Aritmetică şi algebră

Mulţimi Numere naturale Divizibilitate

∈ aparţine ∉ nu aparţine ⊂ inclusă ⊃ include − Numere consecutive = unul după altul Ex. 4;5 2│
18  (2 divide pe 18) 18 3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element) − Număr par ( cu soţ ) 0,2,4,6,8,10,…; are forma 2k − Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18     
−Cardinalul unei mulţimi=câte elemente  are acea mulţime. − Număr impar ( fără soţ ) 1,3,5,7,9,11,…; are forma 2k+1 − Multiplii lui 18 : 0,18,36,54,…
− Mulţimi disjuncte = care nu au elemente   comune − număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7, 11,...
=
xy 10 x + y = 100a + 10b + c
abc abcd= 1000a + 100b + 10c + d
N − naturale : 0,1,2,3,... N* − naturale fără 0 (nenule) :1,2,3,... − număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
− Pătratul lui 7 este 7 =49;   cubul lui 2 este 2 =8
2 3

Z − întregi: − 4, 0, 9, + 12 −Cel mai mare divizor comun ( 8;12 ) =

4
− Pătrat perfect − este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4,9,16, 25,...
3 3
Q − raţionale: ; − 4; 3; −6,2; 3,(4) R − reale: 7; ; − 4; 3; 3,(4) Numere prime între ele − au c.m.m.d.c.=1 ( ex.15 şi 8)
Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8
5 5 −Cel mai mic multiplu comun [8;12] =
24
Iraţionale: (R − Q ) 7; − 2; π .... N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R −Cub perfect − este egal cu cubul unui  număr natural : 0,1, 8, 27,…
− Dacă a = 25 ⋅ 3 ⋅ 72 şi b = 26 ⋅ 5 ⋅ 7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9} − Teorema împărţirii cu rest  D=I ⋅ C+R, R<I
c.m.m.d.c.=25 ⋅ 7 şi c.m.m.m.c.=26 ⋅ 3 ⋅ 72 ⋅ 5
reuniunea A ∪ B= {2; 4; 7; 9} intersecţia A ∩ B
= {7} (D=deîmparţit, I=Impărţitor, C=Cât, R=Rest)
−Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25 ⋅ 39 ⋅ 72 ,
diferenţa A − B
= {2; 4} produs cartezian A × B
= n ⋅ ( n + 1)
− suma lui Gauss 1 + 2 + 3 + ....... + n = atunci n are (5 + 1) ⋅ (9 + 1)=
⋅ (2 + 1) 180 divizori naturali 
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2
Criterii de divizibilitate
−cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 756; 1934)
Reguli de calcul Factor comun −cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
− Fracţii zecimale 1,37 + 52, 4 = 53,77; 3 −1, 2 = 1,8; 3,87 ⋅=
10 38,7 0,02 ⋅ 1000
= 20; 3x + 3=
y 3( x + y ); 7a + 28
= 7( a + 4); 10n −=
5 5(2n − 1); −cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
8 − 8k = 8(1 − k ); x 3 + x 2 = x 2 ( x + 1); 4 y − 6 y 5 = 2 y (2 − 3 y 4 ) −cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 295; 1330)
2,3 ⋅ 4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3
−cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
− Numere întregi 5 − 8 = −3; − 4 − 3 = −7; − 7 + 2 = −5; − 7 + 9 = 2; 5 − ( −2 ) = −5 + 2 = −3;
Transformarea fracţiilor zecimale −cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
3 ⋅ ( −5) = −15; ( −4) ⋅ ( +2 ) = −8; ( −2 ) ⋅ ( −3) = 6; 8 : ( −4 ) = −2; ( −5) : ( −1) = 5; −cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
7 207 345
Numere pozitive : + 12; 3;.... Numere  negative : −23; −2,... =
-Finite 0,7 =
; 0, 207 =
; 3, 45
10 1000 100
Opusul lui 35 este − 35; opusul lui − 8 este 8. 73 5 23 a
=
-Periodice simple 0,(73) = 2=
; 2,(5) Fracţii a - numărător, b - numitor
− Puteri 27 ⋅ 2= 212 ; 510 : 5= 57 ; (73 )= ( 2n )= 8n 3 ; ( −3)= 9;
3 2
5 3 4
712 ; 99 9 9 b
135 − 13 122 - subunitare; au numitorul > numărătorul. Ex.
2 2013
;
( −3 ) = −27; ( −1) = −1; ( −1) = 1; 15 = 1; 91 = 9; ( −7 ) = −7; 30 = 1; ( −6 ) = 1; 07 = -Periodice mixte =0,13(5) =
3 7 4 1 0
0; 9 2014
900 900
−2 1 1 1 7 19
5= ; ( −3)−3 = 3 = − - supraunitare; au numitorul < numărătorul. Ex. ;
52 ( −3) 27 4 18
5 Formule de calcul - echiunitare; au numitorul = numărătorul. Ex. ;
5 341
1 5 2)
1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21  2  25
− Fracţii ordinare + = + = ; ⋅ = : = ⋅ = ;  =
  ( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2
; 5 341
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  35
9 16
- ireductibile, care nu se pot simplifica. Ex. ;
1 3 7
( a + b ) =a 2 + 2ab + b2
2
Inversul lui 35 este ;      inversul lui este 14 25
35 7 3 15(3 5
=
( a − b ) =a 2 − 2ab + b2 - reductibile, care se pot simplifica. Ex.
2
3 4 3 4 3 5 15
Fracţii etajate / = : = ⋅ = 18 6
7 5 7 5 7 4 28 2 8
( a + b + c ) = a 2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ac - echivalente = ; se recunosc astfel: 2 ⋅ 12 =3 ⋅ 8
2
3 12
− Radicali 49= 7; 813 ⋅ 813= 813; 7 ⋅ 5= 35; 3742 = 374 a + b = ( a + b ) (a 2 − ab + b 2 )
3 3

= 9 ⋅= 9⋅ =
a 3 − b3 = ( a − b ) (a 2 + ab + b 2 )
Scoaterea factorilor de sub radical 63 7 7 3 7 7
=
Procente 7 % din 300 ⋅ 300
= 21
3 2)
3 3 2 4 3+ 2 )
4 12 + 4 2 100
Raţionalizarea numitorului = = = =
( a + b ) =a 3 + 3a 2 b + 3ab2 + b3
; 3
3
2 2 2 3− 2 3− 2 7 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
5
−Calcul algebric 5x + 2x = 7x; 2y − 9y = −7y; − 3n 2 − 5n 2 = −8n 2 ; a + a = 2a; ( − b ) =a 3 − 3a 2 b + 3ab2 − b3
3
 a 2 4
Proporţie − o egalitate de două rapoarte (ex. = )
c ⋅ c = c2 ; − 3n ⋅ 2n 3 = −6n 4 ; 3 ( 2n − 7 ) = 6n − 21;  a
( + b )( c + d ) = ac + ad + bc + bd;  3 6
(x 2 − 3) ( x − 4 ) = x 3 − 4x 2 − 3x + 12 + ( −5 + x − y ) = −5 + x − y;   − ( a − b + 3) = − a + b − 3 Aproximări
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
3 şi 4 sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
Fie numărul 3,1476. Aproximat cu:
Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
Modul (valoare absolută) Comparări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
 x, dacă x ≥ 0 7 4 9 9 2 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15 produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
6 = 6; −3 = 3. În general, x =  > ; > ; <1
 − x, dacă x < 0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr x y z
Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă = =
−9 < −7; − 5 < 2 ; − 23 < 0 întreg ≤ x. Ex. [3,7] = 3; [6] = 6; [0,25] = 0; [−3,1] = −4 3 5 9
Ex. 3 − 2 = 3 − 2, deoarece 3 − 2 ≥ 0
2, 4 > 2, 39; − 4,1 < −3,82 Partea fracţionară a lui x este definită astfel : {x} = x − [x] . x y z
Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă = =
1 − 2 = −(1 − 2) = 2 − 1, deoarece 1− 2 < 0 3 > 1; − 6 > − 10 Ex.{3,7} = 0,7; {4} = 0; {0, 2} = 0, 2; {−3,1} = 0,9 1 1 1
2 4 7
nr.cazuri favorabile
Descompunerea expresiilor în factori Sisteme de ecuaţii Probabilitatea unui eveniment =
nr.cazuri posibile
− Prin factor comun -Rezolvare prin metoda substituţiei
x 3 − 5x 2 = x 2 ( x − 5) ; ( n − 4 ) + ( n − 4 ) = ( n − 4 ) ( n − 4 + 1)
5 4 4

x − y = 4 x = 4 + y x = 4 + y x = 4 + y x =5 Medii =
x1 + x2 + .... + xn
; În cazul a două numere:
− Prin formule      Aritmetică ma
2 x =
+ y 11  2(4 + y ) =
+ y 11 8 += = = n
3 y 11 3y 3 y 1
y 2 − 25= ( y − 5)( y+5) ;  9x 2 − 6x+1= ( 3x − 1)
2
x+ y 2 xy
Aritmetică =
ma Geometrică = mg xy Armonică = mh
− Prin grupări de termeni 2 x+ y
-Rezolvare prin metoda reducerii
2n 3 + 2n 2 + 7n + 7 = 2n 2 ( n + 1) + 7 ( n + 1) = ( n + 1) ( 2n 2 + 7) Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 , având
x + 6x + 8 = + 4 x + 2 x + 8 = x ( x + 4 ) + 2 ( x + 4 ) = ( x + 4 )( x + 2 )
 a − b = 4 │⋅ 2  2 a − 2b =
8 10 ⋅ 3 + 12 ⋅ 6 + 9 ⋅ 5
(se adună ecuaţiile)
2 2
x
  ponderile 3; 6; 5 este map =
3+ 6 +5
3a + 2b =22 3a + 2b = 22
Inegalitatea mediilor mh ≤ mg ≤ ma
5a / = 30 ⇒ a = 6 ⇒ b= 4
Ecuaţia de gradul doi

Forma generală ax 2 + bx + c =0. Sistem de axe Funcţii

Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea B dacă facem
Rezolvare: calculăm ∆ ( delta ), ∆
Ox- axa absciselor
= b2 − 4ac.
Oy- axa ordonatelor ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii. Punctul M(5;3) f : A → B      (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
−b + ∆ −b − ∆ 5 şi 3 sunt coordonatele   punctului M. A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
Dacă Δ>0, soluţiile sunt:
= x1 =, x2
2a 2a Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. Funcţie liniară ( de gradul I ) este o funcţie de forma f : R → R,  f ( x=) ax + b.
Ex. f ( x=) 3x − 5
Unităţi de măsură
− Reprezentare grafică. Fie f : R → R,  f ( x=) 3x − 5
Lungime           Arie  Volum          Capacitate           Masă             Timp
Calcularea coordonatelor punctelor de
3 m=30 dm       7 m²=700 dm²       5 m³=5000 dm³             1 l=1 dm³               4 kg=4000 g       1 oră=60 minute
intersecţie a graficului cu axele:
0,7 m=70 cm           0,05m²=500 cm²   0,03 cm³=30 mm³      3 l=3000 ml            0,5 dag=5 g          1 minut=60 secunde
5 5
2 km=2000 m          2 km²=200 hm²     0,05 km³=50 hm³          0,3 dal=3 l              7 cg=70 mg          1 deceniu=10 ani -cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f ( x ) = 0 ; 3x − 5= 0 ⇒ x = ⇒ A( ;0)
3 3
3,5 cm=35 mm        1 ar=1dam²=100 m²  1 dm³=1000 cm³           0,2 hl=20 l              2 hg=200 g           1 secol=100 ani
-cu axa Oy se calculează f ( 0 ) ; f (0) = −5 ⇒ B(0; −5)
2,7 dam=0,27 hm    1 ha=1hm²=100 ari       1 m³=109 mm³               125 ml=0,125 l      6,23 g=62,3 dg     1 mileniu=1000 ani
1,3 mm=0,13 cm      0,02 ha =2 ari= 200 m²    3 mm³=0,003 cm³         0,07 kl=70 l           3 t=3000 kg           ¼ ore=15minute Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
5,7 hm=570 m    0,04 m²=400 cm²  0,25 dam³=250 m³        3 cl=0,3 dl           34 dg=0,34 g         ½ ore=30 minute se rezolvă ecuaţia f ( x ) =
g ( x)
 Geometrie
Unghiuri Puncte şi drepte Figuri geometrice http://sorinborodi.ro/

− congruente : au măsuri egale

Triunghi
− adiacente : au acelaşi vârf şi − puncte coliniare: sunt situate pe o dreaptă
o latură comună
−isoscel: are două laturi congruente
−drepte concurente: drepte care se intersectează −echilateral: are toate laturile congruente
− opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt −punct de concurenţă: punctul în care se −oarecare: are laturi de lungimi diferite
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte −ascuţitunghic: toate unghiurile ascuţite
− complementare : două unghiuri care au suma 90º −dreptunghic: are un unghi drept
Εx. complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º
−semidreapta deschisă:  (OA O ∉ (ΟΑ
catete: laturile care formează unghiul drept
− suplementare : două unghiuri care au suma 180º −semidreapta închisă:  [OA O ∈[ΟΑ
Εx. suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º ipotenuza: latura opusă unghiului drept
−segmente congruente: au lungimi egale [AB] ≡ [CD]
− unghi alungit : care  are 180º; unghi nul   care are 0º −obtuzunghic: are un unghi obtuz
− unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul −drepte perpendiculare: formează Patrulater
− unghi ascuţit < 90º; drept= 90º ; obtuz > 90º
un unghi drept a⊥b − Paralelogram: are laturile opuse paralele
−drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu Proprietăţile paralelogramului:
− unghiuri în jurul unui punct   − laturile opuse sunt congruente
se intersectează a b
Suma unghiurilor în jurul − unghiurile opuse sunt congruente, iar
unui punct  este 360º Axioma lui Euclid: unghiurile alăturate sunt suplementare
− Unghiuri formate de două drepte cu o secantă printr-un punct exterior unei drepte se poate − diagonalele au acelaşi mijloc
alterne interne :1 şi 7;  2 şi 8
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6 duce o singură paralelă la dreapta dată. Dreptunghiul: paralelogramul care are
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6; un unghi drept
3 şi 7; 4 şi 8 −diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Linii importante în triunghi
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi Rombul: paralelogramul care are două
− Bisectoarea: împarte un unghi
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. laturi alăturate congruente
în două unghiuri congruente.
Bisectoarele sunt concurente −diagonalele rombului sunt perpendiculare şi
Teoreme importante
în I - centrul cercului înscris sunt bisectoare ale unghiurilor
−suma unghiurilor unui triunghi este 180º
− Mediatoarea: perpendiculară pe Pătratul: are toate proprietăţile
−suma unghiurilor unui patrulater este 360º
− unghiurile de la baza unui triunghi
mijlocul unei laturi. dreptunghiului şi rombului
Mediatoarele sunt concurente
isoscel sunt congruente − Trapezul: are două laturi paralele şi
− într-un triunghi isoscel, bisectoarea în O - centrul cercului circumscris.
celelalte două neparalele
unghiului de la vârf este şi mediană, La triunghiul obtuzunghic, O este
Τrapez isoscel: are laturile neparalele
înălţime, mediatoare. situat în exterior.
− într-un triunghi dreptunghic, La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. congruente
mediana din vârful unghiului − Înălţimea: perpendiculara Τrapez dreptunghic: are un unghi drept
drept este jumătate din ipotenuză. dintr-un vârf pe latura opusă.
− într-un triunghi dreptunghic Înălţimile sunt concurente
Poliedre
care are un unghi de 30º, cateta =
Prisma     V AB ⋅ h   
în H - ortocentrul.
opusă acestui unghi este AL = suma ariilor feţelor laterale    
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior.
jumătate din ipotenuză. Aria totală AT = AL + 2AB
− Mediana: uneşte un vârf
− teorema lui Thales :
cu mijlocul laturii opuse. Diagonala paralelipiped=
d a 2 + b2 + c 2
AE AF
EF  BC ⇔ = 
EB FC
Medianele sunt concurente Diagonala cubului d = l 3
− teorema fundamentală a asemănării : în G - centrul de greutate. AB ⋅ h
Piramida V =
dacă EF  BC, atunci ∆AEF ~ ∆ABC (sunt asemenea), adică 1 2 1 2 3
Centrul de greutate este la de bază şi de vârf: =
GM AM=
, GA AM
AE AF EF 3 3 3 3 AL = suma ariilor feţelor laterale    
= =
AB AC BC Aria totală AT = AL + AB
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu Arii şi alte formule
apotemă=înălţimea unei feţe laterale
pătratul raportului de asemănare b⋅h ab sin u
Triunghi =
A∆ ;=A∆ ;=
A∆ p( p − a )( p − b)( p − c ), unde p este Trunchiul de piramidă
2 2
− teorema bisectoarei: dacă AD
a+b+c h
AB AC =
semiperimetrul, p (formula lui Heron) V= ( AB + Ab + AB ⋅ Ab )
este bisectoare, = 2 3
BD DC
a 3 a2 3 AL = suma ariilor feţelor laterale    
Într-un ∆ dreptunghic: Triunghi echilateral: înălţimea = h ; aria A= ∆ech .
2 4 Aria totală AT = AL + AB +Ab
− teorema înălţimii: AD =
BD ⋅ DC c1 ⋅ c2 c1 ⋅ c2
Triunghi dreptunghic: înălţimea = h ; aria= A∆dr .
− teorema catetei: AB = BD ⋅ BC ip 2 Corpuri rotunde
− teorema lui Pitagora: AB2 + AC2 = BC2 Linia mijlocie în triunghi
   
Cilindrul 2π 
AL = RG
-uneşte mijloacele a două laturi;
−unghiul la centru  AOB are măsura Este paralelă cu a treia latură şi A=
T AL + 2 AB
egală cu a arcului cuprins între laturi este jumătate din aceasta. V = π R² h
−unghiul înscris  AMB are măsura Raza cercului înscris în triunghi r =
A Conul     AL π RG  
=
jumătate din a arcului cuprins între laturi p
A= AL + AB
D⋅d
T
− raza este perpendiculară pe tangentă Paralelogram A= b ⋅ h Dreptunghi A= L ⋅ l Romb A= (sau b ⋅ h )
π R2 ⋅ h
− unghiul format de o tangentă cu o coardă   2 =V
este jumătate din arcul subântins de coardă Pătrat diagonala= d l 2, aria= A l² 3
− diametrul perpendicular pe o coardă  ( B + b) ⋅ h 360°R
Trapez A = unghiul sectorului desfăşurării u =
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. 2 G
Linia mijlocie în trapez Trunchi de con
− teorema celor trei perpendiculare :
-uneşte mijloacele laturilor neparalele;
AM ⊥ α , MB ⊥ d ⇒ AB ⊥ d   AL π G ( R + r )
=
Este paralelă cu bazele şi
Trigonometrie B+b A=
T AL + AB + Ab
30° 45° 60° este egală cu media lor aritmetică: lm =
2 πh
sinus=
cat.op.
; =
cοsinus
cat.al.
sin
1 2 3
180° 180° =
V ( R 2 + r 2 + Rr )
ip ip 2 2 2 =
Poligon regulat : apotema an R= cos ;  latura ln 2 R sin 3
n n
tangenta=
cat.op.
; cοtangenta=
cat.al.
cos
3 2 1
( n − 2 ) ⋅ 180° ; Nr. diagonalelor n ( n − 3) Sfera A = 4π R 2
cat.al. cat.op. 2 2 2 Măsura unghiului
= un =
n 2 4π R 3
sin 2u + cos 2 u = 1 tg u =
sin u
tg
3
1 3 Cerc   Lungimea (circumferinţa) = L 2π R,  Aria = A π R ²,   π ≈ 3,14159265...
V=
cos u 3 3