y)
Deci avem: Gf ∩ Oy = B(0,b) sau B(0, y)
ퟐ
8 Formula distanţei A(x1, y1) si B(x , y ) [AB]=√(퐱ퟐ − 퐱 ퟏ ) +ퟐ (퐲 ퟏ−퐲
ퟐ
(lungimii )Să se determine 2lungimea
2
segmentului [AB] unde A(1,2) şi B(5,-1)
segmentului) dintre Rezolvarea: Din formula distanţei
2 puncte
AB=√(5 − 1)2 + (2 − (−1))2 =√42 + 32 = √25=5 avem: AB= 5

ECUAȚII, INECUAȚII, SISTEME DE ECUAȚII

TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Ecuaţii de forma Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b = 0 se numeşte ecuaţie cu o


ax+ b = 0 , necunoscută, unde a şi b sunt numere reale.

a  R*,b R.  Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt

membru cu semnul schimbat.

 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi egalitatea cu un număr diferit

de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final aflarea

necunoscutei.
Exemplu: 3x + 3 = x 2+ 2 x(3− 2 )= −(3− 2 )
− (3− 2 )  3x − x 2 = 2 − 3 
x = = −1.
3− 2
2 Ecuaţii echivalente  Două ecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi soluţie.
 Bazându-se pe proprietăţile egalităţii, se pot obţine ecuaţii echivalente
pornind de la o ecuaţiei dată.
Exemplu: Fie ecuaţia 2x − 4 = 0;
a) adunăm la ambii membri ai ecuaţiei numărul 5: 2 x − 4 + 5 = 0 + 5;
2 x +1 = 5
b) înmulţim ecuaţia (toţi termeni) cu 3: 2 x +1 = 5 3
6 x + 3 = 15
3 Inecuaţii de forma  Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b > 0 se numeşte inecuaţie cu o

ax + b  0, (,,) , necunoscută, unde a şi b sunt numere reale.

a  R*,b R.  Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt

membru cu semnul schimbat.

 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi inegalitatea cu un număr

diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final

aflarea necunoscutei.
 Dacă o inecuaţie se va înmulţi/împărţi cu un număr negativ atunci sensul

inegalităţi se schimbă.
x −
Exemplu:5x − 21 8x − 6  5x −8x  −6 + 21 − 3 15: ( 3)
 x  −5 
x  (− 5;+) . PascarR
14
 TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4 Sisteme de ecuaţii Metoda reducerii:
de forma ▪ Se alege o necunoscută cu scopul de a fi ,,redusă” ţi se identifică coeficienţii
 a1 x + b1 y + c1 = 0 săi;
 , ▪ Se află c.m.m.m.c. al coeficienţilor şi se înmulţesc ecuaţiile astfel încât să se
a2 x + b2 y + c2 = 0 obţină coeficienţii necunoscutei numere opuse;
a1 ,a2 ,b1 ,b2 ,c1 ,c2  R ▪ Se adună ecuaţiile şi se obţine o ecuaţie cu o singură necunoscută, după care
se rezolvă;
La fel se procedează şi cu cealaltă necunoscută.
2x + y = 5 2 4x + 2y = 10
Exemplu:  
 x − 2y = −3 3x − 2y = −3
3 7x = 7  x = 1;
 2x + y = 53  6x + 3y = 15
 
3x − 2y = −3 (− 2) − 6x + 4y = 6
 
x = 1
7 y = 21  y = 3   .
y = 3
Metoda substituţiei:
▪ Se află dintr-o ecuaţie o necunoscută în funcţie de cealaltă necunoscută;
▪ Se introduce valoarea acestei necunoscute în cealaltă ecuaţie şi se rezolvă
ecuaţia;
▪ Se află cealaltă necunoscută.
 2x + y = 5 x+y=
Exemplu:  din 2 5  y = 5 − 2x ;
 x − 2y = −3
Introducem pe y3= 5 − 2x în 3x − 2 y = −3  3x − 2(5 − 2x ) = −3 
3x −10+ 4x = −3  7x = 7  x = 1
= −  y = 5 − 2 1 = 3  x = 1
Introducem pe x = 1 în y 5 2x  .
y = 3
5 Probleme ce se Etapele de rezolvare a unei probleme:
rezolvă cu ajutorul 1. Stabilirea datelor cunoscute şi a celor necunoscute din problemă.
ecuaţiilor, 2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) şi exprimarea celorlalte date
inecuaţiilor şi a necunoscute în funcţie de aceasta (acestea).
sistemelor de 3. Alcătuirea unei ecuaţii (sistem de ecuaţii) cu necunoscuta (necunoscutele)
ecuaţii aleasă (alese), folosind datele problemei.
4. Rezolvarea ecuaţiei (sistemului de ecuaţii).
5. Verificarea soluţiei.
6. Formularea concluziei problemei.
Exemplul 1(ecuaţie): Un călător parcurge un drum în 3 zile astfel: în prima zi
1 3
parcurge din drum, a doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de
3 5
km. Aflaţi lungimea totală a drumului.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – lungimea totală a drumului, pe
care o notăm cu x;
x 2x
În prima zi a parcurs: ; i-au rămas de parcurs ; a doua zi a parcurs
3 3
3 2x 2x
 = ;
5 3 5
x 2x 15) x
= 5) x + 3) 2x 15)
Avem ecuaţia: x = + + 40 pe care o rezolvăm: + 40 15
3 5 3 5
15x = 5x + 6x + 600
PascarR
15
 600
15x −5x − 6x = 600  4x = 600  x = = 150km este lungimea totală
4
a drumului.

Exemplul 2 (inecuaţie): Să se găsească trei numere naturale consecutive a

căror sumă este mai mică decât 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – numărul cel mai mic pe care îl şi
notăm cu x;
Celelalte două numere vor fi x + 1 şi x + 2
 inecuaţia: x + x +1+ x + 2  16 pe care o rezolvăm:
13
3x + 3  16  3x  13  x   soluţiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).
3
5 Probleme ce se Exemplul 3 (sistem de două ecuaţii): Două creioane şi nouă cărţi costă
rezolvă cu ajutorul împreună 80 de lei. Dacă 5 creioane şi 4 cărţi costă împreună 42 de lei, aflaţi
ecuaţiilor, preţul unui creion şi a unei cărţi.
inecuaţiilor şi a Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: preţul unui creion = x şi preţul
sistemelor de unei cărţi = y.
ecuaţii 2x + 9y = 76
Se formează sistemul de ecuaţii: 5x + 4y = 42 pe care îl rezolvăm:

 8x + 36y = 304
 2x + 9 y = 76 4
  − 45x − 36y = −378  x = 2 lei (preţul unui creion).
5x + 4 y = 42(−9)
− 37x = −74

Introducem valoarea lui x în prima ecuaţie:
2
 2 + 9 y = 76  9 y = 76− 4  9 y = 72  y = 8 lei (preţul unei cărţi).

PascarR
16
 GEOMETRIE
MASURARE SI VALORI
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Lungime  Unitatea de măsură a lungimii este metrul – m.
 Multiplii metrului - m:
▪ 1dam= 10m .
▪ 1hm = 10dam= 100m .
▪ 1km = 10hm= 100dam= 1000m .
▪ 1m = 0,1dam= 0,0 1hm =
 0,001km.metrului:
Submultiplii
▪ 1m = 10dm= 100cm= 1000mm.
▪ 1dm= 0,1m= 10cm= 100mm.
▪ 1cm = 0,0 1m = 0,1dm = 10mm.
▪ 1mm= 0,001m= 0,0 1dm =
2 Arie  0,1cmde
Unitatea . măsură a ariei este metrul pătrat – m2.
:
 Multiplii metrului pătrat – m2
▪ 1dam2 = 100m 2 .
▪ 1hm2 = 100dam2 = 10000m 2 .
▪ 1km2 = 100hm2 = 10000dam 2 = 1000000m 2.
▪ 1m2 = 0,0 1dam2= 0,0001hm2= 0,000001km2 .
:
 Submultiplii metrului pătrat – m2
▪ 1m 2 = 100dm2 = 10000cm2 = 1000000mm2.
= =
▪ 1dm2 = 0,0 1m2 100cm2 10000mm2.
=
▪ 1cm2 = 0,0001m2 = 0,0 1dm2 100mm2 .
▪ 1mm2 = 0,000001m2 = 0,0001dm2 = 0,0 1cm.2
 Alte unităţi de măsură a ariei:
=
▪ 1ha 10000m 2.
▪ 1ar = 100m2 ; 1ha = 100ari .
3 Volum  Unitatea de măsură a volumului este metrul cub – m3.
:
 Multiplii metrului cub – m3
▪ 1dam 3 = 1000m 3 .
▪ 1hm3 = 1000dam 3 = 1000000m 3 .
▪ 1km3 = 103 hm3 =106 dam 3 =109 m 3 .
▪ 1m 3 = 10 dam 3 =10 6 hm3 = 10 9 km3 .
−3 − −

:
 Submultiplii metrului cub – m3
▪ 1m 3 = 1000dm3 = 1000000cm3 = 1000000000mm3.
= =
▪ 1dm3 = 0,001m3 1000cm3 1000000mm3 .
=
▪ 1cm3 = 0,000001m3 = 0,0001dm3 1000mm3 .
▪ 1mm3 = 10 9 m 3 = 10 6 dm3 = 10 cm3 .
− − −3

 Unitatea de măsură a volumului – litrul .

▪ 1l = 1dm3 .
▪ 1m 3 = 1000dm3 = 1000l .
▪ 1l = 100cl = 1000ml .
= =
▪ 1dal 10l; 1hl 100l.
4 Unghi  Unitatea de măsură a măsurii unui unghi este – gradul
sexagesimal.

▪ 10 = 60' = 3600 '' . (1grad = 60 minute = 3600 secunde)

▪ 1 = 60'' .
'
PascarR
17
 FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
1 Punctul, dreapta, planul, ▪ Punctul este figura geometrică ce se aseamănă cu o urmă lăsată de un
semiplanul, semidreapta, creion;
segmentul de dreaptă, ▪ Punctul nu are dimensiune;
unghiul ▪ Punctele se notează cu litere mari de tipar: A, B, C,.., A1, A2,…

▪ Dreapta este figura geometrică ce se aseamănă cu un fir foarte subţire

perfect întins;
▪ Dreapta are o singură dimensiune - lungimea;
▪ Dreptele se notează astfel: AB, BC, …, d, d1, d 2, …

▪ Planul este figura geometrică ce se aseamănă cu o pânză foarte subţire

perfect întinsă;
▪ Planul are două dimensiuni – lungimea şi lăţimea;
▪ Planele se notează astfel: (ABC) sau , , , …

▪ Semiplanul – o dreaptă inclusă într-un plan împarte planul dat în două

semiplane.

▪ Semidreapta – este dreapta mărginită la un capăt.

▪ Segmentul de dreaptă – este dreapta mărginită la ambele capete.

▪ Unghiul – este figura geometrică formată de două semidrepte cu

originea comună.

2 Poziţii relative a două Explicaţii:

drepte în spaţiu a) drepte identice;
b) drepte concurente,
d1  d 2 = O;
c) drepte paralele, d1  d 2 = 
şi coplanare;
d) drepte oarecare,
d1  d 2 =  şi necoplanare;

PascarR
18
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
3 Relaţia de paralelism în e) dacă a  b şi b  c ,
spaţiu atunci şi a  c.

4 Relaţia de perpendicularitate Dacă dreptele a şi b sunt

perpendiculare pe acelaşi plan,
atunci aceste drepte sunt paralele
între ele.
a ⊥; b ⊥; a b.
5 Postulatul lui Euclid sau Într-un plan, printr-un punct exterior unei drepte trece o dreaptă paralelă
Axioma paralelelor cu ea și numai una.
6 Unghiurile cu laturile Explicaţii:
respective paralele Cazul I − unghiurile sunt
congruente;
Cazul II – unghiurile sunt
suplementare.
7 Unghiul a două drepte în Explicaţii:
spaţiu; drepte perpendiculare ▪ Dacă avem dreptele a şi b (necoplanare) şi
este necesar să găsim unghiul dintre ele,
procedăm astfel:
▪ căutăm o dreaptă paralelă cu una dintre ele
şi care are un punct comun cu cealaltă
(de ex. b  c);
Unghiul pe care îl formează dreapta c cu
dreapta a este şi unghiul dintre dreptele a şi b
( unghiul de măsura ).
8 Dreapta perpendiculară pe Explicaţii:
un plan Dacă dreptele a şi b   şi
d ⊥
d ⊥ a si d ⊥ b , atunci şi .
Teoremă: O dreaptă perpendiculară pe un
plan este perpendiculară pe orice dreaptă
inclusă în planul dat.
9 Distanţa de la un punct la un Explicaţii:
plan ▪ distanţa de la un punct la un plan este
,,drumul cel mai scurt” de la acel punct la
planul dat;
▪ distanţa de la un punct la un plan este
lungimea segmentului de dreaptă
perpendicular pe planul dat;
▪ PQ = distanţa de la punctul P la planul 
dacă PQ⊥.
PQ ⊥ a, a  
Pentru asta este necesar: 
 PQ ⊥ b, b  
10 Teorema celor trei b
perpendiculare a⊥ 
B b   MB ⊥ b
AB ⊥ b
AB  

PascarR
19
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
11 Proiecţii de puncte, de Explicaţii:
segmente de dreaptă şi • Proiecţia unui punct pe un plan este un punct. Dacă AA`⊥, A` este
de drepte pe un plan proiecţia lui A pe planul .
• Proiecţia unui segment de dreaptă pe un plan este un segment de
dreaptă. Dacă AA`⊥, BB`⊥, A`B` este proiecţia lui AB pe planul .
• Proiecţia unei drepte pe un plan este o dreaptă. Dacă AA`⊥, BB`⊥,
A`B` este proiecţia lui AB pe planul .

12 Unghiul dintre o Exemplu / aplicaţie:

dreaptă şi un plan; Dreapta AB nu este paralelă cu planul . BC⊥.
lungimea proiecţiei Unghiul dintre dreapta AB şi planul dat este unghiul
unui segment BAC de măsura . Dacă BC = 6cm şi AC = 8cm,
BC 6 3
atunci: tg = = = .
AC 8 4
13 Unghi diedru; unghiul Explicaţii:
plan corespunzător    = m; b  ; a  ; a b = {P }
diedrului   = unghiul plan al diedrului

14 Plane perpendiculare    = a

Explicaţii: Dacă :  b     ⊥ 
 b⊥

Sau: Două plane sunt perpendiculare dacă
măsura unghiului plan al diedrului celor două
plane este de 900.
15 Simetria faţă de un  Punctul B este simetricul lui A faţă de punctul
punct în plan; simetria O dacă A,O, B sunt coliniare şi AO=OB;
faţă de o dreaptă în plan  Punctul B este simetricul lui A faţă de dreapta
a dacă A, O, B sunt coliniare, AB⊥a şi
AO=OB.
16 Calculul distanţei de la Exemplu / Fie ABCA`B`C` o prismă triunghiulară regulată
un punct la o dreaptă aplicaţie: dreaptă cu muchia bazei de 6 cm şi înălţimea de 8cm.
Să se afle distanţa de la punctul A` la dreapta BC.
Rezolvare: AD⊥BC; AA`⊥(ABC)A`D⊥BC.
l 3 6 3
AD = = = 3 3.
2 2
A`D 2 = AD 2 + AA`2 = 27+ 64 = 91 A`D = 91cm.
17 Calculul distanţei de la Exemplu / aplicaţie:
un punct la un plan Fie VABC o piramidă triunghiulară regulată dreaptă cu AB = 12 cm şi
înălţimea VO = 2 6 cm. Se cere să se afle distanţa de la punctul O la planul
(VBC).
Rezolvare:
VO ⊥ ( ABC); OA`⊥ BC;  VA`⊥ BC
 d O;(VBC) = d (O;VA`) = OP unde OP ⊥ VA`.
l 3 12 3
OA`= = = 2 3; VA`= VO 2 + OA`2 = 24+12 = 36 = 6.
6 6
VOOA` 2 6  2 3 12 2
OP = = = = 2 2cm.
VA` 6 6
PascarR
20
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
18 Unghiul dintre două Exemplu / aplicaţie:
plane Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată dreaptă cu AB = 18cm şi înălţimea
VO = 12 cm. Se cere să se afle sinusul unghiului dintre planele (ABC) şi (VBC).
Rezolvare:
VO ⊥ ( ABC); OP ⊥ BC;  VP ⊥ BC;
  = este unghiul d intre planele ( ABC)si(VBC).
AB 18 + =
OP = = = 9; VP = OP2 +VO2 = 81 144 = 225 15.
2 2
(3
VO 12 4
sin = = = .
VP 15 5

TITLUL
CONŢINUTULUI
1 Perimetrul şi aria
2 Suma măsurilor
unghiurilor într-un
triunghi
3 Unghi exterior unui
triunghi
TRIUNGHIUL
EXEMPLE, EXPLICAŢII
 Perimetrul P = a + b + c;
a +b+ c a
 Semiperimetrul p = ; h = c∙sin(∢B) = b∙sin(∢C)
2
a  ha a  c sinB
 Aria A = = = p( p − a)(p −b)(p −c) ;
2 2
cat etă  cat etă
 Aria unui triunghi dreptunghic A = ;
2
l2 3
 A= .
Aria unui triunghi echilateral 4
 Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180.
 Într-un triunghi dreptunghi, unghiurile ascuţite sunt complementare.
 m( ACD) = m( ABC) + m( BAC).
 m( ACD) = 180 − m( BCA)

4 Linii importante în Mediana Mediatoarea Bisectoarea Înălțimea

triunghi

Raza cercului
circumscris
Δ ABC este egală cu:

Raza cercului înscris în •Mediana •Mediatoarea este •Bisectoarea este •Înălțimea este
este
Δ ABC segmentul de dreapta semidreapta ce perpendiculara
dreaptă ce perpendiculară pe împarte unghiul în dusă din vârful
unește vârful mijlocul unei două unghiuri unui triunghi pe
unui triunghi cu laturi. adiacente latura opusă.
a, b,c - laturile Δ
mijlocul laturii •Punctul de congruente. •Punctul de
S - aria Δ
opuse. intersecție al •Punctul de intersecție al
p -semiperimetrul
•Punctul de mediatoarelor se intersecție al înălțimilor se
Δ
-1
r² = p (p - a)(p - intersecție al numește centrul bisectoarelor se numește
b)(p - c) - b)(p - c) medianelor se cercului numește centrul ortocentrul
r²=(p-a)(p
numește circumscris cercului înscris triunghiului.
p
centrul de triunghiului. triunghiului.
greutate.
PascarR
21
 TRIUNGHIUL

TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII

CONŢINUTULUI
5 Linia mijlocie în  Segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două
triunghi laturi a unui triunghi se numeşte linia mijlocie.
 MN BC

 BC
MN = 2


6 Triunghiul isoscel –  Triunghiul


isoscel este triunghiul care are două laturi congruente.
proprietăţi [ AB] [ AC]
 Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente. B  C
 Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană, şi
înălţime, şi mediatoare.
 Într-un triunghi isoscel medianele (înălţimile sau bisectoarele)
corespunzătoare laturilor congruente, sunt congruente.
7 Triunghiul  Triunghiul echilateral este triunghiul care are toate cele
echilateral – trei laturi congruente. [ AB]  [ AC]  [BC] .
proprietăţi  Într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt
congruente şi fiecare are măsura egală cu 60
A  B  C .
 Într-un triunghi echilateral bisectoarea oricărui unghi este
şi mediană, şi înălţime, şi mediatoare.
8 Criteriile de Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă
congruenţă a LUL ULU LLL
triunghiurilor

Dacă Dacă  AB = A`B`

AB = A`B` ABC  A`B`C` 
 Dacă BC  B`C`
   AC = A`C`
ABC  A`B`C`  BC  B`C` 
 BC = B`C` BCA = B`C`A` Atunci
 
Atunci ABC  A`B`C` Atunci ABC  ABC  A`B`C`
A`B`C`
9 Triunghiul Teorema înălţimii A D 2 = B D D C
dreptunghic – relaţii Teorema catetei 
metrice Teorema catetei ACB 2
= D C B
BD BC
Teorema lui Pitagora AB + AC2 = BC2
2

10 Relaţii 300 450 600 cateta opusă cateta alaturată

푠ꢀ푛 훼 ipotenuză ;푐표푠 훼 ipotenuză
trigonometrice sin 1 =
2 3 catetaopusă = catetaalaturaăt
2 2 tg = ; ctg =
600 2 2 catetaalaturaăt catetaopusă
1 300 cos 3 2 1 sin  + cos  = 1
2 2
3
2 2 2

450 2 tg 3 1 3
1 450 3
ctg 3
1 3 1
3

PascarR
22
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
11 Teorema lui Thales Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi
şi reciproca ei determină pe celelalte două (sau pe prelungirile lor)
segmente proporţionale.
AM AN
=
MB NC
Reciproca. Dacă punctele M şi N determină pe cele
două laturi ale triunghiului ABC segmente
proporţionale atunci MN este paralelă cu BC.
12 Teorema Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi
fundamentală a formează cu celelalte două (sau cu prelungirile lor) un
asemănării triunghi asemenea cu cel dat.
AM MN AN
 = = .
AB BC AC
13 Teorema unghiului - într-un triunghi dreptunghic cu un unghi de 30 de
de 30 de grade – grade, lungimea catetei opuse acestui unghi este egală
cu jumătate din lungimea ipotenuzei
m(∢ACB)=300 =>AB=BC:2=BC|2
14 Teorema unghiului Dacă un triunghi dreptunghic are un unghi de 150 atunci
de 15 de grade înălţimea din vârful unghiului drept are lungimea egală
cu 1/4 din lungimea ipotenuzei. AD= BC:4 = 1/4 BC.
15 Criteriile de Criteriul de Criteriul de asemănare Criteriul de asemănare
asemănare a asemănare LUL LLL UU
triunghiurilor Două triunghiuri sunt Doua triunghiuri sunt Două triunghiuri sunt
asemenea dacă au asemenea dacă au toate asemenea dacă au câte
câte două laturi laturile respectiv două unghiuri respectiv
respectiv proporţionale. congruente.
proporţionale şi
unghiurile cuprinse
între ele congruente.

퐴퐵 퐵퐶 퐴 ∢ B ∢ N; ∢ C∢ P
=퐶 =
퐴퐵 퐵퐶 푀푁 푁푃 푀푃
푀푁
= 푁푃∢B  ∢N
16 Teorema bisectoarei Într-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului A
퐵퐷 퐴 determină pe latura opusă (BC) segmente proporţionale
퐵 =
퐷퐶 퐴 cu laturile unghiului
Triunghiul 퐶
dreptunghic – relaţii metrice - aflarea sin, cos, tg, ctg pentru ∢ de 300, 450 respectiv 600,

600
450
2 √2
1
1

√3 300 1 450

sin 300 = co/ip = 1/2
cos 300 = ca/ip = √3/2
tg 300 = c.o./c.a. = √3/3
ctg 300 = c.a./c.o. = √3/1 = √3
sin 600 = co/ip = √3/2 sin 450 = c.o./ip = 1/√2 = √2/2
cos 600 = co/ip = 1/2 cos 450 = c.a./ip = 1/√2 = √2/2
tg 600 = c.o./c.a. = √3 tg 450 = c.o./c.a. = 1
ctg 600 = c.a./c.o.= 1/√3 = √3/3 ctg 450 = c.a./c.o. = 1
PascarR
23

TITLUL
CONŢINUTULUI
1 Perimetrul şi aria
patrulaterelor studiate
2 Suma măsurilor unghiurilor
unui patrulater convex
3 Paralelogramul – proprietăţi
4 Dreptunghiul – proprietăţi
particulare
5 Pătratul – proprietăţi
particulare
PATRULATERUL CONVEX
EXEMPLE, EXPLICAŢII
ARIA UNUI PARALELOGRAM
 A = baza inaltimea= AB h
 A = AB ADsin
 P = 2(AB + AD)
ARIA UNUI DREPTUNGHI
 A = Ll
d 2 sin
 A=
2
 P = 2(L + l)
ARIA UNUI PATRAT
 A = l2
d2
 A=
= 2
 P 4l
ARIA UNUI
ROMB
d d
1
 A= 2
2
 A = l h
 A = l 2  sin = l∙sin(∢A)
=
 P 4l
ARIA UNUI TRAPEZ
(B + b)  h
 A=
2
A =Lm • h , unde Lm-linie mijlocie
 P = AB+ BC+CD+ DA
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este egală cu
360.
Proprietăţi:
1.Laturile opuse sunt congruente două câte două.
[AB][CD]; [BC][AD] .
2.Unghiurile opuse sunt congruente, ∢A∢C şi ∢B∢D;
3.Unghiurile alăturate sunt suplementare, m(∢A)+m(∢B)=1800 şi
m(∢B)+m(∢C)=1800;
4.Într-un paralelogram diagonalele se intersectează înjumătăţindu-se,
[OA][OC]; [OB][OD] .
Alte proprietăţi:
1. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.
Alte proprietăţi:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersectează perpendicular
una pe cealaltă;
5. Diagonalele sunt şi bisectoarele unghiurilor.
PascarR
24
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
6 Rombul – proprietăţi Alte proprietăţi:
particulare 1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt şi bisectoarele
unghiurilor.

7 Trapezul – linia mijlocie în Segmentul de dreaptă care uneşte

trapez mijloacele laturilor neparalele se numeşte
linie mijlocie.
 MN = B + b şi MN BC.
2
B − b și MP=QN=푏
 PQ = 2
2
8 Trapeze particulare Trapez dreptunghic Trapez isoscel
Un trapez dreptunghic este
ortodiagonal dacă și numai
dacă înălțimea este media
geometrică a bazelor
trapezului.
ℎ = √퐵 ⋅ 푏  Într-un trapez isoscel, unghiurile
alăturate bazelor sunt congruente.
 Într-un trapez isoscel diagonalele sunt
congruente.
Dacă într-un trapez isoscel diagonalele sunt perpendiculare, (trapez ortodiagonal) atunci înălțimea
trapezului are lungimea egală cu media aritmetică a lungimilor bazelor
퐵+푏 풜퐴퐵퐶퐷 = ℎ2 = 푙푚
ℎ = 2 (ℎ = 푙) 푚 2
CERCUL

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Cercul – centrul rază, ▪ Cercul este locul geometric al tuturor

diametru, disc punctelor dintr-un plan egal depărtate faţă de
un punct fix numit centrul cercului.
▪ O = centrul cercului;
▪ OC = raza cercului de lungime R;
▪ AB = diametrul cercului;
▪ BD = coardă;
▪ = arc de cerc;

▪ = semicerc.
2 Unghi la centru; unghi cu ▪ Unghi cu vârful în centrul cercului
vârful pe cerc
m( AOB) = m( )
▪ Unghi cu vârful pe cerc
m( BCA) = m( ) / 2.
▪ Dacă avem două unghiuri congruente înscrise
într-un cerc, cu vârful în centrul cercului,
acestea subîntind între laturile lor, două arce
congruente.

PascarR
25
 TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
3 Coarde şi arce în cerc 1. Dacă arcul AB este congruent cu arcul CD
atunci şi [AB][CD]. Şi reciproca este
adevărată.
2. Dacă MC  ND atunci arcul CD este
congruent cu arcul MN.
3. Dacă OR⊥CD atunci P este mijlocul lui
[CD] şi R este mijlocul arcului CD. O este
centrul cercului; {P}=ORCD.
4. Coarde egal depărtate de centru sunt
congruente.
Dacă OP=OQ atunci [CD][AB].
4 Tangenta la cerc dintr-un ▪ Fie punctul P exterior cercului;
punct exterior cercului ▪ PA şi respectiv PB sunt tangente la
cerc;
▪ OA⊥PA; OB⊥PB;
▪ [PA]  [PB];
▪ OP2 = OA2 + AP2
5 Lungimea cercului, aria Lungimea cercului: L=2 R= d
discului
Aria discului (cercului): A = R 2
R 
Lungimea arcului de cerc AC: L =
AC 1 800
Aria sectorului de cerc (OAC)
R 2 
A =
(OA C) 360 0
6 Calculul elementelor în 3R 2 3
l=R 3 R
triunghiul echilateral ; a= ;A= ;
2 4
l2 3
A=
4 ;
l 3
h= =
2 ; P 3l .
7 Calculul elementelor în pătrat
R 2 l
l = R 2 ;a = = ;
2 2
A = 2R2 ; A = l 2 ;
d = l 2 ; P = 4l .
8 Calculul elementelor în R 3 3R 2 3
hexagonul regulat l = R; a = ; A= ;
2 2
3l 2 3
A= ; P = 6l .
2

PascarR
26
 CORPURI GEOMETRICE
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Paralelipipedul Descriere şi desfăşurata Formule:
dreptunghic corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un dreptunghi;
➔a,b,c =dimensiunile
Ab = ab
paralelipipedului; Al = Pb  h = 2(ac + bc)
➔d = diagonala
paralelipipedului A = 2(ab+ bc+ ac )
t
V = abc
D` C`
Baza superioara

B` C` D` A`

d 2 = a 2 + b2 + c 2
A`

A
d2 fata = a2+b2
B C D A
Baza inferioara

D C

2 Cubul Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai mică)
➔toate feţele (6) sunt pătrate; A =l2
b
➔l = muchia cubului;
➔d = diagonala cubului; Al = 4l 2
➔are 12 muchii.
D` C`
At = 6l 2
V = l3
A` B` C` D` A`

A B C D A d =l 3
D C

3 Prisma triunghiulară Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un triunghi
echilateral; A = l2 3
b
➔l = latura bazei; 4
➔h = înălţimea prismei
A = Pb  h = 3l  h
l

A = Al + 2  Ab
t

V = Ab  h

4 Prisma patrulateră Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un pătrat; Ab = l 2
➔l = latura bazei; Al = Pb  h = 4l  h
➔h = înălţimea prismei;
➔d = diagonala prismei A = Al + 2  Ab
t
V = Ab  h
d 2 = h 2 + 2l 2

PascarR
27
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
5 Piramida triunghiulară Descriere şi desfăşurata Formule:
corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un triunghi
echilateral;
➔l = latura bazei; l2 3
➔h = înălţimea piramidei; Ab =
➔ab = apotema bazei; 4
➔ap = apotema piramidei; Pb  a p
➔ml = muchia laterală; Al =
➔feţele sunt triunghiuri 2
isoscele.
a p = h2 + a b ; At = Al + Ab
2 2

ml = AO2 + h 2
2
A h
2 V= b
ml = a p l 3
2 2
+ 
 2

6 Tetraedrul regulat Descriere şi desfăşurata Formule:

corpului (la o scară mai mică)
l2 3
 toate feţele
Ab =
sunt 4
triunghiuri Pb  a p 3l 2 3
echilaterale; Al = =
 toate 2 4
muchiile At = Al + Ab = l 3
2

sunt Ab  h l 3 2
congruente. V= =
3 12
7 Piramida patrulateră Descriere şi desfăşurata Formule:
corpului (la o scară mai mică)
➔baza este un pătrat; A =l2
b
➔l = latura bazei;
➔h = înălţimea piramidei; P  ap
➔ab = apotema bazei; Al = b
➔ap = apotema piramidei; 2
➔ml = muchia laterală;
➔feţele sunt triunghiuri
At = Al + Ab
isoscele. A h
a p = h2 + a b ;
2 2 V= b
3
ml = AO2 + h 2
2

2
ml 2 = a p 2 +  l 
 2

PascarR
28
 TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
8 Con Descriere şi desfăşurata corpului Formule:
V (la o scară mai mică) Ab unui con = πR²
Al a unui con = πR·G
At a unui con = Ab + Al
= πR(R+G)
V = πR² · h/3
α/360=R/G →α=360R/G
A xO B

9 Descriere şi desfăşurata corpului Formule:

(la o scară mai mică) Ab = πr²
AB = πR²
Al = πG · (R + r)
At = Ab + AB + A
At = πG · (R + r) +l πR² + πr²
V= πh · (R² + r² + R · r) / 3

10 Cilindru Descriere şi desfăşurata corpului Formule:

(la o scară mai mică) Ab= πR²
Al = 2πR · G = 2πRh (G=h)
At= 2Ab + Al = 2πR(R+h)
V= πR² · h
G

Sfera Descriere Formule:

Raza = r
Diametru d = 2 r
Circumferinţa C = 2 π r = πd
Aria Cercului AC = π r2
Arie Suprafaţa Sfera ASf = 4 π r2 =
πd2
Volum Sfera VSf = 4/3 π r3= 1/6 π
d3
3 3푉푠
Sfera este locul geometric r= √ 푓
4휋
al tuturor punctelor din 퐴
spatiu egal departate fata de r=√ 푆푓
4휋
un punct fix, O, numit
centrul sferei si R = raza A = 4  R 2
sferei
4
V =   R3
3

PascarR
29
 ARIA ŞI PERIMETRUL UNOR FIGURI GEOMETRICE
Denumirea figurii Figura geometrica Aria şi perimetrul
baza• inaltimea.corespunzatoare
A=
  
2  
Triunghiul oarecare AB CC BC AA  AC BB
A= = =
2 2 2
Propriet.AB∙CC’=BC∙AA’=AC∙BB’
A= p(p − a)(p − b)(p − c)
Triunghiul oarecare a+b+c
(Formula lui Heron) p=
2
P=a+b+c.
a2 3
A= P= 3a
4
Triunghiul echilateral
h= a√3 r (ap)= a√3 R= a√3
2 6 3
AB AC BC  h
A= , A=
2 2
A= C1∙C2 A= ip∙h
Triunghiul dreptunghic 2 2
AB AC
P=AB+AC+BC h=
BC
A4=a2 P4=4a
Pătratul
푑2
A4=l2 = P4=4l
2

A=a∙b P=2a+2b
Dreptunghiul
A=L∙l P=2L+2l

Paralelogramul A=a∙h P=2a+2b

AC BD
A=a∙h, A= =AB2∙sin∢A
2
Rombul P=4a d1∙d2
A=l∙h, A= =l2sin∢A
2
P=4l
(퐵+푏)⋅ℎ
A= = Lm ∙ h
2
Trapezul (퐴퐵+퐶퐷)⋅ℎ
A=
2
P=AB+BC+CD+DA

Cercul Ad=  r2 Lc=2r

PascarR
30
 Piramida hexagonala regulata

l√3 r√3
ab= ab=
2 2
h2 = a p2 - a b2 = a 2p - 3l2 = ap2 - 3r2 = m2 - l2 = m2 - r2
4 4

A= 3l2√3
b
2
la
6 p = 6rap
Al = 2 = 3lap = 3rap
2
3r(r√3+2a )
At = Ab + Al = 3l √3 + 6lap = 3r √3 + 6ra
2 2
3l(l√3+2a ) p
2 2 2 2p= 2 p = 2

PascarR
31
 Piramidele VA'B'C'D' , VABCD sunt utile asemănările:

1.

2.
De asemenea, sunt utile rapoartele :
s VO` 2 ariap h 2
1. = ( ) sau = ( )
S VO ARIAP H
unde s = SA'B'C'D' , S = SABCD.
Raportul ariilor celor doua piramide este egal cu pătratul raportulului înălţimilor celor doua
piramide.
v VO` 3 vp h 3
2. = ( ) sau V = (H)
V VO P
Raportul volumelor celor doua piramide este egal cu cubul raportului înălţimilor celor doua
piramide.
Definiție: Patrulaterul care are diagonalele perpendiculare se numește patrulater ortodiagonal
În orice patrulater ortodiagonal, suma pătratelor a două laturi opuse este egală cu suma pătratelor
celorlalte două laturi opuse. Cu alte cuvinte dacă laturile consecutive ale patrulaterului sunt a, b, c și d,
ퟐ ퟐ ퟐ ퟐ
atunci: 퐚 + 퐜 = 퐛 + 퐝
Aria este egală cu semiprodusul lungimilor diagonalelor sale. Adică A = ( d 1 x d 2 ) : 2
Cazuri particulare de patrulatere ortodiagonale: rombul, pătratul, trapez ortodiagonal.
TEOREMA 1: Un trapez isoscel este ortodiagonal dacă și numai dacă înălțimea lui este medie
aritmetică a bazelor.
h = (B+b) : 2
Teorema directă: Dacă un trapez isoscel este ortodiagonal atunci înălțimea lui este medie aritmetică
퐵+푏
a bazelor (ℎ = 푙푚 ). ℎ =
2
Teorema reciprocă: Dacă într-un trapez isoscel înălțimea este medie aritmetică a bazelor atunci el
este ortodiagonal.
Un trapez dreptunghic este ortodiagonal dacă și numai dacă înălțimea este media geometrică a
bazelor trapezului. ℎ = √퐵 ⋅ 푏
Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din ipotenuză.
Daca intr-un triunghi mediana este jumătate din latura ce-i corespunde, atunci triunghiul este
dreptunghic.
Diagonala (geometrică) este segmentul de legătură dintre două vârfuri neînvecinate ale unui poligon
(excluzând triunghiul), sau dintre două vârfuri poliedrice, necomune aceleiași fețe ale unui poliedru (corp
geometric având mai multe fețe plane). Diagonalele poligonale se mai numesc și diagonale de suprafețe,
iar cele din poliedre, diagonale spațiale (poliedrice).
Într-un poligon cu n-laturi (n>3) se pot duce n(n − 3) : 2 diagonale.
PascarR
32
 Numărul total de diagonale construibile într-un poligon convex sau concav, care are n vârfuri se
calculează prin formula:
n(n-3):2, unde:
• (n - 3) semnifică faptul că din fiecare vârf poligonal se pot construi diagonale spre (n - 3) vârfuri,
adică nu și spre sine însuși și spre cele două vârfuri imediat învecinate.
• împărțirea cu 2 semnifică faptul că la o parcurgere totală a unui perimetru de poligon, la calculul
numărului de diagonale posibile fiecare diagonală este socotită (construită) de două ori.
Suma unghiurilor unui poligon cu n laturi este (n-2)·1800. Daca poligonul este regulat, un unghi al sau
are masura:
(풏− ퟐ) ⋅ ퟏퟖퟎퟎ
풏

Primul număr prim este 2 și nu 1. Numărul 1 nu este considerat număr prim.

Șirul numerelor prime de la 1 până la 1000:
2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97, 101, 103, 107,
109, 113, 127, 131, 137, 139, 149, 151, 157, 163, 167, 173, 179, 181, 191, 193, 197, 199, 211, 223, 227,
229, 233, 239, 241, 251, 257, 263, 269, 271, 277, 281, 283, 293, 307, 311, 313, 317, 331, 337, 347, 349,
353, 359, 367, 373, 379, 383, 389, 397, 401, 409, 419, 421, 431, 433, 439, 443, 449, 457, 461, 463, 467,
479, 487, 491, 499, 503, 509, 521, 523, 541, 547, 557, 563, 569, 571, 577, 587, 593, 599, 601, 607, 613,
617, 619, 631, 641, 643, 647, 653, 659, 661, 673, 677, 683, 691, 701, 709, 719, 727, 733, 739, 743, 751,
757, 761, 769, 773, 787, 797, 809, 811, 821, 823, 827, 829, 839, 853, 857, 859, 863, 877, 881, 883, 887,
907, 911, 919, 929, 937, 941, 947, 953, 967, 971, 977, 983, 991, 997
Teorema fundamentală a aritmeticii: Orice număr compus se scrie ca produs de numere prime, nu
neapărat distincte. Astfel orice număr natural compus are forma 푎
푎
n = 푝 1 1푎 ⋅2 ⋅ 푝푎33 ⋅ … ∙ 푝 푛
푛

unde p1,p2,…,pn sunt푝 2numere prime distincte, iar a1,a2,…,an∈N∗.

푎 푎 푎
푎3 ⋅ … ∙ 푝푛
Numărul divizorilor naturali ai numărului N = 푝 1
1
⋅ 푝 2
2 ⋅ 푝 3 푛 este (a1+1)∙(a2+1)∙…∙(an+1).
Pătratele perfecte uzuale
1²=1 36=6² 121=11² 256=16² 441=21² 676=26² 961=312 1296=362
4=2² 49=7² 144=12² 289=17² 484=22² 729=27² 1024=322 1369=372
2
9=3² 64=8² 169=13² 324=18² 529=23² 784=28² 1089=33 1444=382
2
16=4² 81=9² 196=14² 361=19² 576=24² 841=29² 1156=34 1521=392
25=5² 100=10² 225=15² 400=20² 625=25² 900=30² 1225=352 1600=402
Ultima cifră a unui pătrat perfect poate fi DOAR: 0, 1, 4, 5, 6 sau 9
Orice număr natural pătrat perfect are un număr impar de divizori. Astfel, condiția necesară și
suficientă ca un număr să nu fie pătrat perfect este ca acel număr să aibă un număr par de divizori.
Titlul unui aliaj (T) reprezintă raportul dintre masa metalului preţios (m) si masa (totala) a aliajului
care îl conţine (M). Deci formula sa este:
풎
푻=
푴
Unghiuri adiacente
Două unghiuri proprii care au vârful comun, o latură comună, iar celelalte două laturi sunt situate de o parte
şi de alta a laturii comune se numesc unghiuri adiacente.
Unghiuri complementare
Se numesc unghiuri complementare doua unghiuri care au suma de 90 o
Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 90° se numesc unghiuri complementare. Fiecare dintre cele
două unghiuri este complementul celuilalt unghi.
Proprietăţile unghiurilor complementare
1. Complementul unui unghi cu măsura egală cu x este un unghi de măsură 90° – x.
2. Dacă două unghiuri complementare sunt congruente, atunci măsura fiecăruia este egală cu 45°.
3. Unghiurile congruente au complemente congruente.
4. Unghiurile care au acelaşi complement sunt congruente.

PascarR
33
Unghiuri suplementare
Se numesc unghiuri suplementare doua unghiuri care au suma de 180o
Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 180° se numesc unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele
două unghiuri este suplementul celuilalt unghi.
Proprietăţile unghiurilor suplementare
1. Suplementul unui unghi cu măsură egală cu x este un unghi de măsură 180° – x.
2. Dacă două unghiuri suplementare sunt congruente, fiecare este un unghi drept.
3. Unghiurile congruente au suplemente congruente.
4. Unghiurile care au acelaşi suplement sunt congruente.
5. Bisectoarele a două unghiuri adiacente suplementare formează un unghi drept.

Definiţie: Doua drepte se numesc paralele daca nu au niciun punct in comun.

Matematic scriem: c //d si citim dreapta d este paralela cu dreapta c
Definiţie: O dreapta care intersectează doua drepte paralele in doua puncte distincte se numeşte secanta.

d este secanta.
Noțiuni: unghiuri corespondente, unghiuri interne de aceeași parte a secantei, dar si unghiuri externe
de aceeași parte a secantei, in figura dreapta, sus, sunt prezentate aceste unghiuri. Astfel fata de
dreptele date a si b, unghiurile 4, 3, 5, 6 sunt interne, iar unghiurile 1, 2, 7, 8 sunt externe, iar fata de
secanta d unghiurile 1, 4, 5, 8 sunt de aceeași parte a secantei. La fel si fata de secanta d unghiurile 2, 3,
6,7 sunt de aceeași parte a secantei, iar fata de secanta d unghiurile 2 și 8, 4 si 6 sunt de o parte si de alta a
secantei.
Unghiurile determinate de doua drepte paralele cu o secanta se denumesc astfel:
- unghiuri alterne externe: 1 și 7 sau 2 și 8
- unghiuri alterne interne: 4 și 6 sau 3 și 5
- unghiuri corespondente: 2 și 6 sau 3 și 7 sau 1 și 5 sau 4 și 8.
- unghiuri externe de aceeași parte a secantei d:1 și 8 sau 2 și 7
- unghiuri interne de aceeași parte a secantei d: 3 și 6 sau 4 si 5.
PascarR
34
 Corpul limitat de o suprafață piramidală şi două plane paralele care o intersectează se numeşte
trunchi de piramidă. Trunchiul de piramidă este mărginit de feţe plane dintre care:- două sunt poligoane
asemenea situate în plane paralele, numindu-se baze, iar celelalte, numite feţe laterale, sunt trapeze care
au laturile neparalele concurente într-un punct V. Segmentele care unesc vârfuri omoloage (două vârfuri
sunt omoloage dacă dreapta determinată de ele trece prin V) ale bazelor se numesc muchii laterale, iar
laturile bazelor se numesc muchiile bazelor. Distanța dintre bazele trunchiului se numeşte înălţimea
trunchiului.
În funcţie de natura poligonului de bază trunchiurile de piramidă se numesc triunghiulare, patrulatere,
pentagonale, hexagonale etc. Secţionând o piramidă cu un plan paralel cu baza se obţine un poligon
asemenea cu baza piramidei iar piramida mărginită de feţele laterale ale piramidei date şi poligonul de
secţiune este o piramidă asemenea cu piramida dată. Corpul obţinut prin eliminarea piramidei mici
obţinute este un trunchi de piramidă. Trunchiul de piramida obţinut prin secţionarea unei piramide poartă
denumirea (şi moşteneşte proprietăţi ale) piramidei. Astfel, dintr-o piramidă triunghiulară regulată vom
obţine un trunchi de piramidă triunghiulară regulată. Pentru un trunchi de piramidă regulată, feţele laterale
sunt trapeze isoscele congruente ; înălţimea unei feţe se numeşte apotema trunchiului.
Notaţii şi formule:
L - latura bazei mari
l - latura bazei mici
atr - apotema trunchiului
aB - apotema bazei mari
ab - apotema bazei mici
RB=raza cercului circumscris bazei mari
Rb= raza cercului circumscris bazei mari
m - muchia laterală
htr - înălţimea trunchiului
PB - perimetrul bazei mari
Pb - perimetrul bazei mici
AB - aria bazei mari
Ab - aria bazei mici
Al - aria laterală
At - aria totală At =AB + Ab + Al
V - volumul
Trunchi de piramida triunghiulară regulată

AB=L, A’B’=l, OO’=h tr , MM’=a tr , AA’=m, OM=a B, O’M’=a b , OA=R B, O′A′=R b,

PB=3L , Pb= 3l At = Al + AB + A
b
PascarR
35
Trunchi de piramidă patrulateră regulată

AB=L, A’B’=l, OO’=h, MM’=a tr, AA’=m, OM=a B, O’M’=a b

PB = 4L, Pb = 4l AB= L2 , Ab = l2
At = Al + AB + Ab
Trunchi de piramida hexagonală regulată

AB=L, A’B’=l, OO’=h, MM’=a p, AA’=m, OM=a B, O’M’=a

b

Pentru toate cele trei corpuri: unghiul format de apotema trunchiului cu planul bazei este acelaşi cu unghiul
format de o faţă laterală cu planul bazei, adică unghiul VMO. Unghiul format de muchia laterală cu planul
bazei mari este OCV, distanţa de la centrul bazei mari la o faţă laterală este înălţimea din O a triunghiului
dreptunghic MOV. Pentru a determina elementele trunchiului, atunci când cunoaştem o parte din ele
folosim trapezele dreptunghice OMM’O’ (leagă cele 3 apoteme şi înălţimea :
Reţinem şi :

PascarR
36
Transformarea fracţiilor
Transformarea fracţiilor zecimale finite
– la numărător se scriu toate cifrele (fără virgulă)
– la numitor se pune cifra 1 urmată de atâtea zerouri câte cifre sunt după virgulă.
Exemple:
0,1 = 1/10 1,23 = 123/100 12,345 = 12345/1000

Transformarea fracţiilor periodice simple

– la numărător se scriu toate cifrele (fără virgulă) şi se scad cifrele aflate înaintea perioadei
– la numitor se adaugă atâtea cifre de 9 câte cifre sunt în perioadă.
Exemple:
0,(1) = 1/9 1,(23) = (123 – 1)/99 12,(345) = (12345 – 12)/999

Transformarea fracţiilor periodice mixte

– la numărător se scriu toate cifrele (fără virgulă) şi se scad cifrele aflate înaintea perioadei
– la numitor se adaugă atâţia de 9 câte cifre sunt în perioadă, apoi atâţia de 0 câte cifre sunt între
virgulă şi perioadă.
Exemple:
0,1(2) = (12-1)/90 1,23(45) = (12345 – 123)/9900 12,34(567) = (1234567 – 1234)/99900

PascarR
37
 Simboluri MATEMATICE

Simbolul Semnificaţia Exemplu

 Mulţimea vidă Mulţimea care nu are nici un element

∪ Reuniune 2;3;4;5 3;5;6;7

∩ Intersecţie 2;3;4;5 3;5;6;7
\ sau − Diferenţă 2;3;4;5− 3;5;6;7
 Incluziune 2;3;4 1;2;3;4;5
 Apartenenţă 2  1;2;3;4; PAB

 Implicit, echivalent 3 7 3 2 10
x+ =  x− =
 Rezultă
5 +2 = 8 x = 2
3x
 Sumă
 x = 1+ 2 + 3+ 4 + 5 = 15
x=1

 Oricare ar fi aZ, 2a este numar par

 Există

m a m a
, m,n0, () astfel încât  = 1
n b n b
 Aproximativ egal 125:62  2
 Îl divide 315
⁞ Se divide 18⁞9
 Mai mic sau egal 2x + 3  10
 Mai mare sau egal 2x + 3  10
→ Tinde, cu valori în …, definită pe… x → + ; f :A→ B

 Infinit
lim
1
x→+ x+2
Rădăcina pătrată 64 = 8
[AB] Segmentul AB
 Congruent, identic ABC  MNP;

 Asemenea ABC  MNP

⊥ Perpendicular AB⊥MN
 Paralel AB  MN
 Triunghi ABC
d (A; M N ) Distanţa de la un punct la o dreapta
d P; (ABC ) Distanţa de la un punct la un plan
 Număr iraţional se citeşte pi   3,14159…(3,14-3,15)
0
Valorile sin, cos, tg, ctg unghiului de 15

6−√2
sin 150 = cos 750 =√
4
0 0 √ 6+√2
cos15 = sin 75 =
4
0 0
tg 15 = ctg 75 = 2 - 3
ctg 15 = tg 75 = 2 + 3
0 0

PascarR
38
Sectiuni paralele cu baza in corpurile geometrice studiate

Explicatii:
• Prin secţionarea unei prisme cu un plan paralel cu baza rezulta o figura geometrica congruenta cu cea
a bazei. De exemplu, la o prisma patrulateră regulata dreapta rezulta pătratul MNPR congruent cu
pătratul ABCD.
• Prin secţionarea unei piramide cu un plan paralel cu baza rezulta o figura geometrica asemenea cu cea
a bazei. De exemplu, la o piramida patrulateră regulata dreapta rezulta pătratul A`B`C`D` asemenea cu
VO` A`B` VC` O`E` VE`
= = = =
pătratul ABCD. Mai mult decât atât, rezulta: VO AB VC OE VE .

Cilindrul circular drept (descriere, desfasurare, sectiuni paralele cu baza, sectiuni axiale, aria laterala,
aria totala, volum)
Descriere si desfasurata
corpului (la o scara mai mica)
➔R = raza bazei ( a
cilindrului);
➔G = generatoarea cilindrului;
➔h = inaltimea cilindrului;
➔h = G.

Formule:
AB = R 2 ; Al = 2  R  G; At = Al + 2  AB
V =   R2  h
Daca se duce un plan paralel cu baza forma secţiunii este un
cerc de raza R.
Sectiunea axiala a cilindrului este dreptunghiul ABB`A`.

Conul circular drept (descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza, secţiuni axiale, aria laterala, aria
totala, volum)
Descriere si desfăşurata corpului (la Formule:
o scara mai mica) AB = R 2
➔R = raza bazei ( a conului);
➔G = generatoarea conului; Al =   R  G
➔h = inaltimea conului;
At = Al + AB
  R2  h
V=
3

G2 = R2 + h2
PascarR
39
 Daca se duce un plan paralel cu baza,
forma sectiunii este un cerc de hc Gc r
centrul O`. Se formeaza un con mai = = =i
mic si respectiv un trunchi de con. H G R
Conul mai mic este asemenea cu
conul dat. A` 2 V` 3
= i si =i
hc = inaltimea conului mic; A V
H = inaltimea conului mare,
H = hc + htr;
htr = inaltimea trunchiului de con;
Gc = generatoarea conului mic; Unde: A = aria (laterala sau totala) a conului mare;
G = generatoarea conului mare, A` = aria (laterala sau totala) a conului mic;
G = Gc + Gtr; V = volumul conului mare;
Gtr = generatoarea trunchiului de con; V` = volumul conului mic.
R = raza conului mare; Triunghiul VAB = secţiunea axiala a conului;
r = raza conului mic; Trapezul ABB`A` = secţiunea axiala a trunchiului de con.
i = raportul de asemanare. Gtr2 = htr2 + (R − r )2
• Pentagonul regulat este poligonul
cu cinci laturi egale.
• Laturile alăturate formează un unghi
de 108°.

• Poligonul regulat este o figură

cu n laturi egale.

TEOREMA UNGHIULUI DE 15 GRADE (Th∢15):

Într-un triunghi dreptunghic având un unghi de 15 grade, lungimea înălțimii construită din vârful unghiului
ퟏ
drept este egală cu din lungimea ipotenuzei.
ퟒ
B c1= cateta 1; c2= cateta 2; ip = ipotenuza h=înălțimea
D 1 ⅈ푝 퐵퐶
ℎ = 4 ⋅ ꢀ 푝 =4 퐴퐷 =4

15
A C PascarR
40
 Într-un trapez isoscel raza cercului înscris este jumătate din media geometrică a bazelor.

x O
√퐵푏
푅=
2

Teorema sinusului
Într-un triunghi ABC are loc relația (a=BC, b=AC, c=AB):
푎 푏 퐶 푎∙푏∙
= = = 2 푅 =푐
sin 퐴 sin 퐵 푠ꢀ 2푆
푛퐶
unde R reprezintă raza cercului circumscris triunghiului, iar S aria triunghiului. .
Teorema cosinusului, cunoscută și sub numele de teorema lui Pitagora generalizată: Într-un
triunghi oarecare pătratul unei laturi este egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi minus de două ori
produsul lor multiplicat cu cosinusul unghiului dintre ele.
BC2= AB2+AC2-2AB∙AC∙cosA
Într-un triunghi cu laturile a, b și c și unghiurile A, B și C, au loc relațiile
c2=a2+b2−2a⋅b⋅cosC
b2=c2+a2−2c⋅a⋅cosB
a2=b2+c2−2b⋅c⋅cosA
Teorema lui Pitot Dacă un patrulater este circumscriptibil (adică dacă cele
patru laturi ale sale sunt tangente la același cerc, are un cerc înscris în el),
atunci suma lungimilor a două laturi opuse este egal cu suma celorlalte două.
AB + CD = ( a + b ) + ( c + d ) = ( a + d ) + ( b + c ) = AD + BC.

Aici avem 22 exemple de triunghiuri pitagoreice - atenție nu sunt asemenea!.

Nr crt ipotenuza Cateta 1 Cateta 2
1. 5 3 4
2. 13 5 12
3. 17 15 8
4. 25 7 24
5. 29 21 20
6. 37 35 12
7. 41 9 40
8. 53 45 28
9. 61 11 60
10. 65 33 56
1 1. 65 63 16
12. 73 55 48
13. 85 77 36
14. 85 13 84
15. 89 39 80
16. 97 65 72
17. 101 99 20
18. 109 91 60
19. 113 15 112
20. 145 17 144
21. 149 51 140
22. 181 19 180
PascarR
41