Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALGEBRA LINIARA
Teorie »si aplicat»ii
1.1 TEORIE
1. Nota̧m cu M () mult»imea matricelor cu linii »si coloane av^ and
elementele din inelul ( + ) (de regula̧ = R - corpul numerelor reale,
= C - corpul numerelor complexe, ori = Z - corpul claselor de resturi
0 1
coloanelor sale: notand cu
1
B 2 C
: := B
@ A
C
matricea coloana formata cu elementele coloanei a matricei , atunci
concatenarea matricilor :1 ,:2 ,...,: reface matricea :
1
= (:1 I:2 I...I: );
analog se poate scrie matricea prin alaturarea, pe coloana, a matricelor
linie
: := (1 2 )
unde = 1
3 ¡7 8 ¡1
si
· ¸ · ¸ · ¸
¡7 3 ¡3 5
5 6
+ =
4 2
Inmultirea matricei de tip £ cu scalarul (adica este un
element al corpului ) are ca iesire matricea de tip £ notata al
carei element generic este De exemplu:
· ¸ · ¸
=
1 ¡05 ¡1 5
si
· ¸ · ¸
3
3 =
Atunci:
- comutativitatea adunarii matricelor : + = + ;
- asociativitatea adunarii matricelor:
+ ( + ) = ( + ) + ;
- legile distributivitatii inmultirii matricelor cu scalar ( + ) = +
si ( + ) = + ;
- asociativitatea inmultirii matricelor cu scalari:
= () ;
- elmentul 1 2 este elment neutru pentru inmultirea matricelor cu
scalari: 1 = .
2
unde 0 = Folosind concatenarea liniilor matricei putem scrie trans-
pusa astfel:
= (1: I2: I...I: )
De exemplu:
1 ¡2
· ¸ · ¸
¡2 2
1 3
=
3 2
Proprietati.
¡ ¢
- = ;
- ( + ) = + ;
- () = ;
- Pentru orice scalar , () = ;
- Daca este o matrice diagonala (elementele care nu sunt pe diagonala
principala sunt toate 0) atunci = .
O matrice patratica este simetrica daca = .
nula, adica o matrice de tip £ avand toate elementele nule (i.e. el-
5. Notam cu (sau doar daca nu este pericol de cofuzie) matricea
0 daca 6=
½
= ( ), unde :=
1 daca =
este simbolul lui Kronecker, adica este matricea care are pe diag-
3
- (M () +) este un grup abelian.
¡ ¢
= () ,
putem scrie si :
¡ ¢
= ¡1 ()
0 0 0 1
2
urmeaza ca
() = det( );
in exemplul de mai sus signatura permutarii (i.e. () = (¡1)() ,
unde () este numarul tuturor inversiunilor permutarii ) este: () =
(¡1)2 = 1 = det( )
0 1 0 1
1 (1)
()
4
0 P
P
P
1
1 1 1 2 1
B =1 C
B =1 =1 C
B P P P
C
B C
B
= B =1
2 1 2 2 2 C=
=1 =1 C
B C
B C
@ P P P
A
1 2
=1 =1 =1
P
=( ) = (:1 I:2 I...I: )
=1
De exemplu
· ¸· ¸ · ¸
+
=
+
¡4
·
iar ¸· ¸ · ¸
¡1
6 3 6
=
1 3 0
In particular, daca
0 1
1
0 1
atunci
11 1 + 12 2 + + 1
¢=B
B 21 1 + 22 2 + + 2 C
C = 1 :1 +2 :2 +...+ :
@ A
1 1 + 2 2 + +
De exemplu
· ¸· ¸ · ¸
+ +
=
+ +
2 3
1 2 ¡3 4 ¡12 12
· ¸ · ¸
¡2 2 5 =
1 5
0 ¡1 4 14 ¡6
3 ¡1
si
5
- daca 2 atunci = , iar = ;
- daca 2 atunci = ( :1 I :2 I...I : ) =
0 1
(1)1 (1)2 (1)
¡ ¢ B (2)1 (2)2 (2) C
= () = B
@
C
A
()1 ()2 ()
1 ¡2
De exemplu
· ¸· 1 ¸
¡ 38
1
4 4 =
1
3 2
1 ¡2
· ¸ · 1 ¸· ¸
8
¡ 38
1
1 0 4 4
= 1
0 1 8 3 2
1 ¡2
¸¡1 · 1
deci:
· ¸
¡ 38
1
= 4 4
1
3 2 8
Daca este matrice patratica, notam
:= ¢ ¢ ¢
z }| {
De exemplu
µ ¶3 µ ¶
5 6 941 942
=
8 7 1256 1255
¡ 1255
¶¡3
si
µ µ ¶
¡ 2197
942
5 6 2197 2197
= 1256 941
8 7
Se veri¯ca imediat ca ( () + ¢) este un inel, necomutativ, in gen-
2197
6
...
1 1 + 2 2 + + =
se poate scrie matriceal astfel:
=
adica
2 32 1
3 2 3
11 12 13 1 1
6 21 6 7 6
6 22 23 2 7
76
2 7 6 2 7
7
4 56
4
.. 7=4
5 5
.
1 2 3
unde = ( ) 2 M () este matricea coe¯cientilor sistemului (1)
0 1
1
este matricea coloana a necunoscutelor, iar
0 1
1
terminat, i.e. sistemul are solutie unica, sau compatibil nedeterminat i.e.
sistemul are mai multe solutii (o in¯nitate in cazul = R sau = C,
daca = Z )
Teorema Kronecker-Capelli. Sistemul (1) este compatibil daca si nu-
mai daca
() = (),
unde = ( j) este matricea extinsa a matricei (i.e. matricea
bordata (concatenata)cu coloana termenilor liberi ):
0 ¯ 1
11 12 1 ¯¯ 1
B 21 22 2 ¯ 2 C
=B @
¯ C
¯ A
¯
1 2 ¯
Un sistem de forma
11 1 + 12 2 + + 1 = 1
22 2 + + 2 = 2
...
= ,
7
unde 6= 0 , pentru orice , se rezolva prin metoda substitutiei in-
verse (i.e. obtinem din ultima ecuatie, apoi ¡1 din penultima etc.)
si are ca matrice o matrice superior triunghiulara, adica = 0 ori
de cate ori :
2 3
11 12 1
6 0 22 2 7
6 7;
4 5
(2)
0 0 0
daca in plus coe¯cientii au toti valoarea 1 spunem ca matricea este
diagonal unitara.
Un sistem in care 6= 0 = 1 de forma
11 1 = 1
12 2 + 22 2 = 2
...
1 1 + 2 2 + + =
se rezolva prin metoda substitutiei directe iar matricea acestuia este
inferior triunghiulara.
- daca primul element nenul de pe o linie : este atunci elementele
1 ¡1 3 ¡1 ¡2 0 0 8
sunt matrice scara pe linii, iar matricele
2 3 2 3 2 3
2 1 2 3 4 5 9
61 57 6 7 60 67
6 13 2 7 60 0 3 5 7 7 6 2 0 4 0 7
40 0 3 0 5 40 0 0 0 115 40 0 0 0 0 05
0 0 0 11 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
nu au forma scara.
8
: 1 1 + 2 2 + + =
Un sistem echivalent cu sistemul (1) este un sistem liniar de m ecuatii
cu n necunoscute pentru care multimea solutiilor este tot .
Urmatoarele transformari elementare :
- interschimbarea a doua ecuatii: $ ;
- multiplicarea unei ecuatii cu un element nenul 2 : ! ;
multiplicarea unei ecuatii cu un element 2 si adunarea rezultatului
la alta ecuatie: + ! conduc la un sistem echivalent.
solutiilor S.
matricei extinse a sistemului (1) pana la forma scara, obtinem multimea
9
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara.
¯
Rezolvare. Atasam sistemului matricea sa extinsa:
0 1
8 6 5 ¯
2 ¯ 21
B 3 3 2 1 ¯¯ 10 C
B C
= B B 4 2 3 1 ¯¯ 8 CC
@ 3 5 1 1 ¯¯ 15 A
7 4 5 2 ¯ 18
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara
redusa. Pentru a obtine pivotul 1 pe prima linie putem sa inmultim linia
10
0 ¯ 1
¯
0 ¡3 ¡5
1 2 0 0 ¯ 3
B ¯ C
»B 0 ¡6 ¡4
B 2 1 ¯ C
¯ C
¡1 0
B 3 1 ¯ C
@ ¯ A
0 ¡10 5 2 ¡3
0 2 ¯ 5
¯
Asemanator procedam cu celelalte coloane: pe coloana a II-a formam un
pivot 1 si zerouri in rest, etc. De exemplu:
0 ¯ 1
0 0 ¯¯ 3 ¡4 +1 !1
B 0 ¡3
1 2
2 1 ¯¯ 1 C 24 +2 !2
»B ¡6 ¯ ¡4 C 54 +5 ! ^ 5 34 +3 ! 3
B C
0 ¯¯ ¡2 1 0 0 ¡2 ¯¯ ¡19
0 ¯ 1 0 ¯ 1
1 0 1
B 0 1 0 1 ¯¯ 11 C B 0 1 0 1 ¯ 11 C
»B ! » B 0 0 1 2 ¯ 17 C »
B C B ¯ C
¯ 11 C 4 + ^
@ 0 0 ¡1 ¡2 ¯ ¡17 A
B 0 0 0 1 ¯ C 1 1 B ¯ C
@ 0 0 0 1 ¯ 11 A
¯ ¯
2 ¯ 22 0 0 0 0 ¯ 0
¡23 +5 ! 5
0 0 0
¡4 $3
0 ¯ 1
¯
1 0 0 0 ¯ 3
B ¯ C
¡5
^ B 0 1 0 0 ¯ 0 C
2L +L !L
B ¯ C
4 1 1 B 0 0 1 0 ¯ C
-L4 +L2 !L2 @ ¯ A
0 0 0 1 ¯ 11
-2L4 +L3 !L3 0 0 0 0 ¯ 0
deci multimea solutiilor este formata dintr-un singur element (sistem com-
patibil determinat):
S = f(3 0 1 ¡ 5 11)g
Proprietati induse de transformari elementare. Fie o matrice,
o forma scara a sa, iar 0 forma scara redusa. Atunci:
± () = () = numarul de pivoti din ;
± forma scara nu este, in general, unica, in schimb forma scara redusa
0 este unica;
± daca este matrice patratica, este matricea unitate de acelasi tip
si efectuam transformari elementare asupra matricei ( j) pana la forma
(0 j 0 ) atunci:
¢ daca 0 = rezulta ca 0 = ¡1 , iar
¢ daca 0 6= rezulta ca matricea este singulara.
± daca este matrice patratica nesingulara, putem calcula produsul
¡1 efectuand transformari elementare asupra matricei ( j) pana la
forma ( j) ; astfel = ¡1 ;
11
± transformarile elementare asupra matricei se exprima matriceal
cu ajutorul matricelor elementare de tip 1, 2 si 3 ( () (),
respectiv () inversabile, de¯nite mai jos) astfel:
¢ pentru transformarea de tip 1: : $ : noua matrice ¡ este produsul ¢
() unde () este matricea transpozitiei ( ) == 11 22 ...
¡1
... ;
desigur () = () deci inversa unei transformari de tip 1 este o trans-
formare de tip 1 ;
¢ pentru transformarea de tip 2: : ! noua matrice este produsul
() unde cu () am notat matricea unitate avand intrarea ( )
modi¯cata in (in loc de1); cum ( ())¡1 = (¡1 ), urmeaza ca inversa
unei transformari de tip 2 este o transformare de tip 2 ;
¢ pentru transformarea de tip 3: : + : ! : noua matrice este
trarea ( ) modi¯cata in (in loc de 0); deoarece ( ())¡1 = (¡)
produsul () unde cu () am notat matricea unitate avand in-
=
¯ind o matrice inferior triunghiulara diagonal unitara, iar o matrice
superior trunghiulara, i.e. respectiv sunt de forma:
2 3
1 0 0 0 2 3
6 21 1 7 11 12 1
6 0 0 7 6 0 22 2 7
=6 6 31 32 0 07 6
7, = 4
7.
5
4 5
0 0 0
12
¯ ¯
¯ 11 ¯
¯ ¯ ¯ 12 1 ¯
¢1 = j11 j ¢2 = ¯¯ 11
¯ ¯ ¯ ¯
12 ¯ ... ,¢ = det() = ¯ 21 22 2 ¯
¯ ¯ ¯
21 22 ¯ ¯
¯ 1 ¯
± Exista doua permutari 2 astfel incat matricea sa
2
1 0 ¡1
0 1
1 ¡1 1 C
2
B3
Exemplu. Sa se descompuna in produs matricea: = B
@0
C
4 2 3A
5 2 3 0
Rezolvare. Incercam sa aplicam doar transformari elementare de tip 3
asupra matricei pana la forma scara . Formam zerouri pe prima
coloana folosind ca pivot elementul 11 = 2; aceasta inseamna de fapt
ca inmultim, la stanga, matricea succesiv cu matricele elementare:
0 ¡1 0 ¡1
0 1 0 1
2
B0 ¡ 12 ¡1 2 C » B0 ¡ 2 ¡1 52 C
2 1 2 1
»B
5 C B
0 0 ¡6 23 A
1
C =
@0 0 -6 23 A @
46
0 0 4 0 0 0 0 3
Deci am obtinut
= 34 ( 23 )24 (¡1)23 (8)12 (¡ 52 )12 (¡ 32 )
sau, echivalent (aplicand formula ( ())¡1 = (¡)),
= (34 ( 23 )24 (¡1)23 (8)12 (¡ 52 )12 (¡ 32 ))¡1 =
=12 ( 32 )12 ( 52 )23 (¡8)24 (1)34 (¡ 23 )
Luand
0 1
1 0 0 0
B3 0C
¡8 1 ¡A
= 12 ( 32 )12 ( 52 )23 (¡8)24 (1)34 (¡ 23 ) = B C
2 1 0
@0
5
2 1 ¡ 23 1
rezulta descompunerea
13
0 ¡1
0 10 1
B0 ¡ 1 ¡1 52 C
1 0 0 0 2 1
B3 0C
¡8 1 ¡A @0 0 ¡6 23 A
= = B CB C
2 1 0 2
@0
5
2 1 ¡ 23 1 0 0 0 46
3
1.2 PROBLEME
1 1 13 ¡8 0 0
12 ¡1 2 1
µ ¶
2 0 ¡2
Raspunsuri. a. ;
0
0 1
12 ¡1 2 1 2 2 1
µ ¶
1 ¡8 1A
1 1 0 0 0 8
2 0 ¡2 0 1 13
;c.@1 0 1
1 1 13 ¡8 0 0
b.
0
µ ¶ µ ¶
2 4
1 2 3 4 1 2 3 4
2. Fie = si =
2 3 1 4 1 3 4 2
(a) Sa se calculeze ¡1 ,¡1 ¡1 ¡1 ¡1 ¡1 ,()¡1 si ()¡1
(b) Sa se calculeze numarul inversiunilor () , () , precum si sig-
natura permutarilor date.
(c) Sa se determine matricele permutarilor de la punctul a. si determi-
nantii acestora.
(d) Sa se calculeze inversele matricelor de la punctul precedent.
1 ¡1 2
0 1
B 2 1 ¡2 C
(e) Fie = B@ 3 0
C
1 A
2 2 ¡1
i. Sa se calculeze produsele 2 si ¡1
14
ii. Sa se determine toate produsele posibile dintre matricele
determinate la punctul c si matricea
¡2
0 10 1 0 1
¡3 B¡1 ¡5 3 11 C B0
5 2 3 2 2 2 2 0 0 0 0
B6 5C 0C
¡3 4A @ 16 24 8 ¡8 A @0
3. Sa se arate ca B CB C=B C
4 0 0
@9 0A
¡4 16 0 ¡16
2 0 0
7 6 7 8 0 0 0 0
5 2 ¡3
0 1
¡ 72 + 13 ¡ 5 si = @1 3 ¡1A Sa se arate ca
2 2 ¡1
4. Fie () = 3
0 1
0 0 0
() = @0 0 0A
0 0 0
5. Aratati ca:
¡7 6 ¡1
0 1¡1 0 1
¡3 ¡1A
2 7 3
(a) @3 9 4A = 13 @ 5
1 5 3 ¡6 3 3
0 1¡1 0 1
B1 1 ¡1 ¡1C ¡1 ¡1C
1 1 1 1 1 1 1 1
B
(b) B@1 ¡1 1 ¡1A = 4 @1 ¡1 1 ¡1A
C 1 B1 1 C
1 ¡1 ¡1 1 1 ¡1 ¡1 1
¡1 0 0
0 1
0 1¡1
1 ¡1 0C
1
1 1 1 B0
C in M (R)
B0 1 1C B C
(c) B C
@ A = B0
B 0 1 0C
@ A
0 0 1
0 0 0 0 1
1 2 3 4 ¡ 1
0 1¡1
B0 1 2 3 ¡ 2 ¡ 1C
B0 0 1 2 ¡ 3 ¡ 2C
B C
(d) BB
C =
B C C
@0 0 0 0 1 2 A
1 ¡2 1
0 0 0 0 0 1
0 1
B0 1 ¡2 1
0 0 0
0 0C
1 ¡2
B C
B0 0 0 0C
=B
B
C
C
1 ¡2A
B C
@0 0 0 0
0 0 0 0 0 1
15
1 ¡1 2
0 1
2 1 ¡2
0 1
B 2 1 ¡2 C
6. Fie = B C si = @ 3 0 1 A
1 2 ¡1
@ 3 0 1 A
2 2 ¡1
(a) Sa se calculeze produsele :1 :2 :3 1: 2: 1: 3:
si 4:
(b) Sa se determine matricele si ( :1 j :2 j :3 )
(c) Sa se calculeze ¡1 si ¡1
7. Sa se arate ca, daca exista produsul si = ( :1 j :2 j j: ) atunci
= ( :1 j :2 j j: )
7 6 ¡4 7
¡5 ¡ 45
0 1 1
µ ¶
; b. nu admite inversa; c.@¡ 15
7
1 1 5
2 A
¡ 45 ¡ 65
12 24 1
Raspunsuri. a. 1 5 5 ; d.
0 2 13
5
nu admite inversa.
(a) =
(b) =
(c) = ¡1 = ¡1
16
10. Sa se determine o matrice scara si matricea scara redusa pentru urma-
toarele matrice si sa se precizeze rangul lor:
11 ¡4 3
0 1
2 ¡9A,
0
(a) @10 1
9 2 ¡4 13
5 2 ¡2 3
0 1
B6 4 ¡3 5C
@9 2 ¡3 4A,
(b) B C
7 6 ¡4 7
0 1
B0 1 3 ¡11 2C
0 1 9 0 3
(c) B
@0 1 0 13 1A,
C
0 1 1 2 0
0 1
0 0 0 1 1 1 1
B0 4 4 4C
B 4 4 4 C
B
(d) B 0 2 3 33 C
3 3 3 C.
@1 3 2 2A
¡1 2 ¡2 ¡2 ¡2 ¡2 ¡2
1 0 1
0 1
Raspunsuri. a.@0 1 0 ¡ 743
53
1 0 0
A, 3;
287
0 0 1 ¡ 287
287
1185
1 0 ¡4 4
0 1 0 1
B0 1 ¡ 3 7 C
1 1
0 1 0 0 0
B C
b.B
@0 0 0
8 C 2; c.B0 0 1 0 0C 4;
A @ 0 0 0 1 0A
8
0
0 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 ¡120
0 1
B0 1 0 0 0 0 ¡30 C
B C
d.B
B0 0 1 0 0 0 30 C
C 5
@0 0 0 1 0 1 152 A
0 0 0 0 1 0 ¡151
0 1
2 0 2
11. Fie matricea = @ 2 2 0 A Sa se calculeze:
0 2 2
2 1 ¡2
0 1
(a) ¡1 si ¡1 ¡1 unde = @ 3 0 1 A.
1 2 ¡1
(b) Sa se calculeze produsele (13) (13) (¡1) si 2 ( 12 )(23) (¡ 12 )
(unde cu diversi indici desemneaza matrice elementare)
17
0 1
(c) Sa se rezolve sistemul = unde = @ ¡1 A
1
12. Sa se rezolve prin metoda Gauss in R sistemele liniare ale caror matrice
extinse sunt:
9 ¡3 5 6
0 1
(a) @6 ¡2 3 1
4
5 A;
3 ¡1 3 14 ¡8
0 1
3 2 2 2 2
B2 3 2 5 3C
B9 1 4 ¡5 1C ;
B C
(b) B C
@2 2 3 4 5A
7 1 6 ¡1 7
1 1 3 ¡2 3 1
0 1
B2 2 4 ¡1 3 2C
@2 2 8 ¡3 9 1A
(c) B C
3 3 5 ¡2 3 1
µ ¶
astfel incat 6= 0 Sa se arate ca urmatoarele a¯rmatii
13. Fie =
sunt echivalente:
17*. Sa se dea un exemplu de sistem liniar care admite exact doua solutii.
18
14. Sa se descompuna in produs matricele:
0 1
(a) @ 1 ¡1 0A
2 2 3
¡1 2 1
0 1
1 1 1 1
B1 0 1 1C
(b) B
@1 1 0 1A
C
1 1 1 0
2 3 ¡5 2 3 ¡5
0 1 0 10 10 1
0A @0 ¡6 11 A
1 0 0 1 0 0
(c) @ 4 0 1 A = @0 1 0A @ 2
¡1 2 3 ¡ 12 ¡ 12
1
7 83
0 0 1 1 0 0
0 1
12
1 2 3
(d) @2 3 1A
3 1 2
0 10 1
1 0A @0 ¡2 ¡ 32 A
1 0 0 2 2 3
Raspunsuri. a.@ 12
¡ 2 ¡ 32 1
1
0 0 1
0 10 1
4
B1 1 0 0C B0 ¡1 0
1 0 0 0 1 1 1 1
0C
@1 0 1 0A @0 0 ¡1 0 A ;
b.B CB C
1 0 0 1 0 0 0 ¡1
2 3 ¡5
0 10 1
0A @0 ¡6 11 A ;
1 0 0
c.@ 2
¡ 12 ¡ 12
1
7 83
1 0 0
0 10 1
12
d.@2 1 0A @0 ¡1 ¡5A
1 0 0 1 2 3
3 5 1 0 0 18
19
¡2
0 1
¡3
5 2 3
B6 5C
¡3
(d) B C;
4
@9 4A
¡4
2
7 6 7
0 1
1 ¡1 ¡1C
1 1 1 1
B1
¡1 1 ¡1A
e.* B@1
C;
1 ¡1 ¡1 1
0 1
3 2 2 2 2
B2 3 2 5 3C
1 4 ¡5 1C
B C
f*. B
B9 C
@2 2 3 4 5A
7 1 6 ¡1 7
¡3
0 10 10 1
¡ 25 A;
1 0 0 1 0 0 5 2
Raspunsuri.a.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13 5
2 6 5
0 0 1 1 0 0
5 2 ¡3
0 10 10 1
5 13 13
¡ 25 A;
1 0 0 1 0 0
b.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13 5
2 6 5
0 0 1 1 0 0
0 10 10 1
5 13 13
c.@ 0 1 0 A @ 1 1 0 A @ 0 2 ¡2 A;
1 0 0 1 0 0 2 0 2
0 0 1 0 1 1 0 0 4
5 2 ¡2
0 10 10 1
B0 1 0 0C B 6 1 0 0C B0 8 ¡ 3
1 0 0 0 1 0 0 0 3
7C
@0 0 1 0A @ 9 ¡1 1 0A @0 0
d.B C B5 CB 5 C;
0A
5 5
5 0
7
0 0 0 1 2 0 1 0 0 0 0
0 10 10 1
5
B0 0 1 0C B1 1 0 0C B0 ¡2 0 ¡2C
1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1
0 1 0 0A @1 0 1 0A @0 0 ¡2 ¡2A
B
e.@ C B C B C;
0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 4
0 10 10 1
1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 3 2 2 2 2
B0 1 0 0 0C B 2 C B0 5 2 11 5C
B C B 32 1 0 0 0 CB 3C
f.B CB 1 0 0C B 3C
3 3 3
@0 0 1 0 0A @ 3 ¡3 0 1 0A @0
2 7 6
B0 0 0 1 0C B 3 C B0 0 C (matricea
0A
5 5 5
¡ 11
0 0 0
7
0 0 0 0 1 3 5 2 0 1 0 0 0 0 0
nu este invesabila!).
20
(Concurs "Traian Lalescu", 2009, ¯nala)
21