1

Redactor: Boboc Cristian

Tehnoredactor: Boboc Cristian
Coperta:

Descriere CIP a Bibiotecii Naționale a României

Boboc, Cristian
Evaluare naționala în 21 de zile

Editura OLIMPIAS
Strada Călugăreni, Nr. 23
Telefon 0747422257
Email: edituraolimpias@yahoo.com

2
 Cuvinte de început

Lucrarea de față vrea să vină în sprijinul elevilor de gimnaziu care își doresc să devina liceeni, să
ofere un instrument util de lucru pentru recapitulare, fixarea și verificarea cunoștințelor de matematica.
Parcurgerea problemelor din această culegere aduce cu sine certitudinea unei temeinici pregătiri în
vederea susținerii examenului de evaluare națională.
Lucrarea este structura pe trei capitole: primul capitol este de algebra, al doilea capitol este de
geometrie iar ultimul conține teste propuse sau susținute la examenele de evaluare națională din ani anteriori.
Fiecare capitol este structurat să fie parcurs în șapte zile astfel că întreaga culegere poate fi parcursă
și rezolvată în 21 de zile după cum urmează
Capitolul I (ziua 1 –ziua 7)
 Mulțimea numerelor naturale (ziua 1)
 Mulțimea numerelor întregi (ziua 2)
 Mulțimea numerelor raționale (ziua 3)
 Mulțimea numerelor reale (ziua 4)
 Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor (ziua 5)
 Rapoarte de numere reprezentate prin fracții (ziua 6)
 Funcții (ziua 7)
Capitolul II (ziua 8 –ziua 14)
 Segment, dreaptă, puncte și paralelism (ziua 8)
 Triunghiul (ziua 9)
 Patrulatere (ziua 10)
 Cercul (ziua 11)
 Arii si perimetre (ziua 12)
 Teoreme și axiome ale geometriei în spațiu (ziua 13)
 Arii și volume corpuri geometrice (ziua 14)
Capitolul III
 Sunt propuse 14 modele de subiecte pentru examenul de evaluare națională câte 2 teste în
fiecare zi. (ziua 15-ziua 21)

3
4
 Cuprins

Ziua I NUMERE NATURALE

1. Mulțimi 7
. 2. Puterea unui număr real 9
3. Divizor multiplu 10
4. Cel mai mare divizor comun/cel mai mic multiplu comun 13
14
ZIUA II NUMERE ÎNTREGI
ZIUA III NUMERE REȚIONALE 16
ZIUA IV NUMERE REALE 18
ZIUA V PROBLEME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL 19
ECUAȚIILOR

ZIUA VI RAPOARTE DE NUMERE REPREZENTATE PRIN FRACȚII 21

ZIUA VII FUNCTII 23
ZIUA VIII PUNCTE SEGMENT, DREAPTĂ, UNGHIURI
1. PUNTE , DREPTE PLAN 27
2. UNGHIUL 29

ZIUA IX TRIUNGHIUL 30

1. Linii importante în triunghi 30

2. CONGRUENȚA TRIUNGHIURILOR 32
3. PROPRIETĂȚI TRIUNGHIURI 32
4. ASEMĂNARE 34
5. RELAȚII METRICE 36
38
ZIUA X PATRULATERE

Ziua XI CERCUL SI POLIGOANE REGULATE (ZIUA 11) 42

ZIUA XII ARII ȘI PERIMETRE ( ZIUA 12) 4

ZIUA XIII TEOREME SI AXIOME ALE GOEMETRIEI ÎN SPAȚIU 52

ZIUA XIV Arii si volume în spațiu(ziua 14) 60
ZIUA XV Modele de subiecte evaluare naționala 70
BIBLIOGRAFIE 80

5
6
 NUMERE NATURALE (ziua 1)
I.1. MULȚIIMI

1. Determinați elementele mulțimilor A si B de mai jos:

Mulţimi
A = {x∈ N/ x≤4}
1.∈ - aparţine; ∉ - nu aparţine
B = { x ∈ N /2< x <8 } . ⊂- inclusă ; ⊃ - include
Mulțimea vidă car nu are nici un element,
2. Scrieți următoarele mulțimi cu ajutorul unei proprietăți
notată ∅ , se numește mulțimea vidă.
caracteristice:
a. A={0,1,2,3,4,5,6} 2. Operații Cu Mulțimi
b. B={0,2,4,6,8} REUNIUNEA
A U B = {x| x є A sau x є B}
c. C={1,3,5,7,9}
d. D={1,3,9,27,81,243} INTERSECŢIA

Exemplu D={1,3,9,27,81,243}={ x ∈ N / x=3n , n ≤7 } A ∩ B = { x | x є A şi x є B}

3. Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor : Dacă A ∩ B = Ф, atunci mulţimile A şi B

se numesc mulţimi disjuncte.
a. 3∈ {0,1,3,7,9}
DIFERENŢA
b. 2∈ {1,4,5}
A \ B = {x | x є A şi x nu є B}
c. 5∉ {0,2,3,7}
3. A este inclusa in B daca orice element al
d. 0∈ Ф mulțimii A este si element al mulțimii B. (A
⊂ B).
e. 4 ∈ {x∈ N|x≤ 5}
4.Cardinal al unei mulţimi-câte elemente
f. 4∉ {2,4,6,8,9}. are acea mulţime.
Exemplu: A={1,2,4} Card(A)=3.
4. Scrieți elementele mulțimilor:
5.Mulţimi disjuncte-care nu au elemente
a. A={x|x∈ N, x=2k+1,k∈ N,k≤ 3} comune.
b. B={ x|x∈ N, x=2k, k∈ N,k<4}
6.Operaţii cu mulţimi
c. C={ x|x∈ N*, 2x≤ 32} Dacă A={1,2,3,4}şi B={3,4,5},atunci:
- reuniunea AUB={1,2,3,4,5}
5. Scrieți toate submulțimile mulțimilor:
- intersecţia A∩B={3,4}
a. A={1,2}
- diferenţa A−B={1,2}
b. B={2,3,5}
- produsul cartezian AxB={(1,1);(1,3)…}
c. C={a,b,c}
6. Fie mulțimile A={x∈ N|3x≤ 10 }, B={x∈ N*|x+2<7}
a. Scrieți elementele celor doua mulțimi
b. Stabiliți daca A ⊂ B sau B ⊂ A.

7
 7. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
a. {1,2,5}⊂ {0,1,2,5,7}
b. {1,2,5}⊃ {0,1,2,5,7}
c. {3,7,11}⊃ {3}
d. {x∈ N*|x<2}⊂ {x∈ N|x≤ 2}
8. Se dau mulțimile
a. A = { 1 , 3 ,6 , 7 , 9 , }
b. B = { 2 , 4 , 5 , 6 , } . Determinați mulțimile A∪B, A∩ B, A – B si B – A.
9. Se dau mulțimile:
A = { 2 , 3 ,5 , 6 , 7 }
B = { 2 , 4 , 6 , 8 , 10 }
C = { x ∈ N , x =2 k +1 , k ≤ 4 , k ∈ N }
Determinați A ∪ B, A∩ B si A – B.
Enumerați elementele mulțimii C si aflați cardinalul mulțimii C. Determinați ( A−B ) ∩C si
( A−C ) ∩ ( B∩ C ) .
10. Se consideră mulţimile : A = { 2, 3; 5; 8}; B = { 1; 2; 3}; C = { 0, 3, 4, 7. 9}
a. Reprezentaţi prin diagrame cele trei mulţimi;
¿
b. Efectuaţi A¿ B¿ C; B – C; A¿ B; C¿ N ; (B¿ C)-A.
2
11. Fie mulţimile: A = { x∈ N| x=a+a , a∈ N şi a<5} şi
B = { y∈ N| y= 2b+1, b∈ N şi b¿ 6}
a. Scrieţi elementele mulţimilor A şi B
b. Arătaţi că mulţimile A şi B sunt disjuncte

12. Aflați x și y astfel încât să aibă loc relațiile: i) {x, 10}⊂ {8, 10, 12, 14}, ii) {3, x + 5} =
{13, y – 1}.
13. Dintr-o clasă cu 20 elevi, participă la concursul de șah 16 elevi, iar la concursul de caricaturi
12 elevi. Aflați câți elevi participă la ambele concursuri.
14. Să se determine elementele mulțimilor:
z /15
a. A={ x ∈ ϵz }
2 x +1 Dn= mulțimea divizorilor
N /13 x +11 numărului “n”.
b. B={ x ∈ ϵN }
x +2
D6={1,2,3,6}
8
 3 x−6
c. C={ x ∈ Z /2< <6 }
2

N /13 x +11
Exemplu B={ x ∈ ϵN }
x +2
Metoda 1

}
X + 2∨13 X +9 X +2∨13 X +9
X +2∨X +2/* 13 X +2∨13 X +26 }
se scad cele dou ă relatii

x +2=1 → x=−1nu convine pt ca xϵN

x +2∨17 → x+ 2 ϵ D17 → B={15}
x +2=17 → x=15 este singura solutie

I. 2. PUTEREA UNUI NUMĂR NATURAL

OPERAŢII CU PUTERI

1. Calculați amDe=m
a ori
· a · a · ... · a
a. 03 +14 + 50 - 21 =
b. 219∙212=219+12
c. 340∙318=
d. 523∙5=
e. 2∙219=
f. 419:416=419-16 a1 = a
g. 723:721=
h. 1150:1148= 1n = 1
i. 137:137=
j. 3150:3147-329:328= în aceasta situație aplicăm mai întâi, 0n = 0
regulile de calcul cu puteri 3150:3147-329:328=33-3=27-3=24
k. 35 + 5 ∙ (23 +1) : 3 = a0 = 1
l. (20 ∙ 21 ∙ 22 - 23 ) ∙ 21999=
m. (1+22+33): 25= am · an = am+n
n. (7+11198:11196): 64=
am : an = am-n
2. Compararea puterilor:
A) Comparări elementare, unde se ajunge “lejer” la aceeași baza sau (am)n = am·n
același exponent:
Problema 1: a)322 si 233; b) 328 si 242.
am · bm = (a · b)m
Soluții:
a) Încercam sa scriem exponentii celor doua puteri sub forma de produs
care sa contina un termen comun (cat mai mare). In acest caz, avem: 22=112 si 33=113. Aplicand regula de
2 11 3 11
ridicare a unei puteri la o alta putere obtinem: 322=( 3 ) si 233=( 2 ) sau 911 si 811. Se observa imediat ca
prima putere este mai mare, deoarece are baza mai mare.
2 14 3 14
b) Procedand ca la a), avem: 28=142 si 42=143, deci: 328=( 3 ) =914 si 242=( 2 ) =814.
B) comparari in care se impune mai intai eliminarea “anumitor parti comune”:

9
Problema 2: a) 429 si 71816; b) 5349 si 353.
Solutii:
a) Observam ca a doua putere contine numarul 16 care poate fi scris 42. Prima putere contine pe 4 la puterea
29, deci vom putea elimina 2 de 4. Avem 429=42742. Dupa eliminare, avem de comparat puterile 427 si 718.
39 39
Aici vom aplica metoda prezentata la A. Avem 27=93 si 18=92 si obtinem: 427=( 4 ) =649 si 718=( 7 ) =3439.
Avem acelasi exponent si este clar ca a doua putere este mai mare.
C) comparari in care se foloseste o putere ajutatoare (daca a<b<c, atunci a<c):
Problema 3: 217 si 1210
Solutie:
Pentru inceput sa observam ca cele doua numere 21 si 12 au un divizor comun, pe 3, deci vom putea elimina
o parte comuna pentru a ne usura compararea. Deci 217=(37)7=3777 si 1210=(34)10=310410. Putem elimina
din ambele puteri pe 37. Avem in continuare de comparat: 77 si 33410. Cautam o putere care sa fie mai mare
sigur decat 77. Fie aceasta 87. Sigur 77<87. Mai ramane sa aratam ca 87<33410.
Dar 87=(23)7=221 si 33410=33220, deci putem elimina de la ambele puteri pe 220. In final avem de comparat 2 si
33=27, 2<27. Deci 217<1210.
Pe scurt, am folosit: 217< 3787<1210, de unde obtinem 217<1210.
3. Patrate perfecte:
De retinut:
def. Un numar natural se numeste patrat perfect daca poate fi scris sub forma p2, unde p este un numar
natural.
Exemple de patrate perfecte:
25=52; 36=62; 121=112; 169=132; 223292=(239)2; (a+b)2; 2354=(2352)2; a2k=(ak)2 …
A) Ultima cifra a unui pătrat perfect este una din cifrele 0; 1; 4; 6 sau 9. Deci daca un numar are ultima
cifra 0, 1, 4, 6 sau 9 el poate fi pătrat perfect.

{
3 k sau 3k+1
4k sau 4k +1
5k sau 5k +1 sau 5k+4
B) Orice pătrat perfect este de forma:
6k sau 6k +1 sau 6k+3 sau 6k+4 .
C) Un număr natural nu este patrat perfect daca:
- are ultima cifra 2; 3; 7 sau 8 ( de exemplu numarul 1234567
nu este patrat perfect). DIVIZIBILITATE
– numărul este de forma 3k+2; 4k+2 sau 4k+3; 5k+2 sau Un numar b este divizor al unui numar
5k+3; 6k+2 sau 6k+5. natural a daca exista un numar natural c, astfel
incat a=b*c. Se mai spune ca a este un multiplu
al lui b.
b|ab divide pe a,
b este un divizor a lui a

I.3. DIVIZOR, MULTIPLU, NUMERE PRIME a b a este divizibil cu b

a este un multiplu a lui b
CRITERII DE DIVIZIBILITATE
1. Scrieţi numerele divizibile cu 2 din şirul de Un numar prim este un numar natural
numere naturale, apoi pe cele divizibile cu 5: care are exat doi divizori. Numerele natural care
nu sunt prime se numesc numere compuse.
1; 2; 5; 10; 12; 15; 20; 37; 39; 45; 50; 2010.
Exemple:
2. Scrieţi toţi divizorii numerelor: 4; 12; 18; 24; - 1 nu este numar prim , dar nici numar
25. compus
3. Scrieţi numerele divizibile cu 2 cuprinse între 1 - 5, 7 , 11 sunt numere prime
şi 15. - 18, 6 , 4, 27 sunt numere compuse
- Divizorii lui 18: 1,2,3,6,9,18
10
- Multiplii lui 18: 0,18,36,54,…
 4. Scrieţi numerele divizibile cu 5 cuprinse între 1 şi 26.
5. Scrieţi numerele divizibile cu 10, cel puţin egale cu 1985 şi cel mult egale cu 2010.
6. Scrieţi multiplii lui 9 mai mici decât 100.
7. Aflaţi suma divizorilor numărului 18.
8. Aflaţi suma multiplilor numărului 5 cuprinşi între 10 şi 100.
9. Care este cel mai mare număr natural de 4 cifre distincte divizibile cu 2?
10. Care este cel mai mic număr natural de 3 cifre distincte divizibil cu 5?
11. Care este cel mai mic numar care are exat 3 divizori?
12. Aflati cel mai mare numar natural de 3 cifre care
ste multiplu de 23.
13. Subliniati cu o lineie numerele prime dei sirul de CRITERI DE DIVIZIBILITATE
mai jos: 8, 7, 11, 39, 56, 101, 203, 301, 343.
14. Cate numere din sirul de mai jos sun divizibile cu -cu 2:dacă numărul are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8
9: 24,103, 819, 102,405, 1009, 1086, 945.
-cu 3:dacă suma cifrelor se divide cu 3
15. Determinaţi numerele de forma divizibile cu
2. -cu 4:dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide
cu 4
16. Determinaţi numerele de forma divizibile cu
-cu 5:dacă numărul are ultima cifră 0 sau 5
2.
-cu 9: dacă suma cifrelor se divide cu 9
17. Determinaţi numerele de forma divizibile cu
5. -cu 10:dacă numărul are ultima cifră 0

18. Determinaţi numerele de forma divizibile cu -cu 25:dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide
3. cu 25

19. Determinaţi numerele de forma divizibile cu

9.

20. Determinaţi numerele de forma divizibile cu

3.

21. Determinaţi numerele de forma divizibile cu 2 si cu 5.

22. Determinaţi numerele de forma divizibile cu 6.

23. Determinaţi numerele de forma divizibile cu 5.

24. Calculati suma numerelor prime cuprinse intre 20 si 40.
25. Cate numere din sirul de mai jos sun divizibile cu 9: 24,103, 819, 102,405, 1009, 1086, 945.
26. Determinati multimile: D24, M6.
27. Calculati suma numerelor prime cuprinse intre 70-120.
28. Aratati ca A=7∙32n+1∙4n+9n+1∙22n+2 este divizibil cu 31.
29. Fie 3a+4b+5c=45 , a,b,c numere prime. Aflati cele trei numere.
2. Factor comun si divizibilitate:
Problema 4: a) Să se demonstreze că A = 3 265n + 10 29n – 45n este divizibil cu 4.
b) Să se demonstreze că B = 342n+1 + 4 15n + 4 134n este divizibil cu 7.
Observatii: M7 = mulţimea multiplilor numărului 7. În probleme, pentru a simplifica atât calculele, cât şi
scrierea, vom folosi notaţia M7 şi pentru un multiplu oarecare al numărului 7.

11
Exemple: 25 =73+4=M7 + 4 =64+1=M6+1 sau 13=43+1=M3+1=52+3=M5+3.
De retinut: Foarte utile în aceste probleme sunt rezultatele de mai jos:
( a + 1 )n = Ma + 1; ( a + b )n = Ma + bn = Mb + an.
Exemple: 25n = ( 24 + 1 )n = M24 + 1 = M6 + 1 sau 25n = ( 7 + 18 )n = M7 + 18n.
3712=(36+1)12=M36+1=M9+1 sau 2912=(28+1)12=M28+1.
( a - 1 )n = Ma + 1; (a-b)n = Ma + bn dacă n este număr natural par (*)
( a – 1 )n = Ma – 1; (a-b)n = Ma - bn dacă a este număr natural impar (**).
an-bn=(a-b)K; a,bN.
Exemple: 73n = ( 72 + 1 )n = M72 + 1; 342n+1 = ( 35 – 1)2n+1 = M35 – 1.
Soluţie :
a) Avem: 3 265n = 3 (264 + 1)n = 3 ( M264 + 1 ) = M4 + 3 ( 264 4 ).
10 29n = 10 (28 + 1 )n = 10 ( M28 + 1 ) = M4 + 10.
45n = ( 44 + 1)n = M44 + 1 = M4 + 1.
Deci A = M4 + 3 + 10 – 1 = M4 + 12 = M4.
b) Vom scrie: 34 = 35 – 1 = M7 – 1, 15 = 14 + 1 = M7 + 1 şi 134 = M7 + 1. Folosind rezultatele de
mai sus obţinem succesiv:
342n+1= ( M7 – 1)2n+1 = M7 – 1 ( folosind (**) si faptul ca numarul 2n+1 este impar );
4 15n = 4( M7 + 1)n = M7 + 4 ;
4 134n = 4( M7 + 1)n = M7 + 4 .
Adunănd acum relaţiile, obţinem: B = M7 –1 + 4 +4 = M7 , adică ce aveam de arătat.
Problema 5: Demonstraţi că numarul A = 1+2+22+23+ … + 22003 este divizibil cu 15.
SoluţiE: Vom incerca sa scriem numarul A sub forma 15k.
În primul rând să observăm că suma respectivă are 2004 termeni ( de la 1=20 pana la 22003 sunt 2004
numere ). Apoi calculam suma primilor 2 termeni ai sumei, suma primilor 3 termeni ai sumei etc. până
când rezultatul găsit este divizibil cu 15. Deci:
1+2 = 3 nu este divizibil cu 15;
1+2+22 = 7 nu este divizibil cu 15;
1+2+22+23 = 15 este divizibil cu 15 .
Am obţinut că suma primilor 4 termeni este un număr divizibil cu 15. Să vedem ce putem spune despre
suma următorilor 4 termeni:
24+25+26+27 = 24 (1+2+22+23) = 24 15 care este divizibil cu 15.
Cei 2004 termeni pot fi aranjaţi în exact 501 grupe de câte 4 termeni în ordinea crescatoare a
exponenţilor, obţinând:
A = (1+2+22+23) + 24 (1+2+22+23) + … + 22000+22001+22002+22003
A = (1+2+22+23) + 24 (1+2+22+23) + … + 22000 (1+2+22+23) = 15 (1+24+28+…+22000) care este un
număr divizibil cu 15.

12
 C.M.M.D.C=Cel Mai Mare
Divizor Comun
Determinarea c.m.m.d.c
I.4. C.M.M.D.C/C.M.M.M.C
numere prime intre ele - Descompunerea numerelor in
1. Scrieti ca produse de numere prime : 15,21,55, produs de puteri de numere
119, 143, 1850,21300. prime;
2. Cel mai mic numar divizibil si cu 6 si cu 8 - Se aleg factori primi comuni la
este.... puterea cea mai mica.
3. cel mai mare divizor cum al numerelor 36 si 48
Exemplu: c.m.m.d.c a lui 90 si 84
este....
4. Pentru fiecare din perechile de mai jos
90=
determinate c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. :
a. 26, 169 84=
b. 50,125
c. 48,108 Cmmdc=2*3=6 (90,84)=2*3=6
d. 36, 144, 576
e. 104,91, 169 Numere prime intre ele
f. 1020, 585, 1105
Doua numere natural a si b se numesc
5. Stabiliti perechile de numere prime intre ele:
prime intre ele, daca cel mai mare divizor
a. 5 si 9
comun al lor este 1.
b. 10 si 12
c. 9 si 35
d. 23 si 25 C.M.M.M.C=Cel Mai Mare
e. 104 si 169 Multiplu Comun
f. 132 si 144
6. Aflati c.m.m.m.c. al numerelor 21,30,70,42. Determinarea c.m.m.m.c
7. Determinati toate numerele cuprinse intere 200 si
- Descompunerea numerelor in
400 care se impart exat la 10 si la 12. produs de puteri de numere
8. Intr-un cos sunt mai mult de 200 de mere . Daca prime;
le numara cate 3,4 sau 5 nu ramene nici un mar. Daca le - Se aleg factori primi comuni si
numaram cate 7 ramane unul. Cate mere sunt in cos? necomuni la puterea cea mai
9. Aflati cel mai mic numar natural de trei cifre care mare.
impartit pe rand la 3,16 si 12 da de ficare data restul 5.
10. Detreminati cifra a pentru cere numerele 24 si Exemplu: c.m.m.d.c a lui 90 si 84

sunt prime intre ele. 90=

11. Aflati cel mai mic numar natural de trei cifre care
84=
impartit la 19 da restul 11, iar impartit la 13 da restul 10.

13 Cmmmc=
[90,84]=
 12. Dacă se împart 116 bomboane la elevii unei clase rămâne o bomboană, iar dacă se împart 99
de bomboane rămân 7. Care este numărul maxim de elevi al clasei ?
13. Arătaţi că următoarele perechi de numere sunt prime între ele: a) 5a + 7 şi 3a + 4; b) 3a +7 şi
II NUME ÎNTREGI (ziua 2)
MULŢIMEA NUMERELOR ÎNTREGI SE
A. Calculaţi: NOTEAZĂ CU Z.
1. (+12)+(+5)= Z={0,+1,-1,+2,-2,+3,-3,…..}.
2. (+63)+(+29)= Numerele întregi precedate de semnul “+”
3. (-13)+(-4)= sunt numere întregi pozitive.
4. (-32)+(-23)= Z+={+1,+2,+3,+4……}.
5. (+15)+(-12)= Numerele întregi precedate de semnul “-“
6. (-92)+(+32)= sunt numere întregi negative.
7. (+21)+(-22)= Z -={-1,-2,-3,-4…….}.
B. Calculaţi: Mulțimea numerelor întregi
1. (-5)-(-3)= Z=Z+U {0}U Z -.
2. 8-(-7)=
3. -104-(+56)= MODULUL UNUI NUMĂR ÎNTREG

{
4. 7-12= x daca x >0
5. -25-125= |x|= 0 daca x=0
6. -7-39= −x daca x <0
273-425=
Exemple : |3|=3, |-7| = 7
C. Calculaţi: ADUNAREA
1. 5+(-7)-(-4)-(-6)=
2. -4+(-2)+3-(-5+7-9+1)=
3. 71-85+29= Când adunăm două numere pozitive
4. -15-45-40= rezultatul va avea semnul „+” iar numerele se
5. 1-2+3-4+5-6+7-8+9-10= adună.

6. |−5|−|+2|+|−3|−|−1|= Exemple: (+31)+(+2)=+33

24+3=27
7. 1-2+3-4+5-6+ . . . +99-100=
D. Calculaţi: Când adunăm două numere negative
1. (-7)*(-3)= rezultatul va avea semnul „-” iar numerele se
2. (+5)*(+9)= adună.
3. (-11)*(+4)= Exemple: (-2)+(-7)= -9
4. (-33)*(+10)= -4+(-3)= -7
5. 18*(-2)= Când adunăm două numere de semne
6. 9*(+3)=
diferite, rezultatul va avea semnul celui mai
E. Calculaţi:
1. 13:(-13)= mare în modul iar numerele se scad.
2. (-24):(-6)= Exemple: (-9)+(+4)=(-5)
3. (-900):(-30)= (-6)+(+10)=4
4. (+85):(-5)= Obs: 1. Suma a două nr întregi care au acelaşi
5. (-300):15= modul dar semne diferite va fi egală cu 0.
37:(+37)=
F. Calculaţi: SCĂDEREA (”-” diferenţa)
1. (-12-3+7)*(-4-6)=
2. (-2)*(-14)-5*12= Dacã a, b∈ Ζ , se numeşte diferenţa
(-49):(-7):(-1)+12*(-2):(-6)+14-(-2+1)= numerelor a şi b şi se noteazã a-b, suma dintre
a şi opusul lui b.
Deci a-b=a+(-b) pentru orice a, b∈ Ζ .
14
G. Rezolvaţi ecuaţiile:
1. -15-x=30
2. 4-x=-12 Produsul
3. -35+x=-40 Produsul a două numere întregi a şi b
4. x-(16-44)=18 este un număr întreg notat a ∙ b . Operaţia
5. -3x-4=17 prin care se obţine produsul a două numere
6. 5x+11=-4
7. 7(x-2)=-63 întregi se numeşte înmulţire.
Reguli de calcul:
8. 1−5 [−4( x−2)]=21
1. a⋅0=a ;
9. |x−3|=4 2. Regula semnelor:
( + )⋅( + ) =( + )
10. |2 x−5|=17
( + )⋅(− )=(− )
11. |−x+10|=−10
(− )⋅( + )=(− )
12. −5⋅|2x−1|+7=−8
13. (x+5)(y-2)=3 (− )⋅(− )=( + )
14. (x-1)(y+1)=17

15. |x+ y+2|+|x− y|=0 Proprietăţi:

1. Asociativitatea a⋅b⋅c=( a⋅b )⋅c=a⋅( b⋅c )

2. Comutativitatea a⋅b=b⋅a
3. Elementul neutru a⋅1=a
9. |x-3|=4 → {x−3=−4
x−3=4 ↔ x=7
↔ x=−1 4. Distributivitatea faţă de adunare şi scădere

Soluție={-1,7}
a⋅( b±c )=a⋅b±a⋅c
Înmulţirea numerelor întregi este operaţie de
ordinul II.
H. Efectuaţi: Împărţire
a) (32)2 ( + ) : ( + )=( + )
b) 12011 ( + ) : (− )=(− )
c) (-1)2010 (− ) : ( + )=(− )
d) (-4)2
(− ) : (− )=( + )
e) (-2010)0 În mulţimea numerelor întregi nu are sens
a:0, oricarea ∈ Z
1
f) (-2011)
g) (-2)5
h) (-2)6 Ridicarea la putere a uni număr întreg
99
i) (-1)

{
n
j) (-1)999 (−a)n = a , daca n este numar par ;
n
−a , daca n este numar impar ;
k) (-10)4
Exemple: (-2)3=-8, (-3)2=9

15
 I. Efectuaţi:
a) (-3)32:(-3)22: (-3)8
Fracţii a-numărător,b-numitor
{[ (−2011 ) ] }
2010
2009 0
b)
-subunitare: ; ;
c) 7727:147 (numitorul>numărătorul)
d) (-8)23:(-8)21
-supraunitare: ; ;
e) (+2)27(23)5:238 (numitorul<numărătorul)
f) 514:(-5)12
-echiunitare: ; ;
g) 722(-7)20:(-7)42 (numitorul=numărătorul)
h) 22223242526:(-2)21
-ireductibile-care nu se pot simplifica

-reductibile-care se pot simplifica se

simplifică cu 5
III NUMERE RAȚIONALE (ziua 3)
-echivalente ; se recunosc astfel:3·4=2·6

1. Transformaţi în fracţii ordinare,

specificati tipul fractiei
Fracţii etajate:

Adunarea fractiilor ordinare

Daca doua fractii au numitori diferiti adunare

se face astfel:
- Se aduc fractiile la acelasi numitor
(c.m.m.m.m.c)
- Se face adunare numaratorilor
1 5
- +
12 8
- [12,8]= 24 acelasi numitor

- ❑1 ¿ + 3❑¿5 ¿ = 2 + 15 = 17
2¿
12 8 24 24 24

2. Transformaţi în fracţii ordinare:

0,(6); 0,(5); 7,(3); 15,(2); 6,(12);
3. Transformaţi în fracţii ordinare, specificati tipul fractiei:
16
 0,0(4); 0,0(31) ; 0,1(3); 1,1(3);
Scaderea fractiilor ordinare
22,5(1)
Daca doua fractii au numitori diferiti scaderea
4. CALCULATI se face astfel:

1 5 15 14 16 51 2 2 - Se aduc fractiile la acelasi numitor

a) + ; + ; + ; 1 +5 (c.m.m.m.m.c)
4 4 41 41 93 93 4 4
1 5 15 14 16 51 2 2 - Se face scad numaratorilor
b) − ; − ; − ; 1 −5
4 4 41 41 93 93 4 4 1 5
- −
c) − +
2 3 ( )
1 1 −1 13 1 −5
; + +
4 36 9 9 ( ) -
12 8
[12,8]= 24 acelasi numitor

7 ( 3 ) 7 3
1 −4 6 1
d) + + +
-
2¿
❑ 1 ¿ −3❑¿ 5 ¿ = 2 − 15 = −13
12 8 24 24 24
5 1 3 1 2 5
e) — ;− − ; 9 +(−7 )
6 4 4 2 10 10
f)
Inmultirea fractiilor ordinare
2 1014
5 6
∙
1 8
4 9
12 −25
=;− ∙ =;− ∙
5 36
=;
−2
3
∙ 4=¿ ( ) ( ) a c a∙c ¿
g) ∙ = a,c∈ Z si b,d∈ Z
b d b∙d
4 −1 −15
3 5
∙ ∙
8
1 −2
=; 4 ∙
2 3
2 3 9
=;−2 ∙ ∙ =;
3 15 8 ( )
4 5 −8 4 5 −8
: = : = :
5 4 81 27 6 9
6 7
=5 : =¿
5 8 ( ) Impartirea fractiilor ordinare
Transformarea fracţiilor zecimale în a c a d ¿
fracţii ordinare : = ∙ a,c∈ Z si b,d∈ Z este o
b d b c
-finite
inmultire cu inversul cele de a doua fractii.

-periodice simple

-periodice mixte

6. Calculati

( ) −0 , 25
13
4 11 1
a.(0 , 5) ∙(0 , 5) :
2

17
b.

b.

c.

d.

e
7.Transformaţi în fracţii ordinar ireductibilee:
a ) 2,34; 6,34; 7,23; 0,23; 4,67; 0,045;
b) 0,(6); 0,(5); 7,(3); 15,(2); 6,(12);
c) 0,0(4); 0,0(31) ; 0,1(3); 1,1(3); 22,5(1)
IV MULTIMEA NUMERELOR REALE (ziua 4)

Calculaţi: Rădăcină pătrată = radical

√a .
1) a) 3 √ 5−7 √ 5+2 √5−√ 5= Expresia "radical din a" se notează cu
Radical din a este acel număr natural b care la

c) 3 √ 10−7 √ 10+5 √ 10−6 √ 10=

pătrat ne dă a, adică √ a = b , pentru că a şi b
sunt numere naturale şi b2 = a.

2) a) 2 √ 3−4 √ 2−5 √ 3−3 √ 2=

1.
11. Ex: √ 25 = 5 pentru ca 5 la pătrat este 25 .
b) 3 √ 5−2 √ 2−4 √ 5−5 √ 2= √ 81 = 9 √ 0=0 si √1 =1

3) a) 3 √ 8−2 √ 27− √32+5 √ 12= 2. Proprietatile radicalului

√ a2=¿ a∨¿
b) 4 √ 32−5 √ 27+2 √ 12−5 √ 8= 21. Radicalul produsului
√ a ∙ b= √a ∙ √ b , dacă a ,b ≥0 (atenție la
condiții)
4) a) 2 √ 3⋅( √ 3−3 √ 2 )− √ 2⋅( √ 2−√ 3 )=
b) 2 √ 6⋅( √ 3+2 √ 2 )−5 √ 2⋅( √ 6−3 )=
Ex:

√ 484=√ 4 ∙121= √ 4 ∙ √121=2∙ 11=22

Radicalul câtului
5) a) ( 2 √ 3−3 √ 2 )⋅( √ 3+2 √ 2 )=
b) ( 2 √ 7− √ 3 )⋅( √ 7 +2 √ 3 ) = √ a :b=√ a : √ b ,
√ a √a
=
b √b

( 4 √3 3 √ 5 1
− +
7
⋅ =
)
√ 5 2 √3 √ 15 √ 15
Ex:
√ 625 √ 625 25
81
= =
√81 9
6) a) I Scoaterea factorului de sub radical dintr-o
putere cu exponentul n par

n se împarte exact la 2 rezultă că n : 2 = c , deci

18 √ an =ac
Ex : √ 56=5 3 (6:2=3)
 b)
( 2 √5 3 √ 2 3
− +
9
⋅ =
√2 √ 5 √10 √10 )
7) a) 2 √ 3⋅{ √ 3−√ 2⋅[ 2 √ 6−√ 3⋅( 2 √ 2+ √ 3 ) ] }=
c) 3 √ 2⋅{ √ 2− √ 3⋅[ 3 √ 6−√ 2⋅( 3 √ 3−2 √ 2 ) ] }=
d) √ 5⋅{ √ 2⋅[ √ 6−2 √ 3⋅( 2 √ 18−7 √ 2 ) ]−5 √ 3 }=
e) √ 7⋅{√ 3⋅[ √ 6−2 √ 2⋅( 3 √ 12−8 √ 3 ) ]−14 √ 2 }=

9) Raționalizaţi numitorii şi 2 7
a= si b=
efectuaţi calculele : 7 18 .
6 √2 3 6 √3 4 √3
+ + +
a) √ 3 2 √ 6 3 √ 2 2√2 12) Calculați media ponderata a
9 4 6 8 numerelor √ 2 si 5 √ 2 cu ponderile,
+ − − respectiv, 2 şi 5.
b) 2 √ 3 3 √ 2 4 √3 6 √2 ;
c)
3 √ 14
; √
6 7 20
; ;
√ 7+ √ 2 √ 2−8 √ 2 3+ √ 9
√1 ;√
4
√ 8−4 √ 4 10 √ 3+ √ 5
4−√ 6 2+ √6 9−2 √6
+ −
d) 2 √ 3 4 √ 3 6 √3 .

1. Raţionalizarea se face după

următoarele reguli:
1. Dacă numitorul este de forma a √ b
a ∈ Q ,b ∈ Q ,b >0 atunci conjugata este
√ b. (amplificăm cu √ b ).
Ex.

= √ = √
3 3 2 3 2
√2 √ 2 √2 2
2. 2 Dacă numitorul este de forma √ a ± √ b ,
10) Calculați media aritmetică a
a , b ∈ R , a>0 , b>0 , atunci conjugata este √ a ∓ √ b .
numerelor :
(amplificăm fracţia cu √ a ∓ √ b ).
a=5 √ 3+3 √2 şi b = Ex.

7 √ 3−3 √ 2 . 1 √6−√ 2
= =
√ 6+ √ 2 ( √ 6+ √ 2 )( √6−√ 2 )
11) Calculați media geometrică a √ 6−√2 =√ 6− √2 ;
numerelor: 6−2 4

19
 Pasi ca sa rezolvam probleme cu ecuatii
V. Probleme care se rezolva cu – Stabilim necunoscuta/necunoscutele si
ajutorul ecuațiilor (ziua 5) le notam
– Scriem datelor si relatiilor din problema
pana la obtinerea ecuatiei/ecuatiilor
1. Aflați numărul de pasageri dintr-un autobuz
– Rezolvarea ecuatiei/ecuatiilor
știind ca daca au coborât 5 si s-au urcat 7 au rămas – Interpretarea solutiei si formularea
39. raspunsului la problema
2. Media aritmetica a doua numere este 16. – Proba
Daca știm ca unul dintre ele este 20, calculați cel
de-al doilea număr.
1) Ma gandesc la un numar. Il adun cu
3. Aflaţi câți lei a avut Andrei daca a câștigat
14,3. Rezultatul il inmultesc cu 2,5. Din
la loto 300 lei, iar în drum spre casa a cheltuit
noul rezultata scad 21,83 si obtin 20,17.
156,70 lei si a rămas în buzunar cu 288,30 lei.
Care este numarul la care m-am gandit?
4. La un aprozar s-au vândut intr-o zi: 25
legături de pătrunjel cu 1,5 lei legătura, 36 legături Fie x- numarul la care m-am gandit
de mărar cu 2,3 lei legătura. La începutul zilei în x+14,3 numarul il adunam cu 14,3,
casa de marcat erau 324,60 lei. Aflati cati lei se (x+14,3)‧2,5 apoi il inmultim cu 2,5
aflau la sfarsitul zilei in casa de marcat daca pe (x+14,3)‧2,5 -21,83 Acum din noul
rezultat scad
langa aceste legume, s-a mai vandut marfa de inca
21,83
576,90 lei. (x+14,3)‧2,5 -21,83=20,17 si obtinem
5. Mă gândesc la un număr. Îl înmulţesc cu 5, Astfel dupa ce am obtinut ecuatia o
apoi adun 19 la rezultat şi obţin 74. La ce număr m- rezolvam
am gândit? Deci numarul la care m-am gandit este
6. In pauza mare Andreea a cumparat pentru 2,5.
colegii ei 7 covrigi si 5 pachete de biscuiti. Se stie Acum efectuam proba :
(2,5+14,3)‧2,5-21,83=20,17
ca un covrig costa 1,5 lei, iar un pachet de biscuiti
ceea ce trebuie sa obtinem.
costa 0,75 lei. Cat rest a primit Andreea daca a avut
o bancnota de 10 lei si una de 5 lei?
7. Intr-un depozit sunt 138 kg mere şi caise.
Cantitatea de mere este cu 75,4 Kg mai mare decat cantitatea de caise. Aflaţi cantitatea de
caise existentã în depozit.
8. Maria şi Andrei au împreunã 28 de creioane.Stiind cã Maria are de trei ori mai
multe creioane decat Andrei, aflaţi cate creioane are Maria. Dar Andrei?
9. Daca 9 caiete costa 28,8 lei, calculati cat costa 15 caiete.
10. Mihai şi-a propus să urce până în vârful turnul unui turn.După ce a urcat câteva
trepte,s-a oprit şi a constatat că mai are de urcat de 2 ori mai multe trepte.Din locul în care
s-a oprit a numărat în sus 100 de trepte.Câte trepte are turnul?
11. O persoana avand 208 ciocolate a distribuit in mod egal celor 37 de copii de la un
orfelinat ramanandu-i 23 de ciocolate. Cate ciocolate a primit fiecare copil?
12. Suma a doua numere este 97. Daca impartim numarul mare la cel mic obtinem catul
4 si restul 7. Determinati numerele.
20
 13. In 5 saci sunt 268,5 kg de cartofi. Aflati cate kg de cartofi sunt in 13 saci.
14. O cutie goala cantareste 0,435kg, iar plina cantareste 2kg. Aflati cat cantareste
continutul cutiei.
15. Oana a inceput sa citeasca o carte. In prima zi a citi 12 pagini, a doua zi de 2,5 ori
mai multe pagini si i-au mai ramas pentru urmatoaele zile inca 65 pagini. Calculati cate
pagini are cartea.
16. Un viticultor a recoltat 272,16 kg de struguri. Cantitatea de struguri de vin este de
4,6 ori mai mare decât cantitatea de struguri de masa. Aflati cantitatea de struguri de masa
recoltata.
17. Un zugrav are de tencuit o camera de 160 m2. Daca in prima zi a tencuit cu 36,5 m2
mai mult decat in a doua zi, calculati cati m2 a tencuit in fiecare zi.
18. Daca 14,5 kg de mere costa 29 lei, afalti cat costa 17 kg de mere.
19. Suma a trei numere este 1012. Aflaţi numerele, ştiind că al doilea număr este cu 40
mai mare decât jumătate din primul număr, iar al treilea număr este triplul primului număr.
20. 40% din elevii unei clase preferă limba engleză, 32% dintre ei preferă matematica,
iar restul de 7 elevi preferă informatica.
a. Câţi elevi sunt în clasă?
b. Câţi elevi preferă limba engleză? Dar matematica?
21. Aria unui pătrat este de 324 cm 2. Să se afle cu cât trebuie să se mărească latura lui
pentru ca aria să se mărească cu 576 cm2?
22. Suma a patru numere este 5,2 iar suma a doua dintre ele este 10,5. Suma celorlalte
doua este……
23. Media aritmetica a trei numere este 7. Să se afle unul dintre ele , ştiind ca media
aritmetica a celorlalte două este 5.

VI Rapoarte de numere reprezentate prin fracții (ziua 6)

1. Descompuneţi folosind factorul comun: 1) Produsul dintre un numar si o

a) 18 a2 b3 – 36 a3 b2 + 54 a3 b3; suma/diferenta: a ( b±c )=ab±ac
2) Patratul unui binom:
√ √ √
b) 45 x3 b2 – 2 125 x4 b3 + 80 x2 b3; ( a±b )2=a2 ±2 ab+b 2
c) 5 x2 (x + 1) – 3 x (x + 1); 3) Patratul unui trinom:
d) (3 x – 2)2 – 5 (3 x – 2) + 2 x (3 x – 2).
2. Efectuaţi folosind formulele de calcul prescurtat:
( a+b+c )2 =a 2 +b2 +c 2 +2 ( ab+ac+b
4) Produsul sumei cu diferenta:
a) (2 x + 3)2;
b) (4 – 3x)2; ( a+b ) ( a−b )=a2 −b2
x x 5) Produsul a doua paranteze:
c) ( 2 – 6) ( 2 + 6); ( a+ b ) ( m+ n )=a ( m+ n ) +b ( m +n )
21 Descompuneri in factori

1) Factor comun
 d) (x2 + x) (x2 – x);
e) (x – 3) (x2 + 3x + 9);

√
f) (√ 2 x + 3 ) (2x2 – √ 6 x + 3);
g) (x- 2)3;
h) (2x + 1)3;
i) (x2 – 2x + 3)2.
3. Descompuneţi în factori:
a) ax + by + ay + by;
b) x3 + x2 – 16 (x + 1);
c) 25 (x + 2)2 – 16;
d) 9 (x + 1)2 – (x – 2)2;
e) 16 x4 – 81;

f) (2x –√ 3 ) – 27;
2

g) x – 2√ 3 x + 3 – (y + 2√ 3 ) ;
2 2

h) x2 + 7x + 12;
i) x2 – 14x + 48;
j) x2 – 5x – 14;
k) x2 – 12x + 11;
l) 4x2 + 4x – 35;
m) 9x2 + 12x – 45;
n) 5x2 + 8x + 3;
o) 2x3 + 3x2 – 8x – 12;
p) x4 + 3x3 – 7x2 – 27x – 18.

1. Simplificaţi fracţiile:
a) c) e) g)

b) d) f) h)

2. Simplificaţi fracţiile:
a) c) e) g)

b) d) f) h)

22
 3. Simplificaţi fracţiile:

a) Pentru a putea simplifica un raport este

nevoi in prealabil sa descompunem termini
b) raportului.
2
x −16 ( x−4 ) (x +4 )
=
x +8 x +16 ( x +4 ) (x +4 )
2
c)
Simplificam raportul prin (x+4) si se obtine
d)
Definitie functie: ( x−4 )
Daca fiecarui element din multimea A îi corespunde un
e) element din multimea B( x+ 4 ) ca este definite o
spunem
functie pe A cu valori în B.
Se noteaza: f : A → B .
f) A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.

g) O functie poate fi definit prin :

h)
4. Simplificaţi:
( x 4 + 1 )( x 4 + 4 ) +2
a) ( x +1 ) ( x + 6 ) +6 ;
4 4
b)
( x 4 + x 2 +2 ) ( x 4 + x 2 +7 ) + 4 Diagrama

( x 4 + x 2 +8 )( x 4 + x 2 + 2 ) +5 . x -1 0 2 3 5

y 1 2 4 5 7
5. Simplificaţi:
1+ √3+x √ 5+x √ 15 tabel

a) 5 x +√ 5 ; b) sau formula f(x)=x+2

( x+1 )( x +3 ) ( x+5 )( x +7 ) +12 Graficul Unei Functii

( x +1 ) ( x+ 2 )( x +6 ) ( x +7 ) +6
Functii de tipul f:RR, f(x) = ax + b
6. Se dă expresia: Sa se construiasca graficul functiei f:RR,
12 x 17
f ( x )= −
11 11 ;

( x−1
5 x−1 15
:
x
−
x −1 5 ) 2 x +3
⋅
x +1 6 x−6
⋅2
Pentru
72 17 55
x=6 ⇒ f ( 6 )= − = =5 ⇒ A ( 6 ; 5 )
11 11 11 ;
Pentru
a. Aduceţi expresia la forma cea mai simplă −60 17 −77
x=−5 ⇒ f (−5)= − = =−7⇒ B (−5 ;−7 )
b. Pentru ce valori ale lui x expresia nu are sens 11 11 11 ;
c. Pentru ce valori ale lui x naturale expresia E(x) este Graficul functiei este o dreapta ce trece prin punctele A
si B.
un număr natural
7. Se dă expresia:

( x−2
6
:
x−2
x
−
x −4 3 ) x+2
9
⋅
x+2 3 x−6
⋅
2

23
a. Aduceţi expresia la forma cea mai simplă
b. Pentru ce valori ale lui x expresia nu are sens
c. Pentru ce valori ale lui x întreg expresia E(x) este un număr întreg

VII FUNCTII (ziua 7)

1) Fie f , g : {3 ,5 , 7}→ R , f ( x )= x +1 . Care din punctele următoare aparţin graficului

funcţiei f?
A(3,4); B(5,2); C(7,8); D(0,-3); E(1,2)

2) Fie f : R → R , f ( x )=x +2 . Calculaţi:

1 1
f( ) f (− )
a) f (1) b) 3 c) 6 d) f ( 1 ,23 )

3) Reprezentaţi graficul funcţiei

a) f : {−1 , 0 ,2}→ R , f ( x )=x−4 , b) g : R→ R , g( x )=x−4 .

4) Determinați coordonatele punctului de intersectie a graficelor funcțiilor f , g : R → R ,

f(x)=x+9, g(x)=7x-7.
5) Aflaţi mulţimea valorilor funcţiei:
a) f : {0 , 1 ,2}→ R , f ( x )=4 x+ 5 ,
1 √5
f :{1 ,(6 ); ; √ 5}→R f ( x )=2 x−
b) 2 , 2 .
6) Fie funcția f:R R, f(x) = -2x+1. Atunci f(-3)+f(5) = …
7) 3. Punctul M(2;-5) aparține graficului funcției f:R R, f(x) =2x+m. Atunci
m= ….
8) 4. Daca f:{1;2;3} R, f(x) = 3x-5, atunci Imf = {……..} .
9) 5. Daca g:R R, g(x) = ax+9 si A(2;3)  Gg atunci a= ….
10) 6. Fie h: R R, h(x) = 2x+3. Punctul de pe graficul functiei pentru care abscisa
reprezinta 20% din ordonata este A(….; ...) .

11) Fie f : R → R , f ( x )=3 x . Determinaţi m ∈ R , astfel încât punctul:

a)
A(m ,7)∈G f ,
b)
B(m ,−4)∈G f.
12) Determinaţi funcţia f : R → R , f ( x )=ax +b ,a , b ∈ R , ştiind că reprezentarea
graficului funcţiei conţine punctele:
A(0; 3) şi B(-1; 2);
A(-1; 0) şi B(0; 2).

13) Reprezentaţi graficul funcţiei:

a) f :[−2;2]→R , f ( x )=2 x+ 3 ;
24
 x
f ( x )= −1
b) f : [−3 , ∞)→ R , 3 .

14) Determinaţi punctele de intersecţie ale reprezentării graficului funcţiei f : R → R

cu axele de coordonate Ox , Oy :
f ( x)=x √2−2 ;
1 1
f ( x )=− x +
3 6.
15) Fie funcţia f : R → R , f ( x )=2−4 x . Aflaţi valoarea sinusului unghiului format
de graficul funcţiei cu axa absciselor.
16) Calculaţi aria şi perimetrul triunghiului format de reprezentarea grafică a funcţiei de
la ex.(6.b) cu axele de coordonate.
17) Fie f : R → R , f ( x )=x−4 .
Determinaţi a ∈ R , astfel încât ( a−2) f ( a)+1=0 .
Determinaţi coordonatele punctului de pe graficul funcţiei ale cărui
coordonate să fie numere opuse.
18) Fie f:R R, f(x) = ax+b.
a. Aflati a si b daca graficul functiei contine punctele A(1;-1) si
B(3;3).
b. Pentru a = 2 si b = -3 sa se reprezinte grafic functia.
c. Daca f(x) = 2x-3 sa se calculeze: f(1) + f(2) + … + f(100).
d. Daca f(x) = 2x-3 aflati coordonatele punctelor de intersectie ale Gf
cu axele OX si OY.

19) Fie f:R R, f(x) = x+1. Aflati x si y daca .

20) Fie f:R R, g:R R, f(x) = x-2, g(x) = 3x+4.
a. Sa se reprezinte grafic functiile in acelasi sistem de coordonate;
b. Sa se determine coordonatele punctului de intersectie a celor doua
grafice;
c. Sa se determine xR pentru care f(x)  g(x);
d. Sa se calculeze aria suprafetei determinate de Gf, Gg, axa OX si axa
OY.
21) Fie f:R R, f(x) = ax+a+2. Sa se determine aR stiind ca distanta de la O
pana la punctul de intersectie al graficului functiei f cu axa OX este de 3 unitati.

22) Sa se determine functia liniara f:R R, stiind ca si B(6;

)Gf.
23) Fie f:R R, f(x) = ax-5 si g:R R, g(x) = -x+b, unde a si b sunt numere
reale.
a. Determinati numerele a si b stiind ca punctul D(4;-1) apartine
graficelor celor doua functii;
b. Pentru a =1 si b=3, in acelasi sistem XOY reprezentati grafic
functiile f si g;
c. Pentru a=1 si b=3, graficul functiei f taie OX si OY in punctele A,
respectiv B, iar graficul functiei g taie OX si OY in punctele C,
respectiv E. Demonstrati ca BC AE.
25
 d. Fie a = 1. Aratati ca punctele M(1;-4), P(2;-3) si Q(3;-2) sunt
coliniare.

Exemple de exerciții rezolvate:

1. Sa se determine funcția f:RR, f(x) = 3x + b știind ca punctul A(1;5) aparține

graficului funcției date.
Rezolvare:

Din A(1;5) f ( 1)=5 ; Dar f ( 1)=3⋅1+b=3+b

⇒3+ b=5⇒ b=2⇒ f ( x )=3 x +2 .
2. Sa se determine functia f:RR, f(x) = ax + b stiind ca punctele A(2;1) si
B(4;3) apartin graficului functiei date.
Rezolvare:

Din A(2;1) f ( 2)=−1 ; Dar f ( 2)=2a+ b ⇒2 a+ b=−1 .

Din B(4;3) f ( 4 )=3 ; Dar f ( 4 )=4 a+ b ⇒ 4 a+b=3 .

⇒
{
2 a+ b=−1
4 a+ b=3
⇒ {a=2
b=−5
⇒ f ( x )=2 x−5 .

3. Fie f:RR, f(x) = 2x  6. Sa se afle aria triunghiului determinat de graficul

functiei si cele doua axe ale sistemului ortogonal xOy.
|AO⋅BO|
A Δ AOB= =
Pentru x = 0, f(0) = -6  A(0;- 2
6); 6⋅3
¿ =9.
Pentru x = 3, f(3) = 0  B(3;0). 2

4. Fie f:RR, f(x) = 2x  6. Sa se afle distanta de la originea sistemului xOy la graficul

functiei.

AB2 = AO 2 +BO 2 =
Pentru x = 0, f(0) = -6  A(0;-6); ¿ 36+9=45

Pentru x = 3, f(3) = 0  B(3;0). AB=√ 45=3 √ 5 .

|AO⋅BO|
d= =
AB
26 6⋅3 6 √5
¿ = .
3 √5 5
 5. Fie f:RR, f(x) = 2x  6. Sa se afle tangenta unghiului dintre graficul
funcției si axa Ox.

AO 6
Pentru x = 0, f(0) = -6  A(0;-6); tg α = = =2
OB 3
Pentru x = 3, f(3) = 0  B(3;0).

6. Fie f:RR, f(x) = 2x  6. Sa se afle coordonatele punctului de intersectie dintre

graficul functiei f si cel al functiei g(x) = x + 1.
Se rezolva ecuatia: f ( x )=g( x ) Punctul nu are definiţie. Desenul unui
punct este o bulină mică sau o
2 x−6=x+1 cruciuliţă. Numele unui punct este A
2 x−x=1+6 sau B sau ...., deci o literă mare latină.
x=7 × A sau B
f (7 )=14−6=8
Dreapta nu are definiţie . Are ca desen
⇒ I (7 ;8 ) o linie dreaptă dusă cu rigla, linie care
ne imaginăm că poate fi prelungită
oricât.
O dreaptă are un nume sau altfel spus o
notaţie ca de exemplu “a” sau „b” sau
orice literă latină mică.

„dreapta a „

Dacă punctele diferite A și B sunt pe

VIII PUNCTE SEGMENT, DREAPTĂ, UNGHIURI dreapta d , atunci dreapta d se mai
(ziua 8) notează și cu AB.

VIII. 1 PUNTE , DREPTE PLAN A B

1. Analizaţi Figura 1, respectiv Figura 2. Se cere: „drepta AB”

a) Reprezentaţi dreapta AB în Figura 1.
Planul poate fi comparat cu suprafata
27 unui geam, dar presupus nemarginit.
Planul se deseneaza ca un paralelogram
si se noteaza cu literele mici ale
alfabetului grecesc: (alpha),
(beta), (gamma) …
 b) În Figura 2 punctele C, D, E sunt coliniare. Construiţi toate dreptele determinate de
punctele D, C, E şi F. În Figura 2 se poate reprezenta un număr maxim de ……… drepte .
c)

2. Desenați o semidreaptă [PQ și punctul M să nu fie pe acesta.

3. Desenați punctele A,B și C, astfel încât [ AC ] ∪ [ BC ] = [ AB ] .
4. Desenați dreptele a,b,c și d care satisfac simultan codițiile;
a. a||b;
b. d ∩b ≠ ∅ ;
c. a ∩b ∩ c ≠ ∅ ; Semidreata
5. Desenați trei drepte concurente două câte două.(fără a avea
In punct A pe o dreaptă împarte dreapta în
toate un punct comun).
două părți numite semidrepte (deschise).
6. Desenați în plan patru puncte care se intersectează două O semidreaptă (deschisă) de la A spre B
câte două în punte distincte. Câte puncte de intersecție se obțin? se notează cu (AB și are desenul .
Câte drepte noi obținem, unind două câte două aceste puncte? Semidreapta închisă de la A spre B se
notează cu [AB și este (AB ∪ {A} , adică
semidreapta deschisă (AB și punctul A.
Desenul semidreptei închise [ AB este
Poziția relativă a două drepte

Două drepte se numesc coplanare daca există un

plan care să le conțină.

Două drepte se numesc necoplanare daca există

nu un plan care să le conțină. Ea are un capăt A și poate fi prelungită
oricât de la A spre B.
Două drepte coplanare care au un punct comun se Punctul A se numește originea
numesc drepte concurente. semidreptei .
Din A pleacă sau pornește semidreapta.
Desenul semidreptei (deschise) (AB este
același doar că paranteza dreaptă este
înlocuită cu una rotundă.

Segmentului

Doua drepte coplanare care nu au nici un punct Segmentul [AB] este o parte a unei
comun se numesc drepte paralele. drepte , parte aflată între punctele A și B
de pe dreaptă.
A [_______] B

28 [AB] = [AB ∩ [BA .

Segmentul deschis de capete A și B este

(AB) = (AB∩ (BA.
A (_______) B
 7. Analizaţi Figura 3 şi completaţi următoarele enunţuri:

a) Segmentul are lungimea .

b) se citeşte “segmentul este

……………… cu segmentul ”.

c) Propoziția “
Se numește unghi figura geometrica formata din
” are valoarea doua semidrepte închise care au un punct în
logică …… comun, cu aceeași origine.
d) Deoarece Unghiurile se împart în doua categorii:
si punctul E este …………………. –unghiuri improprii: unghiul nul și unghiul
alungit
segmentului . (5p)
e) Simetricul punctului D faţă de punctul E este punctul – unghiuri proprii: unghiurile care nu sunt nici
nule nici alungite
……. .
8. Se consideră punctele A,B,C,D coliniare în această

ordine. Se ştie că şi . Se cere:

a) Să se realizeze desenul corespunzător enunţului.

b) Să se calculeze lungimea segmentelor şi

c) Fie M mijlocul segmentului . Calculaţi

lungimea segmentului .
9. Pe o dreaptă d se iau punctele A, B, C, D, în această ordine, astfel încât ,

şi . Dacă M, N, P sunt respectiv mijloacele segmentelor , ,

, arătaţi că .
10. Pe dreapta d se iau punctele M,N,P,Q astfel M ∈ [ PN ] , N ∈ [ MQ ] , MN=2x, NP=4x+3
și NQ=6x. Dacă PQ=23 cm, calculați lungimea lui PM.
29
 11. Punctul este mijlocul segmentului , punctul este mijlocul segmentului

, ..., punctul este mijlocul segmentului . Dacă calculaţi

lungimea segmentului .

VIII.2 UNGHIUL

1. Două semidrepte cu aceeaşi origine formează ……

2. Două unghiuri sunt complementare dacă ……
3. Două unghiuri sunt suplementare dacă ……
4. Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de ……
5. Bisectoarea unui unghi este ……
6. Pentru , vârful este……., iar laturile sale sunt……………
7. Unghiurile cu măsura cuprinsă între şi sunt numite unghiuri……………
8. Unghiul ………….. are măsura cuprinsă între şi .
9. Unghiurile complementare sunt două unghiuri
care au suma măsurilor ……….. Unghiuri proprii
10. Unghiurile suplementare sunt două unghiuri care
au suma măsurilor ………..
11. Unghiurile opuse la vârf sunt ………………
12. Măsura unghiului drept este……………
13. Construiți un unghi de 850 și bisectoare acestuia,
apoi calculați măsura unghiului format de bisectoare
cu una dintre laturile unghiului.
14. Calculați:
2215’46’’ +2244’14’’ = …… Unghiul drept =900.

12530’17’’ -6323’30’’= …… Unghiul ascuțit măsoară între 00 și 900.

15. Fie m( ≺ ABC )=650 40 '. Atunci complementul său Unghiul obtuz măsoară între 900 și 1800.
are măsura de………
16. Fie m( ≺ ABC )=61200 40 ' 30' ' Atunci suplementul
său are măsura de………
17. Aflaţi măsurile a două unghiuri suplementare dacă diferenţa lor este de 10 .
18. Suplementul complementului unui unghi este 1200. Unghiuri a căror sumă este 90 o, se numesc unghiuri
complementare, fiecare fiind complementul celuilalt.
Aflați măsura unghiului.
19. Aflați măsura unghiului congruent cu suplementul Două unghiuri a căror sumă este 180o, se numesc
unghiuri suplementare, fiecare fiind suplementul
sau. celuilalt.
20. Să se afle două unghiuri complementare ştiind că
unui din ele este de ori mai mic decât celălalt.

21. Aflaţi măsurile a două unghiuri suplementare ştiind că primul este din celălalt.

30
 Definitie: “Douǎ unghiuri proprii care
22. Aflaţi unghiul care are raportul dintre complementul şi au vârful comun, o laturǎ comunǎ, iar
celelalte doua laturi de o parte si de alta
suplementul său egal cu . a laturii comune se numesc unghiuri
adiacente”.
23. Măsura unghiului ≺ XOY este . Dacă este bisectoarea
unghiului dat, atunci măsura unghiului ≺ XOA este…… Definitie: Bisectoarea unui unghi
propriu este semidreapta cu originea în
vârful unghiului, situatǎ în interiorul
acestuia, care formeazǎ cu laturile
unghiului iniţial douǎ unghiuri
congruente” .

IX TRIUNGHIUL (ziua 9)
IX.1 Linii importante în triunghi

Mediana

Se numeşte mediană a triunghiului ABC un segment care uneşte

un vârf al Δ ABC cu mijlocul laturii opuse.
Aşadar există trei mediane [AA’], [BB’], [CC’].
Teoremă. Cele trei mediane ale unui triunghi sunt concurente (adică
trec prin acelaşi punct). Punctul lor comun se numeşte centrul de
greutate (sau baricentrul) triunghiului (notat cu G).
Punctul G este interior triunghiului ABC şi este situat de fiecare
mediană la o treime de bază şi la două treimi de vârf.

31
 Bisectoarea

Se numeşte bisectoare a triunghiului ABC o bisectoare a unuia din

unghiurile Δ ABC.

Aşadar, există trei bisectoare [AA’ [BB’ [CC’. Am notat cu A'

punctul de intersecţie al bisectoarei lui A cu latura [BC] etc.
Teoremă. Cele trei bisectoare ale unui triunghi sunt concurente.
Punctul lor comun se numeşte centrul cercului înscris în triunghi.
(notat cu I).

Mediatoarea

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendiculara pe segment

dusa prin mijlocul segmentului.
Definiţie. Se numeşte mediatoare a unui segment [AB] unica
dreaptă care are următoarele proprietăţi:
Teoremă. Cele trei mediatoare ale unui triunghi sunt concurente.
Punctul lor comun se numeşte centrul cercului circumscris
triunghiului.

Înălţimea

Definiţie. Se numeşte înălţime a unui triunghi o dreaptă care trece printr-un vârf al
triunghiului şi este perpendiculară pe latura opusă.

Teoremă. Cele trei înălţimi ale unui triunghi sunt concurente. Punctul lor comun se
numeşte ortocentrul triunghiului.

32
 IX.2 CONGRUENȚA TRIUNGHIURILOR

Def : Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile şi unghiurile respectiv

congruente

CAZUL I: LUL CAZUL II: ULU CAZUL II: LLL

Două triunghiuri sunt
congruente dacă au două
perechi de laturi congruente
şi unghiurile formate de
aceste laturi congruente.
Două triunghiuri sunt Două triunghiuri sunt
congruente dacă au o pereche congruente dacă au o
de laturi congruente şi laturile respectiv
unghiurile învecinate acestora congruent.
respectiv congruente.

CONGRUENȚA TRIUNGHIURILOR DREPTUNGHICE

Triunghiul dreptunghic avem următoarele criterii de congruenta:

– criteriu I (C.C), adică catetă catetă . Doua triunghiuri dreptunghice sunt
congruența daca au catete respectiv congruente.
Acestui criteriu de congruență ii corespunde cazul L.U.L de la triunghiul oarecare.
– Criteriul II, cateta unghi (C.U). Doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente
daca au catete respectiv congruente, iar unghiurile ascuțite alăturate lor respectiv
congruente.
– Criteriul III, ipotenuza-unghi(I.U). Doua triunghiuri dreptunghice sunt
congruente, daca au ipotenuzele respectiv congruente și o pereche de unghiuri ascuțite
respectiv congruente.
Criteriului II si III de congruenta îi corespunde cazul U.L.U, de la triughiul
oarecare.
– Criteriul IV, ipotenuza - cateta (I.C). Doua triunghiuri dreptunghici sunt
congruente, daca au ipotenuzele respectiv congruente si o cateta respectiv congruente.
Acestui criteriu de congruență îi corespunde cazul de congruență L.L.L, de la
triunghiul oarecare.

3.PROPRIETĂȚI TRIUNGHIURI
2.1 Triunghi isoscel

33
Proprietatea 1. Dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile alăturate bazei sunt
congruente.
Proprietatea 2. Dacă un triunghi este isoscel, atunci mediana, bisectoarea si înălţimea
duse din vârf pe bază coincid şi sunt incluse în mediatoarea bazei.

3.2.Triunghi echilateral
Proprietatea 1. Dacă un triunghi are toate unghiurile congruente, atunci el
este echilateral.
Proprietatea 2.
Dacă într-un triunghi două bisectoare sunt şi înălţimi, atunci triunghiul
este echilateral.
Dacă într-un triunghi două mediane sunt şi înălţimi, atunci triunghiul
este echilateral.
Dacă într-un triunghi două bisectoare sunt şi mediane, atunci triunghiul
este echilatera

3.3 Triunghi dreptunghic

Proprietatea 1. Într-un triunghi dreptunghic isoscel unghiurile ascuţite au măsura de
45.
Proprietatea 2. În orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzătoare
ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei.
Proprietatea 3. Dacă mediana unui triunghi are lungimea egală cu jumătate din
lungimea laturii corespunzătoare, atunci triunghiul este dreptunghic, unghiul drept fiind cel
opus laturii căreia i s-a construit mediana.
Proprietatea 4. Dacă un triunghi dreptunghi are un unghi ascuţit cu măsura de 30,
atunci lungimea catetei opuse acestui unghi este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei
şi reciproc ( dacă într-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este jumătate din
lungimea ipotenuzei, atunci măsura unghiului opus acelei catete este de 30)

1. Desenaţi:
a. un triunghi echilateral ABC cu înălţimea AD = 3 cm;
b. un triunghi isoscel MNP, [MN]¿ [MP] şi m( M ^ ) = 60°;
c. un triunghi dreptunghic DEF, m( D ^ ) = 90°, m( F^ ) = 30° şi DE = 2,5 cm.
2. Aflaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ABC,ştiind că:
a. sunt direct proporţionale cu numerele 7, 11 şi 12;
b. sunt invers proporţionale cu numerele 0,2; 0,(3) şi 1;
c. m( A ^ ) = 3m( B
^ ) + 5° iar m( B
^ ) = m(C ^ ) – 25°.
3. ∆ ABC ≡ ∆ EDF , Ab=8 cm, m ( ^ A )=50 , AC=6 cm, ED=8cm, m ( ^
0
E )=50 . Aflați
0

lungimea laturi EF.

4. Cunoscând că în triunghiul ABC m ( ^ ^ )=3 ∙ m ( C
A )=20 , iar m ( B
0
^ ). Determinați măsura
unghiului C. (“Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180”).
5. Precizați cel mai mic unghi al triunghiului ABC, dacă AB=5, AC=4, iar BC=10.
6. Două segmente [AB] şi [CD] au acelaşi mijloc O. Să se demonstreze că
[AC] ¿ [BD] şi ACO ¿ BDO.
34
7. Știind ca I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC, iar m ( ≺ BAC )=40 0 ,
determinați m ( ≺ BIC ) .
8. Triunghiurile ABD şi CBD au [AB] ¿ [CB] şi ABD ¿ CBD, demonstra0ţi că
[AD] ¿ [CD] şi BAD ¿ BCD.
9. Fie a, b si c trei drepte concurente in O si punctele A, A’∈ a, B, B’∈ b, C, C’∈ c astfel
încât [OA] ¿ [OA’] , [OB] ¿ [OB’] , [OC] ¿ [OC’] si A, B, C sa fie necoliniare.
Demonstrați ca Δ ABC ¿ Δ A’B’C’.
10. Fie triunghiul ABC cu O mijlocul segmentului [BC] si D ∈ AO astfel încât [AO] ¿
[OD].
Demonstrați ca: a) Δ AOB ¿ Δ DOC; b) Δ ABC ¿ Δ DCB; c) Δ ABD ¿ Δ
DCA.
11. Fie laturile unui unghi cu vârful in A se iau punctele B, C, D si E astfel încât [AD] ¿
[AB], [AE] ¿ [AC]. Demonstrați ca [BE] ¿ [CD].
12. Fie triunghiul isoscel ABC cu [AB] ¿ [AC] si triunghiurile exterioare Δ ABE si Δ ACD,
m( BAD) = m( CAE) si [AD] ¿ [AE]. Demonstrați ca:a) Δ ADB ¿ Δ ACE; b)
[EB]¿ [DC].
13. Fie AD înălţime şi AE mediană în triunghiul ABC, D, E BC.
a. Dacă [BD]¿ [DE] şi m( B ^ ) = 60°, arătaţi că triunghiul ABE este echilateral.
b. Dacă triunghiul ABE este echilateral, calculaţi raportul segmentelor [BD] şi
[BC].
c. Ştiind că AD = 6 cm şi BC = 10 cm, calculaţi ariile triunghiurilor ABC şi
AEC.
d. Dacă m(C A^ D ) = 60° şi AD = 8,5 cm, calculaţi lungimea segmentului [AC].
14. Fie triunghiul ABC şi MN // BC, MAB şi NAC.
a. Dacă ΔABC este isoscel, arătaţi că ΔAMN este isoscel.
b. Dacă ΔABC este echilateral, atunci şi ΔAMN este echilateral.
15. Fie triunghiul isoscel ABC, [AB]¿ [AC] şi AD mediană a triunghiului, D[BC]. Dacă E
şi F sunt picioarele perpendicularelor duse din punctul D pe AB respectiv AC, arătaţi că
[AE]¿ [AF] şi AD¿ EF.
16. Desenaţi două triunghiuri echilaterale ABC şi ABD, cu BC = 4 cm.
a) Stabiliţi natura triunghiului ACD şi calculaţi măsurile unghiurilor lui.
b) Demonstraţi că AB¿ CD.
c) Dacă AB  CD = M, calculaţi lungimea segmentului [AM].
d) Dacă MN¿ AD, N[AD], calculaţi lungimile segmentelor [AN] şi [ND].
^ , D[AC] şi AM¿ BD, M[BD].
17. Fie triunghiul ABC, [BD bisectoarea unghiului A BC
Dacă AM  BC =N, arătaţi că triunghiul BAN este isoscel.
18. Pe catetele AB şi AC ale triunghiului dreptunghic ABC se construiesc în exterior
^ ) =90°, m( N
triunghiurile dreptunghice şi isoscele MAB şi NAC, m( M ^ ) = 90°. Arătaţi că:
a) punctele M, A şi N sunt coliniare; b) MB // NC.

19. În triunghiul ABC, cu m( A ^ ) = 120°, [AD este bisectoarea unghiului A

^ , D[BC], iar
[AM şi [AN sunt bisectoarele unghiurilor B A^ D şi respectiv C A^ D , M, N[BC]. Ştiind
că m( A N^ B ) = 60°, arătaţi că:
a) triunghiul AMN este echilateral şi AD¿ BC;
35
b) triunghiurile AMB, ANC şi ABC sunt isoscele.

4. ASEMĂNARE

Segmente proporționale

Patru segmente sunt proporționale daca cu

lungimile lor se poate forma o proporție.

4 6 AB CD
= =
8 12  EF GH

Teorema lui Thales

Teorema. O paralela dusa la o latura intr-un triunghi

determina pe celelalte doua (sau pe prelungirile lor)
segmente proporționale.
AM AN
=
MB NC
Aplicație. Daca AB=6, AC=9, AM=2 sa se afle lungimea
NC.
AM AN 2 9−x
= =
MB NC  4 x 
2 x=36−4 x 6 x=36  x=6 .

Linia mijlocie in triunghi

36
 Segmentul de dreapta care unește mijloacele a doua latu
se numește linie mijlocie (vezi pe figura, MN = linie
mijlocie, M si N mijloacele laturilor AB si AC).
BC
MN = ; MN|| BC .
2
Daca si P este mijlocul laturii BC, atunci cele trei linii
mijlocii determina 4 triunghiuri congruente intre ele, fieca
cu un sfert din aria ABC si jumatate din perimetrul ABC

Triunghiuri asemenea

Doua triunghiuri se numesc asemenea daca au to

unghiurile respective congruente si laturile
omoloage respective proporționale.

 <A<M; <B<N; <C<P;

AB BC AC
= = .
 MN NP MP

Criterii de asemănare a triunghiurilor

Criteriul de asemanare LUL Criteriul de asemanare LLL Criteriul de asemanare UU

Doua triunghiuri sunt asemenea Doua triunghiuri sunt asemenea daca Doua triunghiuri sunt
daca au cate doua laturi respectiv au toate laturile respectiv asemenea daca au cate doua
proporționale si unghiurile proporționale. unghiuri respectiv
cuprinse intre ele congruente. congruente.

AB BC AB BC AC <B<N; <C<P
= ; = = .
MN NP <B<N MN NP MP
37
 Teorema fundamentala a asemănării

Teorema. O paralela dusa la o latura intr-un triunghi

formează cu celelalte doua (sau cu prelungirile lor) un
triunghi asemenea cu cel dat.

AM MN AN
= = .
 AB BC AC

6. RELAȚII METRICE 1. TEOREMA INALTIMII

AD2=BD∙DC
B

2. TEOREMCA CATETEI

AB² = BC•BD
A C
AC² = BC•DC

3. TEOREMA LUI PITAGORA

AB2+AC2=BC2

38
 Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt
adevarate urmatoarele relatii:

formula fundamentala a
trigonometriei

30 45 60

sin

cos

tg 1

ctg 1

1. Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura l.

2. Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de lungime:
√
a) 4 cm; b) 18 cm; c) 7 3 cm;d) 9√ 2 cm.
3. Calculaţi lungimea laturii unui pătrat cu diagonala de lungime:
√
a) 12√ 2 cm; b) 10 cm; c) 24 3 cm; d) 9 10 cm.√
4. Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura l.
5. Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura de lungime:

39
 8 √3
√
a) 8 cm; b) 6 3 cm; c) 15√ 2 cm; d) 3 cm.
6. Calculaţi lungimea laturii unui triunghi echilateral cu înălţimea de:

a) 14√ 3 cm; √
b) 6 cm; c) 18√ 2 cm; d) 15 6 m.
7. Fie rombul ABCD cu latura de 9 cm şi m( B ^ ) = 120. Calculaţi:
a) lungimea diagonalei AC;
b) distanţa de la punctul B la latura AD.
8. Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu cateta de 12 cm.

9. Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu ipotenuza de 8 √ 3 cm.

10. În trapezul isoscel ABCD, cu AB // CD, avem ACBC, AB = 24 √ 3 cm şi m( A^ ) =
60. Calculaţi lungimea diagonalei trapezului.

11. Fie triunghiul ABC şi punctele E ∈ ( AC ) şi F ∈ ( AB ) astfel încât¿ AEF≡¿ ABC .

Arătaţi că:
a) a) ∆ABC ~ ∆AEF ; b) AF·AB = AE·AC
12. Demonstrați ca raportul ariilor a doua triunghiuri asemenea este egal cu pătratul
raportului de asemănare.

13. Fie triunghiurile ABC si ABD astfel încât AC⊥ AB, BD⊥ AB si ¿ ABC≡¿ ADB .
2
Demonstrați ca AB = AC⋅BD .
14. Pe mediana AM a triunghiului ABC se ia punctul P. Notam cu E intersecţia dreptelor
CP şi AB si cu F intersecţia dreptelor BP si AC . Demonstrați ca EF ║ BC .
15. Triunghiul ABC este dreptunghic cu m(<A)=90O si AD ⊥ BC , D ∈ BC . Demonstrați ca
: a) ∆DBA ~ ∆ABC ; b) AB2= BD ·BC ; c) AC2= DC· BC

16. 6. Prin punctul Q al laturii AC a triunghiului ABC se duce QE⊥BC ,E ∈BC

. Daca
{F}= QE∩ AB , iar QE · EF = CE · EB , demonstrați ca triunghiul ABC este
dreptunghic.
√
17. Fie dreptunghiul ABCD cu AB=4cm, BD= 6cm si AD= 2 5 cm. Perpendiculara din
punctul A pe BD intersectează dreapta CD in E. Determinați lungimea lui DE.

18. Fie ABCD paralelogram .N este mijlocul laturii CD si BC∩ AN= {P } si

AD
{ }
BD∩ AN= M . a) Calculați BP ; b) Arătați ca AM2 = MN · MP.

X Patrulatere (ziua 10)

Patrulater convex; suma masurilor unghiurilor

40
 Patrulaterul convex este patrulaterul in care punctual de
intersectie al celor doua diagonale se afla in interiorul
acestuia (mai sunt si alte definitii).
 Are 4 laturi (AB, BC, CD, AD);
 Are doua diagonale (AC, BD);
 Are 4 varfuri (A, B, C, D);
 Suma masurilor unghiurilor intr-un patrulater convex este
egala cu 3600.

Paralelogram; proprietati
Paralelogramul este patrulaterul convex cu
laturile opuse paralele doua cate doua.

Proprietati:
1. Laturile opuse sunt congruente doua cate doua.
[AB][CD]; [BC][AD] .
Unghiurile opuse sunt congruente, <A<C si <B<D;

2. Unghiurile alaturate sunt suplementare, m(<A)+m(<B)=1800 si m(<B)+m(<C)=1800;

4. Intr-un paralelogram diagonalele se intersecteaza injumatatindu-se, [OA][OC]; [OB][OD] .

Paralelograme particulare; proprietati

Dreptunghiul = este paralelogramul cu un unghi drept.

Alte proprietati:
1. Toate unghiurile sunt congruente si de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.

Patratul = este paralelogramul cu toate laturile

congruente si unghiurile de 900.

Alte proprietati:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente si de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersecteaza perpendicular un ape cealalta;
5. Diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor.

41
 Rombul = paralelogramul cu doua laturi consecutive
congruente.

Alte proprietati:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt si bisectoarele unghiurilor.

Trapez - clasificare; trapez isoscel – proprietati

Definitie. Trapezul este patrulaterul care are doua laturi opuse paralele.
In orice trapez, unghiurile alaturate unei laturi neparalele sunt suplementare.
Trapez oarecare Trapez dreptunghic Trapez isoscel

TRAPEZ ISOSCEL
Trapezul isoscel este trapezul care are laturile
neparalele congruente; AD=BC.
Unghiurile de la baza sunt congruente;<A<B
si <C<D.
Diagonalele sunt congruente; BD=AC.

1. Fie ABCD un patrulater convex oarecare.

Dacă m ( A^ )=123 30 , m ( B^ ) =56 30 , m ( C^ ) =122 90 , m ( D^ ) =55 88 120 atunci ABCD este
0 ' 0 ' 0 ' 0 ' ''

paralelogram.
2. ABCD şi ABEF sunt două paralelograme ce au o latură comună, iar dreptele CD şi EF
sunt diferite. Este DCEF paralelogram? Justificaţi răspunsul.
3. Un romb ABCD are m(<B)=100 0 și DC=13cm.
a. Aflați măsurile unghiurilor rombului.
b. Perimetrul ABCD poate fi
4. Figurați ABCD =trapez dreptunghic cu AD//CB și aflați perimetrul trapezului desenat
de voi.
a. Aceeași cerință pentru trapezul isoscel MNPQ cu PQ//MN.
b. Măsurați unghiurile celor 2 patrulatere. Ce observați?
c. Aflați ariile patrulaterelor construite de voi.
5. Pătrat PQRS cu PQ=35cm.
a. Aria pătrat=------------------------
b. Perimetrul pătrat=-------------
6. Paralelogramul ABCD are m(<B)=1500.
a. Determinați măsurile unghiurilor paralelogramului.
b. Dacă BC=10cm cât este lungimea înălțimii paralelogramului?.

42
 c. Ce devine paralelogramul dacă AD=AB și cât este perimetrul său?
7. ABCD=paralelogram cu m(<A)=39 045/ CD=10cm BC=2,1dm.
a) Aflați măsurile unghiurilor paralelogramului

b) Perimetrul paralelogram poate

8. ABCD=dreptunghi cu m(<ABD)=300 și AD=7cm. Lungimea AC poate fi

a)28cm b) 21cm c) 1,4 dm motivați
9. Un dreptunghi are dimensiunile direct proporționale cu 14 și 8 și
perimetrul=110cm.Aflați aria dreptunghiului.
10. În rombul ABCD m( A)=600 și BD=7cm.Determinați perimetrul rombului.
11. Un trapez dreptunghic cu un unghi de 450 are B=18cm și b=13cm.
a. Aflați lungimea liniei mijlocii a trapezului.
b. Aria trapez=------------------
12. .În paralelogramul ABCD se dă m(<A)=1200 ; AD  AC ;AD=8cm.
a. Aflați masurile unghiurilor paralelogramului.
b. Aflați perimetrul ABCD .
13. Aflați măsurile unghiurilor unui patrulater convex știind că sunt invers proporționale cu
0,5 ; 0,(3);0,25 ; 0,1(6).
14. .Un pătrat cu perimetrul=72cm este echivalent cu un dreptunghi care are dimensiunile
proporționale cu 8 și 2. Determinați perimetrul și aria dreptunghiului.
15. Determinaţi:
a. Aria şi perimetrul unui pătrat cu latura de ;
b. Aria unui romb cu lungimea diagonalelor de şi respectiv ;
c. Aria unui triunghi cu latura bazei de şi înălţimea corespunzătoare bazei
de ;
d. Aria şi perimetrul unui trapez dreptunghic cu lungimea bazelor de şi
respectiv de , şi lungimea înălţimii de ;
e. Aria şi perimetrul unui triunghi dreptunghic isoscel cu lungimea catetei de 8
cm;
f. Aria şi perimetrul unui dreptunghi cu lungimea laturilor de 7 cm şi respectiv 8
cm;
g. Aria şi perimetrul unui triunghi echilateral cu latura de 9 cm;
h. Aria şi perimetrul unui triunghi isoscel ABC, ştiind că AB=AC=10 cm şi
BC=16 cm.
16. Fie ABCD un paralelogram cu aria de 36 , iar M un punct situat pe latura DC. Să
se afle aria triunghiului AMB.
17. Victor cumpără un teren agricol în formă de trapez isoscel, cu baza mică de 30m, baza
mare de 5 ori mai lungă decât baza mică, iar înălţimea este jumătate din lungimea bazei
mari.
a. Cîţi metri de gard trebuie să cumpere Victor pentru a împrejmui acest teren;
b. Pentru a fertiliza pământul, Victor împrăştie pe teren, îngrăşământ. Ştiind că
foloseşte 25 de tone la hectar. Aflaţi câte tone de îngrăşământ folosit Victor.

18. Un paralelogram are aria triunghiului de , unde .

a. Calculaţi aria paralelogramului
b. Dacă , calculaţi distanţa de la la diagonala .
^
19. Un trapez dreptunghic ABCD are bazele AB=6cm, CD=4cm și m( B)=45 0. Aflați:

43
 a. Aria trapezului
b. Aria triunghiului BCD.
20. Un teren dreptunghiular ABCD are aria 72 cm2. Lungimea terenului este AB
x+7)cm şi AD (x+1) cm. Fie E mijlocul segmentului AB şi AC DE .
a. Aflaţi dimensiunile terenului.
b. Dacă AB 12 cm şi AD 6 cm, calculaţi aria triunghiului AEC.
c. Dacă AB 12 cm şi AD 6 cm, aflaţi lungimea segmentului AF.
21. În figura alăturată este ilustrată schematic schiţa unei grădini ABCD. AB =15 m, CD
= 9 m, AD = 8 m. Grădina este împărţită printr-un strat de flori CM asfel încât aria
suprafeţei MBC să fie egală cu aria suprafeţei CDAM. Punctul M este situat pe AB
astfel încât AM = x ; (x este o distanţă exprimată în metri; 0 < x <
15) .
a. Să se exprime în funcţie de x, aria suprafeţei CDAM
b. Să se calculeze aria suprafeţei MBC .
c. Dacă x = 3 m să se calculeze lungimea stratului cu flori .
22. În figura alăturată aveţi pătratul ABCD cu latura de 12 cm. Punctul M
aparţine segmentului [AB] astfel încât BM = x.
a. Aflaţi aria patrulaterului AMCD în funcţie de x.
b. Aflaţi valoarea lui x astfel încât aria triunghiului MBC să
fie o pătrime din aria pătratului ABCD.
c. O furnicuţă porneşte din punctul D şi ajunge pe dreapta MC. Ce lungime
are drumul cel mai scurt al furnicuţei?

XI CERCUL SI POLIGOANE REGULATE (ZIUA 11)

Cercul; definitie, elemente, discul

44
  Cercul este locul geometric al tuturor punctelor dintr-un
plan egal departate fata de un punct fix numit centrul
cercului.
 O = centrul cercului;
 OC = raza cercului de lungime R;
 AB = diametrul cercului;
 BD = coarda;
 = arc de cerc;

 = semicerc.

Unghi la centru; masura arcelor; arce congruente

 Unghi cu varful in centrul cercului
m(<AOB) = m( )

 Unghi cu varful pe cerc

m(<BCA) = m( ) / 2.

 Daca avem doua unghiuri congruente inscrise intr-un

cerc, cu varful in centrul cercului, acestea subintind
intre laturile lor, doua arce congruente.

Coarde si arce in cerc; proprietati

1. Daca arcul AB este congruent cu arcul CD atunci si

[AB][CD]. Si reciproca este adevarata.
2. Daca MC  ND atunci arcul CD este congruent cu
arcul MN.
3. Daca ORCD atunci P este mijlocul lui [CD] si R
este mijlocul arcului CD. O este centrul cercului;
{P}=ORCD.
4. Coarde egal departate de centru sunt congruente.
Daca OP=OQ atunci [CD][AB].

Pozitii relative ale unei drepte fata de un cerc

45
 1. Dreapta (a) exterioara unui cerc
a  C(O,R) = 

2. Dreapta (b) tangenta la cerc

b  C(O,R) = {A}

3. Dreapta (c) secanta

c  C(O,R) = {B, C}

Tangente dintr-un punct exterior la un cerc

 Fie punctul P exterior cercului;

 PA si respectiv PB sunt tangente la cerc;
 OAPA; OBPB;
 [PA]  [PB];
 OP2 = OA2 + AP2
 OP2 = OB2 + AP2

Poligoane regulate; calculul elementelor geometrice

TRIUNGHIUL ECHILATERAL
l √3 l √3 l2 √ 3
a=r= R= A=
6 ; 3 ; 4 ;
l √3
h=
2 ; P=3 l .

46
 PATRATUL

l √2 l
R= a=
2 ; 2;
A=l 2 ;

d=l √ 2 ; P=4 l .
HEXAGONUL REGULAT

l√3 l2 √ 3
a= A=6
l=R ; 2 ; 4 ;
P=6l .

Lungimea cercului si aria discului

Lungimea cercului
L=2 πR=πd
Aria discului (cercului)
A=πR 2
Lungimea arcului de cerc AC
πR⋅α
L AC =
1800
Aria sectorului de cerc (OAC)
πR 2⋅α
A( OAC)=
360 0

47
 1. Un unghi cu vârful în centrul unui cerc se
numește ............................................................
2. Măsura unui arc de cerc este egală cu măsura unghiului la .........................
corespunzător.
3. În cercul din figura alăturată, m(AOB) =70o.
a. Măsura arcului mic AB este egală cu …… o.
b. Măsura arcului mare AB este egală cu …… o.
4. În cercul din figura alăturată, măsura arcului mare CD este egală cu 230o.
a. Măsura arcului mic CD este egală cu …… o.
b. Măsura unghiului COD este egală cu …… o.
5. Se dau punctele A şi B astfel încât AB = 5 cm.
a) Există cercuri de rază 2 cm care să conţină punctele A si B? Dar de rază 2,5 cm ?

b) Câte cercuri de rază 4 cm trec prin punctele A şi B ? Construiţi-le.

6. Considerăm punctele O1, O2 astfel încât O1O2 = 5 cm. Fie M mijlocul

segmentului [O1O2].
a) Construiţi cercurile: C1 (O 1 , 4cm), C2 (O 2 , 3cm),

b) Determinaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare:

i) O 2 ∈ IntC 1 ii) O 1∈ ExtC 2 iii) M ∈ IntC 1 ∩ExtC 2 iv)

M ∈ D ( O 1 , 4 cm)

7. Determinaţi raza cercului şi lungimea coardei [AB] din figura alăturată.

8. Demonstraţi că linia centrelor este mediatoarea coardei comune a două cercuri
secante.

48
 9. Figura următoare reprezintă două cercuri tangente interioare. Prin punctul de tangenţă
T se duce o dreaptă (diferită de tangenta comună a celor două cercuri) care
intersectează cercurile în punctele A, respectiv B. Demonstraţi că O 1AO2B.

10. Lungimea tangentei comune a două cercuri de raze 3 cm, respectiv 8 cm, este egală cu
12 cm. Calculaţi distanţa dintre centrele celor două cercuri.

11. Calculați latura și apotema unui pătrat înscris în același cerc ca un triunghi echilateral de
arie 27 √ 3 cm2.
12. Calculați raza cercului în care este înscris un hexagon regulat având apotema egală cu
latura unui triunghi echilateral înscris într-un cer de rază 6cm.
13. Pentru confecţionarea unui grilaj metalic de formă dreptunghiulară cu lungimea de
2m
sunt necesare 60 de bucăţi de forma celui din figură. Se ştie că ABCD este pătrat cu
latura de
20cm , iar M , N şi P sunt mijloacele laturilor pătratului.
a. Aflaţi lăţimea grilajului;
b. Calculaţi suma lungimilor tuturor arcelor din grilaj
49
 exprimată în m ;
c. Care este numărul minim de bare metalice de 2m necesare confecţionării
tuturor arcelor.

14. Figura de mai jos reprezintă schiţa unui teren de joacă pentru copii, format dintr-un
dreptunghi ABCD care are lungimea de 40m şi lăţimea de 20m şi din patru
semicercuri de diametre AB, BC, CD, DA. Punctul P este mijlocul semicercului de
diametru DC.
a. Ştiind că terenul este înconjurat de un gard, calculaţi lungimea gardului care-l
înconjoară.
b. Calculaţi suprafaţa (aria) terenului şi verificaţi dacă este mai mică decât
2400m2 (3,14< π <3,15).
c. Dacă în punctul B este amplasată o cişmea, iar Ciprian se află în punctul P,
calculaţi lungimea drumului pe care-l parcurge Ciprian până cişmea.

XII ARII ȘI PERIMETRE ( ZIUA 12)

ARIA UNUI TRIUNGHI

baza ¿inaltimea a⋅ha

A= =
 2 2 ;

AB⋅BC⋅sin B
A=
 2 ;

 A=√ p( p−a)( p−b)( p−c)

a+ b+c
p=
unde 2

Cazuri particulare:

50
 l2 √ 3
c1 ∙ c 2 I ∙ h A=
a) triunghi dreptunghic: A=
2
=
2 b) triunghi echilateral: 4

ARIA UNUI PARALELOGRAM

 A=baza⋅inaltimea= AB⋅h

 A=AB⋅AD⋅sin α

ARIA UNUI DREPTUNGHI

 A=L⋅l

d 2⋅sin α
A=
 2

ARIA UNUI PATRAT

2
 A=l

d2
A=
 2

51
 ARIA UNUI ROMB

d1⋅d 2
A=
 2

 A=l⋅h
2
 A=l ⋅sin α

ARIA UNUI TRAPEZ

(B+ b)⋅h
A=
2
A=LM *H

Lm=(B+b)/2

1. Determinaţi:
a. Aria şi perimetrul unui pătrat cu latura de ;
b. Aria unui romb cu lungimea diagonalelor de şi respectiv ;
c. Aria unui triunghi cu latura bazei de şi înălţimea corespunzătoare bazei
de ;
d. Aria şi perimetrul unui trapez dreptunghic cu lungimea bazelor de şi
respectiv de , şi lungimea înălţimii de ;
e. Aria şi perimetrul unui triunghi dreptunghic isoscel cu lungimea catetei de 8
cm;
f. Aria şi perimetrul unui dreptunghi cu lungimea laturilor de 7 cm şi respectiv 8
cm;
g. Aria şi perimetrul unui triunghi echilateral cu latura de 9 cm;
h. Aria şi perimetrul unui triunghi isoscel ABC, ştiind că AB=AC=10 cm şi
BC=16 cm.
52
 2. Fie ABCD un paralelogram cu aria de 36 , iar M un punct situat pe latura DC.
Să se afle aria triunghiului AMB.
3. Victor cumpără un teren agricol în formă de trapez isoscel, cu baza mică de 30m,
baza mare de 5 ori mai lungă decât baza mică, iar înălţimea este jumătate din lungimea bazei
mari.
a. Cîţi metri de gard trebuie să cumpere Victor pentru a împrejmui acest teren;
b. Pentru a fertiliza pământul, victor împrăştie pe teren, îngrăşământ. Ştiind că
foloseşte 25 de tone la hectar. Aflaţi câte tone de îngrăşământ folosit Victor.
4. Un paralelogram are aria triunghiului de , unde

.
a) Calculaţi aria paralelogramului
b) Dacă , calculaţi distanţa de la la diagonala .
5. Terenul unei ferme zootehnice care creşte gâşte este format din două
dreptunghiuri şi un triunghi dreptunghic şi are dimensiunile din figura alaturată.
a. Gâştele pasc pe terenul . Ştiind că pentru fiecare gâscă este socotită o
porţiune de păscut de , câte gâşte pot fi crescute la fermă?
b. Gâştele sunt ţinute peste noapte în zona . Pentru a fi mai uşor de
curăţat proprietarii s-au gândit să toarne ciment în această zonă. Dacă pentru
fiecare metru pătrat se folosesc de ciment, iar cimentul se găseşte la
saci de , câţi saci de ciment vor fi cumpăraţi?
c. Cât ar costa îngrădirea celor două zone ale fermei, dacă de gard costă 20
de lei?

1. În ∆ABC: AC =10 cm, BC =12 cm, m(C )=30°. AΔ=…………..cm²

2. Laturile unui triunghi sunt de 3cm, 4 cm, 5cm. A =……….cm²
3. Un triunghi dreptunghic are o catetă de 12 cm, si o catetă de 13 cm. A=……….cm²
8
4. În ∆ABC: AC=AB=10 cm, BC=16 cm, iar r = 3 (raza cercului înscris în triunghi). A
=…….cm², P =……cm.
5. a)Perimetrul unui pătrat este de 104 cm. Lungimea laturii este = …..cm,
A= ……..cm²b) Laturile unui dreptunghi sunt de 18 cm şi 9 cm A =……….cm²

53
 0
6. Paralelogramul ABCD are AB=6cm , AD=12cm, m(∠ A)=30 . Aflaţi
a) măsurile celorlalte unghiuri ale paralelogramului
b) perimetrul paralelogramului
c) aria paralelogramului
7. Rombul ABCD are aria 120 cm şi BD=10 cm
2

a) aflaţi lungimea diagonalei ( AC )

b) aflaţi aria triunghiului ABD
c) dacă AC∩BD= {O } şi E este simetricul lui O faţă de mijlocul lui ( AD ) , aflaţi
aria lui AODE .
8. Un trapez are linia mijlocie de 18 cm, înălţimea de 7cm. A =……cm²
9. Trapezul dreptunghic din figura 1 are AB = 2cm,
A B
CD = 5cm, m(BCD) = 45° şi BE  CD.
a) Lungimea segmentului EC este … cm.
b) Lungimea segmentului AD este … cm.
c) Aria trapezului ABCD este … cm2.
D E C

XIII TEOREME SI AXIOME ALE GOEMETRIEI ÎN SPAȚIU(ziua 13)

1. Puncte, drepte, plane

Punctul este figura geometrica ce se Dreapta este figura geometrica ce se

aseamănă cu o urma lăsată de un creion; aseamănă cu un fir foarte subțire perfect
întins;
Punctul nu are dimensiune;
Dreptele se notează astfel: AB, BC, …,
Punctele se notează cu litere mari de tipar: d, d1, d2, …
A, B, C, …, A1, A2,…

Planul este figura geometrica ce se aseamănă cu o pânză

foarte subțire perfect întinsă;

Planele se notează astfel: (ABC) sau , , , …

54
 Punctul, dreapta și planul sunt noțiuni axiomatice.

Determinarea dreptei

Doua puncte diferite determina o

dreapta.
Dreapta AB sau d. Ad si Bd.
Trei puncte situate pe o dreapta se
numesc puncte coliniare: punctele A, B si
C sunt puncte coliniare.

Determinarea planului

Trei puncte necoliniare determina un Doua drepte concurente determina un

plan. plan.

O dreapta si un punct exterior ei Doua drepte paralele determina un

determina un plan. plan.

2.Poziții relative a doua drepte în spațiu

a) drepte identice;
b) drepte concurente(drepte
d 1 ∩d 2 ={ O }
secante), ;
c) drepte paralele,
d 1 ∩d 2 =∅
si coplanare;
d) drepte oarecare,
d 1 ∩d 2 =∅
si necoplanare;

„Drepte necoplanare”= drepte

care nu aparțin aceluiași plan
Tranzitivitatea relației de paralelism

55
 a
c
b∥c
b∥a }
=¿ a ∥ c

b
Daca doua drepte
distincte a si b sunt paralele cu a
treia dreapta c, atunci
dreptele a si b sunt paralele între ele.
Unghiurile cu laturile respectiv paralele

Teorema : fie două unghiuri proprii cu laturile paralele

Cazul II dacă cele doua unghiuri sunt unul obtuz si unul ascuțit, atunci cele doua
unghiuri sunt suplementare.
Cazul I Dacă cele doua unghiuri sunt de același fel, atunci ele sunt congruente

3.Unghiul a doua drepte in spațiu

Daca avem dreptele a si b
(necoplanare) si este necesar sa găsim
unghiul dintre ele, procedam astfel:
Pasul 1: Căutam o dreapta paralela
cu una dintre ele și care are un punct
comun cu cealaltă (de ex. b  c);
 Pasul 2: Unghiul pe
care îl formează dreapta c cu dreapta a este si
unghiul dintre dreptele a si b ( unghiul de
măsura ).

4. Drepte perpendiculare
Doua drepte (si necoplanare) sunt
perpendiculare daca unghiul dintre ele
este de 900.
Proprietăți :
1.Fie dreptele a si b necoplanare;

 a  c;
 c  b;  a  b.
 2. Dacă două drepte
sunt perpendiculare pe aceiași dreapta atunci
ele sunt sunt drepte paralele.
56
 
5. Poziții relative a unei drepte fata de un plan

a) a) dreapta inclusa in b) b) dreapta c) d  , daca d  a si

d ⊂α concurenta cu un plan, a⊂α

plan, ; d∩ α ={ A } ; .

c) dreapta paralela cu
un plan,

6. Dreapta perpendiculara pe un plan

Definiție: Numim dreapta perpendiculara d pe un plan o

dreaptă d care este perpendiculara pe orice dreapta din plan, de
exemplu a.
Teoremă: Dacă o dreapta este perpendiculara pe doua
drepte concurente dintr-un plan, atunci ea este perpendiculara
pe plan.

}
d⊥a
d⊥b →d⊥α
a,b⊂α

Distanta de la un punct la un plan

Distanta de la un punct la un plan este ,,drumul cel mai

scurt” de la acel punct la planul dat;

 distanta de la un punct la un plan este lungimea

segmentului de dreapta perpendicular pe planul dat;
 PQ = distanta de la punctul P la planul  daca
PQ.

 Pentru asta este necesar:

¿¿
57
 Inălțimea piramidei

Explicatii:

 Înălțimea unei piramide este

distanta de la vârful acesteia la baza
piramidei;
 Înălțimea unei piramide este
perpendiculara dusa din vârful piramidei la
planul bazei;
 În cazul unei piramide regulate
drepte, piciorul înălțimii este centrul
cercului circumscris bazei.

7. Poziții relative a doua plane

a) plane identice c) plane concurente (

b) plane paralele (a1 
(suprapuse);
b1; a2  b2);
α ∩β=d
).

Plane paralele; distanta dintre doua plane paralele

Teorema: Dacă un plan conține două drepte
concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua
plane sunt paralele.

Daca:
¿¿ ;
Definiție: AB este distanta dintre cele doua plane paralele

daca:
¿¿ ;

58
 Teorema: Daca
¿¿ atunci cele doua
plane sunt paralele.
Înălțimea prismei
 Înălțimea unei prisme este
distanta dintre bazele acesteia.
 Când prisma este dreapta,
înălțimea este egala cu muchia laterala.
 O prisma dreaptă în care bazele
sunt poligoane regulate se numește prisma
regulata.

 Proiecția unui punct pe un plan este un punct. Daca

AA`, A` este proiecția lui A pe planul .
 Proiecția unui segment de dreapta pe un plan este un
segment de dreapta. Daca AA`, BB`, A`B` este proiecția
lui AB pe planul .
 Proiecția unei drepte pe un plan este o dreapta. Daca
AA`, BB`, A`B` este proiecția lui AB pe planul .

8. Unghiul dintre o dreapta si un plan; lungimea proiecției unui segment

Dreapta AB nu este paralela cu planul . BC.

Unghiul dintre dreapta AB si planul dat este unghiul BAC
de măsura .

Daca BC = 6cm si AC = 8cm, atunci:

BC 6 3
tg β= = = .
AC 8 4

9. Teorema celor trei perpendiculare

59
 }
a⊥ α
AB ⊥b
→ MB ⊥ b
b , AB ⊂ α
B∈b, M ∈a

Daca o dreapta a este perpendiculara pe un plan α și prin

piciorul ei trece o dreapta c, conținută în plan, care este
perpendiculară pe o alta dreapta b conținută în plan, atunci o
dreapta care unește orice punct M al dreptei a cu intersecția B a
celor doua drepte c si b, este perpendiculara pe cea de-a treia
latura.

Calculul distanței dintre doua plane paralele

 Luam in planul  mai multe

puncte si coboram perpendiculare din
aceste puncte pe planul .
 Se obțin mai multe segmente
paralele.
 Planele fiind paralele,
segmentele sunt congruente.
 Lungimea fiecărui segment
reprezintă distanta dintre planele
paralele.

8. Unghi diedru; unghiul plan corespunzător diedrului

60
 Intersecția a doua plane neparalele
este o dreapta. Aceste plane se împart
în patru semiplane (doua cate doua
opuse) care au în comun dreapta de
intersecție.
Doua semiplane formează
un unghi diedru, dreapta ce limitează
aceste semiplane se numește originea
diedrului sau muchia diedrului, iar
semiplanele se numesc fețele
diedrului.

}
α ∩ β=m Prin unghi plan corespunzător unui
unghi diedru înțelegem unghiul
a ⊥ m, a ⊂ α → ∢ ( α , β ) =∢ (a , b)
format de doua semidrepte conținute
b ⊥ m, b ⊂ β
în cele doua semiplane și
perpendiculare pe muchia diedrului.

δ este unghiul plan asociat unghiului

diedru

10.Plane perpendiculare

{
α ∩β=a
b⊂ β ⇒β⊥α
Teoremă: Daca :
b⊥α

Sau: Doua plane sunt perpendiculare daca

măsura unghiului plan al diedrului celor doua
plane este de 900.

1. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’.

a) Scrieți toate dreptele paralele cu A’D’;
b) Scrieți planele paralele cu A’D’;
c) Stabiliți daca dreapta A’C’║AC.
61
 1. Tetraedrul ABCD are ca centre de greutate ale triunghiurilor ABC si ABD
punctele E si F. Demonstrați ca CD║(BEF); CD║(AEF)
2. Fie ABCD un tetraedru in care M este mijlocul muchiei AD si N mijlocul
muchiei AC .Sa se stabilească poziția dreptei MN fata de planul BCD.
3. Determinați privind figura de mai jos, măsurile unghiurilor:

4. Determinați privind cubul ALGEBRIC de mai jos, măsurile unghiurilor:

5. Din vârful A al unui triunghi echilateral ABC se duce AD perpendiculara pe planul

triunghiului iar din punctul D o perpendiculara pe BC. Știind ca latura triunghiului este cm
si AD = 8cm, calculaţi tangenta unghiului format de planele (ABC) şi (DBC).
6. Pe perpendiculara in A pe planul dreptunghiului ABCD se ia un punct M, astfel încât

MB = 20 cm, MC = cm si MD = 13 cm. Sa se calculeze m∢[(MBC),(ABCD)] si

m∢[(MCD),(ABCD)].
7. Pe planul triunghiului isoscel ABC cu AB = AC = 10 cm, BC = 12 cm se ridica
perpendiculara AD = 8 cm.
a) Construiți figura corespunzător datelor problemei;
b) Aflați măsura unghiului diedru format de planele (ACD) si (ABC);
c) Aflați sinusul unghiului diedru format de planele(ABD) si (ACD);
d) Aflați măsura unghiului diedru format de planele(BCD) si (ABC).
8. Se da un pătrat ABCD. In punctul O de intersecţie al diagonalelor se ridica o
perpendiculara OM pe planul pătratului. Puneţi în evidenţă unghiul dintre planele (MAD)
si (MBC) si unghiul dintre planele (MAB) si (MDC). Ce puteţi spune despre aceste
unghiuri?

62
 9. Pe planul triunghiului dreptunghic ABC cu catetele AC=6 √3 cm si AB=6 cm
se ridica perpendiculara AD=9cm .
a) Construiți figura corespunzător datelor problemei;
b) Aflai măsura unghiului diedru cu planele (ACD) si (ABC), precizând mai întâi
un unghi plan asociat diedrului.
c) Aflați măsura unghiului diedru cu planele (ABD) si (ACD), precizând mai
întâi un unghi plan asociat diedrului.
d) Aflați măsura unghiului diedru cu planele (BCD) si (ABC), precizând mai
întâi un unghi plan asociat diedrului.
10. In figura alăturată aveți VABCD o piramida patrulatera regulata dreapta cu
AB = 6 cm și înălțimea VO =3 √ 3 cm .
a) Desenați figura si completați-o cu apotema piramidei VE,
E(BC).
b) Aflați măsura unghiului diedru cu planele (VBC) si (ABC),
Precizând mai întâi un unghi plan asociat diedrului.
c) Aflați sinusul unghiului diedru cu planele (VBC) si (VAD),
Precizând mai întâi un unghi plan asociat diedrului.
d) Aflați sinusul unghiului diedru cu planele (VAB) si (VBC),
Precizând mai întâi un unghi plan asociat diedrului.

XIV Arii si volume în spațiu(ziua 14)

Prisma triunghiulara regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

63
 Descriere si Formule:
desfasurata corpului
(la o scara mai mica) l2 √3
Ab =
baza este un 4
triunghi echilateral; Al =Pb⋅h=3l⋅h
l = latura bazei; At = A l +2⋅A b
h = inaltimea V = A b⋅h
prismei

Prisma patrulatera regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si Formule:
desfasurata corpului (la o
scara mai mica) Ab =l 2
baza este un patrat; Al =Pb⋅h=4 l⋅h
l = latura bazei; At = A l +2⋅A b
V = A b⋅h
h = inaltimea
prismei; d 2 =h2 +2l 2
d = diagonala
prismei

64
 Descriere si Formule:
desfasurata
corpului (la o scara
mai mica)
l2 √3
baza este un Ab =6
4
hexagon regulat;
Al =Pb⋅h=6 l⋅h
l = latura
bazei;
At = A l +2⋅A b
V = A b⋅h
h = inaltimea
prismei

Baza superioara

B` C` D` E` F` A`
A`

A B C D E F A
Baza inferioara

Prisma hexagonala regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

Paralelipipedul dreptunghic (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

65
 Descriere si Formule:
desfasurata corpului (la o
scara mai mica)

baza este un Ab =ab

dreptunghi;
Al =Pb⋅h=2 ( ac+
a,b,c =dimensiunile At =2 ( ab+bc +ac
paralelipipedului;
V =abc
d = diagonala
paralelipipedului d 2 =a 2 +b2 +c 2

D` C`
Baza superioara

B` C` D` A`
A`

A
B C D A
Baza inferioara

D C

Cubul (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si Formule
desfasurata corpului (la o :
scara mai mica)

toate fetele (6) sunt

patrate; Ab =l 2
l = muchia cubului; Al =4 l 2
d = diagonala At =6 l 2
cubului;
V =l 3
are 12 muchii.
d=l √ 3

66
 D` C`

A` B` C` D` A`

A B C D A

D C

Piramida triunghiulara regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si desfasurata corpului Formul

(la o scara mai mica) e:
baza este un triunghi
echilateral;
l = latura bazei;
h = inaltimea piramidei;
ab = apotema bazei;
ap = apotema piramidei; l2 √3
ml = muchia laterala; Ab =
fetele sunt triunghiuri isoscele. 4
P ⋅a
Al = b p
2
a 2=h2+a 2 ;¿¿m 2=AO 2+h2 At = A l + A b
p b l
A b⋅h
()l2 V=
m 2=a 2 + 3
l p 2

Descriere si desfasurata Formule

corpului (la o scara mai :
mica)

baza este un patrat;

Ab =l 2
l = latura bazei;
Pb⋅a p
h = inaltimea Al =
piramidei;
2
At = A l + A b
ab = apotema bazei;
A b⋅h
ap = apotema V=
3
piramidei;

67
 ml = muchia laterala;
a 2=h2+a 2 ;¿¿m 2=AO 2+h2
p b l
fetele sunt triunghiuri

()
m 2=a 2 +
l p 2
l2 isoscele.

Piramida hexagonala regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

68
 Descriere si desfasurata
corpului (la o scara mai
mica)
baza este un
hexagon regulat; Formule:
69
 Trunchi de piramida triunghiulara regulata
Descriere si desfasurata corpului
(la o scara mai
mica)
bazele sunt
triunghiuri
echilaterale;
L = latura bazei
mari;
l = latura bazei
mici;
h = inaltimea
piramidei;
aB = apotema bazei mari
ab = apotema bazei mici;
atr = apotema trunchiului;
2 2 2 2 ml = muchia laterala;
a 2=h +(aB−ab ) ;¿¿m 2=(AO−A'O') +h ; fetele sunt trapeze isoscele.
tr l

()
m 2=a 2 +
l tr 2
L−l 2 Formule:

A B=
L √3
2 2
l √3
; A b= ;¿ ¿ A l=
( P B +Pb )⋅a tr
;
4 4 2
At =A l + A B+ A b ;
h
V= ( A B+ A b+ √ A B⋅A b) .
3
Trunchi de piramida patrulatera regulata (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala,
volum)

Descriere si
desfasurata
corpului (la o scara
mai mica)
bazele sunt
patrate;
L = latura
bazei mari;
l = latura
bazei mici;
h = inaltimea
piramidei;
aB = apotema
bazei mari
ab = apotema
bazei mici;
atr = apotema
trunchiului;
70
 ml = muchia
a 2=h2+(aB−ab )2 ;¿¿m 2=(AO−A'O')2+h2 ; laterala;
tr l
fetele sunt
m 2=a 2 +
l tr 2 ()
L−l 2 trapeze isoscele.
Formule:

(PB+Pb)⋅atr h
2 2
AB=L ;¿Ab=l ;¿ Al= ; At=Al+AB+Ab; V= (AB+Ab+√AB⋅Ab) ¿
2 3
+ ¿

Trunchi de piramida hexagonala regulata

Descriere si Formule:
desfasurata corpului
(la o scara mai mica)

bazele sunt 3 L2 √ 3
hexagoane regulate; A B= ;
2
L = latura bazei 3 l2 √ 3
mari; Ab = ;
2
l = latura bazei ( P B+ P b )⋅a tr
mici; Al = ;
2
h = inaltimea At = A l + A B + A b ;
piramidei;
a 2=h2+(aB−ab )2 ;¿¿m 2=(AO−A'O')2+h2 ; h
tr l aB = apotema V = ( A B+ A b + √ A B⋅A b
3
()
2
L−l bazei mari
m 2=a 2 +
l tr 2 ab = apotema
bazei mici;

71
 atr = apotema Muchie laterala

trunchiului;

ml = muchia Baza mica

laterala;

fetele sunt
trapeze isoscele. Fata laterala Baza mare

Cilindrul circular drept (descriere, desfasurare, sectiuni paralele cu baza, sectiuni axiale, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si
desfasurata
corpului (la o
scara mai mica)

R = raza
bazei ( a
cilindrului);

G =
generatoarea
cilindrului;

h =
inaltimea
cilindrului;

h = G.

72
 Formule:

A B=πR2 ;¿ Al =2π⋅R⋅G;¿ A t =Al +2⋅A B V=π⋅R 2⋅h ¿

¿

Conul circular drept (descriere, desfasurare, sectiuni paralele cu baza, sectiuni axiale, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si Formule:
desfasurata corpului (la
o scara mai mica) A B =πR2
R = raza bazei ( a Al =π⋅R⋅G
conului); At = A l + A B
G = generatoarea π⋅R 2⋅h
conului; V=
3
h = inaltimea
2 2 2
G =R + h conului;

Daca se duce un plan

paralel cu baza, forma hc G c r
sectiunii este un cerc de = = =i
centrul O`. Se formeaza un H G R
con mai mic si respectiv un
trunchi de con.
A
Conul mai mic este =i 2 ¿
asemenea cu conul dat. A
hc = inaltimea conului
mic;
H = inaltimea conului Unde: A = aria (laterala sau totala) a conului mare;
mare, A` = aria (laterala sau totala) a conului mic;
H = hc + htr; V = volumul conului mare;
htr = inaltimea trunchiului V` = volumul conului mic.
de con;
Gc = generatoarea conului Triunghiul VAB = sectiunea axiala a conului;
73
mic; Trapezul ABB`A` = sectiunea axiala a trunchiului de
G = generatoarea conului con.
mare, G 2 =h 2 + ( R−r )2
tr tr
G = Gc + Gtr;
Gtr = generatoarea
trunchiului de con;
R = raza conului mare;
r = raza conului mic;
i = raportul de asemanare.

Trunchiul de con circular drept (descriere, desfasurare, aria laterala, aria totala, volum)

Descriere si Formule:
desfasurata
corpului (la o scara A B =πR2 ; A b=πr 2
mai mica)
Al =π⋅G ( R+r )
R = raza bazei
mari;
At = A l + A B + A b
π⋅h ( 2 2
r = raza bazei V= R +r +R
mici; 3
G =
2 2 2 generatoarea tr. de
G =h +( R−r)
con;

h = inaltimea
tr. de con;

Descriere Formule:

Sfera este
locul geometric al
tuturor punctelor A=4 π⋅R 2
din spatiu egal
4 π⋅R3
departate fata de un V=
punct fix, O, numit 3
centrul sferei.

74
 R = raza sferei

1. În cubul ABCDA’B’C’D’ distanţa de la A la dreapta BD’ este √2 cm. Aflaţi volumul şi

aria totală.
2. O piramidă patrulateră regulată,având latura bazei 24 cm,se secţionează cu un plan
paralele cu baza,dus prin mijlocul înălţimii. Aflaţi perimetrul şi aria secţiunii formate.
3. Un paralelipiped dreptunghic ABCDA’B’C’D’ având dimensiunile AB=4 m,BC=300 cm
şi AA’= 10 dm se secţionează cu un plan ce conţine punctele A,B,C’. Calculaţi aria
secţiunii determinate.
4. În piramida triunghiulară regulată SABC muchiile laterale au 4 cm şi formează două câte
douâ unghiuri cu măsura 120º. Aflaţi:a)Aria totală;b)Volumul;c)Distanţa de la C la
(SAB);d)Distanţa de la B la SA.
5. În cubul ABCDA’B’C’D’ distanţa între mijloacele lui [AD] şi [CC’] este 2√6 cm. Aflaţi
volumul şi aria.
6. La o fabrică, chibritele sunt ambalate în cutii paralelipipedice cu lungimea egală cu
48cm, lăţimea 240 mm şi grosimea 0,1 dm.
a. Aflaţi volumul unei cutii de chibrite.
b. Cutiile sunt grupate în duzini, formând astfel un cub. Aflaţi muchia cubului.
c. Fiecare duzină este împachetată în hârtie. Câţi metri pătraţi de hârtie sunt
necesari pentru ambalarea a 125 duzini de chibrite?
7. O piramidă patrulateră regulată de volum 1360 cm³ se secţionează cu un plan parallel cu
baza,prin mijlocul înălţimii. Aflaţi volumul piramidei mici formate.
√
8. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu muchia laterală de 8 3 cm şi latura bazei
3
de 16 cm, atunci volumul piramidei este de ….. cm .
9. Piramidă patrulateră regulată are latura bazei de 5 cm iar apotema piramidei de 10 cm .
2
Aria totală a piramidei este egală cu ….. cm .
10. Aria laterală a unei piramide patrulatere regulate care are muchia bazei de 10 dm şi
apotema piramidei de 13 dm, este egală cu ..…..dm2 .
11. Câţi litrii de apă încap într-un vas sub forma unei piramide patrulatere regulate cu muchia
bazei de 6 dm şi înălţimea de 10 dm.
12. Un tetraedru regulat are muchia de 12 m. Aflaţi volumul şi aria totală.
13. O piramidă hexagonală regulată are muchia laterală 13 cm şi latura bazei 10 cm. Aflaţi
volumul şi aria totală.
14. În cubul ABCDA’B’C’D’ distanţa de la A la mijlocul lui [CC’] este 9 cm. Aflaţi aria
totală şi volumul cubului.
15. Într-o piramidă triunghiulară regulată latura bazei este de 4√2 cm,iar muchiile laterale
sunt perpendiculare două câte două. Aflaţi :a)Aria totală ; b)Volumul; c)Aria secţiunii
diagonale.
16. O prismă patrulateră regulată de piatră are diagonala√23 m,iar înălţimea 5 m. Calculaţi
aria totală şi masa prismei,ştiind că densitatea pietrei este 3 g/cm³.
17. Tetraedrul ABCD are AB=AC=BC=AD=2
cm,m(<DAC)=m(<BAD)=90º.Calculaţi:a)Aria totală;b)Volumul tetraedrului;c)Distanţa
de la A la planul (BCD);d)Distanţa de la punctual B la dreapta CD.
18. Într-o piramidă patrulateră regulată SABCD apotema are lungimea 4√2 cm şi formează
un unghi de 45º cu înălţimea. Aflaţi:a)Aria totală;b)Volumul;c)tangenta unghiului format
de dreptele AD şi SC.

75
19. Într-un triunghi echilateral confecţionat din hârtie,având aria 12√3 cm²,se duc liniile
mijlocii şi se pliază hârtia, obţinându-se astfel un tetraedru. Aflaţi volumul său.
20. În piramida patrulateră regulată SABCD,având aria totală 500 cm² şi aria laterală 400
cm² se notează O centrul bazei,E mijlocul lui [SD] şi F mijlocul lui [SC].a)Aflaţi
perimetrul şi aria ∆ OEF.;b)Arătaţi că SO┴EF.
21. Aria cercului circumscris unui triunghi echilateral ABC este 48π cm².În M,mijlocul lui
[AB],se ridică MN=4 cm,perpendiculară pe planul triunghiului. Aflaţi :a)Volumul
piramidei NABC;b)Distanţa de la M la NC.
22. Un cort are forma unui poliedru ABCDEF,cu ABCD dreptunghi,EF║AB║CD,AB=4
m,EF=2 m,ED=EA=FB=FC=3 m. Calculaţi volumul.
23. Un trunchi de piramidǎ hexagonalǎ regulatǎ are diagonala mare a bazei mici 6
cm,diagonala micǎ a bazei mari 6√3 cm,iar înǎlţimea este medie geometricǎ a
apotemelor bazelor.Aflaţi aria totalǎ şi volumul trunchiului.
24. Sǎ se demonstreze cǎ oricum alegem 28 de puncte în interiorul unui cub cu muchia 12
cm,printre ele existǎ cel puţin douǎ între care distanţa este mai micǎ de 7 cm.
25. Un gândac pleacǎ din vârful A al unui paralelipiped dreptunghic ABCDA’B’C’D’ ,cu
AB=1 m,BC=2 m,AA’=3 m.El doreşte sǎ viziteze suprafaţa lateralǎ,ajungând în A’.
a)Care este lungimea celui mai scurt drum ? ;b)Aflaţi distanţa de la B la (ACD’).
26. Dintr-un obiect metalic îm formǎ de piramidǎ patrulaterǎ regulatǎ,având latura bazei
egalǎ cu înǎlţimea,se doreşte obţinerea unui obiect având forma unei piramide
octogonale regulate,astfel încât pierderea de material sǎ fie minimǎ.a)Aflaţi cât la sutǎ
din material se pierde; b)Calculaţi masa materialului pierdut,dacǎ piramida iniţialǎ avea
apotema 5√5 cm,iar obiectul este confecţionat din aluminiu cu densitatea ρ=2,7 g/cm³.
27. Se dă sfera cu raza de lungime 4 cm. Se secţioneaza sfera cu un plan dus la 3 cm faţă de
centru. Atunci:
a. Aria sferei are ..... cm2;
b. Volumul sferei are ..... cm3;
c. Aria secţiunii are ..... cm2 .
28. Dintr-un semicerc se formează un con circular drept cu vârful in centrul semicercului.
Diametrul semicercului are lungimea de 20 cm. Atunci:
a. Aria laterală a conului are ..... cm2;
b. Înălţimea conului are lungimea de ..... cm;
c. Volumul conului are ..... cm3.
29. Un trunchi de con circular drept are raza mare de lungime 7 cm, raza mică de lungime 4
cm iar înălţimea de lungime 4 cm. Calculaţi:
a. Generatoarea trunchiului = ......
b. Aria totală a trunchiului = .....
c. Volumul trunchiului = .....
30. Un trunchi de con are secţiunea axială un trapez isoscel ABBA cu diagonalele
perpendiculare. Pe baza mică se construieşte un cilindru circular drept care are a doua
bază în planul bazei mari a trunchiului.
a. Realizaţi un desen conform textului problemei şi notaţi secţiunea axială a
cilindrului ABMN (M,N AB).
b. Demonstraţi că dacă volumul cilindrului reprezintă a şaptea parte din volumul
trunchiului de con atunci raza bazei mari a trunchiului de con este de patru ori
mai mare decât raza bazei mici a trunchiului de con.
c. Dacă raza bazei mici are lungimea de 2 cm, aflaţi volumul trunchiului de con
în condiţiile de la punctul b).
d. Cât la sută din volumul trunchiului de con îl reprezintă volumul cilindrului ?

76
 XV Modele de subiecte evaluare naționala

TEST NR. 1

PARTEA I
3
5pct. 1. Rezultatul calcului (−2 ) +1, ( 6 )+2,5−3,8 ( 3 ) este…..
5 pct. 2. Se amesteca 3 Kg. de mere a 20000 lei kilogramul cu 5 Kg. de mere a
24000 de lei kilogramul. Un kilogram de amestec costa……
5 pct. 3. Intr-o urna se afla 4 bile albe si 8 bile negre. Probabilitatea extragerii unei
bile albe este…..
5 pct. 4. Din 6 Kg. de struguri se obtin 3,8 l de vin. Cati litri de vin se obtin din 14
Kg. de struguri?
5. 25 %⋅400 cm sunt……l( litrii)
3
5 pct.
6. Se da numarul x=−3 , ( 7 )
3 pct. a) Partea intreaga a lui x este…..
2 pct. b) Partea fractionara a lui x este……
7. Se da paralelipipedul dreptunghic cu muchiile de 2cm., 3cm., 4cm.
3 pct. a) Diagonala paralelipipedului este……
2 pct. b) Volumul paralelipipedului este…….
. 8. Se da piramida patrulatera regulata cu inaltimea de 12cm. si latura
bazei de 4 cm.
3 pct. a) Apotema piramidei este……
2 pct. b) Aria laterala este…….
5 pct. 9. Cercul circumscris hexagonului regulat de latura 5 cm. , are aria egala
cu…..

PARTEA II
4 x +10
10 pct. 10. Sa se arate ca fractia 5 x+ 13 este ireductibila ∀ x ∈ N

15 pct. √ 2 2
√ 2 2
11. Sa se arate ca expresia x + y +6 x +9+ x + y −8 x−2 y +17 are
valoare constanta daca x−7 y +3=0 si x ∈ [ −3 ; 4 ]
20 pct 12. Se da piramida patrulatera regulata VABCD cu latura bazei 4cm. si
inaltimea de 12 cm. Sa se afle:
a) Aria totala a piramidei.
b) Volumul piramidei.
c) Unghiul pe care il face o fata laterala cu planul bazei.
d) La ce distanta fata de V pe muchia VB trebuie sa se afle un punct P
astfel incat distanta de la punctele A si C la muchia VB sa fie minima.

TEST NR.2
4 Martie 2016
.
77
 SUBIECTUL I Pe foaia de examen scrieti numai rezultatele (30puncte)
5p 1.Rezultatul calculului (64 -32:8):6 este egal cu ………
5p 2. Media aritmericã a numerelor 6, 10 şi 11 ete .....................
5p 3. Probabilitatea ca alegând un număr natural, nenul, mai mic strict
decât 19, acesta sã fie prim, este egalã cu...................
5p 4.Intr-un vas în formã de cub, de laturã 60cm, punem 72 litri de apã.
Inãlţimea la care se urcã apa este egalã cu ........cm;
5p 5. O carte care costã 12 lei s-a ieftinit cu 20%. Dupã ieftinire, cartea va
costa .............lei;
5p 6. Suma muchiilor unui cub este 48cm. Determinaţi lungimea
diagonalei cubului.

SUBIECTUL II Pe foaia de examen scrieti rezolvãrile complete

(30puncte)
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismã triunghiularã regulatã
ABCA’B’C’.
10p 2. Fie f: R→R cu f(x)= x+3.
a) Trasaţi graficul funcţiei.
b) Calculaţi aria triunghiului format de axa ordonatelor, axa absciselor şi
reprezentarea graficã a funcţiei f.
5p 3. Suma a două numere reale este 60. Împărţind primul număr la al doilea
număr se obţine câtul 2 şi restul 3. Să se afle cele două numere.
2
5p 4. Calculaţi:( √ 2− √ 3 ) −( √2−1 )( √ 2+1 ) +2 √ 6 .
x 2 −2 x −15
2
, ∀ x ∈ R ¿{−3 ;−7¿}
5p 5. Simplificaţi raportul x +10 x+21 .

SUBIECTUL III Pe foaia de examen scrieti rezolvãrile complete

(30puncte)
1. Un trapez dreptunghic are bazele de 8cm și 4cm si o diagonală
perpendiculară pe latura
oblică a trapezului.
5p a) Calculati linia mijlocie a trapezului.
5p b) Calculați lungimea laturii oblice a trapezului.
5p c) Determinați măsura unghiului ascuțit al trapezului.

2. O ladã în formă de cub ABCDA’B’C’D’ are latura AB=2x cm.

5p a) Calculaţi volumul cubului în funcţie de x.
5p b) Stabiliţi câte cutii în formã de cub de laturã x intrã în lada
ABCDA’B’C’D’ ?
5p c) Aflaţi cel mai mic numãr natural nenul x astfel încât în lada
ABCDA’B’C’D’ sã putem aşeza un numãr întreg de cutii
paralelipipedice cu dimensiunile de 36cm, 24cm
şi 18cm.
78
 TEST NR. 3

SUBIECTUL I – Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 puncte)

5p 1. Rezultatul calculului 9+9:90 este egal cu …..
5p 2. Dacă 2x+ 8y=10 atunci x+ 4y=.........
5p 3. Numărul raţional 3,(3) scris sub formă de fracţie ordinară ireductibilă este egal
cu ……
5p 4. Un tetraedru regulat cu latura de 1cm are aria totală........
5p 5. Diagonala unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 1cm, 2 cm şi 3 cm
este egală cu …..cm.
5p 6. Dacă a+b =8 si a=3b atunci a=......... si b=.......
SUBIECTUL al II-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
(30 puncte)
5p 1. Desenaţi pe foaia de examen prisma patrulateră regulată HECTARUL
√ √
5p 2. Să se arate că ( 3 +√ 2 +1)2=2[(1+√ 2 )(1+ 3 )+2]
5p 3. Aflați aria unui pătrat care are perimetrul 1 m.
4 Se consideră funcţia f : R → R, f(x) = -2x+6 .
5p a) Determinaţi valoarea lui m astfel încât , f(2)+m=10
5p b) Reprezentați grafic funcția intr-un sistem de axe perpendiculare xoy
5p 5. Dacă Niculae are 40 lei și Nilă 85 lei, câți lei trebuie să-i dea Niculae fratelui
său astfel încât el sa aibă un sfert din suma lui Nilă ?
SUBIECTUL al III-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
(30 puncte)
1.Un trapez dreptunghic are bazele de 8cm și 4cm si o diagonală perpendiculară
pe latura
oblică a trapezului.
5p a) Calculați lungimea laturii oblice a trapezului.
5p b) Aflați aria lui.
5p c) Determinați măsura unghiului ascuțit al trapezului .
2. După ce secerau, membrii familiei lui Moromete, făceau o șiră de snopi avînd
forma unei prisme triunghiulare regulată dreaptă. Fața laterală de pe pământ
reprezenta un dreptunghi cu aria 72 m2 având lungimea, paralela cu creasta, dublul
lațimii. ( Figura 1)
5p a) Aflaţi lungimea inălțimii șirei .
5p b) Calculați aria totală a prismei .
5p c) Câte duble de grâu a treierat Moromete, cu batoza lui Iocan, știind că din 2
√ 3 m din
3

șiră el obținea 9 duble de grâu ?

79
 TEST NR. 4

SUBIECTUL I – Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 puncte)

5p 1. Rezultatul calcului 70+80:90 este egal cu …..
5p 2. Dintre numerele a=9,8 şi b=9,(8) numărul mai mare este egal cu ……
5p 3. Dacă x+y=12 și x-y=10 atunci x= .......si y=.........
√ √
5p 4. Media geometrică a numerelor 2+ 3 si 2- 3 este.............
5p 5. Diagonala unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a=√ 2 cm, b=6cm,
c=9cm este egală cu … cm.
5p 6. Un triunghi echilateral are apotema de 1 cm. Aria triunghiului este
de………….cm2
SUBIECTUL al II-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30
puncte)
5p 1. Desenaţi pe foaia de examen o piramidă triunghiulară regulată IOCAN.
5p 2. Moromete a cumpărat, de la prietenul său Cocoșilă, 30 duble de cereale cu 15
lei dublul de grâu si cu 20 lei dublul de porumb plătind in total 500 lei. Câte duble de
grâu a
cumparat el ?
5p 3.Fie a+3b+4c=45 unde a, b şi c sunt numere prime. Aflaţi cele trei numere.
4. Fie numerele a si b invers proporționale cu 4 și 6
5p a) Aflați numerele a si b știind că a+b =5
5p b) Calculati media aritmetica a numerelor a și b
5p 5. Descompuneţi în factori expresia algebrică E(x)=(2x+1)4 - 1
SUBIECTUL al III-lea – Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30
puncte)
1. Fie functia f : R → R, f(x) = ax+b
5p a) Determinati functia f(x) știind că f(1)+ f(3)= f(2) și f(-1)=-6
5p b) Reprezentați grafic funcția obținută.
5p c) Calculați distanța de la originea axelor la graficul funcției.
2.Familia Moromete a construit un grajd, paralelipipedul dreptunghic
ABCDEFGH și un fânar, prisma triunghiulară regulată EHMFGN, AB=8m, BC=4m și
BF=2,5 m
5p a) Dacă în grajd erau 40 oi, câţi m3 de aer reveneau fiecărui animal în parte ?
5p b) Câți m3 de fân se putea pune în fânar umplându-l ochi ?
5p c) Câte țigle s-au folosit pentru acoperișul EFNM și HGNM dacă 30 țigle
acoperă 1m2

80
 TEST NR. 5

SUBIECTUL I - Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 puncte)

5p 1) Rezultatul calculului 7 -7*1 este egal cu .... .
5p 2) Media geometrica a numerelor 100 si 2 -2 este egala cu .....
5p 3) Daca 2x= 12 atunci 25 % din x este egal cu .....
5p 4) Un cerc are lungimea 8π cm . Aria discului este egala cu ....cm2 .
5p 5) Un cub are muchia de 5 m. Volumul cubului este egal cu …m3
5p 6) Elevii claselor a 8-a dintr-o scoala au fost chestionati cu privire la optiunile lor
pentru clasa a 9-a .Rezultatele sunt urmatoarele :
Profil Real Uman Tehnic Pedagogic
Nr 32 20 12 16
elevi
Numarul elevilor de la real reprezinta p % din numarul total al elevilor , atunci p este
egal cu ......
SUBIECTUL al II-lea - Pe foaia de examen scrieti rezolvarile complete. (30
puncte)
5p 1) Rezolvati in R inecuatia (x-3)2 -5(x+3) ≤ (x-√2)(x+√2) .
5p 2) Fie functia f : R→R , f (x) =-2x – 4 . Reprezentati grafic functia f .
5p 3) Calculati (√2 – 3)2 + (√2 + 3)2 +2(√2 – 3)(√2 + 3) +|2√2 -4| - √8 .
5p 4) Descompuneti in factori 4x2 - 4x - 2y2+1 .
5p 5) Aflati doua numere a si b stiind ca suma lor este egala cu 13 iar daca il marim
pe a cu 2 obtinem un numar egal cu sferul lui b .
5p 6) Calculati ( D12 _ D5 ) ∩ M4 . ( se refera la divizorii si multiplii naturali ).
SUBIECTUL al III-lea- Pe foaia de examen scrieti rezolvarile complete. (30
puncte)
1)Fie Δ ABC dreptunghic in A , AB=6 cm si AC=8 cm .
5p a) Calculati aria Δ ABC .
5p b) Calculati lungimea medianei corespunzatoare ipotenuzei si lungimea inaltimii
corespunzatoare ipotenuzei Δ ABC .
5p c) Calculati (sin ∠ B) 2 + (cos ∠ B ) 2 −tg(∠C )−ctg(∠C )
2)Fie piramida triunghiulara regulata VABC cu AB= 6 cm si VA= 5 cm
5p a) Desenati piramida triunghiulara regulata VABC .
5p b) Calculati aria totala si volumul piramidei VABC .
5p c) Calculati distanta de la punctul C la planul (VAB).

Test NR. 6

Subiectul I (30p). Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele.

81
 5p 1. Rezultatul calcului este egal cu .....

5p 2. Fie proporţia , unde x şi y sunt numere naturale nenule.

Produsul x y este egal cu ....
5p 3. Numărul natural a pentru care = 25 este egal cu ....
5p 4. Dacă dreptunghiul ABCD are AC= 15cm şi BC=9cm, atunci AB= ...cm.
5p 5. Aria totală a paralelipipedului dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu

AB=6 cm, BC=6 cm şi AA’ = 6 este egală cu ...cm2.

5p 6. Dependenţa dintre timpul şi cantitatea
de apă care curge printr-un robinet într-un bazin este reprezentată in
graficul alăturat. Conform graficului, cantitatea de apă care curge în
bazin în 3 ore este egală cu ....l

Subiectul al II-lea (30p). Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un trapez dreptunghic ABCD cu bazele [AB] şi
[CD] şi linia sa mijlocie, [MN].
5p 2. 6 robinete pot umple un bazin în 8 ore. În cât timp vor putea umple acelaşi bazin
10 robinete care au acelaşi debit?
10p 3. La un concurs de matematică au fost 40 de întrebări. Pentru un răspuns corect
s-au acordat 2 puncte şi pentru un răspuns greşit s-au scăzut 0,5 puncte. Un elev a
obţinut 60 de puncte şi a răspuns la toate întrebările.
a) La câte întrebări a răspuns corect?
b) La câte întrebări a răspuns greşit?
5p 4.După majorarea preţului cu 20% un obiect costă 90000lei. Care a fost
preţul obiectului înainte de majorare?

5p 5. Se dă expresia .

Arătaţi că .
Subiectul al III-lea (30p). Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete.
1.În figura alăturată este reprezentată schematic
o placă de marmură care a fost tăiată în două
părţi pentru a realiza un pavaj. Se ştie că:
AB\\CD, AB = 80 cm, CD =64 cm. AD=BC=10 cm
şi MN AB, unde M (CD) şi N (AB).
DM = x (x este distanţa exprimată în cm, 0 < x < 64).
a) Aflaţi, în funcţie de x, aria plăcii de marmură anmd.
b) Arătati că aria plăcii de marmură MCBN este egală cu 6(68-x)cm .
c) Pentru ce valoare a lui x aria plăcii ANMD este o treime din aria plăcii MCBN
82
 d) Dacă DM= 14 cm şi un metru pătrat de marmură costă 300 lei, aflaţi cât a costat în
total bucata MNBC de marmură.
2. Figura de mai jos reprezintă o foaie de tablă dreptunghiulară cu dimensiunile de 80
cm şi 60 cm. Din fiecare colţ al dreptunghiului se taie
câte un pătrat cu latura de 10 cm, apoi prin îndoire şi lipire se realizează
o cutie fără capac în formă de paralelipiped dreptunghic.

83
a) Verificaţi dacă în cutie încap 25 litri de apă.
b) Verificaţi dacă în cutie încape o ţeava metalică ce nu poate fi îndoită cu lungimea

de 30 cm.

TESTUL NR. 7

SUBIECTUL I-Pe foaia de evaluare scrieți numai rezultatele. (30 de puncte)

1.Rezultatul calculului9 4545 : 9 este egal cu ... .

2.Într-o urnă sunt bile numerotate de la 1 la 54 inclusiv . Probabilitatea ca la o
extragere să obţinem o bilă număr prim este ………….
3.Dacă în triunghiul ABC, m( A) = 35, m( B) = 65, atunci m( C) = ............
4. Pentru a umple un acvariu în formă de cub cu michia de 0,3 m sunt necesari ......
litri de apă.
5.În figura 1 este reprezentată o prismă hexagonală regulatăABCDEFA'B'C'D'E'F'
cu AB = 2 cm şi AA' = 5 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor este egală
cu .....cm.

6.Diagrama de mai jos reprezintă temperatura în grade Celsius în decursul

ulimeisăptămânide școală din luna iunie .
Temperatura medie în aceste zile a fost de ……….grade Celsius .
350
300 320
250
360

SUBIECTUL al II–lea -Pe foaia de evaluare scrieți rezolvările complete.(30 de

puncte)

1.Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă triunghiulară regulată ABCA'B'C'.

1 2 1
2.. Dacă a+ =3, atunci calculați a + 2 .
a a
84
 3.Avem un număr de cămăși pe care le ambalăm în pachete de 3; 4; 5; sau 8
cămăși. De fiecare dată rămân câte 2 cămăși. Determinați numărul cămășilor,
dacă acesta este un număr cuprins între 350 și 400.
4. Se consideră funcția f : R→R, f (x) = ax + b, unde a și b suntnumerereale.
a) Pentru a = 4 și b = -1, reprezentați grafic funcția f, în sistemul de axe
ortogonale xOy.
b) Calculațivalorilenumerelor a și b dacă f (-1) = -5 și f (2) = 7.

5.Se consideră expresia, E(x) =

( x+ 3 x −9 3−x ) 2 x−1
x
−2
6x
−
3
:
x−3
.Arătați căE(x)=
2 x−1
x+3 .

SUBIECTUL al III–lea - Pe foaia de evaluare scrieți rezolvările complete.(30 de

puncte)

1. În figura 2 ABCDEFGH este un depozit în formă de paralelipiped dreptunghic

cu AB = 12m , BC = 6 m şi CG = 3m.
a) Calculaţi aria laterală , totală şi volumul paralelipipedului
b) Calculaţi diagonala unui cub echivalent cu paralelipipedul
c) Aflaţi maxim de cutii ambalate cu produse care pot fi depozitate în această
cameră ştiind că ele au forma de cub cu aria totală de 24 dm2 .

Figura 2

2. Desfășurarea suprafeței lateralea unui coneste un semidisc cu razade8√3 cm. Se

cere:
a)Raza,generatoarea și înălțimea conului ;
b)Aria și volumul conului;
c)Drumul cel mai scurt dela Ala Bpesuprafașa laterală a conului, unde[AB] este
diametrulbazeiconului;

TESTUL NR. 8

SUBIECTUL I 30p

85
5P 1.20-14:2=………………
5P 2. Dacă 2x =2,4 atunci x=..................
5P 3. 50% din 126 este=................................
5P 4. Perimetrul rombului cu latura de 10 cm este=.............................
5p 5. Câți litri de apă încap într-o vază în formă de cub cu muchia de 8 dm ?
5p 6. Notele obținute la teză de către elevii clasei a VIII-a sunt prezentate în tabel.

NOTE OBȚINUTE TOTAL

CLASA ELEVI

1-4,99 5-6,99 7-8,99 9-10

a VIII-a 4 8 7elevi 6
25
elevi elevi elevi
ELEVI

Câți elevi au luat cel puțin 7 ?

SUBIECTUL II 30 p

5p 1.Desenați o piramida triunghiulara PIAN.

1
5p 2. Arătați că nr. A= ( +1 ¿( √ 2−2) este număr întreg.
√2
5p. 3.Un biciclist parcurge in rpima zi 20% din drumul sau iar a doua zi restul de 80
km. Cați km a parcurs biciclistul in cele doua zile?

( )
2 2
2 1 x −9
10p 4. Se consideră E(x¿= − ∙ unde xR { -3; 0; 3}
x−3 x+ 3 x
Sa se aducă E(x) la forma cea mai simpla. b) Calculați E(4)
5p 5. Determinate doua numere direct proporționale cu 5 si 7 a căror suma este 96.

SUBIECTUL III 30p

15p Un agricultor deține un teren de forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 12hm

respective 7 hm.
a ) Daca terenul trebuie împrejmuit cu trei rânduri de sârrmă, cați m de sarma sunt
necesari?
b)Ce recolta de sfecla obtine agricultorul daca la 1 ha el recolteaza 1,2 t sfecla?
15p 2. O vaza are forma unei prime triunghiulare regulate cu muchia bazei de 10 cm si
inaltimea de 20 cm.
Cati liri de apa incap in vaza?
De cata hartie creponata este nevoie pt a inveli vaza de jur imprejur stiind ca pierderile
de hartie sunt de 12%?

86
 Bibliografie

 www.didactic.ro
 www.sorinborodi.ro
 www.mate.info.ro
 “Matematică clasa a VIII-a” MATE 2000+ ,Autori: Anton Negrilă, Maria
Negrilă Editura Paralela 45, 2014.
 “Matematică clasa a VII-a” MATE 2000+ , Autori: Anton Negrilă, Maria
Negrilă Editura Paralela 45, 2014.
 “Matematică clasa a VI-a” MATE 2000+ , Autori: Anton Negrilă, Maria
Negrilă Editura Paralela 45, 2014.
 “Matematică clasa a V-a” MATE 2000+ , Autori: Anton Negrilă, Maria
Negrilă Editura Paralela 45, 2014.
 „Ghid pentru evaluare națională” , Autori: Victor Nicolae, Petre Simion,
Editura Niculescu, 2016.

87