MATEMATICĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ
BREVIAR TEORETIC
CUPRINS

Pagina
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
Mulţimi……………………………………………………………………………… 2
Calcul algebric………………………………………………………………………. 16
Funcţii……………………………………………………………………………….. 14
Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii……………………………………………… 15
GEOMETRIE
Măsurare şi măsuri………………………………………………………………….. 24
Figuri şi corpuri geometrice…………………………………………………………. 19
Triunghiul……………………………………………………………………………. 22
Patrulaterul convex………………………………………………………………..… 25
Cercul………………………………………………………………………………... 26
Corpuri geometrice………………………………………………………………….. 28

1
 ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
MULŢIMI

TITLUL EXPLICAŢII EXEMPLE

CONŢINUTULUI
1 Relaţii între  Apartenenţă, : aA sau a∉A Daca avem:
mulţimi  Egalitate: Două mulţimi sunt egale dacă au aceleaşi elemente. A  {1;2;3;4;5}, B  {2;3;5}, C  {3;2;5}.
 Incluziune, : O mulţime A este inclusă într-o mulţime B dacă şi  Apartenenţă, : 2A;
numai dacă fiecare element al lui A este element şi pentru mulţimea  Egalitate, = : B = C;
B.  Incluziune, : BA
 ∅ Multimea vida – fara nici un element
2 Submulţime O mulţime A este submulţime a mulţimii B dacă toate elementele lui A
sunt şi în B, sau altfel A este inclus în B.
Dacă avem: A  {1;2;3;4;5}, B  {2;3;5}.
B submultime a lui A , B⊂A
3 Operaţii cu mulţimi
A  {1;2;3;4}, B  {2;3;5}.
A B  {x x  A sau x  B}
Dacă avem:
Reuniunea: ;. A  B  {1;2;3;4;5}
A  B  {2;3} .

A B  {x x  A si x  B}
P,Q disjuncte P {2,8,7}, Q {1,3,5} P Q ∅
A  B  {1;4} .
Intersecţia: ; .
A×B ={(1,2);(1,3);(1,5);(2,2) ;(2,3);(2,5);(3,2);
(3,3);(3,5); (4,2);(4,3);(4,5);}
Două mulţimi sunt disjuncte dacă intersecţia lor este mulţimea
vidă.
Diferenţa: A  B  {x x  A si x  B} ; .

Produsul cartezian: AB  {(x, y) x  A si y  B} .

4 Mulţimi finite şi  Mulţime finită este mulţimea cu un număr finit de elemente. Ex. mulţimi finite: A  {1;2;3;4}, B  {2;3;5}.
mulţimi infinite  Cardinalul unei multimi este numarul elementelor multimii Card A= 4, card B = 3
 Card ∅ =0 Ex. de mulţime infinită:
 CardA∪B=card A+card B- card A∩B N  {0;1;2;3;...;99,100,....}.
 Mulţime infinită este mulţimea cu un număr infinit de elemente.
2
5 Mulţimile N, Z, Q,  N  {0;1;2;3;...;99,100,....}. multimea nr. naturale
R, R\Q
 Z  {....  3;2;1;0;1;2;3;...}. multimea numerelor intregi

a 

Q   a  Z , b  Z *, (a, b)  1 .multimea nr. rationale
b 
R este mulţimea numerelor reale ce cuprinde toate categoriile de

 


numere inclusiv cele scrise sub formă de radicali.


R  Q  a a nu este patrat perfect  numere iraţionale.

6 Relaţia NZQR N  Z Q R 2

Exemplu: 2  2   4.
 Orice număr natural este număr întreg; 1
 Orice număr întreg este şi un număr raţional;
 Orice număr raţional este număr real.

7 Scrierea numerelor De exemplu, un număr natural se scrie în baza zece astfel:

naturale în baza Cu doua cifre ab  10a  b
zece cu trei cifre abc  100a  10b  c
cu 4 cifre abcd  1000a  100b  10c  d
8 Propoziţii Un element a cărei valoare de adevăr este bazat pe reguli explicit Exemple de propoziţii:
adevărate şi exprimate se numeşte propoziţie.  Propoziţie adevărată: ,, 12 : 3  3  7 ”
propoziţii false O propozitie poate avea doar doua valori de adevar: adevarat sau fals  Propoziţie falsă: ,, 12 : 3  3  2 ”
Prin negarea unei propoziţii adevărate se obţine o propoziţie falsă, şi
invers.
d  î  c  r, r  î .
17 : 5  3 si rest 2.
9 Împărţirea cu rest a Teorema împărţirii cu rest:
numerelor naturale Dacă avem:

17  5  3  2

10 Divizibilitatea în  Un număr natural este divizibil cu un alt număr natural dacă restul 30⋮6 sau 6/ 30
N împărţirii dintre cele două numere este egal cu zero.
3
  m divizibil cu d notam md sau d m d divide m D12  {1;2;3;4;6;12}
 m este multiplul lui d şi d este divizorul lui m.
M 3  {0;3;6;9;....;3n;....} .
 mulţimea divizorilor unui numar n se noteaza -
Dn . Divizorii improprii ai numarului 12 sunt : 1 si 12
 mulţimea multiplilor unui numar n se noteaza - Mn .
Divizorii proprii ai numarului 12 sunt : 2,3,4, 6
 Orice număr natural m are divizori improprii 1 şi m. Orice alt

divizor este numit divizor propriu.

11 Proprietăţile  Orice număr natural este divizibil cu 1( 1/ a oricare ar fi aℕ)
divizibilităţii (cele  0 este divizibil cu orice număr.( a / 0 , oricare ar fi aℕ*)
mai uzuale)  Orice număr natural se divide cu el însuşi. (a / a oricare ar fi aℕ)
 dacă a /b şi b/c , atunci a/c oricare ar fi a,b, c ℕ 2/6 şi 6/12, atunci 2/12
 Dacă avem md atunci şi (k  m )d . Daca 12 ⋮ 3; 15 ⋮ 3atunci1215 27 iar 27 se divide
 Dacă avem md şi nd atunci şi ( m  n ) d . cu 3
 Dacă avem md şi me iar ( d , e)  1 , atunci şi m ( d  e) . Daca 6⋮ 2atunci 67 42 se divide cu 2

12 Criteriile de  Un numar e divizibil cu 2 cand ultima sa cifra e para( 0, 2 ,4, 6, 8)
divizibilitate
 Un numar e divizibil cu 5 cand ultima sa cifra 0 sau 5
Un număr natural e divizibil cu 10 cand are ultima cifră egală cu 0

Un număr este divizibil cu 3(respectiv 9) cand suma cifrelor
 220, 222, 224, 226, 228, se divid cu 2, deoarece
au fiecare ultima cifră pară: 0, 2, 4, 6,8
435 se divide cu 5; 190 se divide cu 5 si cu 10.

47193 este divizibil cu 3, deoarece


4+7+1+9+3=24 şi 3/ 24


numărului este divizibilă cu 3(respectiv 9)

numărul 47160 este divizibil cu 9 deoarece
Un numar e divizibil cu 4(respectiv25) cand numărul format din 

4+7+1+9+3=18, care se divide cu 9.



ultimele două cifre ale unui număr natural este divizibil cu 4

224 se divide cu 4 deoarece 24 se divide cu 4
(respectiv 25), 

 225 se divide cu 25, deoarece 25 se divide cu 25.

13 Numere prime şi  Numere prime sunt numere care au doar doi divizori: pe 1 şi pe el  2, 3, 5,7,11, 13, 17, 19, 23, 29,31, 37,41, 43,47...
numere compuse însuşi. Nr. compuse: 4, 6, 8,9,10, 12, 15, etc.
 2 e singurul numar prim par

 1 nu admite decât un singur divizor, deci el nu este nici prim şi

nici număr compus.
 Numere compuse sunt numere care au cel puţin trei divizori.
14 Numere pare şi  Numere pare sunt numere divizibile cu 2. Forma de scriere a 

numere impare acestora este 2k , k  N .

 Numere impare sunt numere nedivizibile cu 2. Forma de scriere a

4
 acestora este 2k  1 sau 2k 1, k  N .

15 Descompunerea Prin descompunerea unui număr natural într-un produs de puteri de 48  16  3  2 4  3.

unui număr natural numere prime se înţelege scrierea acestuia sub formă de produs de Numarul divizorilor numarului 48 = (4+1)(1+1)=10
într-un produs de factori care la rândul lor nu se mai pot descompune.
puteri de numere p q r s D48= {1,2,3,4,6,8,12,16,24,48}
Daca un numar are descompunerea n= a .b .c .d , atunci
prime
Numarul divizorilor numarului n= (p+1) (q+1) (r+1) (s+1)
16 C.m.m.d.c. şi Pentru a afla c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. se procedează astfel:
c.m.m.m.c. 
Se descompun în produs de puteri de numere prime numerele 48  2 4  3
date; 180  2 2  32  5

Pentru a afla c.m.m.d.c. se iau factorii comuni (o singură dată) ( 48,180)  2 2  3  12
cu puterea cea mai mică şi se înmulţesc între ei;se noteaza (a,b) [48,180]  2 4  32  5  240

Pentru a afla c.m.m.m.c. se iau factorii comuni şi necomuni (o
singură dată) cu puterea cea mai mare şi se înmulţesc între ei; se
noteaza[a, b]

(a, b) ∙ [a, b]= a∙ b
17 Numere prime 
Numere prime între ele sunt numere care au ca divizor comun Exemple: 4 şi 9; 15 şi 19.
între ele doar numărul 1.
18 Divizibilitatea în Z Divizibilitatea în Z este aemănătoare cu divizibilitatea în N. D4  {4;2;1;1;2;4}

19 Fracţii a Fracţii
subunitare, O fracţie , a  N, b  N * . 2
b subunitare ,.
echiunitare, 5
supraunitare 5
a – numarator, b- numitor echiunitare ,.
5
a 5
Fracţii subunitare , a  b. supraunitare
2
,.
b


a
Fracţii echiunitare , a  b. 5 10
 pentru că 210 45
b

2 4
a
Fracţii supraunitare , a  b.
b


5
 a c
Fracţiile  . se numesc echivalente dacă şi numai dacă ad bc .
b d
20 Amplificarea şi m)
a am
3)
5 15
simplificarea Amplificarea  , m  0.   ,.
2 6
b bm


fractiilor 56
(4
14
a
(m
a:m   ,
Simplificarea  , m  0. 20 5

b b:m
21 Fracţii  Fracţie ireductibilă este fracţia în care numărătorul şi numitorul 48
(2
24
(2
12
(3
4
   .
ireductibile sunt numere prime între ele. 36 18 9 3

22 Transformări de abc
2,25 
225 9
 .
Fracţii zecimale finite a, bc  .
fracţii

100 100 4
abc  a 13  1 12 4
 Fracţii zecimale periodice simple a , (bc )  . 1, (3)    .
99 9 9 3
abcd  ab 213  21 192 32
 Fracţii zecimale periodice mixte a, b( cd )  . 2,1(3)   
990 90 90 15


O fracţie ordinară se poate transforma într-o fracţie zecimală prin
împărţirea numărătorului la numitorul fracţiei. Exemplu: 22
 22 : 3  7, (3).
3
23 Compararea, Compararea numerelor raţionale prin aducerea 7 6
Dintre numerele a  şi b  mai mare ete
ordonarea şi 
la acelasi numitor atunci fractia mai mare e cea cu numaratorul 6 5
reprezentarea pe mai mare sau numărul b deoarece aducem numerele date la acelaşi
axă a numerelor la acelaşi numărator iar atunci fractia mai mare e cea cu
5)
7 35 6 36
6)

reale  numitor: a   şi b   .
numitorul mai mic. 6 30 5 30
Compararea numerelor reale Dintre numerele a  3 7 şi b  8 mai mare ete
numărul b deoarece introducem factorii sub radical şi
Oricum am alege două numere aşib reale, există cel puţin una din obţinem: a  3 7  63 şi b  8  64 .
relaţiile a b sau a b , astfel oricare două numere reale pot fi
comparate.
Proprietăţile relaţiei „ ”:
1. Oricare ar fi a ℝ, avem a a
2. Oricare ar fi a, bℝ, dacă a b şi b a , atunci a b
3. Oricare ar fi a, b, c ℝ, dacă a b şi b c , atunci a c
4. Relaţia de ordine este compatibilă cu adunarea şi înmulţirea
6
 numerelor reale în sensul că:
a) Dacă a, b, c ℝ şi a b , atunci a c b c şi reciproc
b) Dacă a, b, c ℝ şi a b , atunci: ac bc dacă c 0 şi
acbc dacă c 0 şi reciproc
5. Dacă a, b, c, d ℝ şi a b , c d atunci: a c b d

24 Valoarea absolută Exemplu:

 a, a  0
 7  7; 3  3; 0 0

a unui număr real


Valoarea absolută a unui număr real: a   0, a  0
 a , a  0

32  2 3.

Valoarea absolută a unui număr iraţional 

Dacă avem: a  b , cel puţin unul este iraţional, a  b , atunci Deoarece 2>√3
ab  ba.

25 Opusul şi 
Opusul unui număr real: opusul lui a este a. 
Opusul lui 5= − 5
inversul unui 1 Opusul lui −7= +7
număr real Inversul unui număr real: inversul lui a este . 

a 1
Inversul lui 5=

5
1
Inversul lui −5= 

5

26 Partea întreagă şi Partea întreagă a unui număr real x , notată xeste cel mai mare
partea fracţionară
număr întreg mai mic sau egal cu x .
a unui număr real
4,4 este între 4 şi 5.
Partea fracţionară a numarului x  se notează cu xşi calculeaza ca Partea întreagă [4,4] = 4
Partea fracţionară {4,4} = 4,4  [4,4] = 4,4  4 = 0,4.
x x
2,6 este între 3 şi 2.
Partea întreagă [2,6] = 3.
Partea fracţionară {2,6} = 2,6  [2,6] = 2,6 +3 = 0,4.
2,6 este între 3 şi 2.
Partea întreagă [2,6] = 3.
7
 Partea fracţionară {2,6} = 2,6  [2,6] = 2,6 +3 =
0,4.
27 Rotunjirea şi  Metoda de a aproxima un număr real, mai ales când acesta este o  Exemplu: 20  4,4721359.....
aproximarea unui fracţie zecimală sau un număr iraţional este folosită la estimări şi Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale prin
număr real exerciţii de comparare. lipsă atunci : 20  4,47 .
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale cu
adaos atunci: 20  4,48 .
Rotunjirea cu doua zecimale e 20  4,47

28 Intervale în R;  Interval mărginit închis la ambele margini:

reprezentarea pe [a; b] {xℝ ∣a≤x≤b}. Intervale marginite
axă

=
[−2;5] = {x∈R/− 2≤x≤5}
(−2;5] = {x∈R/− 2<x≤5}
Interval mărginit închis la una din margini margini:
[−2;5) = {x∈R/− 2≤x<5}


(−2;5) = {x∈R/− 2<x<5}

( a; b] ={xℝ ∣a<x≤b}.
Intervale nemarginite

 Interval mărginit deschis la ambele margini:

( a; b) {xℝ ∣a<x<b}. (−∞;5] = {x∈R/ x≤5}
=
(−∞;5) = {x∈R/ x<5}
[5; +∞) = {x∈R/ x≥5}
 Interval mărginit închis sau deschis la una din margini şi nemărginit la
(5; +∞) = {x∈R/ x>5}
cealaltă: ( ; a ] ={xℝ ∣x≤a} sau (; a ) = {xℝ ∣x<a}.

Sau [a ,)  {xℝ ∣x≥ a} sau (a ,)  {xℝ ∣x>a}.

 Interval nemărginit la ambele margini: ( ; )  R

A={xℝ / ∣x∣<a}=(-a, a)
B={xℝ / ∣x∣≤ a}=[-a, a]
8
 C={xℝ/ ∣x∣>a} = (-, -a) (a, )
D={xℝ/ ∣x∣≥a} = (-, -a] [a, )

Intervalele sunt mulţimi asupra cărora se pot aplica toate operaţiile

studiate în capitolul mulţimi, ca rezultat obţinându-se tot intervale de
numere reale sau mulţimi vide.

2 Rădăcina pătrată a a b dacă b 2  a. Exemplu: 225  152  15 .

9 unui număr natural a2  a .
pătrat perfect
a 2  a dacă a  0.
3 Algoritmul de Să calculăm rădăcina pătrată a lui 55225.
0 extragere a rădăcinii Despărţim numărul în grupe de câte două cifre, de la dreapta spre stânga.
Ne întrebăm: care este cel mai mare număr al cărui pătrat este mai mic sau egal
pătrate cu 5.
Acesta este 2; îl scriem în dreapta sus;
Îl ridicăm la pătrat, obţinem 4 şi-l trecem sub 5, aflăm restul scăderii 1.
Coborâm grupul de următoarele 2 cifre lângă rest.
Dublăm pe 2 şi rezultatul 4 îl trecem sub 2.
Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă Aşadar, radical din 55225 este egal cu 235.
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
Rezultatul fiind 129, îl trecem sub 152 şi aflăm restul scăderii.
Cifra 3 o trecem la rezultat, alături de 2.
Coborâm următoarea grupă de cifre, pe 25, lângă restul 23.
Coborâm dublul lui 23, care este 46.
Ne gândim care cifră punem alături de 46, numărul format îl înmulţim cu acea
cifră iar rezultatul să fie mai mic sau egal cu 2325.
Acesta poate fi 5 şi facem calculele.
Trecem rezultatul 2325 sub numărul 2325 şi efectuăm scăderea.
Restul fiind zero, algoritmul s-a terminat, cifra 5 o trecm la rezultat alături de 23.
3 Scrierea unui număr  Dacă avem un nr. real n atunci acest număr se poate scrie şi  7  72  49
1 real pozitiv ca n  n2 . 2
radical din pătratul 5 5 25
  2

său 2 2 4
3 Reguli de calcul cu  Doi radicali se pot aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la fel” adică 54 52 5  5  (1  4  2)  5 3  3 5 .
2 radicali avem termeni asemenea: 3  10  30 .
9
  Înmulţirea radicalilor: a  b  a  b ; 18 : 6 3.
Împărţirea radicalilor: a : b  a : b ;
3 Scoaterea şi  Scoaterea factorilor de sub radical. Prezentăm una din  216  2 3  33  2  3 2  3  6 6
3 introducerea metodele cele mai utilizate la scoaterea factorilor de sub
factorilor sub radical. Se descompune numărul dat în produs de puteri de
radical numere prime – se iau perechi de numere prime egale – dintr-o
pereche va ieşi un factor de sub radical – factorii nepereche vor
rămâne sub radical – factorii ieşiţi sau rămaşi sub radical se
înmulţesc.
a2 b  a b
 3 5 32  5  9 5  45
 Introducerea factorilor sub radical se bazează pe operaţia
a b  a2 b

3 Raţionalizarea  Raţionalizarea numitorilor de forma a b . 6)

9 9 6 9 6 9 6
(3
3 6
4 numitorilor b)
    
m m b m b 2 6 2 6 6 26 12 4
  .
a b a b b ab
 Raţionalizarea numitorilor de forma a b  c .
În primul rând conjugatul numărului a b  c este numărul a b  c .
Pentru raţionalizarea numitorului de această formă, fracţia se va
amplifica cu conjugatul numitorului. 
a b c ) 4 2 3 )
m m  (a b  c) m( a b  c ) 5 5  (4  2 3 ) 20  10 3
  .   2 
a b  c (a b  c)  (a b  c) a 2b  c 2
4  2 3 (4  2 3 )  (4  2 3 ) 4  (2 3 ) 2
20  10 3 2(10  5 3) 10  5 3
  
16  12 4 2

10
35 Operaţii cu numere Adunarea
reale Prin adunarea a două numere reale se obţine un al treilea număr real
notat cu s a b unde s reprezintă suma, iar a şi b termenii sumei.
Proprietăţile adunării numerelor reale:
1. Comutativitatea: a b ba , a, b ℝ
2. Asociativitatea: a bc a b c, a, b, c ℝ
3. Elementul neutru: a 0 0a a , aℝ
4. Există elementul opus: a aaa 0

Astfel se poate defini scăderea:

Prin scăderea a două numere reale a,b se obţine un al treilea număr
natural numit diferenţă
iar a scăzător şi b descăzut, definit astfel: d a b a b
Inmulţirea
Prin înmulţirea a două numere reale a,b numiţi factori se obţine un
al treilea număr real p numit produs şi definit astfel: p a b
Proprietăţile produsului numerelor reale:
1. Comutativitatea: oricare a, b ℝ , ab ba
2. Asociativitatea: oricare a, b, c ℝ, abc abc
3. Distributivitatea faţă de adunare:
oricare a, b, c ℝ ab cab ac
4. Există elementul 1 numit element neutru cu proprietatea că oricare
a ℝ , atunci a11a 1
1 1
5. Există elementul invers oricărui număr real notat cu a 
a
astfel incat a∙ a-1 = a-1∙a= 1
Tabelul înmulţirii semnelor: Tabelul împărţirii semnelor:
F1 F2 P D I C
+ + + + + +
+   +  
 +   + 
  +   +

11
 Ridicarea la putere 2 5  2  2  2  2  2  32
,,Puterea este o înmulţire repetată”
a n  a  a  a  ...  a 2
2
 3
2
9
    
 3 2
  4
1
a m 
am
Operaţii cu puteri:  am  an = am+n;
a
 1 = 1;  am : an = am-n;
1
 a = a;  (am)n = amn;
 a = 1, dacă a  0;
0
 (ab)m = ambm.
 0 = 0, dacă a  0;
a

36 Ordinea efectuării  Într-un exerciţiu de calcul aritmetic ce conţine mai multe operaţii Exemplu:
operaţiilor şi
folosirea parantezelor
 
cu numere raţionale se efectuează mai întâi ridicările la putere, apoi 4  5  2 2  3  4  10 : 17  3  2 3  3  10 
înmulţirile şi împărţirile în ordinea în care sunt scrise şi apoi
 
adunările şi scăderile, la fel, în ordinea în care sunt scrise.   4  5   4  12  10  : 17  3  8  30 
 În exerciţiile de calcul aritmetic care conţin paranteze se efectuează   4  5  6 : 17  3  8  30 
mai întâi calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din   4  30 : 17  3  8  30 
paranteze mari (drepte) şi apoi cele din acolade.   34 : 17  3  8  30 
 Dacă în faţa unei paranteze ce conţine un număr raţional sau o   2  3  8  30 
sumă/diferenţă de numere raţionale se află simbolul ,,”, atunci se  5  8  30 
poate elimina semnul şi paranteza, scriind numerele din paranteză   40  30  10 .
cu semnul schimbat.

37 Factorul comun  Dacă f  (a  b  c  ....  w)  f  a  f  b  f  c  .....  f  w atunci şi  Exemplu:

f  a  f  b  f  c  .....  f  w  f  ( a  b  c  .....  w) 12  3  5  12  12  10  12  (3  5  10)  12  ( 2)  24

38 Media aritmetică a1  a2  a3  ....  an

39 Media aritmetică
ponderată
40 Media geometrică a
două numere reale
pozitive
 Media aritmetică ma  .
n
 Media aritmetică ponderată
a  p  a  p  a  p  ....  an  pn
mp  1 1 2 2 3 3
p1  p2  p3  ....  pn
unde pi este ponderea numărului ai .
 Media geometrică mg  a  b .
12
4 Raportul a Dacă avem numerele reale a şi b, atunci raportul lor este egal a 12,5 1250
( 25
50
1 două numere a Exemplu: Fie a  12,5 şi b  3,25 .    .
b 3,25 325 13
cu .
b

4 Proprietatea a m
Dacă avem proporţia  atunci a  n  b  m
2 fundamentală b n
a proporţiilor
4 Derivarea a m
Dacă avem proporţia  atunci mai putem obţine şi
3 proporţiilor b n
proporţiile:
a b b n ab mn a m
  ;  ;  ;  .
m n a m b n ba nm
a k mk a m a k m a : k m : k
  ;  ;  ; 
b n bk nk bk n b n
4 Aflarea unui x 7 8  7 56
 atunci x    28
4 termen

extrem1 mez 2 8 2 2 2
În general dacă avem  atunci
necunoscut

mez1 extrem 2
dintr-o
mez1 mez 2 extrem1 extrem 2
proporţie dată
extrem1  şi mez1 
extrem 2 mez 2
.
4 Mărimi direct  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt direct proporţionale  Exemplu de o problemă: Să se împartă numărul 76 în trei
5 proporţionale cu numerele atunci se poate forma un şir părţi direct proporţionale cu numerele 3, 5, 11. Rezolvare:
a b c
   .... 
w
 k , unde k a b c a  b  c 76
de rapoarte egale:    
     4  a  3  4  12; b  5  4  20;
3 5 11 3  5  11 19
este coeficientul de proporţionalitate. c  11  4  44.
 Proprietate generală a unui şir de rapoarte egale:
a b c w a  b  c  ....  w
   ....   .
          ....  

4 Mărimi invers  Dacă numerele a, b, c, …., w sunt invers proporţionale 

6 proporţionale cu numerele atunci se poate forma un şir

de produse egale:
a    b    c    ....  w  

13
 Acest şir de produse egale se poate transforma într-
un şir de rapoarte egale, precum:
a b c w
   ....  i
1 1 1 1 ,unde i este coeficientul de
   
proporţionalitate.

47 Regula de trei simplă  Regula de trei simplă cu directă proporţionalitate 2caiete..................... cos tă....................7lei
x caiete..............vor cos ta.............17,5lei
2caiete  17,5lei 35caiete
x   5caiete
7lei 7
4muncitori...........fac o lucrare ....................în 14
7 muncitori.....vor face aceeasi lucrare ........în x zi
4muncitori  14zile 56zile
 Regula de trei simplă cu inversă proporţionalitate x   8zile
7 muncitori 7

48 Procente p 20 1 125 5
 Procentul este un număr raţional; p %  . Exemple: 20%   ; 125%   .
100 100 5 100 4

49 Aflarea a p% dintr- p 30 1800

Din relaţia p % din a  b  a  b Exemplu: 30% din60   60   18 .
un număr 
100 100 100

50 Aflarea unui număr

Din
p
a  b  a 
100  b
. 100  54
când se cunoaşte p% 45% din x  54; x  120

100 p Exemplu:
din el
45
51 Aflarea raportului
Din
p
a  b  p 
100  b
. 100  20
procentual x% din 80  20; x  25.

100 a Exemplu:
80
20 1
Mai explicit: x%    25%
80 4

14
52 Calculul Exemplu. Într-un coşuleţ sunt 8 mere galbene şi 12 mere
probabilităţii de
nr. de cazuri favorabile roşii. Care este probabilitatea ca luând la întâmplare un
realizare a unui
eveniment 
Pr obabilitatea  .
măr, acesta să aibă culoarea roşie?
P
12

12 3
  75%

nr. total de cazuri 8  12 20 4

CALCUL ALGEBRIC

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Calculul cu numere reprezentate prin  Termenii de forma cl unde c, numit coeficientul termenului, reprezintă un număr, iar, l, partea
litere literală a termenului, este formată din numere reprezentate prin litere, eventual, cu diverşi
exponenţi, îi numim termeni asemenea dacă părţile lor literale sunt identice, iar adunarea lor se
numeşte reducerea termenilor asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: 2 xy 2 si5 xy 2 ;  5 x 2 y 3 si  4 x 2 y 3 .
2) Adunarea: 3xy  2 xy 2  5 xy  4 xy 2  8 xy  2 xy 2 .
3) Înmulţirea: 3 x    2 xy 2     4 x 2 y   24 x 4 y 3 .
4) Împărţirea: 28 x 4 y 5 :  7 x 3 y 3   4 xy 2 .
5) Ridicarea la o putere:   2 x 2 yz 3   8 x 6 y 3 z 9 .
3

2 2
ab cd 
6) Ridicarea la o putere cu exponent număr negativ:    
cd  ab

2 Formulele de calcul prescurtat Formule utilizate:

1) Produsul dintre un număr şi o sumă/diferenţă: a  b  c   ab  ac
2) Pătratul unui binom:  a  b  2  a 2  2ab  b 2
3) *Pătratul unui trinom:  a  b  c  2  a 2  b 2  c 2  2 ab  ac  bc 
4) Produsul sumei cu diferenţa:  a  b  a  b   a 2  b 2

15
 5) Produsul a două paranteze:  a  b  m  n   a  m  n   b m  n 
Exemple:
1) 2 x  x  3  2 x 2  6 x ;
2)  2 x  1 2  4 x 2  4 x  1 ;
3)  x 2  2 x  3  x 4  4 x 3  10 x 2  12 x  9 ;
2

3 Descompunerea în factori
4)  3x  5 3x  5  9 x 2  25 ;
5)  x  2  x  5  x 2  3 x  10 .
Formule utilizate:
1) Scoaterea factorului comun: ab  ac  a  b  c 
2) Restrângerea pătratului unui binom: a 2  2ab  b 2   a  b  2
3) Diferenţa de pătrate: a 2  b 2   a  b  a  b 

4) Descompunerea unui trinom de forma: x 2  mx  n ; dacă a  b  n si a  b  m a, b  Z

atunci: x 2  mx  n   x  a  x  b  .
Exemple:
1) 15x 2  25x  5 x  3x  5 ;
2) 9 x 2  24 x  16   3x  4  2 ;
3) 4 x 2  y 2   2 x  y  2 x  y  ;
4) x 2  x  12   x  3 x  4  .

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
4 Rapoarte de numere reprezentate prin Exemple:
litere 2x x  y x2  9 2x
; ; ; cu condiţia ca numitorul  0 .
3 5 4 x2
5 Amplificarea k)
m mk
Amplificarea  ;
n nk
x2 )
3x 3 x ( x  2) 3x 2  6 x
Exemplu:   .
x  2 ( x  2)( x  2) x2  4
6 Simplificarea m
(k
m:k
Simplificarea  ;
n n:k
pentru a simplifica un raport de fapt se caută c.m.m.d.c. al termenilor raportului dat.
16
 x2  4x  4
Exemplu: Să se simplifice raportul: ; se descompun în factori termenii raportului şi după
x2  4
aceea se simplifică.
 x  2 2 ( x2
x2  4x  4 x2
  .
x 4
2
 x  2  x  2 x2
7 Adunarea sau scăderea Adunarea sau scăderea
k:n ) k :q )
m p (k : n )  m  (k : q)  p
   ;
n q k
Unde k este c.m.m.m.c. al lui n şi q.
Exemplu:
x 2 )
3x 2 3x 2 3x 2  6 x  2 3x 2  6 x  2
 2     .
x2 x 4 x  2 ( x  2)( x  2) ( x  2)( x  2) ( x  2)( x  2)
8 Înmulţirea m p m p
Înmulţirea n  q  n  q ;
x x2 x ( x  2) x2  2x
Exemplu:    2 .
x  3 x  3 ( x  3)( x  3) x 9
9 Împărţirea m p m q mq
Împărţirea n : q  n  p  n  p ;
x 1 2x  2 x 1 x  2 ( x  1)( x  2) x2
Exemplu: :     .
x2 x2 x  2 2 x  2 ( x  2)  2( x  1) 2 x  4
10 Ridicarea la putere m
a
ma
Ridicarea la putere    a ;
n n
2
 x  x2 x2
Exemplu:     .
 x 1 ( x  1) 2 x2  2x 1
a
11 Ridicarea la putere cu exponent m na
Ridicarea la putere    a ;
număr negativ n m
2
 x  ( x  1) 2 x2  2x  1
Exemplu:     .
 x 1
2
x x2

FUNCŢII

17
 TITLUL CONŢINUTULUI
1 Noţiunea de funcţie
2 Funcţii definite pe mulţimi
finite, exprimate prin
diagrame, tabele, formule,
grafic
3 Funcţii de tipul f:AR, f(x)
= ax + b, unde A este un
interval de numere reale
EXEMPLE, EXPLICAŢII
 Daca fiecărui element din mulţimea A îi corespunde un element din mulţimea B spunem că este definită o
funcţie pe A cu valori în B.
 Se notează: f : A  B.
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.
Exemplu: f :   2;0;1;2;3  R, f ( x )  x  3
x -1 0 2 3 5 f(x) = x + 2
y 1 2 4 5 7
Exemplu:
Să se construiască graficul funcţiei
f:[-2;4)R, f ( x )  3x  2 ;
Pentru x  2  f ( 2)  6  2  8  A( 2;8) ;
Pentru x  4  f ( 4)  12  2  10  B( 4;10) ;
Graficul funcţiei este un segment de dreaptă ce uneşte punctele A şi B, închis
în A şi deschis în B.
* Dacă mulţimea A este un interval de numere mărginit la o extremă şi
nemărginit la cealaltă extremă, atunci graficul funcţiei este o semidreaptă cu
originea în extrema mărginită a intervalului.
18
4 Functii de tipul f:RR, f(x) Exemplu:
= ax + b 12 x 17
Sa se construiască graficul funcţiei f:RR, f ( x )   ;
11 11
72 17 55
Pentru x  6  f (6)     5  A(6;5) ;
11 11 11
 60 17  77
Pentru x  5  f ( 5)     7  B( 5;7)
11 11 11
Graficul funcţiei este o dreaptă ce trece prin punctele A şi B.

ECUAŢII, INECUAŢII, SISTEME DE ECUAŢII

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 cuaţii de forma ax  b  0 , Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b = 0 se numeşte ecuaţie cu o necunoscută, unde a şi b sunt numere


a  R*, b  R. reale.
 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt membru cu semnul schimbat.
 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi egalitatea cu un număr diferit de zero. Procedeul este
utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final aflarea necunoscutei.
Exemplu: 3x  3  x 2  2
 3x  x 2  2  3
 x 3  2   3  2 
 (3  2 )
x   1 .
3 2
2 Ecuaţii echivalente  Două ecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi soluţie.
 Bazându-se pe proprietăţile egalitatăţii, se pot obţine ecuaţii echivalente pornind de la o ecuaţiei dată.
19

3 Inecuaţii de forma
ax  b  0, ( , ,  ) ,
a  R*, b  R.
4 Sisteme de ecuaţii de forma
 a1 x  b1 y  c1  0
 ,
a2 x  b2 y  c2  0
a1 , a 2 , b1 , b2 , c1 , c2  R
TITLUL CONŢINUTULUI
4 Sisteme de ecuaţii de forma
 a1 x  b1 y  c1  0
 ,
a2 x  b2 y  c2  0
a1 , a2 , b1 , b2 , c1 , c2  R
Exemplu: Fie ecuaţia 2 x  4  0;
2 x  4  5  0  5;
a) adunăm la ambii membri ai ecuaţiei numărul 5:
2x  1  5
b) înmulţim ecuaţia (toţi termeni) cu 3: 2 x  1  5  3
6 x  3  15
 Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b > 0 se numeşte inecuaţie cu o necunoscutăă, unde a şi b sunt
numere reale.
 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt membru cu semnul schimbat.
 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi inegalitatea cu un număr diferit de zero. Procedeul este
utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final aflarea necunoscutei.
 Dacă o inecuaţie se va înmulţi/împărţi cu un număr negativ atunci sensul inegalităţi se schimbă.
Exemplu: 5 x  21  8 x  6  5 x  8 x  6  21   3 x  15 : ( 3)
 x  5  x    5;  .
Metoda reducerii:
 Se alege o necunoscută cu scopul de a fi ,,redusă” ţi se identifică coeficienţii săi;
 Se află c.m.m.m.c. al coeficienţilor şi se înmulţesc ecuaţiile astfel încât să se obţină coeficienţii necunoscutei
numere opuse;
 Se adună ecuaţiile şi se obţine o ecuaţie cu o singură necunoscută, după care se rezolvă;
La fel se procedează şi cu cealaltă necunoscută.
2 x  y  5  2  4 x  2 y  10
Exemplu:  
3x  2 y  3 3 x  2 y  3
7x  7 x  1;
 2x  y  5 3  6 x  3 y  15
  
3 x  2 y  3    2   6 x  4 y  6
x 1
7 y  21  y  3 y  3 .

EXEMPLE, EXPLICAŢII
Metoda substituţiei:
 Se află dintr-o ecuaţie o necunoscută în funcţie de cealaltă necunoscută;
 Se introduce valoarea acestei necunoscute în cealaltă ecuaţie şi se rezolvă ecuaţia;
 Se află cealaltă necunoscută.
 2x  y  5
Exemplu:  din 2x  y  5  y  5  2x ;
3 x  2 y  3
Introducem pe y  5  2 x în 3 x  2 y  3  3 x  2 5  2 x   3  3 x  10  4 x  3  7 x  7 
20

5 Probleme ce se rezolvă cu
ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor
şi a sistemelor de ecuaţii
TITLUL CONŢINUTULUI
5 Probleme ce se rezolvă cu
ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor
şi a sistemelor de ecuaţii
x 1
x 1
Introducem pe x  1 în y  5  2 x  y  5  2  1  3   y  3 .

Etapele de rezolvare a unei probleme:
1. Stabilirea datelor cunoscute şi a celor necunoscute din problemă.
2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) şi exprimarea celorlalte date necunoscute în funcţie de aceasta
(acestea).
3. Alcătuirea unei ecuaţii (sistem de ecuaţii) cu necunoscuta (necunoscutele) aleasă (alese), folosind datele
problemei.
4. Rezolvarea ecuaţiei (sistemului de ecuaţii).
5. Verificarea soluţiei.
6. Formularea concluziei problemei.
1
Exemplul 1(ecuaţie): Un călător parcurge un drum în 3 zile astfel: în prima zi parcurge din drum, a doua zi
3
3
parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de km. Aflaţi lungimea totală a drumului.
5
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – lungimea totală a drumului, pe care o notăm cu x;
x 2x 3 2x 2x
În prima zi a parcurs: ; i-au rămas de parcurs ; a doua zi a parcurs   ;
3 3 5 3 5
x 2x 5)
x
3)
2 x 15 )
Avem ecuaţia: x    40 pe care o rezolvăm: 15) x    40  15  15 x  5 x  6 x  600
3 5 3 5
600
 15 x  5 x  6 x  600  4 x  600  x   150km este lungimea totală a drumului.
4
Exemplul 2 (inecuaţie): Să se gasească trei numere naturale consecutive a căror sumă este mai mică decât 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – numărul cel mai mic pe care îl şi notăm cu x;
Celelalte două numere vor fi x + 1 şi x + 2
 inecuaţia: x  x  1  x  2  16 pe care o rezolvăm:
13
3x  3  16  3x  13  x   soluţiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).
3
EXEMPLE, EXPLICAŢII
Exemplul 3 (sistem de două ecuaţii): Două creioane şi nouă cărţi costă împreună 80 de lei. Dacă 5 creioane şi 4
cărţi costă împreună 42 de lei, aflaţi preţul unui creion şi a unei cărţi.
Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: preţul unui creion = x şi preţul unei cărţi = y.
21
 2 x  9 y  76  2 x  9 y  76  4
Se formează sistemul de ecuaţii:  pe care îl rezolvăm: 5 x  4 y  42  ( 9)
5 x  4 y  42 
 8 x  36 y  304

 45x  36 y  378  x = 2 lei (preţul unui creion).
 37 x  74
Introducem valoarea lui x în prima ecuaţie: 2  2  9 y  76  9 y  76  4  9 y  72  y  8 lei (preţul unei cărţi).

GEOMETRIE

MĂSURARE ŞI MĂSURI

TITLUL EXPLICAŢII EXEMPLE

CONŢINUTULUI
1 Lungime  Unitatea de măsură a lungimii este metrul – m. 

 Multiplii metrului - m:
 1dam  10m .
 1hm  10dam  100m .
 1km  10hm  100dam  1000m .
 1m  0,1dam  0,01hm  0,001km .
 Submultiplii metrului:
 1m  10dm  100cm  1000mm .
 1dm  0,1m  10cm  100mm .
 1cm  0,01m  0,1dm  10mm .
 1mm  0,001m  0,01dm  0,1cm .
2 Arie  Unitatea de măsură a ariei este metrul pătrat – m2. 

 Multiplii metrului pătrat – m2:

 1dam 2  100m 2 .
 1hm 2  100dam 2  10000m 2 .
 1km 2  100hm 2  10000dam2  1000000m 2 .
 1m 2  0,01dam 2  0,0001hm 2  0,000001km 2 .
 Submultiplii metrului pătrat – m2:
 1m 2  100dm 2  10000cm 2  1000000mm 2 .
 1dm 2  0,01m 2  100cm 2  10000mm 2 .
 1cm 2  0,0001m 2  0,01dm 2  100mm 2 .
 1mm 2  0,000001m 2  0,0001dm 2  0,01cm 2 .

22
  Alte unităţi de măsură a ariei:
 1ha  10000m 2 .
 1ar  100m 2 ; 1ha  100ari .
3 Volum  Unitatea de măsură a volumului este metrul cub – m3.
 Multiplii metrului cub – m3:
 1dam 3  1000m 3 .
 1hm 3  1000dam 3  1000000m 3 .
 1km 3  103 hm 3  106 dam 3  109 m 3 .
 1m 3  103 dam 3  106 hm 3  109 km 3 .
 Submultiplii metrului cub – m3:
 1m 3  1000dm3  1000000cm 3  1000000000mm 3 .
 1dm3  0,001m 3  1000cm 3  1000000mm3 .
 1cm 3  0,000001m 3  0,0001dm 3  1000mm 3 .
 1mm 3  10 9 m 3  10 6 dm 3  10 3 cm 3 .
 Unitatea de măsură a volumului – litrul .
 1l  1dm 3 .
 1m 3  1000dm 3  1000l .
 1l  100cl  1000ml .
 1dal  10l ; 1hl  100l.
4 Unghi  Unitatea de măsură a măsurii unui unghi este – gradul
sexagesimal.
 10  60'  3600'' .
 1'  60'' .

23
FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Punctul, dreapta, planul, semiplanul,  Punctul este figura geometrică ce se aseamănă cu o urmă lăsată de un creion;
semidreapta, segmentul de dreaptă,  Punctul nu are dimensiune;
unghiul  Punctele se notează cu litere mari de tipar: A, B, C,.., A1, A2,…

 Dreapta este figura geometrică ce se aseamănă cu un fir foarte subţire perfect întins;
 Dreapta are o singură dimensiune - lungimea;
 Dreptele se notează astfel: AB, BC, …, d, d1, d2, …

 Planul este figura geometrică ce se aseamănă cu o pânză foarte subţire perfect întinsă;
 Planul are două dimensiuni – lungimea şi lăţimea;
 Planele se notează astfel: (ABC) sau  ,  ,  , …

 Semiplanul – o dreaptă inclusă într-un plan împarte planul dat în două semiplane.

 Semidreapta – este dreapta mărginită la un capăt.

 Segmentul de dreaptă – este dreapta mărginită la ambele capete.

24
  Unghiul – este figura geometrică formată de două semidrepte cu originea comună.

2 Poziţii relative a două drepte în spaţiu Explicatii:

a) drepte identice;
b) drepte concurente, d1  d 2  O ;
c) drepte paralele, d1  d 2   şi coplanare;
d) drepte oarecare, d1  d 2   şi necoplanare;

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

3 Relaţia de paralelism în spaţiu e) dacă a  b şi b  c ,
atunci şi a  c.

4 Relaţia de perpendicularitate Dacă dreptele a şi b sunt perpendiculare pe acelaşi

plan, atunci aceste drepte sunt paralele între ele.
a  ; b  ; a b.

5 Axioma paralelelor
6 Unghiurile cu laturile respective paralele
Printr-un punct exterior unei drepte trece exact o paralelă la dreapta dată.
Explicaţii:
Cazul I  unghiurile sunt congruente;
Cazul II – unghiurile sunt
suplementare.

7 Unghiul a două drepte în spaţiu; drepte Explicaţii:

perpendiculare  Dacă avem dreptele a şi b (necoplanare) şi este necesar să
25
 gasim unghiul dintre ele, procedăm astfel:
 căutăm o dreaptă paralelă cu una dintre ele şi care are un
punct comun cu cealaltă
(de ex. b  c);
Unghiul pe care îl formează dreapta c cu dreapta a este şi
unghiul dintre deptele a şi b ( unghiul de măsura ).

8 Dreapta perpendiculară pe un plan Explicaţii:

Dacă dreptele a şi b   şi d  a si d  b , atunci şi d   .

Teoremă: O dreaptă perpendiculară pe un plan este
perpendiculară pe orice dreaptă inclusă în planul
dat.

9 Distanţa de la un punct la un plan Explicaţii:

 distanţa de la un punct la un plan este ,,drumul cel mai scurt”
de la acel punct la planul dat;
 distanţa de la un punct la un plan este lungimea segmentului
de dreaptă perpendicular pe planul dat;
 PQ = distanţa de la punctul P la planul  dacă PQ.

 PQ  a, a  
Pentru asta este necesar: 
 PQ  b, b  
10 Teorema celor trei perpendiculare b
a  
B b   MB  b
AB  b 
AB  

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

11 Proiecţii de puncte, de Explicatii:
segmente de dreaptă şi de  Proiecţia unui punct pe un plan este un punct. Dacă AA`, A` este proiecţia lui A pe planul .
drepte pe un plan  Proiecţia unui segment de dreaptă pe un plan este un segment de dreaptă. Dacă AA`, BB`, A`B` este
26

12 Unghiul dintre o dreaptă şi un
plan; lungimea proiecţiei unui
segment
13 Unghi diedru; unghiul plan
corespunzător diedrului
14 Plane perpendiculare
15 Simetria faţă de un punct în
plan; simetria faţă de o
dreaptă în plan
16 Calculul distanţei de la un
punct la o dreaptă
17 Calculul distanţei de la un
punct la un plan
proiecţia lui AB pe planul .
 Proiecţia unei drepte pe un plan este o dreaptă. Dacă AA`, BB`, A`B` este proiecţia lui AB pe planul .
Exemplu / aplicaţie:
Dreapta AB nu este paralelă cu planul . BC. Unghiul dintre dreapta AB şi
planul dat este unghiul BAC de măsura . Dacă BC = 6cm şi AC = 8cm,
BC 6 3
atunci: tg    .
AC 8 4
Explicaţii:
    m; b   ; a   ; a  b  {P}
   unghiul plan al diedrului
    a

Explicatii: Dacă :  b      
 b

Sau: Două plane sunt perpendiculare dacă măsura unghiului plan al diedrului
celor două plane este de 900.
 Punctul B este simetricul lui A faţă de punctul O dacă A,O, B sunt coliniare
şi AO=OB;
 Punctul B este simetricul lui A faţă de dreapta a dacă A, O, B sunt coliniare,
ABa şi AO=OB.
Exemplu / aplicaţie: Fie ABCA`B`C` o prismă triunghiulară regulată dreaptă cu muchia bazei de 6
cm şi înălţimea de 8cm. Să se afle distanţa de la punctul A` la dreapta BC.
Rezolvare: ADBC; AA`(ABC)A`DBC.
l 3 6 3
AD    3 3.
2 2
A`D 2  AD 2  AA`2  27  64  91  A`D  91cm.
Exemplu / aplicaţie:
Fie VABC o piramidă triunghiulară regulată dreaptă cu AB = 12 cm şi înălţimea VO = 2 6 cm. Se cere să se afle
distanţa de la punctul O la planul (VBC).
27
 Rezolvare:
VO  ( ABC ); OA` BC ;  VA ` BC
 d  O; (VBC )  d (O;VA `)  OP unde OP  VA `.
l 3 12 3
OA`   2 3; VA` VO 2  OA`2  24  12  36  6.
6 6
VO  OA` 2 6  2 3 12 2
OP     2 2cm.
VA ` 6 6

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

18 Unghiul dintre două plane Exemplu / aplicaţie:
Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată dreaptă cu AB = 18cm şi înălţimea VO = 12 cm. Se cere să se afle
sinusul unghiului dintre planele (ABC) şi (VBC).
Rezolvare:
VO  ( ABC ); OP  BC ;  VP  BC ;
   este unghiul d int re planele ( ABC ) si (VBC ).
AB 18
OP    9; VP  OP 2  VO 2  81  144  225  15.
2 2
(3
VO 12 4
sin     .
VP 15 5

TRIUNGHIUL

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Perimetrul şi aria  Perimetrul P  a  b  c;
abc
 Semiperimetrul p  ;
2
a  ha a  c  sin B
 Aria A    p( p  a )( p  b)( p  c ) ;
2 2
catetă  catetă
Aria unui triunghi dreptunghic A  ;
2


l2 3
 Aria unui triunghi echilateral A  .
4

2 Suma măsurilor unghiurilor într-  Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180.
28
 un triunghi  Într-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascuţite sunt complementare.
3 Unghi exterior unui triunghi  m( ACD) = m( ABC) + m( BAC).
 m( ACD) = 180  m( BCA)

4 Linii importante în triunghi Mediana Mediatoarea Bisectoarea Înălţimea

Mediana este Mediatoarea este dreapta Înălţimea este

segmentul de dreaptă ce perpendiculară pe mijlocul Bisectoarea este
semidreapta ce împarte perpendiculara dusă din
uneşte vârful unui unei laturi. vârful unui triunghi pe
triunghi cu mijlocul unghiul în două unghiuri
Punctul de intersecţie al latura opusă.
laturii opuse. adiacente congruente.
mediatoarelor se numeşte Punctul de intersecţie al
Punctul de intersecţie centrul cercului Punctul de intersecţie al
bisectoarelor se numeşte înălţimilor se numeşte
al medianelor se circumscris triunghiului. ortocentrul triunghiului.
numeşte centrul de centrul cercului înscris
greutate. triunghiului.

5 Linia mijlocie în triunghi  Segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două laturi a unui triunghi se
numeşte linia mijlocie.
 MN BC


 BC
 MN 
 2
6 Triunghiul isoscel –  Triunghiul isoscel este triunghiul care are două laturi congruente.
proprietăţi [ AB ]  [ AC ]
 Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente. B  C
 Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană, şi
înălţime, şi mediatoare.
 Într-un triunghi isoscel medianele (înălţimile sau bisectoarele) corespunzătoare
laturilor congruente, sunt congruente.

29
7 Triunghiul echilateral –
proprietăţi
8 Criteriile de congruenţă a
triunghiurilor
 Triunghiul echilateral este triunghiul care are toate cele trei laturi congruente.
[ AB ]  [ AC ]  [ BC ] .
 Într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente şi fiecare are măsura
egală cu 60 A  B  C .
 Într-un triunghi echilateral bisectoarea oricărui unghi este şi mediană, şi
înălţime, şi mediatoare.
Criteriul de congruenţă LUL Criteriul de congruenţă ULU Criteriul de congruenţă LLL

 AB  A`B` ABC  A`B`C `  AB  A`B`

  
Dacă ABC  A`B`C ` Dacă  BC  B`C ` Dacă  BC  B`C `
 BCA  B`C `A`  AC  A`C `
 BC  B`C `  
Atunci ABC  A`B`C ` Atunci ABC  A`B`C ` Atunci ABC  A`B`C `

9 Triunghiul dreptunghic – Teorema înălţimii AD2 = BDDC

relaţii metrice Teorema catetei AB2 = BDBC
Teorema catetei AC2 = DCBC
Teorema lui Pitagora AB2 + AC2 = BC2
10 Relaţii trigonometrice 300 450 600 sin  
cateta opusă cateta alaturată
; cos  
sin 1 2 3 ipotenuză ipotenuză
2 2 2 cateta opusă cateta alaturată
tg  ; ctg  cateta opusă
cos 3 2 1 cateta alaturată
2 2 2 sin 2   cos 2   1
tg 3
1 3
3
ctg 3
3 1
3

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

30
11 Teorema lui Thales şi Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi determină pe celelalte
reciproca ei două (sau pe prelungirile lor) segmente proporţionale.
AM AN

MB NC
Reciproca. Dacă punctele M şi N determină pe cele două laturi ale
triunghiului ABC segmente proporţionale atunci MN este paralelă cu BC.
12 Teorema fundamentală a Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi formează cu celelalte
asemănării două (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat.
AM MN AN
 AB

BC

AC
.

13 Criteriile de asemănare a Criteriul de asemănare LUL
triunghiurilor Două triunghiuri sunt
asemenea dacă au câte
două laturi respectiv
proporţionale şi unghiurile
cuprinse între ele
Criteriul de asemănare LLL Criteriul de asemănare UU
Doua triunghiuri sunt asemenea Două triunghiuri sunt asemenea
dacă au toate laturile respectiv dacă au câte două unghiuri
proporţionale. respectiv congruente.

AB BC AC
  . B N; C P
congruente. MN NP MP
AB BC
 ; B N
MN NP

PATRULATERUL CONVEX

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Perimetrul şi aria patrulaterelor studiate ARIA UNUI PARALELOGRAM
 A  baza  inaltimea  AB  h
 A  AB  AD  sin 
 P  2( AB  AD )

31
 ARIA UNUI DREPTUNGHI
 A  Ll
d 2  sin 
 A
2
 P  2 ( L  l)
ARIA UNUI PATRAT
 A  l2
d2
 A
2
 P  4l
ARIA UNUI ROMB
d d
 A 1 2
2
 A  l  h
 A  l 2  sin 
 P  4l

ARIA UNUI TRAPEZ

2 Suma măsurilor unghiurilor unui
patrulater convex
3 Paralelogramul – proprietăţi
4 Dreptunghiul – proprietăţi particulare
( B  b)  h
 A
2
 P  AB  BC  CD  DA
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este
egală cu 360.
Proprietati:
1. Laturile opuse sunt congruente două câte două.
[AB][CD]; [BC][AD] .
2. Unghiurile opuse sunt congruente, A C şi B D;
3. Unghiurile alăturate sunt suplementare, m( A)+m( B)=1800 şi m( B)+m( C)=1800;
4. Într-un paralelogram diagonalele se intersectează înjumătăţindu-se, [OA][OC]; [OB][OD] .
Alte proprietăţi:
1. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.

32
5 Pătratul – proprietăţi particulare
Alte proprietăţi:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersectează perpendicular una pe cealaltă;
5. Diagonalele sunt şi bisectoarele unghiurilor.

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

6 Rombul – proprietăţi particulare Alte proprietăţi:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt şi bisectoarele unghiurilor.

7 Trapezul – linia mijlocie în trapez Segmentul de dreaptă care uneşte mijloacele laturilor
neparalele se numeşte linie mijlocie.
Bb
 MN 
2
şi MN BC .

Bb
 PQ 
2
8 Trapeze particulare Trapez dreptunghic Trapez isoscel

 Într-un trapez isoscel, unghiurile alăturate bazelor sunt

congruente.
 Într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.

33
CERCUL

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Cercul – centrul rază, diametru, disc
 Cercul este multimea tuturor punctelor dintr-un plan egal depărtate
faţă de un punct fix numit centrul cercului.
 O = centrul cercului;
 OC = raza cercului de lungime R;
 AB = diametrul cercului;
 BD = coardă;
 = arc de cerc;

2 Unghi la centru; unghi inscris in cerc
3 Coarde şi arce în cerc
4 Tangenta la cerc dintr-un punct exterior
cercului
 = semicerc.
 Unghi cu vârful în centrul cercului
m( AOB) = m( )
 Unghi cu vârful pe cerc(unghi inscris in cerc)
m( BCA) = m( ) / 2.
 Dacă avem două unghiuri congruente înscrise într-un cerc, cu vârful
în centrul cercului, acestea subîntind între laturile lor, două arce
congruente.
1. Dacă arcul AB este congruent cu arcul CD atunci şi [AB][CD]. Şi
reciproca este adevărată.
2. Dacă MC  ND atunci arcul CD este congruent cu arcul MN.
3. Dacă ORCD atunci P este mijlocul lui [CD] şi R este mijlocul
arcului CD. O este centrul cercului; {P}=ORCD.
4. Coarde egal depărtate de centru sunt congruente.
Dacă OP=OQ atunci [CD][AB].
 Fie punctul P exterior cercului;
 PA şi respectiv PB sunt tangente la cerc;
 OAPA; OBPB;
 [PA]  [PB];
 OP2 = OA2 + AP2

34
5 Lungimea cercului, aria discului Lungimea cercului: L  2R  d
Aria discului (cercului): A  R 2
R  
Lungimea arcului de cerc AC: LAC 
1800
Aria sectorului de cerc (OAC)
R 2  
A( OAC ) 
360 0
6 Calculul elementelor în triunghiul R 3R 2 3 l2 3
l  R 3; a  ;A ;A ;
echilateral 2 4 4
l 3
h ; P  3l .
2

7 Calculul elementelor în pătrat R 2 l

l  R 2 ;a   ;
2 2
A  2R 2 ; A  l 2 ;
d  l 2 ; P  4l .

8 Calculul elementelor în hexagonul regulat R 3 3R 2 3 3l 2 3

l R; a ; A ;A ; P  6l .
2 2 2

CORPURI GEOMETRICE

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

1 Paralelipipedul dreptunghic Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară Formule:
35
 mai mică)
baza este un dreptunghi;
Ab  ab
a,b,c =dimensiunile paralelipipedului;
d = diagonala paralelipipedului Al  Pb  h  2 ac  bc 
At  2 ab  bc  ac 
V  abc
d 2  a 2  b2  c2

2 Cubul Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară

mai mică)
Formule:
toate feţele (6) sunt pătrate;
l = muchia cubului; Ab  l 2
d = diagonala cubului; Al  4l 2
are 12 muchii.
At  6l 2
V  l3
d l 3

3 Prisma triunghiulară Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară

mai mică)
Formule:
baza este un triunghi echilateral; l2 3
Ab 
l = latura bazei; 4
h = înălţimea prismei Al  Pb  h  3l  h
At  Al  2  Ab
V  Ab  h

4 Prisma patrulateră Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară

mai mică)
Formule:
baza este un pătrat;
l = latura bazei;
36
 h = înălţimea prismei; Ab  l 2
d = diagonala prismei Al  Pb  h  4l  h
At  Al  2  Ab
V  Ab  h
d 2  h 2  2l 2

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII

5 Piramida triunghiulară Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai Formule:
mică)
baza este un triunghi echilateral;
l = latura bazei;
h = înălţimea piramidei;
ab = apotema bazei; l2 3
Ab 
ap = apotema piramidei; 4
ml = muchia laterală; Pb  a p
2 2 Al 
a p  h 2  ab ; feţele sunt triunghiuri isoscele. 2
2 At  Al  Ab
ml  AO 2  h 2
Ab  h
2 2 l
2
V 
ml  a p   3
2

6 Tetraedrul regulat Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai

mică)
Formule:
 toate feţele sunt
l2 3
Ab 
triunghiuri 4
echilaterale; Pb  a p 3l 2 3
Al  
 toate muchiile sunt 2 4
congruente. At  Al  Ab  l 2 3
Ab  h l 3 2
V 
3 12

37
7 Piramida patrulateră Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai
mică)
Formule:
baza este un pătrat;
l = latura bazei; Ab  l 2
h = înălţimea piramidei; Pb  a p
ab = apotema bazei; Al 
ap = apotema piramidei; 2
ml = muchia laterală; At  Al  Ab
2
a p  h 2  ab ;
2 feţele sunt triunghiuri isoscele. Ab  h
V 
2 3
ml  AO 2  h 2
2
2 2 l
ml  a p  
2

38