Sunteți pe pagina 1din 21

Part I

ALGEBRA LINIARA
Teorie »si aplicat»ii

1 1. MATRICE. SISTEME LINIARE

1.1 TEORIE

1. Nota̧m cu M () mult»imea matricelor cu  linii »si  coloane av^ and
elementele din inelul ( + ) (de regula̧  = R - corpul numerelor reale,
 = C - corpul numerelor complexe, ori  = Z - corpul claselor de resturi

ca este o matrice de tip  £ . Matricele cu acelasi numar de linii si de


modulo p, unde  este un numar prim); despre o asemenea matrice spunem

coloane ( = ) se numesc matrice patratice. In exemplele (exercitiile)


pe care le vom da, in lipsa altor precizari, inelul  este corpul numerelor
reale.

2. Daca  = ( ) 1 ·  ·  2 M () (mai scriem  = ( )  = 1  ,


1··  = 1 
ori, daca nu este pericol de confuzie,  = ( )) atunci matricea notata
0 1
11 12 1 1
B 21 22 2 2 C
=B @
C
A

1 2  
sau
2 3
11 12 1 1
6 21 22 2  2 7
= 6 4
7
5

1 2   
se poate exprima prin concatenarea (alaturarea)

0 1
coloanelor sale: notand cu
1
B 2 C
: := B
@  A
C


matricea coloana formata cu elementele coloanei  a matricei , atunci
concatenarea matricilor :1 ,:2 ,...,: reface matricea  :

1
 = (:1 I:2 I...I: );
analog se poate scrie matricea  prin alaturarea, pe coloana, a matricelor
linie
: := (1 2  )
unde  = 1 

3. Suma matricelor  si  de tip  £  este o matrice de tip  £  notata


+  al carei element generic este  +  (adica elementul de pe pozitia
( ) al matricei suma).De exemplu:
· ¸ · ¸ · ¸
    + +
+ =
    + +

3 ¡7 8 ¡1
si
· ¸ · ¸ · ¸
¡7 3 ¡3 5
5 6
+ = 
4 2
Inmultirea matricei  de tip  £  cu scalarul  (adica  este un
element al corpului ) are ca iesire matricea de tip  £  notata  al
carei element generic este   De exemplu:
· ¸ · ¸
   
 =
   

1 ¡05 ¡1 5
si
· ¸ · ¸
3
3 = 

Proprietati. Fie ,  si  matrice de tip  £  iar  si  scalari.


61 29 18 3 8 7

Atunci:
- comutativitatea adunarii matricelor :  +  =  + ;
- asociativitatea adunarii matricelor:
 + ( + ) = ( + ) + ;
- legile distributivitatii inmultirii matricelor cu scalar  ( + ) =  +
 si ( + )  =  + ;
- asociativitatea inmultirii matricelor cu scalari:
 =  () ;
- elmentul 1 2  este elment neutru pentru inmultirea matricelor cu
scalari: 1 = .

4. Transpusa matricei  = ( ) 2 M () este o matrice, notata  


de tip  £  obtinuta din  prin schimbarea liniilor cu coloanele (de la
stanga la dreapta, de sus in jos). Deci transpusa (matricea transpusa) este
 := (0 ) 2 M ()

2
unde 0 =  Folosind concatenarea liniilor matricei  putem scrie trans-
pusa astfel:
 = (1: I2: I...I: ) 
De exemplu:
1 ¡2
· ¸ · ¸
¡2 2
1 3
= 
3 2
Proprietati.
¡ ¢
-  = ;
- ( + ) =  + ;
- () =    ;
- Pentru orice scalar , () =  ;
- Daca  este o matrice diagonala (elementele care nu sunt pe diagonala
principala sunt toate 0) atunci  =  .
O matrice patratica este simetrica daca  = .

nula, adica o matrice de tip  £  avand toate elementele nule (i.e. el-
5. Notam cu  (sau doar  daca nu este pericol de cofuzie) matricea

matricea unitate de tip  £  :


ementul neutru al grupului (M () +)). Cu  (ori doar ) notam

0 daca  6= 
½
 = ( ), unde  :=
1 daca  = 
este simbolul lui Kronecker, adica  este matricea care are pe diag-

de inmultirea matricelor patrate de tip  £ ). Coloana  din matricea


onala principala doar 1, iar in rest 0 (i.e.  este elementul neutru fata

unitate va ¯ notata   deci


0 1 0 1 0 1
1 0 0
B 0 C B 1 C B 0 C
1 = B C B C B C
@  A  2 = @  A    = @  A 
0 0 1
iar prin concatenare:
 = (1 I2 I...I ) 
Proprietati.
-  este element neutru fata de adunarea matricelor:
 +  =  +  = ;
- matricea (¡1) := ¡ este elementul simetric al elementului  (pentru
adunarea matricelor):
 + (¡) = (¡) +  = ;

3
- (M () +) este un grup abelian.

3. Matricea permutarii  2  (i.e.  este o bijectie avand


codomeniul f1 2  g; se mai noteaza tabelar astfel:  = (1)
¡ 1 domeniul
2 ... 
¢
si

este de tip  £  si este de¯nita prin:


(2)() )

¡ ¢
 = () ,

1, in rest 0. Deoarece () =  daca si numai daca  = ¡1 () urmeaza ca


adica matricea  are pe linia  doar elementul de pe coloana () egal cu

putem scrie si :
¡ ¢
 = ¡1 ()

unitate  schimband liniile in raport cu ¡1 : linia () din  devine


astfel ca putem a¯rma ca matricea permutarii  se obtine din matricea

linia  din   De exemplu, daca


µ ¶
1 2 3 4
= 
2 3 1 4
atunci matricea permutarii  este
0 1
0 1 0 0
B0 0 1 0C
 = B @1 0 0 0A 
C

0 0 0 1

P de¯nitia determinantilor ( daca  = ( ) 2  () atunci det() :=


()1(1) 2(2) ¢ ¢ ¢ ()  unde () inseamna signatura permutarii )
Din

2
urmeaza ca
() = det( );
in exemplul de mai sus signatura permutarii  (i.e. () = (¡1)() ,
unde () este numarul tuturor inversiunilor permutarii ) este: () =
(¡1)2 = 1 = det( )
0 1 0 1
1 (1)

@  A 2 M1 (), atunci   = @  A 


B 2 C B (2) C
Daca  = B C B C

 ()

7. Inmultirea matricelor. Daca  = ( ) 2 M () iar  = ( ) 2


M () produsul matricelor  si  este o matrice de tip £ obtinuta
prin tehnica inmultirii "linie cu coloana", adica
0 10 1
11 12 1 11 12 .1
¢ = B
B 21 22 2 C B 21 22 2 C
CB C=
@  A@  A
1 2  1 2 

4
0 P
 P
 P
 1
1 1 1 2  1 
B =1 C
B  =1 =1 C
B P P P
 C
B C
B
= B =1
2 1 2 2  2  C=
=1 =1 C
B C
B   C
@ P P P
 A
 1  2   
=1 =1 =1
P

=(   ) = (:1 I:2 I...I: ) 
=1
De exemplu
· ¸· ¸ · ¸
    + 
= 
    + 

¡4
·
iar ¸· ¸ · ¸
¡1
6 3 6
= 
1 3 0
In particular, daca
0 1
1

@  A 2 M1 (),


B 2 C
=B C


0 1
atunci
11 1 + 12 2 +    + 1 
¢=B
B 21 1 + 22 2 +    + 2  C
C = 1 :1 +2 :2 +...+ : 
@  A
1 1 + 2 2 +    +  
De exemplu
· ¸· ¸ · ¸
     +   + 
=
     +   + 
2 3
1 2 ¡3 4 ¡12 12
· ¸ · ¸
¡2 2 5 =
1 5
0 ¡1 4 14 ¡6
3 ¡1
si 

Proprietati ale inmultirii matricelor. Fie  = ( ) de tip  £  si


 = ( ) de tip  £ . Atunci:
- ()  =  () (asociativitatea inmultirii matricelor);
-  ( + ) =  +  (distributivitatea la stanga a inmultirii ma-
tricelor fata de adunare);
- ( + )  =  +  (distributivitatea la dreapta a inmultirii
matricelor fata de adunare);
- pentru orice scalar ,  () = ()  =  () (asociativitatea
inmultirii cu scalari si matrice);
- daca  = ( :1  j :2 j  j: )  atunci  = ( :1  j :2 j  j: ) ;

5
- daca   2   atunci   = , iar   =  ;
- daca  2   atunci   = ( :1 I :2 I...I : ) =
0 1
(1)1 (1)2 (1)
¡ ¢ B (2)1 (2)2 (2) C
= () = B
@
C
A

()1 ()2 ()

 =  = . Inversa matricei  se noteaza cu ¡1  O matrice care


Inversa matricei patratice  este o matrice  de acelasi tip astfel incat:

admite inversa se numeste matrice inversabila, sau nesingulara. O


matrice care nu are inversa se numeste matrice singulara.
* Daca  2   atunci  = ¡1 = ¡1 
Matricea  este nesingulara daca si numai daca det() 6= 0 ( det()
inversabil, daca inelul  nu este corp).

1 ¡2
De exemplu
· ¸· 1 ¸
¡ 38
1
4 4 =
1
3 2
1 ¡2
· ¸ · 1 ¸· ¸
8

¡ 38
1
1 0 4 4
= 1 
0 1 8 3 2

1 ¡2
¸¡1 · 1
deci:
· ¸
¡ 38
1
= 4 4 
1
3 2 8
Daca  este matrice patratica, notam

 :=  ¢ ¢ ¢ 
z }| {
  

De exemplu
µ ¶3 µ ¶
5 6 941 942
=
8 7 1256 1255

¡ 1255
¶¡3
si
µ µ ¶
¡ 2197
942
5 6 2197 2197
= 1256 941 
8 7
Se veri¯ca imediat ca (  () + ¢) este un inel, necomutativ, in gen-
2197

eral, in care  este elementul neutru fata de inmultirea matricelor "¢".

8. Un sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute avand coe¯cientii  din


corpul  (la noi R C ori Z ):
11 1 + 12 2 +    + 1  = 
21 1 + 22 2 +    + 2  = 2 (1)

6
...
1 1 + 2 2 +    +   = 
se poate scrie matriceal astfel:
 = 
adica
2 32 1
3 2 3
11 12 13  1 1
6 21 6 7 6
6 22 23  2 7
76
2 7 6 2 7
7
4      56
4
.. 7=4
5  5
.
1 2 3    
unde  = ( ) 2 M () este matricea coe¯cientilor sistemului (1)
0 1
1

@  A 2 M1 ()


B 2 C
=B C


este matricea coloana a necunoscutelor, iar
0 1
1

@  A 2 M1 ()


B 2 C
=B C



incompatibil, i.e. multimea solutiilor S este vida (S = ;) compatibil de-


este matricea coloana a termenilor liberi. Un asemenea sistem poate ¯

terminat, i.e. sistemul are solutie unica, sau compatibil nedeterminat i.e.
sistemul are mai multe solutii (o in¯nitate in cazul  = R sau  = C, 
daca  = Z )
Teorema Kronecker-Capelli. Sistemul (1) este compatibil daca si nu-
mai daca
() = (),
unde  = ( j) este matricea extinsa a matricei  (i.e. matricea 
bordata (concatenata)cu coloana termenilor liberi ):
0 ¯ 1
11 12 1 ¯¯ 1
B 21 22 2 ¯ 2 C
=B @
¯ C
¯  A 
 ¯
1 2  ¯ 
Un sistem de forma
11 1 + 12 2 +    + 1  = 1
22 2 +    + 2  = 2
...
  =  ,

7
unde  6= 0 , pentru orice , se rezolva prin metoda substitutiei in-
verse (i.e. obtinem  din ultima ecuatie, apoi ¡1 din penultima etc.)
si are ca matrice o matrice superior triunghiulara, adica  = 0 ori
de cate ori    :
2 3
11 12  1
6 0 22  2 7
6 7;
4     5
(2)
0 0 0 
daca in plus coe¯cientii  au toti valoarea 1 spunem ca matricea este
diagonal unitara.
Un sistem in care  6= 0  = 1  de forma
11 1 = 1
12 2 + 22 2 = 2
...
1 1 + 2 2 +    +   = 
se rezolva prin metoda substitutiei directe iar matricea acestuia este
inferior triunghiulara.

4. Matricea  = ( ) 2  () pentru care:

aceasta sunt nule, deci : = (0 0 ... 0) pentru orice  ¸ ;


- daca o linie este nula, e.g. : = (0 0 ... 0) atunci toate liniile de sub

- daca primul element nenul de pe o linie : este  atunci elementele

 sunt nule (i.e.  = 0 pentru orice    si  · ) se numeste matrice


de pe coloanele precedente inclusiv ; (i.e. ;1  ;2   ; ) a°ate sub linia

scara pe linii; elementul  se numeste pivot .


Matricea (2) este o matrice scara pe linii; de asemenea matricele
2 1 ¡1 3 ¡1 ¡2 0 0
2 3 2 3 2 3
1 2 3 4 5 8 9
60 0 2 7 60 0 3 5 77 60 0 67
6 5 7 6 7 6 2 0 4 7
40 0 0 115  40 0 0 0 115 4 0 0 0 0 0 05
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 ¡1 3 ¡1 ¡2 0 0 8
sunt matrice scara pe linii, iar matricele
2 3 2 3 2 3
2 1 2 3 4 5 9
61 57 6 7 60 67
6 13 2 7  60 0 3 5 7 7  6 2 0 4 0 7
40 0 3 0 5 40 0 0 0 115 40 0 0 0 0 05
0 0 0 11 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
nu au forma scara.

10. Transformari elementare. Fie sistemul liniar de m ecuatii cu n ne-


cunoscute ( 1) cu multimea solutiilor  ; notam ecuatia a i-a cu  ,
adica:

8
 : 1 1 + 2 2 +    +   =  
Un sistem echivalent cu sistemul (1) este un sistem liniar de m ecuatii
cu n necunoscute pentru care multimea solutiilor este tot .
Urmatoarele transformari elementare :
- interschimbarea a doua ecuatii:  $  ;
- multiplicarea unei ecuatii cu un element nenul  2 :  !  ;
multiplicarea unei ecuatii cu un element  2  si adunarea rezultatului
la alta ecuatie:  +  !  conduc la un sistem echivalent.

 = ( ) 2  () pe linii:


Lor le corespund transformarile elementare efectuate asupra matricei

- interschimbarea a doua linii: : $ : ; o numim transformare


de tip 1;
- multiplicarea unei linii cu un element nenul  2  : : !
: ¡transformare de tip 2;
- multiplicarea unei linii cu un element  2  si adunarea rezultatului
la alta linie: : + : ! : ¡ transformare de tip 3.
Metoda lui Gauss: aplicand succesiv transformari elementare asupra

solutiilor S.
matricei extinse a sistemului (1) pana la forma scara, obtinem multimea

Metoda Gauss-Jordan presupune in plus fata de metoda Gauss:


± transformarea ¯ecarui pivot in 1;
± anularea succesiva a tuturor elementelor de pe coloana pivotului.
Matricea astfel obtinuta se numeste matrice scara redusa.

Exemplul. 1. Sa se rezolve sistemul:


31 +42 + 3 + 24 = 3
61 +82 + 23 + 54 = 7
91 +122 + 33 + 104 = 13
prin metoda Gauss.
Rezolvare. Atasam sistemului matricea sa extinsa
0 ¯ 1
3 4 1 2 ¯¯ 3
=@ 6 8 2 5 ¯¯ 7 A
9 12 3 10 ¯ 13

9
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara.

tuam transformarile ¡21 + 2 ! 2 si ¡31 + 3 ! 3 ; obtinem:


Pentru a forma zerouri pe prima coloana alegem pivotul 11 = 3 si efec-
0 ¯ 1
3 4 1 2 ¯¯ 3
 » @ 0 0 0 1 ¯¯ 1 A ;
0 0 0 4 ¯ 4

1 ¡ 31 ¡42  Deci sistemul nostru este compatibil (dublu) nedeterminat,


din ultimile doua linii rezulta ca 4 = 1 iar din prima linie obtinem 3 =

iar multimea solutiilor sale este:


S = f(  1 ¡ 3 ¡ 4 1) j  2  g 
Daca luam  corpul claselor de resturi modulo 2 atunci avem patru solutii:
S = f(0 0 1 1)  (1 0 0 1)  (0 1 1 1)  (1 1 0 1)g 

Exemplul. 2. Sa se rezolve sistemul:


81 + 62 + 53 + 24 = 21
31 + 32 + 23 + 4 = 10
41 + 22 + 33 + 4 = 8
31 + 52 + 3 + 4 = 15
71 + 42 + 53 + 24 = 18
prin metoda Gauss-Jordan.

¯
Rezolvare. Atasam sistemului matricea sa extinsa:
0 1
8 6 5 ¯
2 ¯ 21
B 3 3 2 1 ¯¯ 10 C
B C
= B B 4 2 3 1 ¯¯ 8 CC
@ 3 5 1 1 ¯¯ 15 A
7 4 5 2 ¯ 18
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obtine o forma scara
redusa. Pentru a obtine pivotul 1 pe prima linie putem sa inmultim linia

transformarea elementara: ¡7 + 1 ! 1 :


a 5-a cu (¡1) si sa adunam rezultatul la prima linie, adica sa efectuam
0 ¯ 1
1 2 0 0 ¯¯ 3
B 3 3 2 1 ¯ 4 C
»B
B ¯ C
¯ C
B 4 2 3 1 ¯ 8 C
@ 3 5 1 1 ¯ 15 A
¯
7 4 5 2 ¯ 18
ceea ce permite crearea de zerouri sub pivotul 1 al primei linii:
¡31 + 2 ! 2  ¡41 + 3 ! 3  ¡2 + 4 ! 4  ¡71 + 5 ! 5 
adica obtinem matricea echivalenta:

10
0 ¯ 1
¯
0 ¡3 ¡5
1 2 0 0 ¯ 3
B ¯ C
»B 0 ¡6 ¡4
B 2 1 ¯ C
¯ C
¡1 0
B 3 1 ¯ C
@ ¯ A
0 ¡10 5 2 ¡3
0 2 ¯ 5
¯
Asemanator procedam cu celelalte coloane: pe coloana a II-a formam un
pivot 1 si zerouri in rest, etc. De exemplu:
0 ¯ 1
0 0 ¯¯ 3 ¡4 +1 !1
B 0 ¡3
1 2
2 1 ¯¯ 1 C 24 +2 !2
»B ¡6 ¯ ¡4 C 54 +5 ! ^ 5 34 +3 ! 3
B C

¡1 0 ¯¯ 5 A ¡22 +4 !4


B 0 3 1 ¯ C 0
@ 0
0 ¡10 5 2 ¯ ¡3
2

0 ¯¯ ¡2 1 0 0 ¡2 ¯¯ ¡19
0 ¯ 1 0 ¯ 1
1 0 1
B 0 1 0 1 ¯¯ 11 C B 0 1 0 1 ¯ 11 C
»B ! » B 0 0 1 2 ¯ 17 C »
B C B ¯ C
¯ 11 C 4 + ^
@ 0 0 ¡1 ¡2 ¯ ¡17 A
B 0 0 0 1 ¯ C 1 1 B ¯ C
@ 0 0 0 1 ¯ 11 A
¯ ¯
2 ¯ 22 0 0 0 0 ¯ 0
¡23 +5 ! 5
0 0 0

¡4 $3
0 ¯ 1
¯
1 0 0 0 ¯ 3
B ¯ C
¡5
^ B 0 1 0 0 ¯ 0 C
2L +L !L
B ¯ C
4 1 1 B 0 0 1 0 ¯ C
-L4 +L2 !L2 @ ¯ A
0 0 0 1 ¯ 11
-2L4 +L3 !L3 0 0 0 0 ¯ 0
deci multimea solutiilor este formata dintr-un singur element (sistem com-
patibil determinat):
S = f(3 0 1 ¡ 5 11)g 
Proprietati induse de transformari elementare. Fie  o matrice, 
o forma scara a sa, iar 0 forma scara redusa. Atunci:
± () = () = numarul de pivoti din ;
± forma scara  nu este, in general, unica, in schimb forma scara redusa
0 este unica;
± daca  este matrice patratica,  este matricea unitate de acelasi tip
si efectuam transformari elementare asupra matricei ( j) pana la forma
(0 j 0 ) atunci:
¢ daca 0 =  rezulta ca  0 = ¡1 , iar
¢ daca 0 6=  rezulta ca matricea  este singulara.
± daca  este matrice patratica nesingulara, putem calcula produsul
¡1  efectuand transformari elementare asupra matricei ( j) pana la
forma ( j) ; astfel  = ¡1 ;

11
± transformarile elementare asupra matricei  se exprima matriceal
cu ajutorul matricelor elementare de tip 1, 2 si 3 ( ()    (),
respectiv  () inversabile, de¯nite mai jos) astfel:
¢ pentru transformarea de tip 1: : $ : noua matrice ¡ este produsul ¢
()  unde () este matricea transpozitiei ( ) == 11 22 ... 
¡1
...  ;
desigur () = () deci inversa unei transformari de tip 1 este o trans-
formare de tip 1 ;
¢ pentru transformarea de tip 2: : !  noua matrice este produsul
  () unde cu   () am notat matricea unitate  avand intrarea ( )
modi¯cata in  (in loc de1); cum (  ())¡1 =  (¡1 ), urmeaza ca inversa
unei transformari de tip 2 este o transformare de tip 2 ;
¢ pentru transformarea de tip 3: : + : ! :  noua matrice este

trarea ( ) modi¯cata in  (in loc de 0); deoarece ( ())¡1 =  (¡)
produsul  () unde cu  () am notat matricea unitate  avand in-

rezulta ca inversa unei transformari de tip 3 este o transformare de tip 3 

5. Descompunerea  a unei matrici patratice. Spunem ca matricea


nesingulara
 = ( ) 2 M ()

  2 M () astfel ca


admite factorizare (descompunere)  daca exista doua matrice

 = 
 ¯ind o matrice inferior triunghiulara diagonal unitara, iar  o matrice
superior trunghiulara, i.e.  respectiv  sunt de forma:
2 3
1 0  0 0 2 3
6 21 1  7 11 12  1
6 0 0 7 6 0 22  2 7
=6 6 31 32  0 07 6
7,  = 4 
7.
5
4     5
  
0 0 0 

Proprietati. Fie  o matrice patratica nesingulara de tip  £ .


1 2  ¡1 1

± Daca  poate ¯ transformata intr-o matrice scara  folosind doar


matrice elementare de tip 3, de forma  () cu    atunci  admite
descompunere  De fapt daca
 =  ¡1 1  ,
atunci
 = 1¡1 ¡1  iar  = 
± Matricea  = ( ) admite descompunere  daca si numai daca
minorii principali ¢1  ¢2  ¢ sunt nenuli, unde:

12
¯ ¯
¯ 11 ¯
¯ ¯ ¯ 12  1 ¯
¢1 = j11 j  ¢2 = ¯¯ 11
¯  ¯ ¯ ¯
12 ¯  ... ,¢ = det() = ¯ 21 22  2 ¯
¯ ¯  ¯
21 22 ¯    ¯
¯ 1 ¯
± Exista doua permutari   2  astfel incat matricea   sa
2  

admita descompunere  ; in acest caz  =    

1 0 ¡1
0 1
1 ¡1 1 C
2
B3
Exemplu. Sa se descompuna in produs  matricea:  = B
@0
C
4 2 3A
5 2 3 0
Rezolvare. Incercam sa aplicam doar transformari elementare de tip 3
asupra matricei  pana la forma scara  . Formam zerouri pe prima
coloana folosind ca pivot elementul 11 = 2; aceasta inseamna de fapt
ca inmultim, la stanga, matricea  succesiv cu matricele elementare:

pivot elementul 22 = ¡ 12  adica inmultim la stanga cu matricele ele-


12 (¡ 32 ) 12 (¡ 52 ) apoi formam zerouri pe a doua coloana folosind ca

menare 23 (8) si 24 (¡1) si, in sfarsit, cu 34 ( 23 ); obtinem:


1 02 0 ¡1
1
2 1 0 ¡1
0
B3 1 ¡1 1 C B 0 - 12 ¡1 52 C
1
C
=B C»B B C»
@0 4 2 3 A @0 3A
0 ¡ 12
4 2
5 2 3 0 3 5

0 ¡1 0 ¡1
0 1 0 1
2

B0 ¡ 12 ¡1 2 C » B0 ¡ 2 ¡1 52 C
2 1 2 1
»B
5 C B
0 0 ¡6 23 A
1
C = 
@0 0 -6 23 A @
46
0 0 4 0 0 0 0 3
Deci am obtinut
 = 34 ( 23 )24 (¡1)23 (8)12 (¡ 52 )12 (¡ 32 )
sau, echivalent (aplicand formula ( ())¡1 =  (¡)),
 = (34 ( 23 )24 (¡1)23 (8)12 (¡ 52 )12 (¡ 32 ))¡1  =
=12 ( 32 )12 ( 52 )23 (¡8)24 (1)34 (¡ 23 )
Luand
0 1
1 0 0 0
B3 0C
¡8 1 ¡A
 = 12 ( 32 )12 ( 52 )23 (¡8)24 (1)34 (¡ 23 ) = B C
2 1 0
@0
5
2 1 ¡ 23 1
rezulta descompunerea

13
0 ¡1
0 10 1
B0 ¡ 1 ¡1 52 C
1 0 0 0 2 1
B3 0C
¡8 1 ¡A @0 0 ¡6 23 A
 =  = B CB C
2 1 0 2
@0
5
2 1 ¡ 23 1 0 0 0 46
3

1.2 PROBLEME

1. Concatenati urmatoarele matrice:


12 ¡1
µ ¶ µ ¶
0 ¡2
2 1
(a)  ,
0 2
12 ¡1 2 1
µ ¶ µ ¶ µ ¶
2 0 ¡2
2 2 1
(b)   ,
0 0 1 13
0 1 0 1 0 1
(c) @1A  @0 1 A  @ 1 ¡8 1A.
1 1 0 0 0 8

1 1 13 ¡8 0 0

12 ¡1 2 1
µ ¶
2 0 ¡2
Raspunsuri. a. ;
0
0 1
12 ¡1 2 1 2 2 1
µ ¶
1 ¡8 1A 
1 1 0 0 0 8
2 0 ¡2 0 1 13
;c.@1 0 1
1 1 13 ¡8 0 0
b.
0

µ ¶ µ ¶
2 4 
1 2 3 4 1 2 3 4
2. Fie  = si  =
2 3 1 4 1 3 4 2

(a) Sa se calculeze  ¡1 ,¡1    ¡1 ¡1  ¡1 ¡1 ,()¡1 si ()¡1 
(b) Sa se calculeze numarul inversiunilor () , () , precum si sig-
natura permutarilor date.
(c) Sa se determine matricele permutarilor de la punctul a. si determi-
nantii acestora.
(d) Sa se calculeze inversele matricelor de la punctul precedent.
1 ¡1 2
0 1
B 2 1 ¡2 C
(e) Fie  = B@ 3 0
C
1 A
2 2 ¡1
i. Sa se calculeze produsele     2  si ¡1 

14
ii. Sa se determine toate produsele posibile dintre matricele
determinate la punctul c si matricea 

¡2
0 10 1 0 1
¡3 B¡1 ¡5 3 11 C B0
5 2 3 2 2 2 2 0 0 0 0
B6 5C 0C
¡3 4A @ 16 24 8 ¡8 A @0
3. Sa se arate ca B CB C=B C
4 0 0
@9 0A
¡4 16 0 ¡16
2 0 0
7 6 7 8 0 0 0 0

5 2 ¡3
0 1
¡ 72 + 13 ¡ 5 si  = @1 3 ¡1A Sa se arate ca
2 2 ¡1
4. Fie  () = 3
0 1
0 0 0
 () = @0 0 0A 
0 0 0

5. Aratati ca:

¡7 6 ¡1
0 1¡1 0 1
¡3 ¡1A 
2 7 3
(a) @3 9 4A = 13 @ 5
1 5 3 ¡6 3 3
0 1¡1 0 1
B1 1 ¡1 ¡1C ¡1 ¡1C
1 1 1 1 1 1 1 1
B
(b) B@1 ¡1 1 ¡1A = 4 @1 ¡1 1 ¡1A
C 1 B1 1 C

1 ¡1 ¡1 1 1 ¡1 ¡1 1
¡1 0  0
0 1
0 1¡1
1 ¡1  0C
1
1 1  1 B0
C in M (R)
B0 1  1C B C
(c) B C
@     A = B0
B 0 1  0C
@    A
0 0  1
0 0 0 0 1
1 2 3 4   ¡ 1
0 1¡1
B0 1 2 3   ¡ 2  ¡ 1C

B0 0 1 2   ¡ 3  ¡ 2C
B C
(d) BB    
C =
B   C C
@0 0 0 0  1 2 A

1 ¡2 1
0 0 0 0  0 1
0 1
B0 1 ¡2 1 
0  0 0
0 0C
1 ¡2 
B C
B0 0 0 0C
=B
B
C
 C
1 ¡2A
B      C
@0 0 0 0 
0 0 0 0  0 1

15
1 ¡1 2
0 1
2 1 ¡2
0 1
B 2 1 ¡2 C
6. Fie  = B C si  = @ 3 0 1 A 
1 2 ¡1
@ 3 0 1 A
2 2 ¡1

(a) Sa se calculeze produsele :1  :2  :3  1:  2:  1:  3: 
si 4: 
(b) Sa se determine matricele  si ( :1  j :2 j :3 ) 
(c) Sa se calculeze  ¡1 si  ¡1 

7. Sa se arate ca, daca exista produsul  si  = ( :1  j :2 j  j: )  atunci
 = ( :1  j :2 j  j: ) 

8. Determinati inversele matricelor:


12 ¡1
µ ¶
(a) ;
0 2
12 ¡1 2 1
µ ¶
2 0 ¡2
(b) ;
0
5 2 ¡3
0 1
(c) @1 3 ¡1A ;,
2 2 ¡1
5 2 ¡2 3
0 1
B6 4 ¡3 5C
(d) B@9 2 ¡3 4A.
C

7 6 ¡4 7

¡5 ¡ 45
0 1 1
µ ¶
; b. nu admite inversa; c.@¡ 15
7
1 1 5
2 A

¡ 45 ¡ 65
12 24 1
Raspunsuri. a. 1 5 5 ; d.
0 2 13
5
nu admite inversa.

9. Sa se dovedeasca ca daca daca   2   atunci

(a)   =  
(b)   = 
(c)  = ¡1 = ¡1 

10*. Sa se descrie in pseudocod algoritmii de aducere a unei matrice la forma


scara, respectiv la forma scara redusa.

16
10. Sa se determine o matrice scara si matricea scara redusa pentru urma-
toarele matrice si sa se precizeze rangul lor:

11 ¡4 3
0 1
2 ¡9A,
0
(a) @10 1
9 2 ¡4 13
5 2 ¡2 3
0 1
B6 4 ¡3 5C
@9 2 ¡3 4A,
(b) B C

7 6 ¡4 7
0 1
B0 1 3 ¡11 2C
0 1 9 0 3
(c) B
@0 1 0 13 1A,
C

0 1 1 2 0
0 1
0 0 0 1 1 1 1
B0 4 4 4C
B 4 4 4 C
B
(d) B 0 2 3 33 C
3 3 3 C.
@1 3 2 2A
¡1 2 ¡2 ¡2 ¡2 ¡2 ¡2
1 0 1

0 1
Raspunsuri. a.@0 1 0 ¡ 743
53
1 0 0
A, 3;
287

0 0 1 ¡ 287
287
1185

1 0 ¡4 4
0 1 0 1
B0 1 ¡ 3 7 C
1 1
0 1 0 0 0
B C
b.B
@0 0 0
8 C  2; c.B0 0 1 0 0C  4;
A @ 0 0 0 1 0A
8
0
0 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 ¡120
0 1
B0 1 0 0 0 0 ¡30 C
B C
d.B
B0 0 1 0 0 0 30 C
C  5
@0 0 0 1 0 1 152 A
0 0 0 0 1 0 ¡151

0 1
2 0 2
11. Fie matricea  = @ 2 2 0 A  Sa se calculeze:
0 2 2

2 1 ¡2
0 1
(a) ¡1 si ¡1  ¡1  unde  = @ 3 0 1 A.
1 2 ¡1
(b) Sa se calculeze produsele (13)  (13) (¡1) si  2 ( 12 )(23) (¡ 12 )
(unde  cu diversi indici desemneaza matrice elementare)

17
0 1
(c) Sa se rezolve sistemul  =  unde  = @ ¡1 A 
1

12. Sa se rezolve prin metoda Gauss in R sistemele liniare ale caror matrice
extinse sunt:
9 ¡3 5 6
0 1
(a) @6 ¡2 3 1
4
5 A;
3 ¡1 3 14 ¡8
0 1
3 2 2 2 2
B2 3 2 5 3C
B9 1 4 ¡5 1C ;
B C
(b) B C
@2 2 3 4 5A
7 1 6 ¡1 7
1 1 3 ¡2 3 1
0 1
B2 2 4 ¡1 3 2C
@2 2 8 ¡3 9 1A 
(c) B C

3 3 5 ¡2 3 1

Raspuns.S =   2 ¡ 2713  + 13  ¡1 + 13  ¡ 13  j  2


©¡ 9 3 1
¢ ª

n³ ´ o
S =  7  7   j 2
¡6+8 1¡13 15¡6
7   S = ;

14*. Sa se descrie in pseudocod algoritmii de rezolvare a unui sistem liniar prin


metoda Gauss, respectiv prin metoda Gauss-Jordan.

µ ¶
astfel incat  6= 0 Sa se arate ca urmatoarele a¯rmatii
 
13. Fie  =
 
sunt echivalente:

(a) exista  6= 0 astfel incat :1 = :2 ;


(b) exista  6= 0 astfel incat 1: = 2: 

16*. Sa se arate ca un sistem liniar cu coe¯cienti reali nu poate sa aiba exact


doua solutii.

17*. Sa se dea un exemplu de sistem liniar care admite exact doua solutii.

18
14. Sa se descompuna in produs  matricele:
0 1
(a) @ 1 ¡1 0A
2 2 3

¡1 2 1
0 1
1 1 1 1
B1 0 1 1C
(b) B
@1 1 0 1A
C

1 1 1 0
2 3 ¡5 2 3 ¡5
0 1 0 10 10 1
0A @0 ¡6 11 A
1 0 0 1 0 0
(c) @ 4 0 1 A = @0 1 0A @ 2
¡1 2 3 ¡ 12 ¡ 12
1
7 83
0 0 1 1 0 0
0 1
12
1 2 3
(d) @2 3 1A 
3 1 2
0 10 1
1 0A @0 ¡2 ¡ 32 A
1 0 0 2 2 3
Raspunsuri. a.@ 12
¡ 2 ¡ 32 1
1
0 0 1
0 10 1
4

B1 1 0 0C B0 ¡1 0
1 0 0 0 1 1 1 1
0C
@1 0 1 0A @0 0 ¡1 0 A ;
b.B CB C

1 0 0 1 0 0 0 ¡1
2 3 ¡5
0 10 1
0A @0 ¡6 11 A ;
1 0 0
c.@ 2
¡ 12 ¡ 12
1
7 83
1 0 0
0 10 1
12

d.@2 1 0A @0 ¡1 ¡5A 
1 0 0 1 2 3

3 5 1 0 0 18

15. Sa se descompuna in produs   unde  este matricea unei permutari,


urmatoarele matrice:
¡7 6 ¡1
0 1
(a) @ 5 ¡3 ¡1A ;
¡6 3 3
5 2 ¡3
0 1
(b) @1 3 ¡1A ;
2 2 ¡1
0 1
2 0 2
(c) @ 2 2 0 A ;
0 2 2

19
¡2
0 1
¡3
5 2 3
B6 5C
¡3
(d) B C;
4
@9 4A
¡4
2
7 6 7
0 1
1 ¡1 ¡1C
1 1 1 1
B1
¡1 1 ¡1A
e.* B@1
C;

1 ¡1 ¡1 1
0 1
3 2 2 2 2
B2 3 2 5 3C
1 4 ¡5 1C
B C
f*. B
B9 C
@2 2 3 4 5A
7 1 6 ¡1 7

¡3
0 10 10 1
¡ 25 A;
1 0 0 1 0 0 5 2
Raspunsuri.a.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13 5
2 6 5
0 0 1 1 0 0
5 2 ¡3
0 10 10 1
5 13 13

¡ 25 A;
1 0 0 1 0 0
b.@0 1 0A @ 15 1 0A @0 13 5
2 6 5
0 0 1 1 0 0
0 10 10 1
5 13 13

c.@ 0 1 0 A @ 1 1 0 A @ 0 2 ¡2 A;
1 0 0 1 0 0 2 0 2

0 0 1 0 1 1 0 0 4
5 2 ¡2
0 10 10 1
B0 1 0 0C B 6 1 0 0C B0 8 ¡ 3
1 0 0 0 1 0 0 0 3
7C
@0 0 1 0A @ 9 ¡1 1 0A @0 0
d.B C B5 CB 5 C;
0A
5 5
5 0
7
0 0 0 1 2 0 1 0 0 0 0
0 10 10 1
5

B0 0 1 0C B1 1 0 0C B0 ¡2 0 ¡2C
1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1

0 1 0 0A @1 0 1 0A @0 0 ¡2 ¡2A
B
e.@ C B C B C;

0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 4
0 10 10 1
1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 3 2 2 2 2
B0 1 0 0 0C B 2 C B0 5 2 11 5C
B C B 32 1 0 0 0 CB 3C
f.B CB 1 0 0C B 3C
3 3 3

@0 0 1 0 0A @ 3 ¡3 0 1 0A @0
2 7 6
B0 0 0 1 0C B 3 C B0 0 C (matricea
0A
5 5 5

¡ 11
0 0 0
7
0 0 0 0 1 3 5 2 0 1 0 0 0 0 0
nu este invesabila!).

20*. Fie   2  ( ) astfel incat sa existe   2 1 ( ) ,  nenula, pentru


care  = 0 si  =  Daca  este matricea obtinuta prin inlocuirea
coloanei : cu coloana :  sa se arate ca ( 1 ) + ( 2 ) +  + (
 ) = 0

20
(Concurs "Traian Lalescu", 2009, ¯nala)

21

S-ar putea să vă placă și