5.

Determinaţi perechile de numere naturale (x, y) pentru care

ALGEBRĂ 144
∈ N.
Teme 2x ⋅ 3y

pentru clasa a VIII-a 6. Arătaţi că fracţia

7n + 4
este ireductibilă pentru orice număr
5n + 3
întreg n.
TEMA nr. 1
2x + 1
Mulţimea numerelor raţionale 7. a) Aflaţi x ∈ Z pentru care ∈ Z.
3x − 2
2x + 1
 12 10 143 23 17  b) Aflaţi x ∈ Q pentru care ∈ Q.
1. Se consideră mulţimea A =  ;− ;− ; ;− . 3x − 2
 3 7 13 6 5 
Determinaţi A ∩ N; A ∩ Z; A \ Z; A ∩ Q+.
TEMA nr. 2
 2 9 5 6 15 25  Numere iraţionale
2. Se consideră mulţimea M =  ; ; ; ; ;  . Determinaţi
 9 2 6 5 25 15 
mulţimile: 1. Demonstraţi că 5 ∈ R \ Q.
A = {x ∈ M | x se transformă în fracţie zecimală finită};
B = {x ∈ M | x se transformă în fracţie zecimală simplă}; 2. Presupunem cunoscut faptul că, dacă n ∈ N, atunci n ∈ Q
C = {x ∈ M | x se transformă în fracţie periodică mixtă}. dacă şi numai dacă n este pătrat perfect. Aflaţi probabilitatea ca,
alegând la întâmplare un număr natural cel mult egal cu 100,
3. Fie x = 2,(42) şi y = 3,0(45). numărul n să fie iraţional.
a) Scrieţi numerele date sub formă de fracţii ordinare.
b) Determinaţi a 1000-a zecimală a fiecărui număr. 3. Demonstraţi că 5n + 2 şi 5n + 7 sunt numere iraţionale,
pentru orice număr natural n.
4. Se consideră numărul raţional x = –2,5.
a) Aflaţi opusul lui x şi inversul lui x.
b) Scrieţi x sub formă de fracţie ordinară cu numărătorul 25 şi 4. Demonstraţi că n 2 + n + 1 ∈ R \ Q, ∀ n ∈ N*.
numitorul negativ.
55 5. Demonstraţi că 333...36 ∈ R \ Q.
c) Aşezaţi în ordine crescătoare numerele x; − ; –2,(5).
20 333 de 3

5 6
6. Demonstraţi că 4n + 3 şi 7n + 3 sunt numere iraţionale, 7. Fie a ∈ R un număr a cărui scriere zecimală este 0, a1a 2a 3 a 4 …
pentru orice număr natural n. Ştiind că suma oricăror trei zecimale consecutive ale lui a este
aceeaşi, arătaţi că a ∈ Q.
7. Demonstraţi că:
a) 1 + 2 ∈ R \ Q; TEMA nr. 4
b) 2 + 3 ∈ R \ Q; Compararea numerelor reale. Reprezentarea pe axă
c) 1 + 2 + 3 ∈ R \ Q.
1.Comparaţi:
1 1 5 7
TEMA nr. 3 a) ; b) ; c) 1,23 1,2(3);
6 7 3 4
Mulţimea numerelor reale 3 4 3 3
d) − − ; e) − − ; f) –2,(12) –2,1(2).
5 5 7 8

 11 

1. Se consideră mulţimea A =  0,9 ; (1+ 2 )2 ; 1 ; 0, (4)  .

 25 
 2. Comparaţi:
Determinaţi A ∩ Z, A ∩ Q, A \ Q. a) 2 3 3 2 ; b) 7 5 2; c) 2 –1 1;
2 3
2. Demonstraţi că: d) –4 − 17 ; e) − ; f) 3– 2 2 – 1.
2 4
−

a) 1 + 3 + 5 + ... + 99 ∈ Q; b) 2100 + 251 + 1 ∈ Q.

3. Luând unitatea de 1 cm şi folosind rigla gradată, echerul şi
3. Scrieţi numărul 3 ca sumă de două numere din: compasul, reprezentaţi pe axă numerele: 1; 2 ; 3 ; 2 + 3 .
a) Z; b) Q \ Z; c) R \ Q.
4. Scrieţi trei numere raţionale cuprinse între 1,2 şi 1,3. Câte astfel
4. Scrieţi numărul 3 ca produs de două numere din: de numere există?
a) Z; b) Q \ Z; c) R \ Q.
5. Scrieţi trei numere iraţionale cuprinse între 1,2 şi 1,3. Câte
5. Dacă a, b ∈ Q şi (a – 2b) ⋅ π ∈ Q, arătaţi că a = 2b. astfel de numere există?

6. Dacă a, b sunt numere reale strict pozitive cu a < b,

6. Determinaţi m, n ∈ Q astfel încât 2m 2 + 3 = (n + 2) 2 –
demonstraţi că:
– m 3. a+b
a < ab < < b. (Inegalitatea mediilor)
2

7. Arătaţi că 6 + 10 + 15 < 10.

7 8
 TEMA nr. 5 TEMA nr. 6
Aproximări. Partea întreagă şi partea fracţionară Modulul unui număr real

1. Aproximaţi prin lipsă şi prin adaos, cu o eroare de cel mult 1. Aflaţi valorile absolute ale următoarelor numere reale:
0,01, numerele: 1
1 ; –2,75; –π; 1 – 2 ; 10 – π; 233 – 322.
1 1117 2
0,143; 2,(27); ; ; π.
7 12 2. Calculaţi:
1 7 1 17
2. Aproximaţi prin rotunjire la cifra sutimilor numerele de mai a) 3 − + − 2 − − ;
4 2 2 4
jos; în fiecare caz, comparaţi numărul cu rezultatul aproximării:
1 1117 b) |1 – 2 | + |3 – 2 2 | – |2 – 2 |.
0,143; 2,(27); ; ; π.
7 12 3. Calculaţi:
3. Folosind algoritmul de extragere a radicalului, aproximaţi prin a) (− 2)2 + (2 − 5 ) + ( 5 − 3) ;
2 2

lipsă, prin adaos şi prin rotunjire la cifra zecimilor următoarele

numere: b) (3 − 2 2 ) + ( 6 − 8 ) + (3 + 6 )
2 2 2
.
2 ; 2 3 ; 11; 3 + 5. 4. Scriind expresia de sub radicalul „mare” ca pătrat al unui număr
real, eliminaţi radicalii suprapuşi.
4. Determinaţi partea întreagă a numerelor:
a) 3 − 2 2; b) 5+ 2 6; c) 12 − 6 3 ;
2,14; –2,14; π; –π; 1 – 2 .
d) 14 − 8 3 ; e) 19 + 8 3 .
5. Determinaţi partea fracţionară a numerelor:
5. Să se rezolve ecuaţiile:
2,14; –2,14; π; –π; 1 – 2 .
a) |2x – 1| = 3; b) |3x – 2| = 0; c) ||2x – 1| – 1| = 2;
6. Să se rezolve ecuaţiile: d)
2 x −1 3x + 2
+ = 1; e) |x + 1| + |x2 – 1| = 0;
 x − 1 3 4
a) [x2 + x + 1] = x + 1; b)   = x – 2. f) |4x2 – 4x + 1| + |y2 + 6y + 9| = 0.
 2 
6. Găsiţi toate perechile (a, b) de numere întregi pentru care
[
7. a) Calculaţi n + n , n ∈ N*.
2
] a 3
= , |a| ≤ 10 şi |b| ≤ 5.
b) Arătaţi că prima zecimală a părţii fracţionare a numărului b 2
n 2 + n este 4. 7. Să se arate că |x + 3| + |x – 2| ≥ 5, ∀ x ∈ R.
9 10
 TEMA nr. 7 TEMA nr. 8
Intervale (1) Intervale (2)

1. Precizaţi valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii: 1. Determinaţi mulţimile:

a) 1 ∈ {1, 3}; b) 1 ∈ [1, 3]; c) 1 ∈ (1, 3); a) A = {x ∈ R | |2x – 1| = 3}; b) B = {x ∈ R | |2x – 1| ≤ 3};
d) 2 ∈ {1 ,3}; e) 2 ∈ [1, 3]; f) 2 ∈ (1, 3); c) C = {x ∈ R | |2x – 1| > 3}; d) D = {x ∈ R | |2x – 1| ≤ –3};
g) 1 ∈ (–∞, 1]; h) 2 ∈ (–∞, 1]; i) 2 ∈ (1, +∞). e) E = {x ∈ R | |2x – 1| > –3}; f) F = {x ∈ Z | |2x – 1| ≤ 3}.
2. Precizaţi valoarea de adevăr a fiecărei propoziţii:
2. Determinaţi mulţimile:
a) [1, 2] ∩ N = ∅; b) [1, 2) ∩ N = ∅; c) (1, 2) ∩ N = ∅;
a) A = x ∈ R | [x] = 2}; b) B = {{x} | x ∈ R}.
d) (1, 2) ∩ Q = ∅; e) (1, 2) \ Q = ∅; f) (1, 2) \ R = ∅.

3. Scrieţi ca interval mulţimile:  3x − 1   2x + 1 

3. Fie A = x ∈ R ≤ 4 , B = x ∈ R − 1 < ≤ 1 .
 2x − 1   2   3 
a) A = {x ∈ R | –1 < x ≤ 3}; b) B = x ∈ R 0 ≤ < 4 ;
 3  Determinaţi A, B, A ∩ B, A ∪ B, A \ B şi B \ A.
 x +1 
c) C = x ∈ R ≥ x  ; d) D = {x ∈ R |x – 1 < 3(x + 4)}. 4. Fie x ∈ [–1, 2], y ∈ [0, 3]. Să se arate că numărul
 3 
E = (x + y + 1)2 + (x + y − 5)2 este natural, pentru orice valori
4. Determinaţi A ∪ B, A ∩ B, A \ B şi B \ A în fiecare caz: ale numerelor x şi y din intervalele date.
a) A = [1, 4]; B = [–1,2]; b) A = [–1, 3); B = (0, 5];
c) A = (–∞, 2]; B = (–2, +∞); d) A = [–2, 1]; B = (0, +∞). 5. Fie x ∈ [–3, –2], iar y = x + 3. Să se arate că expresia
5. Determinaţi A ∪ B, A ∩ B, A \ B şi B \ A în fiecare caz: E = x2 + 6x + y2 + 9 + x2 + y2 + 4x − 2y + 5 are valoare constantă.
a) A = (1, 4); B = {1, 2, 3, 4};
b) A = (0, +∞); B = {–1, 0, 1}. 6. Comparaţi numerele reale x şi y, ştiind că x2 + y2 – 4x + 6y +
+ 9 = 0.
6. Aflaţi cea mai mică valoare a lui a ∈ Z pentru care:
a) π ∈ (–∞, a]; b) (–∞, 2a + 5) ∩ (3a + 1, +∞) = ∅. 7. În planul raportat la un reper cartezian xOy, reprezentaţi
mulţimea perechilor (x, y) ∈ A × B, unde:
7. Dacă x ∈ (0, ∞), determinaţi: a) [1, 2], B = [–1, 1];
a) (–x, x) ∩ (–x2, x2); b) (–x, x) ∩ (− x , x ) ; b) A = [1, 2], B = {–1, 1};
 1 1 c) A = {1, 2}, B = [–1, 1].
c) (–x, x) ∩  − ,  ; d) (x + 1, 2x + 3) ∩ (2x – 1, 3x).
 x x
11 12
  7 5   13 
−1
6
TEMA nr. 9 2.  − +  ⋅   .
2 6 24 54   216 
Operaţii cu numere reale (1)
7− 7 2 2− 7 5 −2 2 10 − 5 2
Să se calculeze: 3. + + + .
7 2 4 7 4 5 10
 1 1 9 
1.  − :  : 0,0225 ⋅ 20,25.
   7 

−2 −2
2 3
 15 3 0 ,16  4.  +  : 1+ .
 7+ 5 5− 2  2 
1  3  1 
2. (–2)3 + 1 +  + 10,24 − 5 ⋅  − 5  .
2  5  5   1  (14 − 8 3 )100
5. (7 + 4 3 )100 + ⋅ .
 (7 − 4 3 )100  2101
3. 2 3 − 3 12 + 4 27 − 5 48 + 3 75 .
1 1 1
4. ( 2 − 1)( 5 − 1)( 10 + 5 + 2 + 1) . 6. + + ... + , n ∈ N*.
1+ 2 2+ 3 n + n+1
5. ( 48 − 2 18 ) : ( 12 − 3 2 ) .
1 1 1
7. + + ... + , n ∈ N*.
12 + 25 6  6 1  2 1+1 2 3 2 + 2 3 (n + 1) n + n n + 1
6. : 1 + − + 24  .
 
6  4 6 
TEMA nr. 11
 2 
7. 1 − 0, ( 4)  :
 9 
[ 2 + 0 , (6 ) ⋅ ] 5
0,(6 ) : .
9
Operaţii cu numere reale (3)

(
1. 3 3 − 2 2 ) − (3
2
2−2 3 . )
2

TEMA nr. 10
Operaţii cu numere reale (2) 2. [( )
2+ 3 + 5 ][( )
2+ 3 − 5 . ]
Să se calculeze: 11
3. 5+2 6 + 5−2 6 − .
2 3 +1
 3 9 49 25   7 25 
1.  + − + : − .
 2   8 
 32 8 2   2  4. 2 ⋅ 2+ 2 ⋅ 2+ 2+ 2 ⋅ 2− 2+ 2 .

13 14
5. 4 − 2 3 + (1− 2 )2 + ( 3 − 5 )2 + 14 − 6 5 .
TEMA nr. 13
6. 3 − 2 2 + 5 − 2 6 + ... + 2n + 1− 2 n(n + 1) , n ∈ N*. Numere reale (recapitulare)

Se consideră expresia E(x) = 2x – 1, x ∈ R.

1 1 1
7. + + ... + , n ∈ N*.
3+2 2 5+2 6 2n + 1+ 2 n(n + 1) 1. Determinaţi a ∈ R pentru care E(a) = a.

2. Dacă E(b) ≤ 3b + 2, aflaţi intervalul maximal în care se poate

TEMA nr. 12 afla b.
Numere reale (recapitulare)
c +1
3. Aflaţi c ∈ Z pentru care ∈ Z.
I. Se consideră numerele reale x = 5 2 − 7 şi y = 5 2 + 7 . E(c )

1. Calculaţi media aritmetică şi media geometrică a numerelor x şi y. 4. Calculaţi suma S = E(0) + E(1) + E(2) + … + E(100).

 1001  999   997 

2. Demonstraţi că
1 1
+ 2 este număr natural. 5. Calculaţi produsul P = E  −  ⋅ E −  ⋅ E −  ⋅…⋅
x 2
y  2   2   2 
 1001
⋅ E .
3. Arătaţi că x <
1
.  2 
14
1 1 1
6. Calculaţi suma T = +…+ .
4. Găsiţi primele 100 de zecimale din scrierea lui x100. +
E(1) ⋅ E(2) E(2) ⋅ E(3) E(99) ⋅ E(100 )

II. Se consideră numerele reale x = 3 − 5 şi y = 3+ 5 . 7. Dacă d ∈ Z, demonstraţi că E(d) se poate scrie ca diferenţa
pătratelor a două numere întregi.
5. Calculaţi x ⋅ y.
TEMA nr. 14
6. Arătaţi că x – y = − 2 . Calcule cu numere reprezentate prin litere

7. Ştiind că
y
=
m
, cu m, n ∈ Q, determinaţi numerele m 1. Desfaceţi parantezele şi reduceţi termenii asemenea:
x n− 5 a) (2a + 3b – 5c) – 2(a + b – 3c) – 4(–a – b + c);
şi n. b) (3x2 – 5x + 7) – (x3 + x2 – x + 1) + 2(x2 + 4);
c) (2x + 3y) – 2 $ {x – 3 $[2y + 4(x – y)] + 5y}.
15 16
2. Efectuaţi: 1
b) x2 + x + ; d) x4 – 4x2 + 4.
a) (–3x) $ (5x2) $ (6x3) : (30x4); 4
b) ( 3 $ x2) $ ( 8 x) $ ( − 27 x4) : ( 12 x7);
3. Calculaţi:
c) (2x2y –3xy2) : (xy) – x $ (3y + 2).
a) (2a + b) (2a – b); c) ( 2x − 5y )( 2x + 5y ; )
3. Fie A = 2x2y + 3x2, B = 2y – 4, C = 4y + 6. Calculaţi: 1  1 1   2y 
A – 2B + 3C; B $ C; A : C; 2A – x2(B + C). b)  + x   x − ; d)  x − 0, (6)y   + 0,5 ⋅ x .
2  2 2   3 
4. Dacă 2x + y = 2 şi 7x – 3y = 3 , calculaţi: 4. Efectuaţi:
a) 9x – 2y; b) 4y – 5x; c) 14x2 + xy – 3y2. a) (a + b + 2)2; c) (x2 – 2x – 2)2;
 b c
2
5. Calculaţi: b) (x – x + 1) ;
2 2
d)  − a + −  .
a) (2x – 1) (3x + 2) – (x + 2) (6x – 1);  2 3
b) (x + 1) (x2 – x + 1) – (x + 2) ( x2 – 2x + 4) – (x – 5) (x + 4).
5. Calculaţi:
6. Calculaţi: a) (2x – 1)2 – 8 (x – 1) (x + 1) + (2x + 1)2;
a) (x + y)100 – (–x – y)100; [ ][
b) (x2 + x + 1)2 – x 2 + (x − 1) x 2 − (x − 1) . ]
b) (x + y)101 + (–x – y)101;
c) (x – y)101 + (y – x)101. 6. Calculaţi:
a) ( x +1+ x −1 −) (
2
)
x + 1 − x − 1 – 4 x 2 − 1 , x ∈ [1, +∞);
2

7. Dacă x, y ∈ R, notăm x y = xy –x – y + 1.
( ) ( ) ( )  
2

Determinaţi 2 1; 2 − 2 ; 2+ 3 3− 2. b)  2x + 1 + 2 x 2 + x − 2x + 1 − 2 x 2 + x  , x ∈ [0, +∞).

 

TEMA nr. 15 7. Demonstraţi că pentru a, b ∈ R au loc relaţiile:

a) an – bn = (a – b) (an – 1 + an – 2 b + ... + abn – 2 + bn – 1), n ∈ N;
Formule de calcul prescurtat (1)
b) an + bn = (a + b) (an – 1 – an – 2 b2 + ... – abn – 2 + bn – 1), ∀ n ∈
1. Efectuaţi: ∈ 2 N + 1.
 3  1 
2 2

a) (2x + 1)2; c)  x +  ; e)  − a 2 −  ; TEMA nr. 16

 2  2
( ) ( )
Formule de calcul prescurtat (2)
b) (3x – 2y)2 d) − 2x + 8 ; f) − 12x + 3y .
2 2

1. Dacă a + b = 4, ab = 1, calculaţi:
2. Scrieţi ca pătrat al unei sume sau diferenţe de două numere reale:
1 1
a) 9x2 – 12x + 4; c) 2x2 + 2 6 xy + 3y2; a) + ; b) a2 + b2; c) a4 + b4; d) a2 + a + 2ab + b2 + b.
a b
17 18
 1 2. Descompuneţi în factori, folosind metoda factorului comun în
2. Dacă x ∈ R*, verifică relaţia x – = 1, calculaţi:
x doi paşi:
1 1 1 a) xy + x + y + 1; e) 3x + 3y – ax – ay;
a) x2 + 2 ; b) x3 – 3 ; c) x4 + 4 . b) xy – x + y – 1; f) x3 + x2 + x + 1;
x x x
c) xy + x – y – 1; g) x3 + 2x2 – x – 2;
d) 4xy + 2x – 2y – 1; h) x2 + 4x + 7x + 28;
3. Fie E(x) = x2 + 4x + 5, x ∈ R.
i) x2 – 2x – 5x + 10.
a) Aflaţi a ∈ R pentru care E(x) = (x + a)2 + 1, ∀ x ∈ R
b) Găsiţi valoarea minimă a lui E(x), x ∈ R, precum şi valoarea 3. Restrângeţi ca pătrat al unei sume sau diferenţe:
lui x pentru care se atinge acest minim.
1 2 1 1
a) x2 + 6x + 9; d) x + x+ ;
36 12 16
4. Determinaţi x, y ∈ R pentru care x 2 + 4x + 5 + y 2 − 2y + 2 = 2. 1
b) 9x2 – 6x + 1; e) x 2 + x + 1;
4
5. Determinaţi x, y ∈ R pentru care: c) 4x – 12x + 9;
2
f) 2x2 + 2 6 xy + 3y2.
a) x2 + y2 – 6x + 8y + 25 = 0;
b) 2x2 + y2 + 2xy + 4x + 2y + 2 = 0. 4. Descompuneţi în factori:
1
6. Să se demonstreze că: a) x2 – 9; c) x 2 − 16; e) 2x2 – 3y2;
4
a) x2 + x + 1 > 0, ∀ x ∈ R;
1 1 2
b) x2 – 3x + 3 > 0, ∀ x ∈ R; b) 16x2 – 25; d) x2 − y ; f) 32x2 – 2.
c) x2 – xy + y2 ≥ 0, ∀ x, y ∈ R. 9 25

5. Descompuneţi în factori:
7. Arătaţi că succesorul produsului a patru numere naturale
a) (x + 2)2 – (2x + 1)2; d) x2 + 4x + 4 – y2;
consecutive este pătrat perfect.
b) 4(x + 1) – 9x ;
2 2
e) 16x4 – 81;
c) 16(x + 1) – 25(x – 1) ;
2 2
f) 81x4 – 256y4.
TEMA nr. 17 6. Restrângeţi pătratul:
Descompunerea în factori (1) a) a2 + b2 + c2 – 2ab – 2bc + 2ac;
b) 4a2 + 9b2 + c2 + 12 ab – 6 bc – 4ac;
1. Descompuneţi în factori, folosind metoda factorului comun: c) x4 + 2x3 + 3x2 + 2x + 1;
a) x2 + 3x; d) (x + 1)2 – 2(x + 1); d) x2 + 4y2 + 4xy – 2x – 4y + 1.
b) 4x – 8x + 12x;
3 2
e) x(x+1)2 – 3x2(x + 1);
c) (x + 1) (x + 2) – x(x + 1); f) 16xn + 8xn + 1 + 24xn + 2. 7. Descompuneţi în factori:
a) x3 + 27; c) x3 + 3 2x2 + 6x + 2 2 ;
b) 8 x3 – y3; d) (x + 1)3 – ( x3 – 3x2 + 3x + 1).
19 20
 7. Fie E(n) = n2 – 2n – 35, n ∈ Z.
TEMA nr. 18 a) Determinaţi n ∈ Z pentru care E(n) este număr natural prim.
b) Arătaţi că dacă E(n) §3, atunci E(n) §9.
Descompunerea în factori (2)

1. Descompuneţi în factori, urmând modelul de la a): TEMA nr. 19

a) x2 – 2x – 35 = x2 – 7x + 5x – 35 = x(x – 7) + 5(x – 7) = Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere
= (x + 5) (x – 7).
b) x2 + 3x +2; e) x2 – 12x + 27; h) x2 – 9x – 52; 1. Aflaţi x ∈ R pentru care sunt definite rapoartele:
c) x – 5x + 6; f) x + x – 6;
2 2
i) 2x2 + x – 1; x+2 x +1 1 1
d) x2 + 6x + 5; g) x2 – 4x – 21; j) 2x2 + 7x – 4. a) 2 ; b) ; c) 2 ; d) 2 .
x + 2x + 1 (x + 1)(x − 5) x + 3x − 4 x + 2x + 3
2. Descompuneţi în factori, urmând modelul de la a):
2. Amplificaţi cu x – 1 rapoartele:
 3   1
2 2
3 9 1
a) x – 3x + 2 = x – 2 $ x $
2 2
+ − = x −  −   = a)
2
; b)
x +1
; c)
x
.
2 4 4  2  2 x +1 x −1 x+2
 3 1  3 1
=  x − −   x − +  = (x – 2) (x – 1). 3. Aduceţi la acelaşi numitor rapoartele:
 2 2   2 2
b) x2 + 4x + 3; d) x2 – 10x – 11; f) x2 + 3x – 4; a)
2
,
x x+2
, 2 ; b)
4
,
3
, 2
x +1
, 2
x
.
c) x – 10x + 9;
2
e) x – 8x – 20;
2
g) x2 + x – 2. x −1 x +1 x −1 x + 2 x + 1 x + 3x + 2 x − 4

3. Descompuneţi în factori: 4. Simplificaţi rapoartele:

a) x3 + x2 – 16x – 16; c) x3 – 7x + 6; 3x 2 + 3x x3 + x 2 − x − 1
a) ; c) ;
b) x3 – 3x2 – 4x + 12; d) x3 – 4x2 + 5x – 2. x2 − 1 x4 − 1
x2 − 4 ax + ay − bx − by
4. Descompuneţi în factori: b) 2 ; d) .
x − 5x + 6 ax − ay − bx + by
a) x4 – x2 + 2x – 1; c) x4 + x2 + 1;
b) x4 +x; d) x4 + 4x3 – x2 – 16x – 12.
5. Efectuaţi:
5. Descompuneţi în factori: a)
3x
−
1
+
x −1
;
a) (x2 + 2x) (x2 + 2x + 3) + 2; x + 2 (x + 1)(x + 2) x + 1
b) (x2 + x – 1)2 + 3(x2 + x – 1) + 2. 1 2 1
b) + + ;
(x − 1)3
( x − 1)2
x −1
6. Scrieţi ca produs numărul A = 2200 – 2102 + 2101 + 1.
x x 1
c) + − .
2x − 1 2x + 1 (2x − 1)(2x + 1)
21 22
6. Efectuaţi: n2 + 4n + 3
2x + 5 x+2 1 2 1 III. 6. Arătaţi că este un număr natural, oricare ar fi n ∈ N.
a) 2 − 2 ; b) + 2 + . n+3
 x + 2  x − 4x + 3 x + 4x + 4 x − 1
x − 2x x − 4 2x + 4x x − 4 2x − x 2
2
2
2 2
7. Arătaţi că   ⋅ 2 : = , ∀ x ∈ R \
7. Efectuaţi:  x − 3  x + 4x + 3 x2 − 9 x +1
\ {–3, –2, –1, 3}
x 2 + 3x + 2 x 2 + 5x + 4 x 2 + 6x + 9
a) 2 ⋅ ⋅ ;
x + 7 x + 12 x 2 + 5x + 6 x2 + 2x + 1 Examen capacitate, 2002
x2 − 1 x2 + 3x − 4 x + 3
b) 2 : 2 : .
x + 2x + 1 x + 4x + 3 x + 4 TEMA nr. 21
Probleme de sinteză (2)
TEMA nr. 20
Probleme de sinteză (1) 7x − 3x2 3x  3x + x2 
I. Fie expresia E(x) = − ⋅ 1+ , unde x ∈
1− 9x2 1− 2x − 3x2  x + 3 
2x + 1  3x 2 
I. Fie expresia E(x) = : 1 − .  1 1
x − 1  1− x 2  ∈ R \ − 1,−3,− ,  .
 3 3

1. Arătaţi că E(x) poate fi adusă la forma

x +1 4x  1 1
1. Arătaţi că E(x) = , ∀x∈R\ − 1,−3,− , .
.
2x − 1 1 + 3x  3 3
2. Aflaţi a ∈ R pentru care E(a) nu are valoarea definită.
2. Determinaţi a ∈ Z pentru care E(a) ∈ Z.
3. Determinaţi b ∈ R astfel încât E(b) = 2. Testare Naţională, 2003

Examen capacitate, 1999  1   1 − 2x 

− 1 : 1 −
2
II. Fie expresia E(x) =   ⋅ (4x – 4x + 1),
2

3a + 6  1 − x   1 − x 
II. 4. Aflaţi a ∈ Z pentru care ∈ Z.
a +a−2  1 
2
unde x ∈ R \ 0, ,1.
 2 
 2 4x 3x + 6  1
5. Arătaţi că  − 2 + 2
: = 5, ∀ x ∈ R \{–2, –1, 1}.
 x + 1 x − 1 2 − x − x  1− x  1 
3. Arătaţi că E(x) = 2x – 1, ∀ x ∈ R \ 0, ,1.
 2 
Examen capacitate, 2001
4. Câte elemente are mulţimea A = {a ∈ N | E(a) ≤ 2003}.
23 24
5. Calculaţi S = E(2) + E(3) + ... + E(25). 1
5. Să se demonstreze că E(a) ≤ , ∀ a ∈ R.
2
Testare Naţională, 2003 Admitere liceu, 1986

III. Fie expresia E(x) = x3 + 4x2 – x – 4. III. Se consideră expresia E(x) = x4 – x + 1, x ∈ R.

6. Simplificaţi raportul
E(x)
, x ∈ R \ {1, –3}. 6. Să se arate că E(x) = (x – 2) (x3 + 2x2 + 4x + 7) + 15.
x + 2x − 3
2

E(c )
7. Înmulţind expresiile E(x) şi F(x) = ax2 + bx – 3, se obţine o 7. Să se determine c ∈ Z pentru care ∈ Z.
c−2
expresie în care coeficientul lui x4 este 6, iar coeficientul lui x3 Admitere liceu, 1989
este 4. Determinaţi numerele reale a şi b.

Examen capacitate, 1999 TEMA nr. 23

Inegalităţi
TEMA nr. 22
Demonstraţi următoarele inegalităţi, stabilind de fiecare dată când
Probleme de sinteză (3)
se atinge egalitatea:
 2 x − 1  x 3 − x 2 + 6x
I. Fie expresia E(x) =  + : , x ∈ R \ {0, ! 2}. 1. a2 + b2 ≥ 2ab, ∀ a, b ∈ R.
 x − 2 x + 2  4x − x
3 5

2. a2 + b2 + c2 ≥ ab + bc + ca, ∀ a, b, c ∈ R.
1. Arătaţi că E(x) = –x2, ∀ x ∈ R \ {0, ! 2}.

2. Determinaţi a, b ∈ R ştiind că E(a + b + 1) + E(a) + 2b = 0. 3.

2
≤ ab ≤
a+b
, ∀ a, b ∈ (0, ∞).
1 1 2
Examen capacitate, 1999 +
a b

( x + 5)2 − (x − 5)2 a b
II. Se consideră expresia E(x) = . 4. a) + ≥ 2, ∀ a, b numere reale de acelaşi semn;
(2x + 5)2 + (2x − 5)2 b a
a b
10x b) + ≤ −2, ∀ a, b numere reale de semne contrare.
3. Să se arate că E(x) = . b a
4x 2 + 25
a+b b+c c +a
4. Să se arate că E(x) are sens pentru orice x ∈ R. 5. + + ≥ 6, ∀ a, b, c ∈ (o, ∞).
c a b
25 26
 1 1 1 1 1 1
6. ≤ + + , ∀ a, b, c, ∈ (0, ∞).
ab
+
bc
+
ca a b c TEMA nr. 25
Noţiunea de funcţie
7. a4 + b4 + c4 ≥ abc (a + b + c), ∀ a, b, c ∈ R.
1. În care dintre diagramele de mai jos este reprezentată o funcţie
şi în care nu?
TEMA nr. 24 a) a x b) a x c) a x
Reper cartezian
b y b y b y
1. Reprezentaţi în planul raportat la un reper cartezian elementele
produselor carteziene A % B şi B % A, unde:
c z c z c z
a) A = {1, 2, 3}, B = {–1, 1};
b) A = {1, 2, 3}, B = [–1; 1]. A B A B A B

2. Fie A(2, 3), iar punctele B, C, D sunt simetricele lui A faţă de 2. Descrieţi printr-o diagramă şi printr-un tabel următoarele
Ox, Oy, respectiv prima bisectoare. Aflaţi coordonatele punctelor funcţii; în fiecare caz precizaţi domeniul, codomeniul şi mulţimea
B, C şi D. valorilor (imaginea) funcţiei:
a) f: {–3, –2, 0, 1} t {–3, –2, –1, 0, 1, 2}, f(x) = x + 1;
3. Calculaţi lungimea segmentului [AB], unde: b) f: {–2, –1, 0, 1, 2} t {–1, 0, 1, 2, 3, 4}, f(x) = x2.
a) A(–1, 1), B(0, 3);
b) A(–3, –2), B(1, 1); 3. Exprimaţi cu ajutorul unor formule legile de corespondenţă ale
c) A(12, 0), B(0, 5). următoarelor funcţii:
a) x 0 1 2 3 4 x 0 1 2 3 4
4. Aflaţi coordonatele mijlocului segmentului [AB], unde: f(x) –1 1 –1 1 –1 f(x) –1 1 3 5 7
a) A(–1, 1), B(0, 3);
b) A(–3, –2), B(1, 1);
x2, dacă x ≤ –1
c) A(12,0), B(0, 5).
4. Se consideră funcţia f: R t R, f(x) = 2, dacă –1 < x ≤ 2
5. Fie A(–1, –2), B(3, 0), C(5, 3). Aflaţi coordonatele punctului D, x – 1, dacă x > 2.
ştiind că ABCD este paralelogram. ( ) ( )
Calculaţi: f(–5), f − 3 , f(–1), f 2 , f(2), f(4).

6. Fie A(–2, –3), B(4, 0), C(2, 4), D(–4, 1). Demonstraţi că 5. Se consideră funcţiile f: {–1, 0, a} t Z, f(x) = (–1)x şi g: {x ∈ Z |
patrulaterul ABCD este dreptunghi.
–1, dacă x g 0
7. Fie A(0, 1), B(4, 1). Aflaţi coordonatele punctelor C cu proprietatea | |x| < 2} t A, g(x) = . Determinaţi numerele reale
b, dacă x = 0
că ∆ ABC este echilateral. a şi b şi mulţimea A, astfel încât cele două funcţii să fie egale.
27 28
6. Determinaţi cea mai mare mulţime D ⊂ R care poate fi 5. Fie funcţia f: R t R, f(x) = ax + b, unde a, b ∈ R. Aflaţi
domeniu de definiţie pentru o funcţie definită prin formula: numerele a şi b, ştiind că punctele A(1, 3) şi B(2, 5) se află pe
x+2 graficul lui f.
a) f(x) = ; b) f(x) = x − 2 ; c) f(x) = x2 + 4x + 4 .
x −1
6. Fie funcţia f: R t R, f(x) = 2x + 3. Aflaţi punctele de pe
7. Determinaţi toate funcţiile f: {a, b, c} t {1, 2} cu proprietatea că: graficul lui f care au:
a) f(a) < f(b); b) f(b) + f(c) = 4. a) ordonata egală cu 3;
b) abscisa egală cu –1;
TEMA nr. 26 c) abscisa egală cu ordonata;
d) ordonata egală cu dublul abscisei;
Graficul unei funcţii e) coordonatele de acelaşi modul.
1. Fie f: {x ∈ Z | |x – 1| ≤ 2} t R, f(x) = 2x + 1. Scrieţi Gf ca x
submulţime a lui R % R şi reprezentaţi geometric Gf. + 1 , dacă x < 1
7. Se dă funcţia f: R t R, f(x) = 2
2. Graficul unei funcţii este Gf = {A, B, C}, unde A(1, 2), B(2, 4), x − 1, dacă x ≥ 1.
C(3, –1). Aflaţi domeniul lui f şi imaginea lui f.
Aflaţi a ∈ R ştiind că punctul A (a, 2) se află pe Gf.
3. Se consideră funcţia f: R t R, f(x) = 3x – 1, dacă x ≤ 1
x2, dacă x > 1.
Precizaţi care dintre următoarele puncte aparţin Gf:
(
A(–2, –5); B(0, –1); C(0, 1); D(1, 1); E(2, 5); F 3 ,3 . )
4. Scrieţi cu ajutorul unor formule legile de corespondenţă ale
funcţiilor având graficele reprezentate mai jos:
a) b)
y y

●
●
0 ● ● ● ●
x
● 0 x
● ● ● ●

29 30
 D
GEOMETRIE 5. Desenaţi pe caiet figura 4 (M este
mijlocul lui AB).
Teme a) Care dintre punctele A, B, C, D, M A C
pentru clasa a VIII-a aparţin planului α? M B
α
b) Calculaţi perimetrul triunghiului DMC,
Fig. 4
ştiind că DA = DB = DC = AB = BC =
= CA = 4 cm.
TEMA nr. 1 A
Puncte, drepte, plane.
6. În figura 5 avem: d ∩ α = {O}, P ∈ α B
Convenţii de desen şi notaţii (P ≠ O) şi A, B ∈ d, B ∉ (AP). d
Arătaţi că OA – OB < PA + PB. P
●
O
1. Desenaţi pe caiet figura 1. Stabiliţi valoarea de A
α
adevăr a următoarelor propoziţii: Fig. 5
a) A ∉ α; b) B ∈ α; c) A ∈ BC;
d) BC ⊂ α; e) AB ⊄ α. B C 7. Se consideră zece puncte în spaţiu. Care este cel mai mare
α
număr de segmente determinate de aceste puncte care pot fi
Fig. 1 intersectate de un plan care nu conţine niciunul din cele zece
puncte?
2. Desenaţi pe caiet figura 2. Care dintre a
următoarele propoziţii este adevărată? TEMA nr. 2
a) a ⊂ π; b) b ∩ π = {B}; c) a ∩ b = ∅; A b Propoziţii fundamentale
d) C ∉ π; e) a ∩ π = {A}. π
B

Fig. 2 1. Fie A, B, C, D patru puncte în spaţiu, astfel încât AB = 2 cm,

C
BC = 5 cm, AC = CD = 7 cm şi BD = 12 cm. Arătaţi că A, B, C
3. Desenaţi trei puncte A, B, C, o dreaptă d şi un plan α, astfel şi D sunt coliniare.
încât d ⊂ α, A ∈ d, B ∈ α, B ∉ d şi C ∉ α.
D
2. Fie un plan α şi punctele A, B, C ∈ α, N
4. Desenaţi pe caiet figura 3. Completaţi A ∉ BC, D ∉ α (figura 6).
spaţiile punctate pentru a obţine propoziţii B Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor
adevărate: propoziţii:
C
A
a) A ... α; b) A ... a; c) α ∩ β = ...; d)AB ...dα; a) AB ⊂ α; B
M
a α
d) B ... α; e) a ... α; f) a... β. α
β
b) dacă M ∈ BC, atunci M ∈ α; Fig. 6
Fig. 3 c) dacă N ∈ AD – {A}, atunci N ∈ α;

31 32
 d) D, A, B sunt puncte necoliniare;
e) există o poziţie a punctului D, TEMA nr. 3
astfel încât D, B şi C să fie coliniare.
A Determinarea planului
3. În figura 7 sunt reprezentate patru puncte A
necoplanare A, B, C, D şi punctul M ∈ (CD). 1. Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare Q
a) Câte drepte care conţin cel puţin două B D şi M, N, P, Q mijloacele segmentelor AB, M

dintre punctele A, B, C, D, M există? BC, CD, respectiv AD (vezi figura 10). B D

b) Câte plane care conţin cel puţin trei
M Arătaţi că punctele M, N, P, Q sunt
C
dintre punctele A, B, C, D există? coplanare. N P
Fig. 7 C
Fig. 10
4. Desenaţi pe caiet figura 7. Completaţi spaţiile punctate, astfel
încât să obţineţi propoziţii adevărate:
a) (ABC) ∩ (BCD) = ... 2. Fie un paralelogram ABCD, {O} = AC ∩ BD şi E ∉ (ABC).
b) (ABM) ∩ (BCD) = ... Demonstraţi că E, A, O şi C sunt puncte coplanare.
c) (ABC) ∩ (ABM) ∩ (ABD) = ... D
3. Fie ABCD şi AECF două paralelograme
5. În figura 8 este reprezentat un cub D' C' A E
situate în plane diferite (vezi figura 11).
ABCDA'B'C'D'. Determinaţi dreapta de
Arătaţi că dreptele BD şi EF sunt concurente
intersecţie a următoarelor plane: A' B'
şi că punctele B, F, D, E sunt coplanare.
a) (ABC) şi (A'AD); D C F C
b) (A'AC) şi (ABC);
c) (ABC) şi (D'C'C). A B
B Fig. 11
Fig. 8 4. Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare şi E ∈ (AB). Stabiliţi
6. Se consideră punctele necoplanare A, B, C, D. Fie M, N, P valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
respectiv mijloacele segmentelor AB, BC şi AC. Arătaţi că planele a) planele (EAC) şi (EBC) coincid;
(DMC), (DBP) şi (DAN) au o dreaptă comună. b) planul (DEC) este diferit de planul (DAC);
c) planele (ABC) şi (EBC) sunt diferite. D' C'
A
7. Considerăm patru puncte necoplanare
M F 5. Fie un paralelipiped dreptunghic A' B'
A, B, C, D. Fie M ∈ (AB), N ∈ (AC), P ∈ P
N ABCDA'B'C'D' (vezi figura 12). Stabiliţi
∈ (AD) şi {E} = MN ∩ BC, {F} = NP ∩ B D C
D G valoarea de adevăr a următoarelor
∩ CD, {G} = MP ∩ BD (figura 9).
propoziţii:
Arătaţi că punctele E, F, G sunt C A B
E a) D ∈ (ABC);
coliniare. Fig. 9 Fig. 12

33 34
 b) C' ∉ (ACA'); 3. Fie ABCDA'B'C'D' un cub.
c) D' ∈ (ADC'); a) Care dintre muchiile cubului sunt paralele cu planul (B'BC)?
d) (AB, C) ≠ (AD, BC); b) Care dintre muchiile cubului nu sunt coplanare cu A'C?
e) (AD', A'D) ∩ (DC, D'C') = DD'. O
4. Fie un plan α, A, B ∈ α şi O ∉ α. 3 5
C D
6. Fie A, B, C, D patru puncte în spaţiu astfel încât AB = AC = Considerăm punctele C ∈ (OA), D ∈ (OB),
= 6 cm, AD = 6 3 cm, BD = 12 cm, m('BAC) = 60°, m('CAD) = astfel încât OC = 3 cm, OD = 5 cm, AC = 6 10

= 30°. = 6 cm şi BD = 10 cm (vezi figura 14).

a) Calculaţi lungimile segmentelor BC şi CD. Arătaţi că CD || α. α A B

b) Arătaţi că punctele A, B, C, D sunt coplanare. Fig.14

7. Considerăm patru puncte necoplanare A, B, C, D. Fie E ∈ (AB), 5. Fie ABEF şi ABCD două paralelograme C

F ∈ (CD) şi G ∈ (BC). Determinaţi: situate în plane diferite. Arătaţi că DC || B

D E
a) (ABF) ∩ (CDE); || (ABE), AF || (CBE) şi AE |/| (DBC) (vezi
b) (CDG) ∩ (AED). figura 15). A F
Fig. 15
TEMA nr. 4 6. Fie O' centrul feţei A'B'C'D' a cubului ABCDA'B'C'D'.
Poziţiile relative a două drepte în spaţiu. Demonstraţi că AO' || (C'BD).
Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un plan
7. Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare şi BE, BF bisectoarele
1. Fie VABCD o piramidă cu baza pătratul ABCD (figura 13). unghiurilor ABC, respectiv ABD (E ∈ AC, F ∈ AD). Dacă
Stabiliţi poziţiile relative ale următoarelor perechi de drepte: [BC] ≡ [BD], arătaţi că EF || (BCD).
a) AC şi BD; b) AD şi BC; c) VA şi BC; d) VD şi AC.

2. Fie VABCD o piramidă cu baza

V TEMA nr. 5
pătratul ABCD cu centrul în O (figura 13). Poziţiile relative a două plane.
Stabiliţi poziţiile următoarelor drepte faţă Plane paralele
de planele indicate: D
a) VO şi (BDC);
C 1. Fie un tetraedru ABCD şi un punct E ∈ (AB). Determinaţi
b) BD şi (ABC); O intersecţiile planului (ECD) cu fiecare dintre feţele tetraedrului.
A B
c) AD şi (VBC); Fig. 13
d) BD şi (VAC).

35 36
2. Considerăm un plan (ABC) şi un punct O ∉ O
∉ (ABC). Fie M ∈ (OA), N ∈ (OB), P ∈ (OC), P TEMA nr. 6
M
OM 1
astfel încât = , ON = 2 cm, OB = 8 cm, N Teoreme de paralelism
OA 4
A C
OP = 3cm, PC = 6 cm (figura 16). Arătaţi că
(MNP) || (ABC). 1. Fie două plane paralele α şi β. Construim două a
B drepte a, b, a ⊂ α şi b ⊂ β (vezi figura 19). Stabiliţi α
Fig. 16 valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
3. Fie un cub ABCDA'B'C'D'. Completaţi spaţiile punctate astfel a) a || β; b
b) b ∩ α = ∅;
β
încât să obţineţi propoziţii adevărate:
a) (ABC) ∩ (ADD') = ...; c) intersecţia oricărui plan, care trece prin a, Fig. 19
b) (A'AC) ∩ (DBB') = ...; cu planul β este o dreaptă paralelă cu a. O

c) (ABB') ∩ (DCC') = ... . V A B

2. În figura 20, AB || α, O ∉ α, OA : OC =
4. Fie VABCD o piramidă cu baza =1 : 4 şi AB = 3 cm. Arătaţi că AB || CD şi
N
paralelogramul ABCD. Dacă M, N, P sunt M calculaţi lungimea lui CD. α C D
mijloacele segmentelor VA, VD, respectiv P Fig. 20
DC, arătaţi că (MNP) || (VBC) (vezi figura D C
17). A
D
A
Fig. 17 B
3. În figura 21, MN || α şi A, D ∉ α. M N
5. Fie două paralelograme ABEF şi ABCD situate în plane diferite. Demonstraţi că BC || EF.
Demonstraţi că (DAF) || (CBE). F
E
B C
α
6. Considerăm un cub ABCDA'B'C'D' şi notăm cu O1, O2, O3
Fig. 21
centrele feţelor ABB'A', BCC'B' şi, respectiv, ABCD.
E
Demonstraţi că (O1O2O3) || (DA'C'). A
4. Fie un tetraedru ABCD şi un plan π, paralel
7. Fie un paralelogram ABCD, un punct
M cu AC şi BD, care intersectează muchiile AB, E H
E ∉ (ABC) şi F simetricul lui C faţă de BC, CD, DA în punctele E, F, G, respectiv H π
B. Dacă M este mijlocul segmentului D C (vezi figura 22). Arătaţi că: B D
CE, arătaţi că (EAF) || (MBD) (vezi a) EF || AC şi EH || BD; F G
figura 18). A B b) EFGH este paralelogram. C
F Fig. 22
Fig. 18

37 38
5. În condiţiile din ipoteza problemei 4, aflaţi perimetrul 2. Se consideră un tetraedru SABC şi un plan S
paralelogramului EFGH, ştiind că AE : EB = 1 : 2 şi AC = 9 cm, α || (ABC) care intersectează muchiile SA, SB,
BD = 12 cm. SC în A', B', respectiv C' (vezi figura 26). Arătaţi A′ C′
că laturile triunghiurilor ABC şi A'B'C' sunt
α
a B′
6. Considerăm două drepte paralele a şi b. Fie paralele două câte două. A C
două plane α şi β, astfel încât a ⊂ α, b ⊂ β şi d α
d = α ∩ β, d ≠ a, d ≠ b (vezi figura 23). β B
Demonstraţi că: Fig. 26
a) a || β; b
3. În condiţiile de la problema 2, determinaţi PA'B'C', ştiind că SA' :
b) d || a. Fig. 23 : SA = 1 : 4 şi PABC = 24 cm.

4. Fie un cub ABCDA'B'C'D' şi patru puncte D' P C'

7. Considerăm o piramidă VABCD cu coplanare M, N, P, Q, astfel încât M ∈ (AB), Q
baza paralelogramul ABCD. Fie d1 = V d1 N ∈ (BC), P ∈ (D'C') şi Q ∈ (A'D') (vezi A' B'
= (VAB) ∩ (VDC) şi d2 = (VAD) ∩ figura 27). Demonstraţi că MN || PQ. DD C
∩ (VBC) (figura 24). d2 N
Arătaţi că d1 || AB, d2 || AD şi A M B
D
(d1, d2) || (ABC). C
Fig. 27
5. Fie ABCDA'B'C'D' un paralelipiped dreptunghic. Un plan care
A B trece prin AB intersectează pe (CD') în E şi pe (DC') în F.
Fig. 24 Determinaţi m('EAC), ştiind că m('FBD) = 30°.
d1 d4
TEMA nr. 7 6. Prin vârfurile paralelogramului
A′
ABCD se duc patru drepte paralele D′
Paralelism în spaţiu. π d3
Unghiuri cu laturi paralele O d1, d2, d3, d4 (A ∈ d1, B ∈ d2, C ∈ d3, d2
B′
D ∈ d4). Un plan π intersectează pe C′

1. În figura 25 punctele O, A, B, C, D d1, d2, d3, d4 în A', B', C', D' (figura A D
sunt coplanare şi α || β. Dacă OA : OC = α 28). Arătaţi că:
A B
= 2 : 3 şi CD = 27 cm, aflaţi lungimea B C
lui AB. a) (A'AD) || (B'BC) şi (A'AB) || (D'DC); Fig. 28
β
b) A'B'C'D' este paralelogram.
C D
7. În condiţiile de la problema 6, arătaţi că AA' + CC' = BB' +
Fig. 25
+ DD'.

39 40
 TEMA nr. 8 TEMA nr. 9
Prisma şi piramida – elemente, descriere Secţiuni paralele cu baza într-o piramidă.
Trunchiul de piramidă
1. Desenaţi pe caiet:
a) un paralelipiped dreptunghic; 1. O piramidă triunghiulară regulată are muchia laterală de 4 cm
b) o prismă hexagonală; şi latura bazei de 8 cm. Secţionăm piramida cu un plan paralel cu
c) o piramidă patrulateră; baza, astfel încât muchia laterală a trunchiului format să aibă 3 cm.
d) un tetraedru. Aflaţi aria secţiunii.

2. Câte muchii, vârfuri şi feţe are: 2. Fie o piramidă patrulateră regulată SABCD cu vârful S. Dacă
a) o piramidă patrulateră; planul π || (ABC) intersectează muchiile SA, SB, SC, SD în A', B',
b) o prismă hexagonală? C', respectiv D' şi SA' : SA = 2 : 7, SA = 14 cm şi AB = 7 cm,
aflaţi suma muchiilor piramidei SA'B'C'D'.
3. Aflaţi suma tuturor muchiilor unui cub, ştiind că una dintre
laturile sale are 3 cm. 3. Fie SABC o piramidă cu vârful S şi SA = 8 cm. Secţionăm
piramida cu un plan paralel cu (ABC), dus prin punctul A' ∈ (SA)
4. Fie un paralelipiped dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu muchiile (figura 26 de la tema 7). Determinaţi lungimea lui SA', ştiind că:
laterale AA', BB', CC' şi DD'. Dacă A'B = C'B = 4 2 cm şi Al [SA'B'C'] : Al [SABC] = 1 : 4. S
AA' = 4 cm, arătaţi că ABCDA'B'C'D' este cub.
4. În figura 29 este reprezentată o
5. Fie un cub ABCDA'B'C'D' cu latura de lungime a cm. Arătaţi piramidă regulată SABCD şi planul
D' C'
că A'C'BD este un tetraedru regulat şi calculaţi aria sa totală. (A'B'C'D') paralel cu (ABCD). Dacă
SA' = 2 cm, AA' = 4 cm şi AB = 9 cm, A' B'
6. Aflaţi aria totală a unei piramide patrulatere regulate cu toate calculaţi aria lui A'B'C'D'.
muchiile egale cu 2 cm.
5. Un trunchi de piramidă D
C
7. Aflaţi lungimea unei muchii laterale a unei prisme patrulatere ABCDA'B'C'D' are muchia laterală de
regulate cu aria laterală de 56 cm2 şi aria totală de 64 cm2. 6 cm, latura bazei mari de 6 cm şi A B
latura bazei mici de 3 cm. Aflaţi Fig. 29
lungimea muchiei laterale a piramidei
din care provine trunchiul.

41 42
6. Aria laterală a unui trunchi de piramidă este 60 cm2, latura 6. Fie un paralelogram ABCD şi un trapez F
E
bazei mici este de 1 cm şi latura bazei mari este de 4 cm. Aflaţi isoscel ABEF (AB || EF) situate în plane
B
aria laterală a piramidei din care provine trunchiul. diferite (vezi figura 30). Dacă FD = 4 cm,
AF = 2 cm şi BC = 2 3 cm, aflaţi m('(FD, A C
7. Un trunchi de piramidă triunghiulară regulată are latura bazei mari BC)).
de 8 cm şi latura bazei mici de 4 cm. Aflaţi aria laterală a trunchiului, D
Fig. 30
ştiind că diagonalele unei feţe laterale sunt perpendiculare. 7. Considerăm o piramidă patrulateră regulată cu vârful în S şi
SA = 5 cm, AB = 6 cm. Fie M, N, P, Q mijloacele muchiilor AB,
TEMA nr. 10 SA, DC, respectiv SD. Determinaţi sin('(MN, PQ)).
Unghiul a două drepte în spaţiu.
Drepte perpendiculare în spaţiu TEMA nr. 11
Dreaptă perpendiculară pe un plan
1. Dacă ABCDA'B'C'D' este un cub, determinaţi:
a) m('(A'B, AB)); b) m('(A'B, DC));
1. Fie un cub ABCDA'B'C'D'. Stabiliţi valoarea de adevăr a urmă-
c) m('(AA', BC)); d) m('(BD, BC')).
toarelor propoziţii:
a) AA' ⊥ (ABC); b) AA' ⊥ (ABC'); c) AC ⊥ (DCC');
2. Fie SABCD o piramidă cu vârful în S şi toate muchiile egale.
d) BC ⊥ (DCC'); e) AC ⊥ (DBB').
Calculaţi:
a) m('(SC, AD)); b) m('(AC, BD)); c) m('ASC); d) m('SAC). F
A
2. Fie ABCD şi ABEF două dreptunghiuri situate
3. Considerăm un romb ABCD şi un punct E ∉ (ABC). Fie M, N, D
în plane diferite (figura 31). Arătaţi că AB ⊥ (BCE)
P, Q mijloacele segmentelor AE, EC, BC, respectiv CD. Arătaţi că E
şi CE ⊥ AB.
MN ⊥ PQ. B
C
Fig. 31
4. Fie ABCD un tetraedru, M mijlocul lui [BC] şi N mijlocul lui
[CD]. Aflaţi m('(AN, BD)), ştiind că AM = BD = 8 cm şi 3. Fie un tetraedru ABCD, astfel încât AB = BC = 4 cm, BD = 2 cm,
AN = 4 3 cm. AC = 4 2 cm, AD = 2 5 cm. Demonstraţi că AB ⊥ (BCD).

5. Fie ABCD un tetraedru astfel încât m('ACB) = m('ADB) = 90°. 4. Considerăm un tetraedru ABCD, astfel încât [AC] ≡ [AD] şi
Notăm cu M mijlocul lui [AB] şi cu N mijlocul lui [CD]. Arătaţi că [BC] ≡ [BD]. Dacă M este mijlocul lui CD, arătaţi că CD ⊥ (MAB)
MN ⊥ CD. şi AB ⊥ CD.

43 44
5. Fie un dreptunghi ABCD şi un punct E ∉ E
∉ (ABC), astfel încât EA ⊥ (ABC) (figura 32).
Arătaţi că BC ⊥ EA şi BC ⊥ (ABE).
D C
A
Fig. 32
B BC = 3 cm şi un punct E, astfel încât EA ⊥
6. Considerăm patru puncte necoplanare A, B, C, D, astfel încât
AB ⊥ (BCD). Arătaţi că [BC] ≡ [BD] dacă şi numai dacă [AC] ≡ [AD].
3. Considerăm triunghiul echilateral ABC cu AB = 6 cm. Fie O
centrul lui ABC şi DO ⊥ (ABC), DO = 1 cm. Determinaţi distanţa
de la punctul D la mijlocul segmentului BC. E
4. Fie ABCD un dreptunghi cu AB = 4 cm,
⊥ (ABC), EA = 4 cm (figura 34). Calculaţi C
D
lungimile segmentelor BE, CE şi DE.
A B
Fig. 34

7. Fie un triunghi ABC, AD ⊥ BC (D ∈ BC) E 5. Fie ABCD un trapez cu AB || CD, AB = 12 cm, E

şi EA ⊥ (ABC) (figura 33). Demonstraţi că BC = CD = DA = 6 cm şi un punct E, astfel încât
BC ⊥ (EAD). EA ⊥ (ABC), EA = 6 cm (figura 35).
C
a) Aflaţi lungimea lui [EC]. D C
A b) Arătaţi că BC ⊥ (EAC).
D
B
A B
Fig. 33 Fig. 35
6. Considerăm un romb ABCD cu AB = 4 cm şi m('A) = 60°.
TEMA nr. 12 Dacă {O} = AC ∩ BD şi PO ⊥ (ABC), PO = 2 cm, determinaţi
lungimile segmentelor PA şi PB.
Dreaptă perpendiculară pe un plan.
Distanţe C′
7. Fie un triunghi echilateral ABC (AB = 4 cm)
şi trei puncte A', B', C' situate de aceeaşi parte A′
1. Fie un plan α şi punctele A, B, C ∈ α, D ∉ α, astfel încât DA ⊥ α.
a planului (ABC), astfel încât AA' ⊥ (ABC), x
Calculaţi lungimile segmentelor AD şi AB, ştiind că CD = 5 cm, 5
BB' ⊥ (ABC) şi CC' ⊥ (ABC) (figura 36). Dacă B′
AC = 4 cm şi BD = 3 2 cm. AA' = 5 cm şi BB' = 2 cm, determinaţi A
2 C
lungimea lui [CC'], astfel încât m('B'A'C') = 90°. 4
2. Fie tetraedrul ABCD cu proprietăţile: DA ⊥ (ABC), AB = AC = B
Fig. 36
= 10 cm, BC = 12 cm, DA = 6 cm. Aflaţi lungimile segmentelor
DB şi DM (M este mijlocul lui BC).

45 46
 6. Fie ABCDA'B'C'D' un cub cu latura de 4 cm. Aflaţi:
TEMA nr. 13 a) d(B, (A'AD)); b) d(B, (ACC')).

Distanţa de la un punct la un plan. 7. Fie un tetraedru ABCD, astfel încât m('CBD) = 90°, AB = 4 cm
Înălţimea unei piramide.
Înălţimea unei prisme şi BC = 6 cm. Determinaţi d(C, (ABD)), ştiind că d(A, (BCD)) = 4 cm.

1. Fie un dreptunghi ABCD cu AB = 8 cm, BC = 6 cm şi un TEMA nr. 14

punct E, astfel încât EA ⊥ (ABC) şi EA = 6 cm. Determinaţi: Axe şi plane de simetrie
a) d(E, (ABC)); b) d(C, (EAB)); c) d(B, (EAD)).
1. Desenaţi pe caiet un plan α şi punctele A ∈ α, B ∉ α.
2. Fie un tetraedru ABCD, astfel încât m('CAB) = 60°, m('CBA) = Completaţi desenul cu punctul B′ = simαB şi dreapta d = simαAB.
= 30°, m('CAD) = m('CDA) = 45° şi AB = 10 cm. Determinaţi
d(A, (CBD)). 2. Completaţi spaţiile punctate, astfel încât să obţineţi afirmaţii
S adevărate:
3. Calculaţi înălţimea unei piramide triunghiulare a) un cub are … axe de simetrie;
regulate cu muchia laterală de 2 cm şi latura 2
b) un cub are … plane de simetrie;
bazei de 3 cm (figura 37). c) intersecţia diagonalelor unui cub este …
A C
3 O
3. Completaţi spaţiile punctate, astfel încât să obţineţi afirmaţii
B
adevărate:
Fig. 37
a) o piramidă triunghiulară regulată (cu muchia laterală diferită
de muchia bazei) are …. plane de simetrie;
4. Calculaţi înălţimea unui tetraedru regulat a cărui latură este b) un tetraedru regulat are … plane de simetrie;
egală cu a cm. c) o piramidă patrulateră regulată are … plane de simetrie.
V
5. Determinaţi înălţimea unei piramide 4. Fie un cub ABCDA′B′C′D′ şi OO′ una din axele lui de simetrie
patrulatere regulate cu muchia laterală (O – centrul lui ABCD şi O′ – centrul lui A′B′C′D′). Dacă
de 5 cm şi latura bazei de 3 2 cm 5 AO = 4 2 cm, calculaţi distanţa de la A la planul de simetrie (al
(figura 38). cubului) care trece prin mijlocul lui [AB].
D C
O 5. Fie VO înălţimea piramidei patrulatere regulate VABCD (O ∈
A
3 2
B ∈ (ABC)). Determinaţi:
a) sim VO A; b) sim VO [AC]; c) sim VO [AB]; d) sim VO [VD].
Fig. 38

47 48
6. Calculaţi raportul dintre aria unei feţe a unui cub şi aria unei lungimile segmentelor M'A' şi M'B',
secţiuni axiale care conţine o diagonală a cubului. ştiind că A'B' = 10 cm. A

7. Considerăm o piramidă patrulateră regulată VABCD cu vârful 6. Fie ABC un triunghi echilateral cu
V, astfel încât secţiunea axială care conţine pe [VA] să fie un latura a cm, astfel încât BC ⊂ α şi A ∉ α
B
triunghi echilateral cu latura de a cm. Aflaţi aria bazei şi aria (figura 40). Dacă A' = pr α A şi A′
laterală a piramidei VABCD. m('BA'C) = 120°, arătaţi că [A'B] ≡ [A'C] α C
şi calculaţi A A'BC şi [AA']. Fig. 40
TEMA nr. 15
Proiecţii ortogonale pe plan 7. Fie M şi N mijloacele laturilor AB, respectiv AC ale tetraedrului
regulat ABCD. Determinaţi aria proiecţiei triunghiului DMN pe
1. Fie un cub ABCDA'B'C'D'. Determinaţi: planul (BCD), ştiind că AB = 6 cm.
a) pr AB A'; b) pr A'C C; c) pr BC' A; d) pr AB D'.
TEMA nr. 16
2. Dacă ABCDA'B'C'D' este un cub cu latura de 4 cm, calculaţi
Unghiul format de o dreaptă cu un plan
lungimile următoarelor proiecţii:
a) pr (ABC) [A'B']; b) pr (A'B'C') [AC];
1. Fie un plan α şi punctele A ∈ α, B ∉ α, astfel încât AB = 12 cm.
c) pr (ABD) [D'B]; d) pr (DBB') [AB]. Aflaţi d(B, α), ştiind că m('(AB, α)) = 30°.

3. Considerăm patru puncte necoplanare A, B, C, D, astfel încât 2. Fie D un punct exterior planului (ABC), astfel încât m('(DA, α))=
pr AB C = B şi pr BD A = B. Determinaţi pr (BCD) A şi pr (BCD) [AD]. = m('(DB, α) = m('(DC, α)). Arătaţi că proiecţia lui D pe planul
(ABC) este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
4. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu înălţimea
VO (O ∈ (ABC)) şi VA = 5 cm, AB = 3 2 cm. Calculaţi lungimile 3. Dacă ABCDA'B'C'D' este un cub, determinaţi m('(AD', (ABC))
proiecţiilor: şi tg('(D'B, (ABC)).
pr (ABC) [VA] şi pr (VBD) [VA].
B 4. Considerăm o piramidă regulată VABC cu vârful V, VA = 4 cm,
M
5. Considerăm un plan α, un segment A AB = 2 cm şi notăm cu M mijlocul lui AB. Calculaţi cos('(VA,
AB şi un punct M ∈ (AB), astfel încât (ABC)) şi cos('(VM, (ABC)).
MA: MB = 3 : 2. Fie A', M', B'
proiecţiile punctelor A, M, respectiv B 5. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu vârful V, VA =
pe planul α (figura 39). Determinaţi α A′
M′ B′
=10 cm şi AB = 6 2 cm. Aflaţi sin('(VA, (ABC)) şi tg('(VA,
Fig. 39 (VBD)).

49 50
6. Considerăm un paralelipiped dreptunghic ABCDA'B'C'D' şi
notăm x = m('(AC', (ABC)), y = m('(AC', (ABB')), z = m('(AC',
(ADD')). Arătaţi că sin2x + sin2y + sin2z = 1.
C 2
7. Pătratul ABCD are vârfurile A, B în
planul α şi C, D în exteriorul lui α, iar
m('(BC, α)) = 30° (figura 41). C′
Determinaţi sin('(BD, α)). B
5. Considerăm un cub ABCDA′B′C′D′ cu latura a cm şi un punct
a 5
P ∈ (BC). Determinaţi poziţia lui P, ştiind că pr (ABC) A′P = cm.
A
D 6. Distanţa de la un punct la un plan este
2 3 cm. Din acest punct se duc două 2 3
oblice la plan care sunt perpendiculare şi
care formează cu planul unghiuri având
45° C

A D′ măsura de 30° şi respectiv 45° (vezi A′ 30°

α
figura 42). Aflaţi distanţa dintre picioarele B
Fig. 41 oblicelor. Fig. 42
D' C'
TEMA nr. 17 7. Dacă M şi N sunt mijloacele laturilor
Lungimea proiecţiei unui segment pe un plan AA′ şi AB ale cubului ABCDA′B′C′D′
A' B'
(AB = a cm), calculaţi aria proiecţiei
1. Aflaţi lungimea proiecţiei segmentului AB = 8 cm pe planul α, patrulaterului MNCD′ pe planul ABCD
D
dacă: (vezi figura 43). M C
a) m('(AB, α)) = 60°;
A B
b) m('(AB, α)) = 0°; N
c) m('(AB,α)) = 90°. Fig. 43

2. Fie un plan α. Determinaţi lungimea unui segment AB, ştiind
că:
a) m('(AB, α)) = 45° şi prα[AB] = 12 cm;
b) m('(AB, α)) = 30° şi prα[AB] = 4 cm.
3. Considerăm un plan α şi punctul A ∉ α. Dacă AB, AC sunt două
oblice la planul α, AB = 13 cm, pr α [AB] = 5 cm şi pr α [AC] =
= 9 cm, determinaţi lungimea segmentului AC.
4. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu vârful V, astfel
încât m('(VA, (ABC))) = 60° şi VA = 4 cm. Determinaţi A ABCD .
TEMA nr. 18
Teorema celor trei perpendiculare
1. Pe planul triunghiului ABC se ridică perpendiculara EA, EA =
= 4 cm. Fie AD ⊥ BC, D ∈ BC. Dacă AD = 3 cm şi BC = 4 cm,
calculaţi aria triunghiului EBC.
2. Fie un dreptunghi ABCD şi EA ⊥ (ABC). Arătaţi că EB ⊥ BC şi
ED ⊥ DC.
3. Se consideră un romb ABCD cu {O} = AC ∩ BD şi un punct
E, astfel încât EA ⊥ (ABC). Demonstraţi că EO ⊥ BD.

51 52
4. Fie ABC un triunghi echilateral cu centrul în O şi un punct D,
astfel încât DO ⊥ (ABC). Dacă {M} = AO ∩ BC, arătaţi că DM ⊥ TEMA nr. 19
⊥ BC. A Distanţa de la un punct la o dreaptă
5. Considerăm un tetraedru ABCD, astfel încât
1. Pe planul triunghiului ABC (AB = AC = 5 cm, BC = 6 cm) se
BA ⊥ AC şi BA ⊥ AD. Fie AE ⊥ CD, E ∈ CD D
ridică perpendiculara EA, EA = 3 cm. Determinaţi distanţa de la E
(vezi figura 44). Demonstraţi că BE ⊥ CD. B E
la BC.
C
Fig. 44
2. Fie ABC un triunghi echilateral cu AB = 2 cm şi un punct D,
astfel încât DC ⊥ (ABC), DC = 1 cm. Aflaţi distanţa de la punctul
C' B' D la dreapta AB.
D
6. Fie un cub ABCDA′B′C′D′ şi {O} =
3. Piramida triunghiulară regulată VABC are
= AB′ ∩ BA′. Dacă OE ⊥ AC′, E ∈ AC′, D' A'
înălţimea VO = 3 cm şi latura bazei AB = 6 cm.
arătaţi că BO ⊥ (AB′C′) şi BE ⊥ AC′ (vezi O
Calculaţi d(O, BC) şi d(V, BC). C
figura 45). C E A
B
4. Piramida patrulateră regulată VABCD are B
Fig. 47
D A înălţimea VO = 8 cm şi latura bazei AB = 12 cm.
Determinaţi d(O, BC) şi d(V, BC).
7. Fie M un punct situat pe bisectoarea Fig. 45
C
interioară a unghiului XOY. Notăm cu A şi B E
5. În tetraedrul ABCD avem: DA ⊥ (ABC),
proiecţiile lui M pe OX, respectiv OY şi
AB ⊥ BC, AD = 5 cm, AC = 13 cm şi D
ducem CM ⊥ (XOY). Dacă P este mijlocul lui P Y
B BC = 12 cm (vezi figura 47). Aflaţi distanţa
CO, demonstraţi că triunghiurile CAB şi PAB A
de la punctul D la dreapta BC. C
sunt isoscele (vezi figura 46). O M

A 6. Fie un romb ABCD cu AB = 4 cm şi B

X m('A) = 60°. Dacă EA ⊥ (ABC), EA = 2 cm, Fig. 48

Fig. 46 calculaţi d(E, BD) (vezi figura 48).

E
7. Fie ABCD un trapez isoscel cu AB || DC, D C
AB = 12 cm şi AD = DC = CB = 6 cm.
Construim EA ⊥ (ABC), astfel încât EA = 6 cm
A B
(vezi figura 49). Determinaţi d(E, BC) şi d(E, CD).
Fig. 49

53 54
 TEMA nr. 20
Aplicaţii ale teoremei celor trei perpendiculare
1. Fie un triunghi ABC (m('A) = 90°, m('B) = 30°) şi un punct
D ∉ (ABC), astfel încât DB ⊥ (ABC), AD = 6 cm şi CD = 3 5 cm.
Arătaţi că [AC] ≡ [BD].
2. Considerăm un tetraedru ABCD, astfel încât DA ⊥ (ABC), AB ⊥
⊥ AC, AB = 20 cm, AC = 15 cm şi AD = 12 cm. Aflaţi aria
triunghiului DBC.
3. Considerăm un tetraedru ABCD, astfel încât AD ⊥ (ABC) şi AB ⊥
⊥ BC. Fie x = m('DCA), y = m('DCB) şi z = m('DBA).
Arătaţi că sin x = sin y ⋅ sin z.
4. Fie ABCDA′B′C′D′ un paralelipiped dreptunghic cu AB = 3 cm,
BC = 4 cm şi AA′ = 1 cm. Calculaţi aria triunghiului ACD′.
5. Pe planul dreptunghiului ABCD (AB = 3 cm, BC = 4 cm) se
ridică, de aceeaşi parte a planului (ABC), perpendicularele EA şi
FD, astfel încât AE = 4 cm şi DF = 2 cm. Demonstraţi că EB ⊥ BC,
FC ⊥ BC şi EB |/| FC . Calculaţi A EBC şi A FCB .
6. Considerăm un tetraedru OABC, astfel încât m('AOB) =
= m('BOC) = m('COA) = 90°. Fie OH ⊥ (ABC) (H ∈ (ABC)) şi
HE ⊥ BC (E ∈ BC).
Arătaţi că:
a) OE ⊥ BC; b) AE ⊥ BC; c) H ∈ AE;
d) H e ortocentrul triunghiului ABC.
7. Fie un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′, astfel încât
[AA′] ≡ [AI] (I – pr BD A) şi un punct M ∈ (B′C). Arătaţi că d(M, BD) =
= d(M, A′C′).
55
TEMA nr. 21
Prima reciprocă a teoremei celor trei perpendiculare
1. Fie un tetraedru ABCD, astfel încât AD ⊥ (DBC) şi AB ⊥ BC.
Dacă AD = 3 cm, AB = 5 cm şi BC = 4 cm, determinaţi A DBC .
2. Fie un triunghi ABC (BC = 8 cm) şi un punct S, astfel încât SB ⊥
⊥ (ABC). Aflaţi raza cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind
că SA ⊥ AC.
3. Pe planul paralelogramului ABCD ({O} = AC ∩ BD) se ridică
perpendiculara EA. Arătaţi că, dacă EO ⊥ BD, atunci [AB] ≡ [AD].
4. Fie un patrulater convex ABCD, EA ⊥ (ABC). Arătaţi că, dacă
EB ⊥ BC şi ED ⊥ DC, atunci ABCD este patrulater inscriptibil.
5. Fie SABCD o piramidă cu vârful în S, astfel încât BC ⊥ CD,
SB ⊥ BC, SD ⊥ DC, SA ⊥ (ABC), SB = 25 cm, SC = 5 41 cm,
SD = 20 2 cm. Demonstraţi că ABCD este dreptunghi şi calculaţi
lungimea lui [SA].
6. Fie ABCDEF un hexagon regulat cu AB = 6 cm şi un punct
M ∉ (ABC), astfel încât MA ⊥ (ABC). Determinaţi lungimea lui
[MA], ştiind că triunghiul MBF este dreptunghic.
7. Considerăm patru puncte necoplanare O, A, B, C, astfel încât
D = pr (OBC) A ∈ int('OBC) şi 'AOB ≡ 'AOC. Arătaţi că OD este
bisectoarea unghiului 'BOC.
56

TEMA nr. 22
A doua reciprocă a teoremei celor trei perpendiculare
1. Considerăm un triunghi ABC şi AD ⊥ BC (D ∈ BC). Fie EA ⊥
⊥ (ABC) şi AF ⊥ ED, F ∈ ED. Arătaţi că AF ⊥ (EBC).
2. Fie un paralelipiped dreptunghic ABCDA′B′C′D′ şi un punct
T ∈ A′B, astfel încât AT ⊥ A′B. Demonstraţi că AT ⊥ (A′BC).
3. Fie un triunghi ABC (m('A) = 90°, AB = 5 cm) şi un punct D,
astfel încât DB ⊥ (ABC), DB = 12 cm. Calculaţi d(B, (DAC)).
4. Fie ABCD un tetraedru regulat cu latura a cm şi O centrul feţei
BCD. Aflaţi d(O, (ABC)).
5. Considerăm o piramidă patrulateră regulată VABCD cu vârful
V, AB = 6 cm şi înălţimea VO = 4 cm. Determinaţi d(O, (VBC)).
6. Considerăm un tetraedru ABCD cu AB = AC şi DB = DC. Fie
M mijlocul lui BC şi AT ⊥ DM, T ∈ DM. Arătaţi că AT ⊥ (BCD).
2. Fie un triunghi echilateral ABC şi un punct D ∉ (ABC), astfel
încât DA ⊥ (ABC). Determinaţi măsura unghiului format de
planele (ABD) şi (ADC).
3. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu vârful V, {O} =
= AC ∩ BD şi M mijlocul lui AB. Care dintre următoarele
propoziţii e adevărată?
a) '((VAB), (ABC)) = 'VMO; b) '((VBD), (VAC)) = 'AOB;
c) '((VAB), (VBC)) = 'ABC; d) '((VAB), (VDC)) = 'AVD.
4. Fie ABCDA′B′C′D′ un cub. Calculaţi:
a) m('((A′BC), (ABC))); b) m('((ACC′), (DBB′)));
c) tg('((A′BD), (ABC))).
5. Considerăm planul α şi triunghiul dreptunghic ABC (m('A) =
= 90°), astfel încât B, C ∈ α şi A ∉ α. Aflaţi d(A, α), ştiind că
AB = 10 cm şi m('(ABC),α)) = 60°.
6. Fie un plan α şi un triunghi echilateral ABC, astfel încât B, C ∈ α,
A ∉ α, BC = 4 cm şi m('(ABC), α)) = 30°. Dacă D = prαA,
determinaţi A BCD şi sin('(AC, α)).

7. Considerăm un romb ABCD (AB = 4 cm, m('A) = 60°) şi un 7. Considerăm o piramidă patrulateră regulată VABCD cu vârful
punct E, astfel încât EA ⊥ (ABC), EA = 2 cm. Calculaţi d(A, (EBD)) V, AB = 8 cm şi VO = 3 cm. Aflaţi sin('(VAD), (VBC)).
şi d(C, (EBD)).
TEMA nr. 24
TEMA nr. 23 Plane perpendiculare
Unghiul a două plane
1. Fie un cub ABCDA′B′C′D′. Determinaţi toate feţele cubului
1. Considerăm două dreptunghiuri ABCD şi ABEF, astfel încât care sunt perpendiculare pe:
D ∉ (ABE), AD = 4 cm, DF = 8 cm şi AF = 4 3 cm. Aflaţi a) (ABC); b) (ABC′).
măsura unghiului format de planele (ABC) şi (ABE).

57 58
2. Considerăm un tetraedru ABCD cu [AD] ≡ [AC] şi [BD] ≡ [BC]
şi notăm cu M mijlocul lui CD. Arătaţi că (ABM) ⊥ (ACD) şi TEMA nr. 25
(ABM) ⊥ (BCD).
Proiecţii ortogonale
3. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată cu vârful în V.
1. Considerăm un triunghi ABC şi un plan α. Fie A′B′C′ = pr α ABC.
Arătaţi că (VAC) ⊥ (ABC) şi (VAC) ⊥ (VBD).
Aflaţi m('(α, (ABC))), ştiind că A ABC = 24 cm2 şi A A'B'C' = 12 3 cm2.
4. Considerăm un dreptunghi ABCD şi un punct S, astfel încât SA ⊥
⊥ (ABC). Arătaţi că (SAB) ⊥ (ABC) şi (SBC) ⊥ (SAB). 2. Considerăm un triunghi echilateral ABC (AB = 4 cm) şi un
A plan α, astfel încât BC || α şi m('((ABC), α)) = 60°. Fie A′B′C′ =
5. Fie un triunghi echilateral ABC şi un = prαABC. Determinaţi A A′B'C' şi d(A′, B′C′).
pătrat BCDE, astfel încât (ABC) ⊥ (BCD) şi
C D
BC = 6 cm (vezi figura 50). Determinaţi 3. Fie un cub ABCDA′B′C′D′ (AB = a cm) şi punctele M ∈ AA′,
d(A, DE) şi tg('((ADE), (BCD))). M N ∈ BB′, P ∈ CC′, astfel încât m('((MNP), (ABC))) = 45°. Aflaţi
B E A MNP .
6. Fie dreptunghiul ABCD (AB = 8 cm, Fig. 50
BC = 3 cm), M mijlocul lui AB şi N
4. Proiecţia triunghiului ABC pe un plan α este triunghiul A′B′C′
mijlocul lui CD. Se îndoaie dreptunghiul de-a lungul dreptei MN,
până ce planele (AMN) şi (BMN) devin perpendiculare. Aflaţi şi A ABC = 4A A′B'C' . Calculaţi tg('((ABC), α)).
distanţa BD, după îndoire (vezi figura 51). D
A 5. Fie VABCD o piramidă regulată cu vârful V, {O} = AC ∩ BD,
D N C 1
N C BC = 6 cm şi cos('((VBC), (ABC))) = . Determinaţi lungimea
3
A M B
lui [VO].
M B
7. Considerăm un tetraedru ABCD, astfel încât Fig. 51 6. Considerăm o piramidă triunghiulară regulată VABC cu
pr (ABC) D ∈ BC. Fie E = pr BC A, F = pr BD A şi D înălţimea VO = 1 cm şi latura bazei AB = 6 cm. Determinaţi
G = pr DC A (vezi figura 52). Arătaţi că, dacă A OBC , A VBC , m('((VBC), (ABC))) şi aria proiecţiei triunghiului
m('BDC) = 90°, atunci (AEF) ⊥ (AEG). G F OBC pe planul (VBC).
E B 7. Considerăm două plane α, β şi un triunghi ABC situat în planul
C T α. Fie A′B′C′ = pr β ABC şi A′′B′′C′′ = pr α A′B′C′.
A
Fig. 52
Arătaţi că A 2A'B'C' = A ABC ⋅ A A''B''C'' .

59 60
 5. Arătaţi că AA′ = 6 cm.
TEMA nr. 26 6. Dacă M, N, P sunt mijloacele laturilor AB, BB′, respectiv
Perpendicularitate în spaţiu. B′C′, demonstraţi că '(AB′, BC′) = '(MN, NP).
Probleme recapitulative (1) 7. Calculaţi sin('(AB′, BC′)).

I. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ are AB = 4 cm,

TEMA nr. 28
BC = 3 cm şi A′C = 13 cm.
1. Arătaţi că AA′ = 12 cm. Aria şi volumul cubului
2. Calculaţi tg('(A′C, AD)).
3. Aflaţi d(A, (A′BC)). 1. Fie l, A şi V latura, aria, respectiv volumul unui cub.
4. Determinaţi A A'DB . Determinaţi:
a) A şi V, ştiind că l = 4 cm;
II. Fie SABC o piramidă triunghiulară regulată cu vârful S, astfel b) l şi V, ştiind că A = 24 cm2;
încât SA = 4 2 cm şi SA ⊥ SM (M este mijlocul lui BC). c) l şi A, ştiind că V = 27 cm3.
5. Demonstraţi că BC ⊥ (SAM) şi BC ⊥ AS.
6. Arătaţi că triunghiul SAC este dreptunghic. 2. Suma lungimilor muchiilor unui cub este 48 cm. Calculaţi aria
7. Calculaţi aria triunghiului ABC. totală, volumul şi aria unei secţiuni diagonale ale cubului.

TEMA nr. 27 3. Aflaţi aria şi volumul unui cub, ştiind că una dintre diagonalele
Perpendicularitate în spaţiu. sale are lungimea de 5 3 cm.
Probleme recapitulative (2)
4. Fie ABCDA′B′C′D′ un cub şi M mijlocul laturii BC. Determinaţi
I. Fie SABCD o piramidă patrulateră regulată cu vârful S, SA = aria şi volumul cubului, ştiind că A′M = 3 cm.
= 12 cm şi înălţimea SO = 6 2 cm. Notăm cu M mijlocul lui
[SC]. a2 3 2
5. Considerăm un cub ABCDA′B′C′D′, astfel încât AA'BD = cm .
1. Calculaţi distanţa de la S la BC şi distanţa de la O la planul 2
(SBC). Calculaţi A ABC′D' şi sin('(AC′, BD′)).
2. Arătaţi că OM || (SAD).
3. Arătaţi că BM ⊥ SC. 6. În cubul ABCDA′B′C′D′ aria triunghiului BOD este egală cu
4. Determinaţi tg('((SAC), (SBC))). 3 cm2 ({O} = BC′ ∩ B′C).
a) Arătaţi că AB = 2 cm.
II. Prisma dreaptă ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC b) Calculaţi aria şi volumul cubului.
are AB = 4 cm şi A ABB′A' = 24 cm2. c) Determinaţi m('(DO, AD′)).

61 62
7. Într-o încăpere în formă de cub cu latura de 3 m, zboară 28 de
ţânţari. Arătaţi că în orice moment există doi ţânţari situaţi la o
distanţă (unul de celălalt) mai mică de 1,8 m.
TEMA nr. 29
Aria şi volumul paralelipipedului dreptunghic
1. Fie ABCDA'B'C'D' un paralelipiped dreptunghic cu AB = 3 cm,
BC= 4 cm, AA' = 5 cm. Aflaţi aria şi volumul său.
2. Considerăm un paralelipiped dreptunghic ABCDA'B'C'D',
astfel încât AB = 3 cm, BC = 4 cm şi tg (AC', (ABC)) = 2,4. Aflaţi
aria şi volumul paralelipipedului.
3. Într-un paralelipiped dreptunghic cu baza pătrat, diagonala face
cu feţele laterale unghiuri de 30°. Calculaţi volumul paralelipipe-
dului, dacă diagonala are a cm.
4. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt direct pro-
porţionale cu 2, 3 şi 4. Determinaţi volumul paralelipipedului,
ştiind că aria sa este 208 cm2.
5. Un vas în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile
bazei de 2 cm şi 3 cm, iar înălţimea de 8 cm. Încap în acest vas 5 cl
de apă (la 4°C şi la presiunea de 760 mm coloană de mercur).
6. Un paralelipiped dreptunghic are diagonala de 6 cm şi suma
lungimilor tuturor muchiilor de 32 cm. Determinaţi aria paraleli-
pipedului.
7. Arătaţi că, dacă lungimea diagonalei unui paralelipiped drept-
unghic este 2a, atunci aria totală este cel mult 8a2.
63
TEMA nr. 30
Aria şi volumul prismei
1. O prismă patrulateră regulată are latura bazei de 4 cm şi
diagonala de 57 cm. Calculaţi aria laterală, aria totală şi volumul
prismei.
2. Aflaţi aria totală şi volumul unei prisme triunghiulare regulate
cu latura bazei de 2 cm şi înălţimea de 3 cm.
3. O prismă hexagonală regulată are aria laterală Al = 60 cm2 şi
aria totală A t = 60 + 12 3 cm2. Determinaţi volumul prismei.
4. Prisma dreaptă ABCA'B'C', cu baza triunghiului echilateral
ABC, are aria laterală egală cu 48 cm2 şi aria totală egală cu 8 (6 +
+ 3 ) cm 2 . Calculaţi lungimile segmentelor AB şi AB'.
5. Aflaţi masa unei prisme triunghiulare regulate făcută din fier cu
densitatea ρ = 7,8 g/cm3, ştiind că toate muchiile sale au 20 cm
 m
ρ =  .
 v
6. Fie o prismă patrulateră regulată ABCDA'B'C'D' cu latura bazei
AB = 6 cm şi O1, O2 sunt centrele feţelor ABCD, respectiv
DCC'D'. Determinaţi volumul prismei, ştiind că A'C ⊥ O1O2 .
7. Două vase, având fiecare dintre ele forma de paralelipiped
dreptunghic, sunt pline cu apă. Într-un vas sunt 4 l, iar în cel de-al
doilea 20 l de apă. Arătaţi cum putem separa 12 l de apă.
64
 9. Fie a, b numerele reale astfel încât a + b = 3, a ⋅ b = 1. Să se
calculeze:
1 1
Modele de teze cu (a + b + 1)2 ; a 2 + b 2 ; + .
a b
subiect unic pentru semestrul I 10. a) Să se arate că numărul 36n + 8 $ 6n + 16 este un pătrat
perfect, oricare ar fi n ∈ N.
36 n + 8 ⋅ 6 n ⋅ 16
TEZA nr. 1 b) Să se simplifice fracţia A = .
5 ⋅ 6 n + 20
c) Să se arate că A ∈ N, oricare ar fi n ∈ N.
Timp de lucru: 60 min.
11. Fie VABC o piramidă triunghiulară regulată, de vârf V şi bază
1. Calculaţi: 50 − 98 + 3 18 − 5 32 . ∆ABC, iar M, N, P mijloacele muchiilor [VA], [VB], respectiv
[VC].
2. Comparaţi numerele x = −2 3 şi y = −3 2 . a) Să se arate că MN || (ABC) şi (MNP) || (ABC).
b) Să se demonstreze că AB ⊥ VC.
3. Aflaţi diferenţa dintre media geometrică şi media proporţională
a numerelor 76 şi 67. TEZA nr. 2
4. Enumeraţi numerele întregi din intervalul I = (–3, 2]. Timp de lucru: 60 min.

5. Descompuneţi în factori ∅ expresia E(x) = 2x2 + x – 1. 7 7 35

1. Calculaţi: − + .
8 7 8 7
6. Desenaţi un cub şi o desfăşurare a sa.
2. Aflaţi media aritmetică şi media geometrică a numerelor
7. Aflaţi lungimea diagonalei unui paralelipiped dreptunghic de
dimensiuni L = 12 cm, l = 4 cm, h = 3 cm. x = 2 + 1 şi y = 2 − 1.

8. Dacă ABCDA'B'C'D' este un cub cu muchia de 4 cm, calculaţi x+1

3. Fie E(x ) = . Aflaţi valorile lui x ∈ R pentru care expresia
aria triunghiului BA'C'. 4x 2 − 9
are sens.

4. Aflaţi valorile lui m ∈ R pentru care expresia x2 + mx + 9

reprezintă pătratul unui binom.

65 66
 2x − 1 2. Inversul numărului x este .....
5. Fie A = {x ∈ R ≤ 2}. Să se determine A ∩ Z.
3
3. Valoarea absolută a numărului x este ......
6. Desenaţi un cilindru şi o desfăşurare a suprafeţei sale laterale. 4. Partea întreagă a numărului x este ......
7. Un tetraedru regulat are muchia de 4 cm. Aflaţi aria tetraedrului.
5. Partea fracţionară a numărului x este ......
8. Fie ABCDA'B'C'D' un cub. Demonstraţi că BD ⊥ A'C.
10 1 1 1
II. Se dau numerele a = 2,(6) + ; b= + + ;
9. Reprezentaţi într-un sistem cartezian de coordonate toate 3 1+ 2 2+ 3 3+ 4
perechile (x, y) ∈ R × R pentru care |x – 1| = 2 şi |x – y| ≤ 2. 1− 2 2− 3 3− 4
c= + + ; d = 2 $ (–1)2007 – (–1)2008 şi se
2 6 12
10. Considerăm numerele a = 3 + 2 2 şi b = 3 − 2 2 . consideră mulţimea M = {a, b, c, d}.
a) Arătaţi că a ⋅ b = 1. 1. Cel mai mic element din M este:
b) Calculaţi a2 –2ab + b2. A) a; B) b; C) c; D) d.
1 1 2. Cel mai mare element din M este:
c) Demonstraţi că diferenţa − este număr raţional. A) a; B) b; C) c; D) d.
a b
3. Numărul elementelor iraţionale din M este:
A) 0; B) 1; C) 2; D) 3.
11. Suma lungimilor tuturor muchiilor unui paralelipiped drept-
4. Numărul elementelor pozitive din M este:
unghic ABCDA'B'C'D' este 76 cm, iar diagonala paralelipipedului
A) 0; B) 1; C) 2; D) 3.
are lungimea de 13 cm.
5. Suma elementelor lui M este:
a) Calculaţi aria totală a paralelipipedului.
b) Dacă AB = 3 cm, BC = 4 cm, aflaţi sinusul unghiului 'AB'C. 7 11
A) 0; B) ; C) ; D) 2 3.
2 2
III. Fie ABCDA'B'C'D' un cub. Asociaţi fiecărei litere din prima
TEZA nr. 3 coloană câte o cifră din a doua coloană, astfel încât să obţineţi
propoziţii adevărate:
Timp de lucru: 90 min. A. m('AB, CC') = 1. 90°
B. m('CC', A'D) = 2. 60°
I. Fie x = 1 − 2 . Completaţi spaţiile punctate pentru a obţine C. m('BD, A'C') = 3. 45°
propoziţii adevărate: D. m('BA', AC) =

1. Opusul numărului x este ......

67 68
Redactaţi complet rezolvările următoarelor probleme: 3. Fie x = 3,1(24).
IV. Se consideră expresia: a) Scris ca fracţie ordinară, x = ... .
 8x   x 2 4x  b) Între numerele x şi π, mai mare este ... .
E(x ) =  x − + 2 :  − − 2  , x ∈ R – {–2, 2}. c) A 2007-a zecimală a lui x este ... .
 x+2  x + 2 2− x x − 4
a) Demonstraţi că E(x) = x – 2, (∀) x ∈ R – {–2, 2}. 4. În planul raportat la un reper cartezian xOy se consideră
1 1 1 punctul A(2, 3).
b) Pentru a = 1, (3) − 2 ⋅ − , calculaţi E(a).
3 14 6 a) Simetricul lui A faţă de Ox are coordonatele ....
c) Aflaţi b ∈ Z pentru care
4
∈ Z. b) Simetricul lui A faţă de Oy are coordonatele ....
E(b ) c) Simetricul lui A faţă de origine are coordonatele ....

V. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A, iar AD este înălţimea 5. Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' are dimensiunile
ipotenuzei. Se ştie că AB = 30 cm, BD = 18 cm. Pe planul AB = 2 cm, BC = 1 cm, AA' = 2 cm.
triunghiului se ridică perpendiculara AM, cu AM = 10 cm. a) Perimetrul bazei ABCD este ... cm.
a) Realizaţi o figură conformă cu enunţul. b) Lungimea diagonalei [BD] a bazei este ... cm.
b) Arătaţi că BC = 50 cm. c) Lungimea diagonalei [BD'] a paralelipipedului este ... cm.
c) Calculaţi aria triunghiului MBC.
d) Dacă H este piciorul perpendicularei dusă din A pe planul II. Redactaţi soluţiile problemelor 6-8:
(MBC), demonstraţi că H este ortocentru pentru ∆MBC.
6. Se dau numerele x = 4 − 7 , y = 4 + 7 .
TEZA nr. 4 a) Calculaţi x $ y.
x−y
b) Arătaţi că este număr întreg negativ.
Timp de lucru: 120 min. 2
I. Completaţi spaţiile punctate pentru a obţine propoziţii adevărate:
(x + 5) 2 − (x − 5) 2
7. Se consideră expresia E(x ) = .
1. a) Elementele mulţimii A = {x ∈ Z | |x – 1| = 2} sunt ..... (2x + 5)2 + (2x − 5)2
b) Elementele mulţimii B = {x ∈ Z | |x – 1| ≤ 2} sunt ..... 10x
a) Să se arate că E(x ) = .
c) Scrisă ca interval, mulţimea C = {x ∈ R | |x – 1| ≤ 2} este ..... 4x 2 + 25
b) Să se arate că E(x) are sens pentru orice x ∈ R.
2. Se consideră numărul x = 3 + 2 2 . 1
c) Să se demonstreze că E(a ) ≤ , ∀ a ∈ R.
a) Dacă x 2 = A + B 2 , cu A, B ∈ Q, atunci A + B = ..... 2
b) Dacă x = a + b 2 , cu a, b ∈ Q, atunci a + b = .....
1
c) Dacă = m + n 2 , cu m, n ∈ Q, atunci m + n = .....
x
69 70
8. a) Desenaţi un tetraedru regulat ABCD.
b) Ştiind că înălţimea tetraedrului este 4 6 cm, calculaţi
lungimea muchiei acestuia.
c) Fie M şi N mijloacele muchiilor [AB], respectiv [CD]. Să se
arate că MN ⊥ AB.
d) Determinaţi măsura unghiului dintre dreptele MN şi BC.
TEZA nr. 5 b) Aria totală a tetraedrului este ... cm2.
Timp de lucru: 120 min.
I. Completaţi spaţiile punctate pentru a obţine propoziţii adevărate:
 3 
1. Fie mulţimea A = − ; 3,14; 2 ; π .
 5  x −1 + x + 2
a) Elementele iraţionale ale mulţimii sunt ....
b) Cel mai mare element al mulţimii este ....
c) Aproximarea prin adaos cu o eroare mai mică de 0,1 a
numărului 2 este ......
2. Se consideră expresia E(x) = x2 + 4x + 5, x ∈ R.
a) Dacă E(x) = (x + a)2 + 1, atunci a = ....
b) Valoarea minimă a expresiei este ....
c) Valoarea lui x ∈ R pentru care expresia atinge valoarea
minimă este ....
3. Se consideră expresia f(x) = –2x + 1, x ∈ R.
 1
a) f   = ........
 2
b) Dintre numerele f(2) şi f(3), mai mare este ......
c) Soluţia inecuaţiei f(x) > 0 este intervalul ....
71
4. În planul raportat la un reper cartezian xOy se consideră
punctele A(–1, 1) şi B(1, 0).
a) Lungimea segmentului [AB] este ...
b) Coordonatele mijlocului segmentului [AB] sunt .......
c) Coordonatele simetricului lui A faţă de B sunt ....
5. Un tetraedru regulat are muchia 4 cm.
a) Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului este ... cm.
c) Înălţimea tetraedrului are lungimea de ... cm.
II. Redactaţi soluţiile problemelor 6-8:
6. a) Arătaţi că |x – 1| + |x + 2| = 3, ∀ x ∈ [–2, 1].
b) Aflaţi x ∈ [–2, 1] pentru care
x
= 0, ( 4 ) .
7. a) Arătaţi că numărul N =
4+3 2
se află în intervalul ( 4; 3 2 ) .
2
b) Aproximaţi cu o zecime prin lipsă numărul 3 2 .
c) Demonstraţi că intervalul ( 4; 3 2 ) conţine cel puţin 1000 de
numere raţionale.
8. a) Desenaţi un paralelipiped dreptunghic ABCDA'B'C'D'.
Se cunoaşte că AB = BC = 12 cm, AA' = 11 cm. Considerăm
punctele M ∈ (AA'), N ∈ (CC'), astfel încât AM = 5 cm, CN = 6 cm.
b) Calculaţi lungimea segmentului [MN].
c) Să se arate că MN ⊥ BD.
d) Demonstraţi că punctele M, N, B şi D' sunt coplanare.
72